ANUL II No. 392. 15 13 A.IVI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE l\ BUCUREŞTI La casa Administratiunei l\' TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni °0 lei, 3 luni 10 lei. I,\ STREINATATE: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. EA PARIS: Segasestejurnalul cu iscent. numerul, la Kioscul din r«» Moutmartre 11îl Bulevardul St. («eriiiain No. 84. A DOUA EDITIUNE . ■■■nsnaaKnaanra MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA Grioore VENTUR A A PARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU MARŢI, 17 (29; MARTIE 1387 15 QA3STI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.a Paris: la Agrare Hai as. place de ta bourse, 8. Agente Eilire. rue Soire Dame des Victoires 80, (Place de la Bourse ' pentru Paris. Eram-ia. (irrmanla. Austro-llugarla, Italia sullarra Britani». Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani. annnciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia S0 BANI UN NUMEN VECH.b REDACŢIA SI ADMINISTRAI IA Prim-redacto** responsabil Ho. 3.—Piaţa. Episcopiei.—Ho. 3. GENERALUL CANTILI ALEGEREA DE LA GALATZI CHELTUELI INTREVED. DLUINELIDOF CU SULTANII CAZA.TUFIA FEMEIA MORTULUI GENERALUL CANTILI O RESBUNARE COLECTIVISTA «Dacă nu eşti cu noi, eşll contra noastră 1» Eată deviza colectivităţeî, eată ce pare a zice acest guvern ori cărui om independent. Oamenii de caracter azi sunt rău văzuţi; colectivităţii II trebuie spinări care se Incovoaie. Aplicarea acestor cerinţe în armată, mal mult ca In lumea civilă, produce cele mal desastroase efecte. Militarul are. datoria d’a sta neutru In lupta partidelor, la alte lupte 11 reclamă patria. Un guvern onest respecta această neutralitate, şi lasă la uşa casarmel spiritul de intrigă şi de patimă politică. Guvernul Brătianu s’a distins Intre toate guvernele, cari s’aă succedaL la putere, printr’o purtare opusa şi afacerea gen. Cantili e o dovadă despre aceasta. Eată faptele: Cu ocazia ultimelor alegeri comunale de la Focşani, toată lumea ştie cum prefectul Săveanu a organizat bande de bătăuşi, împingând cutezanţă până a recruta pe aceştia chiar între rîndu-rile armatei. Aceasta venind la auzul d-lui general Cantili, din ordinul său faptul se con-slată de autoritatea militară, acte se dresează, şi un sergent-major prins cu bâta In mână se degradează prin ordin de zi. Prefectul Săveanu spumegă de necaz, ear guvernul fâcendu-se solidar cu prefectul şi cu bătăuşul degradat, pândeşte ocazia să'şî răsbune contra demnului militar care salvase prestigiul şi onoarea armatei, fâcendu-şi datoria. In aceste coloane s'a comentat atunci faptul lulr’un articol intitulat o palma coleclivitalei. Autorul articolului zicea: Nu ne ar prinde dar mirarea ca generalul Cantili să lie disgraţiat, permutat şi chiar persecutat. D-sa va putea compta însă pe stima şi simpatia tutulor militarilor demni de acest titlu şi a tutulor a-celora care iubesc armata. El bine azi atât i-a mal rămas ; câcl resbunarea s'a Îndeplinit. Cel pălmuiţi la 2 Noembre, pândind ocazia,a găsil-o. Cei ce turbai! odinioară de necaz, turbează azi de bucurie. Ceasul rău — cum zice Românul — le a venit In ajutor. Un medic băgase moartea în casa generalului Cantili, perzendu-I prin Incâ-pâţlnarea, nepriceperea, negligenţa şi suficienţa sa, o soţie adorată. Disperatul soţ, pe când se întorcea cu inima sdrobită de la mormântul neuitatei sale, se întâlneşte faţă In faţă cu acel miserabil, nu se mal stăpâneşte, ÎI strigă să fuga, şi acesta stând in o-chil lui, scoate sabia şi 11 loveşte. N’avem se ne oprim asupra faptului. Destul se amintim că însăşi victima, respectând dreptul durerel, refusă judecata oamenilor, ne ridicând contra generalului nici o pretenţie. Guvernul Insa, tresărind de bucurie, nu voi a scăpa din mână ocasia d'a 'şl resbuna şi orbit de patima iacă cum procedă: Telegrafic, ministrul de resbel suspendă, In contra legel, pe generalul Cantili din funcţia sa, şi spre batjocură, trimise ordinul d’al lua comanda chiar subalternul săQ, fapt care cu drept cu-Ayut & emoţionat toată lumea militară; căci este contra legel şi tutulor regule-lor ierarhiei militare. Câte-va zile In urmă, generalul fu pus In urmărire pe baza art. 238 din Codul penal comun. Resultatul instrucţiunel Comisarului Regal şi a raportului special nu oferea destule elemente pentru obţinerea unei condamnări. Pălmuiţii setoşî de răsbunare s'aîi ferit d’a trimite pe generalul Cantili înaintea unul consilia de resbel. In zadar el cerea cu insistenţă această dare In judecată. De şi instrucţia e^a terminată, nici o soluţie nu se da afacerel. O tărăgâialâ ne explicabilă ţinea fără curs In biurourile ministerului,această afacere atât de grabnic începută. Aproape trei luni armata întreagă se află sub emoţiunea de a şti ce avea să se facă cu generalul Cantili, unul din generalii sfii cel mal distinşi şi cel mai iubiţi. In vremea aceasta, ministrul de res-belelaborâolege specială, olegead-hoc, pe furişi o trecu prin votul Camerilor, fără ca nimeni se ’şî dea seamă de scopul ce se ţintea prinea, şi îndatăcelegea fu gata, cu iuţeala fulgerului, In 48 de ore se făcură formalităţile necesare pentru a o aplica generalului Cantili pentru care Intra’dins se făcuse. Această lege prevedea punerea In disponibilitate, de către un consiliu de anchetă, ca măsură disciplinară fără garanţia unei judecaţi regulate. Prin aceasta se atingea un scop Îndoit: o resbunare mult dorită şi un loc vacant pentru mal mulţi doritori. Generalul Cantili chemat înaintea a-cestui consiliu — (care d'altmiotrelea era ilegal constituit, câcl membrii săi nu fusese traşi la sorţi ci numiţi de ministru) — se presinta numai ca să formuleze protestaţiunea sa. Cu drept cuvânt el tăgădui acestui consiliu couipetinţa d'ajudeca afacerea. Depuseprotestwl seă In scris, şi 11 des-volta verbal. Generalul Arion fu singurul care recunoscu dreptatea camaradului său. Principiul nuretroactivitâţel legilor este un principiu elementar şi, mai a-les In cazul de faţă, indiscutabil. Afară d’aceasta, ilegala constituire a consiliului făcură p’acest om integru şi in- I dependent a să retrage din acest consiliu. Cel l’alţl pronunţară contra generalului Cantili maximul pedepsei disci-j plinare, punerea în disponibilitate pe j un an. Ce avea a face disciplina cu faptul Generalului? Unde este infracţiunea contra disciplinei? Contra acestei calificări, allâm că generalul Cantili a protestat cu o energie şi o indignaţiune ce justifică frumosul său trecut. «Greşeli contra disciplinei, ar fi zis «generalul, sunt faptele acelora cari «trâind In concubinagiii cu femei de «condiţie nedefinite In societate, şi ne-«având cu ce să le susţie, profita de «câştigul acestora de la o a treia per-«soanâ spre a Împărţi cu ele I «Greşeli contra disciplinei sunt acele «ale militarului care, având un coman-«dament Însemnat pe câmpul de luptă, «bagă cu nesocotinţă trupele sale In «foc, şi pe când acestea mor cu o bâr-«bâţie neauzită, el stă tolănit In cortul «său, şi trimite ştiri false de victorie, «pe când din nenorocire trupele sunt «bătute. «Aceasta emoţionează lumea întrea-«gâ, numai el nu se tulbură ! I «Greşeli In contra disciplinei sunt a-«cele comise de cei Însărcinaţi cu afa-«cerl delicate pentru care jurâ pe cruce «câ vor lucra In conştiinţa, şi merg a-«poi de iab ordinele stăpânilor lor spre «a se pronunţa In sensul vederilor aces-«tora, nesocotindu-şi jurământul şicon-«stiinţa 1 «Greşeli în contra disciplinei este «când cme-va, rănit fiind, face acte de «pensie de campanie, le baga la bozu-«nar pentru a profila de dânseie la zile «negre, şi apoi continua a servi zecimi 1«de am, profitând de glonţ pentru a lua «grade, favoruri, misii şi diurne pentru «servicii făcute de un infirm, declarat «de lege incapabil de a’şl câştiga exis-«tenţa ! «Iacă faptele care ar trebui supuse «consiliurilor de anchetă ; căci ele nu «sunt pedepsite de o anume lege, şi cu «toate astea ele nu pot fi tolerate In «armată». Aceste cuvinte ale generalului care cade victima resbunare! colectivităţeî, de dânsul pălmuită, înfierează pe aceia cari au consumat cea ce se dovedeşte a fi o ilegalitate. Această afacere interesând atât armata cât şi pe ori care cetăţean gelos de demnitatea şi prestigiul ei, vom reveni asupra-I cu ouol informaţiunî şi comentarii. TELEGR A M E AGENŢIA HA VAS Constantiuopol, 21 Martie. Cale ind. Audienta acordată (le către Sultan d-lul de Nelidoll', audienţă ce a ţinut 3 ore, precum şi stăruinţa atribuită ambasadorului rus spre a o obţine îndată, sunt obiectul a numeroase comentarii. Dupe nişte informaţiunî culese din bună sorginte, d. de NedilolT ar fi atins în a-ceastă audienţă, cu toate formele diplomatice trebuincioase, 3 subiecte principale. D. de NedilolT ap fi ceruL : 1. Reche-marea Iul Hiza-Bey de la Sofia, 2. Schimbarea marelui Vizir, căci acest din urmă, dupe părerea ambasadorului rus. s’a făcut instrumentul