ANUL II No. 381 A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTA, 7 (10) MARTIE 1887 mmm i 15 BANI NTJMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 8E PLĂTESC TOT-CAUNA ÎNAINTE l\ BllCL'REsri La casa Admini9tratiunei l\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 40 lei. IA streixATATE: La Wte ofllciele no» tale d.n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 4 an 50 lei 6 luni 25 lei. LA PARISt Se gaseste jurnalul cu iKErni. numerul, la Kioscul dinmr Konanartre II :t Bulevardul St. Gernmin \o. S I. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: la Ageace llavas, place de la bour se, 8. Agente Lilire. rue Xotre Dame des Vicloires 80, (Place de la Bourse) pentru Paris. Frnneia, Germania, Austro-l'naaria, Italia si Marea Rritanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C hani, anunciuri ai reclame pe pagina treia-£ lei linia 50 BANI UN NUMER VECHII) GriQORE VENTURA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAT IA Prim-redacto.- responsabil fio. 3.—Pi&ta, Kpiscopiei.—fio. 3. UN NOU SCEPTICISM S A DAT DE GOL NU POT ALT-FEL FOSILE POLITICE SULLIVAN FEMEIA MORTULUI UN NOU SCEPTICISM Este netăgăduit că de când nenorocitul regim colectivist predomneşte tn ţară, mai mult or mai puţin, suntem cu toţi coprinşi de un fel de scepticism care ne face se fim mai nepăsători de cât or şi ce naţiune, faţă cu abusurile şi ilegalităţile ce zilnic se desfăşură sub ochii noştri. Câte fapte care ar produce un scandal groaznic, care ar revolta în gradul cel mai mare conştiinţa publică în or şi ce altă ţară,au ajuns se fie primite în fie-care zi de publicul PQixţânesG ca lucruri aproape fireşti. Abusurile,călcările de lege şi chiarde constituţie mai că nu ne mai mişcă; ne-am hârşit cu ele şi această tristă obicinuinţă a ajuns o a doua natură. Ne aducem aminte de vâlva care s’a făcut în Francia, mai acum câţiva ani, când s!a descoperit că un deputat, aproape necunoscut de altminteri se folosise de un bilet de drum de fier care nu mai era valabil. Acest fapt întâmplat şi ia noi cu deputatul A. Popescu şi nebăgat In seamă de nimeni, a dat loc a-colo, în urma unor polemici arzătoare prin ziare, la un scandal înfricoşat în Cameră, scandal care nu g’a tprminat de cât prin demisiona-rea aceluia care fraudase pe stat. Ei bine, la noi nu numai că acelaş fapt n a mişcat pe nimeni, dar chiar noi din opoziţie mai că îi am da un brevet de virtute acelui domn Popescu, dacă n’ar avea de cât acest peccatum leve, acest mic păcat, pe conştiinţa. Dar nu fapte relativ mici, ca cel de care vorbirăm, ci abuzuri mari ceire păgubesc pe Stat cu şuiţmi de mii de franci, nu au darul deaatragemăcar băgarea de seamăa publicului. Trebue ca cine-va se a-ţente&e la însuşi naţionalitatea noastră, oa sene mai deşteptăm puţin, cum s’a întâmplat cu convenţia consulară cu Germania. Că legile sunt făcute pentru ca se fie călcate sau că sunt tocmai ca pânza păiajenului, că drepturile constituţionale sunt numai slove negre aşternute pe hârtie albă ; că Învăţătura, inteligenţa şi cinstea sunt însuşiri zadarnice, slugărnicia şi şiretenia fiind singurele daruri folositoare : toate aceste proposiţiuni au trecut in stare de axiome recunoscute de toată suflarea românească. Peşichierlîcul însemnează azi capacitate, pehlivănia inteligenţă. Şi ce e drept, naiv ar fi cel care ar căutase tăgăduiască că lucrurile la noi nu se petrec ast-fel în fapt. Ne am putea mângâia pene la unoare-care punct, dacă aceste nenorocite credinţe, din nefericire prea justificate prin faptele guvernanţilor noştri de azi, s’ar fi înrădăcinat numai în inimele şi în minţile celor cu mintea coaptă, celor de azi. Cea ce însă trebue se înspăimânte pe or ce bun Român, e viitorul pe care ni îl pregăteşte această infamă doc trină colectivistă. Cea ce trebue se ne îngrozească pe toţi şi mai presus de toate, sunt roadele pe care le va da aceastăsămînţă otrăvită, aruncată cu atâta dărnicie, de ceata colectivistă, în inimile şi conştiinţele celor de mâine. Ce va fi o generaţie pătrunsă de ast-fel de principii, crescută din mica copilărie cu aşa rele exemple. De altminteri resultatele au început dupe acum a se manifesta: nu o dată am auzit tineri, caro sunt încă pe băncile şcoaleî, spuneqdu-ne că n’au nevoe se înveţe carte aşa multă, căci influenţa cutăreî persoane înrudite cu el or prietene cu familia lor, le va ţine loc de capacitate. Chiar acei studenţi inteligenţi şi silitori care nu se bizue în asemenea mijloace şi n’au nădejde de cât în eî însuşi, au ajuns se privească viitorul cu neîncredere şi cu frică. Aceasta va fi de sigur una din crimele cele mai mari pentru care viitorimea va trage la răspundere înaintea istoriei, pe d-nul Ion C. Brătianu. Chiar dacă ar fi avut un scop măreţ, tot nu i s’ar fi iertat asemenea mijloace ; nu i se va da inse nici cea mai mică circumstanţă uşurătoare, fiind dat că a fost condus de simţimSntul cel mai mic şi cel mai meschin al omului, de interesul personal. Istoria va înregistra cu uimire şi va înfiera cu pecetea infamiei, domnia de 11 ani a acestui om, care nemulţumit de a compromite situaţia actuală a ţereî, îi a primejduit şi viitorul, în singurul scop de a menţine la primul plan personalitatea sa. Ne-avend capacitate a recurs la şiretlic, ne-avend idei a întrebuinţat expediente. Şi pentru a’şî putea prelungi fatala domnie, nu s’a sfiit se puie în practică, în ţara care a avut nenorocirea se îi dea naştere, următoarea cugetare a marelui Pascal: dCu cât împingi absurdul mai la extrem, cu atâta ai mai mulţi sorţi