ANUL II No. 394. A DOUA EDITIUNE JUOI, 19 (31; MARTIE 188? 15 BAISTI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE l\ BliCTJHESCI La casa Administratiunei IAI TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. IA STREI A ATATK: La toate ofliciole pOfl tale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 le’ 6 luni 25 lei. I A PARIS: Segasestejurnalul cu lECent. numerul, la Kioscul din rar Koutinarlre 113 Bulevardul St. Rermnin \'o. ST. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE OIN ROMANŢA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.a Paris: la Agcnce Ha vas, place de la bourse, 8. Agence Librir, rue Notre Dame des Vicloircs 50, (Place de la Bourse) pentru Paris, Franci», (•ermauin. Aiistru-1 avaria. Italia si ilarra Rrltanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 3(î Lani. anunciuri ai reclame pe pagina treia % lei lima SO BANI UN HUNIER VECH.t) Grigore VENTURA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRA*! IA Prim-redacto/ responsabil tfo. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. CORESPONDENTADIN BERLIN SDROB1REA COLECTIVIŞTILOR LA GALAŢI FEMEIA MORTULUI Starea de descompunere la care a ajuns partidul de la putere se oglindeşte într’un mod esact în situaţiu-nea parlamentară. Cele ce s’au petrecut în Parlament de la începutul sesiune! până acum, sunt cea mai strălucită dovadă că guvernanţii noştri şi coteria lor nu mai au altă putere de cât faptul brutal al existenţei lor la cârma Statului. Nu credem ca istoria parlamentară a tutulor ţărilor se ne poată da un alt exemplu de o ast fel de destrăbălare şi de neputinţă. O sesiune întreagă ordinară a trecut şi o alta extraordinară e aproape de sfirşit, fără ca acest simulacru de Parlament so poată reuşi a face o singură lucrare serioasă, a discuta şi a vota o singură lege bine chibzuită. De la începutul sesiuneî, toată lucrarea parlamentară s’a mărginit în desvoltarea unor interpelări, a căror rezultat era mai dinainte cunoscut şi în certuri personale cari astă-zl au ajuns a fi un scandal ne mai pomenit în analele parlamentare. S’a vezut de multe ori ca o minoritate se fie turbulentă şi se’şî caute în scandaluri succesele pe cari nu le poate dobândi pe calea normală şi demnă a luptei parlamentare, dar ceea ce nu s’a vezut în nici o ţară, este ca un guvern cu partidul seu, dispunând de o majoritate sdrobitoare într’un Parlament, se recurgă la asemenea mijloace pentru a lovi în adversarii seî, ce compun un mic grup care abia reprezintă 40 de membri din 180 de deputaţi. N'are cine-va de cât se ia în mână Monitorul cu discu-ţiunile Camerei şi se va convinge că sistemul de atacuri personale, de clevetiri şi de invective, care a devenit astă-zl dominant în Parlament, n’a fost de cât rezultatul atitudine! adoptate de miniştrii însuşi. Ei au început prin a a-taca pe membrii minorităţei cu o violenţă atât de mare, în cât densa a provocat fireşte răspunsuri analoge şi chiar une ori mai tari din partea celor pe care banca ministerială îi pusese în caz de legitimă apărare. E probat dar că această atmosferă de certuri şi de lupte personale, care uproape zilnic produce furtuni parlamentare din cele mai disgustă-toare, a fost creată de guvern şi nu de adversarii seî. Naşte acum întrebarea : ce interes poate avea un guvern şi un partid cari pretind că dispun de majoritatea ţerei, d'a crea o situaţiune atât de anormală ca aceea care e-xistâ în acest moment în Cameră? Respunsul e uşor : Situaţiunea parlamentară n’a fost creată cu inten-ţiune şi prin cbibzuire din partea colectiviştilor ; ea este rezultatul stărel bolnăvicioase a întregei si-tuaţiuni politice bazată pe falsificarea instituţiunelor şi pe dispreţul cel mai sfruntat al opiniunei publice. Organismul întreg al colectivi-tnţeî este atât de viţiat, atât de putrezit, în cit nu poate urma existenţa sa ca partid de guvernământ de cît într’un mod spasmodic. El e silit se creeze o atmosferăanormală, căci alt'-fel n’ar putea trăi; mijloacele ordinare şi conforme unei disvoltărî obicinuite a vieţei politice a unei ţerî constituţionale, nu mal sunt suficiente pentru o coterie ce nu mai are nici o putere morală şi este pâ-< răsită de tot ce se respectă câtuşi de puţin în aceasta ţară. ' Un singur fapt este îndestulător pentru a proba că lucrurile stau astfel precum le descrim. Acest fapt este cum a procedat d-l.lon Brătianu cu ocaziuneadiscuţiunei răspunsului Ia mesagiul de deschidere şi atitudinea sa de acum în discuţiunea bugetului. In or-ce ţară care se bucură J de sistemul parlamentarşi în care a-| cest sistem se pune în practică, sunt două momente în care guvernul se pune mai ales în contact direct cu reprezentaţiunea naţională: Aceste momente sunt: Respunsul la mesagiu şi discuţiunea bugetului. In ambele ocaziuni primul ministru care conduce afacerile unei ţări îşi espune vederile, îşi desvoltă programul de guvernământ, indică în trăsături mari ideile sale în privinţa polUicsi-iiLtecna şi esterne, în fine ei ea poziţiune faţă cu ţara reprezentata de Parlament. La noi d. Ion Brătianu nici nu se sinchiseşte. Bismark, irilemeitorul unităţeiger-mane, geniul politic al epocei actuale, îşi dă osteneala d’a esplica şi d’a apăra politica sa în Parlament. D-l. Brătianu îl întrece, el e mai tare ; nici nu se preocupă dacă există un Senat şi o Cameră în ţara lui. Se discută respunsul la discursul tronului, el tace; se discută bugetul, e vorba de deficit, de proasta gestiune financiară, el tace. Nici nu crede demn de dânsul a desvolta în faţa reprezentaţi unei naţionale politica sa internă şi externă. Ziare nu citeşti şi se făleşte de aceasta. Prin urmare ce’i rămâne de zis, de cât atacuri personale, clevetiri şi anecdote. Aşa şi face şi cei-l’alţi miniştri îl urmează pe această cale. Ast-fel am asistat la tristul spectacol a unei sesiuni întregi de o sterilitate absolută. Astă-zi nu mai e îndoială. Regimul colectivist e în putreziciune. El nu mal are puterea morală necesară pentru a rămâne la cârma Statului. Procesul de descompunere înaintează cu paşi repezi. Lucrurile au ajuns la punctul in carecăderead-lui Ion Brătianu şi a cetei de îmbuibaţi care îl înconjoară, nu mai este de cât o ceşti une de câte-va luni. Temerile de rezboiu l’au ţinut şi poate îl vor ţine încă cât-va timp ; dar, în ziua când situaţiunea externă se va limpezi într’un sens sau în-tr’altul, zilele colectivitâţei şi ale şefului ei vor fi numărate. S. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Paris, 29 Martie. Camera va discuta mâine creditele suplimentare cerute de cabinet şi pe care comisiuuna propune ale respinge. C'herburg, 29 Martie, llegina Angliei a debarcat astă-zl, du-cându-se la Cannes. Sofia. 29 Martie. Se desminte din sorginte aulorisatâ ştirea rtspândilâ tn Europa cum că d. Stoi-lofl's'ar duce la Darmstaib şi Slokholm. D. StoilofV nu va părăsi Viena. Ştirile din provincii stabilesc că pretutindeni liniştea domneşte tn ţară. Viena, 29 Martie. împăratul a primit tn audienţă pe fostul ataşat mi ilar rus, generalul baron Kaulbars. Audienţa a ţinut o jumăLate de oră. Homa, 29 Martie. Ziarele noastre confirmă ştirea despre o reconstituire a cabinetului, cu intrarea d-lor Cripsi şi Zanardelli, care sosesc azt aci. Roma, 29 Martie. Se asigură că noul cabinet e format cu d. Depretis la preşodenţia consiliului şi cu interimul afacerilor streine; d. Cripsi la interne, d. Zanardelli Ia justiţie, d. Ber-to'e-Viale la resbel. Titularul instrucţiune! publice nu s’a ales încă. L). Cairoli e aşteptat mâine. Ziarul «Italie» anunţă că miniştri! cel noi se vor tnlruni disearăspre a se înţelege dsupra unor cestiunî. Ziarul «Tribuna» pretinde că până acum nu e vorba de cât de un simplu schimb de idei. D-nil Gripsi şi Zanardelli nu vor hotărî nimic înainte de a se înţelege cu amicii lor politici, adică până mâine, ziua sosire! d-lul Cairoli. AGENŢIA I.IBERA Viena, 29 Martie. împăratul Francisc-Iosef a primit în audienţă de congediQpe generalul Kaulbars AudienţăUit întreg,.Crăcesc poate considera ca o dijUucţiune deose1 bită. Generalul Kaulbars se vâ întoarce Ia Petersburg unde va intra tn serviciul marelui duce Vladimir. Viena, 29 Martie. După audienta ce generalul Kaulbars a avut la împărat, el a visitat apartamentele Regelui şi Reginei României ; darMa-jestâţile Lor fiind absente, generalul a lăsat carta lui. Viena, 29 Martie. In cercurile competinle de aici se a-lirmă că Austria va menţine politica el de neintervenţiune în afacerile Interioare ale Bulgariei. Călătoria d-lul Stoiloll'n a fost semnalată oficial. Pesta, 29 Martie. Ziarul «Pester Lloyd declară