ANUL II Ne. 388 ^ DOUA EDITIUNE JUOI, 12 (24) MARTIE 1887 15 BANI NTJMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 9! 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-CAUNA ÎNAINTE EV BECL'RESCI La casa Administratiunel EV TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an <0 lei, 6 luni ®0 lei, 3 luni 10 lei. I.\ STRF.IAATATE: La tcate ofilciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50e luni 85 lei IA PAR14: Sega9estejurnalul cu fSCeni. minierul, la Kioscul din rar Ror»tai«»-i*-e t Iîi Bulevardul St. tiermalu .\o. S4. 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Ln Paris: la Agoncc lînvas, place de la bour se, t. Aitrnpe Llhre, rue .\otre Dame des Vicloires HO, (Place de la BourseJ pentru Paris, Franci», Germania, Aimtro-L'ngarla. Italia Si Harpa Britani e. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunciuri si reclame pe pagina treia î lei linia MANUSCRIPTELE NU SE INAP0II7A 50 BANI UN NUMER VECHib Qrioork ventura APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAI IA Prlm-redacto.’ lesponsabll No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 8. CALATOR IA REGELUI BUGETUL LECTIUNE UNUI MIŞEL ROMANIA SI GERMANIA minun i cu nti:i u:\i:sn: FEMEIA MORTULUI ■■■■HHBBBMMHMBMani CALATOR IA REGELUI Călătoria pe care a întreprins’o Regele şi Regina României la Berlin ln scop d’a asista la sărbarile ce au avut loc cu ocaziunea al noua-zecelea aniversar al naşterel împăratului Wilhelm, e un eveniment care nu poate (i trecut cu vedere ln tmpregiurările actuale. Cu toate că guvernanţii noştri s'ad încercat a lua acestei călătorii or ce însemnate politică, prin faptul că nici un ministru nu însoţeşte pe Suveran, nu să poate tăgădui că presenţa Regelui Csrol al României la Berlin ln acest moment are o mare însemnătate. Regele Carol e singurul monarch al unei ţări Independente care să fi mers In persoană la Berlin pentru a reprezenta ţara la sărbările aniversarului. El să va alia acolo în mijlocul unei strălucite adunări de principi şi de ambasadori, dar nici unul din aceste Înalte personagii nu va fi de rangul săO, câcl nici unul nu este Suveranul unei ţări independente. Prin urmare trebue să presupunem că Regele Carol n’a mers la Berlin de cât în calitate de rudă a împăratului. Naşte acum întrebarea: Calitatea de rudă era ea oare îndestulătoare pentru a face pe Regele nostru să uite In acâstft împrejurare situaţiunea sa de Suveran al unei naţiuni de sine stătătoare pentru a merge la Berlin să joace rolul unul ambasador şi a fi cuprins şi el ln gloata princiară care înconjură pe bătrânul Împărat al Germaniei? Noi credem că nu ! înţelegem admiraţiunea, iubirea a-dâncă, devotamentul naţiunel germane pentru bătrlnul el Împărat; împărtăşim chiar In parte aceaşi admiraţiune pentru un Suveran care a contribuit a-tât de mult la mărirea ţărel sale ; am fi înţeles că guvernul român să fi fost representat In or-ce alt mod la serbarea aniversarului de naştere al împăratului, dar ceea ce nu putem admite, ceea ce ne pare ln paguba demnităţel şi aureolei care trebue se înconjoare tronul ţărel româneşti, este faptul că Regele nostru să facă parte din ceata de prinţişorl vasali şi semi-vasall care gravitează Împrejurul luceafărului de la Berlin. Nu acesta era rolul .Regelui României. La ce avem un moştenitor al tronului care poartă uniforma română şi care stă la Berlin? Cel puţin ln această ocaziune ar fi putut să folosească la ceva. Precum Curtea din Viena, cea din Petersburg şi cea din Londra ah trimis principi al caselor domnitoare , ast-fel şi Curtea noastră ar fi trebuit să însărcineze pe principele moştenitor cu representarea ţărel şi a casei regale la serbările aniversarului. Ast-fel cum s’a făcut, călătoria Regelui la Berlin e prin urmare, o derogare flagrantă la regulele care sunt ln fiinţă In uzurile internaţionale, In privinţa unor asemenea solemnităţi princiare. Suntem dar In drept d’a crede că, mergând la Berlin, Regele n’a voit numai să facă un act de bună ruda şi de curtenie către bătrânul împărat, ci că, ln dosul acestui act, este şi o misiune jp "‘ic* de cea mal mare însem- nătate pe care Regele o Îndeplineşte In locul guvernului său. Aci cestiunea devine mal gravă, căci ne Întoarcem iarăşi la acea nenorocită politică personală a Regelui ln cestiunile esterioare. politică care,după noi, este sorginţa lntrege! situaţiunî anormale în care să svârcoleşte ţara de aţâţi ani. E timp ca un asemenea despotism deghizat şi iresponsabil să înceteze o dată. Naţiunea trebuie să ştie a cui e respunderea, ca la momentul răfuelei, să ştie de la cine să ceară socoteală pentru crudele încercări priij care a trecut, urmând o politică străină şi ln contradicţiune flagrantă cu interesele şi tradiţiunile ţărel. g. v. TELEGR A M E AGENŢIA HA VAS llci-liii, 22 Martie. Tot oraşul e pavoasat, casele şi edificiile publice sunt bogat decorate chiar de dimineaţă. O mulţime enormă străbate stradele, mal cu seamă cele de prin prejurul palatului imperial. La orele 9 serviciu solemn în toate bisericile, lajcarc iaO parte şi şcolile. De la 10 până Ta 11, studenţii germani cu drapele şi musicl au defilat înaintea palatului; musicile căutau imnuri patriotice. împăratul a apărut la balcon unde a stat până s’a isprăvit defilarea, salutatdeovaţiunile frenetice ale mu Iţi mii. Majestatea Sa a mulţumit poporului. Pe urmă a început recepţiunea solemnă a membrilor familiei regale şi a personagiilor princiare venite spre a felicita pe Împărat. Serviciul divin organizat demunicipah-l atea a avut loc la 12 şi jumătate la biserica St. Nicolae. Asistenţa s’a dus acolo în mare procesiune. Clerul, autorităţile civile şi militare, corporaţiunile, formaQ un cortegiu de mal bine de 2000 persoane. In toate oraşele mari s’afi făcut asemenea serbări. Prinţul de Bismarck şi mareşalul de Moltke s’au dus la ora 1 la împărat. După ce a primii felicitările curţii Împăratul anunţă tutulor personagelor princiare presinte logodirea prinţului Enric de Prusia cu principesa Ireiia de Hessa. Îndată după aceasta logodiţii au primit felicitările prinţilor. împăratul a conferit cu ocasiunea aniversării safe, diferite decoraţiunl din ordinele sale, miniştrilor şi înalţilor demnitari. budapesta, 22 Martie. Cu ocasiunea zilei aniversare a naşterii împăratului Vilhelm un mare prânz s’a dat astă-zl la Castelul regal. Erau de faţă: ambasadorul şi consulul general al Germaniei, contele Kalnoky şi LoţI membrii cabinetului unguresc. împăratul Prantz Josepli ridică un toast în sănătatea împăratului Germaniei, şi muzica întonâ imnul naţional prusian. Paris, 22 Martie. Camera a respins prin i(i* voturi contra ■-iUH suprataxa asupra porumbului si orezului. Londra, 22 Martie. Camera Comunelor a început desbaterea bitului de întărire a legii criminale pentru Irlanda. Itoma, 22 Martie. Baronul de lveudell a remis azî dimineaţă contelui Robilant insemnele «Vulturului Negru» al Prusiei. Berlin, 21 Martie. Guvernul imperial pregăteşte un proiect de lege privitor la oare cari măsuri nuol de organisare a Alsaciel-Lorenel. Proiectul va 11 presintat în curând Reichstagului. AGENŢIA LIBERA Lisabona, 22 Martie. Principesa Amelia, soţia principelui de Bragance, şi fiica comitelui de Paris, a născut un băiat. Principesa Amelia s’a măritat la 22 Mat 1886. Madrid, 22 Martie. Ziarul Iberia zice că dacă Franţa ar Întinde hotarele Algeriei din partea Marocului nu ar jigni interesele Spaniei care ar cere numai compensaţiunl. Cairo. 