SUPLIMENT LA ZIARUL ,,EPOCA“ N° 385 DIN I20 M ARTIE
DISCURSUL D-LUI N. FLEVA RELATIV LA ABUSURILE DIN MAGISTRATURA
I>upe un scurt exordiu in cftre d. Fleva expune scopul interpelare! sale, oratoru' venind la lapte ur-mca/.a ast Tel :
încep, d-lor, prin a enumera laptele si a le laşa la judecata d-voastre.
_ S’a intemplat un ce nenorocit la R-Velcei; patru cetatieni ducându-se a casa la 12 ore din noapte găsesc la poarta unuia dintre dânşii pe un individ care ’i aştepta. Ce se petrecuse in ajun ? Nu ştiu; cum a fost împrejurarea ? Nimeni din noi nu o ştie, din nenorocire o alterratiune se intampla si acela care aştepta pe aceşti oameni la domiciliul unuia dintre densii, acest individ care era denotat de toti ca a-gent al administratiuuei in oraş pentru a o resbunu, cade lovit de un glonţ- S’a făcut imediat un sgomot cum se face tot-d’auna când se intempla asemenea imprejurari triste, căci ori cal ar fi de justificat caşul, nu putem de cat se de-plingem când vedem ca unul din semenii noştri lipsesc dintre noi.
Ei bine, d-lor, ce s’a intemplat in urma acestui accident ? Administratiu-nea pretinzând ca opositia intreaga a fost instigatoarea acestui fapt, Care i-mediat ca se se aresteze toti membrii importanţi ai ei din oraş.
Si nu uitati ca intre aceşti membrii ai opozitiunei este si vechiul si betrânul liberal si ruda cu preşedintele consiliului, betrânul Sc. Calinescu, care si el lupta acolo in mijlocul munţilor cum luptam si noi aci pentru libertăţile noastre publice. (Aplause din minoritate).
Acel betrin m’a chemat cu o scrisoare ca se apar pe aceşti patru acusati, si aceasta a fost destul pentrn mine ca se me conving ca acei nenorociţi au fost provocaţi căci unul dintr’insii, a-cela care a tras cu revorverul, nici cunoştea pe individul care a căzut; a-ceasta o ştiu de la acel betren liberal, caruia’i am promis ca ma duc; fiindcă tot el me rugase se ma duc se apar pe d. N. Dimancea la 1870, când era acusat pe nedrept la curtea cu juraţi din R.-Vâlcea, asta-zi acel betren este acolo in opositiune; aceasta dovedeşte ca rolurile s’au schimbat, ca daca d. Dimancea a remas acolo, liberal; be-trânul a trebuit se se retraga ne mai putând trai sub acest regim. (Aplause din minoritate).
Ei bine, d-lor, magistrat conştiincios se refuza, si indata in noaptea a-ceea sau a doua zi prin telegraf, se vede destituit. S’ar putea zice pana la un punct oare-care, ca ministrul are asupra lui conştiinţa respunderei, si distiluind pe acel magistrat, a crezut ca face un bine, de ce dar ve plingeti ?
Ne plingem, d-lor, pentru ca daca un ministru are dreptul de a distitui, apoi ministrul nu are si dreptul de a lovi in persoana celui destituit, si ca d. ministru a făcut aceasta, si a lovit in onoare pe acel magistrat, aceasta resulta din chiar raportul de distituire al d-lui ministru, in care se gaseste ca motiv de distituire, nu necapacitatea, dar inepţia acelui magistrai inept.
Cum ? D-lor un om care a servil te-rei neintrerupt in curs de 10 ani ?
Ar trebui se credem ca toti barbatii noştri de toti miniştrii justiţie, dupe timp, in curs de lOani ca ti s’au succedat la ministerul de justiţie,au fost inepţi, pentru ca toti se mentie la postul lui pe acel magistrat, declarat asta-zi de inept de către actualul ministru de justiţie. Se mai pretinde ca el era legatcu opositia.
Ei bine, acel magistrat de si a fost destituit pe nedrept, el a tăcut, nu a zis nimic, nu a protestat.
Aceasta dovedeşte indestul ca nu era legatcu opozitiunea; insa când s’a ve-zut si insultat in Camera de d. ministru de justiţie, aluncea s’a ridicat si a protestat, si nu a protestat in contra dreptului si al facilitatei ce are un ministru de a distitui pe un magistrat, dar a protestat in contra insultei ce i s’a adus, in contra inepţiei ce i se a-tribue.
Si in adever, daca acest magistrat a fost inept pentru ce ’l-ati decorat cu „Steaua României11 in anul 1884? Daca a fost inept, atuncea de ce prin adresa cu No. 4530 din 1880 a procurorului general al Curtei, a fost felicitat ca un magistrat integru si capabil si invitat se mai tina si locul altora?
Cum acest om dupe 10 ani de serviciu, dupe ce a fost decorat cu «Coroana României», dupe ce a fost declarat de procurorul general prin raportul seu, ca magistrat capabil, dupe ce a fost laudat in public, cum intr’o singura noapte in noaptea omucidului intem-plat la Rimnicu-Vâlcei, s’a schimbat ca prin minune si a devenit indata inept, miserabi), si sub acest motiv justificaţi destituirea lui inainteaParlamentului ? Ce trebue se credem despre o destituire in asemenea condiţium? Nu ne remane se credem alt-ceva, de cât j ca cel destituit nu a voit se participe ca magistrat ia urele sî persecutiunile 1 ce voia se faca administratiunea, se I bage politica in justiţie si sade inslru- 1
mentul administratiunei, in loc de a fi instrumentul legei. (Aplause din partea minoritatei).
Si mai vreţi alte probe ? Le-am putea lesne aduce. Ce s’a intemplat in urmă ? Se numesfe procuror unul din tinerii cei mai distinşi, cei mai inteligenţi, si fac apel la d. Disescu se o spună, pentru ca eu nu’l cunosc personal, nu ’l-am cunoscut de cât prin recomandatiuneace ’mi o facut’o d-lui. Acest tiner, numit procuror acolo, se chiama D. Procopiu. El n’apuca se intre in serviciu, si intemplându se se se cunoască cu un vechiu camarad al seu de studiu, sed la masa impreuna. Indata primeşte o telegrema a procurorului general care’i zice : Spune pentru ce ai prânzit cu d. cutare care e din opozitiune, si justificate. (Aplause din partea minoritatei). El respunde : ’Mi era vechiu amic de şcoala. Aceasta insa nu era de ajuns. A doua depeşe ind.ita : Eşti destituit din funcţiune. Si a fost destituit numai pentru ca a prln-zit la masa cu un amic al seu de şcoala. (Aplause din partea minoritatei).
Ei bine, ce trebue se credem noi despre acest lucru ? Negreşit nu vom cere de la ministrul justiţiei un inscris la mâna ca a tolerat si patronat asemenea lucruri, si d-sa va caula se le dea o explicaţie, dar din nenorocire, in faţa ori-carui talent, a or-carui geniu, este nn geniu mai mare din toate, este bunul simţ, si forja lucrurilor si adeve-rul care resare cu evidenta si contra caruia nimeni nu poate resista.
Trec la Galaţi. Aci s’a intemplat un lucru ne mai pomenit in analele justiţiei.