Angliei; şi 3. d. de Ne-diloli ar fi suggerat Sultanului ideia unei ocupări paralele, dupe propria sa expre-snine, a llumeliel de către Turcia şi a Bulgariei de către Rusia. Dupe propriele expresiuul Întrebuinţate de personagiele politice cărora le sunt dator aceste informaţiunî, Sultanul na căzut în nici una din aceste 3 curse. Sultanul din contră, ar li insistat, să cunoască esact vederile Rusiei în privinţa Bulgariei, şi aceasta în sensul instrucţiunilor trimise lui Şakir Paşa. Sultanul ar îi rugat pe d. de NedilolT să telegrafieze la St. Pelersburg, din partea sa, In acelaşi sens, mal cu seamă in ceia ce priveşte desemnarea a 2 candidaţi princiari, afară de principele de Mingrelia. M. Sa ar li dat să înţeleagă, că fixat asupra acestui punt, i-ar fi probabil cu putinţă să ajuuga la o soiuţiuue bulgărească susceptibila de a satisface pe Rusia. In line, în cea ce priveşte despăgubirea de rezboiti, D. de Neliaolfa cautat a slabi efectul notei sale d’iutâiu de la l Martie, spuuend că Turcia regulând furniturile făcute îu timpul rezbelului de supuşi englezi şi austriac), supuşii ruşi neliind tra-uţllot ast-fel,reclamaseră ia ambasada şi ca ambasadorul adresase această nota Porţii numai spre a le da satisfacţie. D. de Nelidoll’ lăsă ast-fel să se înţeleagă câ efectul acestei note ar depinde de condescendenta Turciei fată cu Rusia. in cercurile diplomaLice se Întreabă care va ti urmarea dată acestei audieute ; căci d. de Nelidoll trebuie să ştie câ comunicările sale ar li avut ca efect de a inspira Sultanului vederi opuse, şi mal cu seamă, ca insinuatiuniie sale contra Marelui Vizir n’ar putea de căt &ă consolideze pe acest din urma, dacă situatiuueasa ar fi fost şovăitoare. (JonsUuiiiitopol, 24 Martie. Calea indirectă. — Măiue va trece prin Bosfor, mergând la Vladivoslok şi Sako-liuie, un vapor francez iuclunat de guvernul rusesc, care are pe bord vre-o mie de recruţi sau deţinuţi politiei şi mal multe munitiuul, precum şi un vapor din flota voluntară a mării Negre. Compania de navigatiune rusească a suprimat serviciul său din Syria. Această companie iiind de resortul ministerului de marină, se atribuie această suprimare pregătirilor militare ce le ar face guvernul imperial în marea Neagră. Moscova, 26 Martie. Gazeta de Moscova, spune că Rusia urmează o politică conformă ou propiele sale interese şi pentru menţinerea păcii, păzind Franeia de o catastrofă inevitabilă şi menţinând echilibrul european. Organul d-iui Katkolf adaogă că, pusa între Rusia şi Fraiicia, politica Germaniei trebuie a fi de acum Înainte modesta lu întreprinderile ei. Gazeta de Moscova respinge ideia unei reiuoirl a alianţei celor 3 Împărat! ca fiind cu totul contrarie intereselor ruseşti. Berlin, 26 Martie. Împăratul suferă de câte-va zile de o răceală şi de o uşoară inflamatiune la ochiul_ stâng, ca consecinţă a răceleî. Viena, 26 Martie. Delegaţii români pentru negocierile con-ventiunil comerciale aii sosii aci. Paris, 26 Martie. Camera a adoptat o suprataxă asupra vitelor streine. Bombay, 26 Martie. Ruşii ameninţă să ocupe Heratul. F.mi-rul din Afganistan a trimes la ilerat 10.000 oameni ca ajutor. Borna, 2G Martie. O depeşă a guvernului Gene, cu data de 23 Martie,spune câ Joul Ras-Alula a plecat din Asmara, ducându-se probabil la Ma-kalle, fiind chemat de Negus. D. Savoiroux e toi. prisonier. Paris, 27 Martie. Din sorginte sigură se anunţă din Peters-burg câ Rusia este hotârîtâ a nu ocupa Bulgaria, pentru că ea este convinsă, ca starea revolutiunilor i.ilerioare în care se găseşte această tară, nu va întârzia a’I da satisfactiune. AGENŢIA LIBERA Berlin, 26 Martie. D. de Keudell, ambasadorul Germaniei la Roma, nu a fes pus în retragere, ci în disponibilitate. Berlin, 26 Martie. Se telegraliazâ din Pelersburg că ziarul d-lul Katkolf a fost admonestat. Roma, 26 Martie. Miliţiile teritoriale afl fost chemate sub arme printr'un decret regal. Berlin, 26 Martie. împăratul e indispus, el trebue să întrerupă pentru câte-va zile plimbările sale în trăsură. Odcssa, 26 Martie. Căpitanii Grueff şi BenderefT aQ plecat la Moscova. Constanlinopol, 26 Martie. In audienta ce a avut la Sultan, d. de Nelidoll', ambasadorul Rusiei, a accentuat câ misiunea lui Riza-bey la Sofia nu are nici un motif d’a fi şi d’aceea ar fi bine să se recheme comisarul imperial. Paris, 26 Martie. Guvernul francez caută împreună cu cabinetul din Bucureşti mijloacele d’a a-junge la încheerea unei conveutiunl comerciale definitivă. Viena, 26 Martie. Ducesa de Cumberland e atinsă de monomania religioasă. Miercuri a fost dusă în institutul doctorului alienist Leidesdorf în apropiere de Viena. Petersburg, 26 Martie. Ştirea câ Hatmanul Cazacilor AschinolT va pleca cu 5000 de cazaci in Abisinia, nu e fundată. Să poate considera ca absolut imposibil ca guvernul rus să dea aprobarea sa la asemenea avenlure ; el continuă mereu a lucra penlru menţinerea pâcel. Atena, 26 Martie. Familia regală va lua reşedinţa de vară la Declala, unde s’a terminat de curând un palat regesc după pianul palatului Ţarilor din Peterhofi'. Principele moştenitor Constantin arein-lentiunea de a iuterprinde o mică călătorie în Palestina, eventual în Egipt şi la Conslanlinopole. Vi©na, 26 Martie. Regele României, in timpul aflări sale la Berlin a căutat să obţie de la persoane competinte asigurarea independentei României pentru or-ee eventualitate. Se susţine câ Regele Carol se va opri In oraşul nostru pentru aceiaş scop. Se asigură câ Suveranul României a dobândit asigurări decisive la Berlin şi la Viena pentru garantarea integrităţi şi Independentei României. Belgrad, 26 Martie. Serbia a înfiinţat consulate la Salonic şi laUschub. Consulatul din Bitolia iu Albania va fi în curând ocupat de titularul său. Scopul acestor consulate este de a paraliza agitaţiunea ce se face acum prin şcoale şi biserici în Macedonia iu vederea constituiri unei Bulgarii Mari. Retersburg, 26 Martie. Se fac mari pregaLiri lalicalberiuoslaw, în vederea jubileului ce va avea ioc la 0 Mal cuocaziunea aniversarei al 100 ana fondărel sale de către împărăteasa Ecathe-rina. Se pregaleşle o primire măreaţă Tarului şi Ţarinei care aO promis ca vor asista la această serbare. CESTIUNEA ZILEI ALEGEREA DE LA GALAŢI Alegerea care a avut loc erl la Galaţi a fost o aspră lecţiune pentru colectivitate. Depeşa care am primit’o din Galaţi ne a-nunţă că, cu toate presiunile exercitate de administraţiune, triumful opoziţiunel a fost strălucit. Candidatul el, d. George Robescu a fost ales cu 391 voturi contra candidatului colectivist d. Hogi Nicola, care n’a obţinut de cât 218 voturi. Ca să poată cine-va aprecia ce preţueşte această isbânda a candidatului oposiţiunel din Galaţi, trebue să’şt aducă aminte la câte mijloace aO avut recurs guvernanţii noştrii spre a face din primul port al României un cuib colectivist. De mai mulţi ani se lucrase din resputerl pentru a forma în Galaţi o sucursala colectivista. Miniştrii se întreceau care de care pentru a se recomanda Gălăţenilor. D. Stă-tescu pledă pentru primăria Galaţulul în procesul Eliad, propunând o lege interpretativă ad-hoc pentru acest proces; tot d. Statescu lua iniţiativa transferare! Curţel din Focşani la Galaţi şi, cu toată opunerea crâncena a focşenenilor, Curtea fu transferată. In urmă veni şi generalul Radu MihaiO cu docurile şi antrepositele; nu trecea o lună fără ca vr’un ministru să nu vină la Galaţi şi să pro-miţă marea cu sarea, să se întâlnească cu negustorii principali al oraşului, să zică că guvernul va face tot ce e cu putinţa pentru oraş etc. Dar aceste ademeniri nu slujiră la nimic. Galaţenil eraQ sătul de vorbele late ale colectiviştilor. In alegerile comunale ei dovediră că nu mal voesc a Ii sub direcţiunea paşalei de la TecuciQ. Cu toată lipsa de înţelegere ce a domnit între grupele opoziţiuneî, totuşi majoritatea consiliului comunal fu aleasă din opoziţiune. Guvernul nu putu să sufere această înfrângere. Prefectul demisiona şi colectivitatea Începu din nou a lucra pentru a’şl reface cuibul sdruncinat. Demisiunea deputatului Antaki şi alegerea unui deputat spre a i înlocui era o oca-ziune priincioasă. Toate mijloacele fură puse în mişcare. Câte-va zile înainte de alegeri, consiliul comunal fu disolvat şi înlocuit prin comisiu-nea interimara compusă din colectivişti. Iscusitul prefect de Tecuci , faimosul Tache Anastasiu luă direcţiunea luptei e-lectorale. El îşi lua ca adiutanţi pe prefectul de Focşani Saveanu şi pe noul prefect numit la Galaţi, d. Teodorescu. Toate a-meninţarile, toate promisiunile fura puse în joc. in ajunul alegere! să espediase din Bucureşti un buchet de bătăuşi de frunte spre a aplica pe spetele Gălăţenilor principiile colectiviste şi argumentele In favoarea candidatului guvernamental. Toată lumea la Galaţi s a mirat că un bărbat stimat ca d. Hagi Nicola să fi primit a fi candidatul oficial impus prin asemenea mijloace. Dar