de isbendă. fiind că mintea remâne uimită şi neputincioasă în faţa lui.» Astfel şi Ion C. Brătianu a împins neruşinarea şi făţărnicia aşa departe, în cât a turburat conştiinţele, a uimit ininţele, fâcându-le sepiarză pentru un moment simţul dreptei judecăţi. Generaţia de azi a început însă se îşi vie în fire, şi fereuscă-1 Dumnezeu pe d. Ion Brătianu de ceasul deşteptare! care pare că a sunat. Ion O. Grndisteanu TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Viena, 17 Martie. Duplt o ştire ce primeşte din Petersburg «Corespondenta Politică» atentatul contra împăratului Alexandru n’ar fi de cât re-sullatul unei acţiuni nihiliste isolatefără nici o organizaţie mal întinsă. St- Petersburg, 17 Martie. La recepţiunea de Marţi la marele duce Vladimir împăratul s’a arătat calm şi toarte bine dispus. Itcrlin, 17 Martie. Monitorul Imperiului anunţă că cu oca-ziunea aniversării naşterii împăratului se va conferi contelui ilobilanl ordinul «Vulturului Negru.« Gazeta Naţionala spune că reînoirea a-lianţel Intre Austria, Italia şi Germania e de natură aconserva pacea. Ziarul Post spune că alianţa e basată pe principiul apărării reciproce şi pe menţinerea «Statalul quo.« Prin urmare, a-daogă ziarul Post, Îngrijirile exprimate de ziarele franceze sunt absurde în cea ce priveşte concesiunile teritoriale ce le ar (i stipulat italia. Viena, 17 Martie. Se crede aci că Papa va trimite la Berlin un prelat al curţii pontificale spre a felicita pe împăratul Wilhelm cu ocaziunea aniversării naşterii saic. Berlin, 17 Martie. Archiducele ltudolf a visilat pe mareşalul de Moltke, şi a prânzit cu ofiţerii regimentului gardel «împăratul Frantz Ioseph.» Par’s, 17 Martie. Comisiunea aleasă de Senat e cu totul favorabilă suprataxei asupra cerealelor streine. Roma, 17 Martie. Monseniorul Galimberti a plecat la Berlin, însoţit de 2 secretari. Trimisul papal va remite împăratului cu ocasiunea a-niversăril naşterii sale, o scrisoare autografă de felicitare a suveranului pintific. Roma, 47 Martie. ColonelulSalella,care a comandat altădată garnisona de la Masuacli.e numit general şi va înlocui pe generalul Gene în comandamentul său. Generalul Saletta a avut mal multe întrevorbirl cu ministrul de resbel. El âte va îmbarca tuni la Noapole sprea-şl lua noul său post. Marsilia, 17 Martie. Din causa (impulul răii intrarea şi eşi-rea corăbiilor în port e foarte dificilă. AGENŢIA LIBERA Viena, 17 Martie. Călătoria ce Archiducele Reiner cu Ar-chiducesa femeia sa vor Întreprinde în Italia, este pusă de jurnalele Italiene tn legătură cu proiectul de logodire a principelui moştenitor al Italiei. Petersburg, 17 Martie. La balul ce a ayut loc la marele duce Vladimir lumea a fost surprinsă de atitudinea calmă şi veselă a Ţarului. Ţarul s’a intreţinut mulL timp cu ambasadorul Germaniei. Petersburg, 17 Martie. Până acuma nu sa putut afla adevăratul numeai atentatorilor ’:e ia 13 Martie, se ştie numai că doi dintre dînşil au locuit săptămâna trecută într’o casă situată la colţul stradel Kazanski pe perspectiva Vosnessenki pe unde perechea imperială trecea de cele mal multe ori când pleca la Gatchina. Petersburg, >7 Martie. Împăratul şi Impârăleasa vor remâne mal mult timp la Gatchina. Berlin, 17 Martie. Populaţiunea face pregătiri măreţe pentru serbarea împăratului. Strada Unter den Linden s a transformat într’o serie de arcuri de triumf. Roma, 17 Martie. Papa va fi representat la serbările de 22 Martie din Berlin, printr’un prelat trimes din adins în acest scop. Petersburg, 17 Martie. Ultima încercare de asasinaL în contra Ţarului este considerată aici ca o mişcare isolală a nihiliştilor. Partidul panslavist şi cel constituţional sunt cu toLul streine de acest atentat; însă aceste partide îiicep din nou a face agitaţiuni şi societăţi secrete, de aceia se continuă a se face arestări în diversele clase ale populaţiuniî, precum şi în rândurile armatei şi ale marinei. Deja s’afi arestat mal multe sute de persoane. Petersburg, 17 Martie. Esecuţiunile din Rusciuk au produs aici o vie agitaţiune in popor. Sinodul a deliberat dacă trebuia să se permită clerului ca să celebreze servicii divine în memoria e-secutaţilor bulgari. D. Pobiedonosself procurorul general, a trebuit să intervie cu toată influenţa sa spre a împedica îfl$udul de a lua o asemenea hotărâre. Viena, 17 Martie. lulr'uu raport ee publica «Corespondenta Politica» asupra tulburărilor din Bulgaria se imputa României indulgenta ei Iuta eu agitutiunilc refugiaţilor bulgari pe teritoriul seu. Aceasta atitudine a României a făcut o rea impresie si in Serbia de oure-ee sunt probe ea in en/.ul când revolutiuuea ar li triumfat efectul ei s’ar fi simţii si in iuteriorul Serbiei. Cn modul acesta, /.ice «Corespondenta pol ti ea», se pune in pericol liniştea peninsulei balcanice. Madrid, 17 Martie. Bancherii şi capitaliştii însemnaţi ati organisat un meeting de protestaţiune în contra imposituJul de 1 0/o asupra rentei inLerioare. Se crede că va li greâ de a se amâna criza ministerială până dupe votul bugetului. 