ANUL II No. 385
A DOUA EDITIUNE
DUMINECĂ, 8 (20) MARTIE 1887
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 18 A FtE-CAREl LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE
I\ BUCL'RESCI La casa Administratiunei IX TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an <0 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei.
IA' STREIXATATE: La t«ate oftlciels poştale d:n Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei. 6 luni 25 lei.
I.A PARIS: Se gaseste jurnalul cu ÎS Cent. numerul, la Kioscul din rne Kontmni-tr. II:« Bulevardul St. Gprmnin Ao. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROWANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Paris: ta Ageuce Havas, place de la bour se, 8.
Agonce Llhre, rue Xotre Dame des I'ictoires 80, (Place de la BourseJ pentru Paris. Fînnelii. Germania, Aiistro-Lngaria, Italia si Ilarea Brltaale.
Anunciuri pe pag. IV, linia 36 bani, anunciuri ai reclame pe pagina treia 2 lei linia
SO BANI UN NUMER VECHiD
Orioork V E N TUR A
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
REDACŢIA SI ADMINISTRAI IA
Prlm-redactoz responsabil
Ifo. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ifo. 8.
GLAS IN^PUSTIU
O ŞEDINŢA COLECTIVISTA
UN RESPUNS
RESULTATU CALATORII D1»' LESSEPS
MAGNUM ETYMOLOGICUM
FEMEIA MORTULUI
GLAS IN PUSTIU
Cum că d. Eugenie Stătescu, este abusiv, călcător de legi şi interesat, este un lucru foarte trist.
E însă un alt lucru şi mai trist. A cest om n’a fost încă pus la locul seu, nu de noi, ci de proprii sei prieteni politici, după cum s’ar fi căzut se facă un partid de oameni, dacă nu cinstiţi, dar cel puţin cu obraz.
Din doue una :
Ori d. Stătescu nu e vinovat şi a-tuncî Colectiviştii au dreptate, ori este vinovat şi atunci.... atunci cum se calificăm partidul care consimte încă a se face solidar cu faptele u-nui asemenea om ?
Vinovăţia d-lui Stătescu a fost însă recunoscută de d. Stătescu însuşi.
Noi presa, şi în urmă, in mod mai concret şi mai sigur, d. Flevaîn cameră, l’am acuzat între altele şi de următoarele lucruri :
Că revoacâ şi numeşte magistraţii după nevoile politice a le partidului.
Şi d. Stătescu a recunoscut prin însuşi răspunsul seu acest lucru.
Faptul că d-sa califică pe cutare ori cutare magistrat destituit, incapabil, complice al oposiţil, şi aşa mai departe, nu uşurează câtuşi de puţin greutatea situaţii sale.
Daca fie-care ministru ar avea facultatea, se schimbe magistraţii pe care tot el i-a numit, tocmai când guvernul are interes se’i schimbe, şi sub cel d’ânteiu preteest venit, a-tunci n’ar mai fi siguranţă, justiţie, separaţie de puteri.
Aceasta o ştie ori-cine şi trebue se o ştie şi colectiviştii. Prin urmare răspunsul d-lui Stătescu nu este o apărare a sa, ci o confirmare a acu zaţii ce i-a adus d. Fleva.
A mai fost învinovăţitd. Stătescu, că comite acte necinstite şi că se foloseşte de eşirile şi intrările sale în minister, pentru a-şî face din justiţie un venit sigur.
Şi d. Stătescu a recunoscut că în adevăr a stăruit pe lângă magistraţi, pentru a da dreptate unui om al cărui advocat era d-sa.
Lăsăm la o parte toate amănuntele, toate faptele, asupra cărora nu s’au adus probe materiale, or cât ar fi ele de probate în mod numai moral.
Lăsăm şi scandaloasa afacere 0-grăzeanu, căci ar fi de prisos ; cum zicea un clasic francez
La nalure ferUle en bizarres portraits
Dans chacun est marqueo 6 d«s difTâreiUs traits
Un mul la ilAnonvre, un rian In fail paraitre.
Une ori un fapt este de ajuns pentru a ilustra pe un om.
Ce zic însă colectivişti faţă cu a-ceastă situaţie în care a fost pusd. Stătescu ?
Pur şi simplu se încăpâţînează a susţine că d. Stătescu a sdrobit pe d. Fleva.
Dar de aceasta e vorba ? Admi-
ţând că d. Fleva n’ar fi corect, admiţând că toate acuzările sale n’ar fi fundate, cred oare că nu sunt destul faptele mărturisite de însuşi d. Stătescu pentru a umple de ruşine pe un partid care ar mai suferi un asemenea om în sinul său ?
Tristă trebue să fie starea în care se găseşte colectivitatea, jos trebue se fie nivelul seu moral, groasă epiderma sa, pentru a nu se mai scandaliza de asemenea fapte 1
Pentru Gesar, care se pricepea în politică, nu numai viaţa sa publică sau privată, dar chiar şi femeia sa nu trebuia să fie bănuită.
Pentru colectivitate, fapte mărturisite, grave şi compromiţătoare, nu mai însemnează nimic. Ministrul care a mărturisit că în împrejurări grave, în procese politice însemnate,» mutat magistraţii fiind că îi bănuia că sunt cu oposiţia, care a declarat că abuza de situaţia sa pentru a cere hotărîrî favorabile sie şi de la judecători, nu numai că rămâne la locul său, dar încă e lăudat, cântat, tămâiat.
Cum e turcul e şi pistolul, zice un proverb.
Cum e d. Stătescu este şi colectivitatea.
Toţi sunt capabili de călcări de legi, de abuzuri, de acte imorale, de hoţii.
Pentru cei ce cunosc colectivitatea,aceasta n’ar însemna însă nimic.
Un cântec bătrân care de mult ne tot sună la urechi.
Ceea ce e grav, primejdios,desgus-tător, este stare psichologică în care se pare că se găseşte colectivitatea.
Un criminal ordinar, cînd comite un delict are conştiinţă de fapta sa, ştie că este rea. O nenorocire a lirei sale, a făcut ca pornirile rele să fie la densul mai puternice de cât şop-tele simţului moral.
La colectivişti, mergând din fapte rele în fapte rele, se pare că, chiar simţul moral s’a întunecat cu desăvârşire. Cînd un om ca d. Stătescu, face mărturisiri ca acelea pe care le-* făcut, colectivitatea bate din palme şi declară că Stătescu a fost sdrobitor pentru vrăjmaşul seu.
Sunt triburi de negri în Africa la care hoţia este în mare cinste. La dânşii hoţul dibaciu este lăudat şi glorificat ca un om superior. Un biet european, cu ideile sale de bine şi de rău, şi-ar pierde vremea când s’ar încerca în mijlocul unor asemenea oameni, să înfiereze pe un pungaş.
Tot ast-fel a fost şi soarta d-lui Fleva în mijlocul majorităţei guvernamentale.
1. i\. lancovescu.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Solia, 18 Martie.
Mal toţi Zankovişlil, care fuseseră arestaţi au l'ost puşi azi în libertate.
D. Karavelofl' şi amicii s6l sunt încă deţinuţi.
Solia, 18 Martie.
Sorginţile de apă calda de la Iokari Bagna ati secat. Acest eveniment da naştere la temeri în privinţa unul cutremur de pământ. Nimeni nu ’şl aduce aminte se se mal ti Întâmplat asemenea lucru.
SI. Petersburg, 18 Martie.
Curtea va merge în curând la Livadia.
Împăratul va asista la punerea în mare a cuirasatulul «Sinopâ» din Sevastopol.
AGENŢIA LIBERA
Solia, 18 Martie.
ilegcnţa a declarat agenţilor puterilor
slrfeine că execuţiunile aii fost pretutindeni oprite.
KaravelolT, Zankoll', Nichiforofl nu sunt încă liberaţi.
Petersburg, 18 Martie.
D. Katkofl a sosit aici.
Viena, 18 Martie.
«Corespondenţa politică» zice că d. Dim. Sturdza nu va însoţi pe Regele şi Regina României la Berlin.
Foaia Vieneză adaogă că Regele şi Regina se vor opri câte-va zile la Viena la întoarcerea lor în România.
Solia, 18 Martie.
Toţi Zankoviştil aO fost puşi în libertate
Pesta, 18 Martie.
Isvoarele calde de la Băile Iokari a0 secat.
Locuitori se tem de un cutremur do pământ.
Constantinopol, 18 Martie.
Se asigură în sferele diplomatice că Anglia este dispusă a fixa un termen pentru evacuarea Egiptului.
Soda, 18 Martie.
Regenţa a conferit decoraţii consulului Italian şi Impiegaţilor superiori al acestui consulat.
Paris, 18 Martie.
Cemisiunea numită de Senat pentru cercetarea taxelor care s'au impus cerealelor străine, este compusă de protec-ţioniştl.
Comisiunea vamală a Camerei menţine taxa de trei fr. asupra porumbului străin.
Madrid, 18 Martie.
0 ambasadă compusă din militari, diplomaţi şi savanţi va vizita pe Sultanul de Maroc, cu speranţa de a dobândi de la el autorizarea de a construi o linie ferată care se pue în legătură oraşele Tanger, Ceuta şi Tetnan.
Autorul linielor apărute în coloana 3, pagina 1 a Voinţei Naţionale de erî Scară, şi începând cu cuvintele «Puţini citesc etc. etc », e rugat să-mi comunice numele d-sale la redacţia Epoceî în termen de 24 de ore sau mai curând, dacă se poate.
Alecu A. Bals
CESTIUNEA ZILEI
O şedinţa colectivista
Am asistai erî la una din şedinţele cele mal interesante din actuala sesiune parlamentara ; şi interesul şedinţei nu a fost tocmai în scandalul, de alt-minterl destul de frumos, la care a dat loc interpelarea d-lut Poenaru Bordea ; scandalul a ajuns să fie unobiceiOîn Camera actuală. Precum se citeşte la începutul fie-cărel şedinţe procesul verbal al şedinţei precedente, aşa şi scandalul e sfîrşitul necesar al fie cărei şedinţe.
