ANUL II No. 381 t 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE I\' BIICURESCI La casa Administratiunei I\ TAltA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 iei, 6 luni 90 lei, 3 luni 40 lei. I\ sthuixATATE: La toate offlciele poştale d.n Uniune, prin mandate poştale. Pentru t an 50 lej C luni 25 lei. IA PARIS: Segasestejurnalul cu teCeni. numeral, la Kioscul din mo Vtontmat-cre l 13 Bulevardul St. ttermuin \o> 84. MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIATA Grioork VENTURA Prlm-redactov responsabil A DOUA EDITIUNE MERCURI, 4 (1G) MARTIE 188? APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: la Agence liman, place de la bour se, 8. Abdice Libre, rue Notre Dame des Victoires SO, | Place de la Bourse) pentru Paris. Franela, Orrnmnla. Austro-Lngarla. Italia si Marea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 3C bani, anunoiuri si reclame pe pagina treia £ lei linia SO BANI UN NUMER VECHlD REDACŢIA SI ADMINISTRAI IA mo. 3.—Piaţa Episcopiei.—Bo. 3. SI NEPUTINCIOS SI IMORAL ŞEDINŢA CAMEREI DE ERI O CONVORBIRE cu CĂPITANUL DIMITR1EFF RESPONSABIL ? FEMEIA MORTULUI i t Pentru guvernul colectivist legile sunt făcute spre a fi călcate, iar absenţa legilor e un pretext pentru a-buzurî. E de prisos, cred, d a mai vorbi de călcările de lege ale guvernului colectivist, d’a mai înşira aci lungul pomelnic al nelegiuirilor guvernului. D’altminteri avem chiar declaraţia d-lul Dim. Sturdza cum că legea trebue călcată, cdncl e nevoe, şi ştiut este cât de lesne se găsesc asemenea nevoi, când eşti singur judecător. Dar mai ziceam că colectivişti*, când n’au posibilitatea d’a călca făţiş legile, comit în practică abuzuri, sub pretext că nu există nici un text de lege oare se împiedice acele a-buzuri. Voi întemeia această afirmaţiune pe doue exemple recente. D. N. Fleva a pus pe tapet în Cameră cestiunea strămutării şi destituirii magistraţilor. La învinovăţirile d-lui Fleva, Ministrul justiţiei a răspuns, că este în drept se facă ceia-ce a făcut, până vom avea o lege stabilind principiul inamovibilităţii magistraţilor şi o lege pentru înaintarea în funcţiunile judecătoreşti; legi care sunt făgăduite pentru a nu ştim câta oară, de Mesagiul Tronului de estimp. Cea-l’altă cestiune care ne va sluji de exemplu e cestiunea cumulului, care asemenea a dat loc zilele acestea în Cameră la discuţiuni foarte animate. Cum că cumulul e practicat la noi pe o scară foarte întinsă, nu mai încape îndoială. Şi dacă ar fi nevoe de o dovadă, n’am avea de cât se luăm pe unul din proiectele!n contra cumulului, ori-care ar fi, fieproiectul d lui Lahovari, fie proiectul d-lui Carp (stabilind că nimeni nu poate avea mai mult de 18000 lei leafă pe anj, fie chiar proiectul votat de Ga-meră şi respins de Senat şi servln-du-ne de densul ca de un criterium, dacă amaplicain imaginaţie numai acea lege (se nu se înspăimânte dar colectiviştii), ne-am da îndată seamă câte lefuri ar fi tăiate din cauza a-cesteî legi, câte nemulţumiri provocate, câte deserţiuni asigurate. Fiind dat, dar, că cumulul există, ce face guvernul spre a pune capet acestui abus ? Vine mereu cu o lege nouă, pe care Camerile sale se grăbesc a o respinge. Aşa dar când e vorbă d’a se stîrpi cumulul guvernul îţi propune o lege; când e vorbă