0 schimbare de minister e posibilă înaintea Paştelor. ---------O"-------- CESTIUNEA ZILEI S’A DAT DE GOL N’a trecut încă atâta vreme de la faimoasele şedinţe secrete de la Senat, pentru ca publicul să fi uitat panica pe care guvernul o arăta cu ostentaţiune, şi acele de-claraţiunT făcute de însuşi primul-ministru : «Ne-am dus pe copcăl» Pe atunci, guvernamentalii şi ziarele lor strigaO că resbelul ne ameninţă, că e la u-şile noastre, că trebue să fim gata pentru orl-ce eventualităţi, că ne trebue armamente şi bant pentru a ţine campania; pe a-tuncî membri majorităţel strigau în parlament că ar fi un act de lipsă de patriotism de a nu vota guvernului 50 de milioane. El bine, i s’a votat guvernului 50 de milioane. Ce a făcut ? Nimic, dar astă-zl vedem un ziar oficios, l'Etoile Ronmaine, acuzându-ne pe noi, opoziţia, că am speriat ţara cu svonurl şi a-dăogând: părerea noastră a fost tot-de-a una că na există nici o temere serioasă, că pacea nu va fi turburată, că resbelul nu va isbucni. Noî, cine f Redacţiunea ? Nu, desigur. Un ziar oficios, care îşi primeşte adeseori articolele făcute g|ta pe la ministere şi care in tot-d’a-una de acolo se inspiră, nu poate zice, când face o declaraţiune atât de categorică ca cea de mal sus, că aceasta este părerea Skupiewskulul care o redactează. Prin urmare acea declaraţiune ne vine de la guvern. Prin urmare ne înşela d. Brătianu când cerea 50 de milioane pentru a se arma în vederea unul resbebapropiat. Dânsul ştia că acel resbel nu ne ameninţă, că nu erea nici măcar o temere surioasâ că are să isbuc-neaseft, dar a profitat de ocaziune pentru a cere o sumă mare, bani albi pentru zile negre. Prin urmare iarăşi, d. Brătianu, marele patriot, 'şl a bătut joc de sentimentul cel mal respectabil al unei ţări, patriotismul el. Şi de oare-ce guvernul nu va înapoia ţSrel acele 30 de iflilioane pe care i le-a cerut în previziunea unul resbel, dreptate a-veam noi când ziceam : nu de armamente e vorba, dar de ultimul, supremul gheşeft. Şi acel care nu ne credeaţi pe atuncea, ne vor crede astă zi, când în coloanele unul ziar oficios se dă de gol guvernul. FOSILE POLITICE Unul din confraţii noştri înregistraa-cum doă zile sgomotul că ar fi vorbă de formarea unul minister Kogălniceanu-Dim. Ghika. Ştim că de mai multe ori a fost deja vorba de o asemenea combinaţie ministeriala şi în mal multe ronduri neam făcut nel însuşi ecoul unor asemenea şoapte. Pare-ni-se însă, că această ştire care să repetă oare-careşi-cum periodic, este o simplă manoperă a colectiviştilor. Se zice că în timpul guvernului conservator, câţt-va deputaţi prea zeloşi, când li se părea că majoritatea nu erea destul de disciplinată, îngrozeau lumea anunţând veniread-luî Brătianu la putere. Se vede că d. Brătianu şi-a zis ; «Lumea mă tratează de om putred, om i-moral şi corupt, el bine am să le-arăt eu câte-va mostre de oameni şi mal corupţi, şi mal imorali ca mine; am să găsesc oameni pe lângă care eh am să fiu o virtute antică, Stătescu o fecioară neprihănita, Radu Mihai un copil nevinovat». Teoria e cunoscut; în pictură să numeşte la theorie du repoussoir. «Peaceştloamenîam să’i împerechez, şi când să va mal svona despre căderea mea am să sperii lumeacu Kogălni-ceanu şi cu Beizadeaoa, întocmai cum doicile sperie pe copil cu Goga, Maga-oaia or cu Stafia». Până acum, când situaţia guvernului să cletina, când încrederea Regelui părea că slăbeşte, d. Brătianu 'şl dedea demisiunea or să retrăgea supărat la Florica. Acum preşedintele consiliului a mal găsit un şurup: acesta este ministerul Kogălniceanu — Dim. Ghika. Este însă de datoria noastră d’a nu lăsa pe oamenii naivi să fie amăgiţi. Trebue să arătăm celor lesne crezâ-torî că ’I sperie d. Brătianu cu un spectru de care nu ar trebui să se teamă ; că asemenea oameni nu mal sunt posibili, că daca am avut odată un regim colectivist,care puţin câte puţin a ajuns să fie cea ce este azi şi care prin surprinderea venit la putere, graţie concursului unor oameni onorabili pe urmă înlăturaţi, un nou regim colectivist însă nu mal e cu putinţă. Gând va fi doborltd. Brătianu de la putere fie lumea liniştita, nu’l vom fi răsturnat ca să punem la loc acelaşi sistem de guvernare, daca nu poate chiar ceva mal rău. Sfîrşitul domniei d-lul Brătianu va fi şi sfîrşitul domniei bărbaţilor politici d’al de Kogălnicednu şi Beizadea Mitică. Când vom trăi sub un regim onest, singurul rol ce l’ar mal putea juca asemenea oameni, e acela d’a fi o amintire a timpurilor colectiviste. Pentru tinerii de curând intraţi în politică, care nu vor fi apucat anii din urmă a guvernului brătienist.el vor putea sluji drept rămăşiţe a unei epoce ce va remâne celebră în istoria noastră, întocmai cum măselele mastodonţilor servesc la reconstituirea epocilor antediluviane. Precum Sparţiaţil arătau copiilor lor Iloţî beţi ca să’I ferească de viţiul beţiei, aşa să vor arăta tinerilor genera-ţiunl aceşti supravieţuitori aî regimului colectivist,aceste fosile al epocilnoastre de corupţiune. De aceia propui chiar un lucru, care sunt singur că va umplea de bucurie inima d-lui Kogălniceanu, e ca statul să cumpere museul d-sale. Cu o singură condiţiune însă, ca Gonu Miha-lache să fie curiositatea. Duminica copil din şcoale vor fi duşi la musehsăvisiteze pe d. Kogălniceanu, în presenţa căruia un dascăl va fi însărcinat să facă un mic curs de istorie, iar un catalog publicat sub îngrijirea ministrului instrucţiunii publice va explica viaţa marelui bărbat de stat. A. F. NU P0T ALT-FEL Un ziar să plânge că nu i s’a respuns încă de mine la ebjecţiunile făcute de dânsullanişteafirmaţiunl cele făcusem în cestia ţăranilor. Oare crede ziarul în cesliune că am vreme de prisos pentru a discuta cu densul In altă cestiune de cât în ces-tiunea ţiganilor, în care, ce drept, II recunosc o competinţă specială? Am anunţai că voi răspunde, şi în a-dever voi răspunde, obiecţiunelorrâdi-cate de ne-susnumitnl ziar numai pentru că mî se oferea o ocazie frumoasă d’a prinde pe guvernul In flagrant delict de minciună şi d a arăta o-datămal