ANUL II No. 382. A DOUA EDITIUNE JUOI, 5 (17) MARTIE 1887 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I St 16 A FtE-CAREI LUNI SI 8E PLĂTESC TOT-CAJNA ÎNAINTE IX BUCUR ESC! La ca“>a Administratiune1 l\ TARA: Prin mandate postalt. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. I\ STREIXATATE: La t^ate ofllciele pos tale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, e luni 25 lei. IA PARIS: Segasestejurnalul cu 15Cent. numerul, la Kioscul din rue Montniartrc I 13 Bulevardul St. Gi-ntiain No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: la Ajjenee Ha vas, place de la bour se, 8. Ajjence Llbre, rue Soire Dame des Victoires S0, (Place de la Bourse) pentru Paris, Franela, Germania, Austro-l'ngaria. Italia 3i Ilare» Bri Iunie. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 BANI UN NUNIER VECHlb Grigore VENTURA Prlm-redactor lesponsabll APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAI IA t!o. 3.—Pista, Episcopiei.—mo. 8. i c. iiiuTi/ii i m\ HOŢII DE DRUMUL MARE MEMORIUL un STOICA ALECSANDRESCU NE RO NE FEMEIA MORTULUI I. C. ItltVTIVM 1 m Bunul simt de mult hrăneşte, In mintea ori eărul om care vede ce se petrece, bănuiala ca multe şi mari trebue să fie gheşefturi/e, mai pe româneşte, hoţiile care au îmbogăţit de erl până azi colectiviştii şi i-aâ îndulcit într’alâta la putere. Fie-care simte că este In aceasta privinţă un mare necunoscut şi speră că viitorul ’1 \a descoperi. Din când In când, ce e drept, colţul vălului se ridică, lumea întrevede câte un scandal, căte o turpitudine, câte o hoţie, dar îndata, In jurul celui dat de gol, sar In ajutor toţi fraţii colectivişti alarmaţi, ’1 acoperă cum pot; căci la el spiritul de solidaritate se confundă cu spiritul de conservaţiune. Daltmintrelea vorba Românului: 0 mână spala pe cea-l-alta, şi amândouă obrazul. EI bine, azi de obraz fle vorba. Obrazul colectivităţeî, faţa, fala eî, este marele I. C. Brătianu el însuşi. Cel puţin acesta este el curat, nepătat, cinstist, băneşte vorbind ? Că tolerează hoţiile altora, nu e vorbă, aceasta se vede pe faţă; a şi mărturisit. întrebarea remâne daca el însuşi participă la ele, daca se foloseşte, daca bagă In punga ? Nu vom răspunde cu vorbe, trebue fapte, şi fapte positive, incontestabile ; căci, trebue să mărturisim, sunt mulţi, (înainte erau şi mai mulţi), chiar din oposiţie, dintre vrăjmaşii săi politici cel mal neîmpăcaţi, cari ’ţl spun cu o naivă sinceritate: «Toate ca toate, dar «cel puţin Brătianu e om cinstit; el «personal nu fură!» Aşa să fie? Al la fapte 1 Când a venit la putere d. I. C. Brâ-tianu avea, ca şi C. A. Rosetti datorii; aceasta e cunoscut. Aceste datorii erau pe !a prieteni d’aî săi. Văzendu-1 tare şi mare, prietenii aQ voit să reintre în paralele ce T împrumutase în timpuri de restrişte. Dorinţa era fireasca, legitimă, şi cazul obicinuit. Pe fie-care zi vezi creditorii cutărul om pus tn slujba că se bucură, şi nâ-dăjduesc, din această împrejurare, plata creanţelor lor. Creditorii d-lui I. C. Brătianu au fost pe deplin achitaţi. Dar cum ? din leafă ? sau mal exact din lefurile sale ? Nu; de şi acestelefurîseurcăla vre o 80.000 lei anual. Nu dinlefurl, nici din venitul săi! particular ’şî-a plătit d. Brătianu datoriile. Amicii săi n’au voit să îl reducă la o aşa penibilă extremitate. Au născocit alt-ceva : Faimoasa subscripţiune publică pentru recompensarea virtuţilor sale cetăţeneşti. Idea aceasta a fost minunată; ea a prins grozav. Subscripţia creştea cu miile şi zecimile de mii leî. Din primii bani încasaţi, creditorii d-lul Brătianu ’şl-au scos mal întâii! sumele ce acesta le datora de mal mulţi ani cu dobânzi cu tot, şi apoi, subscripţia rămânând deschisă, s’a mal strâns şi pentru d. Brătianu, ceva bani albi pentru zile negre— cum zice d-sa. O sumă de vre-o 700.000 au 800.000, lei, cu voia d-voastră. Aceasta este cea ce se zice milionul Iul Brătianu. D. Ştefan loanidi a fost bancherul care i-a strtns, care i a păstrat la ei cu dobîndă, şi care mal acum doi ani, In urma falimentului Spartali, stând să cază şi el In faliment, s’a grăbit să ÎI numere d-lul I. C. Brătianu, împrejurare caren'ar fi fost străină, se zice, Inlâturărei falimentului său propriu. Existenţa acestui subscripţiunl nu se poate nega. Eacă un fapt. Să II analizăm. Cinstite? D. I.C. Brătianu el însuşi judece: Dacă ar fi aliat că un prefect sau poliţaii!, sau un magistrat a uzat d'acest mod ingenios şi productiv d’a plăti pe creditorii lor şi d’a strlnge ceva bani albi pentru zile negre, ce ar 11 zis d-sa ? Daca amicii prefectului ar fi deschis o asemenea listă de subscripţie în fo losul lui, în judeţul şi printre arendaşii, proprietarii şi funcţionarii administraţiei acestuia, n’ar fi zis d-sa că prefectul acela e un om necinstit şi că aşa numita «recompensare a virtuţilor» nu e de cât o adevărată hoţie ? Negreşit. Daca amicii cutărul magistrat ar deschide mâine la uşa tribunalului o lista de subscripţie pentru recompensarea virtuţilor sale judecătoreşti, care din împricinaţi s’ar codi oare să subscrie în acea listă? Ba încă subscripţiile, cred, ar merge în proporţiune cu importanţa proceselor, şi, paremi-se, In raport invers cu dreptatea causel. Oare ce am zice noi, şi d. I. C. Brâtianu el însuşi, de un asemenea magistrat, şi cum am califica alt-fei de cât hoţie faptul băgăreî In pungă a produsului subscripţiei ? Aşa fiind, care e deosebirea între faptul d-sale şi exemplele de mal sus? Nu poate fi nici una. Asemănarea este însă cu atât mal perfectă cu cât ne am opri să examinăm numele şi calităţile subscripto-rilor. La fie-ce nume, la fie-ce sumă am putea (pune în faţă răsp'ata plăţel, şi la toţi, fără de excepţie, cred, că s’ar putea aplica proverbul român : A dat un oii, şi a cerut un boii. Să nu perdem însă din vedere că acel ou intra în cămara d-lul Brătianu, iar boul eşea din zestrea moşiei strămoşeşti 1 Cinste e asta ? Curat lucru ? In casa sa, la masa sa, şade însă un om, confidentul său, intimul său sfătuitor, şi amic al familiei. Acesta e neînsurat, are o avere ce se socoteşte de mal multe milioane, a-vere d’altmintrelea înconjurată cu mult mister şi pusă cu mare îngrijire la a-dăpostul evenimentelor. E plasată în străinătate. Două mari şi splendide imobile în apropierea Operei la Paris aparţin a-cestuî om. Averea aceasta e de curend făcută. Sunt 11 ani, milionarul n’avea cemlnca, şi purta—zice legenda—pălărie de paie la Ianuarie şi ghete de brunei. De unde milioanele ? Nimic mai simplu. De 11 ani acest om este marele samsar, antieprenor, furnisor, şi constructor al Statului ! Nimic nu cumpără statul, nimic nu vinde, fără Carada. Licitaţie sat! fără licitaţie, Carada, Banca Naţională, Carada, negoţiere de rentă, Carada, cumpărare de material deres-bel, de material de drumuri de fer, ori unde îţi arunci privirea, Carada, ear Carada şi tot Carada. Intimul Primului ministru al ţărei, admis In cenaclul familiei sale, aprins patimă de copil lui. Se zice că ÎI va lăsa moştenitori şi e probabil. D. I. C. Brătianu Insă nu fură. Toate catoale^dar el, personal, e cinstit. Nu e aşa ? M. ,11. TELEGRA M E AGENŢIA HA VAS Sofii», 15 Martie. Erl seară ou ocasiunea arfiversănî naşterii Regelui Italiei, cinci până la şase sute de persoane s’aiî dus pe la orele 8, cu facle la contele de Sonnaz, agent diplomatic al guvernului italian, şi aQ făcut o ovaţiune strigând : Trăiască Ralia! Trăiască Regele Umbert! Un irtipiegat al consulatului veni atunci să previe mulţimea că contele de Sonnaz nu erea acasă. In timpul zilei regenţii, Preşedintele Consiliului si mini trul afacerilor străine au fost la Consulat spre a felicita pe contele de Sonnaz. Solia, 15 Martie. Consiliul de miniştri a decis ca rublele cari până acum erau refuzate de Casele Statului, să fie primite pentru plata im-positelor, cu cursul de 3 franci rubla. Vleiia, 15 Martie. Camera a respins cu apel nominal şi prin 193 voturi contra 82, moţiunea deputaţilor cehi cari cereau ca biletele de Banca Imperiului să fie redactate în diferite limbi. Yioita, 15 Martie. După o depeşă din Cracovia raportul Marelui măiestru al Poliţiei din St.-Pelers-burg stabileşte că împăratul se ducea în sanie la Catedrală dar că ivindu-se un uşor accident pe drum, Majestatea Sa a apucat pe altă cale, însărcinând pe unul din aghiotantul sel să’l represinte la ceremonia Ia care proiectase să asiste. După o alta sorginte, perechea Imperiala se întorcea de la Catedrala, când un individ arunca o bomba sub trăsură M. Lor. Dar firul legat de bomba, si care trebuia se producă explosiunea, scăpând din mâna celui ce aruncase projectilul, nu s'a putut produce erplosiunea. Individul a fost arestat, precum şi un altul care ducea asemenea o bombă. AGENŢIA LIBERA Paris, 15 Martie. Ziarul «Les Debats» spune că Franţa monarhistă şi clericală ar fi mal suspectă regelui Italiei de cât Franţa republicană; dar înclinări tiresci fac ca Regele să caute un puncL de reazim la represenlanţiî principiului monarhiei în Europa. Paris, 15 Martie. Ziarul «La Republique francaise» zice că alianţa Italiei presintă foloase certe pentru Austro-Ungaria şi pentru Germania, însă aceaslă alianţă nu poate fi ele nici un folos pentru Italia care nu arc a se teme de nimeni. Madrid, 15 Martie. In şedinţa Cortesilor, ministrul afacerilor străine a declaratcă Spania 'şl va menţine prerogativele sale în Maroc. Guvernul va pune toate silinţele ca şi drepturile Spaniei se lie respectate. Dar, a adăogat ministrul, dacă rectificările de fruntarii în Maroc vor fi adevărate, Spania nu va putea păstra neutralitatea ce ’şl-o impusese. Belgi-ad, 15 Martie. In curând se va da la Curte un mare prînz da gală în onoarea d-lul Hengelmul-ler de Hengelvar noul ministru plenipotenţiar al Austro-Ungariel în Serbia. Belgrad, 15 Martie. Intr’o întrunire ţinută aici do cel mal însemnaţi comercianţi al oraşului s’a hotărât de a crea o bursă de efecte publice şi de grâne. Moscova, 15 Martie. In privinţa esecuţiunilor din Rusciuc, d. Katcofl’scrie în jurnalul săQ că în a-ceastâ împrejurare Regenţii aQ fost nişte instrumente oarbe a'e politicei cea crudă a Germaniei, care ar admite mal de grabă o ocupaţiune rusă de cât o unire solidă făcută de bunăvoe între Rusia şi Bulgaria. Sofia, 15 Martie. Doi căpitani de cavalerie aQ plecat azi la fabrica Krupp din Esen pentru a lua în primire materialul de resbel comandat acolo. Aceşti ofiţeri se vor ducedupe aceia la l’estaspre a cere permisiunea de a cumpăra cal şi <*.’