d’a se pune un capet arbitrariuluî ce presidâ la numirile, permutările şi destituirile în magistratură, guvernul îţi fagădu-eşte earăşi o lege, şi nici una nici alta din aceste doe legi, de zece ani de când ni se tot fâgădueşte, nu is-buteşle guvernul ca se fie volută de Camerile sale Resultâ mai înleiu d’aci o primă învinovăţire ce trebue adusă guvernului: absoluta incapacitate a guvernului actual d’a înzestra ţara cu legile de oare are nevoe şi pe care el însuşi le fâgădueşte de zece ani, fără nici un resultat. Ori ce ar face guvernul, însuşi scuza ce-o dă pentru a scăpa de res-pundere, pretextând că Camerile sunt vinovate, fiind-că Senatul n’a vrut se voteze legea cumulului, or că Camera a refuzat se primiască cutare or cutare lege de organisaţie judecătorească, este un cap de acuzaţie în contra partidului de la putere. Şi nu e admisibil, că sub cuvântul că respunderea refuzului legii cumulului e fracţionată între Senat, Cameră şi guvern, respunderea se nu mai existe şi se poată cu o egală energie şi Camera şi Senatul şi guvernul, se asigure că dorinţa lor nestrămutată este de a se stăvili cumulul şi toţi colectiviştii se se fălească cu bunele lor intenţiunî. Dar nu e numai atât. Chiar bunele intenţiuni ale guvernului le contestăm noi cu desevîrşire. In adever, este oare nevoe de lege pentru ca cumulul se dispară şi scandalurile din magistratură se înceteze ? Şi dacă guvernul liberal are nenorocirea ca de câte-ori o lege în contra cumulului se presintă or o lege de organisaţie judecătorească se înfăţişează Gamerilor, în tot d’a-una împrejurări independente de voinţa Iul împiedică de 10 ani votarea acelor lege, n’ar putea guvernul se suprime în fapt cumulul ca şi când ar exista o lege, şi se înceteze, de fapt, cu mutarea magistraţilor, întocmai ca şi când legea inamovibilităţii ar fi votată, el care numeşte şi revoacă dupe plac ? Sunt unele rele care îşi au isvorul lor într’o lege defectuoasă sau imorală, şi pentru a face se dispară acele rele e în adever nevoe de o lege bună care se înlocuiască legea cea rea. Sunt înse şi rele nereglementate, care n’au nevoe de inter-venţiunea u ie! legi nuoi ca se dispară, ci acţiunea binefăcătoare a unui guvern cinstit e suficientă pentru ca abusurile se înceteze. Aşa e cu cumulul, aşa e şi cu scandalul din magistratură. Pre-extul că lipsesc legile e o ipocrisie; refusul camerilor d’a vota acele legi, e o dovadă de neputinţă; şi necur-marea acelor abusurî e o probă de imoralitatea guvernului. IV. Filipescu. TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Londra, 14 Martie. Ambasada rusească din Londra desminte ştirea dată de Standard în privinţa unul atentat contra vieţi! Ţarului. SI. Petersburg, 14 Martie. împăratul şi împărăteasa s’a dus ieri să se instaleze în reşedinţa de la Galcina. Londra, 14 Martie. Sir Fergusson a spus la Camera Comunelor că guvernul a aflat că nişte indivizi ce purtat! materii explosibiie, ar fi fost arestaţi pe drumul pe unde trebuia să treacă împăratul Alexandru, dar că nu pare că s’a săvârşit vre un atentat contra Ţarului. Paris, 14 Martie. Camera a adoptat prin 318 voturi contra 248 întregul proiect de lege asupra taxei ce se va aplica cerealelor streine. Ea a decis ca toate încărcările de grâne streine ce sosesc în porturile