aceasta il priveşte. Pozitiv este că toate aceste mijloace n’au slujit la nimic în faţa atitudinel bărbăteşti a Gălăţenilor. Căderea colectiviştilor a fost sdrobitoare, ruşinoasă. Onoare Gălăţenilor 1 C H E LTU E LI D-nul E. Coslinescu a susţinut deunăzi în Cameră că guvernul liberal a făcut într’adever cheltueli mari, dar că aceste cheltueli au fost folositoare ţereî, şi sunt reprezentate în mod echivalent prin clădiri, monumente, linii ferate, etc. Pentru a areta că aserţiunile sale sunt întemeiate, d-nul Costinescu ar fi trebuit se ne dovedească cum că valoarea acestor clădiri, lucrări de utilitate publică, etc, este echivalentă cu sumele cheltuite. Intr’ade-ver, dacă se chellueşte un milion, de pildă, pentru o clădire ce reprezintă o valoare de o sută de mii de franci, nici cel inai înfocat colectivist nu poate susţine că cheltuială www.dacoromanica.ro EPOCA ■Mm 17 (20) MARTIE hainezâmbind ironic,a făcui nasul mare la public şi s'a retras la Florica. Daca Insă căzătură sa a fost simulată, d-sa 1n politică e o mare căzătura. Ultime Informatlunl. Aflăm din sorginte pozitivă că d. Ion Brătianu, preşedintele consiliului de miniştri,a fost angajat ca Clown de către circul Sidoli. D-sa va înlocui pe August cel prost. Radu Tandără. INF ORMATIUNI Este probabil că mal în fie care zi a acestei săptămâni vom asista la un mic scandal în Cameră. Ast fel, azi d. Fleva va proceda la execuţiu-nea complectă a d lui Emil Costi-nescu ; tot azi sau mâine va reveni din nou înaintea Adunărei, din iniţiativa majorităţei, se zice, afacerea celor 600,000 lei afectâţi de ministerul Cultelor la alcătuirea proiectelor unor clădiri şcolare ; poimâine afacerea Ogrezeanu adică a doua e-xecuţiune a d-luî Stâtescu şi un a-vertisement beizadelei ; în fine in terpelaţiune ce d. Fleva va adresa ministrului de Interne asupra neo-rînduelilor din administraţiunaa E-foriei spitalelor. X Articolul din noua lege comunală privitor la dreptul de control al primăriilor asupra bisericilor administrate de epitropţ particulari, articol cara vizează m ii ales bisericele Creţulescu şi Domniţa Bâlaşa, va da loc la o interesantă discuţiune în şedinţa de azi a Senatului. Va lua cuvîntuld. senator Dimitrie Giani şi, probabil şi d. colonel Bibescu. X In privinţa sgomot!*lor ce am înregistrat aialtă erî despre noi de-sordine în Bulgaria n'am putut încă afla nimic nou, afară numai cămaî multe arestaţiuni s’au făcut la Widi n. X Primim din Galaţi următoarea telegramă : Cu loate presiunile extra-ordl-nare iriimful oposiliei strălucii. Candidatul ei George Itobescu ales cu 391 voturi contra candidatului colectivist llagi X’icola, susţinut de 3 prefecţi veniţi adhoc, care n'au avut decât îîf 8 voturi. Entusiasin indescriptibil. RESSU. X Alaltâ-erl la Cameră, pe când d. Costinescu rostea ultimele cuvinteale discursului seu, generalul Lecca se plimba din bancă în bancă, îndemnând pe deputaţi se ceară închiderea discuţiuneî. Văzând aceasta, d. Nacu ti luă la o parte şi ’i făcu vii reproşuri zicând u’i că voeşte se’l facă de rîs, căci nu s’a niBÎ pomenit ca în discuţi unea generală a bugetului ministrul li năucelor, principalul interesat, se nu ia cuvântul. «După Costinescu, ce-o se mai fii în stare se spui dumneata?» ’i răspunse d. Lecca. Cu toate aceste, d. Nacu insistând i se îngădui se vorbească şi dânsul. Dar avusese dreptate prezidentul Camerei căci s’a făcut şi mal de rîs de cât dacă tăcea; căci nimic, absolut nimic, n’a zis în sprijinirea o- perei sale, mărginindu-se a enumera una după alta sumele înscrise în buget. Aferim ministru de finance. X Un accident trebue se se fi întîm-plat preselor Bâncel Naţionale căci d. ministru al finanţelor a dat o nouă circulară cerând bani de la casierii generali. X Ni se spune că eforia spitalelor este ameninţată d’a vedea pe studenţii în medicină părăsind cu desăvârşire spitalele ei. Cauza ar fi nişte noul măsuri, tot atât de vexatorii pe cât sunt de nejustificate, ce eforia ar fi luat în privinţa internilor. Amănunte într’un număr viitor. X O comisiune a fost însărcinată de ministru] de Resbel cu alcătuirea unor noui programe pentru şcoalele militare, în scop d’a se ridica îritr’un mod simţitor nivelul studiilor în a-ceste şcoli. X O luptă foarte vie cu schimbare de focuri a avut loc astă-noapte pe marginea oraşului intre gărzii acsi-zelor comunale şi o ceată de 12 con-trabandicri care voiau se introducă două căruţe încărcate cu vase cu spirt. Agenţii au reuşit se pună mîna pe aceste două căruţe, contraban-dierii însă au putut scapa. Se crede că doui d’între dânşii aii fost răniţi. X D. Primar al Capitalei care vorbeşte în tot minutul, şi cu vreme şi fără vreme, despre cinstea sa şi care se laudă că sub administraţi unea sa nu va tolera abuzuri, n’arputea oare să pună un capăt şi abuzului ce compania tramvaiului din Bucureşti face de concesiunea sa ? Dispreţul acestei Companii pentru public a a-juns la culme : trăsuri într’o stare de murdărie inexprimabilă, nere-gularitate în mers, politeţă de piei-roşii a conductorilor, bietul public trebue să îndure tot. Pe cât ştim, primăria are un drept de control destul de mare asupra companiei; de ce nu uzează de dînsul? X N‘ se spune că în şedinţa de mâine a Consiliului Comunal d. Câmpi-neanu va propune numirea d-luî C. I. Mari^vicî în postul de şef al serviciului comptabilităţei la Primărie. Aseară era anunţată la Ateneu conferinţa asupra Inteligentei de d-nu Dimitrie Radu, preot uniat In serviciul misiunel papislaşe din capitală. De la ora 7 1/2 un public numeros umplea literalmente sala; la rândul săQ popa Radu venise cu mult mal Înainte de ora fixată şi luă loc pe estradă lncongiurat de o falangă de credincioşi d’ai săi. Apariţia misionarului a fost semnalul unul sgomot asurzitor : strigăte glumeţe curgeau ca ploaia, un piano hodorogit aflat în sală răsuna, când o polcâ, când un staier nemţesc, amestecându-se cu hohote derâsl.. Unii din asistenţi iubitori de pace povâţuiaii pe d-nu Radu să părăsească sala spre a nu se expune mal mult rlsulul lumel. Discipolul lui Loyola Insă,cu acea Îndărătnicie caracteristică a şcoaleî jesuitice, declară că nu va 9 de un milion e reprezintatâ prin clădire. Clădirea reprezintă o valoare de o sută de mii de franci, iar colectivitatea reprezintă absorbarea restului. S’a dovedit adeseori în acest ziar, cu cifre şi documente, că procedarea colectivistă. în toate cheltuielele de utilitate publică, a fost d’a ne da un ou în schimbul preţului unui bou. In puţină vreme s’ar putea aduna date precise, stabilind până la un ban, sumele totale votate pentru lucrări de utilitate publică sub regimul Brătianu, adevărata valoare a lucrărilor executate, şi diferenţa încasată de colectivitatea. Se punem pe lângă aceasta că o mare parte chiar din lucrările executate, n’a fost tocmai de utilitate publică. Mare parte dintr’însele sunt mai mult de utilitate privată, şi nu e judeţ din ţară în care se nu se afle vre-o lucrare făcută în interesul şi pentru chiverniseala vreunui colectivist influent din localitate. Şi aceste lucrări n’ar trebui tocmai puse între cheltuelile folositoare statului şi executate de guvernul Brătianu. D-nul Costinescu a neglijat d’a insista asupra acestui punct. Mai tonte lucrările executate în ţara noastră s’au evaluat la preţul cel mai înalt şi au fost plătite cu preţul cel mai eftin. Diferenţa între suma jvotată şi suma cheltuită a servit a echilibra bugetul.... co-lectivităţei. Ca se ne rezumăm într’un cuvânt nu învinovăţim pe colectivişti că nu s’au făcut lucrări, ci îi acuzăm că au cheltuit prea mult sub pretextul acestor lucrări şi că au furat cu ocazia acestor lucrări. Aceste simple reflecţiuni ne sunt inspirate de un fapt. Colectiviştii, dându-şi seamă de acest fapt, că regimul lor e considerat ca cel mai scump şi cel mai funest pentru ţară, caută a dovedi, în ajunul cădere! lor, că aii făcut ceva pentru ţara, şi că va remâne o urmă materială a domnirei lor, când vor fi duşi de la guvern. Nu era nevoe de discursul d-lui Costinescu pentru a dovedi aceasta. Va remâne după dânşii nu numai o urmă, ci şi o tradiţie, acea d’a. cere ţerei un galben pentru un lucru care nu face tocmai o leţcae. Francezii au o expresie care caracterizează asemenea procedări : faire sauter l’anse du.... budget. CRONICA CĂZĂTURĂ D. Ion Brătianu a căzut 1 Unii, fără a mal cerceta lucrul, aii crezut că d. Brătianu a căzut de la putere şi să fi văzut chef şi veselie. I nnin i m —nnwniwiaMMMi—hm—Mana FOIŢA ZIARULUI «EDUCA» (57) ALEXIS BOU VIER PARTEA DOUA XX Dumnezeu scapa pe toii — Ce vrei d-le, casa e nelocuită. — Ştia, d-le ; aş vrea să ştiu ce s’aQ făcut locatarii. — Bărbatul a murit. — Dar, d-na Davenne, văduva Iul? — N’am nici o ştire despre dânsa. — N'aţI aflat ce s'a făcut ? — S’a vândut tot ce era In casă şi biata femeie s’a Îmbolnăvit ; cred că vor fi pus’o Intr’o casă de sănătate şi dacă vrei să afli mal mult trebui