ANUL 11 No. 381). A DOUA EDITIUNE VINERI, 13 (25) MARTIE 1887 15 B ANI NUMERUL ABONAMENTELE NCrp LA I 81 ie A FIE-CARF.I LUNI SI 8C PLATrSC TOT-C'AUNA ÎNAINTE l^l BL'CLRESC'l La casa Administratiunet 1\ TARA: Prin mandate po9tale. Pentru 1 an 40 lei, C luni *0 lei, 3 luni tO lei. I\ STREI\ATATE: La tcate ofllciele poştale d u Uniune, prin mandate poştale. Pentru I an 50 lei. 6 luni Sî. lei. LA PARIS: Segasoslejurnalul l'u tiM. numerul, la Kioscul din rue Kotitiunrtrr 1 i îl Bulevardul St. I.mmlii >«. SI. MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIATA QriOORB VENTURA Prlm-redacto.- responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA 71 ARULUI La Paria: la Agi-nce Ilavas, place de la bourse. S. \grnee Libre, ruc Xotre Dame des I’ictoires SO, i Place de la Hourse) pentru Paris. Francia, lîrrmnnia, Anstro-L'ngarla, Italia si Marea llrtlanir. Ariunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina trei^ î lei linia 60 BANI UN NUNIER VECH.b REDACŢIA SI ADMINISTRAI TA Ho. 3.— Piaţa gpiscopiei.—Ho. 3. UN EPILOG DI SCUT LUNEA BUdETUUT IN JIRAT CONŞTIINCIOS M.IMITH GERMAN0-AUSTR0-ITAL1ANA SECRETUL CONFESIONAL FEMEIA MORTULUI UN EPILOG Afacerea Stoica Alexandrescu — Brâtianu s’a sMrşitcum trebuia sese sfîrşeascâ, adică prin un scandal nepomenit In analele judiciare. Aceia ce era în conştiinţa tutulor, adică, ca tot atentatul de la 4 Septembrie n’a fost de cât o scârboasă farsă, este astă-zi dovedit într’un mod netăgăduit. Stoica Alexandrescu a declarat a-părătorulul seu înaintea Curţei de Casaţiune că e singur vinovat, că a comis faptul fiind ameţit. El aadăo-gat că humai torturile pe care le a suferit din partea d-lui Prefect de poliţie şi a procurorului general care li promiseseră că, dacă va implica pe Oroveanu, va scăpa cu trei ani, l’au decis se denunţe pe Oroveanu. Mai mult încă, miserabilul a declarat că n’a fost lăsat se comunice cu nimeni, nici se ’şl aleagă apărător şi că i s’a impus d-1. Bosie pentru a ’l apăra. Afară de acestea el a zis că atunci când a fost esaminat de doctorul Suţu şi a rămas singur cu medicul, a fost ameninţat cu moartea de locotenentul de geandarmi ce era însărcinat cu paza acuzatului, dacă va spune ceva doctorului. In fine Stoica Alexandrescu a declarat câ toate aceste împrejurări l’au făcut se denunţe la instrucţie şi în faţa Curţei cu juraţi pe Oroveanu. Trecem peste cele-l’alte amănunte conţinute in declaraţiunea făcută de miserabilul instrument al complotului colectivist şi întrebăm : Cum rămâne acum cu scârboasa acuzare inventată cu atâta neruşinare contra Orovenilor şi chiar a întregei opoziţiuni ? Din norocire verdictul juraţilor a spulberat’o şi a impiedecat comiterea celei mai oribile crime judiciare. Dar cine va se cutremură gândindu-se ce s’ar 11 putut întâmpla, dacă conştiinţa unu! singur jurat ar fi fost turburată prin presiunele esercitate şi s’ar fi dat un verdict de condamnare. Aci e o cestiune capitală, o ces-tiune de viaţă sau de moarte pentru cetăţeni. Câci, nu e vorba de o instrucţie greşită cy buna credinţă din partea autorităţilor. Asemenea erori au fost comise şi aiurea. Justiţia se poate înşela; ea poate fi condusă pe o cale greşită prin deducţiuni sau începuturi de probe. Dar ni-căerl, nici în China, nu s’a văzut întregul aparat administrativ şi ju-deciar pus cu ştiinţă în serviciul minciuneî. Astă-zi nu mai poate fi îndoeală. E constatat că poliţia şi parchetul au tăcut tot ce au putut, au întrebuinţat tot felul de mijloace, nu pen tru a descoperi adevărul sau t stoarce mărturisiri de la acuzat ci pentru aiuventa o crimă politică şi a o arunca pe adversarii guvernului. Prin urmare avem a face cu un fapt monstruos, şi fără esomplu în istorie. Am asistat la un spectacol înfiorător: acela d’a vedea pe un guvern întreg lucrând cu ştiinţă la născocirea uneî calomnii infame şi uzând de toate puterile statului în scop d’a proba această calomnie şi d’a ’i da o sancţiune legală prin un verdict al justiţiei. Am văzut mai înteiu pe un prim-ministru aruncând clevetirea de pe balconul ministerului şi nţîţând drojdiele societăţei contra adversarilor sei politici; în urmă am vezut pe un ministru de justiţie, pe un procuror-general cu tot parchetul seu şi pe un prefect de poliţie cu un stol întreg de agenţi publici şi secreţi, coborâudu-se la acte înjositoare, la cazne sălbatice, la fapte ridicole şi lipsite de or ce demnitate, la imoralităţi de lot felul, pentru a inventa o acuzaţiune şi a o susţine. Şi aceste toate, pe când erau convinşi mai dinainte câ totul era o farsă. Desfidem case ni se arate în toată istoria omenire! un esemplu mai desgustâtor de putreziciune morală a unui regim. Aci nu mai e vorbă de un guvern mal mult sau mai puţin reu. Nul Suntem in faţa unei stări de lucruri contra cărei mijloacele ordinare şi legale rămân fără putere. Cum se te lupţi în margi nea legilor când vezi câ legea nu mai există, când acei cari sunt chemaţi a o aplica nu sunt de cât nişte sbirl de rînd, pentru cari or ce mijloc e bun când e vorba d a ajunge la scopul lor ? Ţara & ajuns a fi guvernată de bandă de făcători de rele căror capul Statului le-a zis : «Faceţi ce voiţi ! Tâeţî şi spînzuraţî! Onoarea, viaţa şi averea cetăţenilor e la dispoziţia voastră; numai doue lucruri ve cer : acoperiţi faptele voastre cu o perdea constituţională şi parlamentară şi lâsaţi-me se ’mi fac treburile în afară dupe placul meu !» Pe baza acestei învoeli Regele şi colectivitatea bratianistăs’au pus pe lucru. Rezultatul îl vedem, şi ţara îl plăteşte scump. Afacerea Stoica Alexandrescu n’a fost de cât o bubă produsă prin starea de putrefacţiune, în care se află regimul colectivist. De astâ-zi înainte nu va trece zi fără ca alte asemenea bube se easă la iveală, pînâ când gaşca de la guvern va cădea într’o descompunere complectă. G. V. că ii’a părăsii nici unul din drepturile suverane, şi că n'a crezul nici odată că res-belul cu Curia Romană va fi perpetuu. Dupe părerea prinsului deBismark, adoptarea proectuiul va aduce o pace durabilă. Cancelarul termiaă zicând că centrul s a pus tn oposiliune cu Papa şi că dacă împăratul şi Papa sunt de acord, oposiţiu-nea perde din importanţa el. Moscova, 23 Martie. D. Beiul ere IT, GruefT şi alţi ofiţeri bulgari, afi sosit aci. Conslnnl'nopol, 23 Martie. Cale indirectă. — Cesliuuea Egypleană stă mereO pe loc. Cu toată astea Poarta a primii erl un lung rapoift de la Muktar-Paşa. Se crede deci că intrevorbirile vor incepedupe examinarea atestai raport. Con«tautit»o|iol, 23 Martie. Cale indirectă. — In ceajce priveşte Gestiunea bulgară, Poarla s'a hoiărît a cere Rusiei să ’şl facă cunoscut vederile el. Clia-kir-Paşa ambasadorul otoman la St. Pe-tersburg, a primii instrucţiuni în acest sens. După mal multe amănărf, d. de Nelidofl a pututln fine obţincdc laSultanaudienţa cerută dc vrc-o 10 zile. D. de NelidolI stăruise ca să fie primit in fine alaltă-ierl. Nimic n’a transpirat din întrevorbirea Sultanului cu Ambasadori?! Rusiei. Acest din urmă de sigur: că s’ar fi plâns de atitudinea Porţii faţă cil Rusia. Poarta n'arespuns încă *la Nota d-lul de NelidolI privitoare la neplâta despăgubirii de resboiO. Se crede că Poarta va respunde la aceasta, că cheltuielile militare aO de obiect a ocroti resursele Turciei din care fac parte şi veniturile afectate la plata despăgubirii de resboiu. E probabil că această cestiune a fost a-tinsă In audienţa imperială de erl. St. Pelersburg', 23 Mart. Sakir Paşa a primit că instrucţiuni să expuie d-lul de Giers ca neţo.ierileurmato de Riza-Bey la Sofia, Întrerupte un moment din cauza evenimentelor din IlusciuU, permit cu toate aceastea să se spere că seva face