franceze, dupe promulgarea legeŢvor trebui să plătească noua taxă. Berl'n, 11 Martie. ■■Monitorul Armatei» publică ordinul regal privitor la crearea noilor regimente şi a cadrelor lor, pe basa legel care regu- lează ţifra electivelor militare în ţară. Cele patru regimente noi vor ţine. garni-sonă la Diedenhoffen, Dieuze, Haguenafl şi Strasburg. Sofia, 14 Martie. D. ZankofT a presintat Porţii un memorii! în care declară că nu poate continua negocierile începute, pentru că, dupe dânsul, singurul mijloc de a restabili ordinea în Bulgaria este o ocupaţiune militară turcească. Zankonviştil din Sofia se arată consternaţi de această declaraţiune. Paris, 14 Martie. D. Degrand, vice consul al Franciel la Ruseiuk e numit în aceiaş calitate la An-drianopol, înlocuind pe d. LalTont, numit vice consul la Pireu. D. Watblcd vice-consul la Pireu e însărcinai cu guvernarea vice-consulalulul din Rusciuk. Paris, 14 Martie. ştiri din Viena anunţă că contele Kal-noky, ministrul afacerilor streine, are dese întrevederi cu dr. Slransky, trimisul Bulgariei în Serbia care se află de cât-va timp în capitala Austriei. Paris, 14 Martie. Contele * de Montebello , ambasadorul Franciel la ConsLantinopole, după ce a a-vut mal multe întrevederi cu ministrul a-facerilor streine,s’a întors la postul săd. AGENŢIA LIBERA Roma, 14 Martie. II Com'weanunţăcâMgr. Vanutelli,nun-ciul aposiolic la Viena, va fi numit secretar de Stat la Vatican, în locul cardinalului Jacobini, decedat. Madrid, 14 Martie. Generalul Cordoba, va merge la Berlin, spre a presenta împăratului Willielm felicitările Reginei Spaniei, cu ocaziunea sărbătorilor de la 22 Ma' tie. Sofia, 14 Martie. Se zice că Sobrania este deja convocată, de Regenţă, pentru a douajumătate a lunel Martie. Berlin, 14 Martie. ştirea publicată de Standard, privitoare ia un atentai în contra Ţarului, a produs o scădere la bursa din Berlin. Itoiiia, 14 Martie. Parlamentul Italian se va întruni îndată dupe Paşte. CoBsftuidnnpol, bl Mart. Mareşalul Aii Nizam paşa, adjutant general al Sultanului, însoţit de generalul von der Goltz paşa, va merge ia Berlin ca trimis extraordinar ca să felicite pe imperiul Wilhejm, cu ocasiunea aniversărel naştere! sale. Berlin, 14 Martie. Ziarele germane sunt unanime întru a recunoaşte că primirea făcută d-lul de Lesseps va avea de sigur o înrîurire favorabilă asupra relaţiunilor Germaniei cu Franţa. Viena, 14 Martie. Nici aici nici la Berlin n’a sosit nici o ştire relativă care să confirme ştirea apocrifă dată de Standard că un atentat fără succes a fost îndreptat în contra Ţarului. Viena, 14 Martie. In cercurile oficioase se atribue o importanţă deosebită, călătoriei prinţului Lo-banoff la Petersburg. Se pare că se pregăteşte o modificare considerabilă a politicei exterioare de aici. In lumea politică începe a se stabili părerea că foloasele unei alianţe a Austriei cu Germania nu compensează în destul desavantagiele unei hostilităţl eventuale cu Rusia. Sofia, 14 Martie. O comisiune compusă din representanţi marelor puteri se va întruni aiel spre a constata dacă persoanele arestate aâ fost maltratate. Această procedare este considerată de guvernul bulgar ca o amestecare a puterilor străine în afacerile interne ale Bulgariei. Paris, 14 Martie. Ştirile sosite