! exporta în Bulgaria. Sofia, 15 Martie. Cu ocasia aniversărel naşterel regelui Humbert, o mulţime numeroasă a organi-sat o retragere cu torţe înaintea casei consulului general al Italiei căruia ÎI au făcut o ovaţiune enlusiastă. Muzica militară a cântat în lot timpul inanifestărcl. Viena, 15 Martie. Corespondent za politica zice că în cercurile bine informate din Bucureşti se crede că d. Sturza ministrul inslrucţiunel publice va însoţi pe Majestăţile Lor Regele şi Regina României în călătoria Lor la Berlin. Din această causă d. Sturza nu va putea veni la Viena decât pe la finele Iul Martie. Pesta, 15 Martie. In sferele oficioase se speră că reînceperea iminentă a negocierilor pentru în-cheerea unul tratat de comerţ între România şi Austro-Ungaria , va avea de resultal cel puţin încheerea unei convenţii provisorie, imposibilitatea de a se prelungi starea actuală de lucruri fiind recunoscută de ambele părţi. Pefersburg-, 15 Martie. Ministrul de resbel, din ordinul Ţarului, a publicat un decret prin care se măreşte solda ofiţerilor, tn acest decret ministrul exprimă speranţa că ofiţerii vor şti să se arate demni de această favoare. Mailritl, 15 Martie. Un imposit de 1 0/0 s’a înfiinţat asupra cupoanelor acţiunelor de tot felul, precum şi asupra cuponului datoriei interioare A 0/0. Această ştire a provocat o scădere simţitoare la bursă. Sgomotele relative la o raodificere ministerială cresc. Viena, 15 Martie. Wii-IW Algmeine ZeUltng a urnita JE. Nerone, al cincelea împărat al Românilor n’avea o fire tocmai blândă şi biografia Iul s'ar putea lesne reduce la aceste două cuvinte: chiefurl şi asasinate. Pomelnicul prescurtat al omorurilor ce a comis numerănumele mumei sale Agripina. a fratelui săQ vitreg Brita-nicus, a soţiei sale Octavia, a PopeeI, apoi al lui Pisone, Seneca, Lucan, Pe-trone şi a.1 ţi. Ca petreceri, II plăcea băutura prin cârciumi, luptele cu gladiatori, desfătările, sau mai bine zis, desfrânările cu femeile publice. Făcea poesit proaste, juca pe scenă prost şi osîndeala moarte pe cine nu'l aplauda. Un prieten zicându ’l o-datăcă omul cât trăeşte trebue se petreacă şi că dupe ce va muri puţin Ii pasă dacă va arde lumea întreagă, Nerone găsi că e mult mal nostim lucru să vaza cu ochii cum arde un oraş şi dete foc Romei. Aceste jocuri împărăteşti se sfârşiră în urma conspiraţiei urzită de Vindex, guvernatorul Galiel celtice, şi de Galba, guvernatorul Spaniei. Nerone restur-nat fugi şi puse pe un sclav sa 'I ucidă. Ultimele sale cuvinte fură : »Ce mare artist pierde omenirea I Qualis artifex pereo ! Criticul francez, Paul deSaint-Victor, rezumă ast-fel portretul lui Nerone : »Un copil răsfăţatcăruiaînlemplareai-a dat un imperiu drept jucărie, un copil răutăcios şi stricat, In stare să ceară şi luna ale cărei raze se oglindesc Inlr’un hârdâd cu apa!» Cu amănuntele biografice lăsate de Suetone, Latour deSaiht Ybars, Zeller şi a^i scriitori, d-nu Petre Cossa, poet dramatic italian, a făcut o dramă In cinci acte şi un prolog. Ar fi mal corect să spui că d-nu Cossa a făcut şase tablouri relative lamoralul şi moravurile Iul Nerone, căci numai drama nu se poate numi aceasta exposiţie a diferitelor faze prin care a trecut împăratul roman. Cossa când a făcut această lucrare, n'a scris pentru teatru o operă care să rămâe, n’a căutat să ţese intrigi care pot interesa publicul, a modelat un tip cu carne şi cu oase si ’i R dat pielea tragedianului Rossi. A scris pe Nerone pentru a da ocasie Iul Rossi să ’şi des-faşure toate puterile, să se arate sălbatic, fricos, mândru, iubitor, laş, beţiv, desfrânai, să ne poată uimi prin diversitatea jocului săQ, prin înlesnirea cu care trece de la un cnracter la altul, prin gimnastica sa artistică. Aceasta fiind intenţiunea autorului, drama nu mal poate fi supusă la nici un fel de critica şi n'am nevoe să mă mal preocup de cât despre modul cum a fost interpretată. D-nu Gr. ManoJescu, In beneficiul căruia s’a dat această dramă, avea de la cap până la picioare fisicul şi demersul unul Nerone afemeat, sălbatic şi dobitocit. Cu buza lăsată In jos, cu privirea Impâiejinatâ de beţie şi desfrâ-nărl, masca nu lăsa nimic de dorit. Varietatea jocului în diferitele scene, mal ales In acea a beţiei şi a mortel Iul Nerone, e bine studiată, bine interpretată. Tot atât de drept trtbue să mă arăt şi pentru d-nu I. Petrescu, care a fost un Menea'atc perfect. De la începutul şi până la sfirşilul dramei, d-sa nu’şi a perdut surlsul de satir, vorbirea glumeaţă, tonul înţepător al bufonului. Şi'a înţeles bine rolul. Act ea de şi apare în toate actele nu e un rol însemnat; dupe două trei tirade rostite cu mult foc şi asprime, d-na Aristita Manolescu, e silită să rămâe femeea resemnată, statua, astfel cum a creat’o Cossa, care nu s'a gândit de cât la Nerone şi a sacrificat pe toţ.1 cel Pal ti. înainte de a sflrşi aş vrea să fac o mică rugăciune d-lul decorator al scene'. Statua zei(el Venera e aşezată la dreapta spectatorului şi stă cu... cu c. f. r., sau catarama întoarsă. Astfel că atunci când Egloga cade In genucln îoaintea statuel şi se roagă să’l vie în ajutor, publicul pufneşte de rls, câci rugăciunile par Îndreptate nu spre VeDera, ci spre lună. 1). B. R. INF ORMATIUNI Eri ia Senat prinţul Dim. Ghika se arata furios din causa destăinuirii d-iui Fleva, făcută în şedinţa de Luni a Cameriî privitor la retuşul succesiunii Ogrezeanu, de ctitre E-foria spitalelor civile. Beizadeaua adusese chiar un dosar prin care a căutat se dovedească ca legaturile erau atât de numeroase în cât Eforia nu putea primi succesiunea nici sub beneficiu de inventar. Ceea ce înse n’a explicat prinţul Dim. Ghika e cum succesorii s’au luptat atât de mult ca se obţie o succesiune în care pasivul covîr-şeşte activul, ba au făcut chiar pentru aceasta aşa sacrificii în cât au luat de avocat pe d. Stâtescu care nu e tocmai avocatul cel mai ielten din baroul bucureştean. * D. Dim. Sturza a spus eri în cu- loarele Senatului în mijlocul unui cerc de senatori, că corupţiuneu fi imoralitatea aii ajuns atât de mari în i corpul profesoral In cdt d lui să de i clară incapabil d’a aduce o îndrep tare in departamentul instrucţiunii. Această declaraţiune a fost privită ca indiciu a apropiatei retrageri a d-lui Dim. Sturza de la ministerul instrucţiunii publice. X D. Eug. Stâtescu de şi iarăşi indispus a bine voit a lua parte ia şedinţa Consiliului miniştrilor ţinut azi la Palat sub prezidenţa M. S. Regele. Boala d-lui Stâtescu pare a fi, de rândul acesta, serioasa şi nelinişteşte mult pe familia şi pe amicii sei cari ar fi hotârit se ceară o con-sultatiune distinsului nostru specialist, doctorul Sutzo. Intr’adever d. Stâtescu, aşa de calm obicinuit, a devenit de câte-va zile de o iritabi-litateextremă, iritabilitatecare, fiind date unele dispoziţiuni ale bolnavului, eonstitueşte un simptom foarte grav. * Consiliul permanent de pe lingă Ministerul Instrucţiune! publice s'a pronunţat contra strămutare! ce d. Dim. Sturza voia se infiigeze d-lor profesori Dobrescu şi Sava Stefă-nescu. X Un congediu de 15 zile a fost a-eordat d-lui Stâtescu paşa de la Tulcea. Amicii sei spun ci densul vine in Bucureşti se caute ceartă d lui N. Fleva. Dupe delegaţiunea Consiliului miniştrilor ? X Acum cât-va timp am spus că d. d. Costescu Comăneanu se ocupa la la Paris cu studierea regulamentului Camerii Franceze, ca se se introducă şi la noi amendele şi închiderea deputaţilor. Voinţa Naţională a desminţit a-tunci ştirea noastră. Pentru a dovedi cât de exact erea ştirea noastră, vom adăuga un detaliu. D. Gen. Lecca a dat chiar d-lui Costescu o scrisoare de recomanda-ţie pentrud. Floquet,f>reşedinţele Camerii franceze, ca se’i înlesnească mijloacele d’a face studiile cu care e însărcinat. Putem chiar spune că d. Costescu-Comâneanu e atât de măgulit d’a avea acea scrisoare în cât o arată la toata lumea Ja Paris. Un detaliu interesant. D. Gos-tescu şi a făcut cărţi de visită cu menţiunea: deputat în misiune. X Consiliu! superior sanitara terminat şi prezintat ministrului de interne proiectul pentru creaţiunea institutului bacteriologic din Bucureşti. Acest proiect va fi supus chiar zilele acestea Adunârei Deputaţilor. X D. Ioan Brâtianu a fost azi dimineaţă la ministeru de resbel unde a stat aproape o oră. X O comisiune compusă din d-nii gen. Arion, col. Cruţescu şi col. Dim. Maican a fost însărcinată se examineze un nou model de puşcă cu re-petiţiune şi un model de mitralioză uşoară, putând fi purtată şi manevrată de un singur om, oare au fost prezintate de curând ministerului de resbel. Experienţele se fac în prezenţa inventatorului care se găseşte în Bucureşti. X D. Torok, noul ajutor de primar, a fost însărcinat ca şi predecesorul seu d Ştefan Petrescu cu serviciul acsizelor. X Luni au început, sub direcţiunea d-lui inginer Beleş, inspector general al domenielor, lucrările pentru instalatiunea aftaţiunei agronomice din nou creată pe lângă şcoala de agricultură de la Herestreu. Ar fi bine ca cu această ocaziune se se facă şi împrejmuirea şcoalei care se aşteaptă de aproape 20 de ani. X D. Lupu Costalei, numit director generai al penitenciarelor, va fi Înlocuit, se zice, la prefectura de Botoşani prin d. Radu pe care d. general Lecca nu’l mai vrea la Bacau. X Aflăm, că comisiunea mixtă pentru regularea frontarielor dintre România şi Austro Ungaria îşi va reîncepe lucrările la 15 Aprilie stil nou. X O comisiune funcţionează la ministerul justiţiei ocupându-se se întocmească un nou proiect de reformă a magistratureî, lucrat dupe o lege italiană. Însuşi membrii acelei comisiuni au mărturisit că proiectul nu va putea fi gata înainte de sesiunea viitoare a Corpurilor legiuitoare. Rămâne dar de minciună Mesagiul Tronului în care M. S. Regele zicea la 15 Noembre : < «Ministrul justiţiei ve va presinta chiar in sesiunea aceasta, proiectul de lege destinat a asigura o mai mire stabilitate în posiţiunea legală a magistraţilor etc.» X Eri seara membrii opoziţiunil parlamentare s’au întrunit la d. Marghiloman. D Carp a mal făcut oare-care dificultăţi. Toţi ceî-l’alţ' membrii presenţî au arătat dorinţa lor d’a ajunge cu orice preţ la unire fără condiţiuni şi intelegându-se numai asupra ces-tiuniî răsturnării guvernului. D. Carp n’a putut sta până la sfârşit căci a fost nevoit să plece cu trenul de 11 ore, spre Moldova, având la Iaşi un proces personal. In absenta însă a d-lul Carp, tot! membrii presenţî au hotărât ca delegaţii grupului parlamentar să urmeze negociaţiunile cu opoziţiunea din ţară ca să ajungă cât mai curând la o înţelegere, şi maximum în termen de 3, 4 zile unirea se fie un fapt îndeplinit. X Regele şi Regina vor călători pine la Berlin în cel mai strict incognito. MM. LL. nici nu vor pleca cu tren special, ci vor lua obicinuitul exprex de Verciorova de la 8 ore seara; se vor adăoga numai la tren două vagoane regale. X Azi a venit la Gurteade Gasaţie sect. 11,recursul lui Stoica Alexandrescu. Afacerea a fost amânată la 11 Martie. X Estragem dintr’o scrisoare cu data de eri a corespondentul ui nostru din Rusciuk : Liniştea continuă a fi perfectă şi iritaţiunea popnlatiunei începe a se împuţina autoritatile începînd şi ele a uza cu mai multă moderaţiune de drepturile cele dă starea de asediu. Arestaţiunile para fi încetai încă de eri nu s’a mal făcut nici una. Eri a fost liberat din închisoare Preotul Dimitrie SalcefTasupra căruia fusese bănuiala d’a fi întreţinut relaţiuni cu refugiaţii bulgari în România. Tot eri d. Petroff a inspectat vasul de resbel Golubşik ancorat în faţa Kusciukului. Se aşteaptă sosirea d lui Stam-bulofT. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Ylena, 15 Martie. — (Gale indirectă). O înalta personalitate militară, lntreţi-năndu-se cu un corespondent al unul jurnal străin, s’a exprimat In termenii următori asupra situaţiunel actuale: Rusia nu va ocupa Bulgaria fiind-că ea este In acest moment incapabilă de a o face. Daci Rusia ar trece prin România, Austria se va afla In necesitatea de a începe resbelul. Pe de altă parte, debarcarea unei armate de ocupaţiune la Varna saii la Burgas, ar fi o operaţiune riscată. Lucrurile ar sta alt-fel dacă aceste oraşe s’ar afla In mâinile insurgenţilor bulgari; iată pentru ce neisbânda ultimei conspiraţiunlsileşte Rusiaa amâna planul ei de ocupare. De altmintrelea România fiind în posesia Dobrogiel ţine cheia Bulgariei. Sofia, 15 Martie. — (Gale indirectă). Demoralizarea se propagă în rândurile armatei. Caşurile de indisciplină devin din ce In ce mal frecuente. O secţiune a regimentului 5 a refusat de a se supune ordinelor şefilor săi; s’a trimis o companie care a desarmat şi a arestat pe nesupuşi. Berlin, 16 Ma rtie. — «Gazeta Germaniei de Nord», vorbind de atentatul contra Ţarului, zice că trebue să se aştepte desluşiri nuol de oare-ce ştirile din Londra In aceasta privinţă nu sunt cu totul vrednice de crezut. Ziarul «Die Post» crede ca coaspira-ţiunile ce se fac astă-zl In Rusia riu sunt de origina nihilistă, ele ah de scop de a impinge Rusia la un resbel. Europa. adoagâ «Die Post» trebue să aştepte ca Rusia să se asvârle In Întreprinderi temerare In urma convulsiu-nilor sale interioare. Berlin, 10 Martie. —La sărbările de la 22 vor asista şi membri din casele domnitoare. Boina, 16 Martie. — Guvernul are intenţiunea de a regula definitiv situa-ţiunea Italiei la Massuah, ocupând platoul Sennit. Expediţiunea va fi pusă sub direcţiunea generalului Dezza. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (47) Ai.EXIS BOLY1EB FEMEA MORTULUI PARTEA DOUA XV Valorile casei Wilson — Nu era vorba se te duel îndată; d. Picard va fi slobod abia pe la 10; cel cel l’a't va sta acasă plnă la 11 şi 1/2; clnd s’o întoarce pe aici se va duce la dânsul, eală tot... — Da; atunci putem prinzi... pentru că, .ştii Sper, cred că aşa voi clştiga la putere; mi e cam nelndămînă... — Uite să-ţi spun cum o st facem. — Ei.... — Prinzi ui bina şi In pace; la 9 ceasuri plecăm la Autuuil ; găsim pe tata Picard, II spui cum stai! lucrurile şi ne întoarcem Împreună... — Minunat I... Nici să poate mal bine,. Să-ţr spua drept, îmi cam (iui u-rechile... Dar tu eşti întreg la minte; iai toate asupra ta uu-I aşa ? — N'al habar... la ceasul cuvenit, In pus mare. — AI să închidem magaziaşi pe ruîn-pate.—Zicând aceste Martin voi să se scoale Insă picioarele i se îndoiră de la jumătate şi Sper vezlnd aceasta II spuse să stea liniştit şi închise singur magasinul ; el să grâbia, se temea să nu vie casierul maî.curînd, căci atunci toate planurile sale să stricau. Luă braţul beţivului şi !l duse la circiuma unde acesta păru că Învie numai la mirosul aburilor râspîndiţi în atmosfera el. Prietenii mîncarâ Încet; el rîdeau, vor-biau. La urma, Sper propuse să joace pe o butelie; pichetul ţinu plnă la 11 ceasuri... Atunci Sper sari In picioare de o dată, şi parcă ş’ar fi adus aminte, zise : — Martin, ce-arn făcut, am uitat de trebele noastre I.... — Ce trebi ? — Trebue să mergem la Auteuil. — La Auteuil ? A ! e vorba de patronul... Atâta pagubă 1 ne vom duce altă dată. — Nu, nu merge aşa I Se luăm o trăsura ; vor plăti-o el. — Aşa.... — Ajungi acoţo şi spui că abea la 10 a venit cine-va.... Te a deşteptat din somn, de aceia eşti cam aşa.... — Dar vil cu mine ? — Fără Îndoială. Atunci aide. Pe drum băute ! Sper luă la braţ pe Martin şi eşiră. Ei strigară o trăsură şi se urcară în ea. Sper spuse birjarului să meargă încet. Aerul răcori mintea băiatului de ma-gasin şi odată cu judecata ti veni şi conştiinţa greşalel ce făcuse, ceia ce ’I dădu oare care sfială ; dar Sper II sfătui de bine. — Uite ce ai să spui : te culcai când a venit cine va ; era 10 ceasuri; te al îmbrăcat In grabă, te aî suit In birje şi al venii ca vântul. Persoana In ces-tie a zis că fusese răQ informată de a-cela care ’î dăduse valorile In mână, de aceia venise prea târziu ; dar că de oare ce putea să încaseze banii la Londra, unde tocmai se ducea, II va încasa acolo. Nu 'I dar nimic alt de făcut de cât să se înştiinţeze casa Wilson ; în or ce caz însă persoana aceia va fi a-casâ până la 11 1/2, !a adresa ce a dat, căci nu va pleca de cât la 12. — Da, am înţeles. Dar mai spune-mi încă o dată. Sper ascultă şi repetă tot ce zisese. — Da, am înţeles, dar are să ’ml spue că mal bine făceam să aştept întoarcerea d-liii Picard, de vreme ce e a-proape li ceasuri. — Nu pricepi nimic ; dacă ne am fi dus la Picard ar fi avut dreptul să ne bănuiască, de vreme ce la 6 a venit o mul şi d-ta nu te-al dus Îndată cum trebuia s’o faci ; dacă vei spune că a-1 ea la 10 a venit, Picard îţ va cânta că erai dator să vil să ’i dai de ştire. — Aşa poate să cânte or când. — Da, şi pentru a o tăia scurt, vel zice patronului că te ai dus la Picard, ca nu era nimeni. Se poate prea bine ca să se fi oprit pe drum pe când se In torcea de la Auteuil. — Mal aşa, dovadă e ca tocmai astfel o să facem şi noi mergând într'a-colo... Mă sgârie aici, zise Martin arătân- du-şî gâtul, şi mi-e sete. Sper zise birjarului să se oprească la cea d’ântâiCi berărie, şi urmă cu sfaturile ce le da Impiegatului. — Înţelegi, Picard nu s’a întors încă. Ga să scapi cu obraz curat poţi spune că nici nu se va Întoarce noaptea asta. — Da da, pricep.... apoi, dacă nu e mulţumit, atâta pagubă. — Na... nu cumva ol să faci tot pe cheful lui ? — A I mal aştepte I Trăsura se opri. Se coborâră la o berărie, poftiră pe birjarul lor, şi, In timp ce beau, Sper tot dăscălea pe prietenul său... Apoi luară iar drumul spre Auteuil. Gând ajunseră la casa lui Sâglin, văzură lumina la ferestrele cabinetului acestuia. Martin sări din trăsura şi sună ; Sper să plecă ca să vadă. Uşa se deschise şi Sâglin apăru pe peron şi Întrebă tare : — Cine e acolo ? Martin respunse : — Eu, d-le Seglin... eh ! — D-ta eşti Martin ? Vino iute. Şi Introducâadu-1 In cabinetul săQ îl întrebă cu grija : — Ge este ? — D-le Sâglin, d. Picard mi-a spus să nu mă duc de la biuroQ din causa unei plăţi care trebuia să se facă şi pentru care nimenea nu se presentase. — Da, da 1 zise repede Seglin ; pe urma ? — Adormisem când cine-va veni să batăl&uşe, şi.... — Bine I bine I ce ţi s’a psus ? — Persoana aceia mi-a povestit că i se dase prea târziii de veste în cât nu se putuse presinta ziua. — Nu venea de la uu bancher ? — Nu, eatâ carta sa. Fernand o luă, şi apropiind-o de lampă, citi : Jules Lovillon, fost notar. Apoi de desubt, cu creionul : otel Helder, penă la 11 şi jumătate . — Cum, strigă Fernand, până la 11 şi jumătate I In astă seară ? — Da, d-le; numai lasat să isprăvesc. A zis ca pleacă în Anglja cu trenul de două-spre-zeco şi un sfert ; ia batelul mâne dimineaţă. De aceia vă roagă să vestiţi casa Wilson prin o telegramă să bine voiascâ al plăti valorile acolo, din causa greşealel ce a făcut. Fernand Sâglin, auzind ultima frază se făcu vânat. El fu nevoit să se re-zeme de masa ca să nu cadă ; nu mal vedea, nu mai auzia, o ameţeală tl făcea să se clatine, şi în urechile sale tiuiau cuvintele acestea : «Vă roagă să vestiţ.1 casa Wilson.» De astă-dată, nu mal era nimic de făcut; era perdut... Avea banii în mâna şi nu putea să lm-pedice valorile cele falşe de a ajunge la Londra. (Va urma) www.dacoromanica.ro PUBLICITATE* ZIARULUI „EPOCA*4 Tlraglu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei. ACTE OFICIALE — Se recunoaşte calitatea de persoana civila spitalului de copii Caritas din Iaşi. — Sunt numiri: D. dr. A. Babes şef dirigent al laboratorului de chimie din Craiova şi d. N. H. Stinghie ajutor la laboratorul din Bucureşti. D. N. Dobrescu poliţai al oraşului Caracal. D. G I. Munteanu oflcer de sergenţi in Capitala. DIN DISTRICTE I» U 1 N A TJn scandal la Focşani Persecuţiunile şi infamiile esercitate de prefectul Sâveanu asupra membrilor din opoziţiune nu mai aO margine. Zilele trecute controlorul Stefânescu în lipsa d-lul Costiche I. Ghâţă, mare proprietar, pune un secuestru pe o mulţime de vite a d-lul Ghâţă, pentru o datorie către creditul agricol, ce nu era ajunsă la scadenţă, ridicând vitele, şi aducând o pagubă morală şi materiala d-lu! Cost. Ghâţă,numai pentru că are onoarea de a fi membru marcant în opoziţie. Dupe plângerea d-lui Ghâţă, casierul general ridică imediat secuestrul ca ilegal. La vre-o două, trei zile apoi d. C. Ghâţă întâlneşte pe controlorul Stefănescu în cofetăria Romano şi acolo provocat de acest controlor şi sub impresia încă a pagubei ce suferise, nu şi-a putut stăpâni indignarea şi a lovit pe acel controlor. Imediat se face constatare dându-se o gravitate mare acestei neînsemnate &-faceri şi se trimit actele parchetului. Un d. dr. Lungu ce se zice a fi viitorul ginere al prefectului Săveanu, liberează un certificat prin care constată grozăvii pe capul lui Stefânescu. Parchetul esitează 10 zile unde să trimită afacerea şi în fine se decide pentru judele instructor Grigoriu, nepot al d-lul Sâveanu, în scop de a se aresta d. Ghâţă. In adevăr astă-zl 3 Martie comparând d. Ghâţă la instrucţie cu mandat de înfăţişare, dupe un scurt interogator în care este inculpat ca a ultragiat pe Stefănescu se şi depune la arest şi încă la cel mal strict secret, spre a nu comunica cu nimeni. Amicii d-lul Ghâţă depun Îndată o cauţiune de 1500 lei, în loc de 185 cât cere legea, spre a se libera proviso-riu d. Ghâţă, din închisoare, însă nepotul prefectului, părăseşte cabinetul său de judecător la ora unu, spre a nu primi cererea de liberare, şi în scop poate de a se schingiui şi maltrata peste noapte în arest d. G. Ghâţă. S’a reclamat cazul d lui ministru de justiţie, dar va fi în zadar căci d-sa s’a pronunţat deja că opoziţia n’are drept la protecţia legilor FELURIMI mancatOrt de oameni. — Dintr’o epis, tolâ privată cu data de 13 Decembre es-tragem următoarele : 0 veste înfiorătoare sosi aici de vre-o câte-va zile. Un transport de lucrători melanezl, care îşi trăgeau originea din insula Malaita şi cari după împlinirea contractului aveau să fie retrimişl în patria lor.au mâncat pe drum până la Malaita întreg personalul corăbiei şi au jefuit tot ce au aflat Intr’ensa. Întregul oraş Apia e în cea mal mare consternare, de oare ce noi nici nu mal cu* getăm la ast-fel de posibilităţi. Căpitanul şi cârmaciul locuia aci, el lasă în urma lor nevasta şi copil. Echipagiul consta din Porotonganl şi din alţi Polynesl. Ceva e-sact nu s’a aliat încă şi cu greii se va putea alia despre aceea,dacă li s a fost dat prilegiQ canibalilor în timpul călătoriei la nemulţumiri. Şi eu mă aflam în port, când se Îmbarcară aceşti Solomonienl. Bărbaţi, femei, copil socotiţi la un loc, numărau la vr'o 60 persoane. —O— Voi.apuk. — Limba universală îşi urmează calea înainte cu toate batjocurile pe a întâmpinat. Precum ni se împărtă- şeşte din Viena, s'afi înfiinţat acolo mal multe cursuri publice spre învăţări a a-cestel limbi, care are de scop înţelegerea între sine şi înfrăţirea tuturor popoarelor, şi adică după sistemul tntemeiâto-ruluî lui Volapiiti, a păstorului Schleicr. După primul curs în reuniunea de industrie a Austriei inferioare, la care se împărtăşesc de trei săptămâni 225 elevi şi eleve din toate orăşel», şi după al doilea curs, care se deschise mal deună-zi cu deosebita aprobare a ministerului ins-trucţiunel, tntr’un auditor al şcoalel superioare de tehnică cu 300 persoane, urmă un al treilea curs în sala cea mare a camerei de comerţ şi industrie cu 250 persoane. învăţământul se ■ „ 96 1/2 97 1/2 5 0/0 h rurale » 84 1/4 85 5 0/0 *» o d 99 100 Aur contra Argint sau bilete. (7 1/2 (8 \vis mmm MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI Albe si Negre cu 50 b. litru. Se vinde mai eflin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR Xo. 12, Strada Piaţa Am zi, No. 12 Aranjat din nofi foarte elegant, posedând două biliarde, rest.iu-ant cu dife-r Le mâncări calde şi reci. NB. Cazinul se închiriază pentru baluri nunţi eic. ,,LA CÂINELE NEGRU" MAGAZINUL DE DB0GUER1E COLONIALE SI DELICATESE CAROL GERSABEK SUCCESORUL LUI J, OVESA Semdnţă de Trifoi adevărat de Lucerna• Speciacea mai productivă şi resistentă. Venzareen engros si en de!aii. ANUNC IU VAR GRAS IAU CAItlF.ltA In orî-ce cantităţi, şi de cea mal bună cualitate, se găseşte de venzare la gara Doftana lângă Câmpina. Preţul este de 22 lei o mie de kilo-granic sau 200 lei v agonul de IOOOO kilograme. Pentru orî-ce informaţiunl sau comande a se adresa la d-1 C. Gariagdi la Doftana. DE VENZARE 0 casă cu patru camere de stă ân! şi patru dd servitori, pimniţă, două magazii grădină spaţioasă cu pomi rod dori s tuată in Sli'adn Frumoasa No. 12. Doritorii se vor adresa la proprictăreasa în fundul curţel sus-zisel casc între orele 3 şi 5 p. m. 11 Ki CT11 n C ki T de curs superior a-UN Ol UUb.ll I vendcâte-vaore libere, doreşte a da lecţiunl de clas le primare. A se adresa la administraliaeziaru-lu 1 POECA_________ _____________ . PRIMUL ATELIER-DE ItMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 collzul Stirbey-Voda Efectuiazâ orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. ULTIMA ORA DIN NAUNTRU De oare-ce la ultima întrunire de la d. Marghiloman nu s’a discutat de cât cestiunea unirii partidelor s’a hotărit a se mai ţine o altă întrunire pentru a se discuta atitudinea oposiţiunii in discuţiunea bugetelor. Această întrunire va avea loc probabil Sâmbătă or Duminică Luni va începe la Cameră discu ţiunea bugetelor. 