o apropiere între partide; că mal mulţi membri din oposiliune s’au şi unit cu vederile Porţii; că aceasta voeşle se puie capăt situaţiunil actuale, a cărei prelungire ar putea da naşLere la grave complicări. Poarta deci voeşte să cunoască, înainte de toate, vederile Rusiei asupra u aci schimbări complecte a Regenţei şi a ministerului bulgar. Poarta espunc că în această ordine de idei sa şi obţinut o înţelegere, care constă în a părăsi în favoarea oposiţiuuil, o a treia parte, atât din Regenţă cât şi din minister. Poarta cere în line Rusiei să se înţeleagă cu Puterile spre a desemna pecel-l-alţl doi candidaţi princiari împreună cu prinţul de Mingrelia. Berlin, 23 Martie. Reichstagul a adoptat fără discuţiune proectul de lege relativ la convenţiunea cu Serbia pentru prolegiarea mostrelor. Berlin, 23 Martie. împăratul a acordai mal multe audienţe. Dupe aceea a făcut vizite la Regina României, Regina Saxoniel, la marele dace Vladimir şi la marele duce do Saxo-nia. La ora 5 seara a avut loc un prânz de familie. Seara familia imperială înso-,ită de principele RudOlf de Austria aQ a-sistal la represontaţia opere!. TELEGR A M E AGENŢIA HA VAS Berlin, 23 Martie. împăratul a vizitat aslă-zl pe Regina României. Erl s’a dat un prânz la prinţul de Bis-mark. Mal multe toasturi s’afl ridicat de ambasadorul Italiei pentru împărat, de cancelar pentru suveran şi şefii de stat şi de ambasadorul Austriei pentru prinţul de Hismark. Berlin, 23 Martie. «Monitorul» publică uu decret imperial prin careM. S. exprimă mulţumirile saie pentru dovezile de devotament ce i s’a a-rătat. împăratul reaminteşte vicisitudij nile vieţol sale, exprimă cu mândrie salis-facţiunea ce simte de noua stare de lucruri creată de Germania, doreşte ca u-nilalea patriei să resulte din prosperitatea naţiune! datorită lucrurilor pacifice. Berlin, 23 Martie. Împăratul a acordat ambasadorului Germaniei la Viena, prinţul de Reuss, ordinul «Vulturului negru». Berlin, 23 Martie. La Camera Seniorilor, prinţul de Hismark apărând proectul de lege eclesiastic, a spus că concesiunile tăcute nu sunt mari AGENŢIA LIltEltA Londra, 23 Martie. In camera comunelor, vorbind asupra legel criminale, ci. Morley a zis că legea ce se propune va lipsi pe arendaşi de pro-Lecţiunea guvernului şi câ măsurile actuale vor slăbi binele ce l’ar putea produce propuneri ulterioare. Viena, 23 Martie. Ştiri private sosite din Salonic, zic câ Grecii ar căuta să provoace o rescoală în Macedonia. Pentru această rescoală s’ar fi adus armele ce autorităţile otomane le a confiscat. Constantinopol, 23 Martie. Trimisul sârbesc d. Novacovitch, a pre-sintat Porţel proectul de tratat comercial turco-sărb. Serbia face mari concesiuni şi propune clausa uaţiunel celei mal favo- i> ca j p Berlin, 23 Martie. Starea sănătăţel Împăratului esLe foarte bunâ cu toată osteneala ce resultă din serbări. Mareşalul de Moltke şi principele de Rismarck aCi primit distincţiunl de cuie s’au arătat foarte mişcaţi. Paris, 23 Martie. Regina Englilerel trebue să sos ;ască la 31 Martie la Caunes. Paris, 23 Martie. Liniştea e pe deplin restabilita la Tunis. Consulii Italiei au înmânat o protes-taţiune residentulul Francieî în privinţa ultimelor incidente din Tunis. Berlin, 23 Martie. Erl pe la mezul nopţel o ceată de muncitori a îucercat să facă tumult în faţa palatului Imperial. Poliţia a făcut numeroase arestări şi a rănit un mare număr dintre tulburători care se opuseră la Început. CESTIUNEA ZILEI Diecutiunea Bugetului In şedinţa Camerei de erl, s’a urmat discuţia generală a bugetului, pentru continuarea debuturilor d-lul Al. Xenopol. Noul leade.r colectivist terminase cu ţifrele în şedinţa precedentă, cea ce a făcut că In şedinţa de erl, a fost mult mal amusant. Ne-a spus că d-sa nu va face ca oposiţia, ci va vota bugetele, pentru că are încredere în guvern şi pentru că crede că liberalii trebue să mal stea la putere încă ţo de am! Destul aD asuprit conservatorii ţara de la descălicătoare şi până azi! Şi alte nostimade de genul acesta, care n’a avut alt dar de cât d’a provoca ilaritatea. Dupe d. Al. Xenopol, a vorbit d-nu Al. Djuvara,care cu mult talent şi într’un discurs foarte studiat a combătut punct cu punct cele zise de d. Al. Xenopolu. D. Djuvara a arătat, că noul financiar şi economist al colectivităţel, care, dupe chiar spusele sale nu se ocupă cu cestiunele bugetare de cât de două săptămâni, a afirmat principii economice cu totul falşe, ad usum colleclivistorum. D-nu Al. Xenopol spunând în mod abstract şi general, fără a ţine seamă de nici o altă consideraţie, că comerciul exterior al unei ţari dă măsura bogăţiei sale, a spus un lucru neexact. De alt-minterl chiar d-nu Al. Xenopol s’a retractat erl, când d. Djuvara ’J a probat cu statistici, în mijlocul hohotelor, la ce re-sultate ar duce teoria d-sale. In şedinţa de azî, discuţia va continua, şi d-nu Djuvara va desvolta a doua parte a discursului săQ. şi încredinţarea prea deosebita! mele stime şi consfderaţiunl ce vă conserv. Secretarul Prea Sf. Sale păr. Episcop de Argeş. Director, D. Angelescu. UN JURAT CONŞTIINCIOS Primim de la d. Hagi Tânase Pe-trescu, unul dintre juraţii cari au figurat în afacerea Stoica Alexandrescu—Brâtianu, următoarea scrisoare privitoare la persecuţiile de care suferă de când e bănuit câ a votat pentru achitarea Orovenilor. Ne grăbim a împărtăşi publicului acest document, care pune în lumină procedările întrebuinţate de guvern pentru a influenţa conştiinţa juraţilor în viitor, precum a cătat se o influenţeze în trecut. Nu facem nici un fel de comentariu. Faptele sunt destul de elo-cinte. SEC Voinţa Naţională în numărul său de la 8 ale corentei ocupându-se de procesul criminal al lui Şerban loan, osîn-dit de ună-zi de curtea de juraţi de Ilfov, afirma că însuşi duhovnicul condamnatului a comunicat juraţilor mărturisirea ce ’i a făcut, la confesiune, o-sînditul de comiterea crimei. Am rămas surprinşi de această ne mai pomenită violare a conştiinţei, cu totul oprita în practica sfintei noastre religiuni, şi mai ’nainte de a avea timp s6 luăm informaţiuni întru cât ar fi fost cu putinţă să se dea o deslegare episcopală duhovnicului spre a divulga confesiunea, am criticat actul raportat de organul guvernamental. Suntem fericiţi a putea Înregistra azi comunicatul ce ne trimite Directo-rele cancelariei Episcopiei de ArgeşiCi şi care dă cea mal formală desminţire Voinţei Naţionale, care prin aserţiunea sa aruncase o pată atât de odioasă a-supra misterului confesiune! In Biserica noastră ! Eată comunicatul : Bucureşti, 1887 Martie 12. Domnule Redactor, In ziarul «Epoca» din 11 ale corentei la Cronica cu titlul «Duhovnicul» a’ţl atras atenţiunea publicului asupra împrejurării, că la curtea cu juraţi din Ilfov un preot duhovnic a dat pe faţă mărturisirea acuratului Ion Şerban şi aceasta a făcut’o cu deslegarea Prea Sf. Saie păr. Episcop al Argeşului. Sunt uutorisat din partea Prea Sf. Sale par. Episcop al Argeşului a declara, ca o asemenea deslegare nu i s'a dat numii ului preot. Pentru restabilirea adevărului vâ rog domnule, redactor, sâbinevoiţla rectifica aceasta în stimbabilul ziar ce redactaţi, | primind din parle-ml pe lângă mulţumiri Domnule redactor, De când um luai parte ca jurat la judecarea procesului în care fraţi Oro-veni erau acusaţî ca complici ai lui Stoica Alexmdrescu, şi în urma achitare! celor dântei, mă văz persecutat în modul cel mai nedemn şi cel mai în-vierşunat de poliţie. Nu s’a mulţumit că a putut să mă insulte la balul de la 29 Decembre prin Meschiu, locotenent de sergenţi, acuma mă urmăresc cu nenumărate procese de contravenţii. Pânu actinm mi s’au intentat 14 de