din Petersburg şi din Berlin, la ministerul afacerilor străine d'aicl nu confirmă ştirea dată de Standard în privinţa unul atentat contra Ţarului. Paris, 14 Martie. Ziarul Le Temps d'astă seară zice că în urma crisel ministeriale în Italia, guvernul italian nu se poate gândi iu facerea unul împrumut. Acelaşi ziar afirmă că guvernul francez n’a făcut nici o propunere Vaticanului în privinţa Cardinalalelor vacante. Bruxelles, 14 Martie. Ziarele d'aci anunţă că ducele d'Aumale a plecat Sâmbăta trecută ia Florenţa un de are inlenţiunea să stea câte-va Septâ-mânl. Sofia, 14 Martie. După indemnul Iul Stoianolf s’a fundal aici un comitet naţional pentru apărarea independenţei bulgare. Sofia, 14 Martie. Inlr’un raport publicat de Regenţă tn privinţa ultimelor tulburări ea declară că a fost de aproape informată de pregătirile ee se făceau pentru provocarea rescoalel şi de acea ca a putuL să le reprime fără întârziere. CESTIUNEA ZILEI Sedirxt» Cnmerei de eri In unul din ultimele romane ale lulZola, în Germinai, e descris un tip de femeie foarte caraghioază, numita la Mouquette. Aceasta muiere, când o plictiseşte cine-va, îşi ridică poalele şi arată, print’un gest e-nergic... tot dispreţul el pentru interlocutorul săO. România fiind menită a deveni Belgia O-rientulul, şi Belgia având monopolul imita-ţiunelor, ne-am pus şi noi pe imitaţiunl. Ne trebuia deci şi nouă o Mouquette. D. Stft-tescu s’a însărcinat cu acest rol... sacrificat. A început Sâmbătă să’şl dea peste cap poalele iubitei sale colectivităţi. Dar când a vrut să le dea tn jos, d. Fleva înainte de al permite să facă aceasta, a aplicat o sdra-vănă sorcovoialâ pe partea arătată cu atâta ostentaţiune. Să lăsăm gluma. D. Stătescu avuse ne-dibăcia d a revela Sâmbătă toate murdăriile care aQ servit a întocmi şi a întări colectivitatea. Eri d. Fleva a adaos ultimele trăsături de condei portretului început fără voe de d. Stătescu. D-sa a dovedit cu probe zdrobitoare cea ce ziceam noi de mult, că colectivitatea în genere, nu e alt-ceva de cât o societate de îmbogăţire mutuală, şi că colectiviştii în particular nu trăiesc din alt-ceva decât din hoţii şi escrocherii aşa de evidente, în cât sub un guvern sănătos cel mal inocent dintre dânşii n’ar scăpa cu mal puţin de zece ani de puşcărie. Se zicea deunăzi ca d-nul Stătescu e un om mort. D. Fieva a dovedit că mortul e deja putred. Fizionomia Camerei era curioasă de observat în vremea execuţiunel condemnatulul Stătescu de către d. Fleva. Colectiviştii nu îndrăsneaQ să se mişte. Erau înspăimântaţi ca nişte criminali prinşi de gendarral în flagrant delict. Nu s a găsit nimenea pentru a răspunde d-lul Fleva afară de d-nul Feri-kidi «ce foudre de banaliti», care a fost atât de nul în cât chiar d. Mucenic Di-sescu era consternat, şi chiar d. Iancu Sturdza s’a apucat de opoziţie. Dupe aceste cum zice Caragiali afă-ţi idee». Dar succesul zilei a fost pentru amândoi blegii, d-nil Chiţu şi Câmpineanu. D-nu Câmpineanu a excitat ilaritatea şi compasiunea Camerei când s’a urcat la tribună, şi a declarat, cu acest aspect de căţel bătut care j caracteriza, că e membru devotat al una-nimităţeî Parlamentului. Dar d. Chiţu I... sărmanul om nu ştia în cotro s’apuce, nu mat ştia ce să facă. El, care se pronunţă tot-de-a-una în