mult până unde poate merge impu-denţa colectivista, darnici de cum pentru a discuta cu.....eram să ’J numesc,.... să-I zicem Zigeunerbaros. Ziarul In cestie se plânge apoi că l’am Înjurat, şi „Jară că măcar ar fi trebuit să discut cu densul, cel puţin înaintedea’i înjura, dacă nu pol alt-fel. Această plângere mă îndeamnă să fac o declaraţie de principii. Ei bine, nu pot alt-fel. Cum citesc vr’o producţiune colectivistă, Injuria vine sub pana mea întocmai ca mărul pe pom, simt o mân-cărimeîn palmă, şi piciorul mefi drept e ridicat de o forţă invincibilă spre o ţintă absentă a colectivistului scriitor. Aşa m’a făcut Dumnezeu. Nu mă pot schimba. Cred dar că incidantul e închis. Alta, cum ar zfce d-1 Stolojan : Un ziar, poreclit Unirea de când s’a unit d-i. Bibicescu cu guvernul, să plînge că i’am înjurat într’un articol In cestia ţăranilor. Foarte adevărat şi reinoesc aci pen~ www.dacoromanica.ro 2 EP0Cj^^^l9^MRTrc tru Unirea declaraţia făcută pentru. .. iar eram să ’l numesc. Discuţia serioasă nu e de nasul lor. Am discutat serios numai cu d-l. Panu. Se dă desminţiri ziarelor colectiviste, nu se discută cu densele. Deci n'am răspunde măcar Unitei dacă a-ceastăfoaie, cu multă rea credinţă, n’ar fi revenit asupra unor puncte, asupra cărora răspunseserăm deja d-lui Panu, fără a da nici un argument nou în dis-cuţieşi fără a ţine cont de argumentele date de nor. D-nul Panu a susţinut că trebuia mai întâi instrucţie ţăranului. Noi susţineam că-l trebuia mat întâi desvoltarea economică. Unirea, se face a Înţelege cum că noi am fi susţinut că nu trebue instrucţie ţăranului. Judece ori-cine de buna credinţă a colectivistului cu perdea. Pe lângă aceste, ziarul Bibiceştean susţine că citaţiunea noastră din Her-bert Spencer, e trunchiată şi nu se potriveşte la subiect. Bine-voiască deci foia oficioasă a ne spune din ce operă a lui Spencer e e3trasă, şi a restabili textul în întregul Iui. A. A. B. CRONICA TEATRALA SULLIVAN Am dat efl titlul de Sullivan acestei cronice teatrale cu toate că foarte puţin am să vorbesc despre comedia lui Melesville. Jucata pentru prima oară în luna Octombre, am făcut atunci o mică dare de seamă asupra comediei, asupra jocului actorilor, ast-fel că astă-zi când am venit la redacţie încântat că am un subiect de cronică teatrală, m’am pomenit cu un prieten care ’mi puse înaintea ochilor articolul cu titlul Sullivan scris la 8 Octombre 1886. Nu e vorbă, uacă aş fi fost sigur, dar sigur de tot, ca.nu mă prinde nimeni, l’aş fi prefăcut eu încă o dată pe Sullivan al meQ de la 8 Octombre lntr’un Sullivan de la 5 Martie 1887. Dar, de, te joci cu critica ! Eri seară când am intrat în sala teatrului naţional, mi s’a strâns inima de părere de rău. Se juca în beneficiul u-nui actor de mult merit, unul actor neobosit, care nu s’a odihnii o singură zi în timpul întregei stagiuni şi care a făcut In câţi \a ani progrese foarte însemnate ; totuşi sala era goală, mai goală de cât obicinuit. Sullivan se da în beneficiul d-luî I. Petrescu şi găsesc că publicul ar fitre-buit să se arate mult mai binevoitor pentru acest actor. In or ce ţară din lume, când vezi pe afiş, numele unui beneficient şi când acel nume este cunoscut, publicul se crede dator să alerge la teatru ca la o sărbătoare. E un fel de legătură între public şi artist, un fel de chestiune de simpatie şi chiar de bună cuviinţă care nu trebue călcată în picioare. La noi, artişti ca Nottara, ca Gr. Ma-nolescu şi I. Petrescu se pomenesc cu sala goală în seara beneficiului lor. Pentru ce ? Pentru că cu drept cuvânt s’au lepădat de înjositorul nărav ce au unii actori de mâna treia, care aleargă din cafenea în cafenea, din casă în casă şi le silesc să cumperi bilete pentru beneficiul lor. Răii a făcut prin urmare publicul de n'a mers la teatru eri seară, mai întâii! pentru a dovedi că silinţele unui bun actor nu ’l lasă nepăsător, şi al doilea pentru că ar fi asistat la o bună şi frumoasă representaţie. Din tot repertoriul teatrului naţional, Sullivan este una din comediele cele mai bine interpretate. Petrescu, Nottara, Panu, şi Jianu cu gângâvia lui, toţi joacă foarte bine, comedia e veselă, subiectul e frumos. De ce nu merge publicul la teatru ? Nu ştii ce să mai zici, nu ştii ce se mai crezi. Drame, comedii, tragedii, feerii, s’au făcut încercări zadarnice cu toate soiurile de spectacole. In zadar, sala e tot goală saâ a-proape goală. Unii pretind că publicul nu merge la teatru pentru că merge la circ. O fi interesant spectacolul ce se dă pe strada Poliţiei, dar de, nu pot crede lumea atât de... atât de... nu ştiu cum să’i zic, în cât să stea cu gura căscată regulat în toate serile în faţa unui păiaţ care sare lot atât de regulat prin cercuri de hârtie şi din această pricina să nu mai meargă la teatru. O fi având merit acrobatul care în goana calului stă tntr’un picior pe spinarea dobitocului frecată cu tibişir, dar mal mult merit are artistul când intră în pielea unui Ot hei Io, unui Ham-let, unul Jenkens şi aşa mai nainte. Gând tânărul Sidoli nu isbuteşte o figură şi face tumba, e liber să înceapă la moment aceeaşi figură, de trei patru ori, pînâ ce isbuteşte. Publicul tot aplaudă. Dar când artistul a apucat de a vorbit sad de s’a mişcaţ falş, efectul o dată produs nu se mai şterge. Actorul nu’şi poate reîncepe tirada. Mai lăsaţi dar circul, şi mergeţi şi la teatru. I). It. II. INFORMATIUNI O comisiune specială a fost numită de d. ministru de interne pentru reglementarea noueî legi asupra percepţiuneî veniturilor comunale. Această comisiune care va lucra sub prezidenţa d-lui ministru se compune din d-nii Eug. Garada (na-turalmente),Ion Gâmpineann, primar al Capitalei, A. Moseuna, secretar general al ministeriului de interne, D. Protopopescu, director general al Regiei tutunurilor şi sare’, Bibicescu, ajutor al primarului Capitalei, Ga-peleanu, inspector general al accizelor comunei Bucureşti şi Gonstan tinescu, inspector al linancelor. * M. S. Regele va asista azi la şedinţa publică a Academiei române. X I*e lunga minierul de mâine al «Epocel», abonai zii si cititorii noştri cu numcrul vor primi gratis un supliment, contineml discursul d-lui Eleva pronunţai cu oca- sla interpelare! sale adresate d-lui Statescu, asupra atnisurilor din magistratura. X 1. P. S. S. Mitropolitul Primat s’a reîntors din călătoria sa în Moldova. X Dupe încercările făcute pân’acum, puşca cu repetiţiune prezintată de d. Mannlicher, nu pare a îndeplini condiţiunile cerute de la o asemenea armă. Din contra, mitralioza inventată de acelaşi domn ar fi mulţumit se zice pe deplin comisiunea înaintea căreia se fac încercările. X D. Alexandru Odobescu, fost ministru al cultelor şi instrucţiune! publice, care de mai mulţi ani este stabilit în Franţa, se află de doue zile în Bucureşti unde a venit se ia parte la lucrările Academiei române. X Ni se spune că, după proiectul deja aprobat de Consiliul Comunal, şanţul încongiurător al Capitalei va fi sprijinit cu zidărie de cărămidă şi ca fundul lui va fi pavat Dacă va fi aşa, e de mirare cum acest şanţ de peste 22 kilometri de circuit nu va costa de cât2 milioane şi jumătate, suma maxima pe care Primăria crede s’o chieltuiaseă. X D. profesor doctor Theodori, medicul MM. LL. Regele şi Regina, a părăsit grabnic capitala, eri seara, pentru a merge la Râmnicul-Sărat unde a fost chemat lângă d. Toma Bagdat, greu bolnav. X . ^D. Alex. Plagiano fiul, a declarat unui amic al seu că nu este exact că demarşele făcute pe lângă dânsul pentru a’l hotărî se primească prefectura de Govurlui ar fi isbutit. D-sa este, din contra foarte ho-tărît a se ţine, pentru moment cel puţin, departe de luptele politice. X D. doctor Babeş, titularul uneia din cele trei catedre din nou create la facultatea de medicină din Bucureşti şi viitor director al institutului bactereologic, va sosi în capitală în cursul septămânei viitoare. X D. Miliail Kogâlniceanu a avut eri o lungă întrevedere cu d. prim-ministru. Ce vânzare o mai fi negociind ilustrul berbant de stat? X Conferinţa ţinută aseară la Ateneul român de d. G. Panu a dobândit succesul cel mai deplin. Desele aplause ale publicului numeros şi distins care a as stat la acea conferinţă au răsplătit talentul cu care confratele nostru a tratat subiectul destul de greu ce 'şi alesese. X Duminică 8 Martie la 8 ore şi 1/2 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (49) ALEXIS BOL VIER FEMEA MORTULUI PARTEA DOUA XVI O noapte memorabila Pereţii odael erau-capitonaţi cu mătase albastră, pe care se deosibeaii unghiurile negre ale unui dulap nalt de abanos sculptat; pe cămin, în faţa dulapului, un ciasornic stil Ludovic XV de bronz aurit. Un policandru flamand atârna de tavan. Uşa pe care o deschise Iza ca se asculte oădea pe o scară care ducea d’a dreptul in grădină. Când suna 11 din noapte, tot era liniştit In casa lui Sâglin şi părea adormit ; nu se putea vedea că odaia Izei era luminată. Totul sta adormit In casa lui Sâglin când poarta cea mare care era lângă malul apei se deschise şi trei oameni intrară Tft casă prin uşa de din dos a locuinţei Iul Fernand. Ei umblau ca nişte oameni de ai casei, aveau toate cheile, deschideau, intrai! şi e-şeau fără sgomot.... Ei se 8lrecurară In casă : nici o lu- mină nu apăru la ferestre şi totul să linişti din noO. Mai puţin de o jumătate de oră în urmă, aceiaşi uşe să deschise, un singur om intră de astă dată şi se îndrepta tupilându-se pe lângă ziduri spre partea dreaptă a casei. Ajuns la uşa cea mică care ducea la apartamentul Izei, scoase din buzunar o cheie, deschise uşa şi dispăru la rândul săi! în casă. Gând fu la vârful scărel auzi o uşe deschizându-se : omul se opri Îndată, să lungi pe scări şi băgând mâna sub vesta sa apucă un cuţit. Dar o voce de femeie întrebă : — Tu eşti Gheorghe ? — Da, zise omul ridicându se, şi su-indu-se pa trepte, de şi era întuneric, ca o maimuţa....In mai puţin de un minut ajunse lângă Iza, care i se a-runcă în braţe, lmbrâţoşarea lor ţinu mult timp. — Intra, zise Iza, atrăgându-1 în o-daia sa, a cărei uşa o închise cu îngrijire.... Gheorghe, vezi că stăpânul nu minte nici o data ? Eitâ-te lângă mine. — Da, însă el.. — El nu vine nici o data t A plecat, se întoarce abea mâne. Vino să şedem unul lângă altul. Şi fâcându-1 să şeadâ îl privi şi 11 admiră drăgăstos. Gheorghe să tot uita Împrejurul său şi se minuna I — Ce frumos e aici.... Iza 1 ce frumos e 1 — Da, unde eşti tu laţâ,respunse ea. Ochii vagabondului care umblau pretutindeni, zăriră de o dată măsuţa pe care era aşezat revolverul lângă pumnar. — Ge ’I asta ? Întrebă el. — Ceva cu care vom putea răspunde celui ce ne va surprinde. — Dacă s’ar întoarce ? Iza dădu numai din umere. Gheorghe râse, arătându-şi frumoşii dinţi, şi» aplecându-se spre Iza, deschise haina sa şi arătă mânerul unei arme lungi. — Şi eu am pla.^*zut tot precum vezi ; trebue să eşim de aici liberi şi cu viaţă. Iza căzu pe covor la picioarele lui Gheorghe şi ÎI zise ; — In sfârşit, Gheorghe, mâine ne vom afla pentru tot d’auna împreuna, — Şi de ce nu plecăm chiar acuma ? — Aşa vrea stăpânul, şi numai mâne ne va da cu ce să fim bogaţi... Auzi,bogaţi I — 'Ţi va părea răfl dupe zilele petrecute aci ? — Nu, iubite. Stăpânul med mi-a spus că ne va îmbogăţi... şi nici o dată n’a minţit.... pe lângă că avem bani strânşi. — Da 1 — Gât e de mult de când nu te-arn văzut aşa lângă mine 1 Gheorghe era mai puţin linişitit de cât iza : privea meredîmprejurul săd, temându-se să nu vază pe cine-va venind. — Ce ai ? II întrebă tânăra femeie. seara, d A. Eustafiu va ţine la Ateneul român o Conferinţă despre păduri din punctul de vedere economic. X Distinsul profesor, părintele diacon A. Protopopescu, va ţine Duminică, dupe St. liturgie, o predică în biserica Domniţa Bălaşa. X Suntem rugaţi a anunţa că concertul domnişoarei Irena de Vladaia (Irina Vlădoianu) care trebuia se aibă loc azi Vineri a fost amânat pentru Mercurî 11 Martie, juna artistă ne putând încă sosi in Bucureşti. X D. N. Fleva va adresa chiar azi patru interpelări guvernului şi anume : 1) Asupra mesureî luate de direcţia poştelor prin care ziarele nu se mai primesc la gară, ci numai la oficiul central şi până la 9 ore seară. 2) Asupra atitudine! guvernului în faţa tulburărilor din Bulgaria. 3) Asupra scandaloasei afaceri Ogrăzeanu, în care Eforia a renunţat la o succesiune testamentară pentru a face pe d. Statescu se câştige procesul ce i se dase cu o grasă retribu-ţiune. 4) Asupra situaţiuneî financiare. X In cercurile colectiviste, ştirile ce ne-au venit alaltă ieri şi eri din străinătate despre n^gociaţiunile guvernului nostru cu Curia papală pentru încheierea unui concordat,continuă a fi desminţite cu cea mai mare stăruinţă. Ar fi bine ca guvernul se fie pus, printr’o interpelaţiune, în obligaţiunea d’a declara categoric dacă a-cele ştiri sunt sau nu întemeiate. X Astă zi sejudecă de secţiunea a 2-a a Curţii de Gasaţiune cererea acuzaţilor de la Rîmnicul Velcea d’a se trimite, pentru cauza de suspiciune legitimă, procesul lor înaintea unei alte Curţi cu juraţi de cât cea de Velcea. Cererea este sprijinită de d. Alex. Lahovary. DIN DISTRICTE PRAHOVA Citim în Democratul: Ni se spune din plasa Câmpului că parte din grâne, semănături de toamna, sunt perite, unele poate din causa îngheţului fără ninsoare, dar parte sunt mâncate din rădăcină de nişte verml lungi negri şi subţiri. Dacă învăţaţii noştri agronomi pot să ştie ce-va In privinţa aceasta, ar lua informaţiuni spre a face cercetările lor de la comuna Cozlegifl. # * Curtea cu juraţi, pentru sesiunea a-ceasta, a fost deschisă eri Marţi, 3 Martie, sub preşedinţa d-luî Gr. Cere- şeanu consilier de Curte. Judecarea proceselor începe astă-zl Mercurî, 4 Martie. Vom da seamă de cele mal însemnate din căuşele ce se vor resolva. • * * Luăm din gazeta Prahovei următoarele : Amatorii de vânătoare pot fi asiguraţi că sitarii afi sosit şi se găsesc la locurile ridicate cu pădure de tufă roşie. • * In oborul de Lunia trecută s'au vân-dut perechea de boi mari 240 lei; mai mici de la 100—180. Vaca cu viţelul, 60 lei; fără viţel, 40 lei; vaca mică de tot, 30 lei. Boii mari pentru povarnă perechea 200 lei. Grâul calitatea lntâf, 100 lei chila veche; mal ordinar, 80 lei; ovăzul, 28 lei; orzul, 36 lei; porumbul întâia calitate, 48—49 lei; a doua calitate, 43—44. Vadra de vin recolta anului trecut, în loc, 3 lei şi 20 bani; vin vechi de doi ani, 4—5 Iei vadra. Fasolea, suta de oca, 15 lei. TLTOVA Berlad, ijti Martie 1887. Rare-orlîţi este dat, şi mai cu seamă la noi, de a putea eşi din amorţeală, din lâncezeala intelectuală a vieţei provinciale. De aceia Capitala nu e numai ţinta supremă a omului de afaceri; ea repre-sinlă Românilor,înzestraţi cu oare care cultură, aproape unicul centru de activitate pentru operile care desvoltă spiritul şi înobilează sentimentele. Deci ori ce mişcare In acest sens i-a pentru bietul provincial, iubitor de litere şi de arte, imediat proporţiunile unui adevărat eveniment. In aceste împrejurări, suntem fericiţi de a putea semnala atenţiunel publice serata musicală dată eri, Duminică, la Berlad la teatrul cel mare de d. Hinke, capel-maistrul militar al oraşului sub patronagiul şi bine-voitorul concurs al d-nel losefina Sturdza. Nu vom vorbi mult despre publicul asistent. Era firesc lucru ca un concert dat sub auspicii aşa de priincioase, să întrunească ca Intr’un mânunchiO tot ce Bârladul conţine mal Însemnat. Era o adevărata zi de întâlnire pentru High life, spre a Întrebuinţa expresiu-nea de predilecţie a unui cronicar «d la mode». Preferim a da oare care amănunte asupra concertanţilor şi producţiunilor lor. Concertul a început cu un foarte frumos marş triumfal de Meiidelsohn, executat cu multă precisiune şi cu foc de musica militară, dar atenţiunea publică să concentră mal cu deosedire asupra bucăţel a doua, asupra unei simfonii de tiaydn, când intrară In scenă d-na 67?LA ORAŞUL VIENA+m A LA VILLE DEVIENNE vis-ă-vis de Lib. Socee Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate ai soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după nistemnl profesorului Dr. fi. .Ineger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesli cu balene veritabile. Tronsouri complecte pentru lidantnti. I.a jettes si Troiisouri pentru copii. Tronsouri pentru pensionate, otelnri si restanranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOG!! NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TKIMIS OKI-CUI VA FACE CEREUE. LA ORAŞUL V I EN A CALF.A5 VICTORIEI, PALATUL -DACIA-ROMAN1 A» vis-â-vis de librăria Socec f DE VENZARE SI DE ARENDAT MOŞIA GRINDU Districtul lalomitza Porprietalea moştenitorilor