Interesul era aiurea.
Interesul era în darea pe faţă a tutulor gândurilor ascunse, a tutulor mici interese care mişuesc în inimele guvernamentalilor. De astă dată interpelantul era un membru al majorităţei, şi, în această calitate, dînsul a reproşat d-lul Sturza câte-va gheşefturl inedite ; opoziţia se ţinea în reservă, mulţu-mindu-se în a aplauda epitetele de gheşeftari, ignorenţl şi altele pe care membrii majorităţei le adresau bâncel ministeriale şi pe care banca ministerială le întoarcea cu prisos membrilor majorităţei.
Tot interesul şedinţei s’a concentrat a-supra moţiunel propusă de d. Poenaru-Bordea.
Interpelantul, cu toate că exprima prin acea moţiune încrederea sa în guvern, totuşi lua act de declaraţiunea primului ministru cum că antreprisa lucrărilor de scoli concedată de d. Sturza, putea fi revocată. Cu modul acesta se lovea direct în d. Dim. Sturza şi toţi colectiviştii care aO o ură nespusă pentru ministrul instrucţiunel publice, puteaQ răsturna pe un ministru care ocupă un loc rîvnit de mulţi,fără a se atinge de capul ministerului, dispensatorul tutulor le-furilor şi gheşefturilor.
Aşa fiind pusă cestiunea, nu mal încape îndoială că d. Sturza era resturnat. Ministrul Cultelor însă, ştiind că deputaţii votează după porunca primului ministru, începuse să se ia la ceartă cu colegii săi şi ameninţa să facă scandal.
Atunci d. Brâtianu, văzând că lucrul nu se trece cu d. Sturza şi că acesta este în
stare să’I facă un bucluc, se repezi ca un nebun, cu părul vâlvoî, cu gesturi desordonate, cu figura injectată, spre membrii majorită-ţel şi începu să sbiere că majoritatea îl batjocoreşte şi că se retrage de la putere dacă se votează moţiunea.
Atunci d. Vulturescu alergă spre banca ministerială strigând, cu un aer triumfător, câd. Poenaru-Bordea retrage moţiunea ce însuşi d-sa o propusese. Din nenorocire insă, moţiunea nu era iscălita numai de d. Poenaru, şi alţi semnatari, ca d. Enescu se apucară să strige la d. Poenaru-Bordea că el nu consimt să se retragă moţiunea. Preşedintele fu dar silit să pue ia vot moţiunea de blam. Majoritatea însă, având a alege între d. Sturza şi suprimarea lefurilorşi diurnelor, consecinţă fatală a răslurnărel cabinetului, respinse moţiunea şi chiar unii din propuitoril moţiunel votară în contra pro-punerel lor.
De notat, un incident. Pe când dd. Ro-bescu şi dr. Romniceanu fugeaţi din Cameră, ca să nu fie siliţi să voteze pentru moţiune, d. Laurian, adjutantul d-lul Carp, vota pentru aprobarea gheşeftulul d-lul Dim. Sturza.
UN RESPUNS
Acum câte-va zile un z>ar guvernamental, respundea unei părţi dintr’un articol al nostru, în care afirmam că toţi aceia care au pornit de la idei abstracte, adecă de la liberalismul doctrinar, voind să ajute pe sătean, au greşit drumul.
Tecstual iată ce ziceam :
Formaţi de ideile doctrinare care domneu în Europa occidentală pe la mijlocul veacului nostru, el şi-ad închipuit că fericirea claselor muncitoare se va face prin proclamarea unor principii abstracte cu tendinţă liberalâ-egalitarâ.Experienţa şi ştiinţa economică modernă ati probat însă, că egalitarismul râd înţeles este o utopie şi că libertatea nemărginită în materie economică,este primejdioasă claselor muncitoare şi că ea nu e, de cât un mijloc de esploatare mal puternic, în mâna celor mal avuţi.
Şi toate reformele, multe, puţine câte s’aQ făcut în favoarea ţăranilor, porneaQ din acest punct de vederea greşit.
IndaLă ziarul guvernamental se grăbeşte a declara că dreptate aveam asupra principiilor ; dar nu şi asupra faptelor, fiind că partidul liberal a făcut la 1882.0 lege asupra tocmelilor agricole, derogând de la dreptul comun pe care ’l aplicase şi acestei materii d. Cogălniceanu la 1864. Şi deci noi nu şlim istoria, nu cunoaştem faptele, nu ştim ce vorbim.
E ciudată starea psichologică în care se găseşte pretinsul partid liberal.
Mal întâii! reneagă unul dintre principiile fundamentale ale liberalismului: libertatea economică. înţeleg că faţă cu cercetările mai noi, vrăjmaşii noştri se fie cam încurcaţi cu acest principiu pe braţe, dar nu credeam să’şî lepede catehismul cu atâta uşurinţă.
Semn răii; semn de descompunere.
Pe de alta parte foaia oficioasă, nici n’a înţeles cestiunea ; nici n’a găsit fapte care să’I dea dreptate.
N’a înţeles cestiunea, pentru că a-tunci când ziceam că ideile abstracte şi libertatea nemărginită în materie economica nu sunt folositoare claselor muncitoare,nu vorbeam numai de o ces-tiune de amănunt, cum este regularea tocmelilor pentru munca agricola,ci ne ocupam de întreg sistemul nostru de organisare, care lasă pe sătean în voia întâmplărel, redus la propriile sale mijloace.
Condica civilă, legea comunală, întreaga organisare administrativă şi judecătorească a ţărei sunt toate alcătuite din acelaşi punct de vedere greşit, de care vorbeam mal sus.
Cât pentru afirmarea, că partidul liberal n'a fost nici o dată pentru dreptul comun în materie de tocmeli agricole şi că ’l revine onoarea unei legi protectoare,lucrul e pur şi simplu neadevărat.
La 1866 Martie s’a făcuto lege pentru tocmelile agricole.
La 1872 s'a făcut o altă lege derogatorie de la dreptul comun, de către partidul conservator.
Şi în sfârşit la 1882 reposatul Roseti a adus un proiect care modifica unele din disposiţiile legilor de mal nainte, proiect pe care bătrânul liberal a declarat singur că l’a împrumutat de la un conservator, de la d. Carp.
Dar liberalii reneagă pe d. Cogălniceanu ! De ce se laudă atunci că aii împroprietărit pe săteni ?
Dar, secularizarea mănăstirilor, condica civilă, împroprietărirea sătenilor, toate reformele bune sau rele, care au schimbat faţa politică a ţărei n'au fost făcute de d. Ion Brătianu şi cu toate acestea partidul liberal neîncetat se laudă că el a făcut România contimporană.
Când cutare lege o lăudată liberalii au fâcut’o. Atunci Kogălniceanu, Bo-zianu, Vernescu, Boerescu, toţi au fost liberali. Când legea este rău judecata, atunci lucru se schimbă; acel ce până mal ieri erai! liberali, astă-zl nu mal sunt, şi actele lor nu obliga partidul care pare a nu exista de cât prin d. Ion Brătianu.
In acest caz Insă partidul ar fi prea trist, rolul săiiîn istoria contimporană nul sau ridicul şi nici n’amavea nevoe să vorbim de dânsul.
Când discutăm principii, nu ne ocupăm de cutare personalitate politică, ori de cutare nuanţă sau coterie. Atunci ne ocupăm numai de şcoala politică, de punctul de vedere general de Ia care o seamă de oameni s’au inspirat, din care un sistem de legi şi de reforme ad eşit.
Ast-felfiindlucrurile, dacă le convine liberalilor să-şl|renege trecutul, pe care l’au lăudat atâta, cu atât mal bine. Nici vorbă că nunoîvevomopunelaaceasta.
Noi nu vrem numai de cât să acuzăm un om sau un grup de oameni :
Vrem, când discutăm asupra principiilor, să combatem tot principii şi de loc oameni. Că n a făcut d. Ion Brătianu un lucru sad altul atât mal bine sad mal rău pentru dânsul, destul ca să rămâe constatat că lucrul e răd.
Atunci putem însă să ne întrebăm ce mal represintă şi ce mai însemnează adversarii noştri }
Nimic, după cum am spus’o demult, şi după cum vom dovedi-o încă, cercetând una câte una, toate reformele pe care ziarul oficios pretinde că le-a realizat în favoarea ţăranilor, d. Ion Brătianu, în aceşti uns-spre-zece ani de guvern.
I. I.
BULETIN EXTERIOR
RFSULTATUL CĂLĂTORIEI D-LUI DE LESSEPS
Presa franceză, cea germană şi cea rusă, comentează foarte mult şi în diferite moduri călătoria şi şederea d-lul de Lesseps la Berlin. Când s’a anunţat pentru prima dată, această călătorie a «marelui francez», de şi presa engleză şi cea germană ad zis că are un scop politic, totuşi ziarele franceze şi d. de "Lesseps, ad declarat că acest voiagiu' este cu totul străin de politica şi că d-sa merge la Berlin, nurdal pentru a duce ambasadorului francez de acolo, d. Herbette, crucea de mare ofiţer al Le-giunei de onoare.
Lucrurile par însă a se fi schimbat, şi cu toate desminţirile date, proverbul care zice că nu este fum fără foc, pure a se adeveri.
Astă-zî, este evident, fiind dată primirea ce s’a făcut d-lul de Lesseps la Berlin, că voiagiul său a avut până la un oare-care punct şi un scop politic, ca s’a vorbii de relaţiunile Franţei cu Germania, şi că s'a încercat a se produce o apropiere între aceste două puteri.