contra guvernului între patru ochi, s'a arătat ert colectivist într’un mod scandalos. Să fie oare duplicitatea cauza acestei contradicţii ? Nu credem. Mal degrabă o fi influenţa zeului pe care Tracii îl chemai! Sabazios, Grecii Dionysos, şi Latinii Bacchus. O CONVORBIRE CU CĂPITANUL DIMITRIEFF Amănunte asupra resooalei din Silis- tria. De ce rescoala a isbucnit prea de timpuriu. Renunţarea Ia resistenta. Galcarea teritoriului român. Moar tea căpitanului Kristeff Dupe cum am anunţai eri, publicăm convorbirea pe care'a avut’o corespondentul nostru special din Buzău , cu căpitanul Dimitrieff, unul din autorii rescoalel de la Silistria, şi prieten intim cu căpitanul Kristeff. Lăsăm să vorbească pe căpitanul Dinii trietf: In urma stabilire! regenţei, oti, care luasem parte la răsturnarea prinţului Alexandru, dupe o scurtă petrecere In Rusia, mă stabilisem In Bucureşti, de unde eram In corespondenţă, cu căpitanul Kristeff, care se afla de asemenea In legătură cu căpitanul Benderefi. Starea de lucruri din Bulgaria, fiind, dupe a noastră părere, primejdioasă pentru viitorul ţăref, şi văzând că se prelungeşte, ne hotărîsem să ’i punem odată capăt. Scopul nostru era, d’a reda protectorului natural al Bulgariei, influenţa legitimă ce i se cuvine, şi care e neapărată pentru asigurarea prosperităţei patriei noastre. Dupe spusele lui Kristefî, eram asiguraţi de concursul garnizoanelor din Silistria, Şumla, Varna, Rusciuk, Ras-grad, Şiştov, Eski-Zagra şi Burgas. Rescoala trebuia să isbucnească în ziua aniversară a tratatului din San-Stefano. Regenţa însă pusese mâna, pe o scrisoare aiul Kristeff către Ben-derefT. De acea Kristeff primi ordin d'a veni la Rusciuk pentru afaceri de serviciu. El însă, aflând de la un telegrafist din Silistria, că sosise o depeşe confidenţială, prin care noul prefect al Silistrieî era Însărcinat să-l aresteze, prin surprindere de se va putea, şi ştiind pe d’altă parte, ce Însemna chemarea sa la Rusciuk, îşi adună ofiţerii devotaţi, şi, hotărîră că se va duce la Rusciuk,lăsând însă comanda drujineî, în mâinile unul locotenent devotat lui. A doua zi însă, primi un al douilea ordin, de la maiorul Uzunoff, pe care nu-1 ştia ca afiliat, prin care i se ordona să lase ca înlocuitor al luT, pe un ofiţer, cundscut ca devotat Regenţei. De temere ca să nu piarză garnizona din Silistria, se decise isbucnirea imediată a rescoalel. In acest scop, Kristefî întruni din nod ofiţerii, Ia masă în ziua de lăsata secului, le expuse situaţia, şi cu toţii, destăinuiră scopul lor trupei, şi primiră jurământul el câ’I va urma. In aceiaşi zi, primisem o depeşă, prin care eram chemat grabnic la Silistria şi sosii In acest oraş, seara pe la orele 10. Găsii mişcarea săvârşită, telegraful ocupat, prefectul arestat, şi oraşul In mâinile noastre. A doua zi dupe rescoala Chiar din prima seară trimesesem ordine pentru chemarea reservelor din district. Ne sosiră 1200 oameni; ne-avend însă destule puşti, nu oprirăm de cât 400. Căutând în arsenal, n'am găsit de cât un aşa mic număr de cartuşe, în cât nu se putea împărţi de cât câte 30 de om. In acelaşi timp trime-serăm ştafete la Şumla cu o scrisoare prin care invitam, pe camarazii noştri din Şumla să ne vie mal curând în ajutor. Nu primirăm nici un răspuns. Tocmai târziu