ANUL II No. 386. A DOUA EDITIUNE MARŢI, 10 (22) MARTIE 1887 15 B ANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-OAUNA ÎNAINTE I\ BUCURESC1 La "Crisa Administratiunei IM TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni °0 lei, 3 luni 10 lei. I\ STHEIMATATE: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul cu ISCent. numerul, la Kioscul din rue ISonliuarlre I i II Bulevardul St. Gerntniii \o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA ORIGORE VENTUR A Prlm-redacto.' responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 0 UN PROCES DE CALOMNIE UN ULTIM CUVÂNT ION C. BRATIANU ARTIST NOILE IMPOSITE IN GERMANIA UN Oii DE CARE NU POŢI RÎDE FEMEIA MORTULUI JUSTIŢIE COLECTIVISTA Nu e destul că am comentat discursul d-luî Fleva şi acel al d-lui Stătescu în cestiunea magistratureî, trebue se tragem astă-zi şi conclu-siunea şi se vedem în ce stare se află justiţia la noî, In urma celor spuse de pe tribuna Gamerii, în cursul a trei lungi şedinţe. Bine înţeles las la o parte vechile acuzaţiuni, abuzurile trezite, scandalurile resuflate, căutând a judeca magistratura numai dupe documentele noul, ce au fost date la lumină în ultimele şedinţe ale Gamerii. Denunţările d-lui Fleva, mărturisirile, mal cu seamă ale d-luî Stătescu, toate acestea dominate de marele principiu enunţat de Ministrul-Gensor Stătescu, cum că o parte din cetăţeni au pierdut dreptul la pro-tecţiunea legilor, sunt de natură a face deplină lumină asupra halului în care a ajuns justiţia la noî. Şi dacă până azi nu s’ar fi zis nimic în contra magistratureî, revelaţiunele făcute de pe tribuna parlamentului ar fi suficiente pentru a face se cază justiţia la noi în cel mai adânc discredit. Gând un ministru al justiţiei vine, cu neruşinare, se mărturisească că a primit se întervie din partea unul magistratinfluent într’o afacere personală, pe care el însuşi a arătat ca nu era tocmai ortodoxă, ce încredere mai poate avea un justiţiabil, chiar într’o afacere civilă, îndată ce are de adversar pe un favorit al guvernului ? Şi chiar înaintea unui tribunal ce ar fi compus din oameni cinstiţi, judicând dupe conştiinţa lor, nu este în drept se se crează nedrep-tăţitacela care şi-a pierdut procesul, atuncea chiar când în contra luîs’a dat sentinţa cea mai justă ? Şi nu este suficientă această simplă bănuială, ca se distrugă ori-ce prestigiu ar mai putea avea încă magistratura noastră? Dar daca am mai adăoga destăinuirile făcute de d. Brătianu la Cameră, cum că cutare avocat «are u-recliia cutărei secţiuni», şi cutare altul are trecere la cutare altă secţiune, ar mai putea crede un justiţiabil nenorocit că numai echităţii celei mai scrupuloase datoreşte el pierderea procesului seu ? Ar fi credem a Împinge prea departe naivitatea. Dupe mărturisirile d-lui Stătescu, dupe Învinovăţirile d-lui Fleva rămase fără răspuns, după destăinuirile d-lui Brătianu, după principiile emise de actualul ministru al justiţiei, înprivinţa egalităţii tutulor cetăţenilor înaintea legii, am fi în drept să zicem , că nu mai e-xistâ justiţie, că or-ce câştig priu intermediarul justiţiei e ilicit, că or-ce pierdere e o spoliaţiune. De va mai sta încă cât-va timp la putere un asemenea ministru, dacă se va mai prelungi încă o a-semenea stare de lucruri anarhică, să ne aşteptăm ca o asociaţiune a tutulor celor nedreptăţiţi, a tutulor celor sărăciţi de actuala magistratură, să se formeze, şi să vie să revendice nişte drepturi ce le-ar putea crede oare-şi cum lezate. Guvernul acesta nu să mulţumeşte se excite în contra lui numai urele politice, ci aţîţă în contra’i şi interesele private. Şi când toţi cei ce suferă din causa procedărilor arbitrare ale unei administraţiuni desfrânate şi toţi cei sărăciţi prin nişte imposite din ce în ce crescânde şi prin o stare economică din ce în ce mal rea, îşi vor da mâna cu toţi cei lezaţi în drepturile lor de o magistratură batjocorită de însuşi ministrul justiţii şi cu toţi cei ruinaţi de nişte instituţiuni de credit,minunate instrumente pentru guvern ca să îmbogăţească pe favoriţi şi să sărăcească pe cei bănuiţi, atunci se va ridica o furtună pe capul guvernului şi nu noi vom căuta să oprim pe toţi aceşti nemulţumiţi, care vor fi legiune, în opera lor de răsbunare. Gi mai degrabă am fi dispuşi să le strigăm : Pe el! TELEGR A M E AGENŢIA HA VAS St. 1‘etersburg, 19 Martie. Un ukaz imperial ordonă complectarea cadrelor de ofiţeri şi sub-ofiţerl tn toate regimentele armate! ruseşti. Sofia, 19 Martie. D. Radoslavofi', ministru de Interne şi preşedintele consiliului, pleacă în călătorie de inspecţiune în provincie. Această călătorie face să se prevază că Sobrania nu va (1 întrunită înainte de finele Iul Martie (stil vechio). D. StoilofT, delegatul rămas la Conslan-tinopol, vinela Sofia, şi va lua direcţiunea ministerului de justiţie. Doctorul Vulko-vicl va continua singur negociările cu Poarta. Zankovişti! visitează mereu pe Riza-bey; nimic nu transpiră din întrevorbirile lor. Ştirile venite din provincie sunt foarte bune. Viena, 19 Martie. Corespondeta Politica desminte ştirea că întrevederea dintre archiducele Renier şi regele Umbert ar fi fost premeditată. Berlin, 19 Martie. Gazeta Naţionala reproducând un articol al Gazetei Germaniei de Nord spune : Dacă un organ al guvernului declară că ţinta ce caută politica germană este menţinerea a-lianţel celor trei imperii, se poate lesne înţelege că această alianţă există încă şi că prelungirea el nu e imposibilă. Constantinopol, 19 Martie Gale ind. Afară de Italia, cea mal mare parte din puteri n'aO aderat la propunerea rusească de a face o anchetă în Bulgaria. Ele primiseră la început crezând că era vorba de o simplă cercetare în închisori, dar refusară când aO aflat că era vorba de o anchetă succeptibilă de a lua mari proporţiunl. Puterile aO obiectat în general că ancheta propusă ar constitui un amestec în afacerile interioare ale Bulgariei. De aceia din zi în zi se consideră că so-luţiunea bulgărească tinde din ce în ce a se depărta mal mult de realisarea el. Se admite aci aceste lucruri, cu atât mal mult cu cât Rusia pare decisă a respinge în mod sistematic toate concesiunile, or car! ar fi ele,care ar putea emana de la Regenţa bulgărească. In cercurile politice otomane se conchide din aceasta că misiunea Iul Riza-bey consistă mal mult a represinta la Sofia în mod efectiv autoritatea suzerană a Sultanului de cât căutarea unei soluţiunl a crisel bulgăreşti pe care Rusia o face imposibilă. Vierni, 19 Martie. Majestăţilc Lor Regele şi Regina României n’ad trecut ieri prin Viena, ci de la Pesta s'au dus direct spre Berlin luând linia ferată a Nordului. Dre.sdu, 20 Martie' MM. LL. au sosit azi dimineaţă la orele 8 3/4. Afl fost primiţi la gară de Regele, prinţii George, Frederik, August de Saxa şi de princesa Matilda. MM. LL. aO fost conduse la Palat de către Rege. Berlin, 20 Martie. Persoanele princiare şi trimişii speciali însărcinaţi a represinta pe suverani şi guvernele străine la aniversarea împăratului, au sosit astă noapte şi în (impui zilei la Berlin. Printre dânşii se găsesc şi marele duce Vladimir şi Michail. Sofia, 20 Martie. Astă-zl s’a ţinut la Filipopol un mare «meeting» la care aii asistat delegaţii din provinciile Rumeliel, S'a alirmat în acest meeLing, resoluţiunea de a apăra în ori-ce cas independenţa Bulgariei unite. Întrunirea a hotărât crearea unei ligi patriotice şi numi biuroul sfeCi, compus din 24 de membri. Preşedinte fu numit doctorul CiomacotT cu mandatul adunării de a urmări energie pe inamicii interiori şi exteriori al ţării. Itomn, 20 Martie. O depeşă oficială din Masuach spune că toată misiunea Salimbeni afară de d. Savoiroux a sosit la 17 la Masuach. Trei transporturi de trupe au sosit la Masuach. AGEXTIA LIBERA Viena, 19 Martie. D. Dim. Sturdzaşi delegaţii români pentru convenţiunea comercială sunt aşteptaţi aici peste câte-va zile. Roma, 19 Martie. S’a respândit sgomotul că principele moştenitor al Austriei va veni să facă o visită Papei; însă la Vatican nu se ştie nimic despre aceasta. Se zice că visita principelui Rudolph ar avea de scop impăcărea Papei cu Italia. %'lena, 19 Martie. Politische Correspondenz zice că în cercurile guvernamentale franceze se critică foarte aspru Insinuările Italiei carlsunt,în parte