Era un proces de press inaintea juraţilor, in care era in causa un partisan hotartt al regimului si pe care regimul voia se’l apere cu ori-ce preţ, pentru ca era unul din acei hotariti de a nu dain-derat,când e vorba de a servi pe guvern in alegeri. El scrisese un articol violent intr’o gazeta si pentru care girantul fusese tras in judecata. Girantul, tradus inaintea juraţilor, se spera zicând : lata, d-lor juraţi, cine a scris articolul, aretâdu-le manuscriptul, che-mati’l pe dumnealui. Acest domn era psrtisanul incestiune. Curtea achita pe girant si chiama pe autor in judecata. El insa nu se presinta inaintea juraţilor. Delictul era, se vede, prea evident, si articolul fiind scris cu mâna lui,se vede ca ’i-a fost frica.
Ei bine, s’a mai auzit lucrul acesta, ca atunci când un girant este achitat pentru ca arata pe autor, acest autor se nu mai fie judecat de loc, pe motiv ca a fost achitat girantul, si se se invoace in favoarea lui autoritatea lucrului judecat? Ei bine, procurorul general a susţinut inaintea cutei cu juraţi aceasta teorie : Se nu se mai judece autorul, de oare-ce s'a achitat girantul si a invocat in favoarea parlisanului autoritatea lucrului judecat.
Dar, d-lor, numai atât ? Nu. Aceasta exceptiurie nu se putea judeca fara pre-senta prevenitului.
Ei bine, procurorul a tremis dupe densul in oraş ca se’l caute si se i se spune: Vino d-Ie. nu ai frica ca te a-pera procurorul. Si curtea a suspendat pentru aceasta şedinţa facend pe juraţi se aştepte mai bine de o ora si jumătate, asa ca juraţii pierduseră reb-darea si începuse se protesteze răbdarea si incepuse se protesteze ca ce sunt ei la dispositia prevenitului ? In sfirsit prevenitul asigurat se presinta, si e sperat prin o hotarire care primeşte aceasta autoritate a lucrului judecat. Aceasta hotarire, ce e drept, am avut satisfactiunea se vedem ca se sfădim de inalta curte de casaţie si justiţie ; căci, d-lor acolo a ajuns se scape lumea de nedreptăţile regimului, si trebue ss mergem cu totii se ne închinam, inaintea acestei inalte magistraturi, unde cetăţenii mai gasescu apera-rea lor in contra arbitrarului administratiunei. (Aplause).
Ei bine, asemenea lucruri trebue se aibe note de densele d. ministru al justiţiei, si cu toate acestea ce a făcut ? N’am vezut nimic pîna acum care se dea satisfacliune justiţiei ofesante, si intru cit toti stuu la locul lor, lucrul s'a făcut negreşit cu autorisarea ministrului de justiţie.
Mergem mai departe. La Turnu-Ma-gurele unde seim cu totii ce se petrece si unde in loc de atîtea forme zadarnice, ar fi mai bine se se dea un simplu decret ca administratiunea de acolo e au-torisata, in locul ministrului, se pue si se scoata pe magistrali fiind-ca nici un judecător nu poate sta, daca nu e cu supunere oarba si prosternai la picioarele admistratiunei.
Ei bine, ce s’e inttmplat, d-lor acolo -in timpul alegerilor? V’am spus'o: Procurorul si judecătorii de h Turnu-Magurele au fost la disposiliunea ad-ministraliunei; judecătorul de instrucţiune a chemat peste 50 de oameni pentru delictele imaginare cu mandatele necomunicate, si din care ve pol areta ca model unu) in care zice : Vino la cabinet că am s6 te întreb ceva ; in toc-
mai cum chiama politia in locuinţele suterane si umede unde nu e uscăciunea pielei, când e voaba se se adminitrese celor intrebati oare-cari coretiuni.
Si, d-lor, aci nu vorbesc de la mine ; vorbesc cu autoritatea unei anchete ce s’a lacul la facia locului ; sunt caşuri grave, acute unde chiar cei puternici se sperie, si se vede ca asa era si situa-tiunea de la Turnu-Magurele, căci a-colo, fara nici un motiv, s’au betut cetăţenii si s’au arestat 15 oameni nevinovaţi, intre care si aleşii la comuna cari s'au tinutin închisoare ptna s’a ales primarul, căci alt-fel ar fi fost maiori-tate in contra lui in consiliu. Oamenii desperaţi, au reclamat procurorului ge-nenal de aici, si pare ca cei puternici in-grijati de situatiune, au tremis o an-chela, ca se vada, pentru dânşii negreşit nu pentru noi, fiind-ca noua nu ni s'a făcut cunoscut nimic nici prin Monitor, nici prin ziare cum sta situatiu-nea acolo. Si ca se poala descoperi a-deverul, a tramis in congediu de sana-tate pe prefect, se se caute in Italia, ca se nu fie la laţia locului, căci alt-fel nu ar fi putut face nimic in fagia lui nici procurorul curtei, care mergea de aci se iaca ancheta.
Ei bine, s’a constatat ca plingerile oamenilor cari fuseseră betuti, scâlciaţi, loviţi cu arme de agenţii politiei fuseseră puse de procuror la o parte si procurorul curtei le-a găsit gramada in sertarul procurorului fara nici o urmare, dupe 20 de zile, si d'abia atunci procurorul de aici venind, a constatat acest lucru si a tremis acţiunea publica se'si faca cursul.
Ge mesuri s'a luat contra acestor magistraţi fara scrupul? Nici una, fiind toti la locul lor si asta-zi, iucrul s’a făcut negreşit cu ştirea sau tolerarea ministerului de justiţie.
Venim la Buzeu.Trebuia un president in provincia, si stiti cu cita gretate un magistrat care seade in Bucureşti, se hotărăşte se mearga in provincie : s'au inlrebat dar, dintre judecătorii de Bucureşti, cine vrea se mearga preşedinte la Buzeu, lie-care a preferat se remâe bine judecător aici de cât preşedinte acolo. In fine s'a găsit un judecător de instrucţie de aci, pot se zic generos pentru binele justiţiei, si a zis : Primesc eu, si de si avea familia lui aici Ia Bucureşti, se duce la Buzeu; toti eunoa-stem pe acel judecător ; ori pe unde a trecut a lasat cele mai plăcute suveniri ; eu unul care asi fi putut personal se me pllng contra sa, fiind ca intr’un proces al mea, m’a ostndit, nu o fac, fiind ca ştiu ca e un magistrat integru, si care trebue se aiba respectul tutulro.
Acest magistrot merge preşedinte la Buzeu. aci se vede ca ’i ustura pe cei puternici in partea locului, imprejura-rea ca venise un preşedinte care nu era la dispositiunea lor, si intr’o buna dimineaţa, in ajunul alegerilor, acest preşedinte, in timpul iernei, e permetat ca preşedinte dâ la Buzeu la Ialomiţa.
Aceâta p'na la oare-care punct era chiar o degradare, căci de si Ialomiţa asta-zi s’a ridicat la grad, căci are drum de fer, lotuşi până eri era considerata ca un loc de exil, si el fusese mutat fara voia lui. Toti cetăţenii din Buzeu 'si-au făcut datoria ca se inso-teasca la gara pe acest preşedinte regretat, si lovit numui in interesul alegerilor.
Pentru ce s'a făcut aceasta permutare? Asa se recompensează si se respunde la buna-vointa a magistratului, când acesta primeşte se plece drn Bucureşti, de lângă familia sa, si se faca sacrificiul de a servi in provincie? Mi se va respunde ca magistraţii permutaţi au protestat contra interpretarei ce s’a dat mutarei lor, aceasta o sciu, dar mai sciu ca unii din ei au fost împinşi se faca aceasta; pentru ca, d-lor, ei aveau o frica: Aceea ca daca nu vor protesta contra celor scrise in gazete, o se fie iar mulaţi de la noul.domiciliu la altul pentru acest singur fapt de ne-protestare.
Un alt judecător de ocol de la plaiul Buzeului, numit de d. ministru de justiţie, si pentru mai multe reclamatiuni contra lui destituit, a fost numit iarasi acolo in ajunul alegerilor.
La plaiul Parscovs’a numit ajutor un anume Iancu Niculescu, care a fost scos din politie vara trecuta dupe chiar intervenirea parchetului si a procurorului general; si dupe clte-va luni s’a numit iarasi ajutor de judecător.
Un judecător de la Buzeu a fost mutat judecător de sed nfa la Galaţii si nu a trecut seapte zile, si acelaşi judecător de la Galatzi se mula iar la Buzeu ; a-ceasta s’a făcut negreşit dupe ce s’a in-chinat, dupe ce puternicii zilei s’au încredinţat ca nu vor găsi in el nici un obstacol.
întreb ; Penlru ce l’ati mutat de la Buzeu la Galatzi si pe urma dupe 7 zile ’l readuceţi inapoi iarasi la Buzeu? Si când asemenea lucruri se petrec- in a-junul alegerilor puleti d-voastre se'mi daţi vre-o alta esplicare? La Botoşani se întâmpla conflichil care’l cunoasceti ; cu totii. Gine a fost vinovaţi in acel
I conflict? împrejurările din urma a do-vedit’o. Botosonenii au fost amnestiati si toti funcţionarii administrativi destituiţi ; chiar de una-zi am citit in Monitor depărtarea poliţaiului care se vede ca a fost agentul cel mai aprig in conflictul ivit acolo cu ocasia alegerilor si care striga d impreună cu pracurorul se se dea in carne vie.
Poliţaiul s'a destituit, dar procurorul care striga cu dânsul : Daţi in carne vie, a fost înaintat acolo, judecător de instrucţie.
Judecătorul de instrucţiune care era acolo de mult, contra caruia nu se zisese nimic pena atunci, a fost dat afara noaptea si sciţi in ceconditiuni: S'a zis ca era cu opositiunea; se vede ca a a-juns se fie o crima care se poate imputa magistratului, care nu este de părerile guvernului.
Atunci întreb: Nu stăm mai reu de cat atunci când onor. d. Nacu fiind judecător la curte era toLusi tolerat si ’si a dat demisiunea singur, când a vezut ilegalităţile ce se fac. (Aplause din par-partea minoritatei).
Dar la Botoşani s’a făcut ceva mai mult; nu mai s'a depărtat fara motiv judecătorul de instrucţie, dar s’a trimis acolo un judecător de instrucţie de aci din Bucuresci. Eu sunt sigur ca el a fost tramis si cu instructii.
Dar s’ar putea zice : Nu se poate lua un judecător din Bucuresci se se tra-mita la Botasani ?
Poate ca magistratul se fi primit el singur acasta? Da.
Daca s’ar fi întâmplat cu acest magistrat ceea-ce s'a întâmplat cu cel de la Buzeu, asi 11 zis ca el a făcut un sacrificiu pentru interesele justiţiei. Dar el se vede ca a zis : Me duc cu conditiune se mi se păstreze locul in Bucuresci, căci indata ce nu mai a fost nevoe de el acolo, a fost numit din nou la Bucuresci. întreb : Nu este aceasta o justiţie ad-hoc? O reminiscenţa a acelei justiţii pe care o condamna Conslitutiunea ? Si aci nici chiar decorul nu s’a pastrat; căci indata dupe amnistie a esit decretul, care ’l aduce din nou la Bucuresci.
Este adeva^at ca a figurat doue decrete, liind-ca trebuia se fie forme care se ascunde fondul, dar lucrul in sine aceasta este.
Mai de una-zi am auzit de un d. So-fian ca a fost mutat de la laşi la Bacau care facie cu legea de organisare judecătoreasca e iarasi un fel de degradare.
Ve mărturisesc ca ved si aci sistemul care predomina de cat-va timp la putere, nu fac o imputare personala numai ministrului de justiţie, este o imputare generala care o fac; se comit fapte ilegale si in loc de a se face pe facie si a se lua cu curagiu responsabilitatea lor, cauta se se acopere, se se mascheze sub o aparenta oare-care de legalitate.
Pentru ce ’l-ati mutat de la Iaşi la Bacau ? căci se spunea ca este un magistral foarte bun. A fost mutat fiind-ca nu le-a plăcut puternicilor zilei atitudinea lui, căci a fost corect cu ocasiu-nea alegerilor.
Dar vin, d-lor, la Bucuresci, unde din cele ce voi desvolla inaintea d-v. in privinţa magistraturei, veţi trage conclusiunea de la mai mare la mai mic; veţi zice : Da -a la Bucuresci sub ochii opiniunei publice, sub controlul presei, sub controlul Parlamentului si 1 inca se fac lucruri ca acelea cari s'au făcut, ce trebue se se întâmple in pro-î vincie ?
j La Bucuresci era un magistrat stimat de toata lumea — 'mi-a zis se nu ! vorbesc de el ca ’i fac reu — vorbesc | cu atât mai mult cu cat nu’l cunosc ! bine, ’l cunosc din reputatiune oa ma-! gistrat, si se vede ca trebue se fi fost J bun pentru ca el fusese adus din pro-! vincie in capitala.
! Acest magistrat era procuror la Gurle. S'a intemplat acea scena regretabila si monstruoasa: Atentatul de la j 4 Septembre asupra primului ministru. Dar s'a întâmplat a doua zi o scena si mai monstruoasa, scena de devastare asupra jurnalelor de 5 Septembre (sgomot, protestări), ma explic, d-lor : Sciţi pentru ce zic ca a fos monstruoasa ? Pentru ca atentatul de la 4 Sep-tembre, de si odios, era atentatul unui ; indivi in contra unei persoane, si, putem zice, in contra societatei; atentatul de la 5 Septembre insa era atentatul autoritatei insusi contra celatenilor si prin urmare a societatei. In contra ra-tentatului indivizilor, cetăţenii si societatea au arme de apt rare, e legea, justiţia, administraţia care ’i protege, dar cine poate se proteagu societatea, când atentatul vine din partea autoritatei? (aplause din partea minoritatei). In contra unui asemenea atentat cetăţeanul nu are nici o scapare ; societatea e desarmata si nu ram ane de cat anarhia pentru, ca nu mai e legea, nici justiţia, nici administratiunea sub a căror pro-tectiune ar trebui lumea se se pue. (Aplause din partea minoritatei).
lata, D-lor, de ce am zis ca acest a-tentat e mai odios, si sânt convins ca
el a fost făcut sub impulsiunea autoritatei poliţieneşti. Si am credinta.cu toata protestarea d-lui ministru a) justiţiei, ca si d-sa are convingereaacâsta
D. ministru de justiţie Eug. Stătescu: Ve rog se vorbiţi pentru credinţele d-voastre; eu nu le voiu pune în îndoiala Dar credinţele mele lasatimi-le mie; nu ve faceţi d-voastra interpretul meu, căci ve recuz, si ve recuz în modul ccl mai absolut. Aplause.