aeeasla natura din care 8 s au judecat până azî, cele-l’alte fiind încă pendinte. Toate sunt motivate pe faptul că ţin cafeneaua mea din Calea Victoriei 136 deschisă mal târzifi de ceasurile 12. La început am avut o permisiune formală a prefectului de poliţie şi de aceea am fost achitat pentru primele contravenţiunl. In urmă s’a revocat acea permisiune şi de şi încliiz la 12, totuşi mi s’a intentat procese sub cuvânt că a trecut ceasul cu câte-va minute. De şi noul comisar Râdulescu ’mî-a făgăduit câ nu 'ml mai va face aceleaşi şicane ca fostul comisar Var-lam, totuşi primesc în toate zilele asemenea citaţii din timpul fostului comisar, Înaintat să vede pentru aceste isprăvi poliţai la Brăila, aşa în cât am fost chiar azî osândit la trei zile de închisoare pentru recidivă. Supui aceasta la cunoştinţa opiniei publice prin mijlocirea stimabilului domnieî-voastre organ, şi protestez In faţa el în contra acestor persecuţiuni îndreptate în contra unui cetăţean care n’are altă vină de cât de a fi bănuit că nu îşi a călcat conştiinţa după placul poliţiei. Ilani Tanase Petrescu. BULETIN EXTERIOR ALIANŢA GER «IA N A • A UST HO • IT AL I A N A Telegraful ne aduce ştiri însemnate care ne dovedesc că alianţa Austro-germană-italiană a fost reînoită. Mai Întâia o depeşă ne anunţă că alianţa e privită ca sigură şi alta ne comunică că Corniţele de Robilant a fost decorat cu cel maîmare ordin al Prusiei, acela al Acvilei negre. In situaţia actuală cele ce se petrec la Roma ah o mare însemnătate pentru desvoltarea ulterioară a evenimentelor în Europa. Se ştie că minis Ierul Depretis-Robilant represintă politica dealipire altalii laconslelaţiunea formata de puterile centrale ale Europei sub ii’spiraţiunea şi conducerea principelni de Bismark. Corniţele Robilant mal ales e cunoscut ca un partizan călduros a alianţei germano-aus-tro-italiane; el a pregătit şi a negociat această alianţă la 1883. Se înţelege prin urmare, că menţinerea sa Ia putere însemnează urmarea aceleaşipolilice filo-germane şi ostile Francieî. Dar opiniu-nea publică în Ilalia e depaite d a împărtăşi ideile pe care se întemeiază politica comitelui de Robilant. De mult deja se formase un curent destul de www.dacoromanica.ro EPOCA — 13 (25) MARTIE ---------------Ksaaan--- puternic contra acestei politici şi pentru o apropiere cu Franţa. Ceea ce a contribuit mal mult la această schimbare în simţimintele naţiune! itnliane, a fost atitudinea adoptată de principele de Bismark faţa cu Vaticanul. Se ştie ca imensa majoritate a poporului italian consideră pe Papa ca inimicul neîmpăcat a unire! Italtel. Se înţelege dar ca or-ce fapt care contribue la întărirea putere! şi a înrâurirel papalită-ţeî. nu poate face de căi o rea impre-siune asupre opiniunel publice în I-talia. De aceea am văzul cfi arbitragiul oferit Papei de principele de Rismarck în cestiunea insulelor Caroline a fost privit cu ochii răi în Italia. Cu atăt mal răfl trebue să fl impresionat pe italieni întervenirea Vaticanului în lupta electorală pentru Reischtagul german, intervenire care a avut loc în urma îndemnului marelui cancelar. Italienii simt că ajutorul preţios dat de Papa guvernului german în cestiunea septenatulul, va fi plătit prin concesiuni şi compensaţiul făcute de către politica germana Sfântului scaun. Aceste concesiuni sunt de două feluri. Mai întâiu ele vor privi cestiunea religioasă în lăuntrul Germaniei, dar de sigur, ele se vor întinde şi asupra reîa-ţiunilor Vaticanului cu Regatul Italiei. Aci s'a atins coarda cea mai simţitoare a naţiunel italiane. Ei zic că. aliatul Papei nu poate fi în acelaşi timp şi aliatul Italiei şi, din aceasta cauză opi-niunea publică începe a se manifesta cu tărie contra alianţei cu Germania şi Austria şi pentru o atitudine rezervata şi mai simpatică Francieî republicane. Acest curent avea mai ales însemnătate în momentul de faţă, fiind-ca în câte-va săptămâni era să expire aranjamentul pe care ’1 contractase Italia cu puterile centrale ale Europei. Era dar vorba daca acest aranjament să va re-inoi sau dacă Italia ’şl va relua libertatea sade acţiune. Pare că politicaaustro-germană a făcut mari sforţări pentru a face ca ministerul Depretis-Robilant, Ce este favorabil reinoirel alianţei, să remâe la putere. Dacă am judeca după ştirile ce sosesc, reuşita politicei austro-germane este complecta la Roma. Ministrul Depretis-Robilant rămâne la putere, alianţa se reînoeşte şi se vorbeşte chiar Vă de astă dată Italia a obţinut nişte condiţiunî mâi bune In schimbul concursului preţios pe care îl dă politicei principelui de Bismark. Poate chiar ca toate greutăţile ce s’au facutpentru reînoireaalianţei n’ad avut alt scop de cât a mări preţul. Pare că diplomaţii Italieni urmează cu succes tradiţiunele lui Machiavel. V. IN F OR MATIUNI Azi dimineaţă d. prim ministru scoborlnd scara de la ministerul de rezbel a alunecat şi s’a lovit la mină, la genuchl şi puţin la cap Doctorul Gantacuzino a vizitat i-mediat pe socrul seu. Loviturile de şi uşoare vor necesita totuşi şederea în casă a d-luî Bră-tianu cel puţin astă zi. La vîrsta d-luî Brătianu şi cu exal-taţiunea spiritului seu, o lovitură la cap, ori cât de neînsemnată, poate produce o comoţiune primejdioasă. La d Brătianu n-casă poarla era jumătate închisă, şi păzită, pe lingă obicinuitul Ghităşi sergenţii de oraş. de fdoî paeinicî cetăţeni scurţi şi groşi înarmaţi cu enorme bastoane. X &, Se vorbeşte cu multă insistenţă de nişte negocieri foarte însemnate care ar avea loc la Viena cu ocaziunea trecerel Regelui şi a Reginei prin capitala Austriei. E vorba mai ales d’a stabili unele condiţiunî cari vor servi de bază pentru convenţiunea de comerciu. X Se zice că convenţiunea proviso-rie cu Franţa va fi în ori ce eas prelungită pentru trei luni. Aceasta, bine înţeles, nu va împiedica urmarea chiar imediată a negociaţiunilor. * Ştiri private din Sofia ne spun că acolo se consideră ca iminent un pas de mare însemnătate din partea Regenţei. Se crede că Sohrania va fi convocată în termen scurt şi că Regenţa îi va cere se proclame unirea definitivă a ambelor Bulgarii şi independenţa. n Agitaţiunea în Macedonia ia pro-porţiunî însemnate. Bande armate, formate d’a lungul fruntarei bul-garo-maeedone sub direcţiunea d-luî Stoianoff stau gata a trece în Macedonia pentru a sprijini mişcarea ce se pregăteşte acolo. * Delegaţii români pentru negoţia-rea tractatelor de comerciu se întrunesc foarte des şi lucrez cu multă activitate. Eri încă, ei au avut la ministerul financelor o întrunire care aţinu mai multe ore. In cercurile oficioase se crede că plecarea delegaţ lor la Viena va a-vea loc îndată după întoarcerea M. S. Regelui, dacă nu şi mai curând. x Guvernul nostru, a hotărît ca România se participe la expoziţiunea universală care va avea loc la Paris în 1889. Notifieaţiunea acestei ho-tărîri a şi fost făcută guvernului francez. x D. Ion Bratianu a avut eri o lungă convorbire cu d. de Coutouly, ministrul plenipotenţiar al Franţei, care mersese se’l găsească la Cameră. X Azi dimineaţă la 9 ore, comisiu-nea de anchetă chiemata a se pronunţa în afacerea generalului Gan-tilli s’a întrunit la ministerul de rezbel, pentru a se constitui şi a lua cunoştinţă de dosar. X Consiliul comunal a hotărît, ca mai multe însemnate reducţiunî să se facă în proiectul de buget prezin-tat de primar, pentru exerciţiul viitor. O eomisiune specială care s’a şi întrunit aseară, şi care este compusă din d-nil C. Zamfiresou, Pro-copie Dimitrescu şi G. Bibieescu, a fost însărcinată cu această lucrare. X Ni se asigură ca d. Nacu va trece la ministerul cultelor şi instrucţi- une! publice numai dacă d. Stur.za vn rămâne în cabinet şi va lua portofoliul fine ncelor. Stăruind insă d. Sturza în hotărî rea sa d’n se retrage, departamentul cultelor şi instrucţiune! publice va fi încredinţat d-luî Andrei Vizanli despre a cărui apropiata intrare în minister se vorbea de altmintrelea ca de nn lucru sigur eri la d. general Leoa. X Se zice că chiar înainte de sfârşitul acestei săptămâni Stoica A-lexandrescu va fi pornit la Târgul-Ocria. ' X Iacă cum se compune consiliul de anquetă care azi este chemat a cerceta rasul d-luî General Gantili. D-nii generali Gernat, G. Anghelescu, Ra-coviţâ. Arion şi Dunca. Acest consiliu n’a fost tras la sorţ cum cere legea, ci numit de d. ministru de resbel. Cu oeasiunea acestei afaceri s’a comis diferite călcări de lege,ce vom releva într’un viitor articol. Putem d’acum afirma, că cea ce se petrece cu d. general Gantili este o curată persecuţiune, respuns la palma ce acest demn militar a dat guvernului în afacerea sergentului-bâtâuş degradat. X Ministrul de resbel a hotărît se ţină seamă de dreptele reclamaţiunî ale medicilor rezervişti şi a dispus ca solda să fie plătită celor concentraţi. ' Aceasta măsură cinstită a fo3t luată graţia d-luî doctor Râmniceanu. Cine ar crede-o ? X Se vorbeşte din nou, de rândul acesta cu mai multă stăruinţă de cât ori când, că d. Alexandru Bel-diman nu se va mai întoarce la Sofia. D-sa va fi însărcinat cu funcţiunea de secretar general al departamentului afacerilor streine dându-i-I se titlul şi apuntamentul de ministru plenipotenţiar. D. Dimitrie Olânescu va primi o altă destinaţiune. X Se spune că d. prim-ministru ar fi invitat pe d. Xenopol se 'şi dea deinisiunea din po-stul de şef al cabinetului seu. Înregistrăm această ştire dar nu ’î putem da nici un crezământ căci nu credem cad. Brătianu să se priveze de serviciile d-lul Xenopol tocmai când a devenit în adevăr vrednic de locuPde încredere ce ocupă pe lângă dânsul. Hernii, 24 Martie. — România şi 0-landaau notificat consiliului federal al Elveţiei adesiunea lor la convenţiunea privitoare la unitatea technică a drumurilor de fer. Viena. 24 Martie.—Nene Freie Presse de astazî, vorbind de negocierile care sunt a se reîncepe pentru încheierea u-nuij tratat de comerţ cu România, zice ca analisându-se tratatul de comerţ ce România a încheiat cu Germania nu se poate pune multă speranţă In resultatul acestei negocieri. Berlin, 24 Martie-Se zice ca marele duce Ylademir esteinsarcinat cu misiunea de a lucra aici pentru reinoirea alianţei celor trei imparaţi. ------««•.---- DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Berlin, 24 M&rt\e. — Monitorul Imperiului publică o scrisoarea împăratului prin care exprimă mulţumirile sale poporului pentru simpatiile ce i-a arătat cu ocasia a 90 aniversare a naşterii sale. Petersburg, 24 Martie. — Poliţia continuă cercetările ■ sale în privinţa ultimului atentat contra Ţarului. Ea a descoperit un centru de conspiraţiune organisat de revoluţionari pe linia Finlanda la 12 kilometre dePorgolovo. Proprietăreasa acestei case au fost a-restate, s'a găsit dinamită în casă. DIN DISTRICTE I A 8 I Esecutarea lui Marcos Sipsimos Dia-sorinos. In zilele trecute se turburase apele prin Iaşi. Era o mare emoţiune printre colectivişti : «Aceasta nu se poate să o lăsăm »să se petreacă aşa!... Trebuie să ’l «scăpăm cu or-ce preţ«!.... anzia’l în toate părţile. Era vorba de contestaţia electorală făcută pentru ştergerea din listele Iaşilor a unui aventurier numit Marcos Sipsimos ce se porocleşte şi «Diaso-rinos« — care fiind grec neînpămân-tenit, s'a furişat şi în baroul Jeşan şi între alegătorii colegiului I. La primărie contestaţia s’a făcut de d. Eugeniu Ghica Budişteanu ca să fie şters din colegiul; dar colectiviştii din Consiliu neputând să ’l menţină în Colegiul I, de oare-ce se vădise ca nu are nici o proprietate, totuşi l’au trecut în listele definitive ale Coleg. II cu titlu de »avocat«. Atunci d. I. G. Ghica alegător în Coleg. II a apelat la tribunal contra a-cestel înscrieri arbitrare. Termenul era 4 Februarie, dar desbaterile neputân-du -se isprăvi în acea zi s’a amânat pe ziua de 7 curent, când s'a dat şi hotărârea. Colectiviştii şi-aii pus totzelul în acţiune—căci el număraupe acest individ printre fruntaşii lor. Eill aleseseră chiar vice-preşedinte în Consiliul Judeţean al Iaşilor şi se svonise că la o nouă alegere generala politica i se va oferi un loc şi în parlament.... Pentru ei dar, perderealuî Sipsimos era lucru mare şi se considera ca o lovire dată prestigiului «partidului»', de aceia n'au neglijat uimiepentru al susţine : scrisori anonime de intimidare, influenţi centrale oculte, presiuni morale de tot felul, nimic na lipsit, şi în ziua procesului o adevărată manifestaţie de avocaţi şi de deputaţi s’au făcut în favoarea confratelui lor. Trebue să notez încă în treacăt că individulesteîn strînsă legătură de ghe-şefturl avocăţeşti cu ilustrul Evgenie Statescu, care ’l acoperă cu înalta lui amiţie. Opoziţia Jeşanâ a fost representată în ziua termenului prin d-nil I. G. Ghica şi A. D. Holban şi prin d-niî a-vocaţi N. Ceaur-Aslan şi Penescu — către care au b'ne-voit a se alătura şi distinsul profesor universitar d 1. To-cilescu. Avocaţii lui Sipsimos s'au pus pe terenul permanenţii listelor şi a lucrului judecat—de oare-ce el isbutise să obţină prin surprindere, în 1881, o sentinţă de la tribunalul de Iaşi, fără ca să fie faţă vr’un alegător din colegih, saO măcar vr’un representant al primăriei, care respinsese cererea de înscriere pe liste. Hotărîrea aceasta stranie pretinde că, în puterea unul certificat subscris de cinci martori complesenţ! cari declarau pe Sipsimos născut la Ismail in ^nul 1847, el are dreptul de cetăţean român, pe cuvânt ca eneesându-se Basarabia la Moldova toţi locuitorii ei ah devenitcetăţenl al Statului la care s’au alipit noua provincie, după tratatul de Paris. Tribunalul fără să cerceteze daca numitul pe lângă naştere avea şi calitatea de cetăţean rus, ia octroiat cu ochii închişi naţionalitatea noastră; când se ştie că numai cu drepturile ce au avut faţă cu vechiul suveran, locuitorii unei provincii anecsate trec la noul suveran de ţara căruia s’au alipit. Dar ceia ce’i enorm în această hotă-rîre, este uşurinţa cu care pe acest cetăţean de contrabandă îl transformă şi în proprietar al caselor d-nei Harisiadi fără să’î ceara nici un act serios din care să resulte că el este adevăratul stăpân al lor... Şi ast-fel s’a înscris în 1881 între a-legătoril proprietari! Pe baza unei atât de ridicole hotărîrl, care n’a fost măcar obţinută prin o discuţie contradictorie faţă cu cine va, a-vocaţiî contestatului voiah să înconjoare acum ori ce desbatere leală la lumina zilei, opunând-o tuturor ca o autoritate sfântă şi neprihănită 1... La toate cererile adresate lui Sipsimos ca să producă în instanţă actele lui de naţionalitate şi de stare civila, la toate îndemnurile se declare categoric dacă şi acum voeşte a se servi de actele menţionate în hotărîrea din 1881, el a opus un sistematic refus; contestatul s'a mărginit a pretinde că arse el unui din oamenii săi, al să stal lingă el ca să’l veghiezi. D-ta, Josset, aleargă de-mi adu zece oameni pe care îi vel pune de pază prin casă. Nimeni să nu iasă de aici, zice el sflr-şind, către slugi. In timp ce se îndepiineau ordinele comisarului, pe când Fernand sta întins pe pat fără cunoştinţă şi doctorul extrăgea glontele, femeia din casă era supusa la interogatoriu şi un agent lua note. — Gând al eşit din odaia asta, pe la 12, d-na Sâglin era culcata ? — Da, d-le comisar, era culcată, foarte liniştită, foarte vesela; d-nul a venit să’i zică la