ANUL II No. 383. A DOUA EDITIUNE VINERI, 6 (18) MARTIE 188' 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 91 16 A FtE-CAREI LUNI SI 9E PLĂTESC TOT-CAUNA ÎNAINTE i\ BUCL'RESCi La casa Administratiunei i\ TARA: Prin mandate poştale Pentru t an <0 lei, 6 luni 90 lei. 3 luni 10 lei. IV STREIAATATE: La toate officiele poştale d.n Uniune, prin ruardate poştale. Pentru 1 an 50 lei. € luni 25 lei. IA PARIS t Se gaseste jurnalul cu IBOno numărul, la Kiosoul din rnr Montninrtrr 113 Bulevardul St. Germain Vu. S t. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA Grigore VENTURA Prlm-redacto.- responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU STILPII TEREI SFERSITUL SESI UNEI CONSPIRAŢIE UN MEMORANDUM AL D-LUI ZANCOF -- ■ — ■ ■ ^ CE ESTE EVOLLTIUXEA? -------- ^------------- FEMEIA MORTULUI STELPI1 TEREI Am făgăduit că vom areta în acest ziar neajunsurile de care suferă ţăranul român, neeficacitatea radicală a pretinselor măsuri luate în favoarea Iul de actualul guvern, abuzurile groaznice şi hoţiile colosale ce s’au făcut sub acoperişul acestor aşa zise reforme, şi, în fine ce ar fi de făcut pentru a îmbunătăţi soarta a-cesteî clase, celei mai numeroase şi mal interesante în această ţară. Dar pentru a învinge puternicul curent ce s a creat în contra ţăranului,—curent cu atât mal puternic cu cât e mai ascuns, cu atât mai greu de biruit cu cât e mal mult un fel de conspiraţie a tăcere!,— pentru a stabili în locul acestui curent bolnăvicios un curent sănătos, trebuie ca o clasă întreagă de oameni puternici înţarăsă ia în mână cu bunăcredinţă şi cu energie cauza ţăranului. Care poate fi această clasă ? Ţăranul însuşi? l’ar veni greu. Am probat intr’un articol precedent că omul care are preocupaţiunea vieţei zilnice, nu se poate gândi la alt ceva de cât la viata zilnică. Or-ce altă preocupaţie e nimicită prin această formă primordială şi acută a nes-fîrşiteî lupte pentru existenţă. A-ceastă lege care am enunţat-o nu e numai o lege istorică, simplă observaţie rezultând din un şir de fapte estrase dinistorie. Eaeste o lege universală, care a fost, este, şi va rămâne tot-d’a-una regula fondamen-tală a întregeî vieţi a omului şi a popoarelor. Eî bine, în virtutea a-cestei legi, ţăranul nu poate să 'şl apere nevoile, căci n’are vreme; ţăra-ranul nu poate să 'şl apere nevoile, căci il e foame; ţăranul nu poate să ’şî apere nevoile, căci nu poate măcar să ’şî apere peticul de pământ in contra abuzurilor. Clasa de mijloc? Dar ce putem chema clasă de mijloc? Nu avem, în genere, în România, o burghezie ca în alte ţări, o burghezie bătrână de mai mulţi secoli, înmulţindu-se mereu cu nişte noul veniţi eşiţî din popor, îmbogăţiţi prin mu ca şi e-conomia lor, adică o clasă care române mereu tînerâ prin infusiune de sânge nou, avend cu toate aceste râdâcine seculare. Clasa de mijloc e la noi actualmente compusă în mare parte de elemente străine, îmbogăţite foarte repede. Reese din cele ce preced că pe de o parte această clasă nu poate avea simpatie reală pentru ţărani, nea-vend aceiaşi origină or acelaş sânge în vine, şi neounoscând viaţa lor de aproape, iar pe de altă parte, că dacă ar avea chiar bună voinţă pentru ţăran, n'&r fi în stare sc execute ce ar dori se facă, nea vând destulă statornicie în ţară. Intr’adever, o dată statistică de o exactitate riguroasă constată că averile mari agonisite în timjp scurt dispar în genere într’un timp tot aşa de scurt, aşa în cât clasa burgheză nu are încă un temeiu serios în ţara noastră. Care clasă va putea dar se spriji-jinească pe ţăran? Partea din vechea boerime care’şî-aconservat moşiile, şi partea din burghezime ctre şT-a imobilizat capitalul în moşii. Din aceste două elemente, unul e remsşiţa unei clase dispărute eîbÎT şi NichiforolT, au din >ua. ’» ,.ţl sub icuvânt că s’u ■ noul de o mare gravitat, in eroina 1 r Belgrad, 17 Martie Horvatovicî care a fost trimisla Berlin ca să ia parte la serbările de la 22 Martie, va înmâna împăratului o scrisoare de felicitare autografa din partea Regelui Mi lan. Peterslmrg, 17 Martie.—Toate jurnalele afi deschis liste de subscripţie spre a veni în ajutorul familielor executaţilor bulgari. Ţarul a dat 5000 ruble, Ţarina 3000 şi principele imperial 1000. BULETIN EXTERIOR UN MEMORANDUM »L D LUI ZANCOFF Agenţia Havas, ne comunică o lungă telegramă din Varna, care conţine o corespondenţă din Constantinopole, relativă la negocierile turco-bulgare. Se ştie că aceste negocieri, care aveau de scop, împăcarea partidelor în Bulgaria, prin intrarea în guvern a partidului Zankovist, începuse de mult la Con-stantinopol. Ele erau conduse de o parte de d. Zankoff, iar de alta de agentul bulgar pe lângă Poartă, sub auspiciile Sublimei Porţi, şi sub inspiraţiunea ambasadorului Rusiei d. de NelidofT. Aceste negocieri n'avură însă nici un resultat. Ele fură brusc Întrerupte ; şi s’a zis chiar că guvernul rusesc a fost foarte supărat de aceesta, şi că d. de NelidofT ar fi fost chemat la Petersburg, pentru ca să dea explicaţi uni în a-ceastâ privinţă. Puţin dupe aceea Poarta hotărî se reînceapâ negocierile, şi trimise pe Riza-bey, în misiune la Sofia Aceasta misiune a fost foarte rău privită de guvernul rusesc, nu se ştie din ce cauză, şi ştiri din Constantinopole au anunţat că d. de NelidofT dupe ce a. lucrat ca sălmpedice acea misiune, făcea acum tot posibilul ca Riza-bey se fie rechemat. Intr'o scrisoare adresată Marelui Vizir, cu data de 10 Martie, d. Zancoff, dupe ce reaminteşte temerile pe care le-a exprimat de la începutul negocierilor din Constantinopol, cum că inten-ţiunile Porţei, se vor isbi de reaua