B. BOERESCU A se adresa il Str. Pensionat, Bucureşti DE VENZARE 0 casă cu patru camere de stăpâni şi patru dd servitori, pimniţă, două magazii grădină spaţioasă cu pomi rodilorl situată In Strada Frumoasa No. 12. Doritorii se vor adresa la proprietăreisa tn fundul curţel sus-zisel case între orele 3 şi 5 p. m. 15—2) MOŞIA VĂLENI din districtul Ol-tu plasa Şerbă-neştl partea d-lul Nieu Moscu,în întindere de 2,000 pogoane din care 226 semănate grâu de toamnă şi 50 orz, se arendează de le 23 Aprilie 1887, asemenea se vinde spre tăiere pădurea Braniştea dupe această moşie în etate de 15 ani şi întindere 80pogoane. A se adresa Stada Minervi No.12 bis. (3-2) L-i EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TIMVrORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, - CALE» VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI Se însărcinâzâ cu construc-ţiunl de turbine si mori cu preturi mal reduse de cât acele din Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu 1 piatră de 36 iei 1900, cu 1 piatră de 46 Iei * 2100,cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie sat) mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri ■ de vin eto. Mare tleposit de fer, raiuri pentru vagonete d6oauville, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara.La FerţA-sniis - .7 ou ars. 111 INSTITUTUL MEDICAL BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Seotia medicala 1, Hydrolherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. Masajifl sistematic—7. Ser-viciuila domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur....................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente..................1.— 1 duşe rece sistematică cu basin 1.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea DE VENZARE?0°pogoane! DE VENZARE0'1”'"1” în apropiere de Bucureşti cu trăsura o oră şi 18 minute cu juc VIillfiMIJi pentru trăsură a se a-C(il6»L ferată * • * * Doritorii s6 se adreseze calea Plcvnel \ t)resa Stada Baliştea, No. II No. 57. ' 1 y* DE ÎNCHIRIAT Casa din Strada Slin ţi Apostoli No. 42, cu două ătage, aproapede clieurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74. PRIMUL ATELIER DE TfMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Slirbcy-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourPătc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. „LA CÂINELE NEGRU" MAGAZINUL DE DROGUERIE COLONIALE SI DELICATESE CAROL GERSABEK SUCCESORUL LUI J, OVESA Semânţă de Trifoi adevărat de Lucerna- Speciacea mai productivă şi resistentâ. Vânzare en engros si en detail. Cafe- neaua RAŞCA......rn“ GRADINA se închiriază de la Sf. Gheorghe viitor. A se adresa Strada BATISTE No. li. P A CC A din Strada Academiei, colţi xi d Oii i ul Bulevardului, se închiriază de laSf Gheorghe viitor. A seadresa Strada Batişte No. 11. DE VENZARE AHMASAIU si IEPE de pi-asitn, il.W/l, CAI dc AI KHGAKE antrenaţi de pur singe englezesc. A se adresa la d. Reimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov). M. SCHWART Z OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal (ine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tpt felul de Baromp-tre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. /I DR STAUCEANţJ Pialza-Amzi No. $ N U M A I I O LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea în cel mult 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. 4 Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Siegfr'iecl Godascher WIEN II. Grosse Pfarrgasse 6 DE ÎNCHIRIAT In Strada Sfântului Ion nou No. 13, lângă piaţa-mare. Se închiriază de la 23 Agrilie 1888, două case, una mare în funndul cur-ţei se compune din cinci camere pentru stăpâni, trei camere pentru secretari, bucătărie, pivniţă şi gradină. Una mică lângă stradă se compune din trei camere pentru stăpâni, una pentru servitori, bucătărie şi pivniţă. Pentru informuţiuni a se adresa a-lui N. A. Iacovaki Strada Mercur, 4 bis de la ora 12 până la 2 dupe a-miază. SAMANTA DE IN primă-vă raţie calitatea cea mal bună, foarte curat. Se află de venzare la proprietatea Cam-pfneanca un chilometru departe de oraşiul Focşani. AVIS IMPORTANT MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI Allae si IV e cy r e cu î»0 b. litru. Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. 12 Aranjat din nou foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant'cu diferite mâncări calde şi reci. NB. Ctizinu! se închiriază pentru baluri nunţi etc. MEDALIE DE AUR Vieuu 1SS» Autorisata de consiliu de liyHiena si salubritate DENTALINA ensenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINII ale Dr. S, KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gureî si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Depnsite la Bucureşti: F, IV. Zwner, I. O-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila FabinL —Botoşani, Uajiuit, — Dorohoi, Uaque. m B ULTIMA ORA DIN NAUNTRU Corespondentul nostru special din Buzeu, ne telegrafiază. că toţi refugiaţii bulgari care se aflau în Buzeu, au plecat azi in Rusia prin Galaţi. Li s’a liberat pentru aceasta paşapoarte ruseşti. D. de Montebello, ambasadorul Franţei la Gonstantinopole va trece prin Bucureşt Duminica viitoare. Se zice că E. S. se va opri aci 24 ore ca se 8ştepte sosirea la Varna a staţionarului francez. Azi la votul moţiune! propusă de d. Poenaru-Bordea 1n urma interpelsrei sale, a fost mare scandal. D. Brătianu emiciclul adunărei sbiera şi ameninţa pe deputaţi, şi In deosebi pe d. Poe-naru-Bordea. Toţi miniştrii deputaţi afl votat pentru ei Însăşi. D. Kogălni-ceanu a votat pe faţă pentru guvern. D. Doctor Râmniceanu şi Robescu, care iscăliseră moţiunea d-lul Poenaru Bo'dea, aii fugit de la vot. DIN AFARA Regenţa bulgară a trimes îu Germania un căpitan pentru a priimi o însemnată comandă de arme şi de tunuri care fusese făcută acolo. St. Petersburg, 18 Mart.—Ziarele noastre nu cred tn misiunee d-luî de Lesseps la Berlin. De altminteri, după părerea lor, rosul talul acestei misiuni ar fi nulă, căci majoritatea francezilor e ostilă politicei ce ainspirat’o. Presa rusească îndeamnă Fr&ncia sS nu dea nici un crezăment propunerilor Germaniei. St. Petersburg, 18 Mart. — D. de Lesseps a scris o scrisoare generalului BogdanovicI spre a‘i anunţa ca va vi-sita capitala noastră In cursul acestui an. (Agence Havas). Berlin, 18 Martie.— Monitorul Imperiului declară premaluratâ ştirea care a lost răspândită acum de curând oă generalul comite de Robilant primise marea Cruce a Vulturului Negru de Prusia. Cu toate acestea se crede că ministrul afacerilor străine din Italia va primi acostă distincţiune cu ocasiunea aniversarei naşterel împăratului Wil-helm. «Naţional Zeitung» observă că a-ceaslâ manifestare este cu totul semnificativă în acest moment. In adevăr reînoirea alianţei Italo-Austro-Germa-no va fi un element ponderator puternic opus elementelor de dezordine cu scop de a asigura pacea. Itomu, 18 Martie. — Locotenentul general Saletta care comanda mal înainte garuisoana din Massuach a fost numit general-maior şi însărcinat cu comanda trupelor italiene în Abisinia înlocui generalului Genă rechemat. Atoma, 18 Martie. — Monsegnorele Galimberti, secretarul afacerilor ecle-siastice extra-ordinare, a plecat la Berlin ducând cu sine o scrisoare autografă din partea Papei pentru împăratul Germaniei cu ocasiunea aniversară' Işterel sale. Marele Galimberti este acela care a condus până acum negocierele angajate între Vatican şi Prusia. Acest prelat va avea la Berlin conferinţe cu principele de Bismarck In privinţa a-mondamenlelor propuse de către M-grele Kopp episcopul din Fulda, în scop df a aduce o Îmbunătăţire îu si-tuaţiunea bisericelor catolice din Prusia Petersburg, 18 Martie. — Este generalul Ovsewsky care a hotărît pe împăratul de a seduce cu 1/2 oră mal târziu la biserică. Această întârziere a permis poliţiei secrete d'a aresta, îndată ce s’au arătat în stradă, persoanele care pregătise atentatul. Până acum s’au a^^stat 46 persoane, toţi studenţi, printre, care se află femei care urmau cursurile scoalel. Consttmtinopol, 18 Martie.—Rela-ţiunile dintre Poartă şi Rusia în urma influenţi iui Sir White, devin din ce în ce mai incordate. Poarta se teme d’a intra înlr’o politică activă în Bulgaria. Ea pregăteşte o notă către puteri spre ale ruga de a sprijini comisarul turcesc la Sofia în scop de a ajunge repede la o soluţiune a cestiunii bulgare. Stras burg, 18 Martie.— Măsurile de rigoare ce s’aflluatîn Alsacia-Lo-rena sunt privite în unele cercuri ca fiind o pregătire pentru alipirea la Prusia a celor două vechi provincii franceze. Londra, 18 Martie.—In Camera Comunelor d. A.Torwood secretar parlamentar pentru marină,răspunzlnd acuzărilor îndreptate în contra Amiralităţi a declarat că e cu putinţă ca unele vase se presinte oare-care defecte prin construcţiunea lor, dar că Amiralitatea este în stare de a face faţă tuturor necesităţilor marinei Engleze. Bruxelles, 18 Martie. — Comitul general al amnistiei a publicat un ma-fest în care cere amnistia condamnaţilor politici din 1886. Paris, 18 Martie. — Le Journal des Debats de azi dimineaţă zice că ameninţările criminalilor care conspiră în contra persoanei Sale vor avea asupra Ţaiulul tot aşa puţină influenţă cât au sfaturile desinteresate ce îl ‘vin din Londra şi sinistrele profeţii ce ÎI sosesc de la Berlin. Petersburg, 18 Martie. — La sfârşitul lunel consulii generali ruşi se vor întruni spre a discuta modul d'a se în-bunătâţi relaţiunile comerciale ale Rusiei cu occidentul. (Agenţia Liberă). NUVELE FINANCIARE Oscilaţiunile brusce ce se observă în piaţă asupra agiuluî a ajuns acum într’o stare cronică, pe când alaltă-erl scăzuse la 17,75 cri s’a ridicat de odată la 18,75. —x— 5 0/0 Amorlisabil cotează în târgul liber 921/2—83 1/4. 6 0/o Convertitele 84—85. —X— Losurile municipale sunt căutate în prevederea tragere! totale ce se va face dupe realizarea împrumutului proectat Cursul lor variază între 34 —35 lei aur. Scrisurile municipale emisiuneadin 1883, 70—71. —x— Pensiunile stai! mal râd ca Lot-d’a-una 190—195, aproape fără cumpclorl. Elcperd din valoarea nominală 105—110 punte. Asupra financiarelor se face mal multe operaţiuni, asl-fel: 5 0/o rurale sunt căutate 85 7 O/o „ 101-1011/4 5 0/o urbane 811/2 7 0/o „ F71/2 SPECTACOLE MARELE CIRC SID0L1 IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strada Folii/,ii ,\o. 7 IN TOATE ZILELE MARE REPRESENTATIE cu program scliimlatit, DESCHIDEREA CAS1 I A 71/2 SEAHA ÎNCEPUTUL LA 8 1/2 ORE SEARA TEATRU BOSEL Merouri 1 1 IVIua-tie 1887 MADEMOISELLE IRENA m VLADAIA PRIMADONA ROMANA DE LA Opera, ooixiioa clin F*aris. Cu ocaziuuea întoarcerii sale din Rusia va cânta: 1. Mignon, air des Hirondellcs par Am-Uroise Thonius., 2. II Bacio (valse) par Arditi., 3. l’Africaine »air du somiueil« par Meyerbeer., 4. Mireille, Grand iar par Gounod. Se va termina cu aria romana 5. Amor-Vals dc.Mărgărite seu. Biletele segăsesc la librăria d-lul Graeve vis-â-vis de Tliealru Naţional şi la Confi-seria Capsa._________________ llpograliu ziurului «EPOCA» www.dacoromanica.ro