din sorginte autorisală că alianţa celor trei împăraţi se bazează pe înţelegeri verbale fără determinare de timp; de aceea,adaogă foaia ungară, este imposibil de a se vorbi de expirarea tractatului Viena, 29 Martie. Ştiri private diu Bulgaria anunţă că la Vama s a descoperit o conspiraţiune. S’a făcut numeroase arestări printre ofiţeri. Sub ofiţerii fac serviciul de ofiţeri. In toată Bulgaria de Nord se manifestă o fierbere care inspiră temere serioasă. Viena, 29 Martie. Regele Carol a visitat în cursul zilei pe membri familiei imperiale. Pe când Regele era în trăsură un cal din echipagiul imperial se şperie, însă diu fericire nu s’a întâmplat nici un accident. Viena, 29 Martie. Azi dupe amiazl llegele Carol a primit în audienţă pe contele Kalnoky, pe delegaţii Itomânl şi pe căpitanul Schueider. Vtena, 29 Martie. A sosiL aici trupa prusiana model cu e-chipamenL de infanterie uşor,sistem nou. Delegaţi unea se compune din căpitanul Beaulien şi doi sub-olicerl; el vor fi pre-sintaţl mâine Împăratului de către arclii-ducele Albrecht. Petersburg, 29 Martie. Ziarul «Nowosti» zice că măsurile militare ce ia Germania pe fruntaria rusă o-bligâ pe Rusia de a augmenta forţele sale mal cu seamă pe Vistula. Paris, 29 Martie. Senatul a votat urgenţa pentru proec-Lul de lege prin care se ridică taxele de intrare asupra vitelor. Comisiunea s'a întrunit imediat pentru examinarea proec-tulul de lege. Mâine Monitorul Oficial va publica legea care fixează taxa de 5 fr. asupra grâuelor străine. CESTIUNEA ZILE! N’egrocier’il© de la Viena Cestiunea tratatului de comercid eu Aus-tro-Ungaria a intrat într'o fază din care va eşi de sigur o soluţiune definitivă. Delegaţii guvernului nostru ad plecat din nod la Viena cu instrucţil care de astă dată par a fi lămurite în toate amănuntele. Este de observat prezenţa simultaneă la Viena a delegaţilor şi a Regelui Carol. A-ceastă coincidenţă e destul de ciudată şi ese cu totul din uzurile practicat e în cestiunile internaţionale. E în adevăr strania d’a vedea cum guvernul d-lui Ion Brătianu voeşte tot-d’a-una să se serve şi să se folosească de intervenţiunea personala a Regelui în toate împrejurările în care se simte strîmtorat şi espus la o ne-isbândă. Dar naşte întrebarea dacă convine ţărel şi demnităţe! Coroanei ca Suveranul să joace rolul de samsar al ministerului săQ. In care ţară constituţionala s’a mai pomenit ca Capul statului iresponsabil să acopere responsabilitatea ministrului săQ dirigent, luând singur în mâna sa direcţiunea tutulor cesliu-nilor esterne de ordin politic şi chiar economic } In ce priveşte negocierile ce vor avea loc la Viena, noi nu credem că ele aO mal mulţi sorţi de reuşită de cât cele care ad avut loc până astă-zl. Resboiul vamal este in prima linie vătămător pentru Austria a cărui industrie d’a doua mână găsea o scurgere uşoară şi favorabilă în România, dar pentru Ungaria el leprezintă un folos; din ţările Coroanei sflntulul Ştefan, numai Transilvania suferă în ce priveşte o parte din industria el. Agrarii uîig'url ad d$f ™aI rauLe motive pentru a menţine condiţiunile iui piulViISi-tive în ce priveşte vitele şi cerealele noastre. Nu e dar probabil că el vor face concesiuni în privinţa acestor articole. Pe de altă parte e cu neputinţă ca guvernul nostru să cedeze asupra unor punte atât de esenţiale ca esportul vitelor şi al cerealelor. In faţa unei asemenea stări de lucruri întrebăm încă o dată : era oare prudent , din partea guvernului d’a face să coincidă i redeschiderea negociărilor pentru convon-ţinea comercială cu vizita fâcută de Regele nostru Curţel imperiale din Viena ? Nu era mal demn, mal cuviincios d’a nu trimete pe delegaţii noştri! la Viena de cât în urma în-toarcerel capului Statului în Bucureşti ? Ast-fel cum s’ad plămădit lucrurile nereuşita negocierilor să va resfrânge şi asupra Regelui, pe când alt-fel nu ar fi căzut răspunderea de cât asupra guvernului. Dar poate că guvernanţii noştril ad voit tocmai aceasta. Precum el se servă de Capul Statului ca de o pavăză pentru a să apăra contra adversarilor lor din năuntru, tot ast-fei voesc să’şl acopere respunderea când e vorba de o cestiune esterioarâ de care atârnă măn-ţinerea lor la putere. In acest scop el uită până şi convenienţele cele mal elementare, amestecă persoana Suveranului în negocieri care privesc numai pe guvernanţi, ca in urmă să stabilească o solidaritate între guvern şi Rege. O astfel de procedare e nedemnă de un guvern onest şi ţara trebue să o condamne cu putere, aruncând răspunderea asupra celor care sunt obligaţi constituţional mente a o lua. Serbările din Berlin.—Principii Carol si Ferdinand.— Limba Româneasca si moştenitorii tronului.— Profesorul Păun, o gluma berlineza.—In garni-zonadinPostdam. Primim dincapitalaGermanieî o scrisoare din care extragem următoarele pasage, care ni se par că presintâ destul interes spre a putea fi împărtăşite cititorilor noştri: Sex-barile din Berlin. .... Sărbătorile în onoarea împăratului pentru a 90-c. u sa aniversare n’au avut, precum se crezu, un caracter tocmai general. Berlinul, unde se concentrase pentru Qcaziune suveranii sau represintanţiî suveranilor din toată Europa, a fost singurul oraş din Germania ctre a iluminat. Nu vroiu să deduc de aci că toată suflare i din Germania nu s'a bucurat ştiind că împăratul Wilhelm eîncâ sănătos. Gea-ce trebuie să se observe e câsărâcialn clasele muncitoare a ajuns la aşa grad, In cât la puţini le dă mâna să ilumineze sad să facă vre o cheltuială, fie chiar în onoarea suveranului lor. Bucuria cea mal mare a fost în sînul familii împărăteşti. De câţl-va ani, în adevăr, sănătatea împăratului preocupă pe toţi membrii dinastii prusiane, căci toţi prevăd că mari schimbări o să se producă în Prusia şi în întreg imperiul german, de o-datâ cu încetarea din viaţa a împăratului Wilhelm. De aceea toţi membri familii au ţinut să felicite In persoană pe oătrenul monarh în ziua de 22 Martie. Numai principele Leopold, fratele cel mai mare al regelui nostru a lipsit de la serbare. Din cauza sănătăţii delicate a soţii sale, şeful casei de Hohenzol-lern Sigmaringen a petrecut iarna la Cannes şi de aci plecase în ziua de 22 Martie la regele Portugaleî cu care se găseşte în strlnsâ rudenie. Principele Wilhelm, fiul cel mai mare al principelui Leopold a represintat deci pe tatăl său la serbarea aniversării naşterii Împăratului. Principii Carol si Ferdinand. Din cei doi principii, moştenitori presumtivl ai coroanei noastre, numai prinţul Ferdinand a fost la Berlin la 22 Martie. Principele Carol, iubitul reginei Carmen Silva a fost nevoit să remâie la Dusseldorf, la scoală, pentru motivul principe, care pare a fi atât de resfaţat când vTut !â Bucureşti să şl petreacă vacanţiele, e prea puţin In seamă la Berlin, nefiind încă major. Limba româneasca si moştenitorii Tronului. Cu privire la principii moştenitori, cred a şti dintr’un isvor destui de sigur, spre a nu fi pus în îndoială, că au-guştii nepoţi ai Regelui nostru, nu ’şî dau multă osteneală ca să înveţe limba română. E adevărat că un profesor român e trâmis de mai mulţi ani în Germania ca să predea lecţiunl de limba româna principelor Ferdinand şi Carol, dar cu toată buna yeinţa ce o fi avend’o se găseşte In imposibilitate să facă ceva serios. In adevăr, unul din principi, Carol, ’şi urmează studiele la Dusseldorf; cel i’alt, Ferdinand ’şi lace serviciul militar german în garnisoana din Post-dam; profesorul Român In timpul a-cesta stă la... Berlin. — Vorba românească... cheia la mine şi iada la străin. E de ajuns atât spre a se vedea ce preţ pun moştenitorii pe limba românească. Profesorul Păun, o gluma berlineza. Ce este drept, principele Ferdinand primeşte din când In când la Postdam vizita d-lui Păun, dar chiar de a şi lua o la serios eu, cititorii încă ar şti ce să zică despre asemeni lec-ţiunn Cu micul principe Carol, corespondenţa dintre profesor şi elev e complet întrerupta. Poate ca Incertitudinea care incon-jura încă cestia succesiunel la Tronul României contribue şi ea,în mare parte, la puţina îngrijire ce principii Ferdinand şi Carol arată pentru limba romă uă. Ori-cum ar fi, pe când în Bucureşti sferile dirigente se silesc a da o importanţă,ce stă în mare disproporţie cu adevărul, cestiunei succesiunel la tron în persoana fiilor mai mici al principelui Leopold de Hohenzollern, la Berlin, din contra, nu se crede mal de loc la o aşa eventualitate. in garnizoua din Posidam. Principele Ferdinand In garnizoana Postdamulul şi petrece admirabil de plăcut timpul, martor despre aceastfţ www.dacoromanica.ro iau pe colonelul Magheru, iar micul Garol se plictiseşte amarnic la Dussel-dorf cu limba germană. In o viitoare corespondinţa void atinge câte-va din cestiunile la ordinea zilei astă-zî tn Capitala Germaniei. SDROBIREA COLECTIVIŞTILOR LA GALAŢI In una din scrisorile mele precedente., !n care vă vorbiam ca consiliul comunal de Galaţi, compus In majoritate din membri al oposiţieî, va fl negreşit disolvat, vă adâogam că la alegerile viitoare colectiviştii vor fi nu bătuţi, ci sdrobiţi în Galaţi. Deşi n'am pretenţiunea a fl profet, prevederea mea s’a adeverit cu prisos. In adevăr consiliul comunal a fost disolvat In ajunul alegerel unul deputat la colegiul al II, scaun devenit vacant In urma dimisiunei deputatului colectivist d. G. Antachi. — Pentru reuşita guvernamentalilor In această alegere, se luaseră toate măsurile întrebuinţate de colectivitate In asemenea treburi.