voinţa a guvernanţilor bulgari, care pentru a păstră puterea vor prefera să dea ţara prada răsboiulul civil, spune ca în starea actuala a lucrurilor, In urma represiunel de la Rusciuk, misiunea lui Riza-bey, nu se poate se ajungă la un resultat satisfăcător. D. Zancolî, declară în numele opoziţiei, că continuarea negocierilor devine nu numai inutilă, ci chiar periculoasă, căci ar Incu-ragia regenţa a persevera în linia de conduită pe care a apucat’o. D. Zancoff, crede de datoria sa a mal adaoga, ca ar fi urgent a se lua măsuri energice, pentru a lmpedica alte evenimente şi mai tris te, care ar putea însîn-gera Bulgaria. Poarta de şi n a răspuns Incâ d-lul Zancoff, a telegraflat însă imediat lui Riza-bey, pentru a obţine de la Regenţa o amnistie generală, cu scop d’a aduce o împăcare a partidelor. Memorandumul d-lul ZancofI, este foarte semnificativ. D. ZancoIT, declară destul de limpede că o împăcare a partidelor a devenit imposibilă cât va sta actuala Regenţă. Nu e dar de crezut, i chiar daca s’ar acorda amnistia ce- rnu mâne lui Picard că am plătit valorile Wilson, să nu se îngrijească de ele. — Bine, d-le, zise Martin, bucuros ca a scăpat aşa uşor. Şi se duse la Sper, căruia îl povesti ce să întâmplase. Care fu mirarea sa când văzu pe acesta sărind din birjă şi ’l auzi zicând în timp ce ’l strângea de mână : — Noapte bună, prietene, noapte bună 1 De acum poţi să te duci încotro II vrea ; eti am treabă pe aici. Şi Sper începu să fugă. — Bre, dar asta... strigă Martin. E beat mort se vede I Asta nu ’l om de petrecere! Birjar, bulevardul Magenta, de unde m’al luat. Şi trăsura porni. In nâuntrul casei Iul Săglin era mare vălmaşeală ; unii veneafi, alţii se duceau, toţi ca să îndeplinească poruncile stăpânului ; Săglin dupe ce puse valorile sale într’un portofoliu, se urca repede la primul cat unde găsi pe Iza la toaleta sa, gata a se culca. — Draga mea, zise el, primesc chiar acuma o ştire importantă care mă sileşte să plec îndată. Am să fiu nevoit să petrec noaptea în drumul de fer.... Dar mâine mă void întoarce. — A I zise ea mirată. I se păru lui Săglin că Iza era mal mult de cât nepăsâtoare şi că chiar râdea. Voi să creadă că şe înşela şi ’l zise : — Nu ţi pare răii, scumpa mea ? — Nu, respunse ea, afacerile sunt a-faceri. — Cât eşti de serioasă, zise el jignit. Plec şi nu te arăţi de fel supărată, — Aşa mi-al poruncit d-ta. Trebue să te ascult ; căci tot ce faci e pentru binele nostru, nu ’l aşa? — Adevărat, frumoasa mea Iza ; la revedere 1 Pe mâine. O sărută şi eşi ; dar pe când se suia In trăsură îş zicea în sine : — Ce ciudate apucături avea ! Ce înseamnă şi asta ? Vizitiul lui Săglin, dupe goana lui, puse caii la galop mare şi în mal puţin de un sfert de oră, ajunse la otelul Hel-der. Aici întrebă ce băiat fusese cu d. Lorillon la gară. — D. Lorillon n’a plecat, d-le, zise băiatul. Abia mâine pleacă. — A ! zise Săglin cu un suspin de mulţumire. E la el ? — Nu, d-le. A aşteptat până la li şi 1/2, apoi a şi eşit pentru a ’şl lua adio de la amicii săi, la club ; are să se întoarcă de sigur pe la 1 de dimineaţă. — Mulţumesc, zise Săglin liniştit; dacă se va întoarce înaintea mea, dă-I te rog cartea mea şi spune-î că voi veni la unu.. Trebue numai de cât să ’l văd . ... — Bine, d-le. Să vă aştepte. — Da I De astă data Incredinţându se că nu mai are de ce să se teamă, aprinse o ţigară, se sui în trăsură şi zise vizitiului : — La club. V Apoi, în timp ce trăsura II ducea la club, el gândea : — Scumpa mea Iza, cum am s’o mir " www. aacoibmâfiîăâ 1 club am să ies la unu fără un sfor. în câte-va momente sfârşesc cu on meii şi mă întorc la mine.Cât mi se părea de greii să petrec o noapte fără dânsal XVI O noapte memorabila Pe când Săglin se îndrepta spre Paris, Iza eşia din buduoarul săii şi intra în oda a sa a căiuî uşe o închise. Ea purta un capot roşu brodat cu aur care o prindea foarte bine ; ea înaintă până sub lampa de alabastru care lumina odaia, şi scoţând din haina sa un bilet îl reciti pentru a zecea oară. — In curând voi fi liberă. Să uită la ceas, era să sune li şi jumătate. Atunci alergă la o mică uşe care să vedea în colţul odâelşi ascultă... Ne auzind nimic, se aşeză pe unul din micele foioliuri care se aflaîi dinaintea căminului, şi se puse să cugete zîm-bind. Ca se se poată înţelege mai bine ceea ce are să urmeze trebue să spunem câte-va cuvinte asupra strălucitului apartament al d ne) Săglin. Scara sare pleca din vestibul, do jos, şi ducea la catul întâi dădea pe un aritret larg închis din toate părţile cu perlele şi având de jur împrejur banchete, ast-fel că forma o antecamerâ. La stânga era uşa care ducea ia apartamentul d-luî Săglin; la dreapta o alta uşe, pe unde să meargă la apartamentul doamnei. Intrând la stânga, te allal lntr’un salonaş., unde mobilele erai! de palisandru isaţl cu stofă Pompadour. ■ ' ascunsa de o perdea se L, ' ui', uduar mare; aici pc- u satin negru, mo-b, si -unt*-. & iot de satin negru; un k ,r;.i 1 atârna de tavan ; II . e oftn in mare de maimora ner,; r fie .a căruia să află o oglini!» og1' care merge până la tavan 1 >*■ ve parte a a-cestel oglinzi, o u;,; .unsă iarăşi pe jumătate de uord''i in uşie condamnată ; a; a -:t. oc le In odaia Izel, care pire r. nu fi 3 spărţita de buduar de câ *oeasls 'iintiă naltă care acoperă , pe- ; le din acea parte. Iatacul era încă’ u>,, pa ul capitonat cu mălas ' oj indea tot fundul odael: era un \ g şi larg, ascuns de nişti perdeie i nalt aşa că trebuia să ur d. acoperite cu o piele de urs .