22 Martie. D- Le Cbevalier, comisar frauoez pe lîngă casa datoriei publice, sprijinit de cornii ele d’Aunay însărcinatul de afaceri al FrancieT, ameninţă de a urmări guvernul egiptianşi de &1 face responsabil de plaLa integrala a cupoanelorredusc. Itonin, 22 Martie. Generalul de Robilant a adresat generalului Gene o telegramă în care îl blamează câ a predat lui Ras-Alula armele confiscate. Ministrul recomandă generalului d’a avea mal multă grije pentru interesele I-taliel. Pclersburg-, 22 Mart. «Le Journal de Sainl Petersliourg» ia parte ou bucurie la felicitările, ce diu loate părţile să adreseiză împăratului Wilhelm. «Novosti şi Novoie Yremja» recunosc caracterul pacific al serbărel ce se celebrează la Berlin. Aceste ziare vorbesc cu simpatie de înaltele calităţi personale ale împăratului Germaniei. CESTIUNEA ZILEI BUGETUL. Discuţiunea bugetelor devine din ce în ce mal interesantă. Eri am avut două discursuri, unul al d-lul P. Carp şi cel-lalt al d-luî A. Xenopol. Conclusiile ambelor acestor discursuri, ri-dicându-se d’asupra cifrelor şi din cifre deduse, aQ fost opuse, cum bine se înţelege. Oratorul oposant afirmă că actualul guvern, neprevăzător, risipitor, şi fără nici un program financiar hotărât, duce ţara din împrumut în împrumut, de azi până mâine, usând de tot felul de expediinte, întinzând impositele peste limita extremă, în mod neraţional, şi mulţumindu-se pe o echilibrare qtyintită prin u.' fi a re a şi scăderea cifrelor până ce va precipita biata ţară în-tr’o ruină definitivă. Deci nu mal merită a sta la cârmă ; trebue sC cază. Oratorul guvernamental printr’o serie de afirmaţiunl opuse, a căutat se tragă conclu-sia contrarie. Nici un guvern n’a administrat finanţele ţărel mal bine, nici o ţară din lume nu se află într’o situaţie mal prosperă, viitorul ne surîde, şi avuţia publică va creşte infinit dacă guvernul Brătianu va remâne la putere. Cestiunea est-fel aşezată pe adevăratul el tărâm devine într’adevăr foarte interesanta. Contribuabilul de bună credinţă cu greO însă poate eşi din nedomirire, dacă fără alte baze de cât aceste două discursuri, voeşte a’şl forma o convingere. Noi suntem însă foarte doritori ca discuţia p’acest tărîm să continue, căci nu este tărîm mal slab pentru colectivitate. Putem chiar zice că aci e buba cea mal rea, buba sa mortală. Banul este marele motor al colectivităţeî. Prin bani a ajuns la putere, prin bani s’a menţinut, dar tot din causa banilor va cădea. Intr’o serie de articole financiare, Epoca va căuta a analisa, afirmările pro şi contra şi adevărul va trebui să iasă la lumină. Azî discuţia continuă, şi sperăm câ oratorii oposiţiel vor face tot ce în putinţa le va fi ca la fie-care pas în acest dedal ce se chiamă buget, să se oprească să discute articol cu articol, paragraf cu paragraf. Nici o discuţie nu poate fi maî folositoare de cât aceasta. In discuţia bugetelor constă chiar principala misiune a Camerei. Aci cestiunea de încredere sad neîncredere în guvern se impune în mod firesc, şi s’a văzut în ţări streine guvernele cele mal despotice silite să plece capul şi să se supuie cerinţelor Parlamentului, când acesta a refuzat votarea bugetului; pe Româneşte, n’a vrut să deschizâ punga ţărel. Dar din nenorocire ia noi aceasta nu se poate întâmpla; căci guvernul Colectivista ştiut a interesa la conţinutul acelei pungi mal ales p’aceia cari sunt chemaţi a controla şi a vota. Majoritatea colectivistă ştie bine că ce dă guvernului, ’şl dă sieşi. Ne aşteptăn chiar ca îndată după luarea în consideraţie, nerăbdarea guvernului şi a majorităţel d’a da gata bugetele, va provoca scene de intoleranţa ln discuţie şi de scandal. LECTIUNE UNUI MIŞEL Cititorii noştri cunosc polemica care s’a urmat în coloanele acestui ziar Intre Voinţa Naţională, şi amicul nostru d. Alecu A. Balş. Voinţa Naţională, interpretând greşit, cu rea credinţă, un articol al d-lul Alecu A. Balş, amicul nostru a răspuns prinlr’un articol intitulat O lămurire, în care trata pe autor de idiot şi de canalie. In timp de opt zile Voinţa Naţională a tăcut. ^ Rupe opt zile, acelaşi ziar publici o notă tot anonimă, şi în loc să trimită d-lul Alecu A. Balş martori, termină zicând că d. Balş judecă pe alţii după sine. U. Balş n’avea nimic alt de făcut, după chiar îndemnul amicilor săi, de cât să lase pe anonimul în cestiune cu insultele d-sale pe obraz. Cu toate acestua a mal venit o ultimă oară ln ajutorul anonimului, dându-I ocazia să se numească, de şi anonimul (care se mulţumise drept orl-ce satis-facţiune, să zică că amicul nostru judecă pe alţii după sine) nu mat avea drept la nici o reparaţiune. Anonimul însă tot anonim a rămas. Alunei d. Balş, declară că pe câtă vreme va fi înjurat In mod anonim, va lăsa pe autorul în pace. Aflând despre aceasta declaraţiune, Voinţa Naţională sigură de impunitate, devine vitează şi invită pe d. Balş la redacţiunea eî. Aceasta n’o putea face d. Balş, şi a fost chiar împiedicat de amicii săi să o Tac», pentru următoarele motive .• 1. Voinţa Naţională acum un an, sub iscălitura d-luî Xenopol, stabilise ju-risprudenţa el în această materie, zicând că nu e ln usurile eî d’a merge la redacţii să ceri numele autorilor, «căci atunci ţi s’ar putea întâmpla ca să fii pus ln faţă cu un caraghios, sad un bufon» ci că directorul ziarului e răspunzător ele tot ce se publică în gazetă, nu numai de art icole ci chiar şi de in formaţiunile înserate. 2. Fiind-că d. Balş pe temeiul acestei teorii a Voinţei declarase că nu va mai căuta pe autorii anonimi. 3. Fiind-că autorul anonim insultat rămăsese cu insultele pe obraz, şi altă satisfacţiune nu ’şl dăduse de cât răspunzând prin organul guvernului, că d. Balş judecă pe cei-l’alţl dupe sine. Voinţa Naţională însă crezând că nu maî rischează nimic, reveni eri cu un articol din cele maî injurioase pentru d. Balş. Ce mal era de făcut ? Să meargă la Voinţa n’o putea face amicul nostru, pentru motivele arătate mal sus. Să răspunză cu injurii, iarăşi nu’î venea la socoteală d-lul Balş să urmeze asemenea polemice. Atunci d. Balş, urmând întru aceasta jurisprudenţa stabilită ded. N. Xenopol, în Voinţa, se duse (câte-va ore dupe ce apăruse Voinţa) la chiar primul-redac-tor al Voinţei, şi rugă pe d. Filipescu, să’l însoţească, spre a fi martor, căci daca d. Balş se ducea singur la un a-semenea individ, el era în stare să tăgăduiască tot şi să’şl facă chiar o fală din ruşinea Iul. Intrând la primul redactor al Voinţei d. Balş îl întrebă, dacă d-sa e d. N. Xenopol. La această întrebare el răspunse da. Trebue să spunem că după prânz, un redactor al Voinţei zisese unul amic al nostru, ca diseară trebue se apară un articol al d-luî Xenopol ca răspuns d-luî Balş. Aceasta Insă e o simplă pa-rentesă care nu are nici o importanţă, de oare-ce ln orl-cecas, d. Xenopol, ca prim-redactor, era răspunzător (după teoria Voinţei). -Spune-mi da sau nu, daca d-ta eşti autorul acestui articol, zise, d. Balş? D. Xenopol, tăgădui. Atunci amicul nostru U lipi o palmă pe obraz. D. Xenopol începu sesbiere că d. Balş vrea să’l asasineze. In momentul acela,o uşesă deşchise, şi apărură dd. Disescu şi Al. Xenopol, care începu şi el să sbiere că aceasta e asasinat (?) Trebue să notăm că d. Balş n’avea nici chiar baston. Pe când d. Balş vorbea cu d. Disescu despre cele petrecute, d. N. Xenopol apropiându-se pe furiş lovi pe d. Balş la tâmplă cu mâna, şi fugi în fundul cameril repezindu-se pe un revolver care era Intr’un sărlar. Ajuns în fundul odăi, ochi pe d. Balş, trase un glonţ care atinse gulerul blănii d Iul Balş, în partea sttngă, îl străbătu şi să opri pe postavul blănii. D. Filipescu,îndată ce văzu că d. Xenopol vrea să tragă, să repezi spre a să interpune. D. Balş însă II opri,îşi deschise blana şi adresându-se d-lul Xenopol ÎI spuse: Maî trage, domnule. D. Xenopol trase încă un glonţ d. Balş stănd în faţa lui, cu pieptul deschis. Acest al doilea glonţ atinse uşor haina d-!ul Balş ln partea dreaptă, şi îşi lăsă urma pe postav, fără al străbate. Atunci d-1. Balş deschizându-şl cu totul blana, zise d-lul Xenopol pe franţuzeşte : «Conţinuez donc â tirer, Monsieur, si vous amuse«. D-1. Xenopol răspunse ; Je ne lire plus, iln'est plus charge. (Nu mai trag,căci numai e încărcat). D-1. Balş văzend că focurile au încetat din lipsă de muniţiunl zise d-lul Filipescu: «Baidem, că nu mat a-vem nici o treabă aci»; apoi, lntorcându-sespred-1 N.Xenopol, ’l zise: «Bonsoir, drole /» şi plecă cu prietenul său acasă. Trebue să adăogâm, că ln tot timpul cât a tras d. N. Xenopol, d-nil Disescu şi Al. Xenopol, priveau In cea mal perfectă linişte acest spectacol, fârăaln cerca măcar a se Interpune. Iată expunerea faptelor fără nici un comentariă. Justiţia a intervenit imediat. Să se vază în aceasta privinţă informaţiunile noastre. ROMÂNIA. SI GERMANIA Citim în Correspondunce politigue din Viena : «Ni se scrie de la Bucureşti, 16 Martie: Visita pe care o fac la Berlin Regele şi Regina României are în vedere numai pe şeful casei de Hohen-zollern care la 22 a lunel Împlineşte 90 ani. Dar de şi, fiind dat motivul de un ordin cu totul privat care a dictat călătoria MM. LL. în capitala Germaniei, se înlătura tot ce ar putea da a-cestel visite un caracter politic şi oficial, nu se poate totuşi ascunde că faptul călătoriei regelui şi reginei României la Berlin are o însemnătate foarte semnificativă ca simptom al stăreî raporturilor dintre Germania şi România Acum câţi-va ani o asemenea visită n’ar fi fost posibilă căci ar fi produs o vie oposiţiune ln ţară. De cănd România a aderat la tendinţele conserva-trice ale alianţei pacifice între statele Europei centrale,—alianţă cărei România a datorit menţinerea păcel în timpuri grele,—s’a produs la noi o schimbare foarte mulţumitoare în