Insu-şî atitudinea d-lut de Lesseps, confirmă aceasta; d-sa a declarat reporterului unul ziar francez, că chiar
www.dacoromamca.ro
2
EPOCA — 8 (20) MARTIE
prinţul imperial german, doreşte pacea ; prin urmare In convorbirile pe care le-a avut cu viitorul Împărat al Germaniei, s'a tratat şi cestiunea raporturilor dintre Franţa şi Germania. D. de Lesseps a mers şi mal departe ; trecând prin Colonia, a dat consulului francez de acolo o fotografie a sa, tn josul căreia a scris că Franţa este a-micâ naturală a Germaniei.
Această declaraţiune, a fost primită, cel puţin cu mirare, de presa şi de opinia publică In Franţa. Ziarele franceze sunt unanime pentru a desaproba călătoria d-lul de Lesseps, făcând să reiasă mai cu seamă importunitatea a-cestei călătorii. Chiar prin culoarele Camerei francese, după câte ne spune un ziar din Paris, se blama In general, răsunetul ce s’a dat acestei călătorii, şi chiar călătoria In sine, şi se zicea că acest lucru e de natură a nemulţumi pe Rusia.
In acelaşi timp presa francesă e plină de laude la adresa Rusiei, căreia, zice ea, Franţa trebue să fie recunoscătoare, pentru că moderaţiunel el se datoreşte menţinerea păcel.
Se vede dar, cât de greu este, dacă nu chiar imposibil , a crea azi In Franţa un curent favorabil Germaniei, şi cum, toate încercările făcute pentru a aduce o apropiere Intre Franţa şi Germania, întâmpină o resistenţă înverşunată din partea poporului francez.
Călătoria d-)uî de Lesseps nu şi-a a-tins scopul. Ea n'a servit de cât ca să’I mai dea o nouă osteneală. Iată 1 acum silit să’şl facă din noii geamantanele şi să plece în Rusia, pentru a repara răul efect produs acolo de călătoria sa la Berlin. O depeşe din Pe-tersburg anunţă chiar că generalul Bogdanovitchja primit din partea d-lul de Lesseps o scrisoare In care '1 a-nunţă că va veni la Petersburg In cursul anului.
X.
CRONICA
MAGNUM ETYMOLOGICUM !
Dicţionarul românesc zis Magnum Etymologicwn, la care lucrează d. Hăj-dail cu o iuţeală de 500 lei pe lună, mergând foarte încet, primesc zilnic scrisori prin care mi se cere să tălmăcesc sensul unor cuvinte cu diferite Înţelesuri.
Spre pilda, când zici Carada, toată lumea ştie că acest cuvânt însemnează Brătianu, precum Mrâtianu însemnează Carada, dar sunt alte vorbe care te lasă pe gânduri pentru că nu le cunoşti toate sub-Inţelesurile.
Fiind şi efi omul ţărel mele, cum zice d. Mihail Kogălniceanu, rog pe toţi concetăţenii mei care se interesează de soarta literaturel româneşt', să binevoiască a citi cu băgare de seamă următorul proiect de dicţionar.
Acel care vor avea cuvinte nuol de adăogat,vor bine voi a mi le comunica prin poştă, dar să facă bine să nu ’ml trimeată scrisorile nefrancate, ca să nu mă pue In neplăcuta posiţie de a plăti portul îndoit.
Pentru întocmirea acestui dicţionar, n’am crezut de cuviinţă să observ or-
dinea alfabetică, căci «un beau desor-dre est un effet de l’art!»
Acum, am cuvântul : aur. Metal perdut ; acel care ’l va găsi primeşte o recompensă de 22 0/0.
bata. Product de industrie naţională, electorală şi spino-dor3ală.
c.	f. r. Vezi cataramă.
CATARAMA. Vezi C. F. R. discurs. Slujbă bisericească făcută de preşedintele consiliului de miniştrii pentru desgroparea morţilor.
chestie ministeriala. Arma haidu-ceascâ pe spinare deputăţească. naftalina. Desinfectant ministerial. colectivitate. Casă de comerţ sub firma Jianu, Tunsu, Haiducu şi C-ia. EVGHENţp. Nume do botez de la greceşte ev—bine, geneis—născut, adică bine născut. A nu se confunda cu bine crescut.
responsabil. Ministru care răspunde pentru toţi.... când ’I vine la socoteală. judecător. Chiriaş bugetar, cu luna. banca naţionala. Vezi Letea lângă Bacău.
letea. Fabrică de hârtie. Vezi Banca naţională.
dulap. Apartament recomandat ministerului justiţiei spre a Înlocui palatul de justiţie.
procuror. Funcţionar vesel căruia ’l place să se dea In dulap.
musca. Dobitoc care sbârnie afara şi chiar In Camera. Proverbul zice că: «Cine se ia după muscă, ajunge la bălegar».
cabinet. Water-closet ministerial supus stricăciunelor, devreme ce se vorbeşte mereu de preschimbarea cabinetului.
cumul. Şi In car şi în căruţa şi cu poDa In teleguţa.
Max.
INFORMATIUNI
Se vorbeşte din nou azi despre demisiunea d-lui Dim. Sturza şi despre înlocuirea sa la departamentul cultelor şi instrucţiune! publice, prin d. G Nacu, ministrul finance-lor. Este foarte natural ca d. Sturza se se ti simţit adânc atins de cele ce sau spus eri în Cameră cu oca-siunea interpelare! Poenaru-Bor-dea, dar îl cunoaştem îndestul pentru a nu crede că d sa va mărturisi aceasta dându-şi demisiunea chiar a doua zi dupe interpelare. De altmintrelea, retragerea sa, în absenţa M. S. Regelui, nu pare posibilă. De aceia dăm ştirea sub toată rezerva.
X
Ni se asigură că d. I. Brătianu nu aprobă măsura luată de deşteptul colonel Pastia în privinţa orelor la care ziarele trebuesc se fie depuse la poştă şi ar fi dispus se ordone revocarea acelei măsuri.
Anturagiul seu însă şi cu deosebire d. prefect al poliţiei Capitalei, închipuindu-şi că d. director al telegrafelor şi poştelor a nemerit un mijloc grozav d’a turti foile oposi-ţiunei insistă pentru ca măsura să fie menţinută.
Credem că d. Brătianu nu va voi să ’î mâhnească.
X
Am anunţat în numărul nostru de ieri că mai toţi bulgarii refugiaţi în România au plecat în Rusia.
Aflăm că guvernul rusesc îndemnă mult pe Bulgari a se stabili în Basarabia făcendu-le chiar însemnate înlesniri pentru aceasta.
X
Beizadea Mitică Gliica s’a plâns amar d lui C. Boerescu fiind că nu a voit a lua cuvântul in favoarea sa când a ridicat în Senat chestiunea moştenirei Ogrezeanu.
D. Boerescu a răspuns Beizadelei că nu se poate amesteca în o asemenea afacere pe care nici nu o cunoaşte.
X
Ideia d’a se hotărî de Cameră a-mânarea desvoltareituturorinterpe-laţiunilor anunţate de membrii opo-ziţiuneî până după votul bugetelor, a fost ridicată din nou în conciliabulele intime ale colectiviştilor. D. Ion Brătianu care, mai întâi, se a-râtase contrariu acestei idei, pare a să fi raliat la dânsa şi a fi încuviinţat ca unul din deputaţii maiontăţei să facă în Cameră propunerea în a-ceastâ privinţă.
D. Dimancea va fi probabil acest deputat.
X
Eforia spitalelor civile din Bucu-cureşti a prevăzut în proiectul seu de buget pentru esereiţiul viitor fondurile trebuincioase pentru a sespori cu 15 numărul paturilor în ospiciul de la Mărcuţa.
Măsura este foarte nemerită, mai ales ca măsură de prevedere pentru cazul posibil al unei căderi a colec-tivitâţei de la putere.
X
Comisiunea instituită de d. ministru de Interne pentru reglementa-ţiunea noeî legi de percepţiune a veniturilor comunale se va aduna mâine lalO ore sub prezidenţa d lui Ion Brătianu pentru a începe lucrările sale.
X
Lucrările şanţului încongiurâtor al Capitalei vor fi executate în parte de regimentul I iu de geniu. Aceste lucrări vor începe în termenul cel mai scurt.
X
In privinţa formârei unui nou grup parlamentar, suntem autorizaţi a spune, că d. Ion Sturdza din Bârlad, are intenţiunea, cu câţi-va amici ai d-sale din majoritate, a cere guvernului să realiseze cel puţin câte-va puncte din programul partidului naţional liberal cu eare a venit la putere.
Ast-fel, In primul rând, este asigurarea unei adevărate administrări a justiţiei prin aşezarea independenţei magistraţilor care se nu mai fie sub imediata înrâurire a miniştrilor sau a unor persoane influente din osebitele localităţi. Apoi ca corolar la aceasta, reprimarea omni-putinţcl prefecţilor care au prefăcut unele judeţe în paşalîcuri.
In consecinţă, d. Ion Sturdza cu amicii săi din majoritate, vor aşterne desideratele lor primului-mi-nistru şi ’şi vor da toate silinţele să facă pe guvernanţi a reintra pe calea celor mai urgente reforme.
Odată format acest grup, el va lua o atitudine hotărîtoare faţă de guvern şi în caz d’a vedea silinţele sale zădărnicite, va împinge până în extrem atingerea scopului său,
preferind chiar retragerea guvernului actual, pentru ca ast-fel să poată faţă, de un alt guvern, urmări realizarea programului partidului na-ţional-liberal.
D. Ion Sturdza, ca bărbat cu principii bine cugetate, nu voeşte a’şî părăsi partidul, crede însă că nu face parte din majoritate spre a a-coperi p’acei ce exploatează situa-ţiunea lor de pe lângă guvern în folosul lor personal.
Iar dacă înrîurirea acestora ar a-junge covârşitoare la cârma statului, sub ori-ce guvern, o schimbare de cabinet ar putea singură asigura ţârei binefacerile jocului unui sistem constituţional de guvernământ, înlăturând periodic si d’o parte şi d’alta elementele rele şi lipsite de convingeri.
X
Se zice că cu ocasiunea punerei în aplicaţiune a bugetului exerciţiului viitor mai multe schimbări se vor face în personalul superior al ministerului financelor.
X
Un consiliu de miniştri a fost ţinut azi de dimineaţă sub prezidenţa d-lui Ion Brătianu.
X
MM. LL. Regele şi Regina au părăsit Capitala aseară la 7 ore şi 10 minute. Numeroase persoane, domni şi doamne,aparţiind lumei oficiale şi diplomatice se aflau la gară pentru a pofti călătorie bună Suveranilor.
D. Radu-Mihai, ministrul lucrărilor publice, d. George Cantacuzino, director general al G. F. R., d. Mi-hai Paciurea, şeful mişcărei căilor ferate române şi un inspector de poliţie din Bucureşti al cărui nume ne scapă, au plecat împreună cu MM. LL. până la frontieră.
X
Mercur! 11 Martie, se va juca Francillon la Teatrul Naţional în beneficiul d-nei Aristiţa Rom.-Ma-nolescu.
X
Dupe cererea generală, revista Zeflemele se va mai juca încă de două ori la Teatru Dacia, şi anume Joui 12 şi Duminică 15 Martie.
X
Mâine Duminică la 1 oră dupe a-miazî se va ţine adunarea generală a societarilor Creditului fonciar rural. Pentru a lua parte la această Adunare şi a asigura prin presenţa sa, realegerea în consiliul de admi-nistraţiune a celor doi membri eşiţi, d.l. Brătianu a renunţat la călătoria sa obicinuită la Florica.
Beizadeaoa şi d. Procopi Cazotti pot fi liniştiţi.
X
Pe lângă numărul de asta-zi abonaţii si cititorii noştri cu nu-merul vor priinii gratis un supliment, conţinând discursul d-Iui Eleva pronunţai cu ocasiunea interpelare! sale adresata d-lul Stalescu, asupra abusurilor din magistratura.
X
Mâine Duminică la 10 1/2 ore dimineaţa, într’una din sălile facul-tăţei de drept, continuarea cursului de ştiinţe deStat al d-lui N.Basilescu.
Obiectul lecţiunei: bugetul public.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA LIBERA
Cetlnge, 19 Martie. —GuvernulMun-tenegrean a interzis Albanezilor aşezaţi In Muntenegru de a purta arme.
Le-a interzis de asemenea dreptul de a exporta grâne din Dulcigno la Antivari.
Petersburg, 19 Martie. — De mal mult timp poliţia din Geneva observa doi indivizi cari se ştia că avead rela-ţiunl cu nihiliştil din Paris, Londra şi Rusia. Aceşti doi indivizi afi apărut pe ne aşteptate la Berlin şi de acolo afl plecat la Petersburg.
Se crede că el sunt organisatoril a-tentatulul de zilele trecute.
Studenţii n’ar fi de cât instrumentele lor. .
Până acum aceşti bănuiţi nu s’au putut prinde.
Petersburg, 19 Martie. — Eri studenţii au făcut aici o mare manifesta-ţiune. Manifestanţii au făcut ovaţiunl Ţarului şi familiei imperiale.
Studenţii ad rugat pe Rectorul Universităţii sâ adreseze Ţarului din partea lor o adresa In care să afirmă lealitatea sentimentelor lor de respect şi de supunere.
Vfena, 19 Mart. — Politischc Cor-respondenz află că Căpitanul NobukofT ar fi cu o ceată de aproape 100 muntenegreni, In apropiere de Constant inopole şi s’ar pregăti a intra In Rumelia Orientală.
ACTE OFICIALE
S’a decretat ca fn timpul absenţei Regelui, Consiliul de miniştri se apr.obe toate lucrările, care trebue supuse sar.ncţiunel Regale cu titlu provisoriu.
Mesagiele ce se vor înainta Corpurilor legiuitoare vor fi semnate de prim ul ministru şi contra semnate de ministr’u respectiv.
—	D. Pasba Ion, Venert Ion, Maridteanu Ion şi Georgescu Grigore se trec cu gradul de sub locotenent tn arma geniului in cadrele oficerilor de reservă.
—	D. C. V. Negulescu este numit casier al judeţului Teleorman.
—	D. C. Perieteanu se numeşte administratorul Creditului Agricol.
DIN DISTRICTE
BOTOŞANI.
Primim următoarea scrisoare :
Oraşul nostru e In o adevărata stare de asediu. Comisari , sub-comisari, sergenţi cutreerâ casele oprind lumea d’a veni s’asiste la judecarea procesului In afacerea Enăsescu.
Procurorele general, Stoica,prefectul de laşi, Matei Ganea, sosiţi astă noapte In oraş. Patrulele cutreeră stradele, secvestrează persoanele. Tribunalul blocat de sergenţi d’oraş, Intrarea ori cui e interzisă încă de Ia 8 ore de dimineaţa.
Forţa publică toată e In mişcare de cu noapte.
Ordine de condamnare sosite de la Bucureşti, nu mal sunt un secret pen-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(50)
ALEXIS BOUV1ER
FEMEA MORTULUI
PARTEA DOUA
XVI
O noapte meitiorabila
Să mira cănd văzu lumina licărind printre crăpăturile uşei magazinului săO; intră, găsi pe Martin şezând pe pat; In faţa lui, pe un contoar era o butelie şi un pahar. Martin avea un pahar plin In mână ; şi fiind-că nu auzise uşa deschizându-se, urma con-versaţiunea sa cu paharul plin care era pe contoar, zicându-I:
— Asta nu e prietenie... Am pornit doi, trebuia să ne întoarcem tot doi... Dacă ne despărţim unde e prietenia ?... Nu-I de loc... nu, asta nu-I bine... De aceea cineva bea cel-l’ait pahar ?...
Crezi că Sper?... Nu, nul Martin o să’l bea.
Eşi cum intrase fără sgornot, şi să sui Îndată la bătrânul casier. Care nu fu mirarea lui Picard când întrebând : Cine e acolo ? cu îngrijire, recu-
noscu vocea lui Fernand care zicea :
—	Efl sunt, Picard, deschide iute.
Picard se supuse Îndată, arătându-sa
In faţa lui Fernand ast fel cum era, de aceea zise :
—	Iartă-mă că mă Înfăţişez In acest costum...
—	Bine al făcut, am numai un cuvânt să-ţi spun... Martin ţi-a spus ce s’a Întâmplat.
—	Nu, d-le; ce este?... Nu era aici când m’am întors.
—	Abia acum a sosit, e mort beat. Când mă gândesc că onoarea unul om, reputaţiunea unei case era In mâinele acestui beţiv... Mâine 11 vei înlocui...
—	Poţi să fii sigur.
Şi bătrânul casier, cu lumânarea In mână, privea pe Fernand parînd a’l întreba. Acesta II povesti Îndată ce să petrecuse şi Ii zise :
—	Domnul acela pleacă abia mâine la 11; dar chiar dacă ar trebui să’l deştepţi, fii mâine la el Intre şeapte şi opt, eatâ fondurile... Vino la 11 ore la Auteuil să-mi aduci valorile şi vei dejuna cu mine.
—	Poţi să te lncrezi In mine, zise Picard strângând hârtiele.
—	La revedere I mâine, pe la 11, zise Fernand pe pragul uşei uitându-se la ciasoinic ; sunt două, cad de somn, pe mâine.
Se cobori şi când se văzu tn trăsură zise:
—	Bine ca mă pot întoarce acasă... am să petrec, mi se pare, o noapte bună.
XVII
«Bortii es din morminte»
In sflrşit, se sfîrşise, se sflrşise de-a binele I trecutul nu’l mai făcea să tremure. Falşurile care turburase nopţile sale, eraţi să fie, eraţi mai In mâinele sale. Două zile încă şi va primi fondurile zestrei femeiel lui; atunci va scoate mai Iniei de la amanet juvaerurile lzeî, va plăti cele din urma datorii ce mal avea şi va reda casei sale creditul de care se bucura mal înainte, răsbunân-du-şî asupra celor doi bancheri care refuzase săT ajute... căci Fernand uita bine-facerile, dar nu uita injuriile.
Legănat de mersul trăsurei, pe jumătate adormit, visa la un viitor fericit. Intorcându-se acasă era liniştit, nu se mai gândia de cât la Iza. Casa lui va merge de acum bine fără sâ aibă nevoe de privigherea sa. Casierul săd se va ocupa de afacerile el şi el va pute a să trăiască după placul săd. Câuta In mintea sa unde va petrece vara, nu voia să cumpere o vilâ chiar In acel an, dar ţinea să petreacă două luni la băl, două luni pe malul mărel, două luni In Şviţera. Visa... şi dădea un corp dorinţelor sale.
Era aproape de trei când ajunse la Auteuil. Trăsura se opri Înaintea porţei gradinei. El spusese că nu se Întoarce de cât a doua zi, de aceea toţi dormead In casă. El căută să deschidă încet acea poartă ca să nu facă sgornot; catănd să lnăbuşească resunetul paşilor săi pe nisip, deschise uşa vestibulului şi urcă
www.dacoromanica.ro
scara. Obicinuit cu casa, el mergea prin întuneric. Intră la femeia sa, trecu prin antecameră, ajunse In buduarul care preceda odaia; acolo văzu lumină. Lampa de alabastru răspândea raze albicioase printre oglinda cea mare de care am vorbit; Fernand călcă Încet şi fără sgornot pe covor; voi să deschidă uşa iatacului lzeî, dar era lnch!să cu zăvorul de din nâuntru... El zise rîzând :
—	Biata copilă, i-a fost lrică... a pus zăvorul 1
Fernand obosit de necazurile şi alergările sale Îşi zise : Voi veni mâne, să n’o deşteptăm acum, i-ar fi frică daca
aş bate la uşa la ora asta.. Era să se
retragă când de o dată simţi că cineva II pune mâna pe spete ; e! se întoarse într’o clipă şi.... şi se Îngrozi....
El remase cu gura deschisă, cu ochii rătăciţi, tremurând, ţintit de peretele de care se apucase ca să nu cadă, căci zărise umbra iui Pierre Davenne.
Luminat de lampa odăeî Înfăşurat Intr’un gulgiu alb, stătea In faţa lui palid, dar ameninţător şi cu ochii a-prinşl. Ridicând braţul, arătând patul prin oglindă, zise cu o voce care cutremură pe Fernand :
—	Ticâlosule, priveşte.
Şi umbra se dădu înapoi şi dispăru.
Fernand aproape nebun, tremurând de frică, sguduit deja de 3 zile de chinuri şi de groaza prin care trecuse, cauta să ’şi reculeagă energia. Când umbra dispăru, lş netezi fruntea cu mâna spre a goni această visiune ere zând că ea fusese numai
dusă de frigurile care ’l ardeaii de vr’o două ciasurl.
Innaintă spre oglinda cea mare.... O sudoare rece Ii acoperi fruntea şi dinţii săi clănţăniră. Umbra lui Pierre intră In odaie fără sgornot; îngrozitoare In tăcerea el, se îndreptă spre patul de abanos închis de perdele mari.
Fernand simţi că măduva oaselor II Inghiaţă. Oare năluca va pune buzele sale veştejite pe fruntea femei sale ? Oare umbra aceasta venea să se răs-bune omorând pe aceia pe care el o iubea ? Venea s’o ia In această noapte cu ea în mormânt ?
Toate acestea erad lucruri peste fire. Dar Fernand Îngrozit Inebunea : vedea pe mort cum se apropia de pat, voia să ţipe şi glasul i se strângea In gât. II văzu urcând una din treptele patului, giulgiul săd părea mai alb alăturea cu pielea neagra a ursului... Acolo se opri, tş întoarse capul, arâtându-şf obrazul aspru .întunecat ca răsbunarea; ochii săi plini de ură aruncau priviri
care Îngroziră pe nenorocitul.....1 să
păru că braţul său, lndreptându-se spre pat, voia să-i spue Încă o dată :
— Priveşte, ticălosule I Atunci năluca ridică perdeaua cea mare : i se păru lui Fernand ca masca lui Pierre până atunci nemişcată se strâmbă ca să semene că râde.
(Va urma)
EPOCA > — 8 (50) MARTIE
3
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA“
Tlraglu 6,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
•—Ar
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
tru nime. Procurorele general şi prefectul de Iaşi vor sâ le susţină şi să le impună prin presenţa lor.
Se tem Insa d’opiniunea publică şi d’aceia împiedica lumeas’asiste la des-baterile ce vor pune în evidenţă bandele mişeleştl ce sunt formate şi mijloacele întrebuinţate spre a ne atăca.
După proces vă vom da detalii.
Dumitru Sc. Miclescu. Iorgu Cerkez.
VftLCEA
Ni se comunică ca procesul celor 5 acusaţi din Vâlcea va veni înainte curţii cu juraţi în ziua de 23 Martie, juraţii s’ati tras la sorţ în ziua de 2 Martie însă tot In camera de consilia iar nu In şedinţă publică.
FELURIMI
Ştreangul Electric.— Legislatura statului New-York, în ultima sa şedinţă, a numit o comisiune, spre a studia modul cel mal bun de a trimite pe cine-va pe cea-l’alti lume sau a executa pedeapsa cu moarte. După o examinare minuţioasă comisiunea recomandă să - se desfiinţeze spânzurătoarea şi In locul funiei să se pună bateria electrice. Acest chip de exe-cuţiune este mal uman, pentru că e absolut fără durere şi mal sigur, de oare-ce moartea e instantanee şi în fine nu isbeşte aşa dureror pe cel care asistă la execu-ţiune.
*
• •
melodiile lui lecocq. — Lecocq ajunse zilele aceste în ceartă cu vre-o câţl-va prieteni, căt timp ’I trebue unei melodii de stradă, pentru ca să devină populară. In sfîr-şit Lecocq se remăşi pentru suma de 1000 franci, că el va compune o melodie, care în opt zile se va cânta In tot Parisul. Lecocq se puse la piano, scrise o melodie de cuplet, şi un cunoscut cântăreţ poporal o cântă seara următoare într'un «Cafă chantant».
După patru zile Lecocq merse cu prietenii săi preste Boulevarde, se întâlniră mal întâia cu nişte coconaşl, cari fluerau musica de cuplet, dintr’o fereastră deschisă se auzi lot aceeaşi melodiecântată la pian, nisce copil ce se jucau într’un parc cântară tot melodia aceea folosind ca text o veche melodie depapuşe, ear dintr'ocurte se auzi asemenea melodia de cuplet, cântată pe flaşnet. Lecocq care a câştigat a-lât de splendid rămăşagul, urmărit de melodia sa se vede acum silit a călători în Belgia.
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de Sâmbătă 7 Martie i887
Şedinţa se deschide la ora 21/2 sub pre-şedinţa d-lul general Gernat vice-preşe-dinte.
00 Senatori faţă.
D. Ministru al cultelor, citeşte Mesa-giul regal prin care se face cunoscut că Regele plecând pentru un scurt timp în străinătate, a delegat consiliului de miniştrii parte din prerogativele suverane, sub reserva ulterioarei sancţiuni a Majes-tâţel Sale.
Senatul neavând nimic la ordinea zilei, ia în cercetare indigenate.
Se votează împâmântinerea d-lul Vla-dimir AthanasovicI, cu o mare majoritate.
Biuroul anunţă, că raportul asupra con-venţiunel comerciale modificate cu Germania s'a dat la tipar şl că Luni va fi pus la ordinea zilei.
Asupra împâmântenirel d-lul Traian Io-sif student în drept, votul se declară nul.
împământenirea d-lul Andrei Crucianu (neofit) se primeşte.
llaucu 1‘relatilor, votează în corpore, pentru noul ortodox.
Şedinţa se ridică la 4 ore.
Adiutcrhil.
CAMERA
Şedinţa de la 7 Martie 1887
Şedinţa sc deschide la orele 11/2 sub preşedinţia d-)ui general Leca, 110 deputaţi presenţl.
D. Aug;, l'esiacov întreabă daca d-nu ministru al Domenielor este gata a res-puade iuterpelârel sale relativ la resiiierea
contractului pentru arendarea moşiei Ciu-perceni din districtul Dolj.
D. 1‘plm-ininistru declară că e gală a respunde.
D. Pesiacov expune faptele. La 1884 moşia Ciuperceni este adjudecată d-lul X (iuterpelatorul tace numele) pe preţ de
157,000.	Dar mal târziu, sub un pretext oare care, arendaşul cere resiiierea contractului cu 30,000 lei daune-interes. înainte de ori ce judecată intervine între a-rendaş şi Stat o Iransacţie — de şi Consiliul avocaţilor respinsese acea transacţie— şi contractul este resiliat cedându-se a-rendaşulul recolta acelui an.
D’atuncI încolo, ministerul refuză d’a întări altă adjudecare, şi explolează acea moşie în regie. In ce condiţii? Regiso-rulul trimes de minister, i se avansează chelluelele de exploatare şi i se cere a-nual suma de 130,000 lei prisosul rămft-ind beneficiul seu.
Oratorul se întreabă daca aceste procedări sunt legale? Daca mal întâii! tran-sacţia e legală? Dacă apoi acele condiţii de exploatare sunt avantagioase şi regulate? D-sa arată ca legea prevede formal că nici o transacţie între minister şi particulari mal mare de 25,000 lei nu poate fi făcută fără un vot al Camerei.
Prin diferite exemple dovedeşte că guvernul a adoptat ca sistemă exploatarea în regie a domenurilor statului, fapt grav, ne permis de lege de cât în cazuri de absolută necesitate.
Dacă guvernul voeşte a erigia în sistemă exploatarea în regie, sâ bine-voiascâ a cere Camerei o lege care sâ autorize a-ceasta.
D. 1. C. Rratianu, nu contestă exactitatea faptelor enunţate de d.Peşacov, tace însă protestaţiunl de cinste personală, a-firmă că îa viaţa sa n’a căutat să procopsească pe nimeni, dar că cea ce s’a făcut cu moşia Ciuperceni era în interesul bine înţeles al Statului, etc. etc.
După ce termină, Majoritatea cere închiderea discuţiei.
D. Al. Marghiloman cere ca discuţia să nu seînchizâ de oare-ce nu s'a răspuns nimiede d. Ministru în privinţa încheierel ilegale a transacţiunel.
Se ştie că transacţiile peste 25,000 lei, trebuesc întărite printr’un vot al Camerei.
Dacă în cazul de faţă s’a făcut o excepţie, Camera trebue să îşi exprime regretele sale, şi guvernul sâ ia angajamentul că pe viitor ilegalitatea aceasta nu se va mal reproduce.
D. I. C. liratianu foarte plictisit, şi după ce se sfătueşte cu colegul săfi de la Finanţe, răspunde că I>-su nu e In curent eu aeea dispoziţie a legei care nu permite guvernului d’a transige fără votul Camerei pentru mal mult ca25,000 lei, dar că dacă greşeala s’a comis, d-sale aparţine d'a o repara sau d’a veghia să nu se mal reproducă. Nu permite însă de la Cameră nici o observaţie în această privinţă.
Discuţia se închide.
D. Ni. Fleva anunţă Preşedintelui Consiliului două interpelări.
1.	Relativă la aserţiunile din Senat în privinţa celor de d-sa înaintate în Cameră despre .renunţarea Eforiei la moştenirea Ogrezeanulul.
2.	relativă la transacţia Primăriei cu proprietarul otelului Broft. D-sa înlreabă dacă d. Brătianu a avut cunoştinţă de acea transacţie.