<•) *u cm sC i jungl la el; în faţa patului era oglinda aa mare pe care am văznt’o î i mjdr>. şi care pfireu ca n’are do -: suc ac oglindă se vedea o mesuţa a ai operitâ de o faţă de masa fiI • ceasta mesuţă eraţi înşir. • o mujlţin- de nimicuri, arsenalul o y coi i pep-tenl, perii, unghelniţe, eU. a, oi un mic revolver de şea^e /focuri i un pumnal pe jumătate scos di:i •. X. (Va .rma) EPOCA - 6 18 .MARTIE PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA* Tlrnglu 0.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. rută de Poartă, ea va aduce o împăciuire. Ceea ce e important de observat, este ca memorandumul d-!ui Zan-coiî, zicând că partidul său nu va mal trata cu regenţa, coincide cu faptul că guvernul rusesc a fost de la început contra misiunei lui Riza-bey, şi prin urmare coutra ideel d’a se mal da urmare negocierilor de la Constantino-pole. N’ar fi dar cu neputinţă ca acest memorandum săfi fost inspirat de mal sus, şi să fie precursorul unei nuol linii de purtare a cabinetului din Peter-sburg, faţă cu regenţa. Guvernul rusesc a făcut deja o propunere, pentru a se face o anchetă internaţională asupra situaţiunel Bulgariei şi a ultimelor evenimente, şi se anunţă azi că acea propunere ar fi fost primită de toate puterile, afară de Italia. Ceea ce e mal grav, este ca d. Zancoff lasă să se înţeleagă, că daca s ar menţine starea actuală de lucruri, opoziţiu-nea ar putea să caute a’I pune ea însăşi capăt prin toate mijloacele. Acest lucru e de natură a face, ca toate cabinetele să se grăbească a se uni cu propunerea Rusiei cât mat curend. Regenţa bulgară a adunat asupra capului eî atâtea urî, atât în năuntru cât şi în afară, în cât lntr'adevăr e de temut ca din cauza el să nu se provoace noul şi grave complicaţiunî. X. CRONICA CE ESTE EVOLUTIUNEA Acel cari ar crede că cuvântul «evo-luţiune» are unul şi acelaşi înţeles pentru toată lumea se înşeală amar. Ce o fi însemnând pentru restul muritorilor. pentru filosofi or sociologi, aceasta ne importă puţin; cestia este să ştim ce înţelege Conu Mihalache prin acest cuvânt. Eată definiţia autentică a d sale : «Evoluţiunea este meşteşugul prin «care un bărbat de stat poate, de la «opoziţia cea mal crâncena, să devie a-«micul cel mal călduros al guvernului «pe care l’a combătut.» Pentru a nu intra cu exemplele în alt domeniu, să dăm aci o dovadă despre acest soiu de evoluţiune în ce priveşte oratoria Eată, bună-oară, o mostră de evoluţiune oratorică luată de la Conu Mihalache : 1884 întrunirea de la Ploeştl D-nul Brâtianu patronează un regim imoral şi corumpător. D-sa a declarat că dacă ar fi voit ’ml ar fi pus lanţul de gât şi m’ar fi trimes la Văcăreşti. Se vede că s’a uitat in oglindă când a spus vorba aceasta. 1885 întrunirea de la Sala Mânu In privinţa pierderel Basarabiei, pot spune eu că d-nul Brătianu a ştiut că Ruşii afi să ne-o ia, încă de când a fost la Livadia, şi cu toate acestea n’a spus nimic ţăreî. Am să las cu jurămînt că nici oasele mele să nu fie puse in pămfoit alăturea cu ale d-luî Brătianu. 1885 Camera Ce face guvernul ca săobţie de la guvernul Austro Ungar deschiderea graniţelor? Aşa se apără interesele ţăreî? Nu zic că guvernul trădează interesele ţăreî, dar atunci n’a pus destulă energie pentru apărarea lor, atunci guvernul nu'şi a îndeplinit datoria. 1886 Camera. Discuţia tarifului autonom Am susţinut în tot d’auna un tarif otonom pe care ’l sâ’l putem opune pre-tenţielor Maghiarilor. Aceasta trebuia s’o facă guvernul de mult. In această cestie eu nu sunt om de partid, căci mai presus de toate eu sunt Român, sunt omul ţăreî mele. Rămâne să combat guvernul in cele l’alle. 1886 Camera (15 Noem.—15 Decern.) D. Cogălniceanu e bolnav de piatră. 1886-1887 Camera (15 Decern. —15 Ian ) D. Cogălniceanu primeşte recompense naţională şi nu mal e bolnav de piatră, 1887CameraţlS Ianuarie —l Februar.) Ar trebui ca şi glasul nostru al ces tora din opoziţie să lle ascultai în tre-bile ţărel, căci parlamentul este al tu-tulor Românilor,nu este numai a' unui singur partid. Hog dar pe onorabilul guvern să bine voiască etc. 1887 Camera (1 Febr.—15 Febr.) Ar trebui să nu se închidă discuţiu-nea pentru ca să ne putem spune cu-vîntul şi unii din noi cari nu suntem nici opoziţie sistematică nici snver-■îanicnlali sistematici, dar care votăm acolo unde este dreptatea şi folosul ţăreî mele. 1887 Camera fziua de 3 Martie.) Am declarat, d-lor, că nu sunt nici guvernamental, nici minoritate etc. Plnă aici a ajuns d. Cogălniceanu cu evoluţiunea d-sale. Acuma râmîne de arătat, pînă unde va putea merge, după probabilităţi. Pentru aceasta trebue admise două ipoteze foarte posibile: I- ia ipoteză, (Scena se petrece în 1887, d. Co gălniceanu a ajuns la guvern.) Eti am declarat’o în tot-d'a-una că mal presus de toate sunt Român şi om al ţăreî mele. Dacă am fost un moment în opoziţiune cu guvernul d-lul Ion Brătianu, aceasta nu m’a făcut să uit cs sunt un vechiu liberal şi că toată viaţa mea am luptat pentru ideile liberale.