intreptate în conira Franciel care a ajutat constituirea Italiei şi nicl-odatâ n’a impedicat legitima el expansiune. Italia ar face mal bine se întrebuinţeze resursele el la alinarea populaţiuneî sale care este în cea mal complectă miserie. Constantinopol, 19 Martie. Recentele intrevederl ce Kiamil paşa le a avut cu sir Drumond WolfT tn privinţa neutralisărel Egiptului, au remas fărăre-sultat. Belgrad, 19 Martie. Regina Natal ia va pleca în curând pentru călătoria ce a hotărîtsă facă în Orient. Regina se va îmbarca la Fiume pe un vapor al Lloyduluî. Homa, 19 Martie. Principele moştenitor Victor Emanuel, este aşteptat întorcându-se din călătoria ce a făcut în Orient. lloma, 19 Martie. Guvernul a părăsit idea de a disolva parlamentul. Itoma, 19 Martie. Se asigură că d. de Keudel, ambasadorul Germaniei la Quirinal a trimis demisiu-nea sa principelui de Bismark. l’etersburg, 19 Martie. Ziarul «Swiet», vorbind de ultimul a-tentat contra Ţarului, zice : Oare-carl puteri caută a exploata acest atentat în interes personal. Insă aceste opintiri vor rămânea sterile căci Rusia vede desluşit scopul ce urmăreşte aceste puteri. Se presupune de mal multe părţi că a-cest atentat a fost provocat de influenţa străină. Bruxelles, 19 Martie Ziarul «Le Nord» zice că Rusia trebue să se mărginească de a se asocia cu diplomaţia celor-l’alte puteri pentru a restabili în Bulgaria o situaţiune normală. Madrid, 19 Martie. La 21 Martie va avea loc adunarea generală a partidului Carlist. Londra, 20 Martie. Consiliul de miniştrii a deliberat asupra proectulul de lege criminală ce se va aplica Irlandei şi care va li supus Camerei Comunelor în cele d'intâid zile ale septâmâuel. Geneva, 20 Martie. Poetul Kraszevski, a cărui arestare şi condemnare a făcut atâta sgomot acum câţl-va ani, a murit aici. Londra, 20 Martie. «The Daily Express» din Dublin zice că d. Gladstone a rupt definitiv cu d. Cham-berlain şi că ori-ce împăcare este privită ca imposibilă. CESTIUNEA ZILEI Un proces de calomnie Azi, amicul nostru I. N. Iancovescu citat de jud. de instrucţie a trib. Dolj pentru un proces intentat domniel-sale de prea faimosul preşedinte al tribunalului Vâlcea, vestitul Crflsnaru. Epoca, cu acte în mânâ, dovedise că suszisul Crăsnaru comisese mal multe mici abateri din calea drâpta, între care şi un modest falş în acte publice. Crăsnarul nu trage la răspundere pe ziarul Epoca,care ia toatâ răspunderea afirmaţiuni-lor sale. Aşi... în materie de presă, procesul merge de-a dreptul înaintea juriului, şi individul în cestiune are o frică adevărat colectivista de juriQ. O fi poate un presimţimânt. Individul deja numit trage la răspundere pe prietenul nostru d-nul Iancovescu, sub cuvânt ca ar fi repetat înaintea mal multor persoane acuzaţiunile ziarului Epoca. Stranie teorie. Citeşti o acuzaţiune într’un ziar, o repeţi într’o convorbire oare-care, şi întâiul Crăsnaru căruia ÎI convine mal bine se te atace pe d ta de cât pe ziar, te trage la răspundere pe d-ta. Vom vedea ce consa-craţiune va da tribunalul de Dolj teoriei Crasnariane. Din această afacere, ca din multe afaceri care s'afl petrecut deja, rees două fapte remarcabile, şi care vor servi de documente instructive pentru istoria acestui regim. Primul fapt e adevărata s paimă ce guvernul şi subalternii săi o aO de juriQ. Al doilea fapt e bănuiala,puţin favorabilă pentru tribunale.ee o are ori-ce duşman al guvernului. Această spaimă pe de o parte, iar pe cea-l’altă a-ceastă bănuială sunt un fapt general şi bine justificat, a cărui importanţă ne mărginim a o semnala, lăsând celor care gândesc sarcina d’a trage singuri conclusiunî. UN ULTIM CUVENT Acuma vr’o zece zile, scrisesem şi iscălisem uti articol al cărui înţeles Voinţa Naţională şi-a permis a’l denatura cu rea credinţă, într’un articol neiscălit. De aceia am şi dat singurul răspuns pe care merita autorul articolului, zi-cându'i sub iscălitura mea, că pentru a interpreta cum făcuse cuvintele mele «el trebue să fie sad un perfect idiot sau o perfectă canalie, sau amândouă». Autorul articolului din Voinţa Naţională a Înghiţit prin tăcerea sa insultele mele şi le-a rumegat opt zile, spre a arăta lume! că recunoscându-se şi în una şi In alta şi neputându’şi însuşi numai una din ele, le-a luat pe amândouă. El n’a răspuns nimic în vreme de opt zile, sub cuvânt că la Vo-inţa Naţională nu se citeşte Epoca, a-tuncl când, cu colecţia Voinţei Naţionale în mână, putem dovedi că nu a trecut o singură zi fără ca organul oficios să se ocupe de noî, fie chiar pentru a ne da desminţirile cele mal neînsemnate. Dupeoptzile însă, Voinţa Naţională, printr’un articol tot neiscălit (şi aceasta într'o cestiune personală) îmi trimete în loc de martori, un răspuns echivoc şi meşteşugit care îl isprăveşte zicând că judec pe alţii dupe mine însumi. Orl-cine ştie că legea cea mal elementară în asemenea materie, e că prima insultă singură valorează, şi că a întoarce cui-va insultele sale, mai ales sub vălulanonimulul, denotează numai o foarte proastă educaţie şi nu însemnează nimic. Cu toate aceste, am deschis încă o cale curată şi clară individului de la Voinţa Naţională cerându-I numele d-sale prin calea presei, fiindcă un nume să cere ori unde, orl-când şi pe orice cale, lucru pe care d-lul n’o ştie; şi am făcut ast-fel printr’un esces de complezenţă, un lucru pe care d-sa era ţinut inevitabil să’l facă. Am arătat deci lumei (vorbesc numai de oamenii pricepuţi In materie de o-noare) ce era acel individ, căci iată-I răspunsul: «Autorul articolului vizat în invitaţi-unea de mai sus, ne fiind în nici un fel de relaţii cu d. Alecu A. Balş, nu se crede obligat de a se conforma unei in-vitaţiuni făcută pe asemenea cale». Precum se vede, pretextul ca Voinţa Naţională nu citeşte Epoca este de astă-d»tă înlocuit prin un alt pretext, şi cu nici un preţ nu pot obţine ca cuvântul autorul să fi Înlocuit printr’un nume mai puţin anonim. Una din două, ori i-a fost ruşine să se numească, or i-a fost frică. Or cum ar fi, nu mai vred sălmî mal dad osteneala de a scoate această 15 BANI NUMERUL anunciurile oin ROMÂNIA se primesc direct LA ADMINIS- DIN ROM», TR ATI A ZIARULUI I.a RarU: Ajfcnee Havan, place de la b0A%JL Llbre. n,e Note Dame Wctofre* 50, (Place dt la Boliră P«,,‘rl* f«rU.l ra. rln, (•rr.unuia, Auslro-lnJnrIa’ ,,n,l“ 31 HSftiJ. P«e. IV, linie » YMr'"" bi reclame pe pagina tre. & * 01 un a 50 BANI UN NUMER VECHIb REDACŢIA SI ADMINISTRA* IA fio. 3,—Pia.ta, Episcopiei.—fio. 3. fiinţă din rufele murdare ale V. N.unde stă pitulata, şi nici nu vrafl se mal ştiu de dânsa. Fiind însă ca această fiinţă nu se numeşte, şi fiind dată jurisprudenţa stabilită în asemenea cazuri acuma un an de d-1. N. Xenopol, redactor şef al Voinţei Naţionale, reese un lucru, şi anume că d-1. Xenopol îşlînsuseşte insultele adresate anonimului său colaborator şi remâneîmpodobit cu dânsele. Ed însă , care nu pot să perd vreme făcând educaţia ziariştilor colectivişti , declar că de aci înainte, voi băga în seamă numai insultele şi atacurile iscălite, considerând pe cele-l’alte sa având întocmai aceaşl valoare ca o scrisoare anonimă; şi ori câte cuvinte injurioase s’ar coprinde in ele, aceste cuvinte nu vor fi pentru mine de cât portretul fidel, numele, pronumele şi mai ales calităţile anonimului care le va fi scris. Şi las asupra capului lor toată ruşinea care se revarsă asupra celui ce insultă fără a îndrăzni să se numească, şi fuge mişeleşte de răspundere. Iar ed voi iscăli tot-de-a-una articolele personale scrise de mine precum şi azi iscălesc Alecu A. Bal* ION BRATIANU. ARTIST S’a stricat coconu iancu.zic adese ori unii colectivişti, mal sperioşl sad mal scrupuloşl de cât cel-l-alţi. Şi în adevăr s’a stricat răd. O simplă dovadă. De-ună-zl, Automedonul care nu conduce Statul nostru, după vorba româ-nâscă nici în car, nici în căruţă, nici în teleguţă. a spus în mijlocul aplauseior majorităţeî că pictura şi sculptura ad precedat arhitectura la toate popoarele. Până acuma, mulţi savanţi au crezut alt-fel,şi coconu lancu, care tot se ocupă cu istoria, ar trebui să ştie mal bine de cât toţi adevărul In această privinţa, mal ales în calitatea sa de artist di primo cartello. Intr’adevăr nu exista pe faţa pământului artist mal dibacid şi mal universal de cât coconul lancu. Un neamţ i-ar zice Tausendkunstler- Judece cititorul. Avem mai întâid pe coconul lancu poet. Omer s’a imortalizat cântând res-belul Troeî. Nu ne cântă în toate zilele coconu lancu epopea de la paşopt ? Nu găsim în discursurile lui toate resursele întrebuinţate în epopea, evocaţiu-nea morţilor, descripţia recepţiunilor împărăteşti, etc. etc? Deci, să restur-năm pe Alexandri şi pe Eminescu de pe scaunul care l’ad uzurpat el, şi să strigăm ura pentru Bardul de la Florica. Mal avem pe coconul lancu musicant. Ca să nu insistăm asupra meritelor sale în aceasta ramură a artei, amintim ca d-sa e autorul celebrului valţ al milioanelor, semnalat deja de prietenul nostru Cayrol. Mai este şi coconul lancu pictor. Şi ce pictori El atinge aci culmea artei care este, după definiţia Iul Zola, natura prefăcută după puncţul de vedere special a unul temperament. EI bine, coconu lancu are ca model o ţară care a ajuns la sapa de lemn, şi nu e zi în care, graţie temperamentului seu de colorist, să nu o zugrăvească de la tribună sub aspectul cel mal Înflorit şi cel mai Îmbelşugat. Atelierul modernului Rafael e în strada Gol ţel. Face şi portrete, şi se pricepe a boi pe oricine. Coconu lancu e şi sculptor. Precum sculptorii plămădesc lutul pentru a face proectele lor de statue, aşa şi coconul lancu plămădeşte zilnic noroiul şi scoate dintr’Insul câte un ministru sad un prefect. Toată lumea cunoaşte isprăvile coconului lancu ca arhitect. A făcut un monument năpraznic cu 12 moşii superpuse, şi precum se pune pe case câte un cocoşel de lucid care se întoarce după vânt, aşa şi el a aşezat pe Rege în echilibru în vârful acestui monument. E de prisos d’a mal spune ce actor şi ce clown e coconul lancu. Vedem dar că acest om minunat întruneşte toate specialităţile, şi exce* lează în toate. www.dacoromanica.ro & tocm*r el vine ,x Z‘,Tede ™ ',ros!ir'» poate pricepe dan , 9 ,JCru nu s„ ™oe asupra Znn„0„fe, a”!»' '*<>"« Dar ta tot cazu/ fer toediulur. nu mai fie mâhnită a1“,M a.rW®w« «e / năzi /a Cameră n'a fost decAt*'* d° deu~ / ca7 ;iu po^e dhtSlf!? ? ! vwje întregi consacratele > °lul Coconul fan».. . , ale artm. str: II vom 'w SVea drep* ,-pJZ “ce "■" fw’ n« ros# /"'“«•fi/i*? Voraver Proier nde (nsă de cât preludiul ma-jresantelor discuţiunl, care s loc când guvernul va presinta „tele sale de legi; atunci se va da ,vărata bătae parlamentară. X. A BULETIN r oue mpn Oe şi pri- ut de ’ ,u! d’a .emonil: .XTERIOR SITE IN GERMANIA aripele de Bismarck a ohmul Reichstag german, voalul, totuşi acesta nueste âiu din reformele inte-alisarea cărora cance-ptă de atâta timp, şi „îcitate. Dacă Insa tn urma ur alegeri, victoria asupra seplena-tulul i-a fost uşoara, e de prevăzut că nu va fi tot ast-fel, şi cu cele-1 alte proiecte de legi care vor veni In discuţia parlamentului, privitoare la ere area de imposite noi. Ari se vor ridica cestiuol de principii, care vor da naştere la noi grupări ale diferitelor partide represintate In Reichstag, şi care pot disolva majoritatea compactă care a votat septenatul. Toate partidele recunosc ca şi guvernul, necesitatea creârel de noi imposite ; ele diferă Insă foarte mult a-supra naturei şiformeîimposituluieare va trebui să fie adoptat. Noua lege militară, mărind cheltuelile care sunt In sarcina imperiului, trebuesc noi resurse imperiale, pentru a face fată a-cestel sporiri de cheltuieli. Pe d altă parte, expasiunea care s’a dat In aceşti din urmă ani, politicei coloniale, a mărit şi ea In mod notabil, bugetul imperiului. Este dar absolută necesitate d’a se crea resurse noi. Discutiunea asupra noilor imposite a şi început oeja săptămâna trecută, cu ocasia unei moţiuni a d-lui Rickert, presintată în numele partidului progresist care a vroit s’o ia pe dinainte guvernului, şi care a venit cu un proiect de lege, formulat în trei articole. D-nu Rickert propunea ca nou imposit imperial, un imposit progresiv asupra venitului, începând de la o jumătate la suta. Acest imposit s’ar percepe asupra tutor veniturilor, salari', rente, produsele proprietăţilor, etc. care trec peste 6000 mărci. Propunerea d-lul Rickert a fost respinsă. In discuţia care a avut loc, conservatorii şi cu membrii centrului, s’au declarat contra acestui imposit, sub cuvânt că un pot admite principiul unei contributorii directe, care ar apăsa exclusiv asupra claselor avute. Naţio-nalil-liberall, s’au despărţit de astâ-dată de conservatori, şi au admis principiul progresiştilor', declarând numai că In practică e greu de aplicat, din cauza diferentelor ce există In legislatiunea fiscală a diferitelor state care compun imperiul. Discuţiunea asupra propunerel Ric- INFORMATIUNI Doctorul VantkofT, care du pe ce fusese arestat în Rusciuk, a fost în urmă liberat, a sosii în Bucureşti. Doctorul VantkofT a dat unuia din amicii noştri care a avut ocazia d’a se întreţine cu d-sa, următorul curios detaliu retrospectiv, asupra e-venimentelor de la Silistria. Regenţa n’a contat nici o dată pe garnizona din Şumla; aceasta gar-nizonă fiind suspectată, n’a luat parte la atacul Silistrei. Ea n’a trimis la Silistria de cât 30 de călăreţi, ear restul trupelor care au reluat Silistria, făceau parte din gar-nizonele de la Varna, Rasgrad şi Rusciuk. * D-nii G. Vernescu şi N. Eleva au avut o întrevedere pentru a discuta cestiunea unirei diferitelor grupuri ale opoziţiunei. X Aflăm că d. G. Duca a încuno-ştinţat ministerul cultelor şi instrucţiune! publice că renunţă la însărcinarea ce i se dedese şi care a făcut obiectul interpelaţiunei d-lui Poe-naru-Bordea. X Vezend că unirea diferitelor grupuri ale opoziţiunei este pe cale d’a se face şi ne voind se fie mai mult timp un obstacol la realizarea acestei uniri, dorita chiar de cei mai mulţi amici ai set’, dar pe care d-sa nu o încuviinţează, d. P. Carp a spus mai multor intimi că este hotârît se se retragă la ţară, abţinîndu se de aface politică militantă. Deşi am criticat mult obstinaţiu-nea d-lui Carp d’a se împotrivi la u-nirea grupurilor opoziţioniste, vom fi cei d’entîi a regreta retragerea, chiar momentană a unui om de valoarea d-lui Carp. X Ni se scrie din Sofia, că mai mulţi represintanţi ai caselor de Bancă austriace, au sosit acolo, pentru a trata cu Regenţa despre condiţiunile unui împrumut. X Eri a avut loc Adunarea generală a Societarilor creditului fonciar rural. Marea majoritate a societarilor fiind represintatâ, ca de obiceiu, prin procuratori aleşi de direcţiunea So-cietaţei, lucrurile au mers ibrişim. Tot ce Consiliul de administraţiune a cerut se se aprobe s’a aprobat şi membrii consiliului de administraţiune eşiţi la sorţi au fost realeşi. X Tot eri s’au întrunit în Adunare generala şi societarii creditului fonciar urban din Bucureşti. Şi aci procuratori devotaţi administratorilor şi directorului repreziutau pe cea mai mare parte a societarilor. Spectacolul ce a înlaţişat această Adunare alost într’adever desgusta-tor, atât de desgust&tor încât iusuşi d. C. Poroineann al cărui devotament pentru colectivitate nu e de bănuit, nu s’a putut opri de a arăta, în termeni foarte aspri, scârba de care era coprins. Aceasta negreşit n’a împedicat realegerea, ca membru în consiliul de administraţiune a d-lui D. Cariagdi şi a d-lui A. Bâico-ianu care, precum se ştie este şi director al soeietăţe! şi acel dintre împrumutaţi care datoreşte mai multe rate întârziate. X Ni se spune că cu ocasiunea des-vol tării interpelaţi unei sale asupra re-elădirei otelului Brofft d. Eleva va face destânuirî foarte curioase despre chipul cum.s’a negociat şi încheiat transacţiunea între primăria Capitalei şi d-ni fraţi Elias. X Principesa Alina Stirbey a dăruit Secţiune! centrale a Societaţei pentru învăţătura poporului român imobilul seu din Bucureşti, strada Ştirbei Vodă, de o valoare de peste 200,000 lei. Un asemenea act de generositate care de alt-minterlea nu ne surprinde din partea unei persoane care a dat încă şi alte dovezi ca voeşte a urma tradiţiunile ilustrei sale familii, n’are trebuinţă de nici un comentariu. De aceea ne roârgim a'l înregistra. X Două bugete care vor da probabil loc la discuţiuni interesante sunt : acel al Regiei tutunurilor şi acel al Eforiei spitalelor civile din Bucureşti. Afară numai dacăd. Brătianu, nu va exige tăcerea deputaţilor colectivişti cari, pân’acum sunt hotă-rîţi a vorbi asupra