D. I. C. liratianu răspunde că are cu-noştiinţă, şi că e gata a răspunde acestor interpelări.
D. Voinov, are cuvântul pentru a des-volta interpelarea sa relativă la adjudi-carea moşiei Diokeni.
Această adjudicare este un noQ scandal, un nou ghese/t colectivist în profitul d-lul Anastasescu, prefectul de Tecuci.
D. Voinov arată cum această moşie a fost adjudecată pe preţul de 160,000 d-lul Anastasiu la o primă licitaţie, pe care însă ministerul n’a confirmat-o pentru a o pune din nou în licitare, rămâind a doua oară tot asupra d-lul Anastasiu dar pe preţul de 97,000 lei 1
Interpelatorul arată că d. Anastasiu prin influenţa sa a obţinut atât neconfir-marea primei licitaţii de care se câia, cât şi înlăturarea concurenţilor serioşi de la licitarea a doua. Conchide rugând guvernul se nu confirme aceasta a doua licitaţie care a dat un preţ absolut ridicol pentru moşia în cestie.
D. 1. C. Urutiunu, fâgădueşte că licitaţia a doua nu se va confirma precum nu s'a confirmat nici cea de atunci.
D-sa face elogiurile d-lui Anastasiu şi nu perde ocasia d’a şl face şi ale sale proprii atacând pe d. VoiDOV cu oare-care alu-sjunl. Apoi Camera închide discuţia.
D. Voiuov, care ceruse cuvântul în cestie personală, se încearcă în zadar a vorbi,
d.	Kitzu nu vrea şi pace.
Un mic scandal se produce. Camera rîde, d. Kitzu se supără, se înfuriazu, d. Voinov nu voeşte a ceda. Dar atât de tare loveşte d. Kitzu cu clopoţelul|în masă, în cât d-sa remâne biruitor în acest incident, dând cuvântul d-lul N. Ionescu.
D. A. Ionescu voeşte a desvolta interpelarea sa ministrului de Culte relativă la expulsarea unul preot.
D, 1. C. bratianu declară că nu mal poate asculta azi interpelări de oare ce este obosit şi mal are treabă Ia Senat.
D. iV Ionescu protestează zicând că azi era la ordinea zilei interpelarea sa, că miniştrii sunt datori să fie faţă ca să respun-zâ, şi cere ca libertatea individuală sâ fie
garantată până când interpelarea sa se va desvolta.
D. Voinov, renunţă la cestia personală de oare-ce primul-ministru a plecat.
D. A. Fleve, declară că informaţiile ce ’l a trimis d. ministru de resbel şi acel de finanţe, conform cerenel sale, una relativă la administrarea manutanţei armatei, alta uelativâ la socoteala agiului asupra aurului din vislerie, sunt cu totul insuficiente.
D. IVacu, fâgădueşte că va trimete un suplemenl de informaţie.
• •
Urmează votarea câtor-va credite şi au-torisârl de împrumuturi pentru comune.
împrumutul de 200,000 lei pentru comuna Botoşani întâmpină oposiţie din partea d-lul Kogălniccanu şi Paladi. D Vi-zanti şi Câmpineanu susţin cererea.
D. Kogalnicennu, cere amânarea a-cestul vot şi cedează d-lul Fleva cuvântul pentru a arăta motivele.
D. IVaeu, se opune acestei amânări. Camera respinge amânarea şi votează aprobarea împrumutului.
La ora 5, şedinţa se ridică.
Un spectator.
ULTIME IMlHTIll
Cu toate că se credea că modifi-caţiunile introduse în convenţiunea comercială cu Germania vor înlesni încheierea unei convenţiuni cu.Aus-tro-Ungaria şi cu Franţa, se vorbeşte azi, că probabil nu se vor încheia de cât aranjamente provisorii cu aceste doue puteri.
6
Azi d C.Nacu ministru de finanţe, a dat citire decretului prin care se autorisâ Consiliul de miniştrii în timpul absenţei regelui a subscrie decretele în mod provisoriu pînă la reîntoarcerea în ţară a M. S.
•
Azi pe la 3 ore 1/2 a venit la Cameră d. Ion Ghioa, ministrul nostru la Londra.
D-sa a luat loc în Cameră alături cu d. Kogălniceanu.
#
Un congediu de 10 zile a fost acordat d-luî G^rtazzi, prefectul judeţului Dorohoî. D. Cortazzi a şi sosit în capitală.
In locul d-luî Moscuna, va fi numit d-1. Mişu Paleologu.
Se zice că proiectul de lege pentru acordarea unei pensiuni d-lui Gr. Serurie deja respins o dată de Cameră va fi adus din nou ca răsplată pentru întoarcerea b.trinulul luptător de la paf opt în sînul colectivi ţâţei
D. Primar al Capitalei a decis zilele trecute ca toate licitaţiunile pentru adjudecaţiune de lucrări sau de furnituri se se ţină înaintea unei comisiuni speciale compusă din trei consiiiari comunali care se adreseze consiliului un raport asupra fie-cărei adjudicaţiunî.
La această disposiţiune d. Câmpineanu a adăogatacum ca raporturile Comisiunei se nu poată fi supuse Consiliului de cât după ce densul le va fi examinat.
Multă încredere are noul primar în colegii sei /
•
Darul îndoitei vederi credeam până acum că este privilegiul numai al câtor-va familii de munteni sco-ţiani. Acest dar îl au inse şi redactorii ziarului lui jupîn Niki Xeno-polu.
Intr’adever, aceşti domni spun, în numărul de aseară al foaei lor, că nu citesc Epoca de cât foarte rar, din întâmplare.
Cum se poate explica dar că în toate numerele Voinţei Naţiona'e, fără nici o excepţiune, Epoca este citată, mergând oficioşii ziarişti cu dorinţa d’a se ocupa de noi pînă a da importanţă faptului că intr’o in-formaţiune am zis ca cutare personagiu a plecat la Botoşani in loc se spunem c’a plecat la laşi.
Negreşit că scriitorii guvernamentali văd în vis cele ce scrim noi de oare ce nu ne citesc.
Recomandăm cazul d-lul doctor Buicli.
ULTIME DEPESI
AGENŢIA IIAVAS
D. Radu Mihai, ministrul lucrărilor publice, care însoţise pe MM.LL. Regele şi Regina la Verciorova s’a reîntors în capitală împreună cu d-nii G. Gantacuzino şi Paciurea, cu un tren special.
•
D. Ion Ghica ministrul plenipotenţiar al României la Londra va pleca pentru 24 ore la Miclauşanî, în judeţul Roman.
•
D. Ion Brătianu a primit azi vizita lui Sir Lasceiles, ministru plenipotenţiar al Angliei, cu care a a-vut o lungă convorbire.
•
Ni se asigură că d. Prim ministru ar fi promis Mitropolitului Primat se facă a se desminţi prin «Monitorul Oficial» ştirea venită din străinătate despre apropiata incheiare a unui concordat cu Vaticanul.
•
Consiliul de anchetă înaintea căruia d. general Cantili a fost trimis, conform noei legi a poziţiunei ofice-rilor, pentru faptul de greşală disciplinară, va fi compusă din d-nii generali Cernat, Fâlcoianu, Vlâdescu, Budişteanu şi Berindey.
Dosarul afacerii a şi fost trimis comisiunei de către d. ministru de rezbel.
Un număr destul de însemnat de posturi de medici de plasă fiind vacante, consiliul Sanitar superior a decis ca pentru ocuparea acestor posturi să se ţină concurs la 15 A-prilie viitor.
•
Punerea la pensie a d-luî Em. Grâdişteanu, presidentul Gurţei de Conturi este hotârită.
In curend seva depune pe biuroul Camerei proiectul de lege pentru aceasta.
in locul d-lui Grâdişteanu se zice că va fi numit d-1. Lupaşcu, consilier la Curtea de Conturi, iar în locul d-lui Lupaşcu, d-1. Moscuna, secre-taTul general al Ministerului de Interne.
Vlena, 19 Martie. — Se comunică din Constantinopol Corespondenţei Politice că căpitanul Nabokotf, autorul revoltei ce a isbucnit anul trecut la Burgas, organisează Împrejurul Con-stantinopolulul o bandă, cu care voeşte să năvălească în Rumelia spre a provoca acolo turburări.
Această banda coprinde vre-o sută de oameni, printre cari se găsesc mulţi muntenegreni. Autorităţile turceşti o supraveghiazâ In mod riguros şi ad în-ştinţat guvernul din Sofia să se ţie gata*
Berlin, 19 Martie. — Gazeta Germaniei de Nord scrie : D. KatkolT Încercând tn van să separe Germania de Austria, nu ne poate fl de cât foarte plăcut a’l vedea lnsărcinându-se cu misiunea, laboroasă pentru presa germană, de a susţine Întărirea raporturilor Intre Austria şi Rusia.
Salutăm cu satisfacţiune această nouă evoluţiune a presei ruseşti care uşurează ast-fel sarcina ce şi-aimpus’o politica noastră.
Londra, 19 Martie.—Ziarele englezeşti privesc situaţiunea generală a Europei ca presintând un caracter Îngrozitor. Ele speră, cu toate acestea că reînoirea alianţei dintre Germania, Austria şi Italia, face ca Rusia să dea Înapoi, In momentul de a lua o hota-rtre, care ar putea pune în pericol pacea Europeană.
Londra, 19 Martie. — ErI o discu-ţiune din cele mal vii a avut loc la Camera Comunelor. Causa a fost arestarea unui preot catolic irlandez. Priso-nierul a fost obiectul unor mari ova-ţiuni în Irlanda.
AGENŢIA LIBERA
Pelersburg, 19 Martie. — «Gazeta de Moscova»zice că spre a găsi cauzele atentatelor ce se comit sau se proec-teazâ în Franţa şi Rusia, trebue să ne reamintim adagiul fecit cui grodest.