am aflat, că ştafetele noastre se întâlnise cu trupele trimise din Şumla contra noastră, şi că fuseseră prinse de ele. Sosirea trupelor din Şumla A doua zi, Kristefî şi cu mine, făcurăm o recunoaştere, până dincolo de satul Kalopetra, şi zărirăm In depărtare trupe de cavalerie. Nu ştiam dacă vin în contra noastră sau în ajutorul nostru. Uitându-mă cu ochiana, şi văzând că mai nu sunt ofiţeri, bănuirăm că camarazii noştri din Şumla ad fost arestaţi. Nefiind siguri însă, ne retra-serăm în Silistria, lăsând avant-posturi, cu ordin d’a nu trage focuri în nici un caz. Către seară am trimis o nouă ştafetă, cu o scrisoare, către trupele care soseau, prin care făceam un apel la înfrăţire. Ni se răspunse, că nici nu pot sta la vorbă cu nişte rebeli. Allarăm tot odată, prin doi călăreţi prinşi de avani posturi, cele petrecute la Şumla. Prietenii noştri de acolo, fuseseră arestaţi, şi trupele, sub comanda sergenţilor şi a unul singur ofiţer, căpitanul Drauda-zevski,fuseseră îndreptate contra noastră, fâcându-le să crează, că sunt trimise ca să gonească pe Români, care ocupase Silistria. Noaptea, ne întrunirăm într’un consiliu de resbel, şi ne ocuparăm de situaţia noastră militară. O deputăţie a cetăţenilor, ne rugă să nu facem văr- www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 4 (16) MARTIE sare do sânge. Cu toţii recunos.îurăm, că, cu micul nnmi'r de cartuşe de care dispuneam, lipsiţi şi de artilerie şi de cavalerie, nu ne putem im potrivi 1n mod serios. Luarăm dar hotflrîrea d'a nu compromite şi pe soldaţi, lupt.indu-ne, ci d’a ne retrage numai noi ofiţerii pe teritoriul român la Ostrov. A doua zi de dimineaţă, 1? Februarie, adunarăm soldaţii şi KristefT le spuse că ne mal fiind nimic de făcut, de oarece nu mal aveam nici o nădejde de ajutor, urma ca noi să ne retragem pe teritoriul român, şi el, să se supuo ordinelor ofiţerului venit cu trupele din Şumla. ’I asiguram tot-odata că n’aveaii a se teme, deoare-ce nu erau câtu şi de puţin compromişi. In urma acestei cuvântări în timpul căreia lacrâmi curgeau din ochii soldaţilor, şi plecarăm, noi toţi câţi suntem azi la Buzăd şi cu nefericitul Kriâtelf, spre Ostrov, escortaţi de un pluton de 25 oameni. Ajunşi la pichetul român, Kristeff mulţumi soldaţilor care ne însoţise, şi le dete ordin să se întoarcă la Silitria. Moartea lui Itristci! înainte d’a ajunge la Ostrov, Kristeff îşi aduce aminte că Kendereff, care se afla în Călăraşi, în neştiinţa celor petrecute, poate să treacă la Silistria, şi se cază în mâinele trupelor regenţei. De îndată se întoarce, ajunge plutonul pe teritoriul bulgar, ia trompeta de la un soldat, şi oprindu-se pe marginea Dunărei, la o depărtare cam de un cliilo-metru de pichetul românesc, sună din corn semnalul retragere!, dând şi câteva focuri de revolver, spre adade ştire lui BenderefT, ca să nu mal treacă Dunărea. In timpul acesta locotenentul SimionolT, care se află aci cu mine, în-grijat de zăbava lui Kristeff se întoarce şi el, spre al chema înapoi. II găseşte la bariera Silistrei făcând semnale de pe marginea Dunărei către ţărmul cel-l’alt. Simionotf Ii strigă să se întoarcă mai curând ca să nu i se tae drumul de trupele regenţei ; KristefT îi răspunde : «întoarce-te, că vid, îndată». Simionotf reia drumul graniţei romