K J 1 r ! <• l ANUL 11 No. 300 15 BANI NTJMERUL Abonamentele kCfP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C’AUNA ÎNAINTE IX BLCURESCI La casa Administratiune rx- TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an <0 lei, 6 luni «0 lei, 3 luni to le, IX ŞTIIEIXATATE: La toata offtciele 1.08 tale d.n Uniune, prin mandate poştale Pentru 1 an SO le: t luni £f, lei I A PARISj Segaseste jurnalul cu 13Cent. numerul, la Kio»cUI dm r«e Kunim iMrf 11 :i Bulevardul st. (iermaln Xo. SI. INSNUSCRIPTELE NU SE IM9P0IA7A GRIOORH VENTURA Prlm-redacto.- responsabil A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ, li (26) MARTIE 188? 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI L:« PnrN: la Agence Hm as, place de la bourse, fi. Agence Llbre. rue .Vetre Dame des Victoires 50, (Place de la Buurse) pentru Paris. Franela, Oermnnln. Austro-l ngaria. Italia si Marea II litanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia £ lei linia SO BAHI UN NUNIER VECHib APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAT IA No, 3.— Piaţa Episcopiei.—No. 3. BRATIANU SATURN ___.___ ^--—- UN OM JUDECAT UN NOU ATENTAT FRANCILLON FEMEIA MORTULUI BR ATI A NJJ-S ATURN Sgomotele de remaniare ministerială au început iar a lua eonsis tenţâ. In genere ne am obicinuit a nu prea le băga în seamă, căci ştim că c modificare ministerială sub firma Ion Brătianu nu poate însemna de cât o schimbare de slugi. Dar de astă dată cestiunea are o mal mare însemnătate, căci e vorba de retragerea singurului ministru care a jucat un oare-caie rol, în mijlocul individualităţilor de a doua şi de a treia mână, cu care d. Brătianu îşi formează ministeriele sale. E vorba ca d. Dimitrie Sturdza se părăsească cabinetul. Se ştie că intrarea d-lul Sturdza la guvern a avut loc la 1882 o dată cu evoluţiu-nea operată de politica guvernanţilor noştri spre puterile centrale ale Europei. De atunci d. Sturdza a stat neclintit ministru al afacerilor streine până în Februarie 1885,când trecu la ministerul instrucţiune!. Dar cu toată această trecere, el era sufletul ministerului de esterne şi el era însărcinat cu toate misiunile delicate la Berlin, la Viena, la Constantinopol. Prin urmare retragerea sa n’ar fi una din acele remanieri ministeriale provocate numai de cestiunî personale, ci ar indica o noue evoluţiune politică a iscusitului pusnic de la Florica. Nu putem crede că faptele ce s’au disvăluit in Cameră cu ocaziunea interpelăreî d-luî Poenaru-Bordea se nu fi fost cunoscute de d. Ion Brătianu. El ştiea foarte bine tot ce se petrece fi dacă ar fi voit se acopere pe colegul seu de la Culte, iar fi fost uşor s’o facă pronunţând numai câte-va cuvinte. Dar e de observat căd. Ion Brătianu n’a procedat astfel. A luat în adevăr cuvântul spre a apăra pe d. Sturza, dar l’a apărat ca funia pe spânzurat, zieend că contractul încheiat de dlnsul cu d. Duca va fi reziliat şi dând ast-fel a înţelege că, în această afacere, s’a procedat într’un mod cel puţin incorect. Nu mai poate dar fi îndoeală ; d. Brătianu a părăsit pe d. Dimitrie Sturza şi nu l’â părăsit într’un mod făţiş, ci l’a săpat ast-fel, în cât şederea sa la minister a devenit imposibilă. Procedarea primului ministru a fost ca de obiceiu din cele mai neleale căci, cu toată antipatia ce ne inspiră d. Sturdza, nu putem se nu mărturisim că el era singurul din toţi miniştrii d-lui Brătianu, care a dat dovezi de o putere de lucru es-traordkiară şi care a arătat iuten-ţiunea d’a face ceva serios în departamentul seu. Darea tot-da-una şi în acest caz, d-1. Ion Brătianu a dovedit cael nu înţelege a avea miniştrii care lucrează, ci păpuşe care se mişcă după cum voeşte stăpînullor. A trecutunan şi jumătate de când legea reformei învăţământului a fost elaboratădecatred. Dimitrie Sturdza. S’au numit comisiunî peste comi-siuni pentru a o studia; s’eu făcut contra-proecte, s’a discutat în presă şi întruniri ; în fine proiectul s’a depus pe biuroul Adunărei; s’a făcut un raport voluminos care conchide contra lucrare! ministrului ; toată lumea se aştepta să iase ceva din această agitaţiune. Am zis toata lumea, afară de acei care cunosc pe d-1. Ion Brătianu. Căci aceştia ştiau că n’are se se facă nimic. In adevăr toată sesiunea ordinară a trecut, a sosit şi sesiunea estraordinarâ, bugetele să discută şi să vor vota cu iuţeala obicinuită, Camera se va închide şi proiectul de reformă al învăţământului va rămâne în cartoanele Camerei. D.Ion Brătianu n’a ridicat o dată glasul spre a cere ca proiectul se se pună în disenţiune. Din contra, el a încuragai agitaţiunea ce se făcea contra lucrăreî colegului seu. Aceaşî procedare pe care a în-trebuinţat’o cu d-nul Conta, cu d-nul Ureehie, în fine cu toţi miniştrii cari au avut simplicitatea a credo că este de datoria lor se facă ce-va pentru reforma instrucţiune!. Nu credem că proiectul d-luî Sturza era perfect ; erau unele părţi din-tr’însul care aveau nevoie de o modificare radicală, dar nu se poate tăgădui că conţinea şi lucruri bune. Era ceva, era un pas făcut pentru îmbunătăţirea scoalei. Dar nu! D-nul Ion Brătianu nu înţelege astfel activitatea unui ministru. Pentru densul un ministru nu e bun de cât atunci când îl poate întrebuinţa pentru scopurile sale politice. In zioa când nu mai are nevoe de el, îl asvârle, precum corăbiile asvârl savura pe care o poartă în sinul lor în loc de încărcare pentru a’şî măn-ţine echilibrul în mijlocul valurilor. Aşa şi bietul d. Sturza a ajuns se devie savura inutilă. Vântul politicei s a schimbat; îi trebue d-lui Ion Brătianu un alt instrument mai puţin compromis cu care se’şi facă faţă în noua sa evoluţiune. D-nul Sturza trebuia sacrificat. Brâtianu-Saturn avea nevoie daşi mânca un prunc ministerial. D-nul Sturza e jertfa aleasă. Poftă bună ! S. TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Berlin, 24 Martie. Ziarul Post allă că Baronul de Keudell, ambasadorul Germaniei pe lângă guvernul italian, a fost pus, după cererea sa, în retragere. Borna, 24 Martie. D. de Keudell a cerut astâ-zl o audientă la Hege, spre a’T remite scrisorile sale de acreditare. Berlin, 24 Martie. Camera seniorilor a adoptat proiectul eclesiastic cu amendamentele formulate de episcopul Kopp. Unul din acesLe amendamente spune că admiterea ordinelor religioase in ţară nu trebue s6 alărne de minister. I'ari.H, 24 Martie. D. Massicault, resident la Tunis, care acum se allă la Paris, a primit azi dimineaţă o delegaţiune a cousistorulul isra-elit având ca misiune sfi exprime pe lângă dânsul, blamul unanim al cousistorulul în privinţa recentei atitudini a ovreilor din Tunis. AGENŢIA LIBERA Berlin, 24 Martie. Din sorginte oficioasă sâ anunţă că dupS serbările aniversăreî naştcrel împăratului se vor ivi iarăşi neliniştirile de mal na-inte. Se zice că atitudinea Franţei e din cele mal îngrijitoare şi că va remâne aşa pe cdt timp Franţa nu va recunoaşte cu îealitatcconsecinţeietratalulu! de la Franc-fort. Măsurile de rigoare ce s6 iau în Alsaţa-Lorena sunt recunoscute ca neeficacc în contra agitaţiune! francezecc se manifestă în aceste provincii. Berlin, 24 Martie. In cercurile oficioase se spune că s6 dă o însemnătate prea mare şi foarte exagerată călătoriei d-lut de Lesseps aici şi asigurărilor de pace de care s’a făcut echoul. Călătoria d-lul de Lesseps nu avea alt ob-jecl de cât nişte comunicări d’o natură cu totul privată. Berlin, 24 Martie. în sferile cele înalte ale capitalei se crede în menţinerea alianţei celor trei împăraţi. Se zice că zilele acestea principele de Bis-marck a schimbat multe idei în această privinţă cu persoane sus puse. In cercurile diplomatice transpiră ideia unei acţiuni comune în peninsula balka-nicâ. Această acţiune ar forma baza unei alianţe ulterioare a celor trei imperii. Vlens, 24 Martie. Se telegrafiază din Solia la Politisehe 'Correspondmz că înalte influenţe caută se convingă pc Regenţă că inoportun ar fi sii convoace Sobrania înainte de timp. Regenţa n’a luat până acum nici o hotărâre în această privinţă. Cu toate a-ccslea se crede că ea stârueşte în iatenţiunea sa d’a convova Sobrania cât mal curând. Petersburg;, 24 Martie. La Gatcina s a dat un prânz de gală în onoarea Împăratului Willielm. Ţarul şi marii-ducl purlaO uniforma prusiană şi ordinele cc leah fost conferite de Împăratul Germaniei. Petersburg, 24 Mart. Urî un mare prânz a fost dat Ia ambasada germană d’aicl în onoarea împăratului Germaniei,* _ -rr _ D. de Giers a închinat în sănătatea împăratului Wilhelm, iar generalul de Sch-weinitz, ambasadorul german, a băut în sănătatea Ţarului. Berlin, 24, Martie. Camera Seniorilor a adoptat proectulde lege reialiv la biserică dupe cum a fost elaborat de comisiunî cu un amendament al d-lul Kopp dupe care numirea preoţilor şi stabilirea ordinelor eclesiastice în Germania nu sunt liotărîte de guvern. Berlin, 24 Martie. Ziarul «Die Post» află că Baronul de Ken-dell, ambasadorul Germaniei în Italia, va fl pus la pensie. Solia. 24 Martie. D. Zanof a fost pus astă-zl în libertate. Anvers, 24 Martie. Consiliul municipal d aci a exprimat dorinţa ca serviciul militar să tie obligatoria. Paris, 24 Martie. D. Massicault, residentul Franciel la Tunis, a primit delegaţiunea consistoriulul irsaelit din Paris. Delegaţii consistoriulul ah blamat purtarea coreligionarilor lor din Tunis. Paris, 24 Martie. Se consideră aicea ca insinuaţiunl falşe ştirile publicate de foile germane oficioase că Rusia a propus o alianţă Franţei. CESTIUNEA ZILEI UN O JVI JUDECAT Dacă ar mal fi remas doi oameni în a-ceastă ţară pentru a crede că d. Eug. Stă-tescu ascultă de alt-ceva, în permutarea numirea şi destituirea magistraţilor, de cât de bunul săO plac saO de interesul săQ, u-nul din el cel puţin ’şl ar fi perdut iluziile în urma interpelăreî desvoltată mal deunăzi în Cameră de d. N. Eleva. Dar poate cel-l'alt, mal îndărătnic, nu se declara convins şi prefera să creazâ pe d. Stătescu. Pe acela îl vom ruga să citească scrisoarea adresată României Libere de d. Arvanezu, fost consilier la Curtea de apel din Bucureşti. In acea scrisoare acest din urmă român credincios in desinteresarea şi echitatea d-lul Stătescu va vedea că d. Arvanezu a fost permutat de la curtea de apel din Bucureşti la aceea de Iaşi: î) nu pentru interesul serviciului, dar pentru că a refuzat, în calitatea sa de consilier la creditul fonciar urban, să acorde 280,000 let liceului sf. Gheorghe ; 2) nu pentru că era vre-o rudenie Intre d-sa şi d. Cireşeanu, alt membru de la cur- tea de apel din Bucureşti, dar pentru că nu a vrut să primească pe d. Eustaţiu,—o rudă a d-lul Stătescu, de trei ori numit tn magistratură şi de trei ori Înlăturat—ca casier al creditului fonciar urban; 5) nu pentru că nu era magistrat integru şi imparţial, dar pentru că a refuzat să încuviinţeze Împrumutul cerut de d. Paul Stâ-tescu, fratele ministrului ; şi aceasta pentru că actele aduse de împrilmutător erao insuficiente. M^lte altele mat probează d. Arvanezu, dar pe acelea singurul om credincios în desinteresarea şi echitatea d-lul Stătescu le va putea citi mal pe lung şi mal pe larg în România Liberă. Şi când îşi va fi sfîrşit citirea va vedea că nu membrul de la Curtea de apel Arvanezu, dar Arvanezu consilier Ia creditul fonciar urban a fost ochit şi lovit de integrul d. Eug. Stătescu. Şi atunci, acel singur om credincios va dispare şi se va constata în ţara românească unanimitatea cetăţenilor desgustaţt de ministrul justiţiei — afară de unul : însuşi d. Stătescu. Şi încă, Dumnezeu ştie 1... Nu mal e azi un mister pentru nimeni eă (1. Brătianu nu mai domină acuma Colectivitatea, ci că Colectivitatea domină pe d. Brătianu. Preşedintele Consiliului, e tizi la discreţiunea majorităţilor sale şi nu mai e în stare se le refuze nimic Când d. Câmpineanu a ameninţat pe d. Brătianu cu demisiunea sa, primul ministru a fost nevoit spre a evita o ruptură, se treacă sub furcile Caudine ale primarului Capitalei. Chiar doctorul Râmniceanu când s’a supărat, d. Brătianu a trebuit se se ducă la dânsul spre a ’i cere iertare. Toate condiţiunile ce ’i pun Colectiviştii, d. Brătianu e silit se le primească; toate umilinţele ce ori-ce membru a’l majorităţii vrea se le impue şefului cabinetului, el e silit se le înghită; toate pretenţiunile ce le ridic cei ce înconjoară pe d. Brătianu el, e silit se le satisfacă. Aşa fiind lucrurile nu e de mirat ca Colectiviştii se aibă pretenţiuni cât de exagerate, apetiturl cât de ascuţite. Din contra cea-ce ne miră e încă modestia, moderaţiunea pretenţiu-nilor lor. De aceia daca, pentru odată, am sta de vorbă cu colectiviştii, şi ne-am permite se le dăm sfaturi, le-am spune: «Voi toţi care faceţi parte din Colectivitate, fără îndoială nu sunteţi Colectivişti nici pentru că urmăriţi un ideal oare-care. nici pentru că vre-un principiu alt Dar când voi să urce scara, alunecă. Tocmai atunci eşi şi d. Ion Bratianu. Toată lumea să dădu d’o parte. Când primul ministru sosi la locul unde scara era udă, alunecă şi căzu d’a rostogolul câte-va trepte. CoconaşiI de la Epoca o luaseră la sănătoasa pe calea Victoriei. Acum al înţeles complotul ? încă o dată vă zic, lăsaţi-vă de blestemăţii, alt-fel aveţi s’o păţiţi. Auzi complot cu săpun pe scară 1 De unde v'a trăsnit prin cap? Z. INFOR MATIUNI •— D-niî Alexandru Balş şi Nicu Fi-lipescu sunt citaţi pentru mâine Sîmbată, 14 Martie, la 10 ore şi£u-metate de dimineaţă, înaintea judecătorului ocolului 1 iu din Bucureşti (cheiul Dîmboviţa, la Mihai Vodâj spre a răspunde de delictul de lovire în urmi plîngerei d-luiN. Xenopulo. * O interpelaţiune va fi adresată guvernului în Senat de către unul din membrii maiorităţei, asupra afacere! celor 600,000 lei pentru alcătuirea unor proiecte de clădiri şcolare. Scopul acestei interpelaţiuni este d’a pune pe d. Sturza în poziţiune se răspundă la imputările ce i s’au făcut, atît în Cameră cît şi prin presă, că procedarea sa în acea afacere n’ar fi fost tocmai corectă. Se zice câd. Sturzi nu aştepta de cît desvoltarea acelei interpelaţiuni pentru a părăsi definitiv cabinetul. * Mulţi avocaţi ai baroului Bucu-reştean s’au oferit să pledeze pentru dd. Al. Balş şi N. Filipescu. in procesul ce li s’a intentat la judecătorul de pace. Intre alţii au făgăduit deja până acum