— Trei prefecţi aii lucrat In permanenţa In Galaţi spre acest scop : paşa de Te-cucid, adjutantul sătt meşter In alegeri de la Focşani, şi noul prefecL Teodo-rescu de CovurluiO, numit tot după stăruinţa paşel. Era vorba, pe lângă interesele generale ale colecti vităţel, şi de păstrarea vechiului privilegii! de paşallc asupra Galaţilor ce i s’a acordat de d. I. Bră-tianu paşel de Tecucii!. — De acea nimic n’a fost cruţat de colectivitate şi paşa cu trei tuiurl spre a reuşi candidatul colectivist. — S’ad adus înadins pentru această alegere un poliţaiu format la şcoala d-lor Radu Mihai şi Mo-ruzi; noul poliţaiu a fost ajutat In manevrările sale de sub-prefecţil de plăşl. şi mal ales de sub-prefectul Pastia, fostul poliţaiu şi fratele colonelul Pastia, cel cu egoismul naţional. Agenţi, para-genţl, cu sgardă şi tară sgardă, din localitate şi din alte părţi, umblau ca nebunii In trăsuri şi călări spre a smulge voturile cetăţenilor. Şi cu toate aceste presiuni, cetăţenii independenţi din Galaţi au triumfat In mod strălucit la alegerea de ieri. Din 610 alegători votanţi, candidatul opo-siţiel-unite, d. George C. Robeseu, u-nul din căpiteniile oposiţiunel din consiliul comunal disolvat, a intrunit 39i voturi, iar candidatul colectiiiai.vîf! colai Hagi^^£^__-- a‘ avut de cât 2/S gm^di i, un vot fiind anulat, pentru că cuprindea In plic buletinele ambilor candidaţi. De observat e încă că la secţiunea centrală de la primărie, unde candidaţii au stat toată ziua faţa In faţă, d. Robeseu a avut i 95 voturi, ia d. Hagi Nicola numai #2. Acest resultat admirabil pentru opo-siţiune şi aceasta cădere ruşinoasă pentru colectivitate, care d’abia a putut obţinea a treia parte din voturi, a fost primit de galăţenl cu un entusiasm ne-discreptibil. Când s’a proclamat votul, sala Primăriei era ticsită de lume ; din peptu-rile tuturor isbucneau utianime urale pentru candidat şi opoziţiune. Cuvintele sus opoziţiunea, jos colectivitatea, jos pas alicul de Tecuci, se auzead pre-tutindenea. Alesul colegiului, unul din cetăţenii cel mal stimaţi şi mal iubiţi al Galaţilor, a fost purtat In triumf cu musica pe strade. OvaţiunI In corpore s’ad făcut la locuinţa şefilor opoziţiu-nel din localitate. Colectivitatea e o-părita. Paşa de Tecuci şi satelitul săd Săveanu nici n'ad aşteptat trenul, ci ad tulit'o cu trăsura la Bărboşi, temân-du-se să nu fie huiduiţi precum me-ritad. Votul dat de colegiul al II-lea de deputaţi din Galaţi, este un vot foarte semnificativ, este a doua palmă dată regimului jafului şi al corupţiuneî. A-ceastă palmă este mal simţitoare ca cea de la alegerile comunale din No-embre, anul trecut. La viitoarele alegeri comunale şi judeţene ne prindem că mal nici nu va Îndrăzni colectivitatea să propue candidaţi. Acest vot mal poate servi apoi şi ca răspuns imediat dat de Gălăţenî vitregei măsuri ce a luat şeful colectivitate! disolvând fără nici un motiv Consiliul comunal, tocmai acum când trebuia să voteze bugetul şi să înceapă Îmbunătăţirile necesare oraşului. Oraşul Galaţii a osândit de mult colectivitatea. Oraşul Galaţi acum numai execută acea osândă. D. 1. Brâtianu a declarat că consideră ca şters din harta României pe primul port al ţărel; Gălâţenii ’I aii probat şi ’I vor mal proba Încă că dânşii ai! şters colectivitatea din cetatea lor. Gâlăţenii ad dovedit complecta lor emancipare şi de jugul colectivist şi de jugul paşel de Tecuci. Cu indigna-ţiune le-aii respins şi pe unul şi pe altul. Un Galntean. INFORMATIUNI Se vede că intimii d-luî Sturdza, asigurând că nici o influinţâ nu va face pe acesta se remână în Cabinet la alt minister de cât acel al cultelor şi instrucţiune! publice, au mal multă credinţă de cât se cuvine în tăria hotărîrilor amicului lor. Intr'adever, faptul schimbului de portofolii între d-nii Sturdza şi Nacu se consideră astă-zî ca pozitiv. Aseară la Legaţiunea Rusiei, lucrul se afirma înaintea chiar a d-lui Nacu care nu’l tâgăduia. ouuvormrue care au avut loc in- tre delegaţii diferitelor grupuri ale opoziţi un ei ’şi vor găsi sol u ţi un ea într’o întrunire a pposiţiunei din Parlament, întrunire provocată de d. Fleva şi care va avea loc la d. Marghiloman chiar astă-zî sau cel mai târziu mâine. D. Fleva a declarat că grupul seu nu voeşte a mai prelungi negocia-ţiunile şi că voeşte ca o hotărîre definitivă se fie luată imediat. * Ştirile din Bulgaria continuă a fi lipsite de preciziune. Singurul fapt pozitiv care reesedin aceste ştiri este că dezordinile contra cărora guvernul are se se lupte nu’şi au, pentru moment cel puţin, izvorul de cât în me sura de dezarmare a miliţiilor. Trupele permanente trimise pentru a proceda la dezarmare refuză d'a uza de viblenţâ. Aceasta se consideră ca un semn foarte serios de scisiune între cele doue elemente, civil şi militar, ale guvernului bulgăresc. Punctele semnalate ca teatru al dezordinelor sunt Wratza.Ichtiman, Widi ■, Rahova, Plevna, şiTirnova. Un batalion de infanterie a fost trimis de la Şiştow la Plevna unde a ajuns ieri după amiazT. * Consiliul miniştrilor s’a întrunit azi dimineaţă sub prezidenţad lui D. Sturza pentru expediţiunea afacerilor curente. Aflăm că în întrunirea ţinută a-searâ de Comitetul partidului Voinţei Naţionale, s’a hotărît ca candidatura la locul vacant de senator al colegiului I-iu de Ilfov se fie oferită d-lui avocat Gheorghe Daniileanuşi in cazul când acesta ar refusa, se se propună alegătorilor pe d. Ştefan loanide, banchier. Dar la bietul domn Aristid Pascal de ce nu s’a gândit Comitetul ? Putem asigura că dînsul ar primi. * Pînă aseară la 6 ore peste 150 de recursuri în materie electorală erau primite la grefa Curţii de Casaţiune. Aproape toate aceste recursuri sunt făcute de alegători aparţiind opozi-ţiunei. Frumoasă dovadă de nepărtinirea cu care s’a procedat la confecţiunea listelor ! * Opoziţiunea contra primarului în Consiliul Comunal a început se se accentueze. Primarul găsise de cuviinţă, în urma unor denunţări pe care dînsul le a judecat întemeiate, să destitue pe un domn Dăscălescu, comisar sau alt-ceva aşa la serviciul de i-gienă şi de salubritate publică. Su-puind această mesurâ la rectifica-ţiunea Consiliului Comunal, Consiliul a refuzat să o rectifice pentru cuvântul, invocatded. doctor Sergiu, că acel Dăscălescu este unul din cei mai puternici sprijinitori ai colecti-vităţei in coloarea de Negru. Am prevenit de cât-va timp deja pe d nu Câmpineanu că i se pregăteşte soarta d-lui Fleva. Credem că a început se vadă că am avut dreptate. * — \ ' • * • > . 1 rvllam că d. Zaharia Stoianof cunoscutul deputat bulgar care se află în momentul de faţă la Ruseiuk ar fi aşteptat zilele aceste în Bucureşti însărcinat fiind de guvernul Regenţei cu o misiune confidenţială pe lângă guvernul nostru. Dăm această ştire sub cele mai exprese rezerve. * Consiliul Miniştrilor, în şedinţa sa de azi dimineaţa a anulat, dupe propunerea ministrului lucrărilor publice el însuşi, adjudicaţiunea furnitureî materialelor pentru docku-ăile de la Galaţi şi de la Brăila. Interpelaţiunea adresată guvernului de d. senator Giani rămâne dar fără obiect. * Se ştie că un zid al noueî con-strucţiuni a spitalului Golţea s’a dâ-rîmat acum câte-va zile şi a trebuit se fie ridicat din nou. O persoană competentă care a vizitat acea con-strucţiune ne spune că şi zidul care a înlocuit pe cel surpat ameninţă se cadă. Atragem atenţiunea primăriei. tt Lucrările pentru construcţiunea celor 2 barace destinate la căutarea boalelorlipicioase a început ieri lingă spitalul Pantelimon şi vor fi continuate cu mare activitate. Complimentele noastre eforiei spitalelor. ft De la o persoană obicinuit bine informată aflăm că guvernul nostru ar fi renunţat pentru moment cel pu,in, la idea rescumperăreî liniilor române ale căeî ferate Lemberg-Cer-novitz-laşî. SOCIETATEA n »! ti i DIN IASSI lei subveuţiune scoateL* pers Intre peTsdlsfJaS^OimteSJ^cc. care au pus un mare interes pentru pY-Cjgre-sul şi prosperarea societaţel d-na Mâr^ zescu citează numele onor. d-ne Elena Istrati, una dintre fundatoarele societaţel Reuniunel care a hărăzit scoalei suma de 300 galbeni, Defuncta Ecate-rina Stârcea care a donat suma de una mie galbeni ce se află depusă la casa sf. Spiridon din Iaşi cu procente de 7 0/0 pe an ; asemenea onor. d. Scar-lat Pastia a oferit 5,000 lei depuşi la Comuna Iaşi cu procente de 8 0/o pe an, precum şi mal multe onor. persoane ce s’au citat în dările de seamă din anii trecuţi. Intre persoanele care cotizează pe fle-care an surul însemnate sunt : D-na Ana Balş de Dumbrăveni, care cotizează 10 galbeni, Princesa A-glae Moruzi 40 lei pe an, d-na Maria Catargi şi d. C. Negură 40 lei pe an şi Relevăm următoarele puncte din darea de seamă a d-nel Elena Mâr-zescu presidenta societăţei Reuniunel femeilor române din laşi, făcută adunării generale, regretând că lipsa de spaţiu ne sileşte a nu putea publica în estenso atât darea de seamă cât şi procesul verbal al comisiuneî de verificarea socotelelo". D-na Mârzescu arată că scopul pentru care societatea s'a format a fost înfiinţarea unei scoli profesionale pentru creşterea şi educaţiuuea felelor orfane şi sărace ale poporului român, procu-rându-le mijloace onorabile prin învăţarea unei meserii cu care să-s! poală câştiga existenţa. Acest scop s’a ajuns, şcoala s’a înfiinţat şi de la începutul înfiinţării el şi până ’n present a mers tot progresând, dândresulta-tele cele mai satisfăcătoare. Această stare înfloritoare de care in-slituţiunea se bucură să datoreşte atât onor. Societăţii Ieşane, cât şi guvernului care In fie care an înscrie In buget suma de una mie lei subvenţiune pentru scoală. Asemenea primăria de Iaşi şi comitetul Permanent al judeţului Iaşi înscrie In buget cel d’ântâid două mii lei şi at doilea una mie cinci sute pentru Întreţinerea mai multe alte persoane cărora Comitetul le exprimă călduroase mulţumiri. Pentru ca scopul Societăţii să fie pe deplin realizat, Comitetul Rmniunel a hotărtt ca pe lângă cele două ateliere de croitorie şi lingerie să se mal înfiinţeze şi ateliere de ţesetorie, mode şi spălare de Ungerii fine şi de care să simte mare necesitate; pentru aceasta Insă se cere un local mal spaţios şi mijloacele de care dispune fiind res-trlnse nu permit de a clădi un local din nou ; de aceea Comitetul a recurs la mijlocul loteriei, pentru care a şi primit de la guvern autorizaţia No. 6970 din 11 Iunie 1886. Aceasta loterie este în valoare de trei sute mii lei, emiţându-se trei sute mii bilete a un leu fie-care bilet. Câştigurile totale vor fi In suma de una sută mii lei; oară restul de două sute mii lei scoţendu se rhdtuelile, s’a destinat pentru construirea unui nou local de scoală mal spaţios şi după regulile hi-gienice. Iată acum şi partea financiară a societăţei luată după procesul verbal al comisiuneî de verificare. După jurnalul casa, condica, â souche şi condica de partide, soldul afiatlncasă la 1 Ianuarie 1886 prevăzut In procesul verbal al comisiuneî din 19 Ianuarie 1886 a fost tn suma de 83,344 lei 35 bani compusă ast-fel : 83,344 lei 35 b. 79,450 lei ef. publice 3,894 » 35 b. num. 83,344 » 35 b. sold. 20,674 lei 07 b. Se adaogă încasaţi de d-na Olga Mândru de la 1 Ianuarie 1886 şi până la 29 Decembre acelaşi an, suma care s’a găsit corespunzând cu condica â souche. 104,018 lei 42 b. Fondul total din care scăzenduse : 21,733 lei 71 b. Cheltuelile de la 1 Ianuarie până la 29 Decembre 1886. 82.284 lei 71 b. A rămas sold In seara de 29 Decembre 1886 şi care se compune din : 79,450 lei Efecte publice 2,834 lei 71 b. In numerariu şi In două chitanţe a doue mii lei pentru confecţionarea biletelor de _____________ loterie. 82.284 lei 71 b. Soldu aflat In casă In seara de 29 Decembre 1886. " 'Gomisiunea de verificare a fost compusă din doamnele Cornelia Emilian, M. Irimescu şi d-nii Teodoreanu, pentru primul preşedinte al Curţel de apel, N. Paraschivescu, pentru primar, Ni-colau, pentru casierul general care a încheiat condicele şi terminând lucrările sale a dresat un proces-verbal care se va înainta d nel preşedinte a comitetului Reuniunel. Dorind din toată inima progres acestei frumoase societăţi, nu putem termiua de cât aducând laude neobositelor doamne din comitet şi In special prezi-dentel d-nei Elena Mârzescu. nurmra FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (59) ALEX1S BOUVIJER FEMEA MORTULUI PARTEA DOUA XXI Duşmănie pe nedreptul Iu timp ce Fernand Seglin să stabilea In micul pavilion din strada Pay-enne, lza care fusese un timp bogata, să încredinţa că de odatâ cu prima tinereţe îşi perduse şi gusturile cele simple care o desfătau altă-dată : viaţa nomadă ’i se părea tristă şi se hotărî a reintra In viaţa veselă de care să lăsase Intr’un mod atât de straniu. Se gândi oare să reafle pe bărbatul el? Ol nu, nici un minut Fernand nu-î veni tn minte, Iu tot timpul cât stătu In trenul de la Charenton. Când ajunse, Pierre ită i’o o întrebă : de tapî za ? ci nn de te sfii la " u pol s ltîCfl...» DU lUEi sm | rase... Mi-al făgăduit că ’mî vei umplea sacul de galbeni... — Şi nu ţi-a rămas nimic... Gheoghe ţi-a luat tot? — Ca şi mine, Gheorghe n’are nimic. Pierre încreţi sprincenile. — Vra să zică Rig nu va dat erl dimineaţă la Bulonia banii ce vă făgăduisem ? — Nu, stăpâne... — Ticălos bătrân, murmură Pierre. Şi sună dintr’un timbru. Negrul se arătă. — Chiamă pe Simon. Negrul eşi. Pierre zise Izel : — Gheorghe te-a trimis ? — Nu. * — Unde se află el ? — Nu ştid zise lza, plecând ochii... l'am lăsat. — Cum asta? ce s’a petrecut între voi ? — Nimic, stăpâne. — Ţi-a bănuit pentru căsătoria ce aî făcut. — Nici decum. Respecloasa ţaţă cu Pierre, nu cuteza să răspundă, ea o luă de mână, o aşeză In faţa lui şi o Întrebă uitându se la ciudata fiinţă : — lza, spune-mi de ce aî părăsit pe ei pe eere fi iubeşti ? — D-tale stăpâne nu’ţi Eram fericită că ci spus : Omoarâ-1... ca să — N af nume? — Stăpâne nu ai îagc va da înapoi juvaerui c m. • ■ •D I minţi... . eH iam ra, nu-i am când ’COS repede hainele mele cele frumoase spre a pune pe cele-l’alte... şi când m’am văzut îmbrăcată ca altă-dată, m’am aruncat în braţele lui Fernand şi iam zis : Acum o să trăim fericiţi, şi el a rls... Atunci, stăpâne, mi s’a părut că rlde prosteşte... La aprinderea mea răspundea cu nerozii. M’am culcat şi pe când trăsura mă sdruncina eu îmi zisei mal Intel: Te simţi bine aici, aşa liber, fără stăpân... dar nu puteam să dorm. După un cias începui să mă simţ cam răii de atâta sdruncineala, şi apoi mal era în trăsură un miros de unt de lemn rlnced care Îmi făcea răd la inimă... Nu puteam dormi, voiam să se facă cât mai curând ziuă... Dimineaţa când mă deşteptai ’mî fu cam ruşine de costumul med, dar el mă făcu să rîz... Oamenii care treceau se uitad ciudat la mine ; mi se păru a-tunci că nu eram frumoasă ast-fel, că ei se mirau fiind-că de abia eram îmbrăcată. Când Gheorghe se întoarse din târg, îmi păru prost, bietul om, cu pachetele subsuară, cu pâinea sub braţ. Când veni să mă sărute văzul că e murdar........şi toată ziua nu mă gân- dii de cât la odaia cea frumoasă In care dormeam aşa de mulţumită, unde mirosea aşa de bine. Hainele pe care le purtam ’ml rodead pielea, şi mă gân deam la rufele albe subţiri şi parfumate pe care le schimbam In fie-care zi. Atunci ’mi fu gred de mine: nu mal eram frumoasă şi seara la masă, văzând pâinea cea neagră,vinul cel prost, carnea răd friptă, n’am vrut să mănânc. Mi se păru că nici o dată nu trăisem ast-fel, ’mî fu greaţa. Stăpâne, nu vreau se mal fiu saracă. — Dar Gheorghe ? — Astă dimineaţă, In zor de ziuă, Gheorghe adormi, am lăsat trăsura să meargă pe drum tot înainte, ed m’am coborât, i-am zis remas bun.... şi am venit aici. — Nu vrei să ’1 mal vezi ? — Nici o dată. — Ce-ai să faci ? — Nu ştid.... voi fi bogată ? — Nu mal iubeşti pe Gheorghe.... nu iubeai pe Fernand ? — Ei a murit. Pierre ştia că Fernand trâeşte ; dar nu crezu că e bine să spue adevărul Izel. Cine-va bătu la uşe. Pierre porunci să intre. Simon se arătă. Văzând pe lza zise fără voie : — Na 1 sălbatica 1 Pierre se uită la Simon, mirat de costumul săd. Simon lş reluase îmbrăcămintea de mal înainte, lş pusese iar în urechi inelele de aur, lş luase iar pantalonul cel strâmt la genuchl şi larg la glezne ; avea şalul cel roş drept cingătoare, cămăşa cu gulerul larg, prinsă cu o cravată pe care era o ancoră ; se vedea, sub camaşă, tricoul cu linii albastre, apoi blusa cea mică, şi pălărioara pusă pe creştetul capului şi susţinută acolo prin o minune de e-chilibru. Văzând că Pierre 11 priveşte de la cap până la picioare, zise vesel schimbându-şl «bonboana» de pe o măsea pe alta : — Ţinuta cea mică, d-le locotenent.. Acum că omul cu pricina nu mal e pe lumea asta putem să ne întoarcem în ea. E cam mult de când mă tot schimb în ţoale felurile, Iţi face plăcere să umbli ca toată lumea. Simon era sigur ca îmbrăcămintea’l era foarte e-legantă. — Simon, zise Pierre, ştii unde am putea găsi pe bătrânul Rig ? — Pe Rig : poate l’am găsi la el a-casă, In gaura lui; dar nu va fi acolo In astă seară. — Am să mă duc ed, zise lza. — Nu, zise Pierre. lza, d ta să pleci la Paris, să te duci într’o casă la care te void îndrepta ed. lată bani: iaţl-o îmbrăcăminte de parisiană. In două zile vel primi ceia ce ţ’am făgăduit şi vel fi liberă. — Bine stăpâne. Pierre scrise o scrisoarore,i-o dădu, punîndu-I în mână şi un flşic de aur. — Du-te la adresa asta şi aşteaptâ-mă să vin peste două zile : lza eşi îudata şi Pierre zise lui Simon : — Simon, sălbaticul a pastral banii pe care trebuia să-I duca Izel. Nenorociţii ăştia In loc să caute a se adăposti au fost siliţi să ’l aştepte tn cât putead să fie arestaţi şi să peardâ tot. Trebue să ’ml găseşti pe Rig. (Va urma) www.dacoromanica.ro 1 PUBLICITATEA ZIARULUI „ EPOCA'“ Tlragfu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. ACTE OFICIALE Sunt numiţi: D. C. Ardeleanu, actual verificator taxator în serviciul taxei de 1/2 O/o pelîngă biuroul vamal Galaţi, în acemenea calitate în serviciul exterior al vămilor, în locul d-lul N. Ploeşteanu, trecut în altă funcţiune. D. I. Tâbăcaru, actual revizor în serviciul exterior al vămilor, în funcţiunea de verificator taxator în acelaşi serviciu, în locul d-lul G.Arabolu. D. Alexandru Poitevin, bacalaureat, actual impiegat la depositui de tutunuri din laşi, în funcţiunea de revizor vamal, în locul d-lul I. Tâbăcaru. D. N. Ploeşteanu, actual verificator taxator în serviciul exterior al vămilor, în asemenea calitate în serviciul de înlrepo-site, în locul decedatului G. Gabrovanu. U. G. Arabolu, actual veriticator-taxator în serviciul exterior al vămilor, în aceiaşi calitate în serviciul taxei de 1/2 O/o pe lângă biuroul vamal Galaţi, în locul d-JuI C. Ardeleanu. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la i8 Martie i887 Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşc-dinţa prinţului D. Ghica, cu 71 Senatori de faţă. D. Di*. \ urlam, cere biuroulul sfe intervină pe lângă ministerul domeniilor al da mal multe desluşiri asupra lucrărilor flloxerice. Se ia in cercetare legea pentru modificarea unor dispoziţiunl din legea organi-zârel servietelor exterioare ale ministerului de finance. D. Stefanescu Gogu, găseşte că modificările propuse nu sunt avantagioase serviciului. D. Capeleanu, susţine legea. D. Saltolu, combate legea împărtăşind opinia d-lul Gogu Ştefănescu, şi se miră cum de nu e presinte ministrul finanţelor la desbalerea unei legi atât de importante pentru departamentul său. D. Vergati, raportor. Cere a se vota legea fiind trebuincioasă şi chiar daca ar avea trebuinţă de oare-carl îndreptări ne mal fiind timp îndestul ca să se mal întoarcă la Cameră. D. Slurd/.a, susţine legea. Se cere închiderea discuţiei. D. Arapu, la art. 5, prin care se acordă sucursalelor băncei naţionale d'a face pe comptul statului; judeţelor etc. operaţiuni de primiri şi plăţi, „crede că răCi se face de se amestecă casele statului cu ale băncei naţionale şi regretă lipsa ministerului de finanţe de la care ar fi cerut ex-plicaţiunl. D. Vergati, combate pe d. Arapu. Dupe această lămurire articolul se votează. Articolil următori se votează, în urma câtor-va neînsemnate discuţiunl. Legea puinduse în total la vot, se primeşte cu mare majoritate. Se votează legea prin care se autoriză comuna Piatra a percepe nuol taxe comunale pe lângă cele existente. Legea pentru regularea rămăşiţelor din veniturile fiscale şi domaniale ale exerci-ţielor anterioare, se votează dupe o mică discuţie. Şedinţa se ridică la 41/2 anunţându-se cea viitoare pe mâine. Adinlerim. CAMERA Şedinţa de la 18 Martie 4 887 D. general Leca deschide şedinţa la ora 1. D. C. Stolcescu depune un proiect de lege de iniţiativă parlamentară pentrusu-primarea art. 3(50din procedura criminală dupe care preşedintele este ţinut să facă rezumatul desbaterilor înainte ca juraţii să se retragă în Camerade deliberare. Se admite urgenţa. D. Varlam face cunoscut guvernului că un d. Barbu Păltineauu, din Craiova, de-cedatcurănd, deţineainal multe testamente conţinând legături pentru biserica Madona-Dudu, din capitala Olteniei. D. Eug. Stutescu roagă Camera să voteze de urgenţă legea prin care contesta^ ţiunile electorale să fie judecate de ambele secţii ale curţel de Casaţie, pentru a se lucra mal iute. Se trămite la secţii. D Romanescu propune să se ţie şedinţe de noapte. Combătută de d. N. Fleva, propunerea e respinsă. Se votează în total, cu 55 voturi contra 13, bugetul datoriei publice. Asemenea se votează cu 61 voturi contra 19, după o discuţiune fără interes, bugetul cheltuelilor ministerului justiţiei, cu o sporire de 12 500 lei, cerută de d. Cio-cazan pentru fondurile extraordinare. D. C. Leca întreabă la bugetul afacerilor străine, pentru ce oare consulul nostru la Salonic nu sa dus încă la postul săO, de şi îşi primeşte leafa 1 D. HI. Feriohîdi răspunde că interesul serviciului îl ţinea la Bucureşti. D. HI. liogalniceami la paragraful na-vigaţiunel arată că, la Petrişoaia, Prutul face un cot pe care un şlep pune o zi întreagă să ’l întoarcă. După o zi de vară se găseşte vasul la punctul de plecare nu-mâl cu 20dcstânjen1câşlig. Ar trebui tăiat acest istm de nimic care întârzie atât de mult navigaţiunea pe Prut. D. HI. Fcriclikli zice că Lrcbuesc mal întâi fi făcute studii de ministerul lucrărilor publice. Suntem la paragral'ut misiunilor în străinătate. D. HI. Kognlniceanu nu este de părerea d-lul Leca asupra desfiinţare! lega-ţiunel de la Atena şi consulatului de la Salonic; d-sa zice că mal bine ar fi să suprimăm legaţiunea de la Paris decât consulatul de la Salonic. D-sa crede că confe-deraţiunea balcanică ar fi cel mal bun scut al ţărilor mici vecine în potriva primejdiei de la Nord. La paragraful agenţiilor şi consulatelor d. Kogămiceanu revine asupra ideel emisă mal sus. Se întreabă ce profit am avut noi din prietenia «noastră cu Austro-Un-garia! Nud. Ferîchidi trebue făcut responsabil de aceasta, ci predecesorii săi, şi chiar acel care se află lângă dânsul la guvern. Oratorul depune un amendament pentru a se numi un consul la Cernăuţi şi altul la Braşov. D. HI. Plierekide, zice că d. Kogâlni-ceanu vrea să compromită guvernul silind pe majoritate să aplaude cuvintele d-sale resvrătitoare. El bine, o declar, zice ministrul afacerilor străine, ambiţiunea României nu priveşte d'incolo de hotare. (Murmure, desaprobârl). Aceasta este o-pinia noastră, aceasta este opinia majo-rităţel şi a ţăreî. (Semne de desaprobare). D. C. Klt/.u. Vă înşelaţi I Majoritatea şi ţara sunt departe de această părere. (Is-bucnire de aplause unanime ; D. Phereki-de multă vreme nu poate vorbi). D. Plierekide. Datoria guvernului este de a fi prudent. Pentru a vă atinge scopul mijlocul cel bun nu este a’l proclama. A-mendamentul d-lul Kogălniceanu, depus în condiţiunile de fată,Iar 11 o atingere contra Austriei şi guvernului, care mena-jază această putere. Amendamentul, pus la vot, este admis cu o imensă majoritate. (Lungi aplause, d. d. Pkerekyde pare disperat.) Bugetul cheltuelilor afacerilor streine se votează în total cu unanimitatea voturilor fără două. Se votează asemenea bugetele ministe-rilor lucrărilor publice şi finanţelor. Asemeneaal regiei tutunurilor, săreî,etc. Se mal votează legea prin care se autoriză comuna Bucureşti să dăruiască pictorului Grigorescu un loc de pe şoseaua Jianu pentru a’şl clădi un atelier. Şedinţa se ridică la 5 şi 45. Itedecu. PROCESUL XENOPILO-BALS-FILIPESCI •ludecaloria de pace ocol. I lata rezumatul audienţei de azlîn afacerea d-lul Xenopol contra d-lor Balş şi Filipescu. înainte de a intra în cercetarea actelor, d. judecător întreabă pe părţi dacă o reconciliare este imposibilă. ' D. Ar. Pascal. Imposibilă. Se dă cuvântul d-luî Balş pentru a povesti cele petrecute. Cititorii noştri le cunosc. D. judecător. De ce aţi deschis haina când trăgea cu revolverul d. Xenopol ? D. A. balş. Când un om desarmat este atacat de un om armat în mod mişelesc, nuT remâne alt de făcut de cât sfi’I despreţuiască atacul. D .judecător. V6 rog se nu întrebuinţaţi cuvinte de felul acesta. Un tânăr din societatea d-voastră, crescut, după cum se vede în streinâtate, a primit o educaţiune prea buna pentru a rosti a-semenea cuvinte. D. A/. Lahovari. lntr’adevăr, d. Balş nu le-a învăţat de cât la noi în ţară, de când citeşte Voinţa Naţională. La rândul său, d. N. Filipescu istoriseşte faptele din seara de Marţi 10 Martie. /. La Capşa, unde vă aliaţi când a venit d. Balş, cam ce lucru consumaţi? H. Nu înţeleg. I. Să nu vă ofensaţi de întrebarea mea, căci stomacul poate avea mare infiuenţă asupra creerulul. (Râsete în public. D. judecător ameninţă să golească sala). R. Beam calea. Se procede la interogatoriul d-lui Xenopol. A cesta spune că îndată ce a primit palma d-lul Balş ’l-a şi inapoiat'o. Apoi că, văzând pe d. Filipescu care se a-runcâ asupra lui şi a ridicat bastonul, a luat un revolver şi a tras două focuri in aer. D. I. Lahovari. De ce reclamantul a mai tras dupe ce T-ail venit In ajutor dd. C. Disescu şi A. Xenopol? R. Nu ’I văzusem intrând. /. Atunci de ce a tras In d. A Balş, care nu’î făcea nimic, şi nu în d. Filipescu care îl ameninţa cu bastonul ? R. Nu am ochit. Am tras In direcţiunea agresorilor. I. Vrea să zică nu în aer ? R. D-le judecător, vedeţi că d-lor vreab să mă Încurce. Apoi eram prea tur Intrat ca să mai ştiu ceva. Apărarea ia act de această declara-,iuno. Se chiamă. martorul reclamantului, d. C. Disescu. Deposiţiunea d-lul Disescu coroborează toate cele zise de d. Balş. Martorul zice însă că lovitura pe care d. Xenopol ’l-a dat’o d-lul Balş, nu a dat’o pe la spate, ci pe dinainte. Mai zice că nu a auzit cuvântul: Bonsoir drole, care a terminat scena, dar numai Bonsoir. Declară însă că d. Filipescu nu a ridicat bastonul; că abia a făcut o mişcare când d. Xenopol a tras cu re-vorverul; că acesta era palid, şi că, dupe plecarea d-lor Balş şi Filipescu, martorul ’i-a zis : Eşti nebun se loveşti oamenii şi se tragi asupra lor ') Apărarea ia act şi de această depunere. După cererea judecătorului, martorul Disescu descrie situaţia Camerei, posiţia biuroulul şi disposiţia uşilor. Continuând martorul adaogă : După ce d. Xenopul lovi în cap pe d. Balş, trecu uu interval foarte scurt, apoi d. Filipescu Inaintă către agresor şi ’I spuse nişte cuvinte pe cari nu le-am auzit, iar d. Balş ’I zise : je vous casse la tete. D. Xenopol făcu o mişcare înapoi. 1. A luat revolverul pentru că era a-meninţat? D. Disescu. Nu poL şti, dar e credinţa mea. D. Mârzescu. Erau Filipescu şi Balş în aceaşi direcţie ? D. Disescu. Nu. Balş remasepeloc, iar Filipescu trecu în dreapta ; eu l’am luat de mână şi atunci se întoarse la locul sâb. După cererea d-lul Pascal, martorul Disescu schiţează pe o hârtie planul o-dăil şi posiţia ocupată de părţi Martorul Disescu mal adaugă că în situaţia în care se găsia se credea mal în pericol ca d Filipescu. D. Filipescu observă că d. Balş l’a o-prit în mişcarea sa, nu ’şl aduce a-ininte să fi fost lmpedicat şi de către martor. D Alexandru Lahovari/ cere să se noteze că d. Filipescu, când a fost o-prit de d. Disescu s’a potolit imediat. I. Mal erau gloanţe în armâ ? D. Disescu. Mal erab două gloanţe. D. Rlaramberg. In ce direcţie a tras agresorul Xenopol ? Martorul. Nu pot fixa direcţia, dar eă eram îii dreptul d lui Xenopol şi d. Filipescu mal la dreapta. După ce a tras două gloanţe d.Xenopol s’a liniştit şi la întrebarea d-lul Balş : ce, nu mal tragi, agresorul a răspuns rîzînd : nu mal e încărcat. D. Lascăr, alt apărător al d-lul Xenopol, întreabă pe martor : A zis Xenopol că a tras ca să omoare or nu ? D. Disescu. Xenopul mi a zis că a tras neapărat fără intenţie de a omorî. Au mi-a zis insa, ani tras in aer. Observându-i martorul că ar fi putut să’l ucidă pe el, Xenopolu a răspuns : ar fi fost o nenorocire. D. Lascar. In ce stare era Xenopol ? Disescu. Foarte agitat, mal mult încă de cât d. Balş. D. Rlaramberg. Xenopol a lovit pe Balş pe când acesta vorbia cu Disescu ? Martorul. Da, pe când d. Balş începuse am zice fiind-că vă cunosc... Şedinţa se suspendă până la unu şi jumătate. La redeschidere se introduce martorul Alexandru Xenopol. Apărarea constatând că acest martor e fratele d-luî Nicu Xenopol, cere a nu fi ascultat sub prestare de jurământ. Judecătoria admite. Martorul istoriseşte sosirea d-luî Filipescu pe la zece ore, însoţit de alt-cine-va, după spusa feciorului. Frate-meb ’ml zise : retrageţi-vă puţin mă duc să regulez cu Filipescu cestia Ca-ligaii. Peste câte-va minute auzirăm un vuet ca o lovitură de palme şi cuvântul mizerabil. Disescu îmi zise să alergăm ; intrând văzul pe frate-meb repezindu-se şi dând o palmă lui Balş. Filipescu se repede cu bastonul zicând : je vous creve la tete. (D. Al. Lahovari observa că aceste cuvinte nu puteaii fi zise de d. Filipescu care cunoaşte mal bine de cât atât limba franceză), Apoi adâogă martorul, frate-meb se repede ia revolverul şi trage două lovituri, cari puteau să loviascâ şi pe d. Balş şi pe d. Filipescu şi pe mine. După a-ceasta d. Balş s’a dus către uşe, a salutat şi a eşit. Martorul Tache Ionescu, (slugă la d. Xenopol, o ascultat fără prestare de juiământ). Am auzit sunând, am văzut intrând doi domni care m’ab Întrebat de sLâpâne-meb zicând că e a-casă, mi s’a zis să anunţ pe d. Filipescu. Aceste cuvinte mi s'ad spus de d. Filipescu. In urmă martorul is- toriseşte intrarea In odae, conversaţia cu Xenopol, care primi o palmă din partea d-lul Balş, dupe ce acesta a-rătă o gazetă. Martorul adaogă că n'a văzut pe d. Disescu oprind în loc pe d. Filipescu, lângă care fiind un scaun, n'a putut înainta mal departe. D. Al. Lahovari, cere să se noteze aceste din urmă cuvinte ale martorului, pe care le susţine şi le repetă şi d-1 Lascar. I. A tras în tavan? M. A. tras oblu. Mar. Stroicl, deputat. A treia zi dupe întâmplare, fiind cu d. Ernest Vârnav a întâlnit pe d. Xenopol, care le-a povestit lucrul în modul următor: Intrând la mine Filipescu şi Balş, a-cest din urmă mi-a dat o palmă, ’l-am dat şi eu una, care făcând vuet, făcu să reintre fratemed şi Disescu. Atunci m’am retras am pus mâna pe revolver şi m’am repezit dând cu el de 2 ori. Mi s’a părut că d. Balş s’a clătinat. Am vrut să dad şi în Filipescu dar arma nu mal era încărcata. /. N’a spus Xenopolu că a fost ameninţat cu bastonul ? M. Nu. d. Xenopol şi-a exprimat părerea de rău că nu i-a culcat pe amândoi la pământ. La aceste cuvinte i-am zis : înţeleg aceasta In prima furie, dar acuma numai pricep. D. Lascar. Aţi vorbit cu d. Balş. M. Da, ’ml-a arătat blana. I. Eşti prieten cu d. Balş ? M. Da, cunoştinţă cum sunt şi cu d. Xenopolu. D. Mârzescu întreabă pe d. Xenopol, dacă este funcţionar public, dacă păstrează funcţia de şef de cabinet şi dacfi d. Stroicl ca deputat i a cerut vre un serviciu ?' D. Xenopol respunde că n'a avut nici o treaba cu d-sa. D. Mârzescu (adresându-se către d. Stroicl) Aveţi vre un motiv de ura contra d-lul Xenopol ? M. Nu ; am fost citat ca martor, zic ce am auzit. Se introduce martorul|: D. C. IJiottu care întrebat ce ştie, depune următoarele : In seara de 10 Martie prânzisem la d. Balş şi mă găseam încă la d-sa când i se aduse gazetele. Pe când d. Balş citea,’l văz de o dată sculându-se turburat. Ese afară, soţia d-sale vine, şi ’ml arată articolul. Intre astea d. Balş reintră, ’ml zice să ’1 aştept că să duca să găsească pe d. Filipescu. Era ca la 9 ore, căci de la masă ne sculasem ca la 8 ore 1/2. Plecând d. Balş nu ’mî-a spus că se duce la Xe-nopulo. L). Pascal are cuvântul. In noaptea de 10 Marte s’a petrecut la d.Xenopol un fapt de o barbarie neu-sitată. Doi tineri aparţinând aristocraţiei culte, s’au dus de au lovit pe d. N. Xenopol. Apoi face istoricul polemicei între Epoca şi Voinţa Naţională. După ultimul articol, d. Balş 'şl perde cumpătul ; omul dispare, remâne sălbaticul (!) zice d. Pascal. Ga sâ meargă la d. Xenopol, d. Balş, se adresează la d. Filipescu, care îmbrăţişează cauza d-lul Balş şi devine complicele sâb; întroduce pe d. Balş la d. Xenopol în mod subreptice şi fala-cios ( ?). Faptul d-lor Balş şi Filipescu, face pe or ce român când trece graniţa să roşească că este român 1 Vedeţi pe d. Xenopol, e limfatic ; palma d-lul Balş a putut să ’l ameţească. D. Xenopol a fost lovit în imperiul săli, căci în casa sa este cine-va împărat ! ! ! Care e faptul de apreciat? Că d. Balş a lovit pe d. Xenopol cu premeditare, zice d. Pascal. Cele petrecute nu pot justifica faptul de agresiune, după d-sa. Puţin importă a se şti ce s’a petrecut în urma palmei, dacad. Xenopol a tras în d. Balş sau nu. D. Pascal vorbeşte în mal multe rânduri de ţiganii de corturi, şi do modul cum se bal între dânşii. In cea ce priveşte represiunea, care variează între 2 şi 18 luni, d. Pascal să întreabă, care să fie represiunea în cazul de faţă. D-sa face teoria aristocratică a pedepsei, şi spune, natural, că d. Balş şi Filipescu ab dreptul la o pedep-să mare,şi cere toată severitatea judecătorului. La ora 7 audienta continua, urmare în numeru de mâine. Regele şi Regina vor sosi în Bucureşti Vineri la 4 ore 50 minute cu un tren special. D. Prim-Ministru va merge se întâmpine pe MM. LL. la graniţă. In acest scop d-sa va părăsi Florica chiar mâine şi va petrece noaptea de Joi spre Vineri la Turnul Severin. • O deciziune a ministrului Cultelor şi instrucţiunel publice, red uce la trei numărul zilelor de sărbători naţionale în care stabilimentele de învăţământ dependinţe de stat vor da vacanţa elevilor. Aceste trei zile sunt cele de 8 şi 24 Aprilie şi 10 Mai. • La ministerul de resbel se lucrează la decretele pentru înaintările care se vor face în armată cu ocaziunea lui 8 Aprilie. Aceste înaintări sunt in număr de peste 125. Camera s’a ocupat azi în secţiuni cu proiectul de lege pentru concesiunea, cu titlu gratuit, de pământuri în Dobrogea sub oficerilor cari au luat parte la ultimul resbel :»u cari ab servit în armată 12 ani. Acest proiect de lege a trecut fără nici o opoziţiune în toate secţiunile şi în comitetul delegaţilor care a ales de raportor pe d. Stolojanu. D. Lt.-Colonel Magheru, ataşat militar la legaţiunea României la Berlin va sosi Duminică în Bucureşti în virtutea nuni congediu de o lună ce a dobîndit. D. Ion Câcnpineanu se arăta azi la Cameră foarte desgustat de demnitatea sa de primar al Capitalei şi zicea că îndată ce d. Bratianu se va întoarce îl va ruga sâ ’l scape de această sarcină pe care n’a pnmiUo de cât în silă. Mai mulţi colectivişti influenţi, cu d-nii Nacu, Ministru financelor, şi doctoru Sergiu în cap sunt hotârîţl a nu primi pe nici unul din cel doi candidaţi desemnaţi de Comitetul partidului Voinţei Naţionale pentru locul de Senator al Colegiului l-iu de Ilfov. Dînşil vor se propună şi să susţină candidatura.... doctorului Penescu 1 La 23 curent va veni din nou înaintea Curţii cu juraţi din Vâlcea procesul tinerilor inculpaţi în pro -cesullui Popescu, bătăuşul ispravnicului Simulescu. D-nii avocaţii cari s’au oferit a lua apărarea Vâlcenilor vor sosi la finele săptămânii în Bucureşti, pentru ca împreună se plece de aci la Vâlcea. m Se se citească pe pagina IV ULTIME DEPESI AGENŢIA II VA AS Constantinopol. 30 Martie. — In cercurile noastre politice se admite în general că călătoria ce o face în acest moment în Bulgaria ministrul Rados-lavoff are ca ţintă numai realegerea prinţului de Battenberg. Acesta adus printr’un vot al Camerei, se va proclama Rege al Bulgariei unite. Constaulinopol, 30 Martie. —Cale indirectă. Faţă cu atitudinea pasivă a Rusiei şi în presenţa nesuccesulul misiune! lui Riza-bey, Poarta manifestă intenţiunea de a adresa o notă circulară puterilor. Această notă ar fi re-digeatâ în sensul indicat în depeşa mea cale indirectă, de la 26 ; ia ar cere afară de aceasta ca Puterile sâ se înţeleagă pentru desemnarea a 2 candidaţi princiar! ce se vor presinta împreună cu prinţul de Mingrelia. Cu toate acestea, acest proiect poate fi modificat din causa ştirilor din Bulgaria privitoare la campania ce întreprinde în acest moment Regenţa spre e realege pe prinţul Alexandru. Conslantinopol, 29 Martie.—Cale indirectă. Cestiunea egypţianâ stă tot pe loc; nici o schimbare în situaţiune. !dr salte r jjjj de la facultatea din Viena 8 SPEC.: BOALE de FEMEI şi | SYFILIS S A MUTAT £ No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 | LANGA FARMACIA « CU SFINŢI » ttj ( Calea Moşilor ) a Consultaţiunî Sn toate zilele de la — ~ — 5 p. m. — DE ARENDAT proprietatea d-lul Al. Nicu lese u din judeţul Brăila, plasa Balta, în întindere de 6,200 pogoane, având garaDudeasca chiar pe dânsa pe linia FĂURE1—ŢĂNDĂREI. Doritorii se pot adresa la d-nu proprietar în toate zilele de la orele 10 dimineaţa până la 2 ore seara, Strada Dionisie, 50. (10). BOALELE SIFILITICE Neputinţa bărbăteasca Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împiedicare ; după experienţă de 17 ani. Specialist in boale lumeşti DR THOR Strada Franclin No. 6, aproape de grădina Episcopiei şi de fotogralul Szollosy. Consul-tatiuni de la 8 dimineaţa pftnă la 6 seara DRUL A.VIANU Dă consultaţiunî pentru boale de OCHI, URECHI şi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară. BucnreştI, Calea Văcăreşti No. 52 (a-lăturl cu spitalul Xenocrat) de la orele 2 — 4 după amiazl. www.dacoromamca.ro FfPOCA — 19 MARTIE POMI RODITORI ALT0IT1 DE DIFERITE S1»EC II DIN CELE MAI Renumite calitatijsi difer, etati se afla de vanzare GRADINA Brasle . («KGBGE I0ANID Sub Icoaud ■PolonaSo.104 Le IHAGNIFIQUE ALBUM ILLU3TRE renfrrmant 5S7 gravures inirlites de Robe-, Coiiîecttons, Articies pour toilc-Ucs de omtics ct K.nrams, Vâtemenis pour Ilomuu-s, etc., alusi que la nomenclaturi! de iotis ies ifssus en Soîevles, I^iinaK'es, lndlennes, Toiles etc.ele. Meni de .Paraître. Ce Catalogue. ainsi que Ies ăehantillons de tous Ies tiisus son» cnvoyâs gratis ct franco sur demande affrnnchie adrcssde a MM. JULES JALUZOT & C'E â Paris. CONDITIONS D'ENVOI POUR LA ROUIYIANIE Franco de port â partir de 25 fr. jtisqu’â la frontiere Austro-Roumaine. Franco de port jusqu'â destination a partir de 50 francs. moyennant une augmentation de 5 0,0 sur le montant dela facture. Ei franco de port et de douane jusqu’â destination, moyennant une augrnentation do 30 Ojd sur le montant de la facture. X/agio sur l'or est toujours â la cliarge de» cliente. Matson de re'f.rpedition, d Bucarest, 39, Callea Victoriei. Toutes ies formalltOs de douane etani rem-plies par notre nialson de rcexpddition de Bucarest, nos envois arriveni toujours a do-micilesansquenoB elients aient â faire aucune ddmarche. Nor Clientes peuvent consulter dans noUe bureau de rdexpddition tous Ies catalogues et Cchantillons que nons y avons en ddp6t. mgu»^ gyggE3ag«»aai . Aproape de biserica Icoanei. Premial cu l-iu preţ: •Medalie de aur» la cont ursul agricol al coinitinlui de Ilfov In anul 11*81 si 1882, pentru noile varietati de pere renumite: R1GELE SI REG NA ROMAKiEi, KIHH mvi‘, STCFAN C II t / FI ÎCL. precum si pentru alte spetii Asemenea premiat en primul preţ: „Diploma de onoare cla-I iu" si la expoziţia Cooperatorilor români în anul 1883 pentru mal multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe. Sunt 28 ani de când ma ocup cu pomologia, pus fiind tn dorinţa.unul scop. Dorinţa scopului meu a lost si este, ca sa vad iutreaga Jiomtlnie d'afi irnbracata cu cete mai bune fructe din ţoale speciile, rumâind ea mândra vis-a-vis de cele-lalte State iu privinţa calitati fructelor, si ca sa pot face de a mi se realisa dorinţa, m'arn hotaral a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei de a fi pe viilor numai cu jume-tale prelz, ca prin areasta redueţiune sa poala a cumpără oricine, iar pentru cele ÎS specii de pere, produţiunl noi ce nu se prevede iu catalog, adica Regele Si Regina Romanici, Mihai Bravii, Slefan-cel-Mare s. <•. /.acestea se vindeau cu 10 lei ponml,acum insa va 11 numai Cu 3 lei. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adre»a prin epistole la zisa gradina si inilula li se vai trimite.— Tinpul plantatului pomilor pentru primavara a sosit, si cu cât pomi se va planta mai de timpuriu cu atâta este mai bine.— Domnii amatort sunt rugaţi a’mi trimite comandele cât de timpuriu ca se pot a ie rimite la timpul cuvenit. „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata • română perpetuă. 6 0/0 Oblig. deStat(Kur. conv.1 84 impr. cu prime Bucur, (lei 20) 34 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 70 10 lei Oblig.Gasei pons (1. 3o0) 195 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 81 6 0/0 » » » 7 0/0 » » 96 1/2 5 0/0 » rurale » 84 1/4 7 0/0» » » 101 Aur contra Argint sau bilete. 18 1/4 94 114 841/2 36 7l 205 81 3/4 91 1/2 85 101 3/4 18 3/4 DE VENZARE .2VS™ SS: cureşti cu trăsura o oră şi 18 minute cu calea ferată. Doritorii să se adreseze calea Plevneî No. 57. nr I M P LI I DI A T ^asa din Strada Ut UlLnlnlA I Sfinţi Apostoli No. 42, cu două ătage, aproapede clieurî. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74. PRIMUL ATELIER DE ItMPLRRlE S. EMANUEL No. t, Str. Luterana, No. t coltzuL Stirbey-Voda Efectuiază orî-ce mobilă sculptată şi nesculptatâ pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEUPI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. M. SCHWART Z OPTIC Strada Carol l No. 22 Ochelari cu sticlele cele mai fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culiştî. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminei, asemenea şi tot felul de Baromelre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurî metrice etc. cu preţuri foarte moderate. ,,LA CÂINELE NEGRU" MAGAZINUL DE DROGUERIE COLONIALE SI DELICATESE CAROL GERSABEK SUCCESORUL LUI J, OVESA Semânţă de Trifoi adevărat de Lucerna• Speciacea mai productivă ţi resistentă. Vânzare en engros si en detail. ORIGINALE MASINE SINCER Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-:itati si in durata Posedă cei mal înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAŢ ÎNALT,,IIYIPROVED" La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombreju t. afi primit cel mai înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singer diu toate maşinele de cusut expuse. === MEDALIE DE AUR = Veuzare în rate, si coutru bani gata un rabat conv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi în toate (iliale.e noalre. Iaşi Strada Lăpuşneanu Ghl r I n I I NI P C P Galatzi » Domneasca . li L I U L m U L n Craiova » l.ipscanl Băile Eforiei Ploesti » Lipscani purnRvsTi Botoşani » Mare -BUCUREŞTI- T.-severin » Aurelianu AISTTJlSrG I U VAR GRAS 1>E CAHIEKA In orî-ce cantităţi, şi de cea maî bună cualitale, se găseşte de vânzare la gara Doftaua lângă Câmpina. Preţul este de 22 lei o mie «le Uilo-grniuc sau 200 Iei vagonul «le IOOOO kilograme. Pentru uri-ce informaţiuni sau comau-de a se adresa la d-1 U. Gariagdi la Dol tana. ___________(15-6) DE ÎNCHIRIAT iu Strada Sfântului iou noă No'. 13, lângă piaţa-mare. Se închiriază de la 23 Aprilie 1888, două casc, una mare în funndul cur-ţei se compune din cinci camere pentru stăpâni, trei camere pentru secretari, bucătărie, pivniţă şi gradina. Una mica lângă strada se compune diu trei camere pentru stăpâni, una pentru servitori, bucătărie şi pivniţă. Pentru informi)ţium a se adresa d-lui N. A. iacovakiStrada Mercur, 4 bis de Ja ora 12 până la 2 dupe a-miazâ. (15—5) NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL IM'. S.S. n\\m\ BEMDILTIM din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELON NE, Prieur 2 MEDALII DE AER: Bruxella 1880, Londra 1884 cele ioni iuulte recompense INVENTATA IN ANUL I373 DE PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictin!, cu o dosâ de câte-va picături în apă, previne şi viudicâ căreia dinţilor, pe care'î albeşte, cousolisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN I807 AGENT GENERAL SEGUIH RUE NUGUERIE, 3 bordeaux Deposit ia toate larmaciile, parfumeorî şi Coafeorî represenlante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agcntitt-Comerciala Franceza din Gaiati si sucursalele ei. ULTIMA ORA DIN NAUNTRU Aflăm că d-nul[Judecător de Instrucţiune Mănescu va chiema chiar mâine la cabinetul seu pe d-nii Fili-pescu, Balş şi Xenopulo pentru a începe instrucţiunea plângere! depusă de cei d’întâi contra celui de al doilea în urma încercăreî de omor a d-lui Xenopulo asupra d-lui Balş. Dosarul alegerei d-lui Itobescu n’a fost încă primit la Cameră şi nici chiar la Ministerul de Interne, astfel că d. Moscuna a fost nevoit se telegrafieze azi pentru a ’l cere. Ni se spune că această neînţeleasă întârziere ar proveni din faptul noului prefect de Govurlui care a pus la cale înjghebarea unei contestaţiunişi vrea se câştige timp pentru adunarea de dovezi în sprijinul ei. DIN AFARA Vienn, 30 Marlie. — Regina României a vizitat museul, pe când Regele vizita pe membrii familiei imperiale, cari la rândul lor, au Înapoiat vizita Majestăţilor Lor. Regele Carol a avut o lungă convorbire cu contele Kulnoky, ministrul a- facerilor streine, şi a acordat o audienţă delegaţilor români, veniţi la Viena spre a discuta bazele conven-ţiunii comerciale, ce este a se încheia cu Austria. Vieua, 30 Marlie. — «Fremdenblatt» în arLicolul seu do fond spune ca pepu-laţiunea din Viena salută cu o cordială simpatie pe Regele şi Regina României. Acelaş ziar lauda marele virtuţi ale Regelui ca om şi ca prinţ, şi adresează în acelaş timp laude armatei române pentru bravura sa. Releveazâ influenţa pacinicâ a României Iu Orient şi saluta asemenea pe nooila Regina care a contribuit a face să reînvieze naţiunea română, deja atât de bogat dotată. Vizita acestei perechi regale atât de distinse, adaogă foaia vieneză, e o dovada despre intimitatea care uneşte cele două curţi şi cele 2 state. Viena, 30 Martie. — Generalul Kaul-bars a vizitat pe generalul Barozzi. Viena, 30 Martie. — lutrevorbirile privitoare Ja convenţiunea comerciala austx’o-română aO început eri ia ministerul afacerilor streine. Londra. 30 Martie. — Se comunică din Viena ziarului «Standard» că a-liauţa celor 3 imperii s’a sfîrşit, cu toate sforţările Uurmamei şi Austriei spre a obţine de la Rusia ca sfi consimtă a reînoi aceasta alianţă. Guvernul îusesc pare hotarlt a itu se depărta de politica sa actuala, care consistă In a avea mâinele libere. Solia, 30 Martie. — Sfântul Sinod, care era întrunit la Sofia de 41nni 'şi a terminat lucrările. Cea mai mare parte din epissopi au şi plecat ţpe la dioce-sile lor. Teama ce avead unele persoane de un conflict ce s’ar putea ivi între guvern şi sf. Sinod din fericire nu s’a realisat. (Agenţia Ha vas). Londra, 30 Martie. — Camera Comunelor. — D. Giadstone reia cuvântul în cesliunea legei peniru Irlanda. E aplaudat în mod frenetic de parne-iişti şi de radicali. Fostul preşedinte al consiliului de miniştii combate energic proiectul guvernului şi declara ca va sprijini amendamentul presintat de d. Parnell. Suntem o minoritate, conchide d nu Giadstone; dar aceasta minoritate va creşte şi vom ii maioritate. Madrid, 30 Martie. — In Cameră s a început discuţia asupia situaţiei Cubei. Ministrul afacerilor streine zice ca modus vivendi actual nu Incumba bărbaţilor de stat cari sunt asta-zi la cârmă dar predecesorilor Jor. iier.in, 30 Martie. — Toate ziarele insista asupra importanţei călătoriei lui Katkoil la Petersburg ; acum se va arata dacă este d. de Giers sau d. Kat-kolf care vorbeşte In numele Ţarului. Ziarul Die Post zice in aceasta privinţa ca în cazul când d. Katkoil ar avea preponderentă asupra d-1 ui de Giers, Germania va trebui să ia in curând resoluţium importante. lîerlin, 30 Martie. — Azi garda pa- latului a defilat înaintea împăratului care a apărut la fereastra istorică. Itoina, 30 Martie. — Se crede că cabinetul va ii reconstituit prin intrarea în minister a d-lor Crispi şi Zanardelli. Viena, 30 Martie. — Ziarul Fremdenblatt consacra Regelui şi Reginei României un articol de fond entusiast în care vorbeşte despre relaţiunileîntre Austria şi România. Pesta, 30 Martie. — Ziarul Pester Loyd zice că România pune ca condi-ţiuue pentru începerea unui tratat de comerţ acceptarea de către Austria a convenţiunei veterinare. Proiectul con-venţiunei veterinare propus de delegaţii români zice ziarul ungur este a-proape neacceptabil. Austria are trebuinţă de un serviciu veterinar raţional şi constant. Paris, 30 Martie.—Comisiunea parlamentara pentru armată a ascultat citirea raportului d-lui Margaine care propune crearea unei armate teritoriale sedentara compusa din toţi oamenii valizi In versta de 40—45 aul. Conclusiunile raportului au fost luate In consideraţiune. Madrid, 30 Martie. — Desredin eeu isbucuit la Sabadell. Au fost 2 morţi şi 20 răniţi. S’au făcut 30 arestări. (Agenţia Liberă.) NUVELE FINANCIARE Creditul funciar urban din Iaşi a avut Duminica 15/27 Martie adunarea generală ordinara. Capitolul represintat la această adunare era 4,912,200 lei din 5,553,800 înscrise. 618 voturi a fost exprimate prin pre-senţa a 95 societari. S'a ales In locurile vacante de membrii in consiliul de administraţie d-nil Const. A, Stihi şi Iorgu Holban. Comisiunea de verificarea socotelilor, a cerut descărcarea consiliului, găsind corupturile în deplină regulă. —x— Nouile taxe vamale francese sunt următoarele, care aţin mal mult produsele Româneâti: 5 lei în loc de 3 asupra berbecilor şi oilor. 12 lei în loc 7 la suta de kilograme de carne proaspătă. 33 franci în loc de 22 pentru bol, 20 în loc de 12 pentru vaci şi 8 în loc de 4 pentru viţel. MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRA3EVSKY Strada Pulil/ii An. 7 1\ TOATE SERILE MARE REPRESENTATIE cu program sclLinatoat, REPRESENTATM EXTRAORDINARA Mercuri si SâinJoa/ta HIGH-LIFE DESCHIDEREA CASI LA 71/2 SEARA ÎNCEPUTUL LA S 1/2 ORE SEARA www.dacoromanica.ro