revedere, fâgâduindu-i să se întoarcă a doua zi seara. — Şi de atunci n’ai mal auzit nimic? — Nimic, d-le, şi odaia mea e sus. — Doamna Săglin avea o purtare bună ? — 0 dai d-le comisar,abia s’ah însurat şi să iubeau foarte mult ; domnul www.dacoromanica.ro nu gândea de cât la doamna şi doamna numai la domnul. — Nu ţi s’a părut nimic schimbat In relaţiunile lor zilele acestea... — Nimic, d-le comisar. — Cu toate acestea a fost aici ceva care nu se poate lămuri.... Dacă s’a u-cis el însuşi n’a putut să strice el a-ceastă oglindă. — D-le comisar, zise agentul care se uitase la revolver, s'a tras două lovituri.... — Ei bine 1 — Poate ca ştiind că va fi arestat în astă dimineaţă. — Arestat 1 zise femeia din casă. — S’a hotărât să se ucidă, dar n’a voit ca femeia lui să-l supraveţurască... D-na Sâglin, speriata, se vede, s’a închis la ea; a tras poate de aici în ea, stricând ast fel oglinda, şi apoi a tras al doilea foc în el. — Da, să poate să fie aşa ; dar a-tuncl ar trebui să găsim pe femeia sa.. Dacă a fost atinsă, am găsi-o rănită ; daca n’a fost, a trebuit să se întoarcă după faptul bărbatului său. —■ Poate e In gradină. — A I dar, mă gândesc un lucru d-le comisar, am luat toate hainele de zi ale doamnei şi le am dus sus ; nu i-am mai lăsat de cât un capot şi un şal. Nu le mal Yâd aici ; prin urmare sunt pe dânsa. — Trebue să o regăsim. Căutaţi pretutindeni, zise el agenţilor pe care ÎI chemase. Un servitor veni să spue că victima se deştepta. Comisarul alergă Îndată la odaia lui Fernand Sâglin. El sta întins pe pat, legat la cap. Deschise ochii, se ridică într’un cot şi se uita speriat împrejurul lui. Nu ’şl da încă bine seamă. Vederea oamenilor care ’l înconjurau nu ’l minună, lş amintea ce să petrecuse. Loviturile de pistol deşteptase pe servitori care venise în ajutorul săh. Recunoscând pe comisar dupe însemnele lui, îl întreba : — D-le comisar... i-aî arestai... pe a-mândoi ? —■ Cine e ? zise comisarul fără & respunde ia întrebare. — Et e, contele Otto. — Contele ptto ? l’al surprins în o-daia femeie! d-tale ? — Da, zise el furios. L’am surprins In braţele sale. li ai în mâna d-tale. El m’a asasinat, mi-a întins o cur3ă, mă aştepta.... Uade-I asasinul ? îmboldit de suferinţa aprigă a gelo-siei, el voia ca mai cu seamă să-şi res-bune asupra celui care 11 luase pe femeia pe care o iubea. N’o învinovăţea pe dănsa. — L’aţl arestat ? întrebă el încă o dată. — Nu, d-le.... II căutăm. — A plecat ? — N’am dat peste nici o urmă. — Dar ea ? întrebă el cu grije- — Gând am intrat In camera femuiel d-tale era goală, toate uşele eraţi închise... erai întins fără cunoştinţă în buduar, şi mal întftih am crezut că te al sinucis. (Va urma) tm * P U B LI C I T A T E A ZIARULUI ,, EPOCA" Tirngiu 0.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. D. Aslan a adaos că autoritatea lucrului judecat nu este absolută nici In civil, după opinia luminată a Jurisconsulţilor, necum sS fie admisă In materie politica şi electorala, când e vorba de naţionalitate. Şi ca se probeze că protivnicil vor sS surprindă justiţia, a depus In mâinile preşedintelui o afestaţie a primarului insulei Tinos din Ciclade, investita cu toate legalizările necesare, prin care se a-rată că individul In cestie este născut la Tinos din părinţi eleni în anul 1 84!) şi înscris In condica naşterilor de acolo la matricula no. 630 iar nu la Ismail In 1847 cum se pretinde sentinţa tribunalului de Iaşi dată In 1881. A depus asemenea o declaraţie formalăaconsululul Rusiei, prin care se certifică că există şi au existat dianainte de 1847 condici dn naştere şi de moarte In Ismail ca şi In toată Basarabia ; ceia ce probează că dacă Sipsimosar fi fost într’adevăr născut la Ismail la 1847 nu avea nevoe de o atestaţie prin martori când era atât de uşor să scoată un estract In regula din zisele condici. A depus încă un act de naştere a lui Sipsimos, făcut tot prin martori în 1872, spre a se putea căsători ; dar In el se pretinde că contestatul s'a născut asta dată la Ismail In 1846, iar nu în 1847, cum zice hotărârea citată. Mal mult, spre a înconjura legea In privirea autorisăril părinţilor la căsătoria fiilor, acest semeţ lalşar, tot prin martori a făcut şi un act de moarte In care se arăta că muma lui a murit la Ismail In 1846, (adică înainte de a ’l naşte) pe când dupe informaţia luată de la starea civilă din Galaţi se dovedeşte că a murit In Galaţi In Octombrie 1885. D. N. Ceaur Aslan Intr'o briliantă replică a spulberat toată argumentaţiu-nea şicanierâ In dosul căreia Sipsimos voia să se adăpostească ca să remâie bine Înscris In listele Iaşilor, şi pentru a depărta or ce discuţie sinceră a calităţii de cetăţean român ce pretinde a avea ; d. Aslan a arătat cum, prin manopere de surprindere şi prin ajutorul unor serii de falşurl cutezătoare acest om şi-a clădit şi statutul său civil şi cel politic. Tribunalul dupe o scurtă deliberare a rostit sentinţa sa prin care declară că Marcos Sipsimos nu are calitatea de cetăţean român şi nu poate figura Intre alegătorii români. Pronunţarea acestei hotărâri a produs, In numerosul public grămădit In sală, o explosiune de mulţumire. Toată lumea din Iaşi priveşte această sentinţă ca o legitimă satisfacere dată morali-tăţel publice şi conştiinţei naţionale. Uniî aşteaptă sancţiunea el supremă— adecă pedepsirea falşarulul spre pildu-irea serioasa a celor ce ar mal fi ispitiţi să calce legile cele mal esenţiale, ale ţării. Vom vedea acum dacă şi aceşti demni magistraţi care şi-au îndeplinit cu conştiinţă marea lor Însărcinare socială, vor fi trataţi cum a fost tratat alt demn magistrat — d-nu Sofian — pentru că a Indrăsnit a se purta corect în alegerile comunale de Iaşi. Deci în resumat resultă din cele ce preced: 1. Gă, Sipsimos s'a furişat în baroul leşan fără ca nimeni să’l fi văzut In posesiunea vre unei diplome, călcând legea constitutivă a corpului de advocaţi; 2. Gă, s'a căsătorit cu plăsmuire de acte falşe călcând legea stării civile declarându-se născut în 1846 In Ismai când ştia bine că este născut la Tinos in 1849; ‘ 3. Gă, prin un falş impiu declară pe muma sa moartă la Ismail In 1846 când ea a trăit până In 1885 Galaţi unde a şi repausat; 4. Că, pentru a se înscri în listele electorale—ca se poată esploata politica precum esploatează avocatura — tot prin plăsmuiri de acte falşe se arătă născut la Ismail în 1847, când ştia că este cetăţean elin născut la Tinos în 1849, ear nu cetăţean rus cum a susţi- nut că este dinainlea tribunalu'ul de Iaşi în 1881 lnti ’o judecată pe cai o o organisase se (ie f r.i contradicton. Eatâ omul ! Bată colectivistul!... Aflăm Insă că el nu se ţine învins cu atât, şi ca tare pe înaltele Iul protecţii se va adresa Curţi de Casaţie; ear d că şi aici nu va fi mal norocos de cum a fost la tribunalul de Iaşi, apoi se va întoarce cu cerere dp împământenire la Parlament, unde şt:e că patronul sSQ obţine tot-ce voidşte de la majoritatea colectivista... Vom vedea 1 Ar fi o adevărată ruşine pentru ţara aceasta ca se o vedem transformată In Noua Galedonie pentru oploşirea tuturor aventurierilor lumel... Şi Iiind-că voiesc se scutesc ţara mea de ast-fel de ruşine, mă void sili se vă trimit copie de pe toate actele ce concernă pe Marcos Sipsimos Diasorinos, precum şi notiţe precise de faptele lui, atât pentru timpul ce Ea petrecut în patria lui cea adevărată cât şi pentru timpul ce l'a petrecut la Kişineu şi In Iaşi. Câci am auzit spunându-se că a fugit din Tinos şi s’a refugiat In Kişineu spre a se sustrage de la efectele unei con-damnaţiuni pentru furtul a 3000 drahme pe când era impiegat la o judecătorie In partea locului, şi că atât în Kişineu cât şi In Iaşi, ar fi făcut isprăvi de o moralitate cu totul condemnabilă. Ani o hi Furnică C0RPURILEJ.EG1U1T0ARE SENATUL Şedinţa de Joi 12 Martie 1887 D. Al. Orăscu, vice preşedinte, deschide şedinţa la 2 1/2. D. Eug. Slateseu ministrul justiţiei roagă biuroul să pue la ordinea zilei de Luni cartea IV a codicelul de comerţ. D. Vergnti vrea se vorbească. Voci întrerupând: La bucătăreasă I... La slujnice!... La doică! la doică!... D. Statescu anunţă Senatului că după vacanţiile Paştilor sesiunea parlamentară se va prelungi. Senatul trece în secţii la 2 şi 45. Bedecu. CAMERA Şedinţa de la 12 Martie 1887 D. vice-preşedinte G. Chiţu deschide şedinţa la ora 1 i/4 fiind presenţl 115 deputaţi. D. Fleva consimte la amânarea interpe-lărel sale relativ la afacerea Ogrăzeauu, Primul ministru fiind absinte. • U. Djuvara continuând discursul săQ de erl, respunde pas cu pas la aserţiunile fantastice şi la raţionamentele bizare ale d-lul Xenopulo. D-sa demonstra că departe de a ne bucura de o stare financiară strălucită, adevărul este ca nici o ţară din lume u’are o datorie publică aşa mare în raport cu bugetul său ca ţara noastră. E timp să ne oprim cu emiterea de rentă; deja prea mult ne am înaintat. Falimentul sau cel puţin discreditul bate la uşă. Părăsind terenul «ifrelor, d. Djuvara respunde d-lui Xenopulo asupra politicei generale şi situaţiei partidelor în presenţă. Partea aceasta a discursului d-lul Djuvara este de o energie admirabilă. La lie care argument, oratorul ştie sadaoge câte o trăsură de spirit. D-sa maniazâ cu multă uşurinţă şi dibăcie sarcasmul; a-postro!ele sale câtre d. Xenopulo, sdro-bitoarc pentru acesta, au fost subliniate de călduroasele aplause ale minori ţâţei. «D. Xenopol ne-a calificat pe noi libe-«ralil disidenţi partid în formaţiune» fie! Dar d-voastrâ ce sunteţi? «daca nu o co-ulectivitale in decomposiliune (aplause prelungite). — S’aude o teribilă sonerie a clopoţelului presidenţial. D. Ii.it/.u, d-le DjuvaraI intraţi In materie (ilaritate mare). Urătorul termină zicând că precum d. Xenopol, procuror sub d. Lascar Catargiu, a declarat de iu tribună ca atunci vota cu conservatorii ca să nu ’şl piarzâ postul, precum a mal declarat earăşl că d-sa esLe azi avocatul guvernului, tot ast-fel bânu-eşte d-sa că va şti să apere orl-ce partid care ar veni la putere ; căci d-sa, după propria d-sale mărturisire nu e omul con-vingerel, ci omul care se călăuzeşte după interesul momentului, un fel de plasture guvernamental, ţilaritate, aplause) cuvântul va ramâuea. După ce termină frumosul sfeQ discurs, d. Djuvara este îmbrăţişat şi felicitat de toţi colegii săi din minorilale. D. Miliaescu l'immibai-u, este guvernamentalul desemnat pentru a răspunde d-lul Djuvara. Discursul săii este un discurs de circumstanţă. Ingrată sarcină este, zău, să apere cine-va o causă proastă, fără altă convingere Ue cât aceea că nare ce face şi Lrebue s'o apere. D. Porumbar.u se întinde mult asupra deficitelor şi diferitelor rele moştenite de guvernul actual de )a guvernul conservator. Nare cihc să’l observe că între toate a-cele rele, moştenite de la guvernul conservator figurează şi d-sa, e re pe atunci era un apără!oral săă ce! puţin tot atât de călduros cdl este azi apărătorul politicei colectiviste. Tristă moştenire care nu treime primită nici păstrată de cât sub berie-liciîl de inventar! După o oră de monotonă litanie, sărbâdă ^ de repetiţie a precedentelor discursuri guvernamentale, microbul colectivist obosit cere preşedintelui 5 minute de pausâ. La redeschidere d. M. l’Ortimbaru continuă pe acelaşi ton şi mal vorbeşte încă un ceas, după care şedinţa se suspendă din nou. După cinci minute se redeschide şi se ridică definitiv Ia 5 1/2. Un spectator. D. Dim. Guşti, vice-preşedinte al Senatului a fost lovit azi noapte de un atac de aploplexie. Se crede însă că bolnavul se va restabili în curând. 0 Una din nperaţiunele cele mal rari şi importante a fost astă-zî executată la Spitalul Colţea de câtre d. Dr. Severeanu în presenţă d-lor Doctori Clement, secundarul d-tul Dr. Severeanu , Leonte , Rommeeanu Fiala, A. Fotino, Gligorescu, Schsh-mann, Oumitrescu, Marin, Baican şi a d-luî M. Gogâlniceann. O femee încă teneră, ce purta o enormă splină hypertrofiatâ şi flotantă ce ’i producea mare jenă s’a supus astă-zi operaţiunei care era absolut neepsară. U-nu d r. Severeanu a practicat cu deplin succes extirparea acestui organ. m D. Aurelian a fost chiemat azi grabnic de la Senat la d. Ion Brâ-tianu acass. Colegii d-luî Aurelian păreau a ataşa oare-care însemnătate la acest fapt şi ’l comentau în diferite chipuri. • Încercarea mitrailozelor s’a h itărît a se face pe o scară mai întinsă. In acest scop, o baterie complectă de mitrailoze va fi dată regimentului al 6 lea de artilerie. D. Manolescu, fost prim-procuror la tribunalul Ilfov şi actual procuror general la Curtea d’apel diri Bucureşti, a fost însărcinat de d. Ministru al justiţiei se ia de la tribunal dosarul afacere! Ogrezeanuşi se ’lducă la Ministeriu, însărcinare de care s’a şi achitat azi. De ce d. Manolescu? # Apreciaţiunea d-lui Mitică Moruzi asupra purtărei d-lul Xenopol în a-facerea d'alaltă-seară : «Acum ved şi eu că este jidan» a zis d. prefect al poliţiei rotunjind raza cu o espresiuue foarte românească. • Intre personagele streine de curând decorate de guvernul nostru sunt şi d-niî Goblet prezident al con-siluluî şi Flourens, ministru al afa-* cerilor streine în Franţa. Ambii au primit marele cordon al «Stelei României». m D. Lupu Costalei, care nu pare tocmai entuziasmat de noua sa funcţiune ar fi declarat mai multor a-mici că ’şl va da ia curând demi-siunea. £ Secţiunile Senatului s’au ocupat azi cu legea comunală. Doue secţiuni au şi terminat esaminarea a-celeî leg; şi au numit delegaţii lor. n De şi medicii au recomandat pentru azi d-lui Ion Brâtianu repausul cel mal absolut,totuşi d sa a priimit la 12 pe colegii seî cu cari a ţinut un scurt consiliu. © D. Dumitru Sturza aspus din nou azi mai multor persoane că dacă va părăsi ministerul instrucţiune! publice, aceasta nu va fl pentru a lua un alt portofoliu ci pentru a se retrage definitiv. & Consiliul technic de pe lângă primăria Capitalei s’a pronunţat categoric contra reducţiunilor nechibzuite făcute de com'siunea bugetară a Consiliului comunal la capitolul serviciului technic. & Conferinţa d-lui I. N. lancovescu, care era anunţată pentru astă seară, nu va puleaavea loc, a. lancovescu, fiind reţinut la Craiova din cause neprevăzute. • Doamna Paulina Luca, aşteptată cu atâta nerăbdare de publicul a-metor de muzică bună, şi care n’a putut încă părăsi Viena din cauza săQâţâţei sale sdruncinate, va sosi Duminica viitoare în Bucureşti. Prima sa represenlaţiune va fi dată Marţea viitoare ou opera Trovatore. «fi Se se citească pe pagina IV ULTIMA ORA STiRI DE LA BUFETUL SENATULUI D. Senator Antonescu (Cârnu din Teleorman) se aşezase azi, înainte de deschiderea şedinţei publice, pe banca ministeriala şi surîdea la nişte cunoscuţi ai sâi aflaţi în uaa din tribune. Un coleg al său, doctorul Frumu-şeanu, trecând pe dinaintea lui ’l salută profund. Atunci d. Antonescu, ambarasat, zise: «Nu este aşa că ’ml ar şedea bine aci.»? — Cum nu, răspunse d. Frumuşeanu; şi de ce n’al fi şi d-ta pe acea bancă când aţâţi idioţi ad ocupat acel loc ? — Pardon, aci nu şade de cât d. Brătianu. ULTIME DEPESI AGENŢIA HAVAS Berlin, 24 Martie.