ziselor bugete. X D. ministru de resbel a făcut o minuţioasă inspecţiune la manutan-ţiunea armatei. Se vede că d-sa îşi pregăteşte răspunsul la interpela-ţiunea ce ’i adresat d. deputat N. Eleva,în privinţa cumpărătorilor de grâu făcute pentru trebuinţele acelui stabiliment. X Bugetul ministerului de răsboi pe exerciţiul 1887—1888 prevede la chel-tuelî suma de trei milioane mai mult de cât în anul espirat X Pe ziua de 8 Aprilie se vor face numeroase înaintări înarmată, mai ales în infanterie, căci s’a creat pe lângă fie-care regiment, de linie câte o companie de depou şi câte un nou batalion pentru fie-care regiment de Dorobanţi. X Dislocarea trupelor va începe între 1 şi 10 Aprilie. Ordinele s’au şi dat. Regimentul al 7-lea de linie, împărţit în două va fi stâmutat jumătate în Dobrogea şi jumătate în Printre postulanţi pentru prefectura de Covuriuiu este şi d-nu inspector poliţienesc A. Lahovary. Candidatura sa e susţinută de d. Moruzi. X Azi dimineaţă s’a întrunit din nou la Ministerul de interne, sub preşe-denţa d-lui Brătianu, comisiunea pentru reglementarea unei legi de percepţiune a veniturilor comunale. X Se asigură că cel dinte! post de consilier ce va deveni vacant la Curtea de apel din Bucureşti, va fi dat d lui Politimos, fostul director general al penitenciarelor. X Ni se scrie din Giurgiu că toate persoanele care vin din Bulgaria, ca emigranţi, în urma ultimei insurec-ţiuni, sunt dirigiate cu vaporul către Reni, refuzenduli-se permisiunea nu numai d’a rămânea în Giurgiu, dar şi d’a se duce în interiorul României. X Regele şi Regina care vor ajunge la 4 ore în Berlin, nu vor rămânea acolo de cât două zile. La Nurem-berg MM. LL. vor petrece până Duminica viitoare, când vor pleca la Viena unde se vor opri 24 ore. întoarcerea MM. LL. în ţară rămâne fixată pentru ziua de 18/30 curent. X Prea onor. părintele iconomu G. Floru, profesor, Stavrofor, Bene-Me-renti şi cavaler al ordinelor naţionale, paroli al Bisericei Creţulescu, a ţinut eri Duminică în Biserica sa o însemnata predică asupra abnega-ţiunei creştine Piosul autor al Florilor de la Golgota, într’o românească clasică a aţintit de cuvântul său pe numeroşii ascultători ce umplu obicinuit biserica Creţulescu. Dintre cari cei cari au petrecut mult prin streinâtate au remas uimiţi de puterea, căldura, şi mai cu seamă de modestia cuventârei părintelui Floru, faţă de declamaţiunile şi gesticula-ţiunile teatrale ale predicatorilor a-pusului din şcoala jezuitică. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA I.IRT.ltA Viena, 20 Martie. S’a respândit vestea că nihilistul Hort-mann ar fi fost arestat la Petersburg şi anarhistul lohn Neve la Colonia. In cercurile bine informate se crede că atentatul de la 1/13 Martie în contra Ţarului va avea de efect o întărire a alianţei celor trei împăraţi. Sofia, 20 Martie. Preşedintele consiliului, d. RadoslavofT, a întreprins o călătorie în provincii. Inte-rimul justiţiei a fost încredinţat d-lul Stoilofl’. Paris, 20 Martie. Comisiunea Senatului însărcinată de a examina proectul de lege care ridică tac-sele asupra cerealelor străine, într’o şedinţă ţinută astă-zl, a hotărât ca să primească proectul de lege aşa precum a fost votat de Cameră. Paris, 20 Martie. O nouă explosiune s’a întâmplat la minele din St.Etienne. Sunt mal mulţi răniţi. liladriil, 20 Martie. D. Camacho, fostul ministru de finance a declarat că nu poate intra în nic o combinaţie ministerială. Pesta, 20 Martie. Regele şi Regina României afl sosit aici eri dupe amiazî. împăratul Austriei, însoţit de un adju-tant-major, a veni la gară ca se salute pe suverani. Când trenul a intrat în gară, Regina E-lisabeta se sculă, şterse giamul aburit şi de departe salulâ pe împărat cu batista. Dupe ce se opri trenul, Regina eşi cea d’ânlâiă din vagon. Ea purta o toaletă de călătorie foarte simplă. împăratul Frantz Iosef înainta înaintea Reginei, şi o salută cu cea mal mare cordialitate, precum şi pe Regele care venea în urmă. împăratul dădu braţul Reginei, şi o conduse în salonul de aşteptare reservat Cur-ţel. Regele şi Regina statură 10 minute de vorbă cu impăratul. Convorbirea a fost foarte animată şi cordială. împăratul ’şî-a exprimat părerea de răfl că nu se poate duce la Berlin pentru serbările de la 22 Martie. «Invidiez pe Majes-lâţile Voastre, zise Dânsul, căci vor petrece zile frumoase la Berlin». împăratul duse pe Regină până la vagon. Dupe ce Auguştil călători fură gata să plece: «0 se vă înLâlniţl cu principele Ru-dolf, le zise împăratul, salutaţi’l din partea mea». Trenul plecă şi Regele Carol salută încă odată pe împărat. Belgrad, 20 Martie. Ştirea dată de ziarul radical «Odjok» că Austria a încheiat o convenţiune militară cu Serbia a produs o mare sensaţiune în toate cercurile sârbe. Dupe această convenţiune în cas de resbel între Austria şi Rusia, Serbia ar trebui să fie alăturea cu Austria. Ziarul ,,Odjok“ mal spune că tn cas de resbel, Regele Milan va lua comanda supremă a armatei sârbe, aî cărei ofiţeri superiori vor fi sârbi, dar toţi căpitanii, locotenenţii şi sub-locotenenţil vor trebui să fie austriacl. Se asigură în cercurile competinte că din causa acestei convenţiunl generalul Horvatovicl ’şl-afi dat demisiunca. Sofia, 20 Martie. — Desbaterile în privinţa asasinatului deputatului din Dubniţa afi Început înaintea tribunalului din Radomir, ele ţin de şeasezile. Sofia, 20 Martie. — Partidul guvernamental refusâ a consimţi la un compromis care ar avea de scop o rema-niare a ministerului. Paris, 20 Martie. — Regina Angliei care se află aici a asistat eri pentru prima ora de 25 de ani încoace la un spectacol privat dat de hipodrom. Regina a fost foarte satisfăcută. Itomn, 20 Martie.—V’am telegrafiat că baronul Keudel ambasadorul Germaniei ar fi trimis dimisia sa principelui de Bismarck. Se zice că cauza acestei dimisiunl ar fi faptul că contele de Launay ar fi condus singur negocierile pentru reînnoirea alianţei cu Germania, lăsând de o parte pe baronul Keudel. Berlin, 21 Martie. — Eri au sosit aici principile moştenitor al Suediei şi principesa, marele duce Vladimir cu femeia sa, Marele duce Michail, Marele duce de Oidenburg, ducele Meinige, generalul Gordoba, trimis special al Spaniei, mareşalul Aii Nizami paşa trimisul sultanului, generalul Carne-iro din partea Portugaliei, generalul Verspick, apoi monseniorele Galim-berti, principele Japonez Comatsie. Marii duci Ruşi afl visitat pe împărat care purta uniforma de colonel rus. împăratul a Întors visita la otelul ambasadei ’Naintea prânzului Împăratul a primit tntr’o audienţa mai lungă pe principele Hohenlohe Statthalterul Al-saciei-Lorene. (Cale indirectă) Berlin, 19 Martie.—Cu începere de la 1 Aprilie, fortereţa Neuf-Brisach nu va mal face parte din regiunea corpului 15-lea de armată ; ea va aparţine regiunei corpului 14 -a de armata. Petersburg, 19 Martie.—Ministru de finance are de gând de a ridica preţul paşapoartelor pentru străinătate, proporţional cu durata validităţii. Stetin, 19 Mart. — Ministrul de res- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (5i) ALEXIS BOU VIER FEMEA MORTULUI PARTEA DOUA XVII «Bortii es din morminte» Ne având putere de a lua vr’o hotărâre, nici de a fugi, se plecă să vadă ce ’I arăta umbra. Privirile sale îngrozite zăriră pe a-cel pat pe Iza şi pe contele Otto Îmbrăţişaţi.... Iza rezemase capul el pe braţele Iul, pârul el negru acoperea pep-tul s’O ; zâmbeau amândoi şi pareari gata a se săruta din nou. Mânia Iul li redădu puterile şi strigă grozav şi ochii sâl se închiseră o secunda spre a nu mai vedea acest tabloO sfâşietor pen-tru dânsul. îndată năluca se dădu la o parte şi dispăru prin uşea cea mică a casei. Dar strigătul lui Fernand deşteptase pe amanţi.... Gheorghe sărind din pat, văzu In o-glinda obrazul înspăimântat a lui Fer-jiand » apucă revolverul.... Iza, speriata, arătându-î pe bărbatul său. strigă : - — Gheorghe 1 el e ; omoarâ’l..... o-moară’l I Şi Gheorghe descărcă arma. Să mal auzi încă un ţipăt, o lata cu zingănirea oglinzel stricate prin lovitura de revolver. XVIII Ce visa Iza Afară tot era liniştit ; abia dacă se auzise sgomotul produs prin stricarea oglinzii, atât de bine era ocrotită odaia Izel prin covoare şi capitonagele care o acopereau. Cu toate acestea a-manţil deosebiră resunetul