3e crede că sesiunea Camerilor nu va 11 prelungită peste data de 20 Martie. Adunarea Deputaţilor n’a ţinut azi de cât o foarte scurtă şedinţă publică pentru alegerea membrilor Co-misiunei însărcinată cu verificaţiu-nea situaţiunei caselor publice. In acesta comisiune este reprezintată şi minoritatea prin d. Paladi a cărui alegere a supărat foarte mult pe d. Ion Brătianu Aproape a fost se fie ales şi d-nu Nica care n’a căzut de cât cu patru voturi. D. Senator Isaia Lerescu are in- tenţiunea se adreseze d-lui ministru de interne o serioasă interpelaţiune asupra mai multor abuzuri grave comise de prefectul judeţului Dâm-boviţa în complicitate cu comitetul permanent. Aflăm că d. Dim. Sturdza nu mai va însoţi pe Regele în călătoria M. S. in Germania şi că nici la Viena nu se va duce când negociaţiunile pentru încheerea convenţiunei de comerciu vor reîncepe. Plecarea din Bucureşti, Vineri seara, a Regelui şi Reginei a fost avansată cu o jumătate de oră. MM. LL. Regele şi Regina vor părăsi Bucureştii la 7 1/2 cu un tren special şi numai la Vârciorova va continua călătoria cu espresul obicinuit. D. General Leca, preşedintele Camerei, va sosi în Bucureşti mâine de dimineaţa. In secţiuni, Adunarea Deputaţilor s’a ocupat azi cu mai multe proiecte de legi între care : acel pentru împământenirea în Dobrogea a sub ofiţerilor cari îndeplinesc oare care condiţiunî de serviciu ; proiectul pentru reducerea primei acordată exportatorilor de alcoolurî de fabricaţiune română ; proiectul pentru modificarea unor articoli aî legeî impozitului asupra băuturilor spirtoase şi trei alte proiecte financiare depuse de d. Nacu. DIN AFARA Uruxela, 16 Martie. — A doua secţiune a Camerei deputaţilor a respins cu 5 voturi contra 4 şi 7 abţineri proiectul privitor la creditele cerute pentru fortiflcaţiunile de pe Meuse. Secţia l-a a adoptat proiectul. Londra, 10 Martie. — Guvernul a declarat In Camera Comunelor că nu are cunoştinţe de tratatul Încheiat între Germania şi şeful PondolanduluT, nici de vr’un proiect de expediţiune care ar fi întreprins de Karl Peters. Madrid. 16 Martie. — Ziarele car-liste anunţă ca Don Carlos va pleca as~ tă-zl la Chili unde merge spre a restabili sănătatea sa sdruncinată. (Agenţia Liberă). NUVELE FINANCIARE Renta amortisabilâ a mal reprins puţin curs. Se caută tu lârgui liber cu 93-93 1/2. Funciarele Rurale: 5 0/0 84—85. 7 0/0 100 1/2 — 101. Funciarele Urbane. 5 0/0 80 1/2 — 80 3/4. 7 0/0 96 1/2 — 97 1/2. —x— Agiul 17,75—18. —x— Rublele la Berlin 18',50, 6 0/o Româneşti 103.90. —x— La Paris, Renta noasLră perpetuă 5 O/o 89.50. Datoria otomană 13.70. —x— Consolidatele Engleze 1019/16. —x— Creditele la Viena 286,30. Rublele păstrează cursul precedent. Napoleonul 10,095. —x— Porumbut se caută la Galaţi cu 6.50 liec-Lloitru, 56 libr. Orzul 4.10 liect. 43 libr. SPECTACOLE MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strada Polit/.ii No. 7 IN TOATE ZILELE MARE REPRESENTATIE cu program solnmkiat DESCHIDEREA CASI L V 71/2 SEARA CASA DE SCHIMB ALEI. GK. IBM & B. MUICI Strada Upuranl, No. fS bl» Bucureşti, 4/16 Martie VALORI Scadenţa cuponeior T^rg !vb curs mediu FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc 90 Renta rom. amortis. b 0/0 1 Ap i Oi 931/2 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 i Mai 1 No 84 1/4 Oblig, de stat C. F. K. 6 0/0 t lan 1 Iu) Idem idem 5 0/0 Idem — Imprum. Stern 1864 7 0/0 1 MarlSep — Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 lan 1 Iul — Agio — 19 ÎMPRUMUTURI de orask Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din (884 5 0/0 1 Iau ( Iul 71 1 Mai l Nd 98 Impr. or. B. cu prime loz t. 20 — VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Ian 1 Iul 100 1/2 Idem Idem 5 0/0 Idem 84 1 ţi Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem 901/2 Idem idem 6 0/0 Idem 90 Idem idem 6 0/0 Idem 801/2 Cred.Fono. Ur.din laş i5 0/0 Obl. Caa. pena. fr. 300. 10 Idem 73 1 Mat No 100 ÎNCEPUTUL LA 8 1/2 ORE SEARA TEATRU BOSEL Vineri la 6 ÎVXartie 1887 MADEM0ISELLE IRENA Di; VLADAIA PRIMADONA ROMANA DE LA Opera comica din F*aris. Cu oeaziunea întoarcerii sale din Rusia va cânla: 1. Mignon, air des Hirondelles par Atu brolse Tliomas., 2. II Baeio (valse) par Ardilî., 3. PAfricaine »air du semmeil« par Meyerbeer., 4. Mireille, Grand iar par Gounod. Se va termina cu aria romana 5. Amor-Vals de.Margurilescu. Biletele segfisesc la librăria d-lul Graeve vis-â-vis de Theatru Naţional şi Iu Conll- seria Capsa._________________ Tipografii* ziarului «KPOCA» www.dacoromanica.ro grf- i ;? r .