concursul lor: dd. T. Maio-rescu, N. Blaramberg, Al. Lahovari, C. Boerescu, I. Lahovari, G. Paladi, I. Gradişteanu, etc. n România Liberă de astă-searâ publică următoarea informatiune : «Până în momentul de fată nu s’a putut obţinea nimic în cestiunea vitelor din partea Austro-Ungariei. Să speră însă că ajungerea la un aranjament nu este cu neputinţă». * D. Ion Bratianu este cu desăvârşire restabilit de emoţiunea ce ia pricinuit căderea de ieri pe scările ministerului de resbel şi în care a văzut un semn rău. Medicii ’i au permis chiar a merge la Cameră, dar e probabil ca d-sa va sta în casă până în momentul plecare! sale săptămânale la Florica. * Se vorbeşte de înlocuirea d-luî Sp. Haret în postul de secretar general al ministerului cultelor şi instrucţiune! publice prin d. Ştefan Mihăi-lescu, inspector al şcoalelor. » Respingerea de către consiliul de anchetă a declinatoruluî de compe-tinţâ ridicat de d. general Canlilli este foarte sever apreciată de toţi jurisconsulţii. Unii dintre dânşii sunt chiar de părere că generalul Cantilli trebue să facă recurs in casaţiune. K Înainte de plecarea sa din Bucureşti, d. Boldur Ltţeseu, noul prefect de Botoşani, a dobândit de la d. Ion Brâtianu schimbarea mai multor funcţionari din judeţul său; această schimbare însă rin atinge pe nici unul din funcţionarii a căror depărtare ar da, într’adevăr, o mica satisfacţiune botoşânenilor scârbiţi. Dacă ast fel speră d. Lăţescu să împace spiritele, se înşeală. n Aflăm că în prima chenzenă a lui Aprilie viitor vor avea loc Adunările generale ale acţionarilor societâ-ţel de asigurare Dacia-România şi primei societăţi române de reasigurare. * Se vorbeşte în cercurile colectiviste despre intenţiunea d-luî N. Xenopulo d a ceda direcţiunea ziarului Voinţa Naţională fratelui seu d. Alexandru Xenopulo. ft Un domn Voicu Marinescu, domiciliat în strada Foişoru Nr. 24, ne scrie pentru a ne ruga să întrebăm pe guvern când a fost înfiinţată darea care se percepe de agenţii poliţiei sub denumirea de Spaga. Iată, după scrisoarea d-lui Marinescu, împrejurările în care dânsul a fost nevoit să plătească noua dare. D-lui Redactor al Jurnalului Epoca La 11 curent pierzând pe str. Toamnei una sută lei în 5 bilete hipotecare, s’a găsit aceşti bani de un gardist, care în urmă auzindu-mă vâitându-mă, a voit a mi’l da, dar iaca că a venitd. Comisar Teodoreanu de la secţia 7, care luând banii cu d-sa, m’a dus Intr’o cârciumă a d lui Costică dio strada Toamnei Nr. 168 unde schimbând o hârtie de 20 lei, ’ml-a dat numai 90 lei In loc de 100 lei, zicându-mîcă 10 lei ’i opreşte d-sa pentru spagă. n Mai mulţi membrii ai academiei noastre muzicale, între cari dd. E. Melişifipu proj&şor de jjianuJa Conservator, St. Viadoianu, Gabrielescu, Teodorescu, Narice s. a., au făgăduit concursul lor pentru un mare Concert ce se va da la 18 Aprilie viitor în Sala Atheneuluî în beneficiul tânărului violoncelist Dlmitrie Dinicu, absolvent al Conservatorului din Bucureşti, spre a i se înlesni mijloacele de a merge în străinătate pentru complectarea studielor sale muzicale. Sperăm că număroşiî admiratori ai talentatului nostru lăutar nu’l vor lipsi de sprijinul lor şi cu această împrejurare. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Petersburg-, 24 Martie. — Nihiîiştil s’aQ introdus In oficiul poştelor din As- tracan priotr’o suterană ce o săpaseră sub edificiu şi aă furat mal mult de 200,000 ruble. Pesta, 25 Martie.—împăratul Frantz losef s’a Întors aseară la Viena. Viena, 25 Martie.— Călătoria Împărătesei Elisabeta în Italia s'a amânat la 3 Aprilie. Roma. 25 Martie. — Monseniorele Galimberti, trimisul Papei la Berlin pentru sărbătorile de la 22 Martie a primit de la împăratul Germaniei ordinul Vulturului Roşu de Prusia (cl. I.). Belgrad, 25 Martie.— Ministrul de finanţe a dat o or onanţa care interzice importaţiunea ierbel de, puşti. Viena, 25 Martie;—Ziarele oficioase anunţă că d. Grigore Ghicaşi P. S. Au-relian, delegaţii României, sunt aşteptat! zilele (acestea la Viena spre a discuta convenţiunea veterinară ce este a se Ineheea cu Austro Ungaria. CRONICA TEATRALA FRANCILLON Ochiţi pentru ochifi, dinte pentru dinte şi aşa mereu înainte, iată teoria tinerel Francillon In cestiunî de Credinţă conjugală. Cea ce faci tu, am se fac şi eQ, dacă al o amantă voi avea şi eQ un amant, iată ce a zis Francillon soţului el Lu-cien de Riverolles, un ştrengar şi jumătate, care ’şi petrece nopţile pe la baluri mascate In tovărăşie cu prea iubita lui Rose Mignon. Bărbatul ia aceste ameninţări drept glume şi nu le ţine In seamă, dar Fran-cillon nu ’şi uită cuvântul. Îndată ce Lucien a plecat la balul Operei, să ia dupe dânsul, 11 urmăreşte, dobândeşte dovada necredinţei bărbatului el şi a-tunci merge drept la birtul Maison-d'Or, într’o cabină alături cu soţul el. La acest supeu nu s’a dus singură ; a întâlnit pe un tânăr când a eşil de la Operă şi cu dânsul, cu acest^necuuos- cut a..a.... Consummatum est, cum se zice pe latineşte. Apoi se Întoarce acasă şi cu cel mal mare slnge rece istoriseşte lui Lucien că acum se pot lua de mâna ; ce a făcut unul a făcut şi ce.l-l’alt, fruntea fiecăruia poarta aceiaşi podoabă. De Riverolles începe o serie de cercetări spre a se încredinţa dacă nevas-tă-sa minte sau nu; neputând constata adevărul, Întruneşte un fel de congres, compus din socrul săQ şi câţl-va prieteni, şi ’i roagă să delibereze, să se,pro-nunţe dacă da sau ba Francillon a putut să’l înşele cu un necunoscut, dacă femea Iul glumeşte, vrea să’l sperie, sau e vinovată. ILe-care din membri congresului ia Însărcinarea să adune probe; dar de geaba. Probe nu pot fi In asemenea materie de cât când e flagrant delict. La actul al treilea, Francillon se găseşte faţa In faţă cu un ajutor de notar, pe care ’l chemase Lucien spre a ’! înmâna nişte acte. Pinguet, ajutorul de notar, este tocmai tovarăşul el de la balul Operei şi Maison d’Or. Francillon II recunoaşte şi spune In gura mare : —Eată bărbatul cu carete-am Înşelat! Lucien nu poale să smulgă adevărul nici din gura lui Pinguet. Dar d-na Theresa Srnith, o prietenă a casei, a găsit mijlocul se pue capăt acestei situaţii Încordată. Cheamă pe Francillon şi ’lzice: «ajutorul de notar a cons-flinţit cele spuse de tine, a recunoscut că lntr’ndevăr aî fost amanta lui«. —Minte, răspunde Francillon,acărel nevinovăţie revoltată nu mai poale prelungi gluma. Bărbatul, socrul, prietenii Intră toţi In salon, se Îmbrăţişează şi eată cum să sfârşeşte această comedie care arii trebuit intitulata : Ponosul fără folos ! Teza autorului francez a fost: »dacă femeia are şi ea dreptul să 'şi Înşele bărbatul, când acest bărbat o Înşeală ?« Dar teza rămâne tot nedeslegată căci Dumas rie arată la sfârşit că femeia este nevinovată. Femeia a glumit, a voit să 'şl sperie bărbatul; a glumit pentru că a avut In faţa el pe un necunoscut. Dar naşte întrebarea ce ar fi făcut dacă ar fi fost la Maison d’Or cu un om pe care l’ar fi iubit ? Morala? Morala e problematică. Cine ne spune dacă lecţia va folosi lui Lucien şi dacă din contra acum că e sigur despre cinstea soliei lui, n’are să meargă mal des de cât or când la bal mascat cu Rose Mignon ? In scurt,meritul comediei Francillon nu reese de cât din bogăţia şi frumuseţea limbeî lui Dumas şi acest merit dispare lndstâ ce comedia e tradusă. In cât priveşte interpretarea nu voi vorbi de cât despre d na Aristiţa Rom. Manolescu şi d-nu Nottara... Domniile lor singuri au scăpatpiesa. In rolul Francillon, d-na Aristiţa a făcut se reease cu multă fineţă toate subînţelesurile, şi a jucat mai ales bine scenele de făţărnicie. Publicul i-a făcut o adevărată ova-ţiune ; arechemat'o In mal multe rîn-durl, a întrerupt chiar representaţia spre aî arunca buchete, coşuri cu fiori, porumbel. Nottara e un bărbat sceptic, nepăsător, un peu gaga cum zice francezul şi când Îl vezi în salon, seamănă într’adevăr la dânsul acasă. Mişcările sunt bune, gesturile naturale; e de toată nostimada mai ales la sfârşitul actului al 2-a, când Îşi pune pălăria şi pleacă cu ţigara In gură. Despre cei l'alţi actori numai vorbesc. De când merg la teatiu n'am văzut vre o dată o aşa perfectă Înţelegere spre a juca prost. Anestin, (V. Manolescu, toţi In sfîr-şit au fost râu, şi rău de tot. Mi se spune că piesa s’a jucat numai cu cinci repetiţii şi de acolo vine tot răul. Cine e de vină ? De sigur nici eQ nici publicul. I). R. R. DIN DISTRICTE COVLRLLI Intr’un articol aj său, Vocea Covur-luiuluî, ocupându-se de alegerea unul deputat In locul d-lui Antache, se ln-doeşte că d. Bagi Nicola ar primi a-ceastâ candidatură ; confratele nostru continuă ast-fel : Ni se spune, dar nu ne vine a crede, că candidatul paşel ar fi D. N. Hagi Nicola. Mărturisim că ne-ar durea din suflet dacă faptul va fi ast-fel. Cum,un nas FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (55) ALEXIS BOL VIER FEMEA MORTULUI PARTEA DOUA XIX •Juvaerurile l/ei — Nu, d le, a.. Era să zică amantul, dar acest cuvânt li ardea buzele ; reluă : — Nu, d-le, e contele Otto, un moldovean bogat care a Încercat să mă o-moare mişeleşte. — Dar femeia d-tale, ce a făcut ? Urmă o tăcere dupe care el zise : — D-le comisar, nu vreau să vorbesc de dânsa.... Asta e ceva care ne priveşte numai pe amândoi. Dar pe a-cel mişel, vi ’l dau pe mână.... E un u-cigaş... Agenţii intrară In acel moment. El cercetase prin toată grădina, ceia ce fuse uşor căci se făcuse ziuă. Nu găsise pe nimeni ; perchisiţa nu isbutise la alt nimic de cât la aflarea unei bucăţele din ciucurele şalului care se prinsese în uşa de fer dupe malul a-pel. Pe acolo fugise d-na Seglin cu contele Otto. — 0 I ticăloşii 1 răcni cu durere So- glin, lăsând să ’l cadă capul Intre mâni. Comisarul vorbise Încet cu doctorul, 11 întrebă dacă rana e gravă. Acesta răspunse că era fără însemnătate..... Atunci se Întoarse spre un agent şi ’l zise : — începeţi perchisiţia aici şi puneţi mâna pe toate hârtiele. Seglin se ridică şi privi pe comisar cu mirare. — Dar bine d-le de ce faceţi perchi-siţie la mine ? Cine v’a dat mandat ? Comisarul zise serios : — D-le Seglin, ţ’o spun cu părere de rău ; nu m'a adus la d-ta încercarea de omor a cărei victimă al fost.... D-le Fernand Seglin, în numele legel, te a-restez 1 — D-le comisar... pentru ce mă a- restezl ? — Trebue s’o ştii d-ta. — ’Ţi jur d-le 1 — De ce voiai se fugi noaptea asta ? — EQ? — Nişte agenţi te au pândit la garB de Vest şi cea de Nord, de la 12 din uoapte.... Trebuia să pleci In astă seară, nu-î aşa ? — Da, d-le. — Unde te duceai ? — Nu ştiii! La Londra, poate. — Te duceai la Londra, o ştim, ca să fugi ln America. — Dar de ce mă învinovăţiţi, zis el tremurând. ’— Ai făcut bilele falşe ln valoare de 150,000 franci pe numele unei case Wilson. Fernand se Îngrozi. Cu toate acestea zise : — D-le, valorile Wilson sunt de plătit la mine şi banii se află ln casa mea de pe bulevardul Magenta,unde trebue să vie cfneva să le ia In astă dimineaţă. — Acuma, unul din colegii mei cercetează casa d-tale... Plecai In streină-tate cu banii adunaţi cu acele efecte Wilson, plus, 340,000 franci furaţi de la d. Samuel printr’o escrocherie cu nişte juvaerurl. — O escrocherie ! strigă Fernand, — Ştii bine, juvaerurile acelea sunt falşe. — Ce spui acolo ? — Aide, scoală-te, trăsura ne aşteaptă.... Vel veni cu noi. — Dar, d-le, sunt nevinovat.....Eu sunt victima unei nscrocheril. Comisarul zâmbi..... siliră pe Fer- nand să se coboare şi 11 suiră Într’o trăsură cu doi agenţi, unul lângă dânsul, şi altul pe capră, lângă birjar. Li se dădu ordin să nu răspundă la întrebările acelui pe care ’l duceaQ. Comisarul rămase la Auteuil ca să facă perchisiţia şi să Întrebe pe servitori. Trăsura porni; ghemuit Intr’un colţ, strivit moralminte de evenimentele care ’l aruncase în mâna poliţiei, nu mal avea putere ca să lupte, destulă linişte ca să deosebească ceva. In mintea lui se is-beau toate întâmplările prin care trecuse. Această repede cădere care In o singură noapte, făcea dintr’un om bogat şi invidiat un plastograf târât în Închisoare, 11 nimicise. Sdruncinat de mersul trăsurel, cu capul lăsat pe spate, Închise ochii cav să ’şl amintească tot. Agentul, văzând că are a face cu un om distins era respectos şi politicos ; văzând că stă liniştit nu se uita prea de aproape la el : se făcea mitilel In trăsura, de felul ei strâmtă, ca să nu ’l supere. Fernand se gândia la noaptea aceia. Tot ce clădise cu dibăcie se surpase. Căsătoria care o făcuse pentru a eşi dintr’o situaţiune grea II grăbise căderea. Să Întreba prin ce fatalitate poliţia pusese mâna pe falşurl ? Poate Lorillon telegrafiase la Londra şi res-punzându-I că valorile sunt falşe 11 denunţase ? Dar II era mal uşor, înainte du a face un demers atât de grav şi de plicticos, să se presinte la el căci ştiea unde locuieşte. Poate Wilson venind la Paris să Întâlnise cu dânsul la club ?... Aceasta ar fi fost o întâmplare pe care numai nenorocirea sa putea s’o aduca... Dar el avea fondurile, putea să plătească la moment; da, trebuia sS se poarte cu dibăcie ln cabinetul judecătorului, se-i convingă ca s’a făcut o greşala. Fernand suspină adânc; Îşi ridică capul şi legătura II căzu... uitase de rana lui : nu era gravă, legătura nu mai trebuia. Dar atunci îl reveni ln minte spectacolul Îngrozitor care i se Înfăţişase In apartamentul'ferneel sale. La această amintire dinţii i se Încleştară, durerea şi turbarea 11 muşcară de inimă... Femeia sa, singura pe care o iubise vreodată, Iza lui, acea copilă pe care o credea curată, cinstită, o văzuse In braţele altuia... Lacrimele li veniau ln ochi... Apoi de odată să cutremură şi deschise ochii uitându-se împrejurul său ; şi agentul, văzându-1 atât de turburat, întrebă : — Ge aî d-le ?... — Nimic, nimic, zise el... El Închise din noQ ochii: avea nevoe de Întuneric ca să’şi adune ideile. Cutremurul II venise la amintirea spectrului care i se înfăţişase acolo şi care II spusese : — Priveşte ! Se Întreba daca avuse o vedenie din causa chinurilor suferite de opt zile, din causa grijeî, nesomnului, groazei. Fernand Îşi Închipui atunci ceva grozav. Oare murise el Intr’adevăr acel om ? Vocea lui chiar o auzise In acea noapte. De un timp vedea atâtea lucruri care i s’ar fi părut cu neputinţă 1 Dacă cum-va el trăia?... dacă femeia lui a fost părtaşa lui Pierre Davenne? Nu, asta era o nebunie... Femeia sa 11 înşelase cu contele Otto, dar aci era el vinovat, cad din ziua lu care ea 11 pre-sintase ar fi trebuit să deschiză ochit. Insă Fernand avea o natură deosebită, e! nu se lăsa uşor învins, cu cât se simţea mal crud lovit cu atât se simţea mal dispus pentru luptă. Spiritul săQ nu era superstiţios; după un moment de zapăciulâ el rămase convins că Pierre Davenne nu murise, că 11 văzuse ln casa lui. Işl amintea şi ’şl explica a-meninţarea acestuia .• «Iţi las bancruta ca moştenire. Mişelule, fii blestemat!» (Va urma) www.dacoromamca.ro f PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA' Uraniu 0,000 . Gliica, cu 72 Senatori de faţa. Preşedintele face cunoscut că neliind nimic la ordinea zilei, dacă Senatul n’ar voi s& se ocupe de indigenate, ar ii bine să se treacă în secţiuni spre a se grăbi cercetarea unor proiecte pendinte. D. Arapu, semnalează d-lul Ministru al Justiţiei, lipsa de personal de care suferă Tribunalul de Botoşani care fiind foarte ocupat cu lucruri, personalul grefei sale nu e în stare a face faţă trebuinţelor publice. D. Ministru «Justiţiei, cere voie a se convinge, prin cercetarea ce va face, de această lipsă şi fâgâdueşte că va aduce cuvenita indreptare. D. Giaui, rel'erindu-se la cea din urmă dcclaraţiune a Ministrului Lucrărilor publice că n’are dosaru pentru cumpără-toarea lemnăriei la couslrucţia docurilor, cere de astă dată, ca biuroul sâ ceară Ministrului dosarele relative la lucrările Docurilor diu Galaţi şi Brăila, care trebue se exisle. Senatul trece în secţiuni, şedinţa publică se ridică la ora 2 1/2, anunţându-se cea viitoare pe mâine. A dintcrini. CAMERA Şedinţa de la 13 Martie 1887 D. general Leca, preşedinte, deschide şedinţa la ora 1. D. IV. Fleva,are cuvântul în discuţiunea generală a bugetelor. D-sa arată mal întâia că bugetul se împarte în două; bugetul financiar, bugetul politic. Dar acesta este desLul de cuuoscut, destul de apreciat, pentru ca autorul sâ nu mai fie silit s6'l explice. De acea se va mârgi în studiarea bugetului financiar. Gestiunea financiară a guvernului a trecut prin doue fase: de ia 1876 la 1883, şi de la 1883 încoace. Cea d’âutiQ perioada a fost a cuminţiel şi a economiei; bugetul se făcea exact asupra veniturilor şi chel-tuelilor ordinare; cele extra-ordiuare e-raa înscrise a parte şi uu cântăreau ca venit în balanţa bugetară. Dar de la 1883 sistemul financiar s’a schimbat; în veniturile ordinare ale statului au început să lie înscrise vânzarea moşiilor stalului, emiterea biletelor ipotecare, ele. De acea bugetul din 84—85 a avut un deficit mărturisit de trei miloane, eare au crescut mereu de atunci, dar pururea ascunse. EI bine excedentele fictive sunt cauza naşterel deficitului; şi, departe de a pro-fiLa deexperienţa trecutului,guvernul continuă a înscrie venituri lictive în bugetul săQ. Iacă causa. S6 vedem efectul. Efectul a fost mărirea peste măsură a datoriei publice. Oratorul ia una după alta toate emisiunile de rentă ce s a făcut astâ-zl şi arată, că ajungând la suma de peste 102 milioane de rentă aur, ţara are să plătească, numai pentru agio a 15 0/0 peste 16 milioane. Arată asemenea că Banca Naţională a jucat un rol odios în această afacere; că dânsa, înfiinţată pentru a controla operaţiunile bancherilor bucur ştenl.'şîaschim-bat rolul şi a luat monopolul emisiunilor. Pentru ce? Pentru a juca la urcarea şi la scăderea agiulul. nepăsătoare de averea statului care plătea tot câştigul el. Amănuntele aduse de orator merg mal departe chiar. D-sa arată că nu Banca singură speculă asupra agiulul, dar chiar ministerile,chiar casieria generală; alt-fel, am găsi în situaţiunea tosaurulul diferin-ţele de agio care rees din emisiunile rentei noastre Ia Berlin, Dar acele sume au dispărut. La ora 3 1/2 Oratorul cere câlc-va minute de suspensiune. Redeschiderea şedinţei. D. X. FIcva declară că d-sa şi amicii d-sale nu vor vota bugetul, pentru că guvernul nu mal merita încrederea ţărel. Noi suntem liberali,dar nuca d-voastră; căci ceea ce numiţi partidul liberal a perit, dispărut şi eh nu 1 mal văd la guvern. Văd la guvern mulţime de oameni care susţineau şi pe conservatori la 1876. Ade-văraţ 1 conservatori erau atunci în oposi-ţie cum sunt aslă-zl adevăraţii liberali. Dar alunei, cu cine lucraţi, cu cine administraţi, cu cine vă luptaţi? Să v’o spun : cu lăpâdâturile lululor partidelor. (Aptause prelungite La dreapta, protestări la stânga, sgomot, tumult). D. I. Căinpincami, care ocupă fotoliul presidenţial, linişteşte Camera. Sensul cuvintelor d-lul Eleva nu este de loc insultător. D. ,\. Fleva, îşi continuă discursul, cea mal înflăcărată satiră ce s’a pronunţat până astâ-zî contra guvernului actual. Ce aţi făcut cu libertatea presei? întreabă oratorul ? Aţi dat-o pe mâna, sau mal bine zis, pe bâta agenţilor secreţi. Ce aţi făcut cu justiţia? Aţi încuiat-o prin odăi secrete şi prin dulapuri. Ce aţi făcut cu libertatea de îutrunire ? Sala Orfeu îmi va răspunde. Ce aţi făcui cu lucrul cel mal sfîut al unei ţări, cu simţ,imentul el naţional? Stă scris în conveuţiunea consulară! Dar în locul acestora ce aveţi la activul d-voastrâ? Concesiuni, emisiuni de rentă, procese scandaloase, violări de domicilia spionagiu, venalitate. D. Eleva se coooarâde la tribună în mijlocul aplauzelor din dreapta. Şedinţa se suspendă din nou la 4 şi 20. La 4 şi 1/2 d. Emil Costinescu se urcă la tribună. Oratorul adoptă sistema d-lul Eleva pentru a respunde atacunier opoziţiei. Va vorbi întâia de starea financiară şi apoi de partea politică. D-sa ia unul dup» altul pe toţi oratorii precedenţi, dd. Carp, Al. Djuvara, Paladi şi Eleva şi dupe ce discută opiniile d-ior ajunge la conclusiunea că deficitul nu este de cât de 4 milioane şi ceva; pentru că marele sume cheltuite au fost pentru armamente şi lucrârl publice. Urmarea pe mâine; şedinţa se ridicâ la 6 ore. Bedecu. D. Marchiz del Moral, trimis es-traordinar şi ministru plenipotenţiar al Spaniei, întorcându-se în Bucureşti a reluat direcţiunea legaţi unei regale. Ni se spune că guvernul nostru ar fi primit de la legaţiunea română dinViena o lungă depeşe privitoare la ultimele hotârirî ale guvernului Austro Ungar asupra diferendelor care împiedică încheerea convenţiu-neî de comerciu. Pe cât am putut afla, prin acea depeşe, ministrul României la Curtea din Viena ar comunica declaraţiunea guvernului imperial şi regal că o comisiune nouă nu poate fi făcută în afacerea admisiunei vitelor române în mo-narchia Austrc-Ungară. Depeşa ar fi fost transmisă telegrafic Regelui pentru ca M. S. se albe cunoştinţă de densa la trecerea sa prin Viena. xSB' O telegramă din Paris anunţă încetarea din viaţă azi a generalului Farre, fost ministru de rezbel al Franţei. & D. Roman, membru al Academiei române, a sosit eri în Capitală pentru a lua parte la lucrările Academiei. Academia Română a ţinut azi o şedinţă plenară publică sub preşedinţia prinţului loan Gliica. D nu Htijdeu a citit o interesantă dare de seamă asupra stărei lucră rilor Marelui Lexicon, cu care este însărcinat. P. S. S. Episcopul Mel/iisede/i al Romanului a dat citire unei foarte frumoase disertaţiunî, asupra acti-vitâţei spirituale şi literare a înaltului oier românesc în secolul al XVlII-lea, căruia se datoreşte în mare parte învierea lirobei româneşte prin traducerea şi tipărirea a o mulţime de cărţi bisericeşti şi profane, lucrare colosală întreprinsă de fericitul Mitropolit al Ungro-Vlahiei Grigorie al IV-lea şi dusă până în capet de ucenicii Sei Episcopii Cozma, Gesarie şi Filaret, ai Buzeului şi ai Rîmnicului Noul-Se-verin. Membrii Academiei au felicitat cu căldură pe iluştrii lor confraţi pentru eruditele lor disertaţiunî, dupe care şedinţa publica s’a ridicat. 9 * Aflâm cu bucurie că ziarul de opo-ziţiune Constituţionalul din Botoşani a reapărut. Suntem fericiţi d’a vedea earâşî in {rândurile noastre a-ceastă vitează foaie şi urăm pepliu succes confraţilor noştri. • Cu ocaziunea aniversarului pro-clamaţiunei regatului, un Te-Deum va ti celebrat mâine la li ore de dimineaţă în biserica Mitropoliei. Toate corpurile constituite au fost invitate a asista la acest Te-Deurn. m D. Dimitrie Sturza, ministrul Cultelor şi instrucţiune! publice a făcut azi o lungă vizită I. P. S. S. Mitropolitul primat. * D. Ion Brătianu a lucrat azi dimineaţă a casă la d-sa cu d-nii Mos-cuna şi Manolescu, secretari generali ai ministeriilor de Interne şi de Domenii. © Din ultimele isprăvi ale d-luî D. Sturza. Trei institutori din Galaţi au fost permutat contra disposiţiunilor exprese ale legei asupra instrucţiune! publice. Detaliurx pe mâine. 9 D. general Anghelescu spunea azi la Senat că, în cazul unei modifica-ţiuni a Cabinetului, d-sa nu va mai face parte din noua Gombinaţiune. Ni se asigură câ guvernul este foarte îngrijat de rezultatul aleger.î care va avea loc la 15 curent la Galaţi. D. Radu Mibai va pleca mâine seară acolo pentru a lua măsuri. • Se vorbea 8zi prin culoarele Camerei despre demisiunea vestitului prefect de Tecuc’, d. Taki Anastasiu care s’ar fi supărat pe guvern că nu ’i-a făcut toate înlesnirile ce i se da-torese pentru cumpărătoarea unei moşii a Statului. 6E£> Duminică se joa^ă pentru ultima oară revista Zeflemele pe scena teatrului Dacia. ŞTIRI DE LA BUFETUL CAMEREI Azi d. deputat Sefendache a fost văzut înaintea băcăniei StaicovicL El se uita râzând la stridii, şi le zicea : «S’c, sic, sic, pe d-voastră v’a prins, da pe mine nu.» * * * Aceiaşi reflecţie a facut-o d. Ştefan Bellio trecând pe lângă băcănia Col-ţescu şi văzând nişte scrumbii. * m Alte reflecţii mal triste a făcut d. Mi-hâescu-Porumbaru trecând pe lângă magazia Ovessa. Văzând nişte cutii de Zacherl’s Insecter-pulver a suspinat a-dânc şi a fugit In toată goana. ULTIME DEPESI AG MINTII A I1A VAS Moscova, 25 Martie. — Gazeta de Moscova declară ca recentul comunicat oficial din «Mesagerul guvernului» nu implica întru nimic ideia de o modificare a atitudinei Rusiei. Londra, 25 Martie. — Standard află din Berlin ca generalul Krock care exercita ud comandament în Varşovia, a murit în mod subit. Se crede câ a fost asasinat. Londra, 25 Martie. — Daily News crede a şti câ 40 de ofiţeri ar fi fost arestaţi la Odessa, In urma cercetărilor făcute de poliţie, a doua zi după atentatul contra vieţel Ţarului. St. Petersburg-, 25 Martie. — Scrisorile ce conţin ameninţări de moarte către generalii care comandă serviciele poliţiei şi ai gendarmeriei, scrisori ce v’am semnalat eri, spun câ ameninţările de moarte vor fi puse în execuţiune dacă arestările în masă vor mal continua. Berlin, 25 Martie. — Regele şi Regina României au exprimat de mal multe ori lua ta satisfaţie ce au simţit în timpul şederel lor la Berlin. lJci‘lin,25 Martie.— Naţional Z eitung spune ca ştirea s’a răspândii, In diferite parţr cum că călătoria Regelui României are un interes politic. Dar se ştie, spune acelaşi ziar, că Regele Carol avusese la început i Menţiunea de a veni aci cu unul din miniştrii săi, şi ca nu s’a dit urmare acestui proiect, spre a face să ia până şi aparenţa unui motiv de asemenea natură, călătoriei monarchulul român. Cu toate acestea se poate crede cu un oare-care temei câ întrevorbiriledintreRegeleCa-rol şi prinţul de Bismarck ati trebuit sa aibă o oare-care importanţă din punctul de vedere politic. AGENŢIA LIBERA Bruxelles, 25 Martie. — Camera şi Senatul afi votat proectul de lege care modifică drepturile asupra oţeturilor străine importate In Belgia. Londra, 25 Martie. — Discuţiunea lege! criminale de aplicat Irlandei va mai ţine încă mai multe şedinţe. Proectul de lege va conţine un articol care va acorda puteri discreţionare vice-regelui Irlandei. Paris, 25 Martie.—Senatul va continua astă-zi discuţiune asupra legei cerealelor. BIBLIOGRAFIE Se anunţă curânda apariţiune a romanului Dinu Milliun, datorit penel d-lnl Const. Miile.—Această scriere va apare în editura librarii Haimaan, într’un frumos volum Charpentier, de peste 300 pagini. Ori-cine doreşte seaibe ac ;astâ carte poate subscri chiar d’acum, trimiţând 4 lei, costul volumului. 0 A n I O A fi Leotisal este cuvântul M || I de ordine al cochetelor. 1 fl 11 I W Eşti Leolisala, va să zică ; câ v£d dupe graţia taliei d-tale că porţi corsetul Leoly. In lături cele-l’alte case, ele erau bune in 1850, dar acum Corsetul Leoly, primează totul; această minune este in brocart, in tulle filet pentru vară, sau entussor. Corsetul Leoly modelează corpul, şi îl sculptează. 8 Place de ta Madeleine 8. A aparut ETUDES SUR L ORFEVRERIEFRANţ)AISE AU Xllle SlfcCLE De Germain Bapst, Paris, Rouam, âditeur, uvragiu ilustrat cu numeroase gravuri şi photogravurl represintând servicile de masă ale M. L. împăratul Rusiei, regele Portugaliei şi al altor suverani, Principii şi colecţionari din Europa. Preţul 15 Franci. de la SI'. Gheor-ghe viilor moşia proprietatea d- lul Al. Niculescu _ _ din judeţul Brăila, plasa Bana, Î11 întindere de 0,200 pogoane, având gara Dudeasca chiar pe dânsa pe linia EĂURE1—ŢĂNDAREI. Doritorii se pot adresa la d-nu proprietar In toate zilele de la orele 10 dimineaţa până la 2 ore seara, Strada Dionisie, 56. (12). DE ARENDAT DUDESCU BUN SI NU SCUMP Prima lubrica de conserve naţionale fondata la anul 1879 sub firma C T. CH RISTOFOR LA MARINAR Calea Victoriei, 100 vis-â-visde Cişmeaua roşie sub Jokei Club In curând va sosi asortimentu de toate felurile de : Ape minerale pe periodul an. 1887. Luţerna de semănat Stridii proaspete duzina 2, 50 Mandarine Conserve româneşti Somn de Rin Rom pentru vişinată englezsc Apă de melisâ NB. Asemenea posed crema de Călimă-neştl (brânză) gluuden de Botoşani. Rog dar pe onor. public a nu perde oca-siunea şi a vizita acest magasin spre a se sonvinge de adevâr. Cu stima C. T. CHRISTOFOHU. D"“A. VIANU Dă consultaţiuni pentru boale de OCHI, URECHI fi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară. Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 52 (a-laturî cu spitalul Xenocrat) de la orele 2 — 4 după amiazl. CASA DE SCHIMB ALEI GR. lOlSCE & B. MĂRCI] Strada JUpscnnl, Sio. IS bis Bucureşti, 12/24 Martie VALORI FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Or Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oi Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No Oblig, do stat G. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1864 7 0/0 1Marl8ep Impr. Openheim 1868 8 0/0 1 Ian 1 Iul Agio ÎMPRUMUTURI OK ORAŞE Impr. oraş Bucuresci 5.0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr. or. B. cu prime loz f.20 VALORI D1VBRSK Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Ian 1 Iul Idem Idem 5 0/0 Idem Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem Idem idem 6 0/0 Idem Idem idem 5 0/0 Idem Cred. Fonc. Ur. din las 15 0/0 Idem Obl- Cm. pesi. fr. 800. 10 l Mal Nod cuponel'orjl ^ediu 91 1/2 94 1/2 84 1/2 18 60 701/2 93 35 101 84 1/2 97 91 »4/4 800 www.dacoromanica.ro EPOCA — 14 MARTIE ORIGINALE » MASINE SINGER 8unt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-iitati si in durata Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAT ÎNALT,.IMPROVED" ■» La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. au primit cel mal Înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singerdin toate maşinele de cusut expuse. = MEDALIE DE AUR = Vânzare în rate, si contra bani gata un rabat oonv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-bâcele, Aţa şi Mătase se găsesc şi tn toate filialele noatre. Iaşi Strada Lăpuşneanu GAJ r I n I I N P C R Oalatzi » Domneasca . RLlUUntltn Craiova » Lipscani Băile Eforiei Ploesli » Lipscani __BUCUREŞTI_ Botoşani » Mare T.-Severin Aurelianu CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 13 Martie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. ■ 94 5 0/0 » română perpetuă. 6 O/OOblig.deStat Rur. conv.' 84 Impr. cu prime Bucur, (lei 20' 34 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 701/2 10 lei Oblig.Casei pens.(l. 300) 200 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 81 5 0/0 » » » 6 0/0 » » » 96 1/2 5 0/0 » rurale » 841/4 5 0/0 » » » 101 1/4 Aur contra Argint sau bilete. 18 1/4 95 84 3/4 36 71 1/2 210 81 3/4 91 1/2 85 100 1/2 18 3/4 DE VENZARE 0 casă cu patru camere de stăpâni şi patru dd servitori, pimniţă, două magazii gradină spaţioasă cu pomi rodilorl situată in Strada Frumoasa A'o. 12. Doritorii se vor adresa la proprietăreasa în fundul curţel sus-zisel case între orele 3 şi 5 p. m. (5-5) NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL P.P. SI PĂRINŢI BENEDICTIN! din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur 2 MEDALII DE AUR: Bruxe/la 1880, Londra 1S84 cele mal iualte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de câte-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care I albeşte, consolisăn-du-I, forticând şi Însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN 3. RUE HUGUERIE, 3 BORDEAUX Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi Coafeorl representante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţia ComerciAlA Frftneezâ. din GAlfiti si sucursalele ei. „PRETURI FOARTE REDUSE*4 Singura fabrica autorizata «le inventatorul d-viul Frof. Meldingcr pentru SOBE MEID1NGER Ii. Hcini, Vicna, I., Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucurest Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici simt premiate eneele ■l'intâin premiuri: Viena I 73, k:isrl 4H77, jParis *877. Seclisliaus 4 778, Wels 4 878, l'Teplit/. 4 887, Viena 4 880, Eger 4 8,8 4 si 'I'riest 4 884 ? Aceste sobe sunt Întrebuinţate Tn Bucureşti in mai mult do 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea do gimnastica, Institutul Heliade, gara Filarot, Monetaria Statului, Compania do Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt intrebuintate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand HOtel; In laşi, HOtel Trajan (85 sobe) %n şcoala militară si casarme. -----------_ Preferinţa acestor sobe este jasa de mare in cât se găsesc /pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Public se se ferească de schimbarea fabricatiunei noastre du-abile si exacte do imitatiuni de tot felul, fie recomandate ca obe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. . MEIDINGER-OFEN Prospecte ca pretori reduse gratis si franco. DE VENZARE SI DE AREJNDAT ilIOSIA GIUMH Dis trie tul lalomilza Porprielalea moştenitorilor Ii. BOERESCU A se adresa 11 Str. Pensionat, Bucureşti fl A QQ A din Strada Academiei, eol-UauuA tul Hule vardului,'se închiriază de laSf. Glieorghe viitor. Aseadresa Salr-da Batişte No. 11. II Al CTIinrfcIT de curs superior a-U PI O I U U L li I vândcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiunl de clas le primare. A se adresa la âdministraţiaeziaru-lul EPOCA •x« X ■■■"I "I -:z3CrnxmmlLL:— — CULTURA GÂNDACILOR DE MATASE X m x la ti Informam persoanele care au proprietăţi pe care se alia piantatiani de duzi. ca vor găsi Clouard, orticullor, seminţe de gândaci de matase a căror reuşita e garantata. Comparatorii vor primi o instrucţiune sumara pentru persoanele care nu cunosc aceasta cultura care, daca ar li practicata in leara cum se cade, ar constitui una din ramurile colt* mai productive ale agrlcullurei. Aceste seminţe sunt seminţe celulare recoltate dupe sistemul lui l’usteur. Ele provin de la casa Clance Lahordeet cuie din l.tic (Var). Persoanele care s'ar indoi de calilaiile lor vor putea se nu plateasca cuiiele de cât dupe recolta gogoşilor. Unul din membrii Comitetului de inctiragiâre a cu Ilarei gândacilor de matase in România va putea se cumpere gogoselo cu preciurile cele mai avantajoase. Strada Smârdan No. 7. Sperietorii le are d. Clouanl sunt cele mai frumoase dinire acelei:care se cultiva in Francia in Pyrenei. [ X D. CLOUARD Oi'ticiiltor Calea Victoriei, in facia ministerului domenielor. RAŞCA......ir,.GRADINA se închiriază de la Sf. Gheorghe viilor. A se adresa Strada BATIŞTE No. Îl. MîmiF7APIî CAI MARI o pereche V £ll/lillt-u pentru trăsură, a se a-dresa Stada Batiştea, No. 11 |||,' Doua poreclii casseIn Bucu- IFIj V rjlll.llib rescl. cartier central, pe o intindere de 2000 şi mal bine m. p. in cari se roprind, clădirile, gradina, florărie, bai. etc. Peste 40 saloane şi camere alâră de cdhnia, gra,jd. şopron, 4 pironiţi instalaţie de apa, iluminaţie cu gaz, sonerie electrica etc. Pentru plata se fac inlesniri prin buna înţelegere. Inforinatiuni la Administraţia acestui Ziar. POMI RODITORI ALT0ITI I)F, DIFERITE SPECII DIN CELE MAI Renumite calitati|si difer, etati se afla de vanzare _________LA __________ .! I0ANID.—sî„ GRADINA) fr \ unii ta llraslea |||’j pe de biserica Icoanei. Premiat cu l-iu preţ: «Medalie de aur» la concursul agricol al comitiului de Ilfov Iti anul 1881 si 1882, pentru noile varietali de pere renumite: R1GEI.E SI REGINA ROMÂNIEI, NIIHAI BRAVU, STffAN C II MII SCL. precum si pentru alte sjiecii Asemenea premiat cn primul preţ: ,,Diploma de onoare clasa I iu" si la expoziţia Cooperatorilor români în anul 1883 pentru mul multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe. Sunt 28 ani de când ma ocup cu pornologia, pus liind Iu dorinţa unul scop. Dorinţa scopului rneu a lost si este, ca sa vad întreaga llumdnic d’a ti imbrucata cu cele mai bwie fructe din toate speciile, ramâind ea mândra vis-a-vis de cele-lalte State în privinţa calităţi fructelor, si ca sa pot face do a mi se realisa dorinţa, m'am hotarat a reduce preţurile pomilor prevăzute in cătalogul gradinei dea fi pe viitor numai cu jume-tate pretz, ca prin aceasta reducţiune sa poata a cumpără oricine, iar pentru cele 15 specii de pere, produţktnl noi ce nu se prevede in catalog, adica Regele st Ilegina României, Mitici Bravu, Stefan-cel-Mare s. c. /.acestea se vindeau cu 10 lei pomul,acum insa va fi numai cu 3 lei. t Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradina si indatali se va trimite.— Tinpul plantatului pomilor pentru primavara a sosit, si cu cât pomi se va planta mal de timpuriu cu atâta este mai bine.— Domnii amatori sunt rugaţi a nii trimite comandele cât de timpuriu ca se pol a ie rimite la timpul cuvenit. ' EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TORNYTORIE DE FER SfĂLÂMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VACAREST- 251, — BUCUREŞTI Se însărcinăză cu construo-ţiunl de turbine'şi mori cu preţuri mal reduse de cât acele ain Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie safi mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de viu etc. IN/Lai-e deposit, de fer*, raiuri pentru vagonete d6oauville, tzeve de tuoi. Mare asortiment de pietre de moara. La Ferte-Bous-Jouars. 111 MT7TÎW7 ABE ARM AS ARI si IEPE V £llLn.D.L de pi-asila, M AXZI, CAI de ALERGARE antreuati de pur singe englezesc. A se adresa la d. Reimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov). M. SCHWART Z OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. Domni şi Doamne, Cine vrea sâ câştige foarte multe parale şi să facă avere în scurt timp, fără risc şi cunoştinţe speciale este rugat să scrie ime-dat Dom. Thiza, 52 rue d'Assas. Paris. Afacere nouă şi de mare Importanţă. Cal. V ictorii Pal. Dac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA & LÂ VKLLE DEVIENNE vis-ă-vis de Lib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftiuatate si soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosee, de bumbac, de lăna si de matase. Flanele, camasi si ismene' de lâna după sistemul profesorului Dr. G. Jaeger. Gulere ei manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru iidautati. Layettes si Trousouri pentru copU. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGL NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CU1 VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA) VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec ULTIMA ORA DIN NAUNTRU D. Grigore Ghica, represintantul României în comisiunea internaţională a Dunărei şi unul din delegaţii români pentru negociaţiunea con-venţiunilor de comerciu pleacă di-seară la Viena. Această plecare neaşteptată a d-luî Ghica Irebue se fie în legătură cu ştirea ce dăm la ultemele noastre informaţiuni despre o comuni-caţiune ce guvernul ar fi primit de la legaţiunea română din Viena relativ la convenţiunea de comerciu cu Austro-Ungaria. Aflăm că o tranzacţiune a intervenit între primăria Capitalei şi consorţiul împrumutului municipal cu lozuri. Această tranzacţiune care pune capet procesului devenit faimos sub numele de procesul milionului tur fi fost făcută, se zice, în condiţiunî foarte oneroase pentru comună. Se zice asemenea că comuna arfi fost nevoită se primească aproape, fără discuţiune, condiţiu-nile ce i s’au propus de consorţiul, foarte influent pe pieţele germane, ameninţănd’o d’a face imposibilă negociaţiunea pe acele pieţe a ti- ■ tlurilor noului împrumut de 13 milioane ce oraşul Bucureşti este în a-jun d’a contracta. Vom reveni asupra acestei afaceri îndată ce vom fi aflat in detaliu eon-diţiunile tranzacţiunel. DIN AFARA Se scrie din Sofia că Regenţa bulgară voind se contracteze un împrumut cu nişte case de bancă germane, Zancoviştii au declarat că în cazul când ei ar veni la putere, nu vor recunoaşte sub nici un pretext această datorie contractată de un guvern nelegal. Zgomotul despre o incursiune a Grecilor în Macedonia, zgomot des-minţit la Atena cu multă energie, provine de la o încercare d'a se descărca nişte cartuşe la Salonic. O parte din aceste cartuşe fusese aduse la Salonic de un bâtei sub bandiera greacă şi cea-l’altă parte, cu câte-va zile mai în urmă, de ba-telul Lloyduluî Austro-Ungar care face serviciul între Triest, Pireu, Salonic, ş. c. a. Acest din urmă detaliu a produs un mare scandal în cercurile diplomatice. Grecia a încheiat convenţiunî comerciale cu Franţa şi cu Anglia. Turciî concentrează un corp de armată de80,000 oameni, sub comanda lui Ahined Eiub Paşa între Gerel şi Tchumain. Paris, 25 Martie. — Ziarul La Repu-blique Francaise zice că principele de Bismarck a imprimat Germaniei un caracter autocratic militar care face precarie opera naţională la care s’a dedat. Paris, 25 Martie. — Ziarul Les De-bats zice că principele de Bismarck crede că va putea Întrebuinţa autoritatea Papei pentru a reduce pe adversarii săt din năuntru şi din afară şi că cancelarul tinde a deveni ultra-montan. Londra, 25 Martie. — Guvernul are intenţiuneu de a cere Papei de a intervine pentru a Împiedica clerul catolic Irlandez de a favoriza resistenţa arendaşilor. Loudra, 25 Martie. — Camera Comunelor. — D. Gladstone a pronunţat un mare discurs asupra cestiunel Irlandeze. Acest discurs a fost salutat prin a-plansele frenetice ale Parneliştilor. Berlin, 25 Martie. — Se confirmă că Germania nu va participa lri nici un fel la exposiţiunea universală din Puris la 1889. (Agenţia LiberăJ. NUVELE FINANCIARE Telegramele sosite aseară şi astă-zl de dimineaţă, prin care se anunţă că îndată după terminarea sărbătorilor de la Berlin, panica care cuprinsese Bursele, va reapare, a intimidat multă lume tn piaţa noastră. 0 ştire mal cu seamă că d. Herbete va părăsi Berlinul a avut efectul cel mal mare. CitiLoril noştri vor găsi la coloanele respective aceste telegrame. —x— Interpretarea ştirilor în sens rău, este un obiceiu vechio în piaţa noastră; câţl-va speculatori îndrăsneţl caută a’şl face afacerile lor profilând de slăbiciunea adversarilor lor. —x— La ordinea zilei se discută cu mult interes între comercianţi de manufacturi, modificarea Gonvenţiunel de Comerciu cu Germania. Se ştie enorma cifra la care se ridică importul ce facem de la încetarea conven-ţiunel cu Austro-Ungaria, din Germania pentru a nu mai căuta se vedem care e motivul ce dă atâta grije celor interesaţi. ştirile primite de la Corespondenţii noştri particulari ne arată că starea porturilor este cu totul slabă. Afacerile sunt cu Lotul nule. SPECTACOLE TEATRU DACIA DUPE CERERE GENERALA Duminică la 15 Martie 1885 Ultima reprezentaţie ZEFLEMELE Revistă politică şi umoristică a anului 1886 în 3 acte, cu cântece de d-niî 1. Negruzzi şi D R. Rosetti - 1 ....... MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR M1TRASEVSKY strada Folitzii ,\<>. 7 IV TOATE SI1R1 I U MARE REPRESENTATIE ou program schimbat REPRESENTATII EXTRAORDINARA Marcuri si Sâmbătă HIGH-LIFE DESCHIDEREA CASI LA 71/2 SEAIIA ÎNCEPUTUL LA 8 1/2 ORE SEARA l lpug/ralia ziarului «l/Cl’UA* www.dacoromanica.ro