Şi întocmai ca şi calul a-cela, care îndată ce aude semnalul, a-leargfi şi'şi ia locul în rîndurile esca-dronulul, ast-fel şi eti, la ora pericolului pentru ţara mea, mi am luat locul în rîndurile partidului liberal. (Aplause pe băncile majorităţel, ilaritate pe ale opoziţiunei). II- a ipoteză, (Scena se petrece în 1888. D. Cogălniceanu a fost tras pe sfoară.) Ca Român am crezut că nu trebuie să pun piedici guvernului în momentele grele. Astâ-zî însă aşi fi criminal daca nu aşi întrebuinţa toate forţele mele ca să'l răstorn. Eu care In anulacestaam văzut pentru a doua oară moartea cu ochii,(daca ’şi va face a doua operaţie la piatră) eu bătrân liberal, ţiu să 'as copiilor miel o ţară libera şi puternică, o Românie mare şi respectata în afară. Ei bine, ce face guvernul pentru ca vitele noastre să poată trece In Ungaria? etc. etc. etc. (Aplause pe băncile opoziţiei, ilaritate pe ale majorităţel) Iar în curtea Mitropoliei un flaşnetar plătit de prefectul poliţiei vacînta : La dorina e mobile Corn puime al vento. ele. etc. Radu Tandără. DIN DISTRICTE SUCEAVA Respectul Legei, ziar din Fălticeni, semnalează următoarea violare a legei comisă de primarul local cu ocaziunea întoc-mirel listelor electorale: Părintele comunei în loc de a întocmi listele electorale comunale odată cu acele pentru corpurile legiuitoare până la 15 Ianuarie şi a le afişa In Duminica de la 18 Ianuarie conform art. 8 şi 9 din legea comunală lasă neconfecţionate listele alegătorilor comunali până în 22 Februarie, când erau expirate ter-minele fatale ordonate de lege atât pentru contestaţii la consiliul comunal, cât şi pentru apel la tribunal. Dacă această violare de lege a fost premeditată sau din negligenţa remâne ca justiţia să se pronunţe. liUZEU Corespondentul nostru special din Buzăd ne scrie cu privire la internarea refugiaţilor Bulgari în acel oraş următoarele amănunte : «îndată după sosirea lor, ei au fost conduşi de prefect, poliţaiQ şi doi comisari la otelul Ma-teescu unde ad fost găsduiţlîn socotola lor. In toate serile cînd se pun la masă în sala de mâncare care e In catul de jos al otelului, eî provoacă o mişcare de curiositate din partea publicului. Eată şi numele lor:Troicin, Dramanof locotenentu Rischeloky, căpitanul Di mitriefi, Stoicof, Bostandji-f cu soţia locotenentul Sin ionof, Ivanof.Lefterof ledorof, Ienoiî, Lordan, Lucef cu soţia Acest din urmă a fost sergent în ar mata noastră şi anume în Roşiori. — După câte mi-au spus, sunt încântaţi de oraşul nostru pe care îl găsesc vesel şi frumos. Cu toate acestea ar dori să ii să hotărască soarta mal curând, dar plna acum de şi prefectul a telegre-fiatln aceasta privinţă guvernului, n’a venit nici p deslegare de la centru.» BOTOŞANI Primim urmftloarea scrisoare : Oesniinlzire ministrului Stalescu Botoşani 1887, Martie 4. Domnule redactor, Citesc In zi irtd* deeri ca d. ministru de justiţie, vorbind de coreeţiunea apii cată instrumentului col ctivist din localitate, a alegat că, intrând In casa d-lui profesor \ dea, cu amicii mei, am fi brutalisatniştedoamnece seafiad acolo. Dăm cea mai formala desminţire a-cestel intenţionate şi răutăcioase ale-gaţiunî. Acest neadevăr al d-luî Eugenie Stă-tescu e atât de mare ca şi acel ce tot a-tuncl l’a spus, că procurorul Crivăţ, cu ocasiunea evenimentelor de la2 Noem-bre în Botoşani, n’ar fi ordonat armatei ca să impuşte asupra poporului cu cuvintele : «trageţi în carne vie». Nu credeam să esiste In istoria noastră parlamentară precedente ca un ministru, şi încă de justiţie, să aibă atâta îndrâsnealâ ca de la tribuna adunare! şi în faţa ţăreî, să’şl permită a clădi atâtea neadevăruri, precum face d. Eugenie Stătescu, ştiind bine ca o poporaţiune întreagă a unul oraş se poate rădica ca un singur om şi al zice: minţi. Iu interesul stabilirel adevărului faptelor spuse de d. ministru de justiţie, ca răspuns la interpelarea d-lul N. Fleva, vă rog a da publicitaţei aceste rîndurl, ca se se ştie de ţara întreagă, ca în urma abuzurilor comise, acest guvern nu se mai poate apăra de cât desnaturând faptele şi minţind în faţa naţiune!. Primiţi, vă rog, d-le redactor, încredinţarea consideraţiunilor mele cele mal distinse ce vă conserv. A. Enacovici. * v * La ocolul Vereştî, din judeţuî Botoşani, este ajutor de judecătorie un domn Alexandru Cantemir, asupra căruia s’au ridicat de plasa întreagă cele mal grele acusărl. Oamenii care au judecăţi la acea cancelarie sunt jefuiţi, se zice, de numitul domn într’un mod scandalos. Ministerul a delegat spre anchetare pe procurorul de Botoşani. Insă d. Tâ-taru are nenorocirea de a’şl primi inspiraţiile de la d. Chr. Pilat, preşedintele seu, şi care are o firească simpatie pentru tot ce e necorect şi onest. In urma stăruinţelor d-lul Pilat s’a făcut de către procurorele o anchetă părtinitoare, insultându-se şi ocorându-se oamenii care voiad s’arate cum au fost taxaţi la judecătoria de Vereştî. D. ministru de justiţie daca voeşte a cunoaşte adevărul nu poate pune temeiu pe ancheta ce ÎI s’a transmis, şi dacă nu va ordona să se facă alta, vom face-o noi de curând ca s’arătăm In ce chip şi cu preţul a câte bacşişuri ţărănimea capătă justiţie sub regimul liberal-naţional. PRAHOVA Cum se represinta interesele judeţului! — Sub acest titlu citim în Democratul din Ploeştl următoarele: Sub regimul d'astâ-zl, advocaţii şi medicii can aparţin colectivismului, au acaparat tot printr’un cumul ne mal pomenit. Cu toate acestea, el ar trebui să ţie cel puţin seamă şi de însărcinarea publică ce o au; dar nici atâta lucru nu înţeleg ca ar urma să facă pentru ochi lume! dacă nu pentru conştiinţa ce le lipseşte. Marţi, comuna Pâcureţi avea un proces la tribunalul local cu un antreprenor de accise depărtat de ia afacere pe timp de vr’o 20 zile pentru că n’a plătit câşturile şi n’avea depusă nici garanţia, cel care pentru această depărtare pretinde să’i plătească comuna ca daune o cifră de 6,000 lei câL ar fi a-renda pe doui ani. Primarul comunei s’apresintat la preşedintele Comitetului permanent al judeţului, care este şi advocat, cerendu’i să ea apărarea comunei înaintea justiţiei, pentru care — bine înţeles — comuna l’ar 11 plătit cu ceva pentru osteneală, dar a spus că refuza fiind ca din parte» reclaman-telui antreprenore este advocat colegul său, uu alt membru al Comitetului permanent, d. Mitu Stefănescu. Printr’aceasta, preşedintele a lasat să priceapă bietul primar că esistâ înţelegere Intre membrii Comitetului d’a nu fi aparatorii intereselor judeţului, ci distrugători bietei comune Păcureţi. — D-nit Al. Iacovescu comisar cl. I, I. M trine cu, cl. II şi D. Corhuleanu sub-co-misar cl. I, toţi pe lângă prefectura capitalei. — Intendentul militar Vrabie Const. şi ajutntul cl. II Alexandrescn Gheorghe, s'a trecut în posi(ie de retragere dupe cerere. — S’a promulgat legea pentru revizuirea pământurilor date conform legei rurale. — D. N N. Andronescu, se numeşte sub director la şcoala de agricultură de la He-rftstr- 0. — D. Nicolae Boiescu, se destitue din funcţia de şef de biuroi'i tn ministerul lucrărilor publice. — D. A. Ionide, esle numit controlor fiscal. — Se acordă împământenirea cu d:s-pensâ de stagiiî d-lul Carol Vincler din Târgu-Jiu. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de la 5 Martie 1887 Camera n’a ţinut azi şedinţă publică; deputaţii aU lucrat în secţiuni. Un spectator. SENATUL Şedinţa de Joi 5 Martie 1887 D. Al. Orescu deschide şedinţa la 2 ore. D. Kirlaeescu citeşte un proiect de lege pentru deslipirea mal multor comune rurale din judeţul Ialomiţa. D. Is. I.erescn crede că proiectul nu e bine alcătuit. Oratorul mal găseşte încă un defect proectulul, dar n’am înţeles care. Oratorul cere amânarea. Senatul o încuviinţează. Se aduce proeclul de lege pentru construirea unul pod pe Argeş. Minibtrul lucrărilor publice fund absent, se amână asemenea şi acest proect de lege. D. Is. Lereseu anunţă d-luî I. Brătianu o interpelare asupra abuzurilor şi inepţiei cu care se administrează judeţul Dîmboviţa. Apoi Senatul trece în secţiuni la 3 ore. licdecu. Primul-ministru va însoţi probabil pe MM. LL. Regele şi Regina până la Vârciorova. La întoarcere d-sa se va opri la Florica unde va rămânea ca în toate săptămânile pana Marţi dimineaţa. ' Căpitanul Baulman este în plină convalescenţă ; dânsul a fost vizitat azi de d. Willamof primul secretar al Legaţiunei Rusiei. Se zice că postul de prefect al judeţului Botoşani a fost oferit d-luî I. Paladi, actualmente director al prefecturei poliţiei Capitalei dar că d. Paladi ezitează d’a primi acest post. & > Aflăm că d. Ion Brătianu a reuşit să învingă ezitaţiunile d-luî Al. Pla-gino fiul, care s’a hotărît a priimi prefectura de Covurlui. /*V Consiliul miniştrilor s’a adunat azi la 5 ore şi jumătate sub prezi-denţa d-lui Ion Brâtianu. D. Lupu Kostaki, noul director general al închisorilor, a vizitat azi penitenciarul Văcăreşti. D-sa va întreprinde în curând o călătorie de inspecţiune generală a tuturor închisorilor di.u ţară. m D Ion Brătianu nu poate mistui alegerea d-luî Paladi în comisiunea socotelilor Statului: d-sa dojenea şi az' destul de aspru pe mai mulţi deputaţi colectivişti invinovăţindu’i că s’au lăsat să fie traşi pe sfoară. f§ Lucrările pentru reconstrucţiunea palatului episcopal la Curtea de Argeş vor începe negreşit de odată cu îndreptarea timpului şi vor fi urmărite cu cea mai mare activitate. P. S. S. Episcopul Ghenadie stâru-eşte foarte mult pentru ca clădirea să fie gata la finele campaniei anului curent. & Duminică 8 Martie, orele 2 p. m. este ziua aniversării societăţii studenţilor universitari «Unirea». Cu această ocasiune, preşedintele va face o dare de seamă generală, după care d. Stavri Predescu, membru al societăţi', ’şi va desvolta conferinţa sa,: Rolul femeel in societate. ACTE OFICIALE Suni numiţi: — D. Lupu G. Coslache, director al in dusurilor, ^ www.dacoromamca.ro Eforia spitalelor civile a hotărît să construiască lângă spitalul Pantelei mon trei barace pentru căutarea boa-lelor infecţioase epidemice. Măsura este din cele mai nemerite şi face onoare Eforiei. Cumpârâtorile de grâu pentru ma-i nutenţiunea armatei se fac de câte- va zile pe o scară foarte întinsă. U-nii văd în aceasta un simptom neliniştitor; noi credem însă că admi-nistraţiunea resbelului voeşte să profite de scăderea ce s’a produs asupra preţului grâului şi care, după toate probabilităţile, va fi numai de scurtă durată. De trei zile Camera nu ţine şedinţî publice sub pretext d’a lucra în secţiuni. Se zice că aceasta o face din ordinul d-lui Brâtianu care a organizat ast-tel un soi do obstrucţionism guvernamental, ca să împiedice pe opoziţiune d'a continua seria destăinuirilor supărătoare pentru guvern. Noi credem lesne că este aşa, căci ne-am putut încredinţa că in secţiuni d-nii deputaţi nici nu se a-dună. Ni se asigură că ceea ce a împiedicat pân’acum şi continuă a împiedica remaniarea ministerială dorită de d. Brâtianu este pe de-o parte greutatea d’a se găsi un titular pentru ministerul lucrărilor publice, iar pe de alta mulţimea candidaţilor care toţi trebuese menajaţi, pentru portofoliul instrucţiune'! publice şi pentru acel al domeniilor. Ne permitem să dăm o povaţă d lui Brâtianu : De ce nu numeşte la lucrările pi b ice pe Colonelul Pas-tia care e prea deştept pentru poştii şi de ce nu însărcinează pe numeroşii candidaţi să facă pe rînd, cu săptămâna serviciul la domenii şi la instrucţiunea publică. • Duminică la 8 Martie curent va a-vea loc al doilea concert simfonic sub direcţiunea d-lui Ed. Wachmann cu graţiosul coucurs al d-nei Constanţa Romalo, născută Cantacu-zino. Iată programul acestei sărbători muzicale : Uvertură, f'Meeresstille und gluc-kliche Fahrt). Mendelssohn, (prima audiţiune). Concert op. 15 pentru Piano. Brahms, (prima audiţiune) esecutat de d-na G. Romalo. a) Maestoso. b) Adagio. c) Rondo. Preludiu din Lohengrin, Vagner. Kol Nidrei, Adagio pentru violoncel. Max