să Întrebi pe notarul familiei care locueşte pe strada Antoniu, nu departe de aci. Fernand n'avoa de gând să facă asemenea visită. Notarul 11 cunoştea. Mul/-ţumi acelui domn, se sui In trăsură, In-trebându-se ce va face.... apoi, Indrăs-neţ ca un pungaş ce era, zise birjarului : — Să mă duci pe bulevardul Ornano prin bulevardul Magenta. Voia In treacăt se vadă ce să petrecea D. Brătianu Insă care e mare pişicher a voit să facă o farsa opoziţiei. Văzând că toţi In toate părţile strigă că de ce nu mal cade o dată şi că tot tărăboiul In ţară se face pentru acest motiv, ce şi-’a zis ? ia să caz şi eQ o dată, dar... să caz numai aşa că împăratul Germaniei, să provoc veselia opoziţiei şi apoi să mă scol şi să rid de densa. D. Brătianu a mal căzut şi pentru alt motiv. Observând ca de la o vreme s’ad strlns cam mulţi străini In partidul d-sale şi că aceştia mal ales, li dau cele mal mari semne de dragoste şi devotament, a voit să se Încredinţeze care slnt adevăraţii săi credincioşi şi care sunt numai nişte interesaţi făţarnici. Sunt exemple de oameni, cari pentru a face asemenea probe, s’aO prefăcut chiar morţi. D. Brătianu n’a voit însă să împingă gluma prea departe, căci nu ştia ce se poate întâmpla în a-semenea caz. Cu opoziţia, d. Brătianu a dat chics, căci lucrul nu s’a prins şi toată lumea a strigat : farsa 1 Cu colectiviştii Insă a isbutit minunat. îndată ce s’a răsplndit vorba că d. Brătianu a căzut, să fi văzut ce îngrămădeală şi ce zăpăceală a fost. Toţi aler-gab în toate părţile şi fie-care dupe sentimentul său, cftuta un liman d^ scăpare. Cel d’ântăl care a aflat lucrul a fost Conu Fânică Beilo. Nici una,nici două. s’a pus In caretă şi s’a repezit acasă la d-1 Kogălniceanu, căruia a Început să’I facă fel de fel de temenele. Acolo a protestat cu tărie In contra acuzaţiei ce i s’a adus că este brătienist. — «Eu cu Brătianu? EQ cu toţi mi-«locanii ? Numai de hatârul lui ginere-«meQ, lancu Câmpineanu, am fost cu «iei, dar alt-fel am făcut opoziţie cu «d-ta». Opoziţie cu d-l Kogălniceanu 1... s'a apărat prost Conu Fanică. D. Aristid Pascal, a fost cel mai crud lovit. — «Inchipueşte-ţi, se văicărea el In «gura mare, faţă cu numeroasa-î fa-«milie, încliipuieşte-ţi om fără noroc. «Am făcut opoziţie atâta amar de vreme «şi,.când se mă dau şi eu bine cu gu-«vernul tocmai atunci căzu. Firar al «dracului ceasul In care m’am născut». Numai Ghiţă, Ghiţă Cerberul, i-a re-mas credincios, şi de aceia să vorbeşte, că ’l va numi prefect la R.-Sărat In locul vacant. Farsa a fost jucata. D. Brătianu s’a ales cu câte-va zgârieturi trecătoare, Insă ’şi-a ajuns scopul, ’şl-a deosebit oile din capre. Lumea care a fost la Circ a văzut, de mal multe ori Clowni cari făcând unele sărituri se prefac că cad şi că se lovesc grozav la cap sad alte părţi ale trupului. Naivii, cel cari n’au mai fost la circ, cred că loviturile şi căzăturile sunt adevărate, oamenii cunoscători Insă, nu sunt de loc impresionaţi. Aşa s’a întâmplat şi cu căzătura d-luî Brătianu. S’a dat peste cap, s’a prefăcut ca cade, a lăsat pe naivi să’şî dea arama pe faţă, dar imediat s’a sculat, s'a scuturat pe pe la el pe acasă. Când trecu pe dinaintea magaziilor sale, Fernand, din colţul trăsurei unde sta ghemuit, văzu doi oameni a căror Înfăţişare destăinuia meseria lor unul observator deştept. EraQ doi agenţi care pândeau fie-care la un colţ al stra-del pe când liniştea domnea în casă. Fernand să gândi că poate şi Inlauntru el erau agenţi : de sigur că eî arestase pe Picard, cinstitul casier. Dar de asta puţin II păsa. Comisarul făcuse o greşeală când II spusese :«Acuma unul u-nui din colegii mei e acasă la d-ta». Fără de această înştiinţare s’ar fi Întors acasă şi ar fi fost prins acolo. In adevăr nu mal avea un ban la el.. Comisarul îi golise buzunarele pe când sta întins pe pat fără cunoştinţă. Ce era să facă ? N’avea nici pentru trăsură. Să pue amanet ciasornicul, lanţul său nu putea, căci Ii trebuiaQ oarecare hârtii ca să capete o sumă mal bunişoară şi nu mal avea nici un petec de hârtie la el. Fernand, câte va momente, pe când fugea de la biseră, se întrebă unde ar putea să se ascundă mal bine ; să fugă In străinătate era greQ şi primejdios ; aşa fac criminalii şi de aceia şi poliţia lş îndreaptă lntr’acolo toate cercetările sale. Era mal sigur să remâe la Paris, să trăiască ascuns. Ast-fel se va putea lupta cu acela pe care ’l văzuse vifi. A-cuma convingerea sa era deplină. De spectru nu mal Încăpea vorbă. Trebuia să scape de el, căci alt-fel nu ’l va lăsa nici o dată In pace ; ceia ce Pierre Duvenne făcuse spre a’şî atinge scopul II dovedea ce este în stare să facă. Fernand voia să ’şl regăsească victima, pe nenorocita Geneviva şi s’o facă părtaşa sa. Şi ea trebue să dorească să scape de acel care o condamnase la miserie. Acuma, pentru Fernand, el, ea, erau victimele, iar Pierre Davenne, bărbatul batjocorit,omul cinstit înşelat, era vinovatul. Cu acest gând se dusese în strada Payenne crezând că Genevieva locueşte încă acolo. Dar, aflând că se Îmbolnăvise, că i se vânduse toate lucrurile, că poate se a-fla în vr’o casă de sănătate, nu se simţi nici de cum mişcat ; toate aceste nenorociri Întâmplate din causa Iul nu ’l atingeai! de fel. Mal Întâi ii acuma nu gândea de câi la el. Scăpase dar nu să răsbunase Încă, nu răgăsise pe Iza. De asta voia să se ocupe. Ridicând ochii ca să caute ce ar putea face, când omul Însărcinat cu paza casei 11 sfătui să se ducă la notarul d-nel Davenne, Fernand citise Intr’un loc: «Pavilionaş bogat mobilat cu grădină de închiriat ;» Atunci nu băgase In seamă aceasta ; In acest moment Insă căutând prin ce mijloc ar scăpa din situaţia sa, găsi un plan sigur... dar nu avea un ban, şi ’i trebuia bani, mulţi bani. El Iş zicea : — Căsuţa de pe strada Payenne e cu totul retrasă, şi nimeni nu va veni să mă caute acolo ; e probabil că proprietarul a cumpărat mobilierul şi prin urmare locuinţa trebue să Ile confor- tabilă. Cu bani o voiO avea şi de acolo, la rândul meu, voiu putea să fac mult rău Iul Pierre. Dar unde să găsesc bani ? De o dată Fernand tresări şi opri trăsura. Zărise pe Picard ; Picard liberi... şi care îngrijit să îndrepta spre magazin. Să uită dacă nu e urmărit; nevăzend pe nimeni îl chemă. Bătrânul casier veni nedomerit, ne recunoscându’l. Când fu lingă densul, strigă : — A! domnule, cât sunt de fericit că te văz! — Vino cu mine, Picard .... Casierul să sui In trăsură şi Fernand porunci birjarului să meargă la pas. — Ce este? — D-le Seglin, vin de la otelul Hel-der .. D. Lonllon a plecat noaptea asta, câte-va momente după plecarea d-tale: a zis că nu poate aştepta. — AI fondurile ? întrebă Seglin. — Da, d-le, răspunse trist casierul. Săglin din potrivă, zise bucuros : — Dami-le!... A.a regulat afacerea, mi-a scris : să dejuneze cu mine mâine <. , .: va Întoarce dintr’o scurtă e? .< ,ş /a lua paralele de la m ie. — Ou utâ1 raai bine___de Jouă zile num ni ;s u î î f. Tot mi se pare că vin şe u ol . faliţi; eram să mă Inbolnâves — D-L Picard de acum poţi să dorm. ri t de n fondurile. — Î ntâ ie, nule 1.... şi casierul scoar im bu.’.u m portofolii mare şi dă Ui. ui Fernand 140,000 părăsi sala fără intervenţia autorită-ţel— Dupe care, lămpile încep a se stinge de către asistenţi «i sgomotul atinge culmea. In sfârşit pe la ora 8 1/2 d. C. Exarhu vice-preşedinte al Ateneului tsi face intrarea In sală urmat de câţi-va membrii. Publicul aclamă Biuroul Athc-neulul, liniştea se restabileşte un moment şi d-nu Exarhu, îndeamnă publicul, prin câte-va cuvinte bine simţite, ca pentru respectul libertăţel tribunei Atheneulul să lase a se ţine conferinţa, remăind să aprobe sau se desaprobe idi-ile ce se vor expune. Auditorul răspunde prin câte va gla suri tunătoare, câ respecta tribuna şi ar fi bucuros să asculte pe orl-cine, dar aci nu e vorbă nici de ştiinţă nici de religie, ci de o cestiune de naţionalitate. E o desfidere naţionalităţii noastre. Sute de voci strigă: aşa e 1 sfară pa-pistul, n’avem trebuinţă de filosofia jezuiticâ I... Intre acestea popa Radu se aruncă pe tribună şi încearcă sfe provoace simpatie auditorului strigând , că e filiu de Român: La care mulţimea res-pund j Intr’un glas: român şijezuit nu se poate!... Vociferările Îngrozitoare urmează mal bine de o jumătate de oră, amestecate cu şuerălurl şi 9gomotu! devine infernal, ne mal fiind cu putinţă a se auzi ceva. In cele din urmă popa Radu convin-gându-se că încercarea sa e zadarnică, părăseşte tribuna In mijlocul strigaţi lor: la Bărăţie, la Cioplea, al unde propune învăţătură papistă !... •Dupe plecarea misionarului papist, lumea se retrage In cea mal deplină linişte. Or cât ar fi de regretabile asemenea tumulturi Intr’un templu al ştiinţei, nu putem deplânge în destul sumeţia a-celora care nu respectă simţimântul public al unei ţări. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA IIAVAS Sigmaringeu, 27 Martie. — M.M. LL. Regele şi Regina României nu vor veni până aci, dar vor Întâlni la Nu-remberg pe A. S. R. Principesa mama de Hohenzoliern. Majestăţile Lor vor pleca spre Bucureşti prin Viena. Soda, 27 Martie. — D. StoilofT, ministrul Justiţiei, a plecat_azi dimineaţă la Viena. Ştirile ce circulă despre o a-propiată plecare a luîRiza-Bey sunt e xagerate. Poarta n’a transmis nici un ordin In astă privinţă. Berlin, 27 Martie. — împăratul a trecut o noapte liniştită. Roma, 27 Martie.—Opinione se zice autorizat adeclara că motivele de de-misiune a baronului Keudell aO un caracter cu totul privat. Madrid, 27 Martie.—S’auoperat vre o patru-zecî de arestări, atât aci, cât şi la Sevila, Barcelona, Cadix şi alte oraşe pentru propagande republicane In ar mată. Cu loate acestea nici o turburare nu s’a ivit In toată Ispania. franci In hârtii. Fernand tremura luându-le In mâna. Nici o dată nu simţi o asemenea impre-siune chiar când primise sume şi mal mari. Căci acuma era să intre Intr’o nouă viaţă : era să ’şî schimbe existenţa, numele şi să devie bogat. Picard, fericit de a scăpa de banii şi de responsabilitatea care apăsa asupra lui, zâmbea numărând : — Iată 140.000 franci In hârtii de câte o mie ; poftim acuma 3,000, adii â 143,000 Apoi scoţând din o geantă două tişi-curl adause: — Mal iată şi 2000 franci în monede. Total 145,000 franci. — Bine, zise Fernand mişcat,strângând cu grije biletele şi aurul săQ... Bine I Acuma, scumpul meO Picard, să-mi faci o mare îndatorire....Eram să mă duc la d-ta chiar astâ-zi dimineaţă. De aceia m’am sculat aşa de vreme. — Eu, d-le, am fost aşa de Îngrijit In cât n’am dormit toată noaptea ; la 4 ceasuri plecasem deja ca să nu scap pe omul meO, hotărât al aştepta acasă până se va scula. Seglin, care datorea acestei Împrejurări averea pe care o regăsea,îş zise că DumnezeQ ţine cu dânsul. Reluă : — Picard, să te duci la corespondentul nostru de la Turin, Iară să te mal Întorci pe acasă. (Va urma) www.dacoromaiiica.ro PUBLICITATE» ZIARULUI „EPOCA" Tlragfu 6,000 «le f»>l ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. AGENŢIA LIBERA Constantinopole, 27 Martie.—Poziţia marelui Vizir Kiamil paşa, parti-sanul politicei engleze, este considerată ca sdruncinală. \’iena,27Martie.—Nene Freie Presse anunţă ca delegaţiiromănlcare au sosit la Viena pentru Începerea negocierelor relative la încheerea unul tratat de comerţ, au adus din partea guvernului lor un program întreg !n care se pre vede toate punctele ce sunt a se discuta precum şi concesiunile ce s’ar putea face. Madi-fd, 27 Martie.—S’a descoperit un complot care are ramificaţie peste toată Spania, Îndreptat In contra Regentei. S'a secvestrat un mare număr de proclamatiunl clandestine. Aici s’afl făcut li arestări. Prefecţii din Barcelona, Valenţa, Valladolid şi Cadix ad operat 31 de arestări. Lisabona, 27 Martie. — S’a iscălit aici conventiunea Intre Portugalia şi China prin care China confiimă Portugalia In ocupaţiunea Portului franc Macao. Gând, 26 Martie. Studenţii facultăţilor de aici ad ţinut un meetingeare a emis dorinţa d’a se suprima înlocuirea militară. Paris, 27 Martie. Ştirile ce sosesc din Senegal sunt din cele mal asigurătoare. Yiene, 27 Martie. Din Soţia se telegrafiază la Politischc Correspondenz, ci din Romania. Regenţa a fost înştiinţată că nişte bande se orga-nisează la Reni cu scop d a năvăli în Bulgaria. Iterlin, 27 Martie. împăratul suferă d’o răceală, ochiul stâng este uşor inflamat însă nu are friguri. Sofia, 27 Martie. Regenţa a primit din partea Ligel Patrioţilor o depeşe invilând’o a nu părăsi calea ce a apucat şi se recheme pe suveranul legitim al Bulgariei, adică pe principele Alexandru de Battemberg. Londra, 27 Martie. Soirile din Bombay anunţă că guvernatorul Turkestanulul ar fi ordonat Iul Is-kenderkhan d’a ocupa Herat cu 12,000 oameni. Emirul din Afganistan a chemat 10.000 oameni pentru a întări garnizoana de la Herat. Petersburg, 27 Mart. Gazeta Moscovei zice că Ţarul scăpând Franţa de catastrofa ce o ameninţa neapărat, a scăpat echilibrul Europei. Germania, apucată între Franţa şi Rusia va ti silita să fie mal modestă. Alianţa celor trei împăraţi, conchide Gazeta Moscovei, este contrarie intereselor Rusiei. BULETIN EXTERIOR ÎNTREVEDEREA d-lui de nelidoff cu sultanul O telegrama din Constantinopol ne aduce detalii asupra unei lungi şi importante convorbiri, pe care a avut’o d. de NelidolT, ambasadorul Rusiei, cu Sultanul. Cestiunea bulgară a fost subiectul acelei convorbiri. Se ştie ca Poarta, făcuse o demarşe pe lângă guvernul din Petersburg,pentru a cere ca acesta să’şl formuleze vederile In această privinţa. In întrevederea pe care a avut’o cu Sultanul, ambasadorul Rusiei, a tratat, zice corespondentul Agenţiei Havas, următoarele trei puncte : rechemarea Iul Riza-bey de la Sofia, înlocuirea marelui Vizir, şi ocuparea eventuală a Rume-liel de către Turcia şi a Bulgariei de Rusia. In cea ce priveşte primul punct, a-decă misiunea lui Riza-bey la Sofia, cererea d-lul de Nelidoff, nu ue miră ; se ştie că d-sa de la început a vrut să împedice trimiterea lui Riza-bey, şi că de atuncla lucrat cu multă insistenţă ca trimisul turcesc să fie rechemat. De alt-minterl, avea dreptate să nu creazâ de la Început In eficacitatea acestei rni-siuni. De când este la Sofia, Riza-bey, n’a putut obţine nici un resultat ; el n’a putut nici chiar *ă Împedice printro energică presiune, execuţiunile de la Ruşciuk. Guvernul rusesc, aprobând încercarea de conciliaţiune a Portei s’ar fi expus la un eşec ; şi s’ar fi pus In contrazicere cu el Însuşi, intrând in negociatiuni cu Regenţa. Al doilea punct asupra căruia a insistat aipbaasadorul Rusiei, a fost schimbarea marelui Vizir. Se ştie că In urma crizei ministeriale provocate la Constantinupol prin revoluţia de la FilipopolI, ambasadorul turcesc de a tunel la Petersburg. Kiamil-paşa. a fost numit mare Vizir. Kiamil-paşa era personagrata la Petersburg, şi politica urmată de el pîna în aceste ultime timpuri, a fost favorabila Rusiei. De câta-va vreme Insă, lucrurile par a se fi schimbat, şi azi, Kiamil-paşa, este acuzat de d. de Nelidoff d^a fi instrumentul Englilerel. Al treilea punct este cel mal important şi cel mal neaşteptat. Ambasadorul Rusiei, se zice că ar fi Insuflat Sultanului, idea unei ocupatiunl paralele a Rusiei de către Turcia şi a Bulgariei de Rusia. De şi corespondentul Agenţiei Ilavas, pare foarte bine informat, totuşi această din urmă ştire ar trebui să fie confirmată. Ea este In contradicţie cu linia de purtare adoptată şi exprimată de atâtea ori de guvernul rusesc, linie de purtare bazată pe neintervenţiune. Nu se ştie care va II atitudinea Porţel In pre.senţa cererilor d-lul de NelidolT; telegrama diri Constantinopol ne spune că In cercui ile diplomatice de acolo, se crede ca Sultanul va persista In atitudinea sa faţă cu Rusia. X. DIN DISTRICTE COVURUJI Relativ la alegerea colegiului al Il-a de deputaţi de Covurlui, care a avut loc erf, citim în ziarul Galaţii de la 15 Martie : Se vede că toate espedientele Întrebuinţate plnă acum şi măsurile es-cesive luate pentru reuşita candidatului guvernamental la alegerea de mâine, s’ati găsit insuficiente. Cel trei prefecţi însărcinaţi ad hoc cu conducerea alegere! se pare că des-perează să o poată scoate la capăt cu recalcitranţii gălăţeni, şi de aceia s’ail văzut nevoiţi a recurge la un mijloc peremptoriii. Aşa, ni se spune că în ultimul moment prefecţii s’aii adresat d-lul I. Brătiann cereudu’i să le tri-meată In ajutor pe d. Radu Mihaî ca să ea comanda supremă a luptei de mâine, căci alt-fel nu respund de succes. Se aşteadtă deci grabnica sosire a d-lul Radu Mihaî cu urf ranfort consi-dei abil de Ulmenî, TobocI şi Lipierl, ca cari ŢepeluşiI, Bojocii şi Pelinil de le noi vor avea nepreţuita onoare a-şl da mâna Inlr’o comună indignaţiune şi a regala de la olalta pe alegătorii neînţelegători. Spectacolul promite a fi măreţ. BOTOŞANI Citim In Vocea Botoşanilor ; Miercuri, la 18 Martie, va veni Înaintea tribunalului iarăşi afacerea Enâ-şescu. Fără a tinde să prejudecăm acest proces vom releva Insă sgomotele ce se respândesc ca o insultă la adresa tribunalului. Când deputaţii şi senatorii ’şî permit a prezice disposilivul unei hotărlrl, atunci nimeni nu se mal poate îndoi d’ordinele ce sun transmise de la Bucureşti. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de Luni 16 Martie 1887 Principele Dim. Gliica deschide şedinţa la 2 şi 10. Se dâ citire depeşei de mulţumire adresată biurolul Senatului pentru felicitările ce i-a transmis cu ocasiunea lui 14 Marte. Se declară vacant coleg. II de Muscel al cărui titular, d. Micescu, a fost numit prefect al zisului judeţ. Se votează vre-o două indigenate. La ordinea zilei, cartea IV a codicelulde comerţ. D. G. Mârzescu, deşi nu combate codul de comerţ tn principia, cere amânarea pentru că sunt în noua lege multe disposiţiunl noi, care pot leza obiceiurile noastre născute din veciija lege.Ar fi bine ca observaţiunile tuturora sc aducă lumină asupra noului codice de comerţ. D. Eug, Stalescu şi d. Poljzu .Mie.su nescu se opun Ia cererea de amânare pe baza că sunt doi ani de când se lot discută codul de comerţ. Ministrul justiţiei acuză chiar pe d. Mârzescu că nu dorul de a îm- bunătăţi codul ’1 face să ceară amânarea, dar acel de a opri lucrârile Senatului. D. Mârzescu proteasteazâ în potriva a-cestor din urmă cuvinte. Luarea în considerare se votează. D Mârzescu cerc- lămuriri asupra art. 1. D. Slateseu d clară că nu va răspunde deoare-ce d. Mârzescu nu caută de cât să împiedice lucrările Senatului. După aceasta şedinţa se ridică. Bedecu. CAMERA Şedinţa de la 16 Martie 1887 Şedinţa se deschide la 2 şi 1/2 sub pre-şedinţa d-lul general Leca. Presenţl 110 deputaţi. Preşedintele dă citire unei telegrame a Regelui, prin care răspunde la felicitările adresate de Camera, cu ocazia procla-mârel Regatului. D. Dlsescu citeşte o petiţiune din partea mal multor locuitori din Drăgăşanl, care cere să li se vănză pământuri în loturi, şi cere să se recomande d’a dreptul ministerului Domenielor. D. Scfendaehe apără comisiunea de peliţiunl. D. Fleva, roagă pe biurou, se intervie pe lângă ministru de Interne, ca să i se comunice, regulamentele după care se administrează Eforia Spitalelor. D. Ferichldi, ministru de Externe, zice că expirând aranjamentul provizor cu Franţa, speră ca Adunarea va încuviinţa prelungirea situaţiunel de fapt, vre-o 2 sau 3 zile, până se va putea vota o lege. Preşedintele interpretând regulamentul, caută se amâne cestiunea personală a d-lul Fleva, după votul bugetului. D. Fleva în cest iu ne de regulament cere se desvolle imediat cestiunea personală. Preşedintele recunoaşte că regulamentul s’a interpretat chiar mal dăunăzl cum susţine d-nu Fleva, însă ar dori ca Camera să-l interpreteze printr’un vot. D. X. lonescu, zice că cestiunile personale, fiind foarte delicata, nu rabdă a-rnânare. D-nu Preşedinle fără a mal consulta Camera, dâ cuvântul d-lul Carp, care are a vorbi şi d-sa tn cestie personală. D. Carp. Începe prin a ruga pc Preşedinte şi pe majoritate, să-i dea un cuveni parlamentar pentru cuvântul minciuna; câcl d. Xenopol a spus un neadevăr. D. Ciittzu, ptaslologie. D. Carp. E! binel D. Xenopol a comis o plaslologie, în discursul său, când a zis că junimiştii s’aCi ales cu concursul guvernului. Nici o-dală junimiştii n aii declarat că aii intenţia să se alipească de politica guvernului. Cui s’a făcut o asemenea declaraţie ? D. Dimitreseu (Coco) Cer cuvântul. D. Xenopol, punându-se aşa de sus spre a discuta politica generală, îl aminteşte iedera, care se târăşte pe pământ până dă de un ştejar, şi atuncî se urcă pe el, şi a-juns sus crede că şi ea este ştejar. Când cade ştejarulcade şi ea; stând jos până cândgăşeşte un alt ştejar. (ilaritate). D. Dumitrescu (coco) voind să vorbească, minoritatea îl contestă dreptul d’a vorbi. D. N. lonescu, zice că nu înţelege ca cine-va să intervie într’o cestie personală. (Zgomot, protestări). D. Dumitrescu, n’are cuvântul. D. Cozzadini relevează cuvintele d-lul Costinescu, care a zis că d-sa nu se înţelege în cestiune de buget. Apoi în cea ce priveşte cuvintele d-lul Costinescu, la adresa grupurilor de opo-ziţiune, d-sa şi le explică prin faptul că colectivitatea e pe sfîr.şit. D. Fleva are cuvântul în ceslia personală. D-sa zice că atunci când a vorbit de lepădăturile partidelor, n’a vorbit de cel din Cameră. N’am atâcat pe d. Costinescu, zice d. Fieva. M’a surprins atitudinea d-lul Costinescu. Instinclul său de conservaţic trebuia să ’l oprească d’a mă aLâca. Eram obicinuit să văd pe d. Costinescu, numai tn discuţia bugetului, căci acum d-sa e ocupat cu fel de fel de societăţi; acum politica nu mal e un scop, ci un mijloc, pentru d-sa. D. Costinecu a zis că lepădăturile partidelorse găsesc în această adunare. Mal e o parte şi mal gravă. Şi aci sunt fără milă. V’am zis nu vă atingeţi de mine câcl vă frigeţl! D. Costinescu a sfârşit zicând că nu va intra în viaţa mea privată. Eu l’arn somat să zică tot ce ştie, şi n’a zis nimic; deci făcuse o insinuare calomnioasă. Eu am vorbit despre aceia care fac a-facerl, după ce au făcut politică, despre secta politicienilor. De ce s’a supărat d. Costinescu ? S’a recunoscut pe d-sa? D-ta d-le Costinescu, trăeştl azi din politică. Nueu am făcut gheşeftari. Ştiaţi că în mina mea ab fost conturile curente ale lui Landau, din 1880, din care resultă beneficii de 500,000 mărci pentru d-voastră: nu d-voastră trebuia să vorbiţi ast-fel ! D. Cosliuescu. Daca d. Fleva ştia a-ceasla diri 1880, de ce mi-a mal dat mîna? Eb voi veni cu probe. In 1878 eram procurator general al d-lul E. Grant, fratele d-nel Kosetti, cu procură autentică. Ca repre3intant al d-sale, d. Grant, îmi dâ 170 acţiuni de prioritate,ca să’I cumpăr acţiuni ale căilor ferate. Am fâtut aceasta prin d. Landau, care mi-a trimis extracte deconturi. Aceste extracte mi s’ab furat. Atunci d. Grant mi-a trimis din Paris un act, prin care se constată că averea d-lal Grant fusese transmisă, de casa Landau, unei case din Paris. Atunci lumea mă credea bogat. D. Fieva ştie că sunt sărac ! Eb am combătut casa Landau, în timp de doi ani, când a avut proces cu statul. Dacă ea cunoştea un act necorect al meb, de ce nu l’a dat pe faţă ? Multe s’a spus despre d-ta d-le Fleva. Nu le-am crezut nici o dată. Dar d-ta al crezut calomniile care mi s’ab aruncot. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute. 4 orc La redeschidere sc dâ cuvântul d-lul Dimitreseu (Braila), în cestie personală. D-nu Costinescu, zice d-sa, a zis că fund judecător de instrucţie sub conservatori, dam mandate în alb, şi eram în capul bandelor de bătăuşi. Poate d-nu Cosli-nescu se probeze asta? Dacă nu, ÎI voi spune că e un calomniator ordinar. Când eram judecător n’am făcut politică, n’am votat de frică cu guvernul cum a făcut d. Xenopol. D. Dimitreseu, (Coco) vorbeşte asupra modulul cum au fost aleşi Junimiştii. D. Carp a spus că corpul electoral e mal presus de partide... (Sgomot, Întreruperi). D. Preşedinte, Nu e azi vreme se discutăm teoria generală a partidelor. Vă simţiţi personal atins de d. Carp? Aveţi cuvântul: Pentru ca se faceţi teorie, nu ’l aveţi. D.Dimitreseu, protestă, dar e silit sfe tacă şi sâ se asLâmpere pentru a doua oară în şedinţa de azi. D. Cogaloieennu, zice că Camera n’a făcut nimic azi, şi propune se nu ia diurnă pe ziua de azi, sâ postească. (Mare ilaritate). La ordina zilei discuţiunea bugetului veniturilor pe anul 1887—1888. D. N. lonescu, arată că instituţia creditelor agricole este o instituţie detestabilă care numai servicii ţăranilor nu face. D-sa se mal plânge şi de faptul că stalul s’a făcut împrumulâtor de bani. D. Cogalniceenu, spune că creditele acestea sunt foarte bune, dar legea este râu aplicată. Alt reb|maî este şi acel aparat de funcţionari de la sate care exploatează pe ţerani. D-sa arată tot-de-o-dată că avuţia publică a scăzut mal ales in Moldova. D. Nacu susţine instituţia creditelor agricole arătînd că ea dă servicii reale şi importau Le. Capitolul se votează. La Cap. pompierilor d. N. lonescu combate dispoziţia ca pompierii sâ fie organizaţi de câtre Stat. D-sa pronunţă un însemnat discurs, pe care, din lipsă de spaţiu ne simţim datori a l aminti numai. D. < ’• F. Kobescu susţine în câte-va cuvinte votarea capitolului. La ora 6 şedinţa se ridică. Adinterim. Dragomanul pe care, la plecarea sa, consulul rus din liusciuk îl a lăsat pentru a îngriji de localul şi de archivele consulatului, se află în Bucureşti şi a avut mai multe lungi întrevederi cu d. Ilitrovo. • Guvernul a cerut Camerei un nou credit de 150.000 lei pentru termii a-rea catedralei de la Constanţa. înfiinţarea la Sinaia a unui spital de 15 paturi a fost hotărîtă în una din ultimele şedinţe ale conciliului miniştrilor. Acest spital va fi înzestrat şi întreţinut pentru cea mai mare parte din fondurile statului. Cu ocasiunea desbaterilor asupra bugetului special al ministerului cultelor şi instrucţiune! publice, d. Nicolae lonescu va pronunţa un însemnat discurs în care d-sa va judeca foarte sever administraţiunea acelui minister sub d-nu Dimitrie Sturdza. • Azi au început la spitalul |militar din capitală esamenele pentru înaintarea mai multor medici stagiari la gradul de medic de regiment. Comisiunea de examen, prezidată de d. medic inspector general doctor Theodori, este compusă din d nit doctori Niculescu, Demostbene, Gr. Petrescu şi PopescuZorileanu. Cu toate prote9taţiunile justificate la care a dat loecbipul cum a fost ţinut concursul pentru ocuparea catedrei de geografie la esternatul de fete din Iaşi, acest concurs nu a fost casat, precum toată lume se aştepta, şi d-şoara Xenopulo, candidata favorizată, s’a numit titulară a zisei cated re. D. Ion Brătianu se va întoarce mâine dimineaţa de la Florica. • Intre tinerii set genţi voluntari care s’au presintat azi la examenul pentru dobândirea gradului de ofiţe în rezervă a fost şi d. Eugeniu lonescu, fiul d lui deputat şi fost ministru N. lonescu. D-sn a trecut e-samenul cu un deosebit succes. Am asistat la ultima repetiţiune generală a operei Trova toridu d-raLucca şi tenorul Merzwinski. Efectul a fost măreţ. Orchestra se sculase în picioare spre a aplauda pe artiştii cântăreţi. Ne putem aştepta la nişte ro-presentaţii splendide. Nu mal sunt de cât câte-va loge de vînzare. Se se citească pe pagina IV ULTIMA ORA ULTIME DEPESI AGENŢIA HAVAS St. Petersburg, 27 Martie.— D de Giers a respuns la demersul ce’l făcuse Şakir-Paşa la 22 Martie. Ier respunsul său, ministrul Ţarului a spus că Rusia persistă a nu voi să intre în raporturi cu guvernanţii actuali bulgari, că con-simţimentul Rusiei In cea ce priveşte schimbarea completă a acestor guvernanţi, e subordonat alegerii succesorilor lor, pentu că partidul care domneşte acum în Bulgaria, coprinde elemente şi mal rele de cât guvernanţi actuali: că Rusia nu voeşle să ia nici o iniţialivă pentru desemnarea a 2 candidaţi ce s’ar presinla împreună cu prinţul de Mingre'ia spre a evita nişte In fine, d. de Giers a adâogat că Poarta nevoind, şi Rusia neputând o cupa Bulgaria, slatueşte pe Turcia să caute mijlocul d’a impune voinţele ei Bulgarilor. Opiniunea care predomină Iu acest moment, în cercurile politice ruseşti este câ Regenţa va slăbi cu timpul şi că Rusia aşteaptă acest moment spre a eşi din reserva sa. Londra, 28 Martie.— «Daily News» anunţă că prinţul Ferdinand deCoburg declină or ce candidatură la tronul bulgariei. Londra, 28 Martie. — Se telegrafiază din St. Petersburg ziarului Times că ministrul de resbel urmează a face cumpărări pentru ambulanţă. Jurnalul «Cetaţel» adaogă ca aceasta e indiciul semnificativ al uduI resbel apropiat. Londra, 28 Martie. — «Times» mal afla câ contele Tolstoi,ministrul de interne a avut mai multe întrevederi la Moscova cu KatkofT şi că de acolo s’a Întors la St.-Petersburg. Viena, 28 Martie. — In procesul a-narhiştilor din Viena, condamnările au fost In număr de 13. Pedepsele pronunţate variază Intre un an şi 20 de ani Închisoare. Numai un prevenit a fost achitat. AGENŢIA LIBERA Pesta, 28 Martie. — Studenţii universităţi de aici, ad ţinut un meeting In care ad hotărît să presinte o petiţie Parlamentului, prin care să ceară, ca comenzile tuturor regimentelor din Ungaria care fac parte din armata comună să se facă de aci înainte exclusiv Iu limba maghiară. Un student a publicat cu această ocaziune o poezie, care a fost confiscată de poliţie. Pesta, 28 Martie. — «Pester Lloyd» anunţă câ d. Stoiloff, va pleca la Viena având o misiune confidenţială din partea Regenţei. Pesta, 28 Martie.—Erî s’a constatat un caz de holera In capitala noastră. Berlin, 28 Martie.—împăratul Wil-helm a dormit liniştit toata noaptea. Berlin, 28 Martie.—Aflam din isvor sigur că guvernul german va refusa definitiv să participe ia exposiţia universală ce va avea loc în Paris In 1889. Viena, 28 Martie.—împăratul Franz Iosef a conferit ministrului preşedinte Taffe, marea cruce a ordinului St. Ştefan. D na Mărie Renault cu copiî sel Henriette, Edmond şi Georgette Renault; d-na Renault de Vi viile; d-nu şi d-na Victor Renault; d na Edmond Re-naul; d-nu şi d-na Wentzel Steck; d-nu L. Steck; d-nu Anton Steck şi d-na Do-rotea Steck; d-nu Ladislas Steck şi d-na Anna Steck, vă fac cunoscut pierderea dureroasă ce au Încercat In persoana d-lul CHARLES RENAULT soţul, tatăl, fiul, fratele, nepot, ginerâ şi cumnat al lor, decedat în casa lui din strada Icoana, la 16/28 Martie, Iu etate de 36 ani. înmormântarea va avea loc Miercuri 18/30 Martie, la 3 ore dupeamiazl. Cortegiul funebru va porni de Iu casa mortuară şi se va Îndrepta spre Cimitirul Catolic (Bellio). MOŞII STANESTi ea din judeţul Ba-căti, având pe puţuri de păcură, locuri de arat, fâneţa inaşarî şi o moară ; se dă In a-rendă de la 23 Aprilie viitor 1887. Doritorii se vor adresa la doamna Ca-tinca Em. Crupenski în Roman. 4 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 17 MARTIE In Bucurescî, «Iară mi se guse9ce Ia Farmaclele din apropiere de Onor. Clienţi, contra CARTE COSTALĂ, Infinit la donticiliâ, prin trăsurile fabrice!, ce circulă in oraş cu apă gazosă. FARMACIA ROMANA BUCURESCÎ. - LA SÂNTUL PANTELEIMON. 11 —ji tttr. Luterana\o ir>, mobilate si nemobilate avftnd 22 camere, grajd de 10 cai. şopron de 5 trăsuri 2 pim nile, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Asemenea şi de arendat de !aSf. Gheor-ghe viitor moşia d-saie Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte. Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar tn toate zilele de la orele 8 de dimineaţă pănă la orele 5seara. Iu cursul lunei aceştia va eşi de sub tipar liurtii judeţului Dâmbovitsi, lucrată in colori de D-nu G. Alexandrescu, revisor şcolar, şi 9ub edilnra D-lui V. Mihăilescu dinTârgoviste Doritorii se vor adrea la d' editore în Târ-govişte SAMANTA DE mlSKK tatea cea mai bună, foarte curat. Se află de vânzare la proprietatea Cam-pineanca un chilometru departe de oraşiul Focşani. DE ÎNCHIRIAT CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 16 Martie 1887 VALORI Cump. Vând. 94 841 / 2 81 3/4 91 1/2 18 3/4 5 0/0 Renta amortisabilă. . . 93 3/4 5 0/0 » română perpetuă. 6 0/0Oblig, de8tat(Rur. conv.) 831/2 Impr. cu prime Bucur, (lei ?0) 33 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 70 10 lei Oblig. Casei pens (1. 300) 200 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 81 6 0/0 » » » 7 0/0 » » » 96 1/2 5 0/0 » rurale » 84 1/4 7 0/0 •> » » 101 Aur contra Argint sau bilete. 18 1/4 ANUNC IU VAR GRAS I»F, CARIERA In ori ce cantităţi, şi de cea mal bună. dualitate, se găseşţe de. vdnza-e la gara Dol'taua lângă Cilmpina. Preţul este de 22 Ici o inie tic kilograme sauîiOO lei vagonul tic 1OOOO kilograme. Pentru orl-ce informaţiunl sad comande a se adresa lad-1 C. Cariagdi la Doriana. (15-6) VINUL COPIILOR PREPARAT DE CHR. ALESSANDRIIT Farmacistul Curţii Regale Etatea cea fragedă a copiilor ’î face a se îmbolnăvi uşor; pentru a proîntîmpina maladiile se recomandă acest vin tntulor copiilor de la etatea de 6 luni în sus; tinerelor fete le ajută la buna desvoltnre a corpului, întă-resco fisele şi dă putere muşchilor.-—Modul întrebuinţării; a se vedea instrucţiunea ce însoţosce lie-cc sticlă. Creţul 3 lei. Gudron vegetal (Alessandriu). — Tinerimea în genere prin viâţa care o duce. suferă mal tot-d'a-una. Maladii de piept, bronchitele sunt la dânşii un ce regulat — tuşesc puţin dar nu încetez,rt de loc — mal târî)ifi ved răul ce ’l fac, — de aceţa ar fi bine ca toţi acel cari ar avea tuse uşfirfi sari mal tare să întrebuinţeze acest gudron, fiind preparataci tot-d’a-una prfispfit, e mal superior celui strein atât prin calitate, cât şi prin preţul redus. Creţul unul tl. 2 lei. Pastile Gnmdse-Codein-Tolu.—Superioritatea ace-stor medicamente în maladiele de piept este recunoscută de tfito celebrităţile medicale. Aceste pastile în urma examinării ce li s’a făcut s’aiî aprobat de onor. consiliu medical superior, 1 lini 5(1 Imul cutia. Capsule Elastice cu ulei de Rloini.—O dosă, cutia a 4 capsule 1 lefi, a 6 capsule 1 lefi şî 25 bani, a 8 capsule 1 leu şi 50 bani. dţ Capsule Elastice cu ulei de pesoe. — Greutatea cu care să ia de unele persfine, ulei de pesce prin acest mijloc e înlăturat, chiar pentru cel mal deficili. (A 25 bucăţi la cutie 4 lei)._______________________________ Ulei de pesce Norvegio. In flacone, alb 2 lei 50 t)., galben 2 leî. Esclusiv se vinde numai la Farmacia Română (Cişmeaua roşie) — Bucurescî. _____ Capsule Santal Citrin. Remediu sigur contra maladiilor vesiceî şi scurgerilor uretrale. Flaconul 3 leî. Capsule oleo-balsamioe santaline. — Romedifi sigur contra maladiilor secrete (scursfire, sculament) la bărbaţi fio în stare prfispătă, safi orî-cât de învechită, se vindecă prin întrebuinţarea unei cutii ce conţine 100 capsule, combinate ast-fel pentrn un tratament de vindecare complectă. — Modul întrebuinţării şi dieta proscrisă a se vedea instrucţiunea ce însoţesce fie-caro entie. — Preţul unei cutii 6 leî. ntţ-T" A se observa pe capacul cutiei semnătura, cnlfire roşie. Se trămito contra mandat postai în ori-ce localitate. Emplasture gudronat dis Pauvre Homme. Contra durerilor Reumatismale, a încheieturilor, mijlocului, durerilor de piept, spate şi alte junghiuri, 1 leu ruloul. Sinapismul Alessandriu, muştar în foi.—Acfistă proparaţiune esperimentată de autorităţile nfistre medicale şi profesori la facultate a constatat că fiind snperi-fira tntulor celor-l’alto proparaţiuni străine, şi chiar celui de Rigollot. Cutia 1 lefi 60 bani. DEOSEBIT prepar şi se găsesco devîncjare la t<5te farmaciile: Alcool de Melisa, do Menta. — Capsule cu Copaiv, Gudron, Santal, Cubcb. Cigarete. Indiene (Canabis), Stramon, Belladona. — Dragee, do Andorson, Gudron.— ElexirurI, Polibromurat—Salicilic, Stomachic, Gendrin.—Limonada Purgativă Gazfisă, (cel mal plăcut purgativ).—Van-tile, Chloaat de Potasă, Mentă, Chinină Santonină, cu sare de Vichy, cu Gudron, cu Laitucariu.—Perle, Eter, Terebentine. Chloroform. — Ti nuri do China, Gcntiana, Revent, Colomba. — Seguin. — Tonic, Eupeptic (cu carne) tic. Şi orl-ce după indicaţinnea d-lor doctori. După natura maladiei, etăţii, constituţiei, şi a canseî ce voesc a combate, dosa să se prescrie de d-niî doctori, cari cunosc îndestul eficacitatea acestor preparaţiunî. DE VÎNDARE LA PRINCIPALELE FARMACII DIN ŢERA. Tn localităţile unde nu se găsesc aceste specialităţi, cererile să se facă la CHR. ALESSANDRIU, farmacistul Curţii Regale. — Se expediază în t<5te punctele ţăreî. Bucurescî, Calea Victoriei, No. 77, (Cişmâua Roşie). , A se observa do Alessandriu şi a purta pe etichete marca fabrice! Sf. Panteleimon. 3B6I Casa din Strada Sfinţi Apostoli No. 42, cu două ălage, aproapede clieurt. (Curte foarte spaţioasă. Doritorii s6 se a-tresese Calea Victorii No. 74. DE VENZARE 200 pogoane moşie, În apropiere de Bucureşti cu trăsura o oră şi 18 minute cu calea l'eralfi. Doritorii să se adreseze calea Plevnel No. 57. II N CTIinCNT de curs superior a-U li O I U UCil I vendcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiunl de clasele primare. A se adresa la administraţia ziarului EPOCA DE VENZARE ARM \SARI si IEPE de prasila, MA\/I, CAI dc Ai l/IIGAItli antrenori de piu* singe englezesc. A se adresa ia d. Iteimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov). Mi pVTlUL Doua perechi cassetn Bucu-i Ejii/jilllu fresci, cartier central, pe o întindere de 2000 şi mal bine m. p. in cari se copriDd, clădirile, gradina, llorane, bai, etc. Peste 40 saloane şi camere afara de cdhnia, grajd, şopron, 4 pimniţi instalatiode apa, iluminaţie cu gaz, sonerie electrica etc. Pentru piaţa se fac inlesniri prin buna intelegere. Informatiuni la Administraţia acestui Ziar. p A CC A din Strada Academici, eol-UiluOfl iui Bulevardului, se închiriază de la Sf' Gheorghe viilor. A seadresa Satr-da Batişte No. tl. ~ RAŞCA...........™....GRADINA se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATISTE No. 11. urc vrcimrcrc CAIMARI ° pereche LIIj VLIIZiAiiL pentru trăsura, a se a-j; dresa Stada Batiştea, No 11 DE ÎNCHIRIAT | In Strada Sfântului Ion nou No. 13, lângă I piaţa-mare. Se închiriazâ de la 23 Aprilie S 1888, două case, una mare în l'unndul curii (ei se compune din cinci camere penii u stăpâni, trei camere pentru secretari, bucătărie, pivniţă şi gradină. Urta mică lângă stradă se compune din trei camere ■ leutru stăpâni, una pentru servitori, bucătărie şi pivniţă. Pentru informuţiuni a «e adresa d-lui N. A. Iacovaki Strada Mercur, 4 bis de Ia ora 12 până la 2 dupe a-miază. (15—5) PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. i, Slr. Luterana, No. i coltzul Stirbey-Voda Efectuiazâ orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comaudele se efectuează prompt după modele. M. SCHWART Z OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culiştl. Couserve de toate nuanţele pentru indulctrea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. ,,LA CÂINELE NEGRU" MAGAZINUL DE DROGUERIE COLONIALE SI DELICATESE CAROL GERSABEK SUCCESORUL LUI J, OVESA Semânţă de Trifoi adevărat de Lucerna• Speciacea mai productivă şi resistentă. Venzare en engros si en detail. MEDALIE DE AUR Viena 1883 Autorisala de consiliu dehyyiena si sala’iritate DENTALINA ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Dr. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gureî si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 llacon, dcntalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zvrner,!. O-t>esa, llruss Sleia si Uranndus—Umila Fabini, —Botoşani, Uajnul, — Dorohoi, ilaque. TAMAR INDIEN RECOMANDAM 1 AVIS IMPORTANT FRUCT LAXAJIY SI RECOR1TOR IVlAFtE preparat de ATELIERUL DE TAPIŢERIE 1 DEPOSIT DE VINERI VECIII ANTON ALTAN FABMAC1ST CONSTANTIN SIROCHI Albe si Negre cu î»0 b. litru. Se vinde mal eflin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podophilina, aloes, seamonum Ialapa etc. etc. — No. 13, Calea Dorobanţi, No. 15 — DEPOU LA ,, FARMACIA LA AURORA‘‘ Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, « I tapisează camere într’un mod elegant, în toate sti- 1 MARE CAZIN SOTIR Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti I lurile şi orl-ce lucrări de tapiserie. No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. 12 IPrebutnle moderate, eseoutiuuea | Aranjat din nod foarte elegant, pose- De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, ia Farmacia Racoviţă Bacău. I la timpul laotarât. dând doue biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci. PREŢUL UNEI CUTII 2 LEI. CONSTANTIN SIROCHI. NB. Cazinul se închiriază pentru ba- luri nunţi ele. mat ULTIMA ORA DIN NAUNTRU Nise spune din izvor autorizat că guvernul nostru este departe d’a urede la un rezultat favorabil al ne-gociaţiunilor ce delegaţii români s’au dus se reînceapă la Viena. Ungaria nu va ceda asupra chestiune! admitere! vitelor noastre şi pentru Homânia această admitere este condiţiunea esenţiala a închee-rei noului tractat. Guvernul s’ar aştepta chiar ca a-ceasta a treia ruptură a negocia-ţiunilor se dea loc Ja consecinţe de ordine eminamente politici pe care călătoria Regelui la Viena ar avea de scop se le conj ure în limitele posibilului. Afacerea generalului Gantilli va veni zilele astea Înaintea Parlamentului. Un deputat din minoritate va interpela pe guvern asupra aplica-ţiunei ce s'a lacut generalului Can-tiili de u lege promulgată şi chiar prezentată Corpurilor Legiuitoare, posterior faptului ce se impută generalului. Mâine vom da detaliurî interesante asupra acestei afaceri. DIN AFARA Intre arestaţii de la Plevna care sunt destul de numeroşi se găsesc şi doi consiliari comunali. La Vidin s’au arestat chiar doi ofiţeri şi un funcţionar superior al poştei. In ultimul moment afiâm că ştirea ce am dat despre noi turburâri în Bulgaria este îutemeiatâ pe fapte mult mai serioase de cât am crezut la început. Mâine sperăm a fi în măsură se dăm detalii asupra acelor fapte. Pentru moment vom a-dâoga că mişcarea nu s’a mărginit numai la cele trei localităţi indicate alaltâeri dar că este mult mai întinsă. Situaţiunea în Bulgaria este din cele mai grave. Din toate părţile sosesc ştiri Îngrijitoare. Telegraful e controlat într’un mod sever de guvern şi nu se poate afla ceva de cât prin ştiri particulare aduse de persoane venite din Bulgaria. Corespondentul pe care l'am trimes eri la Rusciuc ne scrie că la Vidin şi la Plevna s’a făcut arestări numeroase. Intr’un sat lângă Filipopol numit Kiprisly s’a ivit o bandă de rescu-laţi contra căror s’a trimis trupe. Este teamă de o nouă rescoalâ la Si-iistria, şi se vorbeşte de nişte bande care s’ar organiza la Reni spre a a-puca în susul Dunărei, şi a debarca pe ţermul bulgar la un punt ce nu se ştie încă. O mare parte din rezerve s’a chiâmat sub arme spre a stabili un cordon sever d’a lungul Dunărei. In armată nemulţumirea e mare. Sunt mai multe regimente de care regenţa nu e sigură şi pe care le-a dislocat, schimbând pe ofiţeri şi tri- miţând efectivele în alte garnizone. Ast-fel s’a dislocat încetul cu încetul armata ce era concentrată la Ş.umla. Dar, cu toate aceste nemulţumirea urmează a creşte şi toată lumea se aşteaptă la resculâri in mai multe locuri. Roma, 28 Martie. —M;nisterui afacerilor streine a publicat raportul ce generalul Găn6 a adresat comitululRobi lanţ. Resultă din acest raport că generalul Gând a înapoiat lui Ras-Alula cele 800 puşti ce le confiscase, fiind-câ spera că prin mijlocul acesta va putea dobândi punerea în libertate a membrilor din expediţiunea Salimbeni. Ras-Alula îf a declarat că Negusul blamează atitudinea sa pacifică. Solia, 28 Martie. — Se crede că So-braniavafi convocată pentru 80 Aprilie ziua aniversari a alegeri principelui de Battenberg la tronul Bulgariei. Paris,28 Martie.—D.Nicolae Ciurcu fiind autorizat să reintre In România va sosi In Bucureşti Mercurl cu familia sa. (Agenţia Liberă). Viena, 28 Martie. — împăratul a conferit contelui Taatîe, preşedintele consiliului, marea cruce a ordinului St. Ştefan. D. Dunajesvsky, ministrul de fi-nance, a primit marea cruce a ordinului Leopold şi ministrul instrucţiune! publice d. Gautch a primit coroana de fer clasa I. (Agenţia Uavas). NUVELE FINANCIARE Banca Naţională din laşi refuză a mal face avansuri asupra scrisurilor financiare pretextând că fondul s ar fi epuizat după cum spune «Noua Revistă» din laşi. —x — Porumbul cincantină se cotează la Galaţi: Ci 1/4 fibre 7 lei hectolitru 63 libre 7, 20 « 63 1/2 libre 7,25 « —x— La Brăila cota oficială anunţă : Orz 40 libre 3,95 hectolitru » 41 « 4,05 « » 42 « 4,10 « Porumbul 56 « 6,07 1/2