D. N. Fleva: Nu ve judec pe d-voastra daca me recuzaţi, dar ve las se ve judecaţi singur ca se vedeţi jJaca aveţi dreptate în acest incident care ’l ridicaţi. Eu ziceam si am dreptul se fac a-cersta aflrmatiune ca d. ministru de justiţie ştie ca atentatul de la 5 Septembre era actul autoritatei.
D. ministru de justiţie Eug. Stătescu: Afirmaţi un neadever în buna stiinta.
D. N. Fleva: Afîrun adever care am se’l dovedesc îndata.
D- ministru de justiţie Eug, Stătescn: La 5 Septembre eram departe; eram pe malul Marei Negre, la Constanta, si nu puteam se ştiu ce era se se petrâca aci.
D. N. Fleva: Mi se pare ca cu un tren expres ati venit de la Constanta si inteligentei d-voastre i fac destula onoare ca se cred când afirm un asemenea lucru, nu ca aii luat parte la densul, sau ca ’l-ati vezut când s’a petrecut, darea ati fost încunostiintal ca acest vandalism s’a făcut sub pstronagiul politiei. Voiţi probe despre aceasta ? Negreşit ca n’am un inscris de la d-voastră, dar ve voi da probe indata.
Se întftmpla acest vadelism la redac-tiunea jurnalelor din opositiune.
Duoi procurori se intalnescîmpreuna Unul, impresionat, zice: Ai auzit ce s’a întâmplat? Cel-l’alt respunde/ Am auzit, dar noi avem porunca de sus se nu ne amestecam. Aplause din partea minoritatei.
Voci: Care procuror?
D. N. Hicorescu: Spunete’i numele pentru ca se’l dea afara. (Ilaritate).
D. G- D. Pallade: Da, ca se’l inain-teze, (Ilaritate).
D. ministru al jusliţeî, Eug. Stătescu: Daca d. Fleva tine se aibe dreptul la respectul lumei si al Camerei este tinut se spună care procuror, fiind-ca alt-minterea este un neadever...
D. N. Fleva: Apoi o se vi le spun în urma pe toate, nu ascund nimica, dar voesc acuma se aduc alte imprejurari inaintea Camerei, fiind-ca vorba acâsta care a fost intre duoi procurori voiu se o pun in legătură cu alte împrejurări ca se ve convingeţi cu totii ca chiar daca v’asi spune numele,lucrul lols'a întâmplat.
Voci: A! a! a!
D. N. Fleva: Vin, d-lor, cetăţenii si ziariştii cu capetele sparte la parchet, primul procuror se făcuse nevezut, nu era nicaeri.
O voce: Era in dulap. (Ilaritate).
D. N-Fleva: Unul din procurori, care avusese conversatiunea, se gasea la parchet, poate ca acel procuror o fi a-vut intentiunea se stea la locul lui, zi-cându-si, daca e porunca de sus, se nu ne amestecam, eu voiu sta aci se 'mi fac datoria; procurorul acesta era la parchet, si vezând ca i se presinta o re-clamatie si primul procuror nu e acolo, se duce la parchetul curtei, acolo nu gaseste nici pe primul procuror nici pe procurorul general, dar gaseste un procuror de curte, acei magistrat de care v’am vorbit, si care fusese adus aci din provincie, d. Bestelei.
Acesta, consultat de procuror, ’i zice: Nu poţi rel'usa petiliunea, primesce-o, dar nu ’i da urmare, pana nu te vei înţelege cu procurorul general.
Ei bine, pentru acest singur luern, procurorul curtei e mutat de la Bucureşti la Galatzi. (Aplause din minoritate). Nu ştiu cum s’a întâmplat dar asta-zi ştiu ca ’si-a dat demisiunea fiind-ca s’a inlamplat ca se fie in minoritate la curtea de Galatzi când s’a tratat acel proces scandalos de calomnie, in care s’a dat acea nedrepta hotărâre care a fost casata deunăzi la curtea de casatiune. Procurorul care primise petiliunea se inloarce la parchet si sezend acolo, vine unul din zia-riasti chiar cu capul spart si reclama se se faca constatarea. El incliee chiar la parchet procesul verbal, despre starea in care se gasea victima, si se ho-tarasce se mearga a doua zi se faca constatarea la faţa iscului.
Dupe aceea se duce la procurorul general se’l intrebe ce se faca, si procurorul general ’i zice: se continue cu facerea anchetei. A doua zi insa se inlal-nesce cu primul procuror al tribunalului si acesta ’i zice: Adu d-ta actele care le-ai făcut eri, pentru ca d-ta ui se te duci la drumul de fier se Iaci o alta ancheta, iar pe aceasta are se o Iaca un alt procuror.
Procurorul atunci atins in susceptibilitatea lui, se duce Iu procurorul general si ’i zice: D-ta ’mi-ai dalauloi isa-rea se me duc se fac ancheta, si d. prim procuror ’mi-a luat actele din mana.
Atunci procurorul-general’i respunde; Apoi de, ce se'li fac, priwul-procuror
www.dacoromamca.ro
SUPLIMENT LA ZIARUL «EPOCA'» - 8 (20 'MARTIE
1
este şeful d-tale, pe el trebue se’l asculţi I Atunci procurorul vezând acestea se duce la ministrul justiţiei ca se se pllnga, presentându-i demisiunea si a-cesta, dupe conversaţia ce a avut cu dânsul, ’i zice: Se vii mâine. Si fiind-ca onor. d. ministru al justiţiei se duce foarte rar la minister, procurorul a trebuit se se duca a doua zi acasa la d-sa, si acolo in loc de a vedea ca i se da cuvenita satisfactiune, gasesce la use pe servitorul care ’i ese inainte si 'i spune: D-nul nu este acasa.
In aste circumstanţe procurorul ’sT-a dat demisiunea.
Este adeverat, d-lor, ca s'au vorbit mult asupra acesteei demisiuni, si s’au comentat si discutat conversatiunea care a avut loc intre d. ministru si d. procuror; de cat eu, care am citit ambele versiuni, ve mărturisesc ca ’mi-am făcut convicţiunea ca ministrul ve-zuse reu iniţiativa procurorului; eu nu cunosc pe acest magistrat, si nu ’i-am făcut cunoştinţa de cat cu ocasia acestei interpelări, căci inainte de interpelare voiam se ştiu si eu de la densul iDersonal cum s’au intamplat lucrurile, (întreruperi).
Acel procuror era un procuror favorit al ministrului justiţiei, si care pentru calitatile lui fusese adus la Bucu-resci fara se ceara nimeni aducerea lui, căci era doctor in drept de la Paris; cu toate acestea, acest magistral, dupe ce ’si-a dat demisiunea a fost si el calomniat ca ţinea cu opositiunea, ca nu şedea la parchet se’si faca datoria de si aceasta nu era adeverat. El 'mi spunea D-lor, ca atunci când era la Paris ca student, si când unii dintre aceia cari invatau cu dânsul, seopuneaudea face o adresa de felicitare d-lui loan Bra-tianu pentru nenorocireaca scapase de cel-l-alt atentat, care se comise asu-pra’i, dânsul care atunci a luat iniţiativa de a face acea adresa, azi este tratat ca reacţionar de colegii lui, cari se refuzaseră atunci, si acâsta numai pentru ca făcuse acel act de instrucţiune relativ la devastările pressei de la 5 Septembre.
D. Ministru al justiţiei, Eug. Stătescu:
A figurat pe banca aparareiin procesul Stoica Alexandrescu, dupe ce ’si-a dat demisiunea.
D. B.Maniu: Sunteti in eroare, d-le ministru; a fost numai ca simplu spectator.
D. Preşedinte: D-le Maniu, nu aveţi cuvântul.
D. N. Fleva: D. Vines este silit sa’si dea demisiunea; magistratul Besteleiu este mutat Ia Galaţi, si primul-procu-ror, care luase actele din mana procurorului Vines spre a le da altuia sa faca ancheta, carenusciu daca. s’a mai făcut a fost inaintat la curte. Aceasta impre-jurare, unita cu aceea ca nici un act nu s'a adresat spre a urmări pe culpabili, me fac se cred ca autoritatea poliţieneasca a fost complice la faptele scandaloase a acestor devastări.
E adeverat,ca primul-procuroraavut inca un titlu la aceasta înaintare, acâsta ’l voiu arata Ia sfArsil, căci d-sa e aeel prim-procuror, care a luat parte Investitul proces-verbal mincinos de la 22 Iunie, prin care erauacusati cati-va cetăţeni nevinovaţi ca urziseră un atentat contra d-lui loan Bratianu.
Dar daca este ceva, d-lor, care in realitate nu se poate intelege si care ar trebui sa fie revoltător, si sunt sigurca a revoltat pe mulţi chiar din maiorita-te, este modul cu care s’a depărtat de la magistratura curtei de apel din Bucureşti vechiul magistrat demisionat alaturi cu d, Nacu, D. V. Arvanesu, care a fost 1G ani in magistratura, si care ’si-a indeplinit sarcina cu atata demnitate la curtea de apel din capitala. (Aplause din partea minoritate!).
Acest magistrat era la de 11 ani magistrat numai la curte, si nimeni n’a indrasnit, in acest interval, se ’i faca cea mai mica imputare. Acest magistrat a fost insa mutat de o-data fara voia lui, de la Bucuresci la Iaşi.
Noi advocaţii, cari suntem aproape de justiţie cunoaştem mai bine mirosim, putem zice, care este magistrat bun, corect si inteligent.
Nu sunt prieten intim al d-lui Arva-nescu; nu'mi-acalcatnici o-datain casa mea, nici eu nu ’i-am calcat in casa d-lui, dar acum ca ocosiunea acestei interpelări 'l-am rugat se ’mi explicecari au fost dupe d-sa căuşele permularei sale, si iate ceea-ce m’a autorisat acel magistrat, integru si capabil, ca se vin si se declar inaintea Parlamentului.
Dar inainte de a veni si a ve face a-câsta declaratiune, me simt dator se protestez in contra modului cum a fost depărtat si magistrat de la postul seu.
Acest acest magistrat eraoare nedemn sau necorect?Nuati spus acâs ta in raportul d-voastre. Si nici nu puteati se spuneţi nimic, pentru ca sciati ca el este un om capabil si demn. Cu toate acas-tea, D. ministru de justiţie il muta de la curtea din Bucureşti la cea din Iaşi. Dar pentru ce? Raportul zice ca ati descoperit ca acel magistrat era cumnat cu D. Ciriseauu, un alt magistrat de la curte si d-voastru ministru de justiţie, actual, pa cum aii (i descoperit o noua America, găsiţi acest motiv care exista de 10 ani, si pe el ve basati ca secereti Majestatei Salepermutareu d-lui Arva-nezu de la curtea apelativa din Bucureşti la aceea din Iaşi.
D. G. D Pallade : Era membru si in Camera de acusare.
D. N.Fleva: Voiu arata indata ucâsta. lata, d-lor, decretul de permutare.
Ve mărturisesc ca mi separe cu totul bizantina acâstaprocedura. Si eu,unul, care am un oacat, acela de a spune lucrurile verde, sau cum se zice: Pe facia, sunt in contra mijloacelor piezişe, le u-rasc, si nu intelegaceasta,daca cine-va are dreptate. Ce se zice in raportul d-lui ministru ai justiţiei catie Majestatea Sa regele ? Se zice :
»Aaucându-mi-se la cunoştinţă, că în
»ultimii ani judecătoreşti, sorţii au fă-ncut să cadă consecutiv la aceeaşi sec-»ţiune a curţei din Bucureşti pe doui ■din consilierii acelei curţi, cari sunt »u ni ţi intre dânşii prin strinse legături »de afinitate.«
Va se zică mai mulţi ani ati ştiut ca ar fi căzut la sorti doue persoane cari sunt unite prin strânse legaturi de afinitate.
» Având în vedere că dupe lege este o-prit a se numi in sânul aceloraşi auto-ritati judecătoreşti, membii cari ar fi rude sau afini intre dânşii, ffcna la al
4-lea grad inclusiv.» (Aplause din partea minoritatei).
Ce este acâsta batjocora a legei pusa intr’un raport, in care se declara ca nu este caşul de a se aplica legea? (Aplause din partea minoritatei).
Suntem datori, d-lor, a face aceste desvaluiri, pentru ca nu voiu mai lua cuvântul in urina, ori-cear voi sespuna d. ministru de justiţie, suntem datori se facem aceste desvaliri, căci nu vrem sa se ridice in cantra noastra, si in facia noastra, ori-carele-ar fi talentul, inmo-ralisatori, in liberali, inconducctori, in apcratori ai terei, cei cari baga calul lui Ulise până chiar in sanctuarul legilor, fiind insarcinati cu paza lor ca şefi ai justiţiei. (Aplause din partea oposi-tiunei .
Mai departe raportul zice :
Că de şi felul de afinitate ce există între d-nii membri Gr. Ciriseanu şi B. I). Arvanezu, n’ar intra in termeni stricţi aî legei, totuşi ar fi contra spiritului legiuitorului şi contra interesului unei bune justiţii, ca ei să mat continue a funcţiona împreună la aceeaşi curte.
Aci d-sa recunoaşte ca nu e caşul legal, dar trece dincolo de termenii legei.
Apoi bine onorabile ministru al justiţiei, mai suni si alţi afini, si afini mai in sensul legei, pentru ce ’i menţineţi cu toate acestea ?
Aveţi la curtea de apel cum spune d. Arvanezu in demisia sa mai multa afinitate intre d. Bagdat si d. Cireseanu de ce ’i-ati menţinut si ’i menţineţi cu toate acestea la curte pe când departati pe d. Arvanezu? Nu autorisati cu acâsta sa se «râdă ca pretinsa cestiune de afinitate lad-voastra este o cestiune de favoare, o cestiune de persoane ?
Chiar la tribunal sunt duoi fraţi cari sunt judecători ; ceea-ce e oprit dupe lege ; n’am nimic de zis contra acestor magistraţi buni si capabili, dar daca ’i menţineţi pe aceia,pentru ce ati depărtat pe d. Arvanesu ? sub pretext de a-plicarealegei,de siinsi-ve recunoasceti ca nu e caşul ? Ziceţi ca ati facut’o a-ceasta pentru prestigiul justiţiei ? Dar acecsta e catolicism mai mare de cat al Papei, (raritate).— Catolicism inse la închinăciuni nu la evlavie. Aceasta 'mi aducea aminte de acel cardinal care postise si se inchinase ani mulţi, pre-facându-se ca e ghebos, si ajuns odata Papa s’a ridicat in picioare. (Ilaritate). Dar vreţi se aflaţi, d-lor, pentru ce in realitate a fost depărtat d. Arvanesu ?
Al treilea, era un fost judecător de la curtea de apel din Craiova, magistrat destituit, dupe cum zice d. Arvanesu, de d. ministru Pherekyde pentru incorectitudine, pus la locd e d. Sta-tescu, si destituit pentru acelas motiv de d. N. Voinov.
D. ministru al justiţiei, Eug. Stă-tescu : Iarasi afirmaţi ceva neadeverat.
D. N. Fleva : Aceasta mi s’a spus. Aci e lumea toata, nu d-voastra care are se judece ; e adeverat ca e ruda cu d-voastra ?
D. ministru al justiţiei, Eug. Stătescu : Nu este.
D. IV. Fleva : Prea bine, adeverat e ca a fost destituit de d. Pherekyde pentru mita ?
D. ministru de externe, M. Pherekyde : Se poate se fi fost destituit de mine, dar nu pentru mita, căci atunci ’l-as fi dat in judecata.
D. Al. Fleva : Asami s’a raportat mie:
In totcasul acest judecător a fost destituit, reintegrat si iarasi destituit ? E adeverat ca s’a insistat pe langa creditul fonciar, ca se se numească casier acest vechiu magistrat ? Ca comisarul guvernului a venit se aduca inaintea consiliului de administraţie recoman-tia acestui magistrat, zicend ca e recomandat si ca insista d. ministru al justiţiei ?
Comisarul guvernului il recomanda de casier, atunci D. Arvanesu a zis: Aceasta persoana ebatrana, a fost magistrat, nu scie socoteala, cum vreţi se-’l faceţi casier 'a credit ? Aceste ob-servatiuni insa n’uu fost de ajuns, si cu cinci voturi contra trei, se hotarase numirea lui; când d. Arvanesv a vezut insa ca unul din consilieri, d. general Cernat, scrie procesul verbal pentru aceasta numire, atunci a zis: Stati, d-lor, n’am voit se spun tot, ve afirm, ca aceasta persoana care ni se recomanda a (I casier, nu e onesta, si ve rog suspendaţi ori-ce numire pana veţi întreba pe d. Pherekyde, care ’l-a destituit de la curte; si atunci d. general Gernat, auzind aceasta, a rupt procesul verbal si numirea a remas jos, si ne mai dându-i-se urmare pana azi, suntem autorisati a crede ca informatiele ce a luat d. general Gernat nu erau a-vantagioase pentru persoana recomandata.
Vedeţi dar, d-lor, ca toate acestea denotau in d. Arvanezu un caracter care nu se pleaca inaintea ori cărei voinţe si care nu cunoasce alta norma de cat legea si consciintalui.
Daca vom lega aceste împrejurări de cele întâmplate in cariera lui de magistrat, vom intelege si mai lesne pentru ce a fost depărtat. Venise !a curtea de apel procesul celor trei advocaţi daţi in judecata de parchet pentru ca atinseseră demnitatea unui sergent de o-ras; (ilaritate) acelui sergent, care venise se rupă d.in camera advocaţilor a-nunciul prin care cetăţenii erau convocaţi la o întrunire publica pentru a dicuta cestiunea conventiunei consulare.
lata ce am fost autorisat de către a-cest magisţrat se declar inaintea d-voastra. Sunt lucruri positivi. Si dupe ce Ie voiu aşterne pe toate, ve voiu areta si pe cele ces’au intemplat mai in urma. D. Arvanesu era membru in consi-
liul de administraţie al creditului funciar urban, si membru ales in contra candidatului ce era partisan al guvernului.
Vine la credit împrumutul cerut de liceul Sf. George si care cerea 280.000 lei. Dupe legea creditului sciţi ca nu se poate face imprumuturi de cat pana la jumetatea valorei imobilului, Imobilul '1 cunoasceli, e edificiul ce se gasesce vis-a-vis de ministerul (mancelor, I-mobilul fusese cumpărat cu lOO.OOOlei; si la casa din fund ’i s’a mai adaogat o aripa la fata, care ari pa iarasi ocunoas-ceti, a costisit bani mulţi, si se susţinea ca face lucru mare.
D. Arvanesu zicea acelor ce cereau suma de 280,000 lei: Ati cumperat i-mobilul cu 100.000, ati clădii o aripa, care se faca si ea cel mult 100.000 in total 320.000, se ve dam jumătate,conform legei creditului. Eu nu girez averea mea, girez avere străină, sunt răspunzător si nu pot da mui mult, ast-fel a retuşat suma ceruta.
Ei bine, d-lor, pentru aceasta membrul in cestiune a primit mai intâiu o scrisoare de la d. ministru al justiţiei. fApiause din partea minoritatei/ Pe urma a scrisoare de la preşedintele consiliului. (Aplause din partea minoritatei). Alta scrisoare de la preşedintele Senatului. In cele din urma a fost chemat chiar in consiliul de miniştri, cerendu-i-se in plin consiliu se acorde aceasta suma. (Aplause din partea minoritatei).
D. P. Carp : Este o ruşine aceaşta.
D. N.Fleva: Mai mult inca: Acest magistrat amarii si prevezend ceea-ce vrea se se faca cu densul, hotarise se se retraga din magistratura si solicita postul vacant si azi de comisar al guvernului Ia creditul urban. I s’a zis atunci in plin consiliu de minisarii: te facem comisar daca votezi împrumutul liceului S-tului George ; atunci a-cest om indignat a respuns : N’am consciinta de vânzare. (Aplause din partea minoritatei/ sia plecat din consiliu. (Aplause din partea minoritatei). A mai fost, d-lor, un imprumut cerut la creditul fonciar urban ; delicateţa m’ar impedica se vorbesc, dar intru cat sunt autorisat se relatez lucruri, ce persoana m'a împuternicit se le spun, intelegeli ca nu le pot laşa la o parte. Era fratele ministrului justiţiei ce cucerea un imprumut cu acte in nere-
Sula pe o proprietate a d-sale ce are in obrogea, si cert a o suma importanta; acest magistral, membru in acelaşi timp al creditului fonciar urban, a retuşat acest imprumut pentru ca actele erau in neregula. Acesta e al duoileu i grief.
In urma unui proces-verbal al parchetului, tribunalul il condamnase la o amenda. A venit procesul inaintea curtei, si, când au intrat magistraţii inaun-tru, in unanimitate, fara multa discu-tiune, au esit anuland sentinţa tribunalului. Advocaţii au fost achitaţi ; a-ceasta a nemulţumit pe d. ministru al justiţiei si pentru a se da o lectiune, in viitor, unul din magistraţi cel puţin trebuia sacrificat. Stiti ce se intâmpla la regiment când se iveşte cate o rescoala: Se trage la sorti si la 10, unul se împuşca. Aci nu se putea trage sortul, căci unul din judecători era cumnat cu d. ministru de finance, cel-l-alt era pri-mul-presedinte al curtei, care nu putea se fie sacrificat asa lesne. Nu remanea dar de cat cel d'al-treilea adica d. Arvanesu. (Aplause).
Aceasta sa si făcut, si mai ales pentru ca d. Arvenesu era si preşedinte la camera de acusare si preşedintele d-sale toate cele intâmplate mai dinainte, ’l autorisau pe d. ministru se creada ca d. Arvanesu nu va fi un om in care poate se aiba o confidenta absoluta adica ca d-sa va face dupe dorinţa puternicilor zilei, pentru ca, d-lor, astazi nu se cere se se faca numai ceea-ce se porunceşte ci chiar aceea ce se doreşte. (A-plause din minoritate).
Ast-fel a fost, d-lor sacrificat, unul din migistratii integri si din cei mai regretaţi ce au fost vre-o data la curtea de apel din Bucureşti.
Singura aceasta lovire e o pata pe fruntea d-lui ministru al justiţiei.
D .ministru al justiţiei, Eug. Stătescu: Mai intâiu se vezi petele d-tâle, si se nu me silesti se ti le arat eu.
D. N. Fleva: Necontenit mi se spune ca are se mi sc arate petele mele, ceea. ce insa se spune mereu ved ca pana acum nu s’a făcut. Nu aud pretutindeni si in toate părţile si chiar de pe banca ministeriala de cat venticelul lui Don-Basilio, calomnia. Aplause din minoritate.
Dar ce aveţi se spuneţi de mine d-le ministru? Aratati Camerei.
V’ain cerut eu vre-o data, numirea veri-unui funcţionar, v’am cerut veri-o gratiare? Una singura, o recunosc v’am cerut’o aceea a nenorocitului sergent de oraş care s’a balul cu contrabandiştii pentru drepturile comunei, condamnat pentru aceasta la 5 ani de închisoare, dar care zace cu toate acestea si astazi in temnita cu toata promisiunea ce ati dat.
Si acum când ne permitem se criticam actele d-voastre aceasta ve revolta, ve ridicaţi in moralisatori ai so-cietatei; ca cum ati fi născut din coasta lui jupiter, parca toata lumea trebue se se inchine la d-voastra si ca sunteti mai presus de toti si de toate. Aplause pe băncile minoritatei.
Dar, ati protestat si ati zis; daca asi fi ştiut ca politia a luat parte la manifestarea de la 5 Septembre, un moment
www.dacoromamca.ro
macar n'as şedea pe aceasta banca, căci acest lucru ’l-as fi reprobat din toate puterile mele. Se aretam acum ceva care este mai grav si care adus la cunoştinţa d-voastre nu va revoltat de loc si ’l-ati privit cu singe rece.
Viu, d-lor, la vestitul proces-verbal in care a luat parte primul-procuror al tribunalului, lata in ce circumstanţe am aflat de existenta lui: Me intorcâm o-data acasa, trecând pe jos pe calea Victoriei, aceasta era cate-va zile dupe atentatul odios de la 4 Septembre; de o-data me ved acostat de un om pe care nu l cunoşteam si cure ’mi zice: d-Te Fleva am se ve spun ceva. ’L-am invitat ca se me insoteasca comunicandu-mi ce avea se’mi spuie, ci iuta ce am aflat de la dânsul: Stiti ca in vara trecula era la Camera cestiunea conventiunei consulare cu Germania, stiti agitatiunâ ce a fost mai ales in capitala cu ocasiu-nea acestui act nesocotii, adus intr’un mod intempestiv si de care am scapat, si se dea D-zeu se scăpăm pentru tot-d’a-una, numai gratie atitudinei hota-rite si demne a cetăţenilor din Bucureşti. Contra acestei convenţii consulare nu numai cetăţenii, dar si membrii din majoritate s’au revoltat pentru ca era un act,cum am zis,făcut fara socotelii, fara studiu prealabil si in dauna celor mai scumpe interese ale terei. Numai presintarea lui in aceste conditiuni a fost destul ca se arunce o pata pe guvernul care ’l-a adus. Aplause pe băncile minoritatei.
Politia, in fata acestei manifestatiuni a opiniunei publice, organisase un a-tenlat de acelea care ştie ea se faca, si care se sferseste cu un atentat la fondurile secrete, asa numesc eu aceste atentate mincinoase.
Intre agenţii ei, fusese si individul in cestiune, pe care se pretindea ca ’l-au găsit cu revolverul in busunar la Ga-mera, si care declarase ca fusese tra-inis acolo, impreunacu alţii, îndemnaţi fiind de d. Catargiu, Bals si Filipescu ca se atenteze la viata primului-mi-nistru. Acel care ’mi releva acest lucru ’mi spunea ca despre aceasta s’a încheiat un proces-verbal in regula redactat de primul-procuror al tribunalului si pentru deelaratiunea neadeverata ce făcuse şeful politiei secrete a mijlocit de i s'a dat ca recompensa o funcţiune la comuna.
înţelegeţi, d-lor, ca nu v’as relata ce ’m-a spus acest om si nu ’l-as fî crezut singur daca n’as fi deocopcrit prin in-vestigatiunile mele, si nu m’as fi convins ca ceea-ce imi relateaza era. per-fectametite adeverat.
Acest om 'mi-a mai adaugat ca, a doua-zi, dupe atentatul de la 4 Septembre, a fost chemat printr'un sergent de la domiciliul seu din strada Popâ-Talu, unde s’a dus Sambata, fi Septembre di-minaata-
Acolo prefectul de politie ’i a zi* :
O se te înaintam, poale se’ti dau chiar un post de comisar, insa ştii pentru ce te-am chemat? Ga se schimbam proc.e-sul-verbal de la 22 Iunie si se facem altul tot cu aceeaşi daca in care se declari ca si Fleva era intre cei cari te impin-sese se atentezi la viata d-lui Bratianu, fiind-ca suntem convinşi ca si Fleva a luat parte la atentatul de la 4 Septembre si voim se avem acte de mai ’nainle contra lui.
D. preşedinte: Ve aduc aminte, d-le Fleva. ca aceste destăinuiri nu sunt trecute in interpetatiunea d-voastre.
D. N Fleva: Me iertati d-le preşedinte, ele sunt trecute. Eu am spus chiar tn interpelarea mea ca la acel act a participat primul procuror al tribunalului si am intrebat pentru ce d. ministru n’a luat nici o mesura contra acelora care au luat parte la aceste acte mincinoase spre a lovi pe cetateni in onoaree lor. Acel om continu’nd 'mi zice ca a retuşat dea primi propunerea prefectului dejpolitie si in fata acestui retuş i s’azis se se duca acasa.C'nd a ajuns insa a casa s’a găsit revocai din funcţiunea ce avea la comuna. Se vede ca destituirea lui, sosise cu cine-va calare inaintea lui căci el se duse pe jos. (A-plause din partea minoritatei).
D. B lepurescu: Aşa ca era scos c'nd v’a vorbit d-voastra. (IntreAiperi).
D. preşedinte : Constat, d-le Iepures-cu, ca majoritatea a ascultat pe d. Fleva in cea mai mare linisce ; numai d-voastra singur ati întrerupt. Laşa se fie d. Fleva întrerupt de ai d-sale nu de ai noştri. (Aplause).
D. B. lepurescu: Eu n'ani întrerupt reutacios ; d-voastre mi se pare ca a-cum intrerupeti reutacios. (Ilaritate).
D. N. Fleva : Pe c'nd acest individ 'mi spunea aceste lucruri ajunsesem la poarta mea, atunci l’am invitat se intre in casa la mine,si d'ndu’i un condei si hârtie ’i-am zis : Te rog, d-le, pune pe hârtie ce mi-ai spus ca se pol avea si eu o urma in cercetările mele. Si ast-fel acel om, mi-a dat declaratiune scrisa si subscrisa de el. Ve declar ca m’am indoit un moment de sinceritatea acestei declaratinni facia cu persoana care ’mi-o dedese si ’mi-am zis : N'o fi si acesta un spion de ai politiei ? Căci sunt mulţi agenţi secreţi, d-lor, care mişună prin toate locurile, pe toate ulitzele si chiar prin-curtzile noastre, si m’am temut ca nu cum-va se fia el vre-unul trimis Înadins la mine, căci eu acum sunt in stare de asediu ; am trei agenţi pe spinarea mea care me urmăresc pretutindeni, si nu m’au slăbit nici cit am fost bolnav ; un prieten bun al meu, ’mi spunea ca e-sind de la mine, găsise un colonel care ar II dorit se me vada si care tremura in starda fiind-ca nu indrasnea se intre de frica se nu fie notat si se ’l mute pentru aceasta.
O voce: Vretzi se ne spunetzi ca atzi avut multe vizite ?
D. N. Fleva : Apoi de, se me laud si eu cu cartzi de visila, nu numai d-voastra. (Aplause din partea minoritatei). Deelaratiunea insa fiind gravă şi ară-
ttnd fapte precise m’am crezut dator se fac investagiunile mele.Inteifl m’am dus se ved daca acest individ a fost in realitate pus in functziune la comuna si de cine, si am constatat ca In adevăr i s’a dat indata dupe 22 Iunie, un serviciu si ca acel care a stârcit pentru dinsul,a fost şeful politziei secrete.
D. ministru al justiţiei, d. Eugenie Stătescu : Ai recunoscut acasa la mine ca ai fost indus in eroare; ca ai verificat si ca nu e cum ţi s’a spus.
I). N. Fleva : Me ertati, D-voarstra atzi făcut investigaţiunile si n’atzi luat nici o mesura, pentru ca prin acel pro-ces-verbel se acusa un membru din o-positziune, de aceia nu v’a atins, numai clnd se acusa membrii majorita-tzei ve atinge, dar membrii din oposi-tiune nu este nimica (Aplause din minoritate).
Am voit se constat daca este adeve-rat ca Sambata dimmeatza a fost chemat la prefectura politziei ca se schimbe a"el proces-verbal si se me implice si pe mine, aceasta n’am putut’o constata, am constatat insa ca in adevar individul fusese depărtat din functziune Sambata la fi Septembre, vezlnd dar ca. faptele coincinda cu araturile hr, m’am dus atunci cu declaratziunea la d. ministru al justitziei si ’i-am ara-tat’o, ca se pot afla de a existat in realitate acel proces-verbal. Fac apel pentru aceasta la unul din colegii nostrii, la onor. d. Al. Djuvara se spue d-sa daca nu m’am consultat cu d-sa, si ’l-am intrebat ce zice, se public eu a-ceste lucruri ? Si d-sa ’mi-a zis se nu publici, se vedem ce mesuri ia ministrul justiţiei, atunci m’am presinlat la d-ta, d-le ministru al justitziei,si ’ţi am zis : Nu eşti inca desradacinat eşti numai deprins din afecţiunile mele. lata ce infamii se urzesc in contra mea.
D. ministru al justiţiei ’mi-a promis ca va cerceta, si d-sa cercettnd a constatat ca s'a făcut acel proces-verbal la 22 Iunie, ca el s'a redactat de către primul procure- ; si lucru curios d-sale de şi şef al parchetului, nu, ’i se spusese nimica de către primul procuror de acest lucru grav. De abia la Septembrie, cu aceasta ocasiune, a aflat d ministru ceia ce se făcuse de primul procuror la 22 Iunie.
Me mir cum şeful parchetului tribunalului din Bucureşti s’a crezut autori-rizat se ia parte la asemenea act cu poliţia împreuna, şi se nu spue nici o vorba ministrului seu despre acest lucru.
Daca lucrurile se petrec ast-fel, ar trebui se schimbam legea si se zicem : Şeful parchetului este poliţia, iar nu ministru justiţiei. Căci ce mesuri a luat atd-sa? Nici una. Ceia ce am vezut este ca prefectul poliţiei a fost ridicat la gradul de comandor al coroanei Ro-mtniei, si primul procuror care a luat parte la aceste acte mincinoase, si care nu a aratat ministrului seu, actul care ’l-a făcut impreuna cu poliţia, a fost inaintat ca procuror la curte. (Aplause din minoritate).
Ge se cred acum, d-lor, in urma a-cestor fapte? Adeverat se lieca d. ministru al justiei nu scia ca scandalul de la 5 Septembre a fost organisat de poliţie ?
lata, d-lor, starea justiţiei la noi ; am prin urmare dreptul se zic şi se fiu amarât şi se declar cu aceiaşi putere, cu care zicea actualul d. ministru de jusţie, la Senat, pe clnd era simplu senator, la 1883 ; sunt şi eu magistrat, iubesc magistratura, pentru ca iubesc justiţia ; numai cu justiţia putem trai in societate şi batranii romani, străbunii nostrii ziceaQ : fiat justiţia et pe -reat rnundus ; se se faca justie si se piara lumea.
D. Fleva sfârsesle cu o frumoasa perorat June, pe care regretam cu lipsa (le sputiu ue sileste a o suprima.
BIBLIOGRAFIE
A apărut şi se alia de vânzare la librăria
Socec C-ie.
Sistem naţional de Economie politică de Frederic List, tradus de I. N. Papiniu cu o prefaţă de d. P. S. Aurel ian, preţul 5 lei.
Lai Martie va apare tn|Bacâu No.ldinre-vista Magasinul Literar.Abonamentele: (se plătesc tot-d’a-una înainte) pe 1 an lei noi 10 ; pe 1/2 an lei 5.50 ; un No. 1 leO.
Din sumarul No. 1. Sandu, novelă. — Pe un album, poesie. — Cum e Tanda, aşa şi Manda, corn. 1 act. — ErI-Azl-Mdiue, p. — Monologul unul cerşelor. — Viaţa lui Alexandru I.—Poveste.—Legenda rândunelef. —Negustorie Ţigănească, anec. pop. Şarade, etc. etc.
D-nil cari se vor abona şi vor trimite banii înainte de 15 Februarie la administratorul revistei. De ia Bacău str. Focşanilor, vor r .'n n roman sau 100 cărţi de visită. T 1" naţii ati drept la premii e p	. -ca şaradelor şi un scăză-
n	>ate cărţile anume publi-
cat' i rin : a Vi- tă.
:i „:n că ele-l-alteziare şi maieu seama re\, .tel.. or bine-voi a reproduce acest anunţ.. j care le mulţumim mal
de aiule.

|D" SÂLTER
#	vtlc/e. alea din Viena
| spec. : p.oM jE de femei şi
SYFILIS
S . MUTAT
N i 'Urada Fortunei — No. 4 Lih' FAŞHACM << CU SFINŢI »
( Ca ea Joşilor )
ConsulL.siunfi ii oate zilele de la t	—8 & p. m. —
I
«
I
I
I!
I