Bruch. (prima audiţiune) esecucutal de d-nu G. Dumitrescu. Simfonie în do minore. Beethoven. a) Allegro con brio. b) Andante can moto. c) Allegro. BUN SI NU SCUMP l’rinm Tubrica de conserve naţionale fondata la anul 1879 sub tirma C T. CH RISTOFOR LA MARINAR Calea Victoriei, 100 vis-ă-vis de Cişmeaua roşie sub Jokei Club In curând va sosi asortimentu de toate felurile de : Ape minerale pe periodul an. 1887. Luţernă de semănat Stridii proaspete duzina 2, 50 Mandarine Conserve româneşti Somn de Rin Horn pentru vişinată englezsc Apă de melisă NB. Asemenea posed crema de Călimă-nestl (brânză) ghiuden de Botoşani. Rog dar pe onor. publica nu perde ocasiunea şi a vizita acest magasin spre a se sonvinge de adevăr. Cu stima C. T. CHRISTOFOBU. ^ f D" DÂVIDOVICZ « jţ de la facultatea din Viena $ l spec.boaleinterne.de copii I I SI DE GAT (I | Strada Sf. Vineri No. 1 1 ţ «(vis-â-vis de biserica St. Vineri) ord. 3 — 5 p. m. i CASA DE SCHIMB ALEI. «li. I0«C & B. Mtlttlj Strada Lipscani, No. IE bis Bucureşti, 5/17 Martie VALORI Scadenţa ouponelor Târg lib curs mediu FONDURI DB STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Or Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Or Renta rom. (rur. con) 6 0/0 IMai I No Oblig, de st&t C. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem Iraprum. Stern 1864 7 0/0tM&rlSep Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 Ian 1 Iul Agio — ÎMPRUMUTURI UE ORAŞE Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 Ian 1 iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr. or. B. cu prime loz f. 20 — VALORI DIVERSE Credit Fonolar Rural 7 0/0 1 Ian 1 Iu) Idem Idem 5 0/0 Idem Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem Idem idem 6 0/0 Idem Idem idem 5 0/0 Idem Cred. Fono.Ur. din iaş i5 0/0 Idem Obl, Căâ. peni. fir, soo. io 1 Mai Mo 90 94 84 1/4 18 1/2 71 931/2 36 101 84 8/4 97 90 3/4 8t 1/4 73 109 EPOCA - 5 MARTIE LA ORAŞUL VIENA Cal. I ictorii P al. Dac.Horn. A LA VILLE DEVIENNE vis-a-vis de LIb. S o c e c Recomandam onorabilei noastre clientele pentrn lefilnaiatr »t aolldltnte urmă- toarele noutăţi: Rularie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după •itatrninl profesorului l*r. li. .largrr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete l'rantzuzesti cu balene veritabile. Trousonrl complecte pentru fiilautatl. I.ayctte* aiTrouwouri pentrn copii. Tronsouri pentru pensionate, oteluri ai restaurauturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA’VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec i'imit niiiik;i iii: ras SOSEAUA KISELEV (Ca«a Clwa) D NICOLAE DICESCU Sub-semnatul, suferind de mal mult timp de o gastrelgiâ dispepticâ ale cărei consecinţe fusese perderea poftei de mâncare, digestiune foarte dificilă, slăbirea forţelor etc., cu un cuvânt mi procurase o anemie destul de pronunţată: astă zi, dupeo cură de aproape două luni cu laptele Kefiral d-lul N. Dicescu, simt o ameliorare notabila. In aceea că pofta de mâncare mi-a revenit, digestiunea nu mai este aşa de dificilă şi mă simt tn fine mal puţin slab dc cât Înaintea curei. Nu pot dar de cât să reeunosc erectele laptelui Kefir. Locotenent-Colonel, I. Borauescu. 1887, Februarie 28. Am recomandat unor bolnavi, unor convalescenţi, Keflrulfpreparat de d Dicescu. Acesta mă roagă să spun dacă Kelirul fabricat de el este bun, dacă este bine preparat Ne fiind nici asociatcu d. Dicescu, nici acţionar al fabricei sale atest bucuros bunele calităţi a Kefirulu’ ce prepară. Dr. Lreche. EREZII L. LEMA1TRE SUCCESORII TIRMIIIIOE FER Si ALAMA - ATEIJER MECANIC BUCUREŞTI, - CAlFA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUR STI Se îns&rcinâză cu coustruc-ţiunl de turbine ax mori cu preturi mal reduse de cât acele i din Viena si Pesta. P K F. Ţ U L Unei mor! cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Eseculează repede orl-care lucru de turnătorie saO mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vtn ele. Mare deposit de Fer, rviiixr'i pentru vagonete d^oaixvillo, tzeve ci© tuci. 1VTare asortiment ele ţoieLi'c de moara. La Fert6-sous-Jouars. 111 „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata (le inventatorul (l-nul Frof. Mridingrr pentru SOBE MEIDÎNGER H. Ilcim, Viena, I., KarntlmersLrasse 40 — 42 Patentă ini]), reg. de ta 1334 SINGURA Sucursala generala în BucureM Strada Lipscani No. 9ti lângă Banca Roii ftniei Sobele acestei fabrici sunt premiale eu cele d'intâiu preiniuri: Vieua f 711, lianei 1H77, Furiş iH71, Seebsbaus «778, Urlu «878, Teplitz «7 . Viena «880. Uger « 8.81 si Triewt 1881 ? Aceste sobe sunt Întrebuinţate tn Bucureşti in mai mult dc 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand Hfltel; In laşi, HOtel Trajan (85 sobe) -^n şcoala militară si casarme. — Preferinţa acestor sobe este j asa de mare in cât se găsesc 1 pretutindeni imitaliuni. Prevenim deci pe onor. Pu-[ biic se se lereasca de schimba-' rea fabricatinnei noastre du-rabile si exacte de imitatiuni de tot felul, fie recomandate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. MEiniNGER-OFEN fe-H, HEIM^j, Cafenea na RAŞCA împreuna eu GRADINA Frospecte cu pre turi reduse gratis si franco. se închiriază de la Sf. Gheorghe viilor. Â se adresa Strada BATISTE No. li. TIP VPN7ARP CAI MAB| ° pereche UE V EliZifinE pen tru trăsură, a se a-dresa Slada Batiştea, No It MVEW7 A DE ARMVSARI si IEPE V Eli ZiARE, dc prnsiln, âlANZI, CAI «Ic ALERGARE antrenaţi tir pur singe englezesc. A se adresa iad. Reimer la Paşcani, plasa Snagov (Ilfov). P AQQ A (Bn Academiei, col- unoun. tulBuievardulai.setnchiriază de la Sf. Gheorghe viitor. Aseadreaa Strada Batişte No. 11. CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 5 Martie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilă. . 