—Regele şi Regina României au vizitat ieri dimineaţa arsenalul, Onorurile au fost făcute de colonelul Ising şi directorul Weiss. Regele Carol era In uniforma de dragonl. Majestâţile Lor examinară arsenalul In toate detaliile sale; sala de arme a-trase mal cu seama atenţiunea lor. Dupâ amează Majestâţile Lor au asistat la şedinţa Cămării Seniorilor. Seara, Regele şi Regina au asistat la represintaţiunea de gala dată la Operă. Se dansa un balet «Sardanapal». Maiestăţile Lor erau In marea loje Imperială, cu împărăteasa Germaniei Regele şi Regina de Saxa şi marele duce de MiklemburgSchwerin. Paris, 24 Martie. — Jorrnal des De-bats desminte în mod formal că Rusia ar 11 făcut Franciel propuneri In vederea unei alianţe Intre cele 2 ţâri. Atena, 24 Martie.—Depeşi din Sofia pretind că Grecii pregătesc o reseoalâ In Macedonia. Aceasta e o simplă manoperă din partea guvernului bulgar, care pregăteşte el însuşi o invasiune, spre a Înşela ast-fel opiniunea publica a Europit. Grecia e unanima a dori menţinerea «Statului quo» şi nu e dispusă a sprijini nici o încercare de reseoalâ. Darmsladt,24 Martie.—Se desminte In mod absolut ştirea ce a circftlat despre călătoria baronului de Riedezel la Sofia. Nimeni, din cei ce Înconjoară pe prinţul de Battemberg, n’a plecat In Bulgaria. St. Pelersliurg, 24 Martie. — Patru generali,'.cari dirig serviciul poliţiei şi gendarmeria aU primit scrisori ce con. ţin ameninţări de moarte. AGENŢIA LI BEHA Londra, 24 Martie. — Camera Comunelor. — D. W. H. Smith, ministru de resbol, cere Camerei de a nu prelungi mal mult discuţiunea asupra le-gei criminale ce trebue aplicata Irlandei. ’Işl esprimâ părerea de râu că Parneliştil n’au crezut de cuviinţa se ea parte la desbaterile acestei legi care interesează în cel mal 'nalt grad ţara şi parlamentul. D. Gladstone respunde că nu trebue să se grăbească de a lua Intr’o cestiune atât de importanta o resoluţiune definitivă. D. Parnel anunţă că cinci din amici săi doresc a lua parte la desbaterl şi vor vorbi asupra legei ce guvernul propune. BIBLIOGRAFIE A apărut şi se alia de vânzare la librăria Socec C-ie. Sistem naţional de Economie politică de Frederic List, tradus de,L N. Papiniu cu o prefaţă de d. P. S. Aurelian, preţul 6 lei Lai Martie va apare tuBacati No. 1 din revista Siagasiuul Literar. Abonamentele: )se plâlesc tot-d’a-una înainte) pe 1 an no noi 10 ; pe 1/2 an lei 5.50 ; un No. 1 IeO. Din sumarul No. 1, Sandu, novelă. — Pe un album, poesie. —iCum e Tanda, aşa şi Manda, corn. 1 act. — Erl-Azl-Mâiue, p. — Monologul unul cerşetor. — Viaţa Iul Alexandru I.—Poveste.—Legenda rând unele). —Negustorie Ţigănească, auec. pop. Şarade, otc. ele. D-uii cari se vor abonaşi vor trimite banii înainte de 15 Februarie la administratorul revistei, d-1 De la Bacău str. Focşanilor, vor primi un roman sad 100 cărţi de visitâ. Toţi abonaţii aO drept la premii e pentru deslegarea şaradelor şi un scâzâ-ment de 20 0/o la toate cărţile anume publicate prin revistă. NB. Sperăm că cele-l-alte ziare şi mal cu seamă revistele, vor biue-voi a reproduce acest anunţ, pentru care le mulţumim mal de’nainte. Domnul Teodor Varare.iru şi Doamna Maria Vacarescu, Domnul Radu Vacarescii, Domnul Locotenent Mikail G. Ghica şi Doamna Elena Ghica, născută Vacarescu, Domnişoara Maria şi And Vacarescu, Domnişoara Marin Ginea; familia Inan Vacarescu familiile Ghica, Stvbeiu, Bibescu, Glo-goreanu. Mânu, Barcanescu, Lens, Cretule-sci, şi Baterii, Domnul General ZefkUr şi Doamna Domnul General .4. Cal.- nescu şi Doamna Olqa Calinescu, Domnul G.Marianu şi Doamna Ana Marianu, vă aduc la cunoscinţâ moartea prea iubitului lor părinte, socru, moş, strămoş, unohifi şi văr. MARELE LOGOFET CONSTANTIN VACARESCU Fosl Membru la Înalta Corle născut la 17Ianuariil 1804,încetat din viaţă la 12 Martie 1887 şi vă roagă să bine-voiţl a asista la cere monia îmmormântăril care se va săvtrşi Vineri, 13 Martie, cor. la orele 2 d. a., în S-ta Biserica Domniţa Bâlaşa, de unde rămăşiţele răposatului vor fi duse la cimitirul Şerban-Vodâ. Prietenii şi cunoscuţii, cari din eroare nu vor 11 fosttncuiuHcinţaţl sunt rugaţi a considera aceasta drept învitaţiune. SALA ATENEULUI Vineri 1 3 TVIar*tie, 1887 MARE CONCERT Dat de domnul CONSTANTIN GEORGESCU Cu gaţiosul concurs a! d-nel Aristita B. Manolescu şi al d-lor Gr. Manolescu, Andreas Gruber şi Otto Teutsch. BUN SI NU SCUMP Prima Fabrica de conserve naţionale fondata la anul 1879 sub firma C T. CH RISTOFOR L.A. MARINAR Calea Victeriei, 100 vis-ă-vis de Cişmeaua roşie sub Jokei Club * In curând va sosi asortimentu de toate felurile de : Ape minerale pe periodul an. 1887. Luţernâ de semănat Stridii proaspete duzina 2, 50 Mandarine Conserve româneşti Somn de Rin Rom pentru vişinată englezsc Apă de melisâ NB. Asemenea posed crema de Câlimâ-nestl (brânzâ) ghiuden de Botoşani. Rog dar pe onor. public a nu perde oca-siunea şi a vizita acest magasin spre a se sonvinge de adevăr. Cu stima C. T. CHIUSTO FOBII. I» v. ms’ w s M9 '-X MM -1 » 9 'CB W ÎD' SALTERS fl) de la facultatea din Viena 1 | SPEC.: BOALE de FEMEI şi » J SYFILIS S'A MUTAT | No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 LANGA FARMACIA « CU SFINŢI » |g ( Calea Mqsilor ) M ConsullaţiunI în toate zilele de la 2 f — a — 5 p. m. — (fi I L. j '(W"ffiif-I LlV|ă' . .Iarger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Maro asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti ou balene veritabile. Trousouri complecte pentru fldantati. I.aj ettes si Trousouri pentru copil. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTHII ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OHI-Cll VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA5 VICTORIEI, PALATUL « DACI A-ROM AN 1A » vis-â-vis de librăria Socec nr m iihl Caisele din Strada l)b Vl\Mnh LucaCt 45, făcând colţ cu Strada Remus, compuse din 4 odăişiantre, odae de servitori, sofra-gerie şi bucăt rie; pimniţă mare zidită, curte cu pomi roditori.— Pentru preţ a se adresa la proprietară In aceste case. Singura Scoală de musica vocală si i 11-strumentală in ţară, automată şi probată do inaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Această şcoală fiind prevăzută cu mal mulţi profesori se pot preda lecţiunl de musica vocală şi de or ce instrument pentru modesta sumă. «le 15 franci pe lunu de la 1/13 Maiu va II şi un curs saparat in fie care Dumică după ameaza pentru pa tru mâini trios (juatretele etc. lacsrenuse primesc da cât Elevii cei inainlaţi pentru acesta 10 fr. pe luna inscrierile se fac in toate zilele de la 8-9 a. m. si de la 3—8 după ameaza. EREZII L. LEMAJTRE SUCCESORII mmm m m si alama - mm mecanic BUCUREŞTI, — CAI TA Vf.CARfSTI 251, — BUCUREŞTI Se însăreinâză nu coristruc-ţiunl de turbine si mori cu preturi mal reduse de cât acele «lin Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecuteazâ repede ori-care lucru de turnătorie safl mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. IVI ar o deposit. de fer, raiuri pentru vagonete d6cfluviile, tzeve de tuoi. IVIare asortiment de pietre de moaro.Ln Fertâ-sous-Jouars. 111 ÎHÎ VEW7A nr arm \saki si IEPE UE V Eli tiil iiE de prasila, MANZI, CAI «le ALEIlGARE antrenaţi de pur singe englei :esc. A se adresai ad. Reimcr la Paşcani,plasa Snagov (Ilfov'j. II M CTII TIC UT de curs superior a-Ull OlUUtril vândcâte vaore libere, doreşte a da lecţiunl de clas le primare. A se adresa la administratiaeziaru-Iui EPOCA SSL RAŞCAGRADINA se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATISTE Noi 11. IIV \i;\7 11) I,’ Doua perechi casse tn Bucu-IPUl \ lăA/>:\ 11 rescl, cartier central, pa o întindere de 2000 şi mal bine m. p. in cari se coprind, clădirile, gradina, florărie, bai, etc. Peste 40 saloane şi camere alarâ de cdlmia, grajd, şopron, 4 pimniţi instalaţie de apa, iluminaţie cu gaz, sonerie electrica etc. Pentru plata ee fac inlesniri prin buna intelegere. Informatiuni la Administraţia acestui Ziar. np VPN7ARE CAI UARI 0 p®**®®»»® UE VEliEARE pentru trăsură, a se a-dresa Stada Baliştea, No. II SAMANTA DE IN ES talea cea mal bună, foarte curat. Se află de vânzare la proprietatea < um-pineancn un chilometru departe de oraşiul Focşani. DE VENZARE Pădure k>at,r*îna de 1 2 ani In întindere de 400 pogoane lemn de gorun, frasin ş. a. de pe moşia Alicenii-Călnău, un ceits depărtare p. şosea de oraşul Buzfifl.—A se adresa In toate zilele de la 2 ore până 5 ore la de N. la-covaky Str. Mercur No. 4 bis. nc 1/ C N 7 A R C 200 P°fe'oane moşie, Ut VtliLH llt tn apropiere de Bucureşti cu trăsura o oră şi 18 minute cu calea ferată. Doritorii să se adreseze calea Plevnel No. 57. nr IMPUIDIAT Casa din Strada Ut I nUll Ini Al Sfinţi Apostoli No. 42, cu două âtage, aproapede clieurt. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74. •X# = MARELE * HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi elegant hotel din ţară, situat pe Calea Victoriei în faţa stradel Lipscani, din nod clădit, având patru faţade, «sfc-Jel tn cât toate ferestrele respândesc In stradă. Cu desăvârşire nou montat, dupe sistemul cel mai modern, având restaurant si cafenea foarte spaţioasă, berărie şi alte conforturi,curăţenie cea rua' esernplară. Salon pentru soarele, nunţi, bancheturişi altele. Toate lucrurile de consumaţie de pi ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mal prompt. PH. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUl HOTELULUI HUGO DIN BRAILA •x#-- CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 12 Martie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabiiâ. . . 5 0/0 » română perpetuă. 6 0/0 Oblig. deStat(Rur. conv.r Impr. cu prime Bucu» (lei 20] 7 0/0 lmpr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig. Casei pens. (1.3001 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 5 0/0 » » » 6 0/0 » » » 5 0/0 » rurale » 5 0/0 » » » Aur contra Argint sau bilete. 94 1/2 95 84 84 3/4 34 36 70 71 195 205 81 1/4 81 3/4 96 1/2 97 1/2 84 1/4 85 101 100 t/2 18 1/4 18 3/4 DE VGNZARE SI DU AIIF.\I>AT MOŞIA (.IIIVIII Districtul I a Ionii t za Porprietatea moştenitorilor B. BOERESCU A se adresa 11 Str. Pensionat, Bucureşti DE ÎNCHIRIAT De la Sf. Gheorghe viitor CASA d-lul V. ElOTT din Str. Luterana No. 15, mobilate si «remobilate având 22 camere, grajd de 10 cal. şopron de 5 trăsuri 2 pim niţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Asemenea şi de arendai de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlniştc. Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar în toate zilele de la orele 8 de dimi-neaţăpână la orele 5 seara. GAL ATZI GR AND HOTEL NATIONAL Calaţi. — STRADA MARE— Galaţi Cel mal mare şi elegant Hotel din acest oraş, situat In centrul oraşului în apropierea tuturor autorităţilor şi caselor de eomeroiu, având trei faţade aleea or toate ferestre afi vederea tn stradă. Cu desăvârşire din nofl montat si restaurat dupe stilul cel mal modern, având Restaurant şi Cafenea foarte spaţioasă, bâuturl streine şi indigene diii cele mai alese. Curăţenia exemplară, Salon pentru Soarele, Nunţi, Bancbeturi şi altele Consumaţiile de prima calitate cu preţuri moderate. Rog pe onor. P. T Voiajori a nu perde rara ocasiune de a visila acest renumit liotei. Cu toată stitr a I. ENGIIEL, Antreprenpr. ULTIMA ORA DIN NAUNTRU P. S. S. Episcopul d’Argeşiu a ordonat a sc face o cercetare amănunţită asupra mărturisire! ce se atribue unui Duhovnic înaintea Curţeî cu Juraţi, in cazul d’a se constata că mărturisirea a făcut’o în cualitate de Duhovnic, destăinuind o confesiune ce a primit de la un credincios, preotul In ceslie va fi înaintat Tribunalului Bisericesc, spre a fi poprit, în puterea sf. Ganone, de la * cele preoţeşti. Consiliul de anchetă, compus dupe cum am arătat în infonnuţiunile de uzi dimineaţă, s’a întrunit azi spre u cerceta afacerea generalului Can-tili. Generalul Gantili s’a presentat tn persoană fără a li asistat de nici un apărător. D-811 a contestat Consiliului com-petinţa d’a se pronunţa în causă, de oare-ce Consiliul do anchetă este instituit dupe legea acum de curând votată,lege posterioară faptului seti, şi care nu i se poate aplica de oarece legile n’au efect retroactif. D’altmintrelea d. general Cantili are puternice motive a crede că acea lege a’l fost făcută într’adins pentru a fi aplicată, căci ministrul de resbel de la început, procedând în mod greşit, în loc d’a consimţi la cererea sa de dare în judecată a vroit prin mijloace piezişe se ajungă la eliminarea sa din armată, fără a mai risca sorţii incerţi ai unei judecăţi. D. general a contestat nu numai competinţa Consiliului dar încă şi compunerea sa contrarie regulamentului; câcl In loc d’a se trage la sorţi 5 generali din 8 — cea ,ce constitue garanţia celui supus Consiliului —Ministrul de Bestiei a considerat tragerea la sorţi ca îndeplinită prin faptul că numai 5 generali erau disponibili. Consiliul în majoriLute de 4 membrii a declinat excepţiunea de com-petinţă, rămâind la părere numai d. general Arion care a admis fundată argumentarea d-lui general Cantili. intrând In fond, Consiliul de anchetă a decis cu majoritate de 3 voturi punerea în disponibilitate a d-lui general Cantili pe timp de un an. Vom reveni asupra acestei afaceri. DIN AFARA Paris, 24 Martie.—D. Jules Fery, fostul preşedinte al consiliului, s’a îmbarcat astă-zl la Marsilia mergând In Algeria. Petersburg, 24 Martie. — Poarta a cerut Rusiei să declare care sunt vederile sale privitoare la o schimbare complactă a Regenţei şi a ministerului. Poarta cere asemenea Rusiei s<5 se înţeleagă cu,puterile spre a desemna un candidat la tronul Bulgariei. Ilagu, 24 Martie.—Camera 2-a a votat cu 64 voturi contra 15 articolul legei electorale care întinde dreptul de vot la toţi Olandezi care Împlinind con-diţiuniie de capacitate cerute de lege aii censul cerut. Acest articol exclude sufragiul universal. (Agenţia Liberă). NUVELE FINANCIARE De şi Dunărea s’a deschis de atâta timp mişcarea porturilor este tot slabă, ca dovadă ealâ stocul cerealelor aflate în portul Brăila: Orz 2i0,000 hektolilre Grâu 97,000 Ovăz 39,000 « adunate cu cele, l’alte feluri, avetivcolosula cifră dtî peste 550,000 hectolitri. l-a Galaţi de sigur va li un sloc ca al Brăilei. —x— i www.dacoromanica.ro In termen mediu nu se vinde pe zi de cât un maximum de 30,000 hectolitri. Orzul ţine prima linie. Preţul lui variază între 3,58—4,225 hectolitru. Grâul Intre 10,275—12,00 liect. Porumbul de la 6,10—6,80 hect. La Pesta grâul de Banal, cotează Intre 9,10—9,45 florini. Secara ungurească 7,10—7,70. Ovăzul 6,55—6,85. —x— La Bursă nu s a vorbit de cât foarte puţin asupra Daciei or care a închis la £57 1/2 —258 1/2. Construcţiele 127. Agiul 18,60. —x— Londra stâ a9t-fel : ' Consolidatele ferme la 102 1/16. Schimbul asupra Parisului şi Berlinului 25,53. —X— (lenta perpetuă Română 50/0 a reprins din c-ursul săQ ajungând la 91,50. Losurile turceşti ferme la 33. —x— Amortisabila Română 5 0/0 la Berlin s’a urcat la 93,31. 6 0/0 C. F. R. 103,75 adică a perdut 0,05 centime asupra cursului precedent. 5 0/0 C. F. R. câşLigă 0,10 centime Închizând la 100,20. SPECTACOLE TEATRU DACIA DUPE CERERE GENERALA Juoi la #2 Martie 1885 ZEFLEMELE Revistă politică şi umoristică a anului 1886 în 3 acte, cu cântece de d-nit 1. Negruzzi şi D. R. Rosetti MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY SI nula Pulitzil Ao. t IX TOATE SERILE MARE REPRESENTAT1E ou pi-ocji'u.111 schimbat REPRESENTATU EXTRAORDINARA Merouri si Sâmbnta HIGH-LIFE llESCHIDEKţA CASI LA 71/2 SF.AKA ÎNCEPUTUL LA 8 1/2 ORE SEARA Tlpogratiu ziarului i tll’OA*