fluerulul de care trebuiau să asculte şi îndata, uitând de or-ce primejdie, Iza, lnfăşu-rându-se In haina sa roşie brodată cu fir de aur, Gheorghe Imbrăcându-se Inlr’o secundă, amândoi părăsiră cu repeziciunea fulgerului odaia şi scobo-râra pe scara cea mică. Gheorghe ţinea In mână revolverul său pentru toata Întâmplarea. Jos auziră din nod fiue- rul, mai subţire..Se îndreptară spre partea de unde venea şi găsiră pe bă-trâuul Rig care le zise : — Iute, luaţi trăsura lui Gheorghe... Iza, Îmuraca-Le cu costumul teu de mai nainte şi plecaţi... să se para că vă duceţi la Versailles ; mâine ne vom vedea.... — Bine 1 iute, iute, Gheorghe, zise Iza trăgând de mână pe Gheorghe, de frica să nu se Întâmple ceva care să ’I silească a remânea. Prin Întunericul cel des dupe malurile râului, alergară pe cheu, şi mal puţin de 5 minute dupe aceia se aflari a-mândoi în bordeiul lor, bucuroşi de a se vedea acasă la el şi liberi. Intr’o clipă sedesbrăcâ de haioele lor bogate pe care le ascunsese cu Îngrijire şi re-luase costumul său ciudat. In zor de ziuă dădură bicifi calului şi plecară ; când răsărise soarele se a-flarâ la intrarea padurei de la Bulonia; deshămarâ calul şi II dădură de mâncat In dosul trâsureî. Cel din partea locului crezură ca baraca saltimbancilor sosise In acea seară şi petrecuse acolo noaptea. Făceau ast-fel ca să îndeplinească ordinele acelui pe care ’l numeau stăpânul. Abia la 7 ceasuri, uşa cea strâmtă a baracel să deschise şi Iza aprinse foc în soba de fer In timp ce Gheoghe se ducea să cumpere merinde prin prăvâliele din vecinătate. ka îşi luase firea eî de mal Înainte, şi faţa sa, adese ori tristă în casa frumoasă de la Auteuil, strălucea de veselie. Pe coapsele sale atârna rochia sa sdrenţaroasâ atât de ciudata ; avea ca cingătoare un şal turcesc vechiu şi umeriie sale îşi arătau conturul lor admirabil sub cămaşa de rnâtasj roasă şi Îngălbenită prin multa întrebuinţare ; picioarele sale mici şi albe erau vârâte In nişte Încălţăminte proaste de lemn galben.... Costumul sdfi II re-dâduse toată sălbatica sa energie de altă dată şi trecătorii o priveau uimiţi. Ear ea, veselă, zâmbea lui Gheorghe al el, cât de departe îl zărea venind, aducând vin şi pâne sub-suoară, şi In mână,lntr’o hârtie, carnea pe cara o cumpărase de la un măcelar. Stăpânul le spusese Intr’o scrisoare: «Să fiţi la Bolonia noaptea, ast-fel ca să pară că aţi venit seara. Să dejunaţi In vederea tuturor, să vă duceţi la mal multe cârciumi de pe acolo, ca să fiţi văzuţi, apoi să plecaţi pe la 8 sad 9 ore, ca să vă aflaţi la Versailles la miezul nopţel.» La 8 şi jumătate, Iza se culcă pe salteaua cea vlrtoasă care era In fundul trăsurel, lăsând uşa deschisă ca să vază afară; voia să se odihnească, nu să doarmă. Gheorghe se aşeză pe capră, apucă hăţurile In mâna şi calul plecă... După ce eşiră din sat şi se allarâ pe drumul mare, Gheorghe se întoarse spre Iza, lâsend calul să meargă In voia lui, şi aceasta începu să cânte un cântec ciudat care trebuia să fie o amintire pentru amendol vagabonzi, căci tot timpul cât ea cânta, Gheorghe o ţinu de mână şi ascultă cu plăcerea cea mal vie, întinzend urechea ca să nu pearzâ un cuvânt. La 11 şi 1/2, Gheorghe sosi la Versailles şi ceru voe să stea acolo toată ziua, zicând ca vine de la Paris, suburbia Montrouge ; ca plecase pe la 7, că la 9 ajunsese la Bulonia, petrecuse a-colo noaptea şi voia să stea până In seară la Versailles ca să plece noaptea, pe răcoare, spre Charlres. Când Îşi văzu hârtiele In regulă, să Întoarse la Iza; aceasta li zise ; — AI căutat o trăsură nouă ? — Nu, nu vom vinde pe aceasta pentru a cumpăra o alta de cât când vom fi departe. — Dar In astă seara... vom fi bogaţi. De şi se arăta liniştit, Gheorghe ascundea oare-care temere. Plecase din ţara sa pentru nişte cuvinte cam de soiul acelora care 11 silea acum să fugă de la Auteuil... Cititorii noştri îşi aduc aminte că Iza, In seara In care venise să’l vază la eî acasă, II spusese, vor-bindu-I de trecut. — Era Intr'o seară, la întâlnirea noastră In dosul moscheel. Trebue să mă scapi, Iţi spusesem, şi lu acea seară al intrat In casa cea mare, m’al luat din pat, eram fără cunoştinţă... Când îmi revenii In fire, In bordeiul tău am văzut pe cămiaşea mea albă urmele degetelor tale... nişte urme roşii... Însângerate 1 Şi Gheorghe, zlmbind II răspunsese la aceste cuvinte : — Da, da... Am ucis doi. Ei scăpă atunci cu toate cercetările ce se făcură ; trecu Înalţi munţi al Car-paţilor a căror cărări ascuuse le cunoştea foarte bine; ajunse până In Franţa nesupărat. Dar ştia că poliţia franceză e mal supărâcioasă de căt cea din ţara sa ; de aceea ţipătul omului lu care descarcase arma sa nu-I eşia din urechi... Spera şi se temea tot odată de a fi ucis pe acela care răpise pe Iza. (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA.) - IU j2Z) MARTIE * PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlraglu 6,000 d© fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. bel a decis să stabilească un câmp re-tranşat în împrejurimele Krekowulul. Pentru acestscop administraţiunes militară geimană va cumpăra câmpia cunoscută sub numele de «Bouernhaide.» Calcula, 19 Martie.—Majorul Neill, din regimentul 2 de cavalerie indigen, a fost omorît pe timpul unei reviste, de un soldat din regimentul săQ. Capetown, 19 Mart. — Colonelul Sehermbrucker face In acest moment o călătorie în Transwaal şi în statul liber Orange, cu scopul de a încheia o convenţiune,pentru a regula relaţiunele acestor teritorii ale Natulului şi a obţine tarife vamale care să poată înlesni schimbul productelor. Belgrad, 19 Martie. — Negocierile privitoare la juncţiunea căilor ferate sârbe şi bulgare se vor deschide laPirot către finele lunel. Borna, 19 Martie. — Astă-zî s'a deschis cu solemnitate, în presenţa regelui şi a reginei Margareta exposiţiunea de ţesături şi de dantele. Aceasta exposiţie coprinde minuni din puntul de vedere istoric. Partea francesă este foarte remarcabilă. Ea a fost organisată sub înalta direcţiune a d-luî Girard, primul consilier de ambasadă la palatul Farnese. CRONICA UN OM DE CARE NU POŢI RÎDE D. Mitiţă Sturza e un om de care nu poţi nici măcar rîde. Şi de ce Val rîde ? SS rlzlde dânsul flind-că seamănă cu o maimuţă ? Dar atunci ar trebui să te declari un ignorent şi să conteşti teoria luiDarwin ! Sărlzi de dânsul flind-că este un a-lunar politic ? Dar ce e vinovat omul dacă natura l’a organizat ast-fel pentru ca să aibă nevoie de un regim alimentar escepţional I Să rlzl de dânsul fiind-că nu poate respunde la acuzările ce i se aduc în Cameră şi Senat ? Dar cum o să răs-punză şi cine ar putea să răspunză mal bine, cînd faptele săvlrşite sunt atât de gogoneţe în cât apărarea lor este cu neputinţă ? Atunci cum 0 să rîzî de dânsul ? Afară de acestea d. Sturza e un om foarte serios, cu o înfăţişare foarte tragică, cu o privire foarte severă. Numai să’l vezi şi’ţi îngheaţă sîngele în vine. Numai să se arate într’o adunare şi goneşte rlsul şi veselia de pe toate feţele. Atunci cum o să rîzî de dânsul ? 'Ca să rlzî de un om trebue să fie un caraghioz şi un om fără capătâiil. Aşi voi să văz pe cel mal glumeţ om din lume dacă ar putea rîde de un bărbat care are o mulţime de câpăteiuri, care e miniştru, care e secretar general la Academie, care e director la credit, care e cel mal bine văzut la palat, care e cel mai rău văzut la Cameră. Eî bine, cum o să poţi rîde de un om care e rău văzut de majoritatea Camerei ? Cum o să rîzî de d. Sturza fiind că e ministru al instrucţiei, tocmai în a-junul zilei în care n’o să mal fie ministru al instrucţiunel ? Cum o să rîzî de d. Sturza fiind că e ministru al instrucţiunel, cînd după dînsul are să vie la instrucţie d. Nacu ? Ca să rîzî de un om trebuie să fie caraghioz şi poltron, dar d. Mitiţă nu este aşa. Dânsul, are foarte mult curaj, şi foarte multă demnitate, dînsul lupta spate la piept cu d-nil C. F. Robescu, Dr. Romniceanu şi alţi fruntaşi colectivişti şi habar de grije n’are. Poate unii să fie de părere că e lucru caraghioz pentru un ministru de instrucţie ca să'l cheme Mitiţă ? Dar ce are de a face una ca asta ? Pe alţi colectivişti îi chiamă şi mal şi. Pe Ştefan Bellio, îl chiamă Fânică, pe d. Cogălniceanu, îl chiamă Conu Mihalache, pe d. Robescu îl chiamă C. F. R., pe d. Radu Mihal 11 chiamă Râducu, pe d. Moruzi II chiamă Kneazu ptc. etc. Prin urmare de ce să rîzî de d.Sturza fiind că'l chiamă Mitiţă? Prin urmare de ce să rlz de un om pentru că nu poate mânca de cît alune, pentru că nu poate fi de cît serios, pentru că nu poate fi chemat de cit Mitiţă, pentru câ nu poate vorbi, pentru că nu poate... multe ? De ce ? Pe un asemenea om eh nu pot de cît să’l plâng. Radu Tandără. ACTE OFICIALE D. Th. Boldur Lăţescu s’a numit prefect al judeţului Botoşani. — S'a nălţat la gradul de mare cruce al ordinului Coroana Românii d. P. S. Aurel ian. —S’a promulgat legea prin care se creazâ trei catedre la facultatea de medicină pentru dd. D-rl Asaki, Babeş şi Kalenderoglu. — Se chiamă în activitate căpitanul Har-tular Gheorghe la Reg. 3 artilerie. — S’a primit demisia căpitanului Urlă ţeanu Alexandru din al 3-lea de artilerie. — D. Leonida Panou se numeşte inginer şef al drumurilor din judeţul Brăila. — D. Petre Caluda se numeşte inginer şef al drumurilor din judeţul Gorj, — D. Hamath Alexandru se numeşte definitiv în postul de ajutor de inspector la căile ferate. — D. I. Caraleo se numeşte revisor al serviciilor spirtuoaselor. — S’a decretat schimbarea datei de deschidere a curţilor cu juraţi, adică în locde 2 Aprilie se vor deschide la 14. DIN DISTRICTE BOTOŞANI. D. Theodor Boldur-Lâţescu a sosit Vineri la Botoşani. Sâmbăta a făcut act de presenţâ la Prefectura judeţului. Cel înteiu ordin dat, după cum spune Vocea Botoşanilor, a fost ca toţi comisarii de poliţie şi sergenţii să se presinte înaintea sa, inarmaţi cu revolverele, spre a esamina armele ce posed şi a se convinge de starea lor. Noi vom fi şi cu noul titular ca cu toţi predecesorii săi; ’l aşteptăm la fapte spre a ne putea pronunţa, cu toate câ în localitatea noastră e bine cunoscut, dar noi neocupându-ne de persoană vroim s’apreciăm pe prefec tul judeţului; d’aceia actele sale administrative ni vor interesa, continua confratele nostru Botoşenean şi ele vor forma basa criticei noastre. 1 A S 1 La 23 Aprilie urmează a se sfinţi Mitropolia de laşi, şi Majestatea Ba Regele Catolic va veni în laşi pentru a lua parte. Primăria de laşi, care nu e în stare a fece faţă cheltuelelor necesarie oraşului, care n are apa şi lumina trebuitoare, a votat 15,000 lei pentru primirea Suveranului. Dor venitul moşielor date coroanei la ce servă, dacă nu la ast fel de chel-tueli? * * Sâmbăta 7 Martie, Trib. de Iaşi S. I, compus din Petroni president şi Ste-lian membru, admiţând contestaţia d-iul I. G. Ghica, a şters pe Marcu Dia-sermoSipsomo titluitul avocat şi membru în consiliul judeţian, dintre alegătorii colegiului II, ca fiind străin, grec din insula Tinos. CORPURILE ^LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 9 Martie 1887 Şedinţa se deschide la ora 1 i/2 sub preşedinţia d-lul vice-presedinte I. Câmpi-neanu, HO deputaţi presenţl. Fiind absinle d. ministru D. Sturza, interpelarea d-lul N. Ionescu se amână. La ordinea zilei discuţiunea raportului asupra bugetului general pentru exerciţiul 1887—1888. D. Costinescu raportor începe citirea; fiind obosit d. Lupulescu ÎI succede. La 2 ore 1/4 discuţia generală începe. D. Paladi are cuvântul. D-sa constată câ din raportul d-lul Costinescu s’ar părea câ nici un stat din Europa, Asia, America, Africa şi Oceania nu se află într’o situaţie financiară mal prosperă ca fericita Româniă. Aceasta este pentru orator o adevărată enigmă pe care nu o poate deslega de câL presupunând câ d. Costinescu face o distincţie între prosperitatea statului şi acea a poporului. Statul român, colectivitatea de la putere stă îutr'adevâr mal bine do cât uicâerl în lumea întreagă nu se allâ oamenii de la cârma ţârei. Cât pentru popor, cifrele brutale arată că el plăteşte azi îndoit de cât plătea sub conservatori. Economia a dispărut din ţară. Afară de rari nantes in vasta collectivitate nimeni nu mal poale strînge uimic, nici pune la o parte. Iu Loate părţile se cheJlueşle din capital 1 Ţâranul, proprietarul, industriaşul, co- merciantul d’o potrivă se plâng de strîm- torarc. Resursele statului sunt Irel: domenu-rile, impositele, împrumuturile.» Ce regulă este în privinţa acestor trei sorginte de venituri? 0 lege v'a- permis vinderea domenurilor pentru stingerea datoriei publice. D-voaslră le aţi vândut pentru plata a-nuitâţilor, adică pentru cliellueli ordinare. Apoi acele domenurl care încă nu s’ah vândut cum se administrează? Vedem câ tendinţa guvernuiul este d’a le căuta în regie prin favoriţii scl şi în modul cel mal dăunător pentru stat. Curtea de Compturl la 1877 a făcut observaţiile sale asupra acestui mod ilegal d a se administra domeuiurile, şi a cerut guvernuiul să se puc în regulă printr'o lege oare-care. Guvernul n’a făcut nimic, a conliuual cu acel sistem greşit, căci cl este unul din rotagiurile puternice ale maşinei Colectiviste. Dar cu impositele cum a procedat ? S'a gândit oare guvernul la o aşezare mal raţională şi mal dreaptă a impositelor ? S'a gândit la un sistem de imposite care se a-tingâşi proprietateamobiliară, azi absolut scutită de ori-ce imposit pe când proprietatea imobiliară, este apăsată de impo-sile numeroase? In privinţa împrumuturilor d. Paladi arată că guvernul se crede fericit când negociază în străinătate cu 40 0/0 mal jos ca valoarea nominală. Apoi prosperă este o asemenea situaţie ! Plăţile anuităţilor prin noul emiteri de rentă, nu este o faptă de o bună administraţie, este faptul unul om care se ruinează ! Pentru cheltuell ordinare zilnic cere guvernul emitere de rentă. Nu s’a cerut pentru plata transportului soldaţilor, emitere de rentă ? Apoi unde s'a mal văzut aceasta 1 Pentru cheltuell ordinare, ca aprovizionarea imprimăriel Stalului cu material, n’aţl cerul emitere de rentă 1 ^aplause). Domenurile le devoraţi ; de împrumuturi abusaţl în ^modul cel mal neprevăzător şi cel mal ruinos, şi mal cutezaţi a lauda situaţi^alînanciarâ I Deficitele anilor precedenţi le acoperiţi cu emitere de rentă. De cinci ani de zile Lot ast-fel aţi echilibrat bugetele, şi pe viitor ne vorbiţi de speranţe.... Dar raportorul ne zice câ ne presintâ azi un buget echilibrat I Apoi cum au dispărut, aşa caprin mi nune, acele deficite de care s a vorbit în întrunirile de la Senat ? Mijlocul de echilibrare a fost foarte simplu şi cunoscut : s’a umflat veniturile,s'a micşorat chelluelile ! (aplause) Oratorul dovedeşte aceasta citând mal multe articole din tabloul veniturilor şi cheltuelelor. Ast-fel s’a obţinut echilibrarea bujelu-lul pe cifra de 140.753.331 lei. Şedinţa se suspendă pentru 5 minut. La redeschiderea şedinţei d. Paladi ia pe rînd diferitele cheltuell ale serviciilor publice, arată că guvernul acesta poate li privit ca trecut prin două ere. Prima eră diferă mult de cea l’altă care a început de 5 ani în urma. In aceasta a doua eră care să poate numi era delicilelor, guvernul nu mal represintâ ideile în numele căror venit la putere. Cînd a venit la putere, avea pe un Ro-selli, pe un Vernescu, pe un Kogălni ceauu ; azi a rămas cu Toboc I ţrîsele.a plause). Programul de la Mazar-Paşa s’a rupt şi s'a înlocuit prin acel faimos discurs al d-lul ministru de Justiţie. Regimul de azi este un regim personal. Daca d. llrătianu n'ar fi ce ar deveni guvernul ? Ge era să devie d. Sturza alaitâ erl, dacă nu sarea primul ministru să îi vie în ajutor I (risele-apiause. Ţara a-ceasta nu vrea tiran 1 (aplause prelungite) D'aceea ea nu vrea să vă deschiza punga ca să continuaţi cu acest regim nefast. (apiause prelungite pe băncile mi-norilaţei). La 4 ore, d. Paladi sfirşeşte critica sa conştiincioasă, bine studiată, şi admirabil de bine formulată asupra bugetelor. D. todrcscu ia greaua sarcină de a îl respunde. Oratorul guvernamental citeşte o mulţime de notiţe asupra datoriei noastre publice în caro cifrele se ciocnesc cu cifre iară ca din această ciocnire să se facă vre o lumină. Luăm act însă de o propunere ce d-sa face; aceea de a se numi o anchetă parlamentară care să cerceteze cu d'amă-nnntul starea datoriei publice ca să nu se mal inducă lumea în eroare. Voind a justifica sporirea cheltuelelor, d. Codrescu insistă mal cu osebire asupra patrioticei cheltuell a ministerului dc Res-bel. Arată câ bugetul acestui minister nu se poate reduce Iară pericol. Nu putem desarma d-lor I exclamă cu convingere d. Godrescu. — Gine a cerut aceasta?întreabă d.Dju-vara. Desarma ţi armata electorală I observă d. Paladi (rîsete, aplause). D. Codrescu, vorbeşte mult, se întinde asupra laudelor guvernului şi a înţeleptel sale administraţiunl financiare. Scuză oare-care imperfecţiuni ale bugetului, zicând că acesta este un buget de aşteptare şi că după ce situaţia exterioară se va mal limpezi, vom putea, la anul, echilibra un buget în mod mal convenabil printr’o nouă aşezare a impositelor. Oratorul se pronunţă în favoarea impo-silulul mobiliar a cărui înfiinţare o doreşte. Intră în lungi desvoltârl a ideilor sale financiare. Ceea-ce ne dă dreptul să credem câ ministerul la cared. Codrescu s ar potrivi mal bine ar fi acela de finanţe. D. Nicorescu nu perde nici un cuvânt; din când în când ia note. Şedinţa de mâine promite a fi interesantă. La 5 ore 1/2 şedinţa se suspendă pentru 5 minute. La redeschidered. Codrescu analiseazâ diversele imposite azi în fiinţă şi se sileşte a demonstra că ele sunt raţionale. Şedinţa se ridică la ora 6. Un spectator. SENATUL Şedinţa de Luni 9 Martie 1887 Principele Dim. Ghica deschide şedinţa la 2 şi 10. Senatul votează fura discuţie: 1) prin 64 voturi contra 3, convenţiunea comercială încheiată cu Germania; 2) prin 52 voturi contra 2, proiectul lege autorisând comuna Vaslui să contrac teze un împrumut de 150.000 lei; 3) prin 57 voturi contra 8, proiectul de lege autorizând comuna Bucureşti să con tracteze un împrumut de 13 milioane *) Şi aşa mal încolo până la 3 şi 1/2, când şedinţa se ridică. Singurul lucru remarcabil al acestei şe dinţe afostcâd. I.upaşcu (Gâliganu) purta un gheroc nou şi avea părul frezat. liedeeu de Este lucru sigur că d. Stnrdziva părăsi ministerul instrucţiune! pu blice sau pentru a se retrage de tot, sau lucru mal posibil, pentru a lua portofoliul finanţelor. ttste mal mult de cât sigur câ d Brătianu a fost amestecat în cabala îndreptată Vineri în contra d-lui Stnrdza. Putem afirma că încă înainte de acea şedinţă d. Brătianu propusese ministerul Cultelor d-luî Nacu. $ D. Vasile Alexandri, Ministrul plenipotenţiar al României la Paris, va sosi în Bucureşti la 18 Martie curent împreună cu M.M. L.L. Regele şi Regina. m D. doctor Popescu’Zorileanu a împărţit azi la Cameră d lor deputaţi o însemnată lucrare despre eficacitatea apelor minerale de la Govora. m ■ D. colonel Dumitrescu-Maican din artilerie va pleca in curend în străinătate pentru a studia organizaţiunea pompierilor în principalele Capitale mari ale Europei. m Eri Duminecă a avut loc adunarea generală anuală a societâţel studenţilor universitari Unirea şi în acelaş timp serbarea aniversară a înfiinţare! acelei societăţi. Dupe citirea de către d. Urlicî, prezident, a unei dări de seamă despre activitatea societăţei în cursul anului expirat, unul din d-nii membri societăţei a ţinut o conferinţă foarte mult aplaudată despre rolul femei în societate. Au vorbit apoi dd. N. Fleva, Ion C. Grâdişteanu, Negoescu, primul prezident al societăţei Unirea, Do-brescu. Din partea societâţel Tinerimea română au vorbit prezindentul ei şi d-nii St. Nanu şi Şonţu. m Se vorbea din nou azi la Cameră despre intenţiunea d lui General Leca d’a părăsi fotoliul preşidenţial. De atâtea ori a manifestat d. general o asemenea intenţiune dându’i chiar un început de execuţiune dar revenind asuprăi la cel mai mic semn al d-lui Ion Bratianu, în cât nu înregistrăm ştirea de cât sub rezervă. # D. Ion Brătianu, însoţit de d. Gr. Gantacuzino, director general al G. F. R. a părăsit capitala azi dimineaţă mergând la Fiorica. D sa se va întoarce mâine. • Nici eri nu ’î trecuse încă d-luî D. Sturza necazul din pricina tîrnuie-leî ce a suferit Vineri în Cameră, cu ocaziunea interpelaţiunei Poe-naru-Bordea. La adunarea generală a societarilor creditului fonciar ru-rural, un amical seu vorbindu’i despre acea interpelaţiune, d-sa a ocă- *) Zic rară discuţiune, căci nu pot consi* dera ca atare declaraţiunea, de altminteri de toată frumuseţea, făcută de d. raportor Al. Urâscu, că, In adevâr, s’a trecut cu cheltuiala peste mijloacele oraşului, dar acesta este un reu necesar. D. ministru Sturdzaesplicăreul necesar al d-lul Orâscu zicând că e vorba de a aduce apă în oraş Dacân’ar fi de câtaci râul! replicăprincij pele Gr. Studza; dar multe sunt cheltu elile inutile. « www.dacoromanica.ro rit ca o mahalagioaică pe deputaţi şi a isprăvit zicând câ mai bine îşi taie picerile de cât se se mai ducă la Cameră. O se’i treacă ! • Ştirea dată de noi alaltăieri despre greutăţile ce întîmpină încă încheierea convenţiune! de comereiu cu Francia ne este din nou confirmată azi Ni se spune că d. de Cou-touly, ministrul plenipotenţiar al Franciei, s’ar fi şi înţeles cu d. Fe-rikidi asupra prelungirel pentru trei luni încă a arangamentului provizorii. • Beizadea Mitică a prevenit ieri, la adunarea creditului fonciar rural, pe d. Ion Brătianu că dacă va perl mite d-lui Fleva se’l insulte cu ocaziunea desvoltâreî interpelaţiune-relativă la moştenirea Ogrezeanu, d-sa îşi va da demisiunea din preşedinţia Senatului şi se va lepăda de ori ce legături cu guvernul. m Mâine la Cameră debutul d-lul deputat Al. Xenopolu (fratele luiju-pîn Niki) care va lua cuventul în discuţiunea generală asupra bugetului. Bine a dotat Dumnezeu rasa semitică : la toate se pricepe ! Se se citească pe pagina IV ULTIMA ORA. ŞTIRI DE LA BUFETUL CAMEREI D. Ştefan Bellio, bine-voitorul chestor al Adunârel Deputaţilor, va face în cursul a-cestel luni o mică călătorie In străinătate. D-sa voeşte a evita d’a se găsi în Bucureşti în zioa de Blagoveştenie temându-se, cu drept cuvânt, de vre-un neajuns. D. Ştefan Bellio se va întoarce în Bucureşti în ziua de î Aprilie. * • Cu ocaziunea discuţiunel legel pentru împuţinarea numărului subprefecturilor , d. Ştefan Bellio este hotărît a stărui ca denomi-naţiunea de plasă să fie înlocuită prin altul, cuvântul plasă pricinuindu’I fiori reci de câte-orl 11 aude. ULTIME DEPESI AGENŢIA HAVAS Moscova, 21 Martie. — Gazeta de Moscova, spune că prinţul de Bismarck face ca Austria să lucreze în vederea reînoiril alianţei celor trei Imperii , care espiră In iuna Martie. Foaia pan-slavistâ adaogă că Rusia e hotărltâ a nu reînoi această alianţă, pentru că ea nu e de cât o amăgire, că acordul cu Austria nu e de alt-minterl cu putinţă, din partea Rusiei, de cât numai atunci când Austria va renunţa de a exercita influenţa sa în BalkanI şi va căuta a’şl relua misiunea sa istorică în Europa centrală. Constantinopol, 21 Martie. — Audienţa ce a cerut’o d. de Nelidoff Sultanului a fost din nou amânată. Berlin, 21 Martie. — Majestăţile lor vor primi dupe amiază în audienţe particulare pe trimişii speciali veniţi să felicite pe împărat, cu ocasiunea aniversării naşterii Sale, în numele Vaticanului, Portugaliei, Ispaniel, Holan-del, Serbiei, Turciei şi Japoniei. AGENŢIA LIBERA Petersburg, 21 Martie. — Gazeta de Moscova zice câ întreita alianţă încheiată în 1881 între împăraţii Germaniei, Austro-Ungaria şi Rusia şi reînoitâ In 1884 expiră In luna Martie curent. Resultatele acestei înţelegeri au fost funeste Rusiei şi conform scopului lor ce urmăreşte politica germană. Principele de Bismarck ’şl pune toate silinţele să relnoiascâ Întreita alianţă şi a făcut în acest scop propuneri guvernului Ţarului. Insă Rusia apreciind rolul ce ’J are astâ-zl de arbitră al păcel va evita să ia ori-ce angajament. Austro-Ungaria ar putea, urmează Gazeta de Moscova, să ajungă la înţelegere cu Rusia,. însă cu condiţiunea de a renunţa pentru tot-d’a-una la ori-ce influenţă în peninsula Balcanica şi de a relua rolul el istoric In Europa centrala. TEATRU DACIA DUPE CERERE GENERALA Juot la 1H Martie 1885 ZEFLEMELE Revistă politicăşi umoristică a anului 1886 în 3 acte, cu cântece de d-nii /. Negruzzi şi D, R. Roseţti i EPOCA — 10 MARTIE ______________ ORIGINALE MASINE SINGER Sun* necoruparabile’ln construotîune neîntrecut» in cua-litatl si in durata Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCU BRAŢ ÎNALT,,IIV!PROVED“ La exposiţiunea internaţionali din Edinburg in Octombre a. t. aii primit cel mai înalt premii numai maşinele de cusut ori-nale Singer din toate maşinele de cusut expuse. = MEDALIE DE AUR = Vânzare £11 rate, si contra bani gata un rabat conv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-b&cele, Aţa şi Mătase se găsesc şi tn toate filialele noatre. G. NEIDLINGER Băile Eforiei — BUCUREŞTI — Iaşi Galatzi Craiova Ploesti Botoşani T.-Severin Strada » » Lăpuşncanu Domneasca Lipscani Lipscani Mare Aurelianu MAX FISCHER GALAŢI BUCUREŞTI Strada Patriei DE VENZARE SI DE AltEMlAT MOŞIA GRINDU Districtul lalomUza Porprietalea moştenitorilor B. BOERESCU A se adresa 11 Str. Pensionat, Bucureşti NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric IM». S.S. PIIIINTI BENE1HCTIM din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MÂNUELONN E. Printr 2 MEDALII DE AUR: Bruxe/la 1880, Londra 188 1 cele in ni înalte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 OE PAR. PIERRE BOURSANO întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de câte-va picături tn apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe eare'l albeşte, consolisân-du-I, forlicând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN RUE HUGUERIE, BORDEAUX Deposit la toate larmaciile, parfumeorl şi CoafeorI representanle pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comerciala Franceza din Gaiâti si sucursalele ei. ' •xt MARELE HOTEL DE FRANCE - BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mai mare şi elrgant hotel din ţară. situat pe Calea Victoriei în faţa slradei Lipscani, din nou i ladit, avănd palru faţade, i’st-l'el tn e.lU toate Terestrele respândesc în stradă. Cu desăvârşire, nofi montat, dune sistemul cel mai modern, având re stau antsi cafenea foarte spaţ oasâ, berărie şi alte confort' ri,curăţenie cen ma esemp'ară Salon pentru soarele, nunţi, banclieturl şi altei . Toate lucrurile de consumaţie de p ima calitate, preţuri moderate şi serviciul cel mal prompt 3PH. LTTJOO ANTREPRENOR PROPiETARUL HOTELUIUI HUGO OIN BRAIIA TAMAR INDIEN FRUCT LjAXATIV SI RECORITOR preparat de ANTON ALTAN FAHMAC1ST| Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podophilina, aloes, scamonum Ialapa etc. etc. DEPOU LA ,,FARMACIA LA AURORA" Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţă BacăO. PREŢUL UNEI CUTII 2 LEI. APELUL SOCIETATEI GENERALE DE ASIGURARE „DACI AROM ANI A' IN BUGURESTI CĂTRE MEMBRII GRUPEI DE ASOCIATIUNE AL ANULUI 1887 D-nu Petrescu Tănase tn Călăraşi. « Calef losef in Bucureşti. " Brăilita H. N. in Tecucin. « Beleiu Gheorghe iu Folticeni. « Solonion A. B. in Bueureşci. « Negoescu M. in Buzeu. Radu Gheorghe in Folticeni, « Kiinberg Beri in Brăila. „ Rassidescu St. Ln Bueureşci. ,, Bârseariu A. in Brăila. ,, Câpitanovici Z. in C. de Argeş. ,, Docsache George in C. de Argeş. “ Mihail Nae in R-Vâlcei. “ Ruthofer Kanz in C-Lung “ Nicolaide lancu in Odobeşti. “ Rosenberg Maier 1. in T-Vestei. “ Poppescu Ioane in Bârlad. « Gaman Anastasie G. in Bueureşci. <> Weisbard Simon in Tecuciu. « Stein Israel in Iaşi. '< Diamandescu lorgu in C-Lung. « M'hălescu loan in Comuna Vlădeni « Jiroveanu Statie in ComunaJirova « Neagu Dumitru jn comuna Pogoane. « Petrică loan I. in T. Vestei. « Dumitriu Economu G. in Tecuciu. D-nu Schindelar Silvester R in gara Bacău « Petricu Ieremia in Buzău. « Avramovici Beri in Tecuciu. « XVozniakowski Carol gara Bueureşci' <* Beral 1. in T-.Neamţu. « Neotariu Anna K. in Burdujeni. <• Goorgcscu loan in Comuna Pogoanele « Dragomirescu Oprea comuna pogoane. « Wolski Tomas 111 Paşcani. « Cossecianu Nae N, Comuna Pogoane. « lassoffescu Andrei iu Giurgiu « Metaxa Costache in gara Galaţii « Udrichy Victor in Domneşti « Petrescu Marin in Slatina. « Mârculescu Nae in gara Gherghani. « Gligore Petrea in gara Corbu. « Panaitache Andrei P. in Bucureşti « Steinberg lacob in Bucureşti. « Raislâr Scarlat in Piatra >< Gbimpeanu Apostol in Buzău. « Sarasy Samuel in Craiova. « Agapiescu Tudoracbe in Buzău. « Kreiscli Iulie in Bucureşti. 11 Stănesu Ispas in Bucureşti. « Drâghici Anastasie loan in Iaşi. Sus numiţii membri ai grupei de Asociatiune al anului 1887, a cărei avere se va împărţi in curând, sunt rugaţi a ne inainta imediat, sau cel mai târziu până la 19 31) Martie a. c. actele prescrise prin conditiunle generale al asociatiunelor, adică: Certificatul de viată, actul de naştere şi polizzilc ' -lor, conform publicatiunei noastre din «Monitorul Oficial" No 212, 226 şi 227 din ianuarie 1887 şi aceasta spre a putea ua parte la repartit'a acelei averi. Se atrage deosebita atenţiune, eâ conform conditiunilorgenerale al Asociaţi miilor, acei membri cari nu ne vor inainta sus-mentionatele acte cel mai târziu până la 19,31) Martie a. c., perd toate drepturile de a participa la impârtirea averei grupei, de oare-ce . ceasta avere se va împărţi imediat In favorul asiguraţilor, cari vor (1 dovedii prin sus-arătatele acte că au supra-vietuil termenul grupei. Bueureşci 1(13) Martie 1887. DIRECŢIUNEA GENERALA. II ti CTIinCWT de curs superior a-UN Ol UUtn I vendcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiunl de clas le primare. A se adresa la administraţiaemru-lul POECA DE ÎNCHIRIAT Casa din Strada Sfinţi Apostoli No. 42, cu douâ âtage, aproapede clieurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii se se a-dresese Calea Victorii No. 74. GALATZI GRAND HOTEL NATIONAL Galaţi. — STRAD A MARE — G* lai» mare şi elegant Hotel din acest oraş, situat tn apropierea tuturor autorităţilor şi ca- ^Cîel mal _____ .,. cehtrul oraşului tn selor de comerciO, având‘trei faţade ale căror toate ferestre au vederea tn stradă. Cu desăvârşire din nou montat şi re tauratdupe stilul cel mal modern, având Restaurant şi Cafenea foarte spaţioasă, băuturi streine şi indigene din cele mai alese. Curăţenia exemplară. Salon pentru Soarele, Nunţi, Banclieturl şi altele Consumaţiile de prima calitate cu preţuri moderate. Rog p« onor. P. T Voiajori a nu perde tara ocasiune de a visita .cest renumit hotel. Cu toată stih a I. EXGHEL, Anli'cprenpr. RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE coisrsTAisrTiKr sirochi — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează lot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere lntr’un mod elegant, în toate stilurile şi ori ce lucrări de tapiserie. Preturile moderate, esecutiunea la timpul liotarât. CONSTANTIN SIROCHI. 'stata Cal. Victorii P al. Lac.-Rom. LA ORAŞUL VIENA A LA VILLE DEVIENNE vis-ă-vis de Uib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate al soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fil d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismenel de lâna după aiMteiuul profesorului Dr. ti. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousourl complecte pentru fldantati. Layettes ai Trousourl pentru copil. Trousourl pentru pensionate, oteluri si restanrantnri. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTUL' ILUSTRAT SI VA FI TRIHIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA * CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec DE VENZARE O casă cu palru camere de stăpâni şi patru dd servitori, pimniţă, douâ magazii grădinâ spaţioasă cu pomi rodilorl situată In Strada Frumoasa No. 12. Doritorii se vor adresa la proprietăreasa tn fundul curţel sus-ziset case între orele 3 şi 5 p. m. (5—4) WMninMHHnHBBV CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 8 Martie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilă. . 5 0/0 » română perpetuă. 6 0/0Oblig. deStatţRur. conv.' Impr. cu prime Bucur, (lei 20) 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 ■ > lei ~ m 5C2BSW 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 5 0/0 » » » 6 0/0 » » » 5 0/0 » rurale » 5 0/0 v » » âur contra Argint sau bilete. 94 94 3/4 84 843/4 33 36 71 71 1/2 190 205 81 82 96 1/2 97 1/2 84 1/4 85 101 100 EttEA CASI I A 71/2 SEAHA ÎNCEPUTUL LA 8 1/2 ORE SEARA TEATRU BOSEL Mercuri 1 1 IVlartie 1 887 MADEMOISELLE IRENAmVLADAIA PRIMADONA ROMANA DE LA Opera comica clin Paris. Cu ocaziunea întoarcerii sale din Rusia va cânta : 1. Mignon, air des Hirondelles par Am-brolse Thoinas., 2. I) Bacio (valse) par Arditi., 3. l’Africaine »air du sommeil« par Meyerbeer., 4. Mireille, Grand iar par Gounotl. Se va termina cu aria romana 5. Amor-Yals de......Margm-iU'f.eu. Ifilelele segfisesc la librăria d-lul Graeve vis-ă-vis deThealru Naţional şi la Confi-seria Capsa.____________________________ 1 ipogrufia ziarului «EPOCA»