Paris» 19 Martie. — Se telegrafiază din Petersburg că ambasada Germană exploatează atentatul de la 1/13 Martie spre a excita neîncrederea Ţarului în contra Franţei.
Petersburg, 19 Martie. — Se manifestă aici o mare indignai'e în contra ziarelor engleze care aQ acusat pe Pan-slavişti că au fost amestecaţi In atentatul contra Ţarului.
In ciuda tuturor aţâţărilor, Rusia nu ya modifica politica sa externă.
www.dacoromanica.fo
BIBLIOGRAFIE
A apărut şi se află de vânzare la librăria
Socec C-ie.
Sistem naţional de Economie politică de Frederic List, tradus de I. N. Papiniu cu o prefaţă de d. P. S. Aurelian, preţul 5 lei.
Lai Martie va apare Iii|Bacâii No. 1 din revista Magnsiiml Literar. Abonamentele: (se plătesc toL-d’a-una înainte) pe i an lei noi 10 ; pe 1/2 an lei 5.50 ; un No. 1 leii.
Din sumarul No. 1. Sandu, novelă. — Pe un album, poesie. — Cum e Tanda, aşa şi Manda, com. i act. — ErI-Azl-Mâine, p. — Monologul unul cerşetor. — Viaţa Iul Alexandru I.—Poveste.—Legenda rândunelel. —Negustorie Ţigăneasca, anec. pop. Şarade, etc. etc.
D-nii cari se vor abona şi vor trimite banii înainte de 15 Februarie la administratorul revistei, d-1 De la BacâO str. Focşanilor, vor primi un roman sad 100 cărţi de visită. Toţi abonaţii aO drept la premiile pentru deslegarea şaradelor şi un scăzft-ment de 20 0/q la toate cărţile anume publicate prin revistă.
NB. Sperăm că cele-l-alte ziare şi mal cu seamă revistele, vor bine-voi a reproduce acest anunţ, pentru care le mulţumim mal de’nainte.
D-RUL A.VIANU
Dă consultaţiuni pentru boale de OCHI, C REC HI fi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară.
BucnreştI, Calea Văcăreşti No. 52 (a-laturl ca spitalul Xenocrat) de la orele 2 — 4 după amiazl.
MIM STANEST!
ea puţuri de păcură, locuri de arat, fâneţa inaşarl şi o moară ; se dă în a-rendă de la 23 Aprilie viitor 1887. Doritorii se vor adresa la doamna Ca-tinca Em. Crupenski în Roman.
QP PI ||Ţ1 80,000 de franci asi-
OL LA U I ft guraţi într’o moşie. Pentru orl-ce desluşire ase adresa la biuroul d-lul avocat Alecu A. Balş, 24 strada Dreaptă, în toate zilele de la 8 la 10 dimineaţa şi de la 5 la 7 ore seara.
BUN SI NU SCUMP
Prima fabrica de conserve naţionale
fondata la anul 1879 sub firma
C T. CH RISTOFOR
L.A MARINAR
Calea Victoriei, 100 vis-â-visde Cişmeaua roşie sub Jokei Club
In curund va sosi asortiuientu de toate felurile de :
Ape minerale pe periodul an. 1887.
Luţernă de semănat
Stridii proaspete duzina 2, 50
Mandarine
Conserve româneşti
Somn de Rin
Rom pentru vişinată englezsc Apă ae melisâ
NB. Asemenea posed crema de Călimă-neştl (brânză) ghiuden de Botoşani.
Rog dar pe onor. public a nu perde oca-siunea şi a vizita acest magasin spre a se sonvinge de adevâr.
Cu stima
C. T, CHRISTOFORU.
MICHAIL A. BESTELEI
Licenţia! tn drept
Fost prim-presedinte de Tribunal si procuror la Curtea de apel din Bucureşti reluând profesiunea de ADVOCAT s’a stabilit în Bucureşti No. 12 — Strada Pitar-Moşiu — No. 12
DE ÎNCHIRIAT
De la Sf. Gheorghe viitor CASA d-lul V. HIOTT din Str. Luterana No. 15, mobilate si neinobiiate având 22 camere,
grajd de 10 cal. şopron de 5 trăsuri 2 pim niţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câinişte.
Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar în toate zilele de ia orele 8 de dimineaţă până la orele 5 seara.
BOALELE SIFILITICE
Neputinţa barbateasca
Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţă de 17 ani. Specialist in boale lumeşti
DR THOR
Strada Franclin No. 6, aproape de grădina Episcopiei şi de fotograful Szullosy. Consul-tatiuni de la 8 dimineaţa până la 6 seara
CASA DE SCHIMB
ALKL GR. IONESCU & B. MARCO
Strada Lipscani, No. IS bl»
Bucureşti, 6/18 Martie
VALORI	Scadenţa cuponelor	Târg lit curs mediu
FONDURI DE STAT ROMAN		
Renta rom. per. 1875 5 0/0	1 Ap 1 Or	90
Renta rom. amortis. 5 0/0	1 Ap 1 Or	941/3
Renta rom. (rur. con) 6 0/0 Oblig, de stat C. F. R 6 0/0	1 Mai I No	84 1/3
	t Ian 1 Iu)	
Idem idem 5 6)6	Idem	—
Imprum. Stern 1864 7 0)6	1 MarlSep	—
Impr. Openheim 1866 8 0/0	1 Ian 1 Iul	—
Agio	—	18 40
ÎMPRUMUTURI DE ORASB		
impr. oraş Bucuresoi 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0	1 Ian t Iul	71
	1 Mai 1 No	93
Impr. or. B. cu prime loz f.30	—	36
VALORI DIVERSE		
Credit Fonoiar Rural 7 0/0	1 Ian 1 Iul	101
Idem Idem 5 0/0	Idem	841/4 97
Cred.Fon.Ur.din Buo. 7 0/0	Idem	
Idem idem 6 0/0	Idem	91
Idem idem 5 0/0	idem	8l 1/4
Cred. Fono. Ur. din las i5 0/0 Obl. Caa. peni. Ir. 800. 10	Idem	73
	t Mai Noi	100
EPOCA
8 MARTIE
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 7 Martie 1887
VALORI
Cump.
5 0/0 Renta amortisabilă. .	92 1/4
5	0/0	>• română perpetua.
6	0/0 Oblig. deStat(Rur. conv.' 83 1/4 Impr. cu prime Bucur, ilei 2°' 34
7	0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 70 10 lei Oblig.Casel pens (I. 300) 190 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 81
5 0/0	»	»	»	.
6 0/0	»	»	»	9T
5 0/0	» rurale »	84 1/2
5 0/0	*»	»	«	101
Aur contra Argint sau bilete. 18
Vând.
93 1/4
841/2
36
71
205
81 3/4
97 3/4 85 1/4 100 1/2
8 3/4
TAMAR INDIEN
FRUCT LAX\TV SI KECORITOR
preparat de
ANTON ALTAN FARMACIST
Nu conţine nici un purgativ drastic, cum : podophilina. aloes, seamonum lalapa etc etc.
DEPOU LA ,,FARMACIA LA AURORA"
Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti
De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţâ Bac&Q.
PREŢUL IHVEl CUTII 2 LEI.
RECOMANDAM
ATELIERUL DE TAPIŢERIE
CONSTANTIN SIROCHI
— No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 —
Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere mtr’un mod elegant, tn toate stilurile şi ori ce lucrări de tapiserie.
P^r©turilo moderate, esecutiunea la timpul lxotar&t.
CONSTANTIN SIROCHI.
ANUNCIU
VAR GRAS
I ■ I CARIERA
In ori ce cantităţi, şi de cea raai burift cualitate, se găseşte de vânzare la gara Doftana lângă Câmpina.
Preţul este de 22 lei o n»ie de kilograme suu200 lei vagonul de IOOOM kilograme.
Pentru orT-ce informaţiunl saCi comande a se adresa la d-1 C. Cariagdi la Doftana.
(15-4)
de curs superior a-văndcâte-vaore li-
UN STUDENT
bere, doreşte a da lecţiunl de clas le primare. A se adresa la administraţiaeziaru-lul POECA
Cal. Victorii
P al. Dac.-Bom.
LA ORAŞUL	-S!
A LA VILLE DEVIENNE
vis-ă-vis de IJb. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate si soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe st colorate.
Ciorapi deDame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi 9i ismene1 de lâna după sistemul profesorului Dr. G. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Tronsouri complecte pentru lidantnti. I.avettes si Tronsouri pentru copii. Tronsouri pentru pensionate, otelnrl si restaurantnri.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CîATAI.OGIJ NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OKI-CUI VA FA UE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA/VICTORIEI, PALATUL «DAC1A-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
DE VENZARE
SI DE
ARENDAT MOŞIA GHINDE
Districtul lalomilza
Porprietatea moştenitorilor B. BOERESCU A se adresa 11 Str. Pensionat, Bucureşti
DE VENZARE
O casă cu patru camere de stăpâni şi patru dd servitori, pimniţă, două magazii grădină spaţioasă cu pomi rodilorl situată In Strada Frumoasa No. 1 2.
Doritorii se vor adresa la proprietăreasa în fundul curţcl sus-ziscl case între orele 3 şi 5 p. m.	(5—3)
MOŞIA VĂLENI iun£S°ş“(S:
neştî partea d-lul Nicu Moscu,în întindere de 2,fi00 pogoane din care 228 semănate grâQ de toamnă şi 50 orz, se arendează de le 23 Aprilie 1887, asemenea se vinde spre tăiere pădurea Braniştea dupe această moşie în etate de 15 ani şi întindere 80po-goane. A se adresa Stada Minervi No. 12 bis.
\	(3-3)
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
TURNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALE* VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI
Se însărcinbză cu construc-ţiunl de turbine si mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecutează repede ori-care lucru de turnătorie sa& mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri —— de vin etc.