92 5 0/0 " română perpetuă. 6 0/0Oblig, de Stat(Rur. conv.\ 83 1/4 Impr. cu prime Bucur, (lei 20) 34 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 70 10 lei Oblig.Casei pens (1.300) 190 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 701/2 5 0/0» » » 6 0/0 » » » 96 1/2 5 0/0 » rurale » 84 1/4 5 0/0 » » » 99 Aur contra Argint sau bilete. 17 1/2 93 841/2 36 71 205 811/2 9’ 1/2 85 100 18 Domnule Redactor, Atât prin consumarea ce o fac personal cu liefir-Kumis, cât si în urma întrebuinţărel ce o fac în clientela mea, am observat că Kelirul preparat de d. Dicescu, presintă, toate avanta-gicleunai aliment bun, Hind foarte bine preparat, nrin urmare alusiunea făcută de confratele Dr. Frumusianu relativ la acest preparat nu'şi are Iob. l>r Staucciinu. DE ÎNCHIRIAT In Strada Sfântului Ion notl No. 13, lângă piăţa-mare. Se închiriază de la 23 Aprilie 1888, două case, una mare tn fumului cur-ţei se compune din cinci camere pentru stăpâni, trei camere pentru secretari, bucătărie, pivniţă şi gradină. Una mică lângă strada se compune din trei camere pentru stăpâni, una pentru servitori, bucătărie şi pivniţă. Pentru informeţiuni a se adresa d-lui N. A. lacovakiStrada Mercur, 4 bis de la ora 12 până la 2 dupe a-miază. DE VENZARE SI DE AltEIVDAT MOŞIA GRIXRIJ Districtul lalomitza Porprietatea moştenitorilor B. BOERESCU Ase adresa 11 Slr. Pensionat, Bucureşti nr Ur N 7 Jl D C 200 pogoane moşie, Ut VtllL.Hntîn apropiere de Bucureşti cu trăsura o oră şi 18 minute cu calea feralâ. Doritorii să se adreseze calea Plevnel No. 57. ________ nr INPLIIDIAT Casa din Strada Ut I Hun Ini A I Sfinţi Apostoli No. 42, cu două ătage, aproapede cheurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74. POMI RODITORI ALT0ITI I>E DlFEItVTF, SPECII DIN CELE MAI Renumite calitati'si difer, etati se afla de vanzare ___________LA ___________ IE GRADINA .\iivni(:« liraslca Sub Icoană Str.PolomNo.t04 pe de biserica Icoanei. Premiat cu l-iu preţ: ■•Medalie de dur» la con ursul agricol al eonii ţiului de Ilfov In anul 1881 si 1882, pentru noile varielati de pere renumite: RIGELt S REGINA ROMÂNIEI. MIHM BFfVV, STI TAR C rt Bl Rt ÎCL. precum si pentru alte specii Asemenea premiat cn primul preţ: Diploma de onoare cla- sa liu“ si la expoziţia Cooperatorilor români hi anul 1883 pentru mal multe varietăţi şi calilaţi de diferite fructe. Sunt 28 ani de când ma ocup cn pomologia, pus fiind tn dorinţa unul scop. Dorinţa scopului meu a lost si este, ca sa vad tnli'euga Romdnie d'a fi imbracala cu cele mai bune fx'uctc din toate speciile, ramâind ea mândra vis-a-vis de cele-lalte State In privinţa calităţi fructelor, si ca sa pot face de a mi so roalisa dorinţa, m’am botaral a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei dea fi pe viitor numai cu jwme-talc prclz, ca prin aceasta reducţiune, sa poala a cumpără oricine, iar pentru coli 15 specii de pere, produţiunl 110I ce nu se prevede in catalog, adica Regele si Regina Romanici, MihaiBra.ru, Slefan-cel-Mare s. c. I. acestea se vindeau cu 10 lei pomul,acum insa va fi numai cu 5 lei. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradina si indata li se va trimite.— Tinpul plantatului pomilor pentru primavara a sosit, si cu cât pomi se va planta mal de timpuriu cu atâta este mai bine.— Domnii amatori sunt rugaţi anii trimite comandele cât de timpuriu ca se pot a ie rimite la timpul cuvenit. ORIGINALE NIASINE SINGER Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-litati si in durata Posedă cel mat înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAT ÎNALT,,IMPR0VED“ La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. au primit cel mal Înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singer din toate maşinele de cusut expuse. = MEDALIE DE AUR = Vânzare în rate, si contra bani gata un rabat oonv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi tn toate liliale e noatre. Iaşi Strada Lăpuşneanu G. NEIDUNGER Craiova » Lipscani Băile Eforiei Ploesti » Lipscani — BUCUREŞTI— Botoşani » Mare T.-Severin Aurelianu Domni şi Doamne, Cine vreasâ câştige foarte multe parale şi să facă avere în scurt timp, fără risc şi cunoştinţe speciale este rugat să scrie imediat Dom. Thiza, 52 rue d'Âssas. Paris. Afacere nouă şi de mare Importanţă. DE ÎNCHIRIAT De la Sf. Gheorghe viitor CASA d-lul V. HIOTT din Str Luterana No. 15, mobilate si nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal. şopron de 5 trăsuri 2 pim niţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Asemenea şi de arendat de laSf. Gheorghe viitor moşia d-sale Gopaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişle. Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar în toate zilele de la orele 8 de dimineaţă până la orele 5 seara. 