1 i ANUL II No. 391. 15 BANI NtJî^fiHUL «on^ntele NCF-P 1.4 I ei <■* . A FIE-CAREI LUNI SI 8T PLATTSC TOT-T AUNA ÎNAINTE iSi Bl.'CljRKSCI La casa AiJministratiunpi IV l.t IU s Prin mandate poştale. Pentru t ari 40 lei, ti luni 90 lei. 3 luni 10 lei. i\ STRKIAATATE: La (««te officiete postate din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. £ luni 25 lei. I A PAUIS: Sejşraseste jurnalul eu (SCmt. numerul. la Kioscul din rue ffiontniartre Mii Bulevardul Si. Geruiain Xo. S4. A DOUA EDITIUNE MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIATA Grigore VENTURA Prlm-rodacto*' responsabil VENITUIU FICTIVE 14 MARTIE 0 DECLARATIUNE PATRONI DOMNULUI STATESCU • PRAFTORITA CAPRA SI VARZA FEMEIA MORTULUI VENITURI FICTIVE Intr’un articol de mai acum câteva zile fagăduiam d-lui Costineseu' că’ivom dovedi, luând capitol cu capitol evaluările d-sale bugetnre, că veniturile probabile ale statului aşa cum trebuesc apreţuitedupă regulile admise ale ştiinţei su ut mult mai scăzute de cât ’i place a ni le arăta. Spuneam că după autorii cei mai optimişti trebuie se se ia ca basâ pentru evaluarea unui venit pe un exerciţiu viitor, mijlocia încasărilor aceluiaşi venit pe un period trecut de 5 ani. Noi vrem să fim astă-zi mai optimişti de cât cei mai optimişti şi vom apreţui veniturile statului pe anul viitor, luând de basă mijlocia încasărilor, nu pe cei 5 din urmă ani, ci pe cei 3 din urmă, şi pe basa aceasta mult mai favori-bilă d-luî Gostinescu, vom face cu d-sa socoteala resurselor statului. întâiul capitol e privitor la contri-buţiunile directe; evaluaţiunea propusă de raportorul comisiunei bugetare e de 27.160.000 lei faţă cu o mijlocie de încasări pe cei 3 din urmă ani de 24.615.349, adică mai mare cu 2.544.651 lei. Acest spor nu e justificat prin nimic, căci raportul se mărgineşte a ne spune de ce s’a redus nişte evaluări şi mai mari care fuseseră propuse. La al doilea capitol de asemenea găsim o.evaluare de 18.302.000 faţă cu o medie de încasări de 17.402.290 adică un plus de 899.710. Aci d-1 Gostinescu declară că a urcat venitul vămilor, îutemeiindu-se pe încasările celor din urmă trei luni pe care le găseşte normale fiind că întrec valorările bugetare, pe câtă vreme în trimestrul d’inainte,încasările fuseseră mult mai mici de cât prevederile bugetare. îndoită influenţă a temerei şi a necunoaştere! noului tarif autonom. La aceasta îi vom respfrnde că tocmai faptul că trimestrul de vară dase încasări foarte slabe explică urcarea venitului vămilor în trimestrul următor. Negustorii care nu se mal aprovisionase de temerea tarifului autonom in trimestrul Iulie au trebuit se cumpere mai multe mărfuri in trimestrul Noembre. Un fapt a mai ajutat la productivitatea, escepţionalâ a vămilor în cele din urmă 3 luni ale anului 1886, şi anume, restabilirea legăturilor comerciale cu Francia în urma conven-ţiunei provisorii încheiată toamna trecută. Toţi comercianţii care desfac măr fă franţuzească fuseseră siliţi în urma punerei în aplicare a tarifului autonom, se se mărginească a vinde din vechiul lor stoc de mărfuri, fără a căuta se ’l mai reînnoiască. Era natural dar, ca imediat după încheiarea învoieli provisorii, mărfurile franţuzeşti se năvălească In ţară şi se producă de-o cam-dată un spor însemnat în venitul vămilor. Aşa dur, numai ca normale nu pot DUMINECĂ, 15(27) MARTIE 1887 L. WUMNWW 15 RĂNI NUMERUL A PA RE IN TOA TE ZILELE DE LUCRU fi privite veniturile vămilor, în cele din urmă 3 luni ale anului 1886. După vămi vine timbrul, evaluat 7.550 000 faţă cu o mijlocie de 7.117.206 adică cu 432.794 in plus. Băuturile spirtoase sunt trecute cu 9.555.000 faţă cu o medie de încasări de 6.090.680 adică cu un spor de numai 3.464.320. Trecând la monopulurile statului vedem: tutunurile trecute cu 21.050.000 faţă cu încasări medii pe 3 ani de 18 081.492 adică cu un prisos de încasări de 2.968.501; monopolul sării cu 6.805.000 faţă ou 5 452.026 adica cu 1.352 974 în plus. In fine noul monopol al chibriturilor şi al cărţilor de joc, care în cele d’ânteiu 9 luni ale anului bugetar corent n’a dat de cât 695 092 lei, e trecut la venituri pe anul viitor cu suma de 3.060.000,adică cu 2.060.000 aproximativ mai mult de cât ar fi trebuit. Aşa s’a procedat cu toate venitu-• rile dupe tabloul următor: V h'Ni T li R I Media Evaluări v 1 1 u " 1 |ie :i ani pe 1887-88 I Contl-ilmliuni directe.....24.015,340 27,100,000 1 indirecta, . . . 90,0101177 3fi.407.00d ► Venituri din monopol. Slutului. 23,533,525 .IQ.915,000 Vcnilurita minister, dnmcnielnr 19,068,400 20.347.435 Iun. pubi. 8.607,144 11.017,925 „ de interne, 4.000.142 5,426,000 de flnanr.e. 1,435,265 1.845,000 de repbel 811,144 sio.ooo .. de extarne. 129,693 126,000 „ „ de instr, p. 86,802 242,500 ,. „ de juni [ir 1,516 1.500 Diferite vonlluri ...... 7.040,258 7,440.971 Tolal . . Tăi .200.481 140,753,331 Nici unul din sporurile de mai sus nu e justificat afară de cel de la venitul ministeruluidomenielor, aşa în cât dacă vom scădea din urcareatotală a veniturilor, care e de 29.552.850, sumade683875 oare represintâsporul justificat al venitului ministerului domeniilor, remâne 18.868.875 lei cu care s'a umflat în mod arbitrar veniturile probabile ale Statului pe viitorul exerciţiu. Acum nu e vorbă, ne mai poate răspunde d-nul Costi-nescu că prevederile d-niei sale pot fi justificate, dacă seva întâmpla ca anul viitor se fie un an prosper, dar nu aşa se evaluează veniturile Statului. O politică financiară care e întemeiată numai pe noroc, nu ne poate duce, şi aoeastaîn scurt timp, de cât la un desastru financiar. I. TELE G_R A M E AGENŢIA HA VAS Berlin, 25 'Martie. MM. LL. Regina şi Regina României afl acordat o JungTi audienţa compiositorulul August, Bungert. Au vizitat apoi galeria naţiunalăşi au prânzit la prinţul Imperial. Berlin, 21.5 Martie. Regele şi Regina României afl plecat astă seară la orele 8. Majestăţiie Lor au fost conduse ia gară de prinţul Wilhelm. Se crede că suveranii români se duc la Sigmaringen să facă e visită Alteţei S. R mumei Regelui. Paris, 25 Martie. Se anunţă din Berlin că ziarele germane încep din nou atacurile contra Franciel. Itrrlin, 25 Martie. «Gazeta Germaniei de Nord» reproducând nişte pasagil din ziarul «La,France» asupra aniversării de la £2 Martiej pasage, cari după dânsa, sunt însullătoarc pentru Germania şi împăratul Wilhelm, spune că ea nu voeşle se critice aceste iimperti-nenţe ale foilor patriote franţuzeşti, dar voeşte să Je pue alături cu actele voluminoase cari vor proba înlr'o zi cu.câtă linişte şi cu câtă răbdare Germania a suferit ani întregi cele mal mari insulte şi cele mal tndrăsneţeprovocări franţuzeşti. Btelgrad, 25 M artie. Ştirea despre încheierea unei oonveri-ţiunl militare între Austria şi Sjerbia e desminţită în mod oficial. Huma, 25 Martie. După ziarul «Italie» ministerul s'ar fl compus în modul următor: Deprelis, preşedintele consiliului şi ministru fău ă portofoliu; Crispi, interne; Robilant, .^faceri streine; Mugliani, finanţe; Berlole. Viale, reabel. , Paris, 25 Martie. Senatul a adoptat suprataxa de aplicat cerealelor străine. AGENŢIA LIBERA Berlin, 25 Martie. «Gazeta Germaniei de Nord» polimizând cu ziarul «La France» care a publicat un articol agresiv contra împăratului, zice că dacă relevează impertinenţele josnice ale foacl de patrioţi din Paris aceasta nu o face spre a discuta cu dânsa ci numai spre a putea arăta odată cu câtă linişte şi răbdare Germania a suferit provocările franceze. Roma, 25 Martie. Circulă sgomotul că d. de Radovitz, actualmente ambasador al Germaniei la Constantinopol, va înlocui pe baronul de Keudell, ambasadorul Germanii*! aici. • Yiena, 25 Martie. D. de Ro->eherry a visiluţ erl pe contele Kalnoky. Măine pleacă ia Bi’rfin. I’etershurjr, 25 Martie. Se aşteaptă aci sosirea colonelului Kuhl-berg oare va lua parLe la şedinţele coţni-siunei de delimitare a fruntariilor din Afganistan. Englilera va ii recresintată la a-ceastă comisiune prin d. \Vest Ridgeway. Londra, 25 Martie. Oposiţiunea din Parlament a hotftrît de a împiedica prin toate mijloacele ca a doua cetire a legeî criminale de aplicat irlandei să fie terminată înaintea Paştelor. Paris, 25 Martie. Generalul Farre, l'ost ministru de res-bel, a murit. Madrid, 25 Martie. Consiliul de miniştri a decis ca să primească demisiunea generalilor care afl votat couLra arendărel monopolului tutunurilor. Mal mulţi miniştri afl anunţat d-lui Sagasta, preşedintele consiliului, in-tenţiunea lor de a demisiona. CESTIUNEA ZILEI 14 MARTIE Astâ-zl e aniversul proclamărel regatului. Cine nu 'şl aduce aminte de speranţele ce existafl în toate inimele la 14 Martie 1881, când, după grelele încercări prin care trecuse ţara prin resbelul din 1877-1878 şi prin tratatul din Berlin, Românii ajunseseră a vedea îndeplinindu-se visul lor de aur, prin încoronarea operei începută de divanurile act hac şi .urmărită cu stăruinţă de mal multe generaţiunl. Când propunerea pentru proclamarea regatului să făcu în Cameră nu să ridică nici un glas contra el ; chiar conservatori., aceşti urgisiţi conservatori pe care guvernanţii ÎI chemau atunci Plevna interna,nu voiră să fie o notă discordanta şi, prin gura d-lul Alexandru Lahovary, ei declarară că să raliază la propunere, privind’o ca un act naţional ce este în afară de luptele partidelor. Şase anf aii trecut d atuncl. S'a făcut lumină asupra împrejurărilor care au precedat proclamarea regatului. Astă-zi să ştie că guvernul a făcut din această cesliune un tîrg. El voea să proclame regalul şi avea nevoie de consimţimântul Austro-Ungariel. In schimbul acestui consimţiraânt el a sacrificat cestiunea Dunărei în princip, crezând că va putea reveni în urma asupra amănuntelor. Dar se înşelă amar. Dunărea era pierdută pentru România şi pentru a scăpa de ruşinea d'a vedea aplecându-se pe teritoriul nostru disposiţiunile tratatului din Londra, guvernuL fu silit a să infeoda la politică germană punându-se la discreţiunea marelui cancelar. Toate faplele, toate umilirile, toate trădările comise de atunei încoace de guvernanţii noştr-iî, nu sunt de cât resul-tatul cestiunel Dunărei şi proclamarel regatului. Ce a câştigat dar ţara prin punerea coroanei regale pe capul lui Carol de Hohen-zollern ? Pentru ce să serbătorim o zi care n'a adus ţărei de cât umiliri în afară şi în năuntru ? Înţelegem că ziua de 14 Martie să fie o serbătoare pentru Regele, personal. Ea i-a pus pe cap o Coroană istorică la care nici cutezase să viseze, ea i- a dat 12 din cele mal frumoase moşii ale României, căci apanagiile n'aO fost de cât resultatul regatului, am putea zice chiar că ele afl fost singurul lor resultat. Dar nu primim, şi de sigur că or ce cetăţean în fundul conştiinţei sale nu primeşte, acest aniversar ca o serbare. Iiin zi in zi mai trista Smnaria Komănio C. Boleac. Tara moştenim... colectiviştilor s'a dai. Din desbaterile.... pardon, din 0-cârile, urmate In zilele acestea în Cameră...., pardon, în salaşul din dealul Mitropoliei, între d-nil Fleva, Stă-tescu-Praftoriţâ şi Costinescu-Toboc, tot creştinul şi chiar M. S. Regele s’a putut convinge în ce hal a ajuns ser-mana noastră ţară sub administraţia Vătafului de colectivişti de la Florica. Cea ce toată lumea ştia (afară de M. S. Regele care nu vrea să ştie) s'a a-firmat şi confirmat de la înălţimea băncii ministeriale de către isteţul Stă-tescu-Praftoriţă. D. Maiorescu în o precedentă interpelare nu făcuse de cât să atingă cestia ia.r d. Stătescu-Praftoriţă a pus picioarele în strachină, dupe cum traduce vătaful de la Florica, cunoscutul proverb francez: mettre Ies pieds dans le plat. Acum este oficialmente constatat că ţara Românească, ţara, care a sacrificat zecimi de milioane şi zecimi de mii de voinici pe câmpiile Bulgarii este dată de li ani pradă la patronii patronaţi de Stătescu-Prafloriţă şi ce patroni şi ce clienţi! Ast-fel frumosul şi bogatul judeţ al Argeşului este pus sub putronagiul u-nul soitariu igriorent şi lacom, care în altă ţară ’şi ar fi terminat cariera în-tr’un circ sau în puşcărie, dar care în blagoslovita ţară românească şi sub coroana regală a marelui Căpitan a a-juns să vice-prezideze salaşul din dealul Mitropolii. Ast-fel un grecotei nelmpământenit, dar hoţ şi abusiv,exploatează de 11 ani cu clienţi săi, judeţul Tecuci. Un cârciumar falit jefueşte fără nici o ruşine istoricul şi bogatul judeţ al Vâlceî, şi merge cu neruşinarea până a fura chiar clopotele mânăstirilor; speculează toate, până şi hrana arestaţilor de la Ocnă, Intre care, dacu mal este o dreptate Dumnezeiască, nădăjduim a’l vedea în curând. Un alt ciocoi de casa hoerească, care a şters şi lins talere din sofrageria generalului Mavros, pângăreşte de mal bine de zece ani judeţul Teleormanului, acest adevărat grânar al ţării. Vilaetul Ţuicii a scăpat de adminis- ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIARULUI I.a Pari»: la Agonre Ha vas. place de la bowse, S. Ajftnrt Librt, rue Notn Dame dea Victoires 50, (Place de la Doursej pentru Paris, Francia. Germania, Anstro-Ungaria. Italia si Marea Hritatlie. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri 31 reclame pe pagina treia £ lei linia 50 BANI UN NUMER VECHil) O DECLARATIUNE Cu toate că ne-am interzis d’a mai discuta cu Voinţa Naţională în urma lecţiunei date redactorului-şef al a-cMuîziar credem că ne e însă permis se punem sub ochii cititorilor o deda raţiune făcută in Voinţa Naţională sub iscălitură d-lui Xenopol, î ntr’u n incident întâmplat acum un an. In Voinţa de la 30 Aprilie 1886, se poate citi următoarea declaraţiune pe care o reproducem fără nici un comentar : l>. Gr. Pencescu se seuzeaza in «Epoca» ea Uiutldirector politie, iar nu tţ-iranf respunzefor al ziarului seu. im poate (i învinovăţii pentru tot ce se serie inlr'insol, NOI ŞTIM INSA CA UN DIRECTOR DE ZI AR ESTE SI YGLJIt RĂSPUNZĂTOR I>E TOATE ARTICOLELE CE SE PURLICĂ IN EL un ziarneUiml un cana! comun unde ee! d'inteiii venit poate se ‘si arunce murdăriile. Alt-fel, nimic nn ar fi mai comod pentru un om care ar voi se defaime lumea fara a "si a-trage vre-o respundere, de cât. se se pună mereu la adăpostul vre-unui ffirant-respunzetor, bu-na-oara a vre-unui bufon ele..... Cine are deosebita onoare d’a dirise un ziar 'Şl IA ASIJPRA’Ş! 0 MARE SARCINA. ACEIA DE A ACO-PERICUNUMELESICL PERSOANA SA, TOT ce se scrie, în el. IV. 'Xenopol. PATRONI D-LUI STATESCU-PRAFTORITA REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Ho. 3.—Pia,ts Episcopiei.—Ho. 3. trapa turcească,ca să ajungă sub sceptrul regal al României, batjocura unul imbecil răutăcios şi veninos ca şi demnul săâ frate. Acest căpităhaş, pe vremea resboiulul a fugii peste nouă ţări şi nouă mări, şi pe când floarea tineretului nostru se angaja voluntari ca simpli soldaţi, d-lur, de şi căpitan, se desfata în cafenelele şi pe. bulevardu-rile Parisului şi pe tot timpul resboiu-lul, era plătit foarte gras din punga ţării, sub cuvânt ci este trimis în misiune la Paris. Două judeţe din Nordul Moldovei sunt apanagiul unei familii, a cărui cap este un general de contrabandă, care drept orl-ce merit nu are de cât pe a-* cela de a fi fost ginerele anul însemnat om politic. Căsătoria s’a desfăcut, dar viteazul general nu vrea să divorţeze şi de zestrea acestor două judeţe. Ara putea merge aşa mal înainte, dând pentru fic-care din cele 32 de judeţe numele exploatorulul, dar ne oprim aci. Peste aceşti patroni sunt alţi patroni mal mart, bună-oară cel-alt gerpiral de contrabandă, care patronează până şi bălţile de la Brăila şi Galaţi; pe urmă sunt patronii Băncilor, a creditelor a diferitelor societăţi, etc., ele., etc. Pe d’asupra tutulor patronilor planează un mare Vătaf al Colectiviştilor care şi el la rândul său este patronat de.... marele căpitan Bismark. N’am zis nimic de polailc cele mici pe care le consider ca valori negligea-bile de şi sunt tot aşa do lacome şi ne-saţiabile ca şi demnii lor patroni. Rezultatul acestui sistem de exploatare este că, pe când patroni cu clienţi lor îşi umplu lăzile, veniturile ţăre scad şi golurile făcute de aceste sugătoare se umplu cu din pungile noastre, noi hoţit de păgubaşi. Să dăm, spre edificarea şi convingerea celor mal sceptici, vre-o câte-va exemple bazate pe acte oficiale. 1) Cele opt moşii ale statului din judeţul Argeş ipotecate la 1872 pentru împrumutul Domenial, aveau sub conservatori un venit anual de 131,100 lei; peste zece ani, aceleaşi moşii, în loc să le crească venitul, au scăzut la 84,325 lei, adică o perdere anuală de 46,775 lei. 2) Cele 33 de moşii din acelaşi judeţ care s’au ipotecat la 1877 pentru biletele ipotecare, aveaţi o arendă anuală (tot de la conservatori) de 134,132 lei. Au fost arendate în urmă de colectivişti cu 103,229 lei, adică cu un scăză-mânt de 30,902 lei. 3) Două-zecI de moşii din judeţul Bacău, ipotecate asemenea la 1877 pentru emisiunea biletelor ipotecare, aveau un venit de 175,587 lei, dartotaceste moşii când s’ad arendat In urmă de colectivişti, au scăzut la 122,480 lei adică un deficit anual de 43,107 lei. Am putea înmulţi aceste exemple, luând pe rând cele 1000 şi mal bine de proprietăţi ale statului, dar... ă guoi hon ? Colectiviştii ştiu foarte bine a guoi s'en tenir şi noi, hoţii de păgubaşi ştim asemenea ă guoinous en tenir, de oare-ce din punga noastră să extor-cliează bani albi pentru zilele şi mai albe ale colectiviştilor. Bătrânul sceptic, care nu mai este, dar care în timp de 40 anî a pregătit această evoluţiune, zicea; soarta acestet (cri este se fie în veci umilită, astă-z) ar putea adăoga şi jefuita. / n hoţ de păgubaş. o BULETIN EXTERIOR Serbările din Berlin s’au terminat, dar efectul pacinic pe care lumea îl aştepta de la această întrunire de principi şi de diplomaţi împrejurul bătrânului împărat, nu s’a produs. Abia au plecat oaspeţii serbărilor de la Berlin şi deja să anunţă că se vor ivi neliniştirile de mal înainte. Să zice că atitudinea Franţiei e din cele mal îngrijitoare şi că va rămâne aşa pe cât timp Francezii nu vorrecunoaştecu lealitate consecinţele tratatului de la Francfort, Tot o-data să adaugă că măsurile de ri- www.dacoromanica.ro o goare ce să iabtn Alsaţia-Lorena sunt privite ca neeflcace în contra agitaţiune! franceze ce se manifestă în aceste provincii. Pedealtă parte polemicalntre ziarele germane şi cele franceze a reînceput a fi violentă. Dar, cu toate aceste, situaţiunea a luat un caracter mal liniştitor în Occident. Norii devin din contra mai negri în Orient In peninsula balcanică. Negociările care urmaii de cât-va timp la Constanlinopol între delegaţii regenţii bulgare şi d-l.Zankoff n’au dat nici un rezultat. Nici nu se putea altfel, căci propunerite d-lui Zankoff nu ţinteau la nimic mai puţin de cât a înlocui regenţa prin un guvern cu totul devotat Rusiei. Să înţelege că aceste propuneri nu puteai! să convie delegaţilor regenţei, care primeau inspira-ţiunile lor de la ambasada engleză. De aceia lucrurileauramasînsuspensiune. Ast-fel cestiunea bulgară, în loc d’a merge spre o soluţiune, să încurcă din ce în ce mai mult şi ameninţă d’a deveni mărul de discordie, de unde va eşi conflictul cel mare pe care toata Europa îl aşteaptă cu atâta grija. De cât-va timp deja se produseseră unele simtome, care prevesteau isbuc-nirea acestui nou focar de agitaţiune în peninsula balcanică. Să ştia de mult că regenţa bulgară avea intenţiunead’a provoca o rescoală în Macedonia, spre a pune prin aceasta pe Turcia într’o posiţiune dificila şi a o sili să părăsească atitudinea sa filo-rusă. Acest plan al regenţei era susţinut Intr’un mod destul de făţiş de către Anglia. Macedonia era cutreerată de agenţi englezi cari răspundea!! bani şi escitab populaţiunea la rescoală. Dar până acum aceste agitaţiuni nu luaseră o formă atât de pericoloasă şi se putea crede că regenţa belgară nu va voi să pue în pericol toată opera liberărei Bulgariei, adăogând la elementele agitaţiunii deja existente şi altele mai grave şi mai periculoase. Cu toate acestea pare că în câte-va zile vom auzi ştirea că Macedonia e în plina insurecţiune. Deja se anunţa că bande armate ab trecut graniţa bulgară şi că alte se pregătesc a le urma. Fireşte că, în faţa acestei stări de lucruri, Grecia nu va putea să stea indiferentă. Să ştie că Grecii ab pretenţiuni tradiţionale asupra Macedoniei şi, în ziua când Bulgarii vor voi să Intinză unirea bulgară şi asupra Macedoniei, e sigur că se vor întâlni cu o rezistenţă energică atât din partea grecilor cât şi din partea românilor. Aşa dar cestiunea balcanică, în loc d’a se simplifica, să complică încă mai mult, şi e greu de sperat că atât contrastele de interese între puterile mari cât şi pretenţiunile etnice ale popoa-realor balcanice să se resolve pe calea pacinică. CRONICA CAPRA SI VARZA ! In ziarul Lupta de Mercur! 11 Martie 1887, găsesc următoarele cuvinte : «D nu I. Brătianu este şiret peste măsură. Văzând pe de o parte că palatul ţine la d-nu Sturza ear pe de altă parte văzând că majoritatea nu ţine de J lcc, vrea să împace şi capra şi varza !» Argumentarea Luptei în cea ce priveşte politica d-lui Brătianu, o înţeleg foarte bine, clar un lucru mă pune pe gânduri, un singur lucru care cer să mi se tâlmăcească: Cine este capra, cine este varza In această cestiune ? Majoritatea e capra sad majoritatea e varza? Regele e capra, sau regele e varza ? That îs the question. cum zice Ham-let. Asta e asta. Dorind să desleg singur problema, n’am ajuns la nici un resultat satisfăcător, la nici un resultat care să mă domireascl. Mai întăiu, ştiu că varza este o mâncare de post; prin urmare compara-ţiunea ast-fel făcută este greşită cu desăvârşire, câci nici regele, nici majoritatea, n’au obiceiul să postească. Din contra. Martor este bugetul statului că nu minţ. Varza se mistueşte foarte gred şi provoacă adevărate furtuni, dar şi regele şi colectivitatea sunt anevoe de mistuit. Prin urmare, cine e varza ? Regele sad colectivitatea ? Daca storci varza, ce ese dintr’însa ? zeamă. Dacă te-ai apuca să storci pe rege sau colectivitate, vei scoate din-tr’înşii apanage, diurne, bilete de bancă, slujbe multe, Aşa dar figura retorică nu este potrivită. Varza când se învecheşte, prinde miros urât, dar şi legele şi colectivitatea s’ab învechit peste măsură. Despre miros nu mai zic nimic. Aşa dar cine este varza ? Faceţi-vă pomană de’ml răspundeţi. Să încerc dacă voi fl mai fericit cu vorba : capra, şi dacă voi isbuti să desleg enigma. Mai întâi, proverbul spune : «Capra e boer mare, căci la fapte ruşinoase capra face posna şi oaiatrage ruşinea.» Dar de, slavă Domnului, despre fapte ruşinoase şi despre boierie nu încape ceartă ; palatul dă grozav mâna cu colectivitatea, ast-fel în cât le poţi zice capră la amendoi. Un alt proverb spune: «Pe undea sărit capra, mai sus sare iada». Această zicatoare care se potriveşte la colectiviştii cei tineri s’ar putea potrivi şi la moştenitorul tronului. Să nu ’mî fie gura de aur. Prin urmare cine este capra? Mai este un proverb care zice : Ţine capra şi o’mpinge Ear altul stă şi o mulge! Aceste cuvinte nu sunt nemerite însă nici pentru colectivitate, nici pentru rege de vreme ce amendoi mulg ţara. Dar poate că Lupta n’a făcut alusie la caprâ ca dobitoc, ci la capra ca parte a trăsurei. Aşa mal merge, însă d. I. Brătianu fiind vizitiul care conduce carul Statului, cine e capra, colectivitatea sau regele ? Cu alte cuvinte, pe care din a-mendoi ’şi aşează d. Brătianu catarama ca să conducă ţara? Pe colectivitate sau pe rege ? Şi atunci cum remâne cu varza? Asupra acestei cestiuni, lupta este deschisă. iVTecf. IN FORMAŢIUNI Procesul intentat de d.N. Xenopol d-lor Balş şi Filipescu, a venit azi înaintea judecătorului de ocol al circumscripţiei I. Sala de şedinţă era înţesată de un numeros public. Procesul a fost amânat, pe Marţi viitoare 17 Martie, din cauza nuli-tâţei citaţiilor, care dupe lege, trebuiau trimise d lor Balş şi Filipescu, cel puţin cu trei zile înainte de termenul fixat pentru judecată. Chiar avocatul d-lui Xenopol a recunoscut această neregularitate. Apărătorii d-lor Balş şi Filipescu, erau dd. C. Boerescu, Al. Lahovari, T. Maiorescu, N. Blaremberg, G. Mârzescu, N. Fleva, G. Paladi, I. Lahovari, I. Grâdişteanu, G. Hiotu, şi G. G. Costa-Foru. D Xenopol avea ca avocat pe d. Aristid Pascal. * Ni se spune că la ministerul afacerilor streine s’a terminat clasifica-ţiunea mai multor documente diplomatice importante avend se formeze o carte verde care se va distribui Corpurilor legiuitoare înainte de închiderea sesiuneî. * Aflăm că Regele şi Regina nu vor sosi la Viena de cât Miercuri dimineaţa. MM. LL. nu vor remânea dar la Viena de cât o singură zi, de oare ce Ele se întorc în Bucureşti tot Joi seara precum era de mai nainte hotărît. X In ajunul plecărei Regelui din Bucureşti d. general Gantili care venise în Capitală într’adins pentru a se prezintă M. S., a cerut o audienţă dar această audienţă îi a fost refuzată. X Ilustrul prefect al Teleormanului, d. Kiriţopolu.întorcându-sedin lungul concediu ce a avut în străinătate unde a fost se câştige noi puteri pentru a face fericirea administraţilor seî, se află în Bucureşti. Se zice că întâlnirea d-sale cu d. Brătianu a fost mişcătoare: cu lacrâmi de bucurie în ochi ambii amici au schimbat numeroase şi lungi pupături. X Discuţiunea generală a bugetelor va fi închisă probabil azi printr’un discurs al d-lui Nacu, ministrul fi-nancelor. Dacă această discuţiune a fost relativ destul de lungă, ast fel că mai mulţi membri ai opoziţiunei au putut lua parte la densa, singura cauză este că d. Brătianu hotârîse se pronunţe, cu ocaziunea ei, un discurs d scmation, ceea ce trebuia se facă chiar alaltăerî. Accidentul de la ministeriul de resbel împedi-cându'l inse de a merge la Cameră în acea zi, discuţiunea a fost prelungită în speranţa că Primul-mi-nistru va putea vorbi eri sau azi. Dar fiind că nu se simte încă destul de bine restabilit şi pentru a se pune capet rechizitoriilor opoziţiunei, s'a decis ca d. Brătianu se pronunţe maiele său discurs la prima ocaziune ce se va ivi în cursul discuţiuneî pe articole. X Eri s’au întrunit cei şease dele-aţi ai opoziţiunei însărcinaţi cu iscutarea condiţiunilor unireî. D-lor se vor mai întruni încă o dată Luni. X Ni se afirmă că permutarea d-lor Col. Vlâdoianu şi Negel s’a făcut cu consimţimântul lor. X Eri pe calea Rahoveî un nenorocit lucrător a fost călcat de o căruţă al cărui conductor îndată ce s’a întâmplat accidentul, a dat drumul cailor şi s’a făcut nevăzut. Rănitul, într’o stare deplorabilă, a fost dus la spitalul Brâncovenesc de către locuitorii vecini, câci în a-propiere nu s’a aflat un singur sergent de oraş care se caute a pune mâna pe autorul accidentului sau, cel puţin, se vină în ajutorul victimei. De cât se se pună câte trei patru sergenţi la poarta fie-cărui ziar al opoziţiunei, pentru a raporta poliţiei, din oră în oră, cine intră şi cine ese, ar fi mai bine ca sergenţii se fie lăsaţi a’şi face pe strade treaba folositoare pentru care sunt plătiţi de contribuabili. In ce ne priveşte, dacă poliţia vo-eşte a şti cine vine la redacţiunea noastră, ne angajem a’i trimite in fie-care seară un raport certificat pe onoare esact, indicând numele tuturor persoanelor care au trecut pragul nostru, ora venirei şi plecărei fie-căruia şi chiar cauza vizitei. Ast-fel vor remânea disponibili pentru serviciul de ordine al stradelor trei sergenţi din cei mai ţepeni şi mai deştepţi X Sâmbătă la II Aprilie a. c. se va da în Sala Băilor Eforiei un mare bal cu tombolă, organizat de societatea Revista Literară. Succesul acestui bal extraordinar, prin faptul că se dă în sărbătorile Paşteluî, pare a fi deja asigurat. Mai toţi amicii Revistei Literare, îşi dau toate silinţele pentru ca publicul se fie cât se va putea mai numeros şi mai bine ales. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Berlin, 26 Martie.—«Die Kreuzzei-tung» anunţă că în cercurile guvernamentale franceze se ţine seamă de e-ventualitatea realegerel principelui A-lexandru de Battenberg ca domn al Bulgariei. Darmstadt, 26 Martie.—Princidele Alexandru de Battenberg a eşit eri pentru prima oară şi a făcut o plimbare în trăsură. Berlin, 26 Martie. — Regele României a avut eri o lungă întrevedere cu principele de Bismark. V’iena, 26 Martie. — Ducesa Thyra de Cumberland, fiica regelui Danemarcei, stă bolnavă aici. Suferă de dureri nervoase. Pesta, 26 Martie — Pentru regu-larea valutelor, d. Tisza, preşedintele consiliului şi ministru de flnance, a declarat că e dispus a numi o anchetă compusă din oameni speciali din a-mândouâ părţile Imperiului. Mal departe d. Tisza a declarat că Ungaria ar lua bucuros iniţiativa unor negocieri internaţionale în această privinţă. Petersburg. D. Katkoff discutând comunicatul apărut în Mesagiul Imperiului arată că foile germane s'au pronunţat pentru execuţiunile din Bulgaria şi pune la îndoiala sinceritatea re-presentantului Germaniei la Sofia, care este însărcinat cu protecţiunea supuşilor ruşi. ACTE OFICIALE Sunt numiţi şi transferaţi: — D. Scarlat Trăsnea prefect la judeţul Dolj. — D. Luca Ionescu prefect la judeţul Brăila. — D. D. Micescu prefect la judeţul Muscel. — D. S. G. Teodorescu prefect la judeţul Covurlul. — D. Miliail Alexandrescu administrator la plasa Măcin din judeţul Tulcia. — Preotul Nicolae Boerescu protoereu la judeţul Argeşl. — D. Alexandru Philimon ajutor de şef debiurou în ministerul Cultelor. D. Nicolae Basilesou, va continua cursul seu de ştiinţe de stat şi finanţe mâine Duminică 15 Martie ora 10 1/2 dimineaţa ia Facultatea de drept (sala anului III) vorbind despre «Sorginţele constituţiunfei en-glese». M i * Vestitul Poliţaiu Placa, a fost în fine depărtat de la Botoşani numin-du-se în locu’i un domn D. Banu. Ni se spune însă că acest domn, creatură a p&şei de la Tecuciu Taki Anastasiu^este sub toate privirile, vrednici^ succesor al lui Placa. i X Generalul Vlădescu care a primit ordin se| meargă cât mai curend pentru a intra în posesiune de noul comandament ce i s’a dat în Do-brogea fi plecat la Piteşti pentru a'şî lua familia de acolo. FELURIMI frica de spioni, — O ciudată întâmplare ş’a petrecut niaî acum câte-va zile la Ulm. Erab orele 12, când o sentinelă observă pe un domn plimbându-se, privind cu lăcomie împrejurimea şi luând note. Lucrul acesta s'a făcut cunoscut gardeî, care a trimis imediat o patrulă. Aceasta a arestat pe omul necunoscut, l’a condus la gardă, l'a supus unei straşnice visitaţiunl corporale, ’l-a luat toate hârtiile şi apoi l’a dat pe mâna poliţiei. Deodată, ca fulgerul, se lăţi vestea prin tot oraşul că s'a arestat un spion negreşit frances. Această veste de sine se Înţelege, a atras foarte multă lume. Din norocire întâmplarea a făcut tocmai atunci 9e treacă pe la garda poliţiei un căpitan şi s& vază că acel arestat este un prieten al sâO, de la teatrul din Ulm, anume Cari Helmaun. Câu-târeţul, fireşte, a fost imediat pus în libertate. S’a constatat că densul, când se plimba, studia partea sa din opera «Dama Albă». >4 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (56) ALEA1S BOUV1EK PARTEA DOUA XIX Juvaerurile Izel Pierre trăia, Pierre venise în casa de la Auteuil noaptea; el îl urmăria necontenit; el îl dusese acolo unde se afla fără ca să bage de seamă. Acel creditor neîndurat care nu voise niciodată să se înţeleagă cu dânsul... el era... şi de sigur In mâinele lui erab falşurile casei Wilson !.. Căsătoria lui ? Nu, din partea aceia Pierre nu putuse să’I facă nimic şi tocmai de aceia grăbise ruina sa, ştiind că două zile în urma, că în acea seară chiar nu mal avea mijlocul de a’l urmări. O mare nenorocire se întâmplase; acuma era vorba de a scăpa cu obraz curat... Trebuia să-şi adune puterile... Să lupte, îşi făcu repede planul. Să se răsbune asupra lui Pierre, să se răsbune asupra contelui Olto.. şi se reafle pe Iza pe care cu toata greşala ei o va păstra de fe-mee, căci ea era averea lui. Adevărat că comisarul spusese că ju- vaerurile sunt falşe... Dar el nu credea: şi aceasta era o manoperă a lui Pierre. Samuel nu l’ar fl dat pe mâna justiţiei, mal Intel ar fl căutat să-şî scoată paralele de la dânsul. Pierre Davenne trăia, şi cu dânsul era de luptat... Sâglin se hotărî la a-ceasta. Dar pentru aceasta trebuia să fie liber şi Fernand îşi puse în minte să fugă. Trăsura mergea de zece minute : era încă dimineaţă, şi pe drum se vedeau puţini oameni. Sâglin deschise pe jumătate ochii fără a se mişca şi se uită pe furişi la agentul însărcinat a’l supraveghia; acesta foarte liniştit, fiind că vedea că prisonierul său tace şi sta In pace, se uită in stradă rezemat de oblon. Mizerabilul se gândi un moment să se repeaza la agent să'l strîngâ de gât şi să sară apoi din trăsură. Dar o luptă, ori cât de scurtă, trebuia să sguduiascâ pe birjar şi pe cel-l'alt a-gent care In mirarea lui va Întoarce capul spre a vedea ce să petrece. Atunci făcu alt plan. Băgă de seamă că agentul de pe capră se afla aşezat de aceiaşi parte ca şi cel din trăsură, se făcu că suspină, câ-l vine a căsca şi zise vorbind în sine oar aşa ca agentul să'l auză. — De am ajunge mal de grabă... nu mal pot de osteneală. Apoi adresându-se către agent : — Fumezi d-ta ?... — Nu, d-le !... Dar ce vrei ?... — Să fac o ţigară. — Pot să cer una de la tovarăşul meb. — Te rog... Fernand se uitase mal Intel bine în ce loc se aflah; trăsura după ce se ţinuse de malul Senei, apucase, din ca-usa lucrărilor care se făceab pe cheu, prin stradele vechiului Passy; la a-ceastă oră a dimineţel nu era nimeni In stradă. Agentul trase geamul de la oblonul trăsurei şi să plecă înainte ca să ceară tutun şi o hârtie de ţigară tovarăşului său. In acelaşi timp, pe când trăsura era sguduită puţin din causa mişcărilor agentului, Fernand deschise oblonul de cea-l’alta parte şi sărind din trăsură o luă la fugă şi dispăru la colţul unei strade. Numai când sgentul se Întoarse ca să’l dea hârtia de ţigară văzu că el fugise. Strigă şi sări jos... — A fugit. II vezi ? — Cum a fugit ? zise cel de pe capră. Şi ridicându-se în picioare, se uită în toate părţile şi nu văzu pe nimeni; birjarul opri caii zicând : — Vedeţi colo, prin strada aceia !... Amândoi agenţii se repeziră într’- acolo ; strada era deşearlă. Se uitară unul la altul zăpăciţi... — Nu se poate; trebue să fi intrat unde va, z:se unul. Dute Intr’o parte, eb mă duc In cea-l’allâ. Toate cercetările lor rămase zadarnice şi el fură nevoiţi să se întoarcă ruşinaţi de ceea-ce să Întâmplase. \ XX fluijnnezeu scapa pe totl Fernatf d, sărind dtn trăsură, să a-runcase fl>ntr’o stradă mica pe unde a-genţii îl caautară ; la marginea el era o poartă joiasă care ducea la o casă lipită de o bist >rică. Poarta era Înfundată în cât pute aî să te ascunzi. Fernand nu stătu la jPgând şi trase clopoţelul ; el văzuse o tablă pe care era scris: Clopot de noap te pentru împărtăşanie. Poarta se desch iSe tocmai când cel doi agenţi se uitai ţj de cea l’altă margine a stradel. Fernand intră, strecurându-se uşor ca să nu* fle văzut şi închise uşa încet ca să nit, se auda nimic. Indatin, 0 ferestrue se deschise şi un portar î'htrebă c>ne e acolo ? — D-l ie, zise Fernand cu o voce plângătoare s§ poate să vorbesc cu J. a-bate ? Aiş vrea să meargă la o femeie care e |£,e moarte. bine, d-le, zise cel cărui se adresas e> ’Ţi cer cinci minute, numai să mă p ll,ot îmbrăca şi mă duc să dau de veste d U4ui abate. Dacă voeştl să ml spui adu ;resa — Vvufead să văd pe d-nu abate şi să plecăm 0dată. — BHlft,, d-le. Portiai iru deşteptă pe femeia sa în timp ce FertslJand asculta cum umblau în sus In joc 8 pe stradă : auzi pe cine-va zicând : ~ D*» ir acolo ? ~ ^ ! acolo, nu se poate să fl intrat sunt case preoţeşti, e o biserică. — De ar fi acolo am vedea oare care mişcare. Fernand zâmbi... paşii se depărtau. Portarul eşi din odaia sa şi zise : — Dacă vrei să aştepţi, mă duc să deştept pe d. abate. — In vremea aceia, zise Sâglin,— vezi că am venit cam repede, cu capul gol, de zăpăcit ce sunt, — roagă pe soţia d-tale să-mi aducă o trăsură. Aşteptând pe sânţia sa aş vrea se mă rog puţin In biserică.Trăsura ne va aştepta în cea l’altâ stradă. Aceste toate erab lucruri foarte naturale. Nenorocitul voia să se roage pentru cea care murea; apoi era elegant îmbrăcat, părea un om foarte distins şi portarul zise îndată : — Nimic mal uşor : du-te de adu o trăsură. In timp ce soţia portarului eşea pe poartă şi bărbatul el să suia ca să deştepte pe preot, Sâglin intra în biserică. Femeia portarului să Întoarse pes'e doua minute şi dădu lui Sâglin numărul trăsurei ce oprise ; acesta îl luă mulţumind’o şill i.isr că va aştepta pe d. abate rugâi Femeia se retr a. u u ,,ă ; îndată ce o văzu eş furişă pe uşa pe care e dsă, să sui In trăsură ş . ada Pa- yenne unde se < casei în care Începe isto El sună şi un din faţă eşi pe loc şi 111 Va urma) www.dacoromamca.ro EPOCA. — 15 (27) MARTIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA' Ti răgi u 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. iNQHiTiTOR de bonuri. — Secretarul te-saurulul din Washington a primit o petiţie ciudata de la un trimis american din Chicago. El cere să i se plătească o obligaţiune a Tesaurulul In valoare de cinci mii de franci, pe care a înghitit’o de frică să nu’l o fure tâlharii. Se vede că într'o noapte petiţionarul examina obligaţiunea când de odată aude un sgomot neobicinuit la uşa odâel sale. lnchipuindu’şl că sunt tâlharii, apus’o tngură, a mestecat’o şi ta sfârşit a înghitit'o. Fricosul a văzut tn curând că fusese victima unei păreri şi acuma cere guvernului să’l plătească o-bligatiunea. Petiţia a fost trimisă la controlorul finanţelor. • • petreceri pe aiAciA. — La 10 ale curentei un convoifi de 127 sănii duse de nişte ţărani din orăşelul Kije (districtul Petro-zasalsk) a luat drumul direct spre capitala provinciei, pe lacul Onega, acoperit de ghiată. Calea era de 24 verste; dupe ce făcură vr’o 28 din ele, tiranii se treziră fată cu o spărtură mare care mergea lăr-gindu-se In direcţiunea centrului acelui lac. Cincl-spre-zece conductori se întoarseră nu mal de cât cu săniile lor la Kije, dar cel-lalţl 112 se hotărîră să meargă pe marginea spărturel îndreptându-se spre coasta Jal-Guba, depărtată de 15 verte. Dupe 10 verste făcute în această direcţiune, dădură peste o altă spărtură şi văzură cu groază că se aflau pe un gheţar plutitor, care fugea cu e>. Din fericire, spre seară, direcţiunea vântului schimbându-se, gheţarul lor se prinse cu un altul care formă un fel de punte şi le permise să ajungă până la ghiata ce ţinea de mal. Nenorociţii fură ast-fel scăpaţi de o moarte sigură şi grozavă dupe ce pelrecură pe gheţar aproape o zi şi o noapte întreagă. * * * statistica regala. — In cel din urmă 90 ani aO părăsit tronul 72 capete încoronate, anume 52 regi, 8 împăraţi, 6 Papi, şi 6 Sultani, adecă : Trei regi prusienl: Friederic Wilhelm 11., Frideric Wilhelm III. şi Frideric Wilhelm IV.; doi rogi de Hanovera : Ernst August şi George V.; doi regi de Wurtem-berg : Friederic I. şi Wilhelm I. ; patru regi de Bavaria : Max losif I., Ludovic I., Max II. şi Ludovic II. ; un rege de We»t-falia : Jerome ; un rege al Belgiei: Leo-pold I.; un rege al Greciei: Otto I.; trei regi de Olanda : Ludovic, Wilhelm 1. şi Wilhelm II.; trei regi al Engliterel: George III., George al IV., Wi.helm IV.; trei regi ai Franciel: Ludovic XVIII., Carol X. şi Louis Philipp; cinci regi de Suedia : Gustav IV., Carol XIII., Carol XIV. (Berna-dott), Oscar I. şi Carol XV.; patru regi de Danemarca: Christian VII., Frideric VI., Chrislian VIII. şi Frideric VIL; şeapte regi al Spaniei: Carol IV., Ferdinand VII., losif, Isabeila, Amedeus, Alfonso XII ; trei regi de Portugaliei : losif, Ioan, Maria Da Gloria; cinci regi al Sardiniei: Carol Emanuel, Victor Emanuel 1., Carol Felix, Carol Albert şi Victor Emanuel 11.; şase regi de Neapol: Ferdinand I., losif,loachim Murat, Franz I., Ferdinand II şi Franz II.; doi împărat! al Austriei şi regi al Ungariei: Francisc.I. şi Ferdinand I.;doul împăraţi al Franciel: Napoleoni, şi Napoleon III.; patru Ţari: Paul I.; Alexandru I.; Nicolae I., şi Alexandru II.; şase Sultani: Selim UI., Mustafa IV., Mohamed 11., Abdul-Medjid, Abdul-Azisşi Murat V.; şase Papi: Piu VI., Piu VII., Leo XII.. Piu VIII Gregoriu XVI, şi Piu IX. In sfirşit 21 presidentl al Statelor-Unite şi anume : George Washington, lohn A-dams, Jellerson.Madison Monroe,I. Uuincy Adams, lackson, Van Buren, Ilarrison, Tyler, Polk, Tayla, Fillmore, Franklin-Pierce, Buchanau, Lincoln, Iohnson.Grant, Hayes, Garfieid şi Arthur. Din totl regenţii amintit! numai patru trăiesc, fiind detronat!, cel-l’altl aQ murit. Aceşti patru sunt: Amedeu şi Isabeila din Ispania, Franz II din Neapol şi Sultanul Murad V. DIN DISTRICTE covumxi D. G. C. Robescu a adresat un nou manifest către alegătorii Colegiului I de Covurlui. Dupâ cum Yor vedea cititorii noştrii, administraţia şi-a strâns toate forţele In Galaţi. Ti ei prefecţi a venit zice Vocea Covurluiuluî ca să influenţeze pe alegători : Paşa de Îs Te-cuciu, cinstitul Sâveanu din Focşani şi noul numit la Covurlui Teodorcscu. Iată noul manifest al d-lul Robescu : Cetăţeni alegatori, In urma măsurilor violente ce se iad de către guvern în vederea alegerii de la 15 ale curentei, această alegere capătă o importanţă şi mal mare. Nu e vorba numai de interesele generale, e vorba încă de demnitatea şi de cinstea acestui oraş, pe cari vor să le ca ce în picioare. Un om străin, care are reputaţiu-nea că domneşte peste mal multe districte, vine în mijlocul nostru şi vo-eşte să impue unui târg întreg voinţa lui şi să’l prefacă într’o sucursală a pa-şalîcului sSd. Este de onoarea tuturor fără escep-ţiune a uuprimi această umilinţă, a nu primi să se intineze libertatea şi neatârnarea lor ; iar guvernului care se servă de aşa unelte spre a apăsa ţara să cuvine să i se răspundă prin un vot formal de neîncredere. Cine va vota pentru candidatul stă pâniril votează, In faţa celor ce am a-râtat, propria lui umilinţă, iscăleşte propria lui ruşine. Plin de încredere în independenţa şi demnitatea d-voastră de cetăţeni liberi, vă solicit concursul şi sper ca veţi şti a răspunde cu bărbăţie la toate uneltirile ce se urzesc spre a vă umili. G. C. Robescu. Galaţi, 12 Martie 1887. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de Sâmbătă 14 Martie 1887 Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşe dinţia d-lul N. Bibescu vice-preşedinte. D. general Angelescu, ministru de resboiu, citeşte mesagiul regal pentru prelungirea sesiunel corpurilor legiuitoare până la 3. Martie inclusiv. La ordinea zilei împământeniri, alipiri şi deslipirl de comune şi alLe mărunţişuri. Legea pentru deslipirea cătunului Mir-cea-Voda de comuna Cazacii, judeţul Dâm-boviţa, dă loc ia o mică discuţie prealabilă, după care punendu-se la vot nu întruneşte numărul cerut de gîasurl şi votul se declară nul. Se votează legea pentru deslipirea satului Isvorami de comuna Vâlcea-de-Sus din judeţul Muscel, spre a forma o comună aparte. Se votează legea prin care se acordă văduvei Zinca Ioan Orezeanu, un ajutor viager de una sută lei pe lună. Se votează împământenirea d-lul Iuliu Calescu medic veterinar. Se votează împământenirea d-lul Costică Vasiliu din Macedonia. Asupra votului împâmântenirel d-lulG. Vlasto, votul se declară nul, din lipsă de votanţi. De asemenea se declara votul nul şi asupra împâmântenirel d-lul Andrei Bagav. De unde constatându-se că Senatul nu mal e în număr, şedinţa se ridică la 3 ore, anunţându-se cea viitoare pe Luni. Adulterini. CAMERA Şedinţa de la 14 Martie 1887 D. general Leca, preşedinte, deschide şedinţa la ora i. D. Epurescu, anunţă o interpelare a-supra înlesnirilor de acordat exportatorilor de grâne. D. C. Nacu, dă citire decretului de prelungire a sesiunel ordinare parlamentară până la 31 Martie. D. Catuleseu, depune pe biuroul adu-nărel proectul de lege pentru modificarea posiţiunil ofiţerilor în rezervă. D. Lupulescu, cere să se aducă proectul de organizaţiune a pompierilor. Apoi revenim la bugete. Discursul d-lui El. Costincscu (urmare) Astâ-zl oratorul ne va vorbi de partea politică a bugetului. Mal întâia, d-sa ne arată că răd aii studiat cestiunea oratorii opoziţiunel, de oare-ce ad susţinut că datoria noastră publică este întreagă la străini; nici jumătate nu e adeverat, căci numai un sfert este din străinătate. Totalul datoriei este de 01 milioane şi din această sumă 36 la 40 de milioane se plătesc în ţară. Dar să presupunem că situaţiunea este în adevăr rea; să vedem cum ar ameliora-o opoziţiunea. D. C rp propune eLalonul de aur şi reforma imposilelor. In această din urmă privinţă oratorul face o mică teorie: ar trebui să se facă un impozit pe clase ca în Germania. In ce priveşte etalonul de aur, oratorul zice că Introducerea lui în llomâniar ar fl o perdere de 22 milioane pentru stat, pentru că acţiunile şi moşiile lui ar scădea la valoare cu pe,te 20 0/o din valoarea ac» tualâ, adică cu diferenţa făcută de agid. Cu această ocasiune d. Costinescu spune că Italia a cheltuit 600 de milioane ca să ^nlroducâ etalonul de aur. In ast-fel de condiţiunl se înţelege ca etalonul de aur să fie urmat de efecte bune: şl a plătit paşportul. Dar d. Fleva zicea că re se face cu agiul de la 102 milioane? Apoi întreabă cine-va pe conservatori ce ad făcut cu banii cheltuiţi ? Iată argumente! Apoi oratorul pronunţă o pledoarie călduroasă pentru banca naţională, şi termină zicând că dacă minoritatea va cere să se numească o a-ichetâ parlamentară pentru a l vedea socotelile, d-sa va cere ca comisiunea de anchetă să fie compusă numai din membrii opoziţiei, pentru ca controlul să fie mal aprig. D. E. Costinescu,mal face încă teoria mâ-surel bogăţiei unei ţări şi termină prin a mal otfărî puţin pe membrii opoziţiei şi a mal lăuda mult pe d. Xenopol. Dar d. E. Costinescu e ostenit şi şedinţa se suspendă la 3 1/2. Redeschiderea şedinţei. D. Costinescu s’a odiknit o jumătate de oră şi acuma începe cu glas puternic a cânta elogiul partidului liberal. Teza d-lul Costinescu este aceasta: Cine a făcut liniile ferate? Partidul libera).—Cine a făcut regatul? Partidul liberal.—Cine armata, cine independenţa, cine institutele de credit? Partidul liberal, partidul liberal, partidul liberal 1 Avem puterea constituţională, avem majoritatea, avem onoare, putere morală? —Da răspunde d. Costiunescu, căci alt-fel nu am fi de It an) la putere. Dar vreţi să o luaţi, această putere; poftim. Să vedem însă cine sunteţi. Conservatorii de la 1876? Nu, chiar d-voastrâ o tăgăduiţi,şi răt) faceţi, căci erau oameni mari, patrioţi convinşi. Apoi ce sunteţi ? Grupuleţe. Şi d. Costinescu loveşte din resputerl în grupuleţe. Fiţi sinceri, le zice oratorul; dacă sunteţi conservatori, duceţi-vă toţi de vă grupaţi în jurul d-lul Al. Lahovary, după mine, adevăratul şef al conservatorilor, care singur, fără să vorbească, fără să scrie, fără să lupte, are mal mult prestigiu de cât d-voastrâ toţi împreună. Minoritatea d-voastrâ e compusă din tineri, cu viitor, poate, dar fără trecut politic. Noi am luptat zece ani ca să fim deputaţi; d-voastră v’aţt deşteptat la lumină cu masa gata. D. Fleva erea cu noi şi este singurul care va adus puţin prestigiu. D. Djuvara, şi cf-voastrâ cu cine aţi rămas? D. Costineseu, cu cine am rămas ? Oare credeţi că cu d. Fleva aţi luat tot vechiul partid liberal ? Vă înşelaţi, numai pe procurorul din vremea conservatorilor l'aţl luat şi vi’l lăsăm. Ah 1 vă arătaţi tari cât tăcem noi dar tăceţi când vă atingem buba. Nu am vorbit de cât de partea politică a fie căruia; dacă aşi vrea să vorbesc şi de alt-ceva, multe aşi avea de spus 1 (Aplause in stănya). D. G. I’aladi, Spune, te somăm să le spui 1 D. Eleva, Sunt hotârît să spui tot ce ŞtiQ despre d-voastrâ toţi şi te povăţueşc să te grăbeşti a spune tot ce ştii despre mine I D. E. Costinescu, galben şi nervos, tace. Majoritatea aplaudă şi loveşte în bănci. Sgomotul e asurzitor. D. Chiţu abia peste trei patru minute poate se readucă Lă-cerea. D. Costinescu revine, pentru a termina, la teoria grupurilor şi zice că ele sunt destinate se piară şi că guvernul liberal nu e pe sfârşit. Se cere închiderea discuţiei, dar d.Nacu cere cuvântul. D. IVacu zice mal întâiâ că va vorbi ca d. Fleva apostrofând Camera cu pumnii în şolduri. D. Fleva’1 întrerupe: Dacă eşti d-ta de la mahala, noi sunlem de mal încoace. D. Niacu spune că ministerul de resbel va mal cere săptămâna viitoare un credit suplimentar de două milioane şi 1/2. D. Nacu sfîrşeşte prin a zice că diviziunea grupururilor parlamentare sileşte pe guvern să stea la putere căci retrâgîn-du-se liberali),e de prevăzut că anarhia ar domni la guvern. Discuţia se închide şi luarea în considerare se votează cu bile şi apel nominal. Ilesultatul votului: Votanţi IOC, Pentru 83, Contra 23. Şedinţa se ridică la 6 şi 50. Bedecu. D. Ministru de rezbel a aprobat deja avizul consiliului de anchetă conchizând la punerea în disponibi-itate pentru un an a generalului Gantilli. Doctorul Decnonsthene, profesor de medicină operatore 1a. facultatea din Bucureşti a fost însărcinat, cu titlu de supleant, cu catedra de fiziologie vacantă la aceiaşi facultate. • Cu începere de la l-iu Iuniu lot personalul inginerilor căilor ferate de la liniile de cojistrucţie va fi li- www.dacoromanica.ro cenţiat de oare ce toate lucrările vor fi terminate. Hatârurile în armata în i ar Cu oca.-ia trimitere! regimentelor în alte garnisoane, ministerul a format o listă de câţi-va privilegiaţi spre a’i ataşa cu serviciul în Bucureşti ! Nise spune că aceaştă demisiune a dat loc cu drept cuvent la numeroase protestări. Printr’o greşeală de punere în pagină, darea noastră de seamă a-supra ceremoniei înmormântare! d-lui Constantin Văcărescu a fost o-misâ în numărul de aseară. Regretând această greşeală trimitem azi, de şi cam târziu, familiei decedatului complimentele noastre de condoleanţe. La 12 Aprilie, sa vor concentra pe la regimentele de călăraşi şi dedoro-banţi, dorobanţii şi călăraşii, pentru instrucţie. Dorobanţii şi călăraşii din contingentul 1887, vor fi concentraţi în timp de 30 de zile ; ear călăraşii din contingentul 1887 în timp de 60 zile. • In urma punere! în disponibilitate a generalului Gantilli, înaintarea la gradul de general a d-lui colonel Mărculescu care întâmpina oare care greutăţi a devenit cu totul sigură, vacanţa creată prin trecerea generalului Berendev în postul, din nou înfiinţat, de inspector general al geniului permiţând a se înainta, deodată cu d. Mărculescu, şi alt colonel având drepturi mai mari de cât dânsul. m Luni vor începe la cercul militar examenele pentru înaintarea la gradul de ofiţer în rezerva a sergenţilor volontari. Comisiunea de examen se compune din d-nii colonel Dimitrescu Maican din artilerie prezident, locot. colonel Gostiescu şi majorii Bereş-teanu şiViiulea. Se se citească pe pagina IV ULTIMA ORA ŞTIRI DE LA BUFETUL CAMEREI Aflăm că d-nul Ştefan Belu ar fi trimes erl d-lui Brălianu, drept peşcheş, un cocoş sălbatec şi nişte peşţi. Frumoasă alegorie 1 ULTIME DEPESI AGENŢIA LIBERA Londra , 26 Martie. — «Morning Post» zice In numărul săii de azî că cheia de căpetenie a cestiuneî Orientului este menţin: rea integrităţi teritoriului şi independenţa României. Vizita Regelui şi Reginei României a avut de sigur un scop politic de o mare însemnătate, acela d’adobîrdi de la guvernul german garanţia, menţinerei integrităţii teritoriului român. Germania se va opune or-cârel încercări care ar putea compromite integritatea teritoriului şi independenţa României. Paris, 26 Martie. — Senatul a votat prin 186 voturi contra 80 articolul 1 al legei asupra cerealelor şi apoi a adoptat proiectul în întregul său. BIBLIOGRAFIE Se anunţă curânda apariţiune a romanului Dinu Millîau, datorit penel d-iul Const. Miile.—Aceasta scriere va apare în editura librarii Haimann, tutr’un frumos volum Charpentier, de peste 300 pagini. Ori-cine doreşte se aibe ac iastâ carte poate subscri chiar d’acum, trimiţând 4 lei, costul volumului. A apărut şi se afiâ de vânzare la librăria Socec G-ie. Sistem naţional de Economie politică de Frederic List, tradus de I. N. Papiniu cu o prefaţă de d. P. 8. Aurelian, preţul 5 lei Lai Martie va apare înBacăil No. 1 din re: vista Magasinul Literar. Abonamentele -)se plătesc lol-d’a-una înainte) pe 1 an go noi 10 ; pe 1/2 an lei 5 50 ; un NoM led. Din sumarul No. 1. Sandu, novelă. — Pe un album, poesie. — Cum e Tanda, aşa şi Manda, corn. 1 act. — Erl-Azl-Mâine, p. — Monologul unul cerşetor. — Viaţa lui Alexandru I.—PovesLe.—Legenda rândnnelel. —Negustorie Ţigănească, ance. pop. Şarade, etc. ele. D-nil cari se vor abona şi vor trimite banii înainte de 15 Februarie la administratorul revistei, d-1 Dc la Bacău str. Focşanilor, vor primi un roman sau 100 cărţi de visitâ- Toţi abonaţii aO drept la premii e pentru desiegarea şaradelor şi un scâză-mânt de 20 0/q la toate cărţile anume publicate prin revista. NB. Sperăm că cele-l-alte ziare şi mal cu seamă revistele, vor bine-voi a reproduce acest anunţ, pentru care le mulţumim mal de’nainte. Q r P R IIT K 80,000 curs mediu FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oi Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oi Renta rom. Jrur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1864 7 0/0 1 Manşei Impr. Openbeim 1866 8 0/0 1 Iau 1 Iul Agio — împrumuturi de oraşe Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 Ian 1 Iu) Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr. or. B. cu prime loz f. 20 — VALORI DIVERSE Credit Fonoiar Rural 7 0/0 1 Ian 1 iul Idem Idem 5 0/0 idem Cred. Fon. Ur. din Buo. 7 0/0 Idem Idem idem 6 0/0 Idem Idem idem 5 0/0 Idem Cred. Fono. Ur. din laş i5 0/0 idem OM. Cu. peni. fr. WO. 10 1 Atol No| 91 1/2 94 1/2 841/4 181/2 701/2 91 36 101 84 3/4 97 901/4 8< 1/4 73 m M. SCHWART Z OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi dupâ indicatiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preturi foarte moderate. „LA CÂINELE NEGRU" MAGAZINUL DE DROGUERIE COLONIALE SI DELICATESE CAROL GERSABLK SUCCESORUL LUI J, OVESA Semânfă de Trifoi adevărat de Lucerna• Speciacea mai productivă şi resistentă. Vânzare en engros si en detail. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzuL Stirbey-Voda Efectuiazâ orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preturi esceptionale. Comandele se efectuează prompt după modele. POMI RODITORI ALTOITI DE DIFERITE SPECII DIN CELE MAI Renumite calitati|si difer, etati se afla de vanzare GRADINA: .\umita Brnslcn m\m urmii Sub Icoană Str.PolonaNo.i04 Aproape de biserica Icoanei. Premial cu l-iu preţ: «Medalie de aur» la concursul agricol al comiliului do Ilfov In anul 1881 si 1882, pentru noile varietati dc pere renumite: REGELE SI REGINA ROMÂNIEI. MIHAI BRAVO, ŞTEFAN t IL MIEI SCL. precum si pentru alte specii Asemenea premiat cn primul preţ: „Diploma de onoare, clasa Mu" si la expoziţia Cooperatorilor români In anul 1883 pentru mai multe varietăţi si calităţi de diferite fructe. Sunt 28 ani de când ma'ocup cu pomologia, pus llind In dorinţa unul scop. Dorinţa scopnlui meu a fost si este, ca sa vad ihtre<Şpi Romdnied’afi imbracata cu cele mai hune fructe din toate speciile, ramâind ea mândra vis-a-vis de cele-lalte State Tn privinţa calităţi fructelor, si ca sa pot face de a mi se realisa dorinţa, m'am hotarat a reduce preţurile pomilor prevăzute in cat'alogiil gradinei dc a f pe viitor numai cu jurnalul c prels, ea prin aceasta reducţiune sa poala a cumpără oricine, iar pentru cele 15 specii de pere, produţiunl noi ce nu se prevede in catalog, adica Hogele si Hegina Romanici. Mihai Bravu, Stefan-cil Mare s. e. /.acestea se vindeau cu 10 lei pomul,acum insa va li numai cu S lei. Preţul pomilor ae poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradina si indat&li se va trimite.— Tinpul plantatului pomilor pentru primavara a sosit, si cu cât pomi se va planta mal de timpuriu cu atâta este mai bine.— Domnii amatori sunt rugaţi a'mi trimite comandole cât de timpuriu ca se pot a ie rimite la timpul cuvenit. APELUL SOCIETATEI GENERALE DE ASIGURARE „DACIA-ROMANIA* IN BUCUREŞTI CĂTRE MEMBRII GRUPEI BE ASOCIATIUNE AL ARULUI 1887 D-nu Pctrescu Tânase In Câlaraşi. « Calef losef in Bucureşti. « Brăilita II. N. in Tecuoin. « Beleiu Gheorglie in Pol ti eoni. « Solomon A. B. in Bucurcşci. « Negoe seu M. in Buzeu. « Radu Gheorghe in Polticeni, « KOnberg Beri in Brăila. ,, Rassidcscu St. in Bucurcşci. „ Bârseanu A. in Brăila. „ Câpitanovici 2. in C. dc Argoş. ., Docsache Gcorge in C. de Argeş. “ Mihail Nae in R-Vâlcei. “ Ruthofer Ranz in C-Lung “ Nicolaide lancu in Odobeşti. “ Rosenberg Maior I. in T-Vestei. *• Poppescu Ioane in Bârlad. « Gaman Anastasie G. in Bucureşci. « Weisbard Simon in Tocuciu. « Stein Israel in laşi. « Diamandescu lorgu in C-Lung. « Mdiâlescu loan in Comuna Vlădeni « Jiroveanu Static in Comună Jirova « Neagu Dumitru jn comuna Pogoane. « Pelrică loan I. in T. Vestei. •I Dumitriu Economii G. in Tecuciu. D-nu Scliindelar Silvester R in gara Bacău « Petricu Ieremia in Buzf-u. » Avramovioi Beri in Tecuciu. « Wozniakowski Carol gara Bucurcşci’ « Jleral 1. in T-Neamţu. « S’eotariu Anna K. iii Burdujeni. « Goorgescu loan in Comuna Pogoancle n Dragontirescu Oprea comuna pogoane. « Woîski Toinas m Paşcani, x CossGcianu Nac N, Comuna Pogoane, x lassoffescu Andrei iu Giurgiu. « Metaxa CostachC in gara Galaţii x Udrichy Victor in Domneşti, x Petrescu Marin in Slatina, « Mărculeseu Nae in gara Gliorgliani. « Gl igore Petrea in gara Corbu. « Paiialtaclie Andrei P. in Bucureşti x Steinberg Iacob in Bucureşti, x Raistdr Scarlat in Piatra « Gbimpeanu Apostol In Buzău, x Sarasy Samuel in Craiova. x Agaplşscu Tudorache in Buzău, x Kreiscll fu,in Bucureşti, x Stanesu Ispas ÎR Bucureşti, x Drăgbici Anastasie ÎOftn in laşi. Sus numiţii membri ai grupei de Asociatiuue al anului 1887, a cărei avere se va înifî.ărti in curend, sunt rugaţi a ne Înainta imediat, sau cel mai târziu pană la 19(31) Martie a. c. actele prescrise prin conditiunle generale al asociaţi unei or, adică: Certilicatul de viată, actul de naştere şi poliEziie «-lor, conform publicatiunei noastre din «Monitorul Olicial» No 2x2, zid si 227 din Ianuarie 1887 şi aceasta spre a putea ua parte la repartiţia acelei averi. Se atrage deosebita atenţiune, că conform conditiunilorgenera'e al Asociaţinnil or, acel membri cari nu ne vor Înainta sus-menţionatele arte cel mai târziu pănă la t9v31i Martie a. c., perd toate drepturile de a participa la împărţirea averei grupei, de oare ce »ceasta avere se va in>pârli imediat In favorul asiguraţilor, cari vor li dovedii prin sus-arfttatele acte că au supra-vietult termenul grupei. Bucureşci 1(13) Martie 1887. DIREl TIU1VEA 1 E\Eli AI. A. „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata dc inventatorul d-nul Frof. Mrldingcr pentru SOBE MEIDINGER H. Heliu, Vlrna, I., Karnlhnerstrasse 10 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucurest Strada Lipscani No. (Hi lângă Banca Românioi Sobele acestei l'ulieici siiut premiate eu ecle d'iiitniu premlori: Vini a \ 7», Kasel 1877, «•arin 1877, SecliMliaiiM 1 778. Wels 1878, Teplitz 1887, Vlena 1880, Kger 18.81 «I Trlest 1881 1 Aoosto soţie spnţ întrebuinţate In guguţeati in «nai mult de 2000 case particulare, dB aseffteupa ţpai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt intrebuintalc la Craioyj Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grşnd llfltel; In i»Sl, Hfitel 'i’Mjţfi ($* safop) \V, EPQgli» rp iii tara si oasarme. _____________________,* Preferinţa acestor sobe este * urinikiern nreu [asa de mare in cât se gaseBc l M El Jl IN B ER’OFEN 'pretutindeni imitatiuni. Hr ■ ta y V I Prevenim deci pe onor. Pu-r„ | m v(?v\j blic se se ferească de sehimba- ----------—.«siSirea fabricatiunei noastre du- abile ii exacte do imitatiuni de tot felul, lin recomandate ca obe Meidingcr. constrneliune ameliorata sau Sistem. Numai acnje la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sont adevăratele noastre fabricate. Prospecte cu preturi reduse gratis sl franco. iiK MEDALIE DE AUR Alena 188» Autorisata de consiliu dehygiena si salubritate DEN T ALIN A ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Dr. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylio pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor. Ele conserva dinţii Ei da gurei un miros placul. Preţul: 1 tlacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, IV. Zvrner, t. O-vesa, Bruss Stela si Branndus—liraila Fabini, —Botoşani, llajnal, — Dorohoi, llague. TAMAR INDIEN FRUCT LIAXATIV SI RUCOKITOR preparat de ANTON ALTAN FARMACIST Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podophilina, aloes, seamonum Ialapa ele. etc. DEPOU LA „FARMACIA LA AURORA" Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De venzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţă BacăQ. PREŢUL UNEI CUTII 2 LEI. RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN SIROCHI — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere într’un mod elegant, în toate stilurile şi ori-ce lucrări de tapiserie. 3Pr*e>t/uriIe moderate, esecutiunea la timpul hotărât. CONSTANTIN SIROCHI. AVIS IMPORTANT MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI .Alloe si Negre cu 50 b. litru. Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. 12 Aranjat din nou foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci. NB. Cazinul se Închiriază pentru baluri nunţi etc. MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi elegant liotei din ţară, situat pe Calea Victoriei In faţa stradel Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, *st-fel în cât toate ferestrele respândesc In stradă. Cu desăvârşire nod montai, dupe sistemul cel mai modern, având restaurant si cafenea foarte spaţioasă, berărie şi alte conforturi,curăţenie cea mai esemplară. Salon pentru soarele, nunţi, bancneturl şi altele. Toate lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţuri moderato si serviciul cel mal prompt. F»H. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUl HOTELULUI HUGO DIN BRAILA N U M A I I O LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Kxecularea tn cel mult 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare lidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Siecffriecl Gr o ci ase 11 © r WIEN II. Gt'osse Pfavrgasse 6 G AL AT ZI GRAND HOTEL NATIONAL Galaţi. — STRADA MARE- G*!«ti f Cel mal mare şi elegant Hotel din acest oraş. situat tn centrul oraşului tn apropierea tuturor autorităţilor şi caselor de comerciCt, având trei faţade ale că-or Loâte ferestre aii vederea In stradă Cu desăvârşire din nod montat şi res-taurat dupe stilul cel mai modern, având Restaurant şi Cafenea foarte spaţioasă, băuturi streine şi indigene din cele mal alese. Curăţenia exemplară. Salon pentru Soarele, Nunţi, BancheturFşi altele Consumaţiile de prima calitate cu preţuri moderate. Rog ps onor. P. T Voiajori a nu perde rara ocasiune de a vi sita acest renumit hotel. Cu toată stima I. E1XGIIEL, Antreprenpr. ULTIMA ORA DIN NAUNTRU Trei bulgari cari se aflau în Bucureşti au fost expediaţi azi în grabă la graniţa rusească. Se şoptea azi laCameră că Prefectura Poliţiei Bucureştilor ar fi descoperit mai mulţi indivizi care se pregăteau a trece peste Dunăre pentru a lua parte la o noue rescoală contra guvernului Regenţei bulgare. Aceşti indivizi aii fost puşi in imposibilitatea de a ’şi realiza proiectul, dar cel mai mare secret se păstrează asupra afacerei, guvernul sperând că ast fel îşi va putea evita incidente plomatice. Apropiănd această .ştire de aceea cure ne vine din streinătate şi pe care o dăm mat jos despre o mişcare ee ar fi isbucnit deja in Bulgaria, trebue să ne aşteptăm ca din nou evenimente îngrijitoare să se petreacă peste Dunăre. DIN AFARA Circulâ sgomotul ca o noua msuroctziune a isbucnit in mai multe oraşe din Bulgaria si din Rumeiia. Am câutat se avem amă- nunte in aceasta privintza si iata ce am aflat: Insurectiunea a isbucnit la Plev-na, la Vidin, si intr’o mica localitate in apropiere de Filipopoli. Ea dureaza deja de trsi zile. Mişcarea a mai izbucnit inca si intr’o alta localitate in Bulgaria, al cărei nume nu’l am putut inca afla. Y'iena, 26 Martie. — După o depeşe ee a primit’o din Berlin ziarul «Tag-blatt», Regele Românieîa avut o lungă conferinţă cu prinţul de Bismarck. Londra, 26 Martie.— O depeşe din Berlin adresatâziaruluî«Morning Post» dă să * ţeleagă că prinţul de Bismarck a gaia> t Regelui Românie! integrita-ului său. IHrlia, ’6Martie.—Se comunică din •... Gazeta Cruce!» că lumea - >!■-: > sobrania va realege pe prin- ţul -iu £; ttemberg. arlie. — Ieri dimi-1 României a visilat vi: meni dedragoni, in cure servlH« ea locotenent Rt ’ • casarma, a făcut să i se p.-.'s ;ti căi o companie din fle-carv cică ’ irm» s’a dus la casinul oflţerdor, m fusese invitat la dejun. Loudrt. mera Comunelor după !