Mare deposit d© fer, raiuri pentru vagonete d£oauville, tzeve de tui oi. Mare asortiment de pietre de moara. T_,a Ferte-sous-.Touars.	111
*s
I sj
INSTITUTUL MEDICAL
• BUCUREŞTI
6.—STRADA VESTEI.—6
Secţia medicala
1, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3 Inlhopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. Masajifi sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale.
Secţia higienica
1 Bae abur....................2.50
1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.—
medicamente..................1.—
1 duşe rece sistematică cu basin 1.—
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de ia 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiaue.
Preţurile la secţia medicală conform jJrospectuluL	Direcţiunea
DE VENZARE“RSîA
cureştî cu trăsura o oră şi 18 minute cu calea ferată.
Doritorii să se adreseze calea Plevnel No. 57.
TIP VPW7ARP CAI MARI o pereche UL VEliiilinE pentru trăsură, a se a-
dresa Stada Baliştea, No. 11
DE ÎNCHIRIAT
(’.asa din Strada Sfinţi Apostoli No. 42, cu două ătage, aproapede cheurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74.
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMANUEL
No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Slirbey-Voda
Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPEUM
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.
,,LA CÂINELE NEGRU"
MAGAZINUL DE DROGUER1E
COLONIALE SI DELICATESE
CAROL GERSABEK
SUCCESORUL LUI J, OVESA
Semânţâ de Trifoi adeverat de Lucerna• Spcciacea mai productivă şi resistentă. Venzare en engros si en detail.
Cafe-
neaua
RAŞCA ,M,,eTna GRADINA
se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATIŞJE No. li.
P A QQ A din Strada Academiei, col-UAuijA iul Bulevardului, se închiriază de laSf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada Balişte No. 11.
nr VPW7ADE ARMASARI si IEPE UE 1 LaLnilL de prasila, MANZI, CAI de ALERGARE antrenaţi de pur
singe englezesc.
A se adresa la d. Reimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov).
M. S C H W A R T Z
OPTIC
Strada CarolI No. 22
Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea lumineî, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesuri metrice etc. cu preţuri foarte moderate.
/r
DR STAUCEANU
Piatza-Amzi No. 2
NUMAI IO LEI
CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURALĂ
■■ 1	, ■ Ă '
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURAEĂ
Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea în cel mult 10—14 zile.
Fotografia remâne neatinsă.
Asemănare fidelă se garantează.
La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat Siecjfried Godascher WIEN	, II. Grosse P/'arrgasse 6
DE ÎNCHIRIAT
In Strada Sfântului Ion nou No. 13, lângă piaţa-mare. Se închiriază de la 23 Aurilie 1888, două case, una mare în funndut cur-ţei se compune din cinci camere pentru stăpâni, trei camere pentru secretari, bucătărie, pivniţă şi gradină. Una mică lângă stradă se compune din trei camere pentru stăpâni, una pentru servitori, bucătărie şi pivniţă. Pentru informaţiuni a se adresa d-lui N. A. IacovakiStrada Mercur, 4 bis de la ora 12 până la 2 dupe a-miază.	(15—3)
SAMANTA DE IN
primă-vă raţie calitatea cea mal bună, foarte curat. Se află de venzare la proprietatea Cam-pineanca un chilometru departe de oraşiul Focşani.
A VIS IMPORTANT
MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI Albe si Negre
cu 50 b. litru.
Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public
MARE CAZIN SOTIR
No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. 12
Aranjat din nou foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci.
NB. Cazinul se închiriază pentru baluri nunţi etc.
MEDALIE DE AUR
Vieua 1883
Autorisata de consiliu dehygima si salubritate
DEN TALIN A
ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale
Dr. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros
plăcut.
Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci.
Depnsite la Bucureşti: F, W. Zvrner, 1. O-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Ilajnul, — Dorolioi, llaque.
ULTIMA ORA
DIN NAUNTRU
O apropiată remaniere ministerială se dă ca sigură.
Următoarea combinaţiune circula azi prin culoarele Gameriî, şi am aflat’o de la însuşi membrii marcanţi ai majorităţii:
D. Brătianu ar trece ia domenii.
1). Radu Mihai, ar lua portofoliul ministerului de interne.
D. Nacu, va fi numit la instrucţiunea publică şi d. Sturdza la finanţe.
Uât pentru d. Ferikidi el ar remâne la afacerile streine.
Nu se ştie inse dacă această schimbare se va face înainte de întoarcerea Regelui.
Unii pretind că Regele plecând ar fi lăsat d-lui Brătianu decretul pentru modificarea cabinetului.
Câţî-va deputaţi Întrebai! azi la Cameră pe d. Nacu daca e adevârât că vine la ministerul instrucţiunel publice.
D. Nacu răspunse : «Da, daca mă veţi susţine la sesiunea viitoare».
«Depinde de proiectele asupra instrucţiunel publice cu care vei veni», il răspunseră câţi va deputaţi.
— Nu voî veni cu nici-un proiect— replica ministrul de finanţe.
De două zile se vorbea cu stăruinţă de numirea d-lui C. Radu fost prefect de Bacăii, In cualitate de prefect de Roman.
Un deputat telegrafiase chiar d lui Radu se vie In Bucureşti căci e vorba se fie numit prefect la Roman.
D. AgaricI Insă, s’a opus categoric la această numire, In cât guvernul a renunţat de tot la d. Radu ca prefect de Roman.
Pe când|d. Fleva anunţa azi în Cameră doue noui interpelaţiuni, d. Ion Brătianu impacientat a zis cu glas destul de tare : »N’am să mai scap eu nici o dată de d. Fleva ?«
Povăţuim pe d. Fleva se se păzească, căci d. Prefect de poliţie Mo-ruzi se afla alături de stăpânul seu când acesta a pronunţat cuvintele ce raportăm şi e posibil ca delicatul ceasornicar, înzelulseu nemărginit, să le fi luat drept un ordin indirect d’a regula pe fostul primar.
DIN AFARA
~I)ui>lin, 19 Martie. — Preotul catolic Keller a fost arestat la Jonkbel (in comitetul de Cork). Densul este acuzat c'a Îndemnat pe arendaşi se se impotri-vească legilor agrarie.
I.ondra, 19 Martie. — D. Dilon a interpelat pe guvern In privinţa arestării preotului Keller. A fost chemat de două ori la ordine.
In Irlanda populaţiunea şi clerul manifestează cele mal vil simpatii pentru preotul arestat.
New-YorcU, 19 Martie. — La Buf-falo, unul din cele mal mari oraşe ale Statului New Yorck hotelul Richmond a luat foc. Cu toate ajutoarele hotelul a fost aproape distrus, sunt mal mulţi morţi şi răniţi.
Paris. 19 Martie. —Ziarul «Les De-bats» d’azî dimineaţă blamează pe generalul Boulanger d'a voi să suprime şcoala politechnică.
Şcoala politechnică, zice ziarul «Les Dâbats,»jva supra-vieţui popularităţii actualului ministru de resbel.
(Agenţia Liberă).
7 ORE
Ni se comunică din Pesta că MM. LL. Regele şi Regina României au sosit acolo la 3 ore 25 azi şi au fost salutaţi la gară de câtre împăratul şi rege Francisc Iosef
înaltele persoane s’au scoborât apoi In salonul de aşteptare al Curţii.
Un public numeros era adunat pe peron şi a salutat cu simpatie perechia regala care şi-a urmat călătoria către Berlin la 3 ore 40 minute.
NUVELE FINANCIARE
Cu toate că exportul a început şi mai cu seamă porumbul care este destul de căutat, cursul efectelor noastre stă aproape nesimţitor câLre urcare.
Cât pentru agiu el va creşte către finele lunel de sigur, căci dupe contractele de a-rendare şi închiriere mult sunt obligaţi a
plăti semestrul viitor în aur.
—x—
Am zis că porumbul este căutat iată preţul cu care el a închis la Bursa de erl din Galaţi.
59 1/2 Jibre greutate hectolitru 6.40
59	„	„	,,	6.30
- -x—
In ceie-l'alte porturi afară de Brailacare are aceleaşi preţuri nu e nici o mişcare' —x—
Efectele de plasament stafi ast-fel*:
Funciarele rurale 50/o 84 1/2; 70/o 101.1
Urbanele 5 0/o 81 1/4; 6 0/o 91; 7 0/o 97.
Convertitele 6O/0 84 1/2.
ilenta amort. 5 0/o în târgul liber 901/4, ta bursă nu dă loc la nici o afacere.
La Bursă singurele valori asupra cărora se Incliee din cînd tn cînd câte o afacere sunt :
Daciele care a închis cu 256.
Construcţiele 1261/2.
Băncile Naţional 965—6.
Viena staţionară.
Napoleonul 10—11 1/2.
Creditele 286,50.
Agiul 18.40.1
SPECTACOLE
MARELE CIRC SIDOLI
IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY
Strada Folitzii _\o. 7
IN TOATE ZILELE
MARE REPRESENTATIE
cu program solximk>at
DESCHIDEREA CASI LA 71/2 SEARA ÎNCEPUTUL LA 8 1/2 ORE SEARA
TEATRU BOSEL
Mercuiu 1 1 Martie 1 887
MADEMOISELLE
IRENAmVLADAIA
PRIMADONA ROMANA
DE LA
Opera comica din IParis.
Cu ocaziunea întoarcerii sale din Husia va cânta:
1. Mignon, air des Hirondelles par Am-broise Tliomas., 2. II Bacio (valse) par Arditi., 3. l’Africaine »air du sommeil« par Meyerbeer., 4. Mireille, Urând iar par Gounod.
Se va termina cu aria romana
5. Amor-Vals de.....Margnrile.scu.
Biletele se găsesc la librăria d-lul Graeve vis-â-vis de Theatru Naţional şi la Conll-seria Capsa.
Tipografia /Jarului «EPOCA»
www.dacoromaoica.ro