011 IW/lur Doua perechi c&sseîn Bucu-|||ţ \ L \/, \III’j resci, cartier central, pe o intindere de 2000 şi mal bine m. p. in cari se coprind, clădirile, gradina, florărie, bai, etc. Peste 40 saloane şi camere afară de cdlmia, grajd, şopron, 4 pimniţi instalaţie de apa, iluminaţie cu gaz, sonerie electrica etc. Pentru plata se fac inlesniri prin buna înţelegere. Informatiuni la Administraţia acestui Ziar NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL IM*. S.S. PĂRINŢI limDICTINI din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don M A N U E I. O V N E, Prieur 2 MLDALII DE AUR: Bruxeila iS60, Londra i884 cele mai înalte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 OE PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benediclinl, cu o dosă de câte-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care'l albeşte, consolisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUI 3. RUE HUGUERIE, BORDEAUX Deposit la toate farmaciile, parfumcorl şi Coafeorl representante pentru Ro-I mânia, Serbia şi Bulgaria; Agenţi* Comercialii Francez* din G*lâti si| suenr sălcie ei. ULTIMA ORA DIN NAUNTRU La deschiderea şedinţei de azi a Camerei guvernai a cerut se se pue în discuţiune legea pentru modifica-ţiunea convenţiuneî de comerciu cu Germania, cu toate că acea lege nu era la ordinea zilei şi cu toate că, printr’un vot formal dat eri, Camera hot&rise se lucreze şi azi în secţiuni. D. Palladi s’a ridicat cu vehemenţă contra cererei guvernului pe care a calificat’o cum merită, şi a reuşit a împedica încercarea d'a se dobendi, prin surprindere, votarea unei legi de o deosebită însemnătate. Comitetul central al partidului liberal-conservator se va întruni mâine Vineri la 5 ore după amiazi Iu clubul liberalilor-conservatorî. Secţiunile Camerei nu s’au ocupat azi de cât cu proiecte de legi de o însemnătate cu totul secondară. A-ceate proiecte au fost admise aproape fără nici o discuţiune. Numai in secţiunea I-a proiectul de lege pentru subvenţionarea de către stat a spitalului din Sinaia a dat loc la o discuţiune destul de vie care a şi avut de rezultat respingerea proiectului. lată textul interpelare! ce d-nu Isaia Lerescu a adresat azi In Senat d-lui ministru de interne, şi de care am vorbit în numerul nostru de eri: Interpelez pe d-nu Preşedinte al consiliului de miniştri, asupra stă-re'i abuzive şi inepţia cu care se administrează districtul Dâmboviţa. Numirea d-lui senator T. Boldur Lăţescu prefect la Botoşani este definitivă. Felicitările noastre botoşenenilor. In cercurile colectiviste se spune că d-nu general Gantili nu va mai fi trimis înaintea unui consiliu de rtsbel ci Înaintea unui consiliu de anchetă pentru greşeli disciplinare. DIN AFARA 1‘aris, 17 Martie. — Se anunţă din Roma că guvernul italian nu voieşte sS disolve Camera, pentru că rapoartele prefecţilor constată ostilitatea ţârei pentru politica urmată In afară de cabinetul actual. Londra, 17 Martie. — După «Standard» numărul persoanelor arestate la St.-Petersburg ca compromise In recentul complot Îndreptat contra Ţarului, ar 11 de 120. După acelaşi ziar cabinetul rusesc ar fl in ajunul unei modificări. Contele TolsLol ’şl ar da demisiunea şi ar fl În- locuit printr'un general la ministerul de interne. Viena, 17 Martie. — «Noua Presa Libera» vorbeşte de negociările ce se vor începe în curând între România şi Vaticanul cu scop de a se trimite din partea guvernului român un represin-tânt pe lângă papa. Guvernul român ar permite în acelaşi timp Monseniorului Palma să stabilească în România misiuni şi şcoli. Viena, 17 Circulă ştirea în cercurile politice că representantul Austriei la Cetinge a fost rechemat la Viena. Roma, 17 Martie. — «Agenţia Ştefani» anunţă că generalul Gene va fi îndată înlocuit în comandamentul săO. (Agenee Havas). Madrid, 17 Martie.—Zgomotele de o criză ministerială câştigă din ce tn ce mai multă tărie. Eri în culoarele Camerei o cearta din cele mal violente, s’a născut între d-nil Vega de Armijo şi ministrul de Interne. Petersburg, 17 Martie. — Gazeta din Moscova crede că bunele relaţiunl cereexistâ astâ-zî Intre Franţa si Rusia artrebui săflelntârileprintr’un schimb de servicii reciproce. Londra, 17 Martie.—Jurnalele en glezeşti, afară de Morning Post combat ideia resturnăreî lui Ismail Paşa în Egipt. Londra, 17 Martie.—Regi 11a Vi ctoria a adresat o telegramă Ţarului felici-tându-l de a fl scăpat de atentatul ce nişte criminali au Îndreptat în contra persoanei sale. Paris, 17 Martie. — Le Journal des Dcbats de azi dimineaţă zice că intenţi-unile exprimate de guvernul englez se potrivesc puţin cu purtarea agenţilor englezi In Egipt. Englitera, zice ziarul parisi&n, nu se va resemna a evacua Egiptul de cât când va fl silita la aceasta. înţelegerea între cabinetele din Paris şi din Londra conchide Le journal des Debats, ar fl cu toate acestea uşoară dacă Englitera ar lucra la Cair aşa precum se vorbeşte ia Londra unde o ocu pare a Egiptului se consideră ca oneroasă. Roma, 17 Martie. — Guvernul italian a rechemat pe generalul Gene. Ras-Alula a înapoiat transportul de arme ce’l conflscase. (Agenţia Liberă). NUVELE FINANCIARE La Sibil biletele de bancă Române abia ating cursul de 8 fl. 50 kr. La Braşov 8 fl. 45 kr. Argintul Românesc şi mal scăzut 8 fl. 40 kr. —o— Renla 5 0/o amortisabilă a reprins cursul dinaintea ultimei crise ast-fel ea co-tezoa azi la Berlin şi Frankforl 92,75- 93. Comunalele 50 0/o la Berlin 93,25. 6 0/o C. F. R. 104,30 ; 5 0/0 C. F. R. 100,70. SPECTACOLE MARELE CIRC 8ID0LI IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strada Folilzii Ao. î IN TOATE ZILELE MARE REPRESENTATIE cu j>r*ogr*am soliiixik>at DESCHIDEREA CASI LA 71/2 SEARA ÎNCEPUTUL LA 8 1/3 ORE SEARA TEATRU BOSEL Vineri la 6 IVIax'tie 1 887 MADEMOISELLE IRENA ni VLADAIA PRIMADONA ROMANA DE LA Opera comica clin Paris. Cu ocaziunea întoarcerii sale din Rusia va cânta: 1. Mignon, air des Hirondelles par Am liroise Tliomas., 2. II Bacio (valse) par Arditi., 3. l’Africaine »air du semmeil« par Uleyorbeer., 4. MireiUe, Grand iar par Gounwd. Se va termina cu aria romana 5. Amor-Vals de.Margaritescu. Biletele se găsesc la librăria d-lui Graex'e vis-â-vis deTheal.ru Naţional şi la Couli- seria Capsa.____ Ti|)(igrnlia yiariilul «MIMICA» www.dacoromanica.ro