chipul de a judeca posiţiunea României faţă cu Germania şi naţiunea germană. Să &-preciază cu mal multă înţelepciune şi imparţialitate de cât Înainte opera ci-vilisatoare a Germaniei, abstracţiune făcând că fără Îndoială numai mulţumită capitalelor germane, România a putut face faţă cheltuelelor cerute de progresele sale repezi în deosebitele domenii ale vieţel publice, fără chiar aş mări simţitor bugetul eî anual. Gând acum 5 ani regele Carol se duse pe toamnă la Berlin la botezul strănepotului împăratului Wilhelm I, s’ab ho-târît primele condiţiunl prealabile a întrărel României în liga pacifică Aus-tro Germană. Astă-zi, când în România nici un om politic serios nu contestă, nici nu poate contesta efectul binc-facâtor ce a avut www.dacoromanica.ro EPOCA — 12 wmmmmmmmm asupra desvoltărei pacifice şi constante a patriei române, această fază importantă a vieţel tlnărulut regat, călătoria regelui şi a reginei noastre la Berlin presintă cu at.lt mal mult interes, cu cit ea e o dovada că nici o consideraţiune politică şi mal cu seamă nici un antagonism de interese politice, nu sG o-pune ca să se afirme pe faţă relaţiunile de înrudire dinastică. Precum acum 5 ani, regele Caro! Intorclndu-se la Bucureşti, sg opri In Capitala Austro-Ungariel, aşa şi de astă data oraşul Viena va fi o staţiune In itinerarul regelui şi a reginei ctnd vor apuca calea spre Bucureşti după şederea lor la Berlin. E adevărat că In urma visitel făcută familiei regale romană de către Prinţul imperial Rudolf şi arhiducesa Stefania, nu mu e nevoe de a explica prin motive politice visita MM. LL. la Curtea Austro-Ungariel. Or cum ar fi, şederea auguştilor călători la Viena,fie chiar de scurtă durata, ar confirma mai mult Inca, aplicându-le şi Austro-Un-gariel, cele ce am spus despre comunitatea de interese dinastice şi politice ce există Intre Germania şi România.» CRONICA TEATRALII BĂRBATUL CU TREI NEVESTE Să aî o singură nevastă şi să trăeştl bine cu densa, negreşit e lucru plăcut ; să al o singura nevastă şi pe dracul In casă, nu trebue să fie culmea fericirei; dar să te pomeneşti fără voea ta cu trei neveste In spinare, e curat balamuc. Aceasta e soarta tânărului Râul, advocatul din comedia: Bărbatul cu trei neveste. El care nupoate să auză vorbindu-se măcar despre căsătorie, are un prieten, anume Andrei, care e tocmai In ajunul de a ’şî uni soarta cu tânăra Juliette Carindol. Insă cununia trebue să se facă pe cât se poate In taină, pentru că Andrei are un unchifl, anume Dubochard, care a jurat că va desmoşteni pe nepotul săQ îndată ce ’l va apuca furia măritişului. înţelegeţi lesne ce se Întâmplă: de câte ori se simte cu musca pe căciulă, fie spre a scăpa de bănuielile viitorului săQ socru, fie pentru a nu deştepta pe acele ale unchiului săQ, Andrei lşl a-runcă toate cunoştiinţele femeeştl, ba chiar şi pe nevasta-sa In spinarea lui Râul. Ast-fel că la actul al 2, Râul se trezeşte cu trei neveste, şi lucrurile se Încurcă din ce In ce mal reâ, punând chiar pe spectator lntr’un fel de neputinţă de a putea urmări toate iţele comediei. E o aiureală care nu se sfârşeşte de cât la actul al 3-a, când cade cortina. Atunci Andrei remâne bărbatul Ju-lietteî, Râul se căsătoreşte şi densul. Toata lumea e mulţumită. Autorul acestei comedii n'a avut de cât o singură ţintă: să ne facă să rldem până nu vom mal putea. La această ţintă a ajuns. Or cât al fi de posac, e cu neputinţă să nu pufneşti de rîs când vezi toate încurcăturile prin care trec unchii Dubochard şi Dardenbois , când auzi mereQ glume care de care mal sărate şi hazlii. Traducerea lasă Insă câte ceva de dorit pe ici de colea: prea este literală. Această comedie a fost jucata întâia dată Sâmbătă pentru debutul unul comic de multă valoare, angajat de direcţiunea teatrelor spre a Înlesni repre-sentarea unor comedii ce zac uitate de când cu boala lui .Iulian. Debutantul, d-1. Anestin, nu este un strein pentru Bucureştenî; l’am văzut mal toţi la Teatrul Dacia şi am avut adesea ocazia să aplaudăm jocul său plin de natural. Mal ales mimica lui Anestin nu lasă nimic de dorit. Publicul i-a făcut o adevărată ova-ţiune îndată ce a apărut In scenă, şi l'a rechemat In mal multe rânduri voind să’l dovedească ca Intre spectatori şi debutant ecsistă o legătură simpatică. Tot Sâmbăta seară a debu tat In aceiaşi comedie şi d şoara E. Bujoreanu. Darnic înzestrată de natură şi ca fisic şi ca organ, d-sa a plăcut foarte mult In rolul Victoriei Boxoon şi am convingerea ca peste curând îşi va lua un loc alături cu artistele cele de frunte. In sfârşit am revăzut In acea seară şi pe Frosa noastră, pe nostima Frosa Sarandi. E atât timp de când n’a mal apărut pescenâln cât credeam că Direc-recţiunea Teatrelor a trimis’o la mănăstire... D-niî Gatopol şi I. Niculescu, ah fost ca de obicei foarte caraghioşi. Mă rog zilnic la Dumnezeu să facă ceva ca să răguşească suflerul al cărui glas puternic prea ajunge până la urechile noastre. In resumat, Bărbatul cu trei neveste a avut succes. n. n. it. ACTE OFICIALE Sunt numiţi: — D. C. I. St&ncescu director general al teatrelor. — D. Gr. G. Cantacuzino membru în comitetul teatrelor. — S a avansat la gradul de maior căpi-tanu Hiotu Alexandru din dorobanţi. — La gradu de căpitani, locotenenţii Minculescu Ion, Presau Constantin, Teo-dorescu Ilie, Simiouescu Yasile, Găluşcâ Eugenie. — La gradul de locotent.sub-locotenenţil Luca Alexandru, Dimitrie Ion Şerbânescu Petre. — Se recunoaşte calitatea de cetăţeni Români d-lor Costaclie Alhanasiu.Nicoiae Va-silid şi A:exandru Uudumi. — Sunt numiţi: D. Panail Ionescu supleant la curtea din Galaţi. D. M. G. Orleanu procuror la curtea din Galaţi. D. M. Hotineauu, preşedinte la tribunalul de Bacău. INF ORMATIUNI Aflam că Justiţia s’a sezisat de afacerea d-lul Balş cu d. Xenopolu numai în urma întervenirei d-lui Stâtescu, întervenire provocată de d. Xenopolu. x D. Nicolae Fleva va adresa d-lui bbbhbbbhhhhhbhbhhb president al consiliului o inlerpela-ţiune asupra corupţi unei întrebuinţată ca mijloc de guvernământ. * Ni se asigura că un grup de oposiţie contra d-lul Câmpinesnu s’a format In consiliul Comunal şi că acest grup tinde a lua oire care extensiune. E de temut să nu se întâmple şi d-lul Câm-pineanu ceia ce s’a Întâmplat d-lul Fleva. X Se vorbeşte de un scandal la tribunalul de Romanaţi. Se zice că s’ar fi descoperii acte destul de gravă în contra preşedintelui acelui tribunal şi că însuşi magistraţi ceî-ralţi aî tribunalului ar fi comunicat d-lui Stâtescu unele din acele acte. D. Stătescu în urmă ar fi blamat se zice pe toţi membrii tribunalului, afară de preşedinte. X La 2 1/2 ore astă noapte, d-nu căpitan Stănciulescu însoţit de d-nu comisar Călinescu, s’a presintat la dd. Balş şi Filipescu, spre ai invita se vie. la moment la Prefectura Poliţiei. Pe la 3 ore, dd. Balş şi Filipescu, s’au dus la poliţie, unde li s’a luat interogatoriul de către d. prim-pro-ouror Andronescu, şi d. judecător de instrucţie Stătescu. D lor au expus faptele ast-fel cum s’au petrecut şi pe la 9 ore dimineaţă, sfârşindu-se interogatoriul au putut pleca de la poliţie. X D. ministru plenipotenţiar al Au-stro Ungariei va părăsi Bucureşti Duminica viitoare pentru a se întoarce dupe câte-va zile împreună cu d na comitesa Goluschowski. Astă seară se întrunesc la d-nu Fleva delegaţii grupurilor opoziţiu-neî pentru a desbate condiţiunile unireî. X Consiliul miniştrilor s’a întrunit azi mai de dimineaţă ca obicinuit şi d. Stâtescu de şi tot indispus a luat parte la şedinţă. X Ni se spune că un însărcinat al P. S. S Episcopului Ghenadie al Rîmniculuî-Noul-Severin a scos din rădăcini toată plantnţiunea din grădina tipografiei Cărţilor Bisericeş'l. al cărei director fusese Episcopul, spre a le transporta la Rîmnicu-Velceî. D-nu Erbieeanu noul director al tipografiei ca se scape de o a-tât de^ barbară devastaţiune grădina ‘care a fost înfiinţată cu cheltuiala fondurilor acordate Sf. Sinod pentru înfiinţarea aşezământului tipografic, a oferit chiar din punga sa se plătească furnitura plantaţiunilor de care avea nevoe însărcinatul Episcopului, dar că acesta s’a încăpăţînat a consoma vandalismul seu. Credem că P. S S. aflând de a-ceste isprăvi va aduce cuvenita îndreptare intereselor aşezământului din care a ştiut cu atâta meritată sîrguinţâ a’şi ridica scara ce l'a suit la treapta episcopală. X Căpitanul Baulman, supus rus, u-nul din condemnaţit la moarte de la RuscLik si care se afla de cât va timp în Bucureşti fiind aproape vin- decat de rânele sale, va pleca di-searâ în Rusia. X Doamnele Filoffşi Zelenogoroffsoţiile celor doi executaţi în urma o-sîndeî curţii marţiale din Rusciuk au trecut eri prin Bucureşti mergând în Rusia. X Comisiunea specială însărcinată de d. ministru de Interne cu regle-mentaţiunea nouei legi de percep-ţiune a veniturilor comunale a terminat deja lucrarea sa în ce priveşte veniturile directe şi se ocupăa-Cum de partea privitoare la accize şi alte contribuţiuni indirecte.' X Reu s’a zis că opoziţiunease desin-iereseazâ de alegerea care va avea loc la Galaţi în ziua de 15 Martie curent pentru înlocuirea d-lui An-taki ca deputat al colegiului al 2 lea de Covurliu. Opoziţiunea va lua parte la scrutin sprijinind candidatura d-lui Gheorghe G. Robescu. X Comitetul partidului Voinţei Naţionale se va întruni azi sub prezi-denţa lui Beizadea Mitică Ghica, pentru a desemna pe candidatul seu la colegiul l-iu de Senat şi a hotărî ziua şi locul unei întruniri publice. X Ar fi vreme ca d. prefect al poliţii se ia măsuri serioase contra vizitiilor, începând chiar cu al domniei sale, care iau stradele Bucureştilor drept câmpul Bărăganului şi ’şi reped caii ca cum ar fi siguri că nu vor întâlni pe nimeni în cale. Iert încă trăsura unui domn că. pitandin infanterie acălcat pe un biet geamgiu căruia a rupt o mână şi un picior. Nenorocitul a fost dus aproape murind la spitalul brâncovenesc. X Ministerul de interne va supune în curând la examenul consiliului sanitar superior un proiect de reglement general asupra salubrităţei halelor, târgurilor şi pieţilor publice- Ar fi şi vrerpe ! Si vorbeşte despre numirea d-lui senator Dimitrie L ipaşcu în postul de prefect al judeţului Bacău în locul d lui Radu căruia se va da o altă destinaţiune. X D şoara Irena de Vladaia ne tele-grafiazâ din Severin că fiind indispusa concertul d-sale anunţat pe astă-zi se amână. Ziua va fi fixată prin afiş special. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Paris, 22 Martie.— Ordinea du este Iacă pa deplin restabilită la Tunis, prăvăliile continua a li închise cu toate ordinele date de Kaid. Poliţia a luat măsuri pentru a învinge resistenţa nemulţumiţilor. Mâine d. Massicault va primi o de-putaţiune a consistoriului israelit care II va întreţine despre incidentele din Tunis. Madrid, 22 Martie. — Se crede că guvernul va pune chestiunea de cabi- nei In privinţa impositulul rentei interne. Modus vivendicomerciale cu America este prorogat. Paris, 22 Martie.—Mâine va apare In ziarul oficial decretul de disolvare al consiliului municipal din Marsilia. Alena, 22 Martie.— D. Delianys fiind bolnav n’a asistat de 14 zile la şedinţele Camerei. Regele a primit eri In audienţă misiunea şciinţiflcă Danesă. DIN DISTRICTE COVURLUI Preparativele pentru alegerea unui deputat In locul vacant la colegiul I de CovurluiO a Început. Colectivişti sub patronagiul paşeî de la Tecuci vor susţine pe d. Hagi Ni-cola. Efectele promisiunilor făcute de paşa din Tecuci, după cum spune Vocea Co-vurluiului a început a se simţi; îndată ce el a sosit In capitală, ministerul de interne a făcut cunoscut ieri telegrafic primăriei că s’a primit demisiunea dată acum două luni de cel 9 consilieri comunali colectivişti, şi că prin urmare consiliul comunal ne mal fiind In număr nu mal poate continua cu lucrările. Pe de altă parte membrii oposiţil locale vor susţine candidatura d-lul Gheorghe C. Robescu, care a adresat un apel alegătorilor săi şi pe care ’l dam aci după Galaţi: Cetăţeni alegători, La 15 Martie curent, urmând a se alege un representant In Camera Legislativa, ’ml i-aQ curagiul a-’ml pune candidatura şi a solicita sufragiile d-voastrâ. Ţin ca program politic a vă declara: ca fiind membru activ al opositiunii-unite, numai In aceasta calitate ve solicit încrederea si votul d-voastra. Am deplină credinţă că precum în trecut aţi luptat cu bărbăţie, de asemenea şi în această ocasiurîe nu v6 veţi ademeni nici de ameninţări nici dp promisiuni, şi că nu veţi avea tn vedere de cât numai interesele generale. Robescu. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de Miercuri 1 1 Martie 1887 Principele Dim. Ghica deschide şedinţa la 2 şi 20. Se votează un indigenat. La ordinea zilei, cartea III din codicele de comerţ. D, \ ergati, grozav de mâhnit că faimosul său proect de lege asupra doicilor şi altor bucătărese a fost amânat, cere a-mânarea D. l ug Stâtescu arată că legea se discută prin camere de un an, şi ar ti fost de ajuns ca orl-cine se studieze legea, a-fară de d. Vergati.. D. \ ergati zice că aceasta ar fi 96 el legile cu asalt. Preşedintele blamează pe d. Vergali de atitudinea sa. Deşi enfant yătiduSenat, D-sa ar face bine să stea la un loc. Luarea în consideraţie se votează. Votul pe articole se face plnâ la cel din urmă fără discuţiune- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (53) ALEX1S BOU VIER FEMEA MOTRULUI PARTEA DOUA XVIII Ce visa Iza Şi vagabondul adormi zâmbindu-I. Când Iza se Încredinţa că el doarme, cotrobăi prin ladă, se Îmbrăcă cu hainele el cele mai frumoase, rochia el roşie cu aur, se Înfăşură lntr’un şal lung, şi, punând frâul pe gâtul calului, lăsă trăsura sâ urmeze drumul mare. Stând rezemată un moment de un copac, o privi depărtându-se, apoi când nu mal fu de cât un punct negru pe galbenul albicios al soarelui de dimineaţă, li trimise o sărutare : — Adio, Gheorghe 1 Adio, trecut !.... Viaţa asta e prea grea."... Şi să Întoarse la Saint-Cyr unde se sui tn cel d’ântâiQ tren. Ajungând la Paris luâ o trăsură şi se duse la Şa-jrona. XIX Juvaerurile Izei Gând Fernand văzuse în braţele contelui Otto pe femeia sa, aceia care de trei luni era viaţa, sufletul său...; când văzu dispărând In umbră spectrul răs-bunător, a cărui voce morraântalâ răsuna Încă la urechile sale, Închise ochii o secundă ; apoi, ameţit, nebun, voind să-şi răpue groaza şi durerea, făcu un semn ameninţător; atunci femeia lui strigă amantului ei: — Gheorghe 1. el e... omoară’l 1... o-moară’l 1 Un fulger ÎI luă ochii, simţi pe frunte ca o lovitură de pumn,şi mişcându-şî o secundă braţele în vid, orbit, cătând un sprijin, să apucă de marmora căminului şi căzu apoi pe covor... Amândoi amanţii fugiră, şi in timpul acesta uşa se deschise : cel trei bărbaţi pe care iam văzut intrând prin poarta de la malul râului pătrunseră In buduar... Unul din el se plecă asupra ucisului şi 11 examină. Ştergând cu degetul sângele ce ’l acoperea fruntea zise îndată: — Nu-i nimic. Glontele e In os ; isbi-tura l’a făcut să peardâ cunoştinţa. De asupra lor, se auzeau sgomote in toată casa: sgomote de vtci, de uşe deschise. — D-le locotenent, zise celalt, se petrece ceva colo sus, e vreme să ne vedem de drum. Acela cărui se adresau aceste cuvinte, zise drept răspuns, susţinând Încă capul lui Fernand : ■ — Nu-I nici o primejdie.... n’are să moară. — Nu, stăpâne, a avut noroc, căci Golescu chiteşte bine... dar n’a avut un pistol de a lui. — Atunci aidem iute. Amândoi se pregăteaO să iasă, când cel care venea In urmă, să repezi la o mică panoplie şi luă un revolver asemenea cu acela care slujise lui Gheorghe. — Ce faci ? 11 întrebă cel-l’alt. — Lasă 1 lasă 1 locotenente. Trebue ca tot să pară lămurit şi să nu umble nimeni dupe cei care aâ descărcat pistolul. Miraţi, ceU’alţldoI îl priveai, ţinând uşa deschisa ca să poată fugi. El ridică saltelele patului şi.descărcăîn lână cele două revolvere ; abia se auzi un sgo-mot năbuşit.... — Ia aşa, nu s’a auzit nimic. Ii pun arma in mână.... şi toţi vor zice că a făcut experienţe de tragere la ţintă pe fruntea sa... noaptes, spre a nu lăsa lumea să doarmă In pace. — Dine, Simon, zise Pierre Davenne. — Pe drum, pe drum, strigă Rig dupe scară : aud că se coboară din o-dăile de sus. E( să grăbiră ; abia dupe ce eşiră din grădină şi se suiră într’o trăsură care aştepta la două-zecl de metre mal departe, servitoarea pe juna! tate îmbrăcată şi urmată de doi servitori, intră In buduar dupe ce bătu la uşă ; văzând oglinda stricată, făcu un pas şi isbindu-se de corpul lui Fer- nand, dădu un ţipăt şi făcu mai mulţi paşi Îndărăt strigând : «asasini 1» Servitorii înaintară îndată şi feciorul speriat exclamă : — Domnul e 1... — Uite, uite I... vezi de doamna, zise servitoarea. Ei se repeziră spre pat. Patul era gol. Toţi trei se uitaQ unul la altul îngroziţi ; Insă gândindu-se la ce era mai grăbit ridicară pe Fernand pentru a-I da ajutor. — L’au lovit la cap, zicea subreta, domolindu-şi frica şi apropiind luminarea ca să vază mai bine. Feciorul ridică de jos revolverul şi zise : — S’a ucis singur; uitaţi-vă, revolverul II ţine In mână. Toate slugile din casă venise şi văl-mâşeala era nespusă ; toată lumea se întreba : — Dar unde să fie doamna ? Şi căutaii pretutindeni. Femeia din casă zise atunci: — Domnul nu avea de gând să se Întoarcă noaptea asta... şi doamna a e-şit... Ne găsind’o aici la Întoarcerea sa, a priceput el ce făcea aiurea... şi s’a ucis... — Doamne, zise un lacheO, ce nătărăi sunt oamenii bogaţi, să omoară pentru o femee 1... — Dar trebue să alergăm după un doctor... Ei nu ge gândise la asta... Ridicase numai corpul lui Fernand, il pusese pe patul femeei lui, dai nimănui nu-I ve- nise în minte că putea poate să scape încă. De odată se auzi resunend clopoţelul de la poarta grădinei. Să priviră uimiţi: era abia 4 de dimineaţă. — Doamna sp întoarce, zise femeia din casă; ea crede că domnul e departe. A ! are să fie nostim de tot! Un servitor se duse se deschiză, toţi ceî-ralţi se Îndreptară spre vestibul, luând faţă de oamenii desperaţi. — In numele legei deschideţi, zise cine-va bătând la poartă. Toţi se priviră Îngroziţi, uimiţi, părând a zice: de pe acum 1... Poarta se deschise şi un comisar urmat de patru agenţi poliţieneşti intrară. Ei se uitară lung la toţi cel de faţă. — Duceţi-mă, zise comisarul In odaia d-lul Fernand Seglin... — D-le, zise servitorul nu e In odaia d-sale; s’a ucis In buduarul femeei sale. — Ce spui? zise comisarul zăpăcit. Din ordinul săh II duse lingă corpul lui Fernand întins pe marele divan din buduar; comisarul se uită la el; un a-gent luâ de jos revolverul. — S’a ucis... ne aştepta !... apoi, vorbind feciorului: — La ce ceas s’a Întâmplat asta ? — D-le, mai In n u ’ aţi sunat... — Era tfine-va aic — Nu, d-le comis , tv■mii toţ > eleaţi şi adormiţi când am o pt prin pocnitul unui pis o ş un mot grozav... (Va u -a) www.dacoromanica.ro ) EPOCA» — 12 (24) MARTIE 3 % PUBLICITATE* ZIARULUI-„EPOCA4* Tiragiu 0,000 de Toi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. D. Dim Giani ia cuvântul la ultimul articol pentru a felicita pe autorii codice-lul de comerţ, care afi făcut o lucrare attt de frumoasă. D-sa Insă aminteşte părerea d-lul Mace, celebrul comentator de drept comercial, care zice că acest cod trebue să serve de bază trataturilor internaţionale ; trebue deci ca un cod de comerţ să prevază acele tratate. Cartea a treia e votată tn unanimitate. Senatul trece tn secţiuni la 4 ore 40, pentru a se ocupa de legea comunală. Bedecw. CAMERA Şedinţa de la 11 Martie 1887 Şedinţa se deschide sub preşedenţia d-lul Lecca president, 109 deputaţi fiind presenţl. La ordinea zilei interpelarea d-lul M. S. Dimitrescu (Brăila) relativă la cumpărarea naftalinei. Interpelarea Naftalinei D. Dimitrescu reaminteşte legea din 1885 care dispunea arderea viilor philoxe-rate, şi în mod subsidiar tratarea viilor în mod cultural cu naftalina. D. Pandrav luând gust pentru această substanţă făcu aprovisionărl de naftalină pentru 500.000 lei. Ineficacitatea acestei substanţe pentru vindecarea safl preservarea viilor de filoc-seră a fost demonstrată în d ajuns în raporturile diferitelor comisiunl numite în alte ţări pentru studiareaacestei substanţe. Aci la noi nu s’a ţinuţ socoteală de experienţele făcute în alte ţări, şi s’a organisat cu multă cheltuială serviciul filoxeric în capul căruia s'a pus d-nu Pandrav el însuşi. In nici o ţară nu s'a tratat viile cu naftalină. La noi s'a făcut însă după comanda d'ântâifi o a doua de 2,000,000 lei, şi cum? violându-se legea comptabilităţel generale a Statului, fără licitaţie, fără nici o garanţie. Tratamente mari s’ad luat de personalul serviciului filoxeric şi aceasta pe când acel personal n’avea nimic de făcut. Interpelatorul citeşte în dosar diferite acte foarte edificatoare în privinţa modulul de procedare al d-lul Pandrav. Arată că tendinţa d’a cumpăra naftalina subsistă şi azi, după ce ineficacitatea sa a fost demonstrată în practică; şi de şi se află în magazie peste 2 milioane chilogra-me naftalină neîntrebuinţată şi care nu se poate întrebuinţa, totuşi e vorba de o nouă comandă de li milioane kilograme. In asemenea condiţiuui, filoxera continuă a devasta viile şi pe lângă acest re& s a mal adâogat un altul, serviciul flloxe-ric care este o adeverată filoxeră bugetară (aplause). D. Dimitrescu terminând roagă guvernul se înceteze cu cumpărarea unei substanţe ineficace, şi d’a suprima serviciul filoxeric care nu a făcut nici un serviciti. (Aplause). D. I. C. Bratianu, se scoală se respunzâ. Dar spre mirarea tutulor D-sa zice că d. Stolojan singur poate da un respuns a-cestel interpelări. D. Stolojan, se sue la tribună, şi caută a se acoperi de orl-ce respundere prin în-cheerile comisiunil filoxerice. Nu strică d-sa ci D-rui Bernardt, şi membrii comi-siunei a£i făcut tot. Cât pentru cumpărarea naftalinei fără licitaţie, cea ce constitue o violare a legel comptabilităţel generale a statului. D. Stolojan se scuză zicând că în toată Enropa nu sunt de cât patru, cinci case care fabrică naftalină, şi că aceste case împreunăabia putefi executa enorma noastră comandă. D’aceea comisiunea -iareşl comisiuuea—a însărcinat pe d. D-r. Bernardt se facă comandele şi dupe raportul acestuia d-sa a ordonanţat plăţile. Predarea s’a făcut prin direcţia drumurilor de fier care a cântărit vagoanele cu naftalină şi a verificat cantităţile. D. I. C. Bratianu, dupe această apărare a d-lul Stolojan, sfâlueşte pe interpe-lator se recunoască ca ministru mal scrupulos ca d. Stolojan nici a fost vre-odată. D. 1. Marghiloman, care fusese citat de d. Stolojan ca unul din memorii com.-siune'. ia cuvântul ca se declare că d-sa a fost pentru distrugerea viilor flloxerate ; iar despre cumpărarea naftalinei nu ia nici o respundere; căci nici na fost de părere se se cumpere, nici n a mal primit se figureze în comisiune, şi a demisionat. * « ♦ La ordinea zilei continuarea discuţiei d-lul Al. Xenopol. Oratorul guvernamental mărturiseşte curat că d-sa vine ca un avocat al guvernului se îi apere faptele şi administraţia sa financiară (minoritatea aplaudă, apoi şi majoritatea aplaudă). şi d-voastrâ sunteţi avocaţi... — D. Al Marghiloman, al ţârei! — D. Xenopol. Partidul liberal va ales şi v’a dat locurile ce ocupaţi tn Cameră (sgomot mare, protestări, apostrofe violente. Clopoţelul preşedintelui este neputincios sâ facă linişte). D. Xenopol reeditează în mare parte discursul sân de erl şi apoi, părăsind terenul cifrelor, intră în consideraţiunl de politică generală. D-sa desvoltă o teză foarte dificilă. Justificarea şederel la putere a guvernului actual. Sâ notăm un giuvaier : Ced-lor! se impută guvernului liberal că a stat 10, 11 ani la putere ? , Apoi cât afi stat la putere conservatorii? EI au asuprit ţara de la descălicătoare, în timp de secole întregi. Ţara s’a săturat de boerl! Acuma a venit vremea liberalilor, care trebue să deţie puterea încă vre o 50 ani cel puţin. După aceasta judecaţi restul discursului. AI să notăm un detaliO nostim : La un pasagifl al discursului săfj, d. Xenopol zice : «sâ mă ferească Dumnezeu !» Şi în acelaşi timp face semnul crucel! Ilaritatea a fost omerică ! * — El! nu e jidan! acum nu mal încape îndoială a făcut semnul crucel! mal bună dovadă ? Dar din gură ÎI pică adevărate mărgăritare, auziţi: Sub conservatori la 1878 ('! !) am fost silit se votez pentru guvern; căci imi era frica se nu imi perz postul ! Frumos nu e aşa ? Apoi trecând în vedere diferitele grupuri aleoposiţiunel, conchide că nici unul din aceste grupuri nu e în stare a lua puterea ; nici a se uni împreună pentru a alege un conducător nu sunt în stare. Cu cine vrea sâ vie la putere d. Carp ? Cu cel 20 amici ce are în jurul său ? Nu cred. Cu conservatorii din afara Parlamentului? — D. Carp, Nici nu m'am gândit! D. Xenopol. Atunci cu cine? D. Carp. Singur 1 (Ilaritate). Ca glumă, nu e răii. D. Xenopol, enumera toate şansele guvernului d'a sta la putere, şi ce e drept, aci d. Xenopol ne pare animat de o adevărata couvicţie. D-sa crede iu durata actualului guvern. Daca ar avea vre-o îndoială, de sigur că nu d-sa sar arâla azi aşa călduros partisau. Este poate şi azi silit să vorbească ast-l'el şi se voteze pentru guvern, mal ştii, ’l o fi frică şi azi că tăcând alt-fel şi-ar pierde postul! Dupe cinci minute de suspendare, şedinţa reîncepe. D. Djuvaru, are cuvântul. D-sa arată în mod victorios falşitatea principiului emis de d. Xenopol că comerţul exterior este măsurătoarea bogăţiei unei ţări şi dovedeşte cu mare succes că guvernul liberal nu numai că a menţinut toate impositele nedrepte din trecut dar că a creat încă taxe nuol din cele mal tiranice. Urmarea discursului d-lul Djuvara este amânată pe mâine. La ora 0 şedinţa se ridică- Uu spectator. RECURSUL • LUI STOICA ALEXANDRESCU Astă-zi era fixată ziua pentru a se judeca recursul In casaţie a lui Stoica Alexandrescu. La 121/4 soseşte Stoica Alexandrescu adus cu un mare lux de precauţiunî. Şapte soldaţiîl Înconjura. Curtea e presidata de d. Cretzeanu. D. Procuror general Filitis ocupă scao-nul ministerului public. D. GrigoreCrisenghy având cuvântul ca apărător, arata ca are două motive de casare. întâiul motiv care este peremptoriu, este că unul din juiaţi era iuterzis printr’o sentinţa judecătorească. N’a avut însă timpul se caute aceasta sentinţa. Roagâ dar pe Curte sâ a-corde o amânare de câte-va zile pentru a o putea produce înaintea Curţeî. Al doilea motiv este violarea art. 237 C. P. P. de oare ce acusaţii nu afi putut comunica liberi cu apărătorii lor înainte de a veni la curtea cu juraţi. D-nil apâratori au făcut cereri formale în a-ceastă privinţă d-lul Procuror general şi d-lul President al Curţeî cu juraţi. Curtea de Casaţie conform conclu-siunilor d-lul procuror general respinge amânarea. D. Crisenghy îşi desvoltă al doilea motiv. Zice că acusatul n’a fost nici o-datâ liber de a comunica singur cu apărarea precum vrea formal art. 327 C. P.P. Daca ar 11 putut s’o facă, daca n’ar fl fost secvestrat ar fi făcut poate înaintea curţii cu juraţi aceleaşi declaraţii pe care i le-a făcut alaltaeri la Văcăreşti, şi pe care este gata a le face şi înaintea curţeî de casaţie. Stoica Alexandrescu face semne de aprobare.a cuvintelor d-lui Crisenghy. D. Procuror general iombate motivele d -lui Crisenghy. Curtea se retrage în camera de chib-zirre. Pe când delibQrpază. Sfo;ca Alexandrescu care până atuno tăcuse, începe sâ zică în gura mare ; «Vrea se me «îngroape e 5 luni de zile «n’am vorbit, ll’a Urnit legal de «limba. M'a tratai bine inainlea «procesului. Inii da tutun. Acum «vai de mine.» Peste o jumătate oră Curtea reintră în şedinţă. Recursul e respins. «Xu mai e dreptate , striga «Stoica, m’a legal la gura pana «m’a viril în ocna.» D. general Cantilli care trebui se se înfăţişeze mâine. Joi, înaintea Consiliului de anchetă chiemat a se pronunţa asuprafaptului degreşeală contra discipline! ce i se impută, a sosit azi în Capitală. Consiliul de anchatâ se compune din d-nii General Cernat, Racoviţâ, G. Anghelescu, Dunca şi Er. Arion. • D.Ion Brătianu a primit azi la Mi-nisterulde Internepe d. Hitrowo, Ministrul plenipotenţiar al Rusiei. • Corpurile legiuitoare vor fi prelungite nu numai până la 25 Martie ci până la 10 Aprilie, aceasta pentru a permite d-lor Senatori şi Deputaţi d’a lua diurnele în timpul vacanţelor. $ 0 a doua şedinţă a Consiliului Miniştrilor a trebuit se aibă loc azi la 5 ore şi jumetate dupe amiază. & Se zice că d. Câmpineanu a prins in sfirşit milă de starea mizerabilă în care se găseşte piaţa Amzi şi a luat măsuri pentru reparaţiunâa imediata a ei. Proprietarii vecini îi vor mulţumi. Se se citească pe pagina IV ULTIMA ORA ŞTIRI DE LA BUFETUL CAMEREI ln timpul desvoltărel interpelarel d-luT Dimitrescu asupra Naftalinei, a circulat în Camera următoarea propunere : «Propunem că Naftalina care a râ-«mas neîntrebuinţată sâ se prefaca In «benzină care să poate lesne desface «pe preţuri avantagioase fiind bine cu-«noscuta proprietatea sa de e spăla perdele, chiar şi cele mai indelebile». Păcat că nu s’a depus pc biurofi! ŞTIRI DE LA BUFETUL SENATULUI Se zice că M. S. Regele, informat telegrafic despre isprava de azi noapte a d-luî N. Xenopolu ar fi invitat, asemenea prin telegraf,pe d.Ion Brâtianu a ruga pe Colonelul Bibescu sâ se demită de sarcina de mare maestru al vânătorilor regale, aceasta sarcină revenind de drept d-lui Xenopuio care are. la activul său o lovitura mai mult de cât eforul aşezămintelor Brâncove-neşti. D. Ion-Brătianu însă, mai nainte d’a deferă la invitaţiunea Suveranului a făcut, tot telegrafic, să observe acestuia ca d. Xenopolu nu este încă vrednic de onoarea d’a face parte din casa Regală, cele două lovituri ale sale re-mâind ineficace, pe când a colonelului a fost una şi buna. Să vedem ce va respunde Regele. ULTIME DEPESI AGENŢIA HAYAS Berlin, 23 Martie. — La serata de err regele Saxoniei oferi braţul Reginei României, a cârei toaleta era de o bogăţie strălucitoare. Ear Regele Carol, purtând uniforma regimentului de dra-gonî, al cărui şef este, conducea pe principesa Imperiala. ln timpul seratei Împăratul Wilhelm luâ loc între Regina României şi regina Saxoniei. Pretutindeni, pe unde s’afi arătat Regele şi Regina României Ma-jestaţile Lor au fost aclamate cu cea mat vie simpatie. Constantinopol, 23 Martie.—Prinţul Selim, însoţit de o suita briliantâ s’a dus erl la d. de Radovitz, spre a’i transmite felicitările Sultanului cu oca-siunea aniversării Împăratului Germaniei. Budapesiu, 23 Martie. — Cu oca- S’unea sărbăriî aniversare a împăratului Wilhelm o mare serată s'a dat tn la consulul general al Germaniei. Corpul diplomatic, îna tele personalităţi pontice ale ţării, miniştri unguri, precum şi d. Tisza, mulţi membri al Parlamentului, printre cari şi contele Jules Andrassy, ambasadorul Germaniei, autorităţile municipale şi numeroase personagii da distincţiune a-sistafi la această serbare. In mijlocul salonului de onoare se afla bustul împăratului Wilhelm, înconjurat de palmieri. Serbarea a durat până în noapte târzia. Vlena, 23 Martie. — «Tagblatt» crede a şti că prinţul de Bismark a declarat archiducelul Rudolf că pacea erea pe deplin asigurata şi că nici o cauză de îngrijire nu întunecă orizontul, fie în Orient, fie In Occident. Londra, 23 Martie. — In unele cercuri politice se crede că Rusia, de şi conservând simpatiile sale pentru Francia, ar ceda necesităţilor situaţiu-nii şl ar retnoi cu Germania şi Austria legăturile celor 3 imperii, spre a ocroti interesele el In Balkanl. Londra. 23 Martie.—«Times» speră ca Bulgarii vor profila de împrejurările actuale spre a asigura în mod definitiv emanciparea lor complectă. Bombay, 23 Martie. — Emirul din Afganistan a publicat un manifest spre a denunţa pe Ţar ca un tiran violator al cuvântului jurat, a afirma că trupele ruseşti execută mişcări de înaintare şi spre a aţâţa resbelul sfânt contra Rusiei. Breslau, 23 Martie. — Biserica S-ta Maria Magdelena e în flăcări. Turnul din stânga s’a şi prăbuşit. AGENŢIA LIBERA Couslantiiiopol, 22 Martie.— Sultanul a trimis pe fiul său Selim Iad. de Radovitz, ambasadorul Germaniei, pentru a’i presinta felicitările sale cu ocasiunea aniversarei naşterel împăratului. Sultanul a primit în audienţă pe d. de NelidolT, ambasadorul Rusiei. Solia, 22 Martie.—Raporturi oficiale anunţă o mare activitate militară In toata Bulgaria. La fruntarii se instalează trupe favorabile Regenţei. Artileria se înmulţeşte şi se armeaza forţări ţele. Tlrnova va fi foarte solid fortificată. După cum se putea prevede, negocierile Întreprinse de Riza-bev au rămas fara resultat. Viena, 22 Martie. — Se scrie din Pesta Corespondenţei politice, ca trimiterea d-lui Aurelian în acest oraş ca delegat al României, de şi nu redeş-teapta o îndoiala asupra bunei voinţe a guvernului român, produce temerea ca negocierile să nu reuşească, căci se ştie ca d, Aurelian n’a deviat din punctul săude vedere protecţionist. Primul object al negocierilor şi cel mai delicat va 11 convenţiunea veterinara, care va presinta mari dificultăţi, de oare ce trebue să caute a stabili reguli pentru intrarea vitelor române în Austro-Ungaria. Vlena, 23 Martie.—Principele Eu-ric de Reuss ambasadorul Germaniei la Viena a fostdecorat cu ordinul «Vulturului Negru« de Prusia. Tunis, 23 Martie.—13 din manifestanţii care au fost arestaţi au fost condamnaţi la nişte pedepse variând de la 10 zile până la o luna de Închisoare. Madrid, 23 Martie.—Art. 1, al legel privitoare la arendarea regiei tutunurilor a fost votat cu 112 voturi contra85. Londra, 23 Martie.— Toate ziarele, felicitând pe împăratul Wilhelm, zic câ Germania formează acum centrul politicei în Europei. Londra, 23 Martie.—Camera Comunelor a Început discuţiuuea legei criminale d’aplicat Irlandei. Obstrucţioniştiilşf pun toate silinţele spre a prelungi desbaterile; şedinţa a ţinut 21 de ore. Berlin, 23 Martie. — Erl s’a dat un mare banchet la Casa Municipală. A fost un prânz de familie la principele moştenitor. Asistafi împăratul şi Împărăteasa, precum şi principii care afi venit la Berlin pentru sărbători. Apoi a fost primire de gala la Castelul Regal ln salonul alb. Erafi pre-sinţl principii străini şi ambasadorii puterilor. S’afi cântat mal multe scene din Tannhauser, din Don Carlos şi din Don Juan. Pe urma a fost un balet. BIBLIOGRAFIE A apărut şi se allă de vânzare la librăria Socec G-ie. Sistem naţional de Economie politică de Frederic List, tradus de 1. N. Papiniu cu o prefaţă de d. P. S. Aurelian» preţui 5 lei. Lai Martie va apare în|Bacăfi No. 1 din revista Mugasiuul Literar. Abonamentele; (se plătesc tot-d'a-una înainte) pe 1 an lei noi 10 ; pe 1/2 an lei 5.50 ; un No. 1 lefi. Din sumarul No. 1. Sandu, novelă. — Pe un album, poesie. —Cum e Tattda, aşa şi Manda, com. 1 act. — Erl-Azl-Mâine, p. — Monologul unul cerşetor. — Viaţa Iul Alexandru I.—Poveste.—Legenda rândunelcl. —Negustorie Ţigănească, ance. pop. Şarade, etc. etc. D-nil cari se vor abona şi vor trimite banii înainte de 15 Februarie la administratorul revistei, d-1 De la Bacăti str. Focşanilor, vor primi un roman sau 100 cărţi de visilă. Toţi abonaţii ao drept la premii e pentru deslegarea şaradelor şi un scăză-mânt de 20 0/o la toate cărţile anume publicate prin revistă. NB. Sperăm că cele-l-alte ziare şi mal cu seamă revistele, vor bine-voi a reproduce acest anunţ, pentru care le mulţumim mal de’nainle. rr P A IITA ^O’OOO de franci asi-OL l»AU I A guraţl într’omoşie.Pentru orl-ce desluşire a se adresa la biuroul d-lul avocat Alecu A. Balş, 24 strada Dreaptă, în toate zilele de la 8 la 10 dimineaţa şi de la 5 la 7 ore seara. Iifjrri din judeţul Ba-11 căfi, având pe ea puţuri de păcură, locuri de arat, fâneţa inaşurl şi o moară ; se dă în a-rendA de la 23 Aprilie viitor 1887. Doritorii se vor adresa la doamna Ca-tinca Em. Crupenski în Roman. — Duminecă 8 Martie, Intre o- S’A PERDUT rele 5 1/2—6, pe drumul Palat-Episcopie, un cercel de Diamant lucrat cu siu-rup. Cine 11 va fl găsit, e rugatu l aduce la adminislraţia ziarului «Epoca» unde va primi o bună creonipensă. DE ÎNCHIRIAT De la Sf. Gheorghe viitor CASA d-lul V. HIOTT din Str. Luterana No. 15, mobilate si nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cat. şopron de 5 trăsuri 2 pim niţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Asemenea şi de arendat ae la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte. Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar In toate zilele de la orele 8 de dimineaţă până la orele 5 seara. DRUL A.VIANU Dă consultaţiuni pentru boale de OCHI, URECHI şi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară. Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 52 (a-lături cu spitalul Xenocrat) de la orele 2 — 4 după amiazî. MICHAIL A. BESTELEI Licenţiat tn drept Fost prim-presedinte de Tribunal si procuror la Curtea de apel din Bucureşti reluând profesiunea de ADVOCAT s'a stabilii tn Bucureşti No. 12 — Strada Pitar-Moşiii — No. 12 BUN SI NU SCUMP Prima fabrica de conserve naţionale fondata la anul 1879 sub firma C T. CH RIST0F0R LA MARINAR Calea Victoriei, 100 vis-â-visde Cişmeaua roşie sub Jokei Club In curând va sosi asorliinentu de toate felurile de : Ape minerale pe periodul an. 1887. Luţernă de «emanat Stridii proaspete duzina 2, 50 Mandarine Conserve româneşti Somn de Rin Rom pentru vişinată englezsc Apă de melisă NB. Asemenea posed crema de Călimă-neştl (brânză) ghiuden de Botoşani. Rog dar pe onor. public a nu perde ocasiunea şi a vizita acest magasin spre a se sonvinge de adevăr. Cu stima C. X, ( HHIS I OI OKL. V S1LTERÎ de la facultatea din Viena jf SPEC.: BOALE de FEMEI şi S Y F I L, I S S’A MUTAT No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 LANGA FARMACIA « CU SFINŢI » ( Calea Moşilor ) Consultaţiuni în toate zilele de la — 2 a p, m. — CASA DE SCHIMB mi GR. ionii 4 ii. MĂRCII Strada Lipscani, No. ÎS bis Bucureşti, 11/23 Martie VALORI Scadenţa cuponelor TftFg UU curs mediu FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Or 91 Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Or 941/2 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No 84 1/2 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 lan 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem — Imprum. Stern 1864 7 0/0 1 MarlSep — Impr. Opentieim 1866 8 0/0 1 lan 1 iul — Agio — 18 60 împrumuturi de oraşe Impr. ora8 Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 1 Ian 1 Iul 701/2 1 Mai 1 No 9.1 impr. or. B. cu prime loz i'. 20 — 36 VALORI DIVKRSK Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Ian 1 Iu) 101 idem Idem 5 0/0 Idem S41/2 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem 97 idem idem 6 0/0 Idem 90 3/4 Idem idem * 5 0/0 Idem 8l 1/4 Cred. Fonc.Ur.din laş i5 0/0 Obl. Cm. peni. fr. 900. 10 Idem 73 1 Mai Noi sog www.dacoromanica.ro EPOCA — 12 MARTIR 4 •X* MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. \----- Cel mal mare şi e'eganl liotei din ţară, situat pe Calea Victoriei în Tata stradel Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-Tel In cât toate Terestrele re9pândesc în stradă. Cu desăvârşire nou montat, dupe sistemul cel mai modern, având restaurant si cafenea Toarte spaţioasă, berărie şi alte conforturi,curăţenie cea ma* 1 2 3 4 esemp'ară.,Salon pentru soarele, nunţi, banciieturlşi altei.'. Toate lucrurile de consumaţie de piima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mal prompt F»H. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELUI UI HUGO DIN RRAILA I •X# X* «x^ NUMAI 10 LEI •X CEL MAI FRUMOS! CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ i 4 xt Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea în cel mult 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat A Siecjf'rioci Qodascher WIEN 11. Grosse Pfarrgasse 6 V tXf •X G A L A T Z I URÂND HOTEL NATIONAL Galntl. - STRADA MARE -- Gt laţi ,4 1 ţ1 Cel mal mare şi elegant Hotel din acest oraş. situat în .centrul oraşului în apropierea tuturor autoriUţlor şi caselor de comercid, având trei faţade alecă or toate ferestre au vederea în stradă Cu desăvârşire din nou montat şi re-taurat dupe stilul cel mal modern, având Restaurant şi Cafenea foarte spaţioasă, băuturi streine şi indigene din cele rnaî alese. Curăţenia exemplară. Salon pentru Soarele, Nunţi, Banciieturl şi altele Consumaţiile de piima calitate cu preţuri moderate. Rog pa ODor. P. T Voiajori a nu perde rara oeasiune de a vi sita acest renumit hotel. Cu toată stixa I. EAGHEL, Antreprenpr. ORIGINALE MASIVE SINGER Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-iitati si in durata Posedă cei mai înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCU BRAŢ ÎNALT,,IMPROVED“ La exposiţiunea Internaţională din Edinburg in Octombre a. t. au primit cel mai înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singerdiu toate maşinele de cusut expuse. = MEDALIE DE AUR = Vânzare în rate, si contra bani gata unrabat eonv. Depoul acestor maşini, şi accesorieie el, precum Unsoare. Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi In toate filialele noalre. G. NEIDLINGER Băile Eforiei — BUCUREŞTI — Iaşi Strada Lâpuşneanu Galatzi » Domneasca Craiova ») Lipscani Ploesli » Lipscani Botoşani » Mare l’.-Scvei’in )) Aurelianu CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 11 Martie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amorlisabilă. . 94 1/2 5 0/0 » romănă perpetuă. 0 O/OOblig.deStatţRur. conv.' 84 Impr. cu primo Bucur, (lei 20' 34 7 0/0 Impr. Miinic.. Emis. 1883 70 10 lei Oblig.Caseî pens (1.300) 195 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 81 1/4 5 0/0» » » 6 0/0 » » » 96 1/2 5 0/0 » rurale » 84 1/4 5 0/0 » » » 101 Aur contra Argint sau bilete. 18 1/4 95 84 3/4 36 71 205 8i 3/4 97 1/2 85 100 1/2 183/4 In cursul lunei aceştia va eşi de sub tipar hurta imlrlului Ili1uii>o\ llu. lucrată in colori de O-nu C. Alexandrescu, revisor şcolar, şi stib editura D-Iui V. Miliăilescu din Târgovişte Doritorii se vor adrea la d- editore in Tăr-govişte NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric P.P. S.S. PĂRINŢI BENEDICTINI din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur 2 MKDAI.il DEAUlt: Bruxclla 1880, Londra 1884 cele mai înalte recompense CASA FONDATA IN 1807 V ET P S I I $1 3, RUE HUGUERIE, 3 AGENT GENERAL ^ t UI U I BORDEAUX IDeposit la toate larmaciilc, parfumeorî şi Coafeorl representante pentru Ro-mănia, Serbia şi Bulgaria; Agentlâ < omcrciiiln Frânceză din GiU&tl wi sucursalele el. întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictin!, cu o dosă de câle-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care’I albeşte, consolisân-du-î, forticând şi însănătoşind gingiile. INVENTATA IN ANUL DE PAR. PIERRE □OURSAND „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata de inventatorul d-nul Prof. Heidingcr pentru SOBE MEID1NGER H. Heim, Viena, I., Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucurest Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici sunt premiate cp cele .d’intain premiurl: Viena 1 73, Masei 1877, âlParis 1877. Sechshau» 1 778, Wels 1878. Tcplitz 1887, Viena 1880, Eger 18,81 si Triest 1881 2 Aceste sobe :sunt Întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case parti culare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Heiiade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de 'Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt intrebuintate la Craiova Caz arma de Artilerie,Spitalul central si Grand Hfltel; In Jaai, Hotel Trajan (85 sobe) \n şcoala militară si casarme. Preferinţa acestor sobe este (asa de mare in cât se găsesc 'pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu- AAEiniMGER-QFEN HEIM vV\\| blic se se Cereasca de sebimba-■ rea fabricaliunei noastre du-abile si exacte do imitatiuni de tot Telul, fie recomandate ca o be Meiding.er, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, surtt adeveratele noastre fabricate. Prosf iecte ca pretori redase gratis si franco. r flKKga.-,' ■mLA ORAŞUL Cal. Victorii P al. Dac.-Rom. ALAVILLEDEVIENNE vis-ă-vis de Lib. Socee Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftiuntate si soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Planele, c&masi si ismpnei de lâna după sistnnal profesorului Dr. (>. .laeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fidautati. I.ayettes si Trousouri pentru eopii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restuuranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAI.OttU .VOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FA UE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA'i VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec DE VENZARE SI DE ARENDAT MOŞIA GlilKDU Districtul Ialomilza Porprielatea moştenitorilor B. BOERESCU A se adresa ti Slr. Pensionat, Bucureşti DE VENZARE O casă cu patru camere de slăpăni si patru dd servitori, pimniţă, două magazii grădină spaţioasă cu pomi rodilorl situată în Strada Frumoasa IVo. 12, Doritorii se vof adresa la proprietăreasa în fundul curţel sus-zisel case între orele 3 şi 5 p. m._________ (5—4) POMI RODITORI ALTOITI l>E DIFERITE SPECII DIN CELE MAI Renumite calitatijsi difer, etati se afla de vanzare GRADINA Vomita Hraslea "l Sub Icoană Slr.PolonaNo.l04 Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu l-iu preţ: «Medalie de aur» la con urst.l agricol al comitiului de Ilfov In anul 1881 si 1882, pentru none varietati de pere renumite: R GElt S< REG N* ROMÂNIEI, MIH1I BR1VU, ŞTEFAN C EL IU El SCI. precum si pentru alle specii Asemenea premial cn primul preţ: ,,Diploma de onoare clasa I iu" si Ia expoziţia Cooperatorilor români In anul 1883 pentru mal multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe. Sunt 28 ani de când ma ocup cu pomologia, pus fiind In dorinţa unul scop. Dorinţa scopnlul xneu a fost si este, ca sa vad' iiitreaga Românie d’a fi imorucata cu cele mai bune fructe din ţoale speciile, ramftind ea mândra vis-a-vis de cele-lalte State în privinţa calităţi fructelor, si ca sa pot face de a mi se realisa dorinţa, m am hotarat a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei de a fi pe viilor numai cu jume-tate pretz, ca prin aceasta reducţiune sa poala u cumpără oricine, iar pentru cele 15 specii de pere, produţiunl noi ce nu se prevede in catalog, adica Regele si Regina Romanici, Mi hai Bravu, stefan-cel-Mare s. c. I. acestea se vindeau cu 10 lei pomul,acum insa va li numai cu S lei. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradina si indatali se va trimite.— Tinpul plantatului pomilor pentru primavara a sosit, si cu cât pomi se va planta mal de timpuriu cu atâta este mai bine.— Domnii amatort sunt rugaţi ami trimite eomandele căt de timpuriu ca se pot a ie rimite la timpul cuvenit. ULTIMA ORA DIN NAUNTRU Se vorbeşte în cercurile bine informate din Bucureşti că scopul pentru care M. S. Regele se va opri la Viena este d’a regula cele din urmă greutăţi care se împotrivesc la în-cheiarea tractatului de comerciu cu Austria. De aceia s’a şi amânat, ptnă la întoarcerea în Bucureşti a M. S., plecarea la Viena a delegaţilor români însărcinaţi cu negociaţiunea acelei convenţiunî. Ni seagurâ că, chiar în cazul când d. D. Sturdza ar părăsi cu desăvârşire cabinetul, cea ce este, în momentul de faţă destul delndoios,d-sa va însoţi la Viena pe delegaţii pentru negociaţiunea convenţiunfei de comerciii cu Austro-Ungaria. Am zis câ este ţndoios ca d. Sturdza va înceta a face parte din cabinet căci în culoarele Camerei se vorbea azi despre retragerea de misiune! sale. DIN AFARA Solia. 23 Martie. — Zankoviştit au declarat lui Riza-Bey câ le este cu neputinţă să urmeze lnţpevorbirile Înce- pute în vederea unei înţelegeri comune. EI întemeiază refusul lor pe motivele următoare : 1. D. ZankolT, şeful lor, este absinte; 2. Mulţi din Zankovişti din provincie sunt internaţi în oare care oraşe, sau chiar arestaţi ; 3. Libertatea presei neexistând, opo-siţia e combătută, fără să aibă nici un mijloc de apărare, de ziarele guvernului, a căror atitudine tinde să arate neputinţa or cărei Înţelegeri. 4. Memoriul remis de d. ZankoiT Marelui Vizir, expune situaţiunea în chipul cel mai limpede ; ar fi cu neputinţă să fie înfăţişată mai bine. Aci se crede că această resoluţie a Zankoviştilor ar putea să depărteze din partid câle-va notabilităţi cu opiniune moderată cari n'au aprobat memoriul d-lui ZankolT. (Agenţia UavasJ. Berlin, 23 Martie.—Carmen Sylva a oferit împăratului Wilhelm o poesie în care sunt cântate isprăvile sale. Această poesieescrisă pe pergament alb împodobiteu vineţele (Kornblumen) uscate. Să ştie că această floare este floarea favorită a Împăratului. Berlin, 23 Martie.—A seară, oraşul Întreg afost iluminat. Efectul era feeric. Bi*eslau, 23 Martie.—Biserica S-ta Magdalena este In flăcări, Turnul din aripa stângă s’a dârămat. Solia, 23. D. Luzkanofl a fost Invitat de d. Zankoff, socrulsăd, a renunţa la or ce negocieri cu Riza-bey, de oare-ce Zankovişti! fiind aproape toţi arestaţi le e imposibil a se înţelege în vederea unei reconciliaţiunî a partidelor. D. StoilofT este aşteptat astă-zi aici. St. Pelersburg, 23 Martie. — Eii s’au împărţit în mod solemn regimentului Simbirsk-Kalega, al cărui şef onorar este împăratul Wilhelm, darurile pe care le trimisese acesta. Oflcerii regimentului au trimis împăratului o adresă de felicitare. (Agenţia Liberă). NUVELE FINANCIARE Dupe d. Alfred Neymark, care a publicat acum de curând o lucrare de mare valoare financiară, datoria tuLuror statelor din Europa, se ridică la sumade 117 miliarde 112 milioane. Procentele şi amortismentele se ridică anual la 5 miliarde <143 milioane. Francia ocupă primul loccu 31,000,0o0,000 dalorie şi 1,336,000,000 amortisment. Şi cea din urmă ţara Elveţia cu 42,000,000 datorie şi 2 milioane amortismente şi procente. Bursa de erl a fost puţin căutată. Băncile a închis la 960. Daciile 257. Construcţiile la 126. —x— hi târgul liber: Fiorini de hârtie cotează la 2 lei In aur. Mărcile 1,24 aur. Rublele hârtie l'ăra cautat la 2,25 aur. —x— Amorlisabila noastră a reprins cursul de 94, cu toată scumpetea Aurului care sta între 18,25—18,50. In porturi nici o mişcare ast-fel cănict un preţ noâ nu s’a făcut asupra cerealelor. Preţurile precedente se menţine. Afacerile cu toate acestea sunt nule. —x— Cunoaştem multe persoane care aQ în posesiunea lor, acţiuni ale Canalului de Suez, iată cursul acestor acţiuni: 2050 Panama staţionar la 388. —x— La Paris perpetua noastră fără afaceri stagnează la 90,50. —x—■ Berlinul aduce amorlisabila 5 0/0 la 93,10. —x— Rublele la Viena puţin căutate şi cursul scăzut lâ 113,25. Napoleonul 10,115. Creditele stad la 287. Re———— W ———Şl—j—— Domni fi Doamne, Cine vreasâ câştige foarte multe parale şi să facă avere In scurt timp, fără risc şi cunoştinţe speciale este rugat să scrie imediat Dom. Thiza, 32 rue d'Assas. Paris. Afacere nouâ şi de mare Importanţă. SPECTACOLE TEATRU DACIA DUPE CERERE GENERALA Juoi la 1 li Martie 1885 ZEFLEMELE Revistă politică şi umoristică a anului 1886 in 3 acte, cu cântece de d na 1. Negruzzi şi D. R. Rosetti MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strada Polit/.ii Vio. 7 ]VIu.i-t,zi si Sâmbătă MARE REPRESENTATIE HIGH-LIFE cu program schimbat DESCHIDEREA CASI LA 71/2 SEARA ÎNCEPUTUL LA 8 1/2 ORE SEARA BOALELE SIFILITICE Neputinţa bărbătească Vindecă dup» cele mal noul metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţă de 17 ani. Specialist in bo&le lumeşti DR THOR Strada Franclin No. 6, aproape de grădina Episcopiei şi de fotograful Szollosy. Consul-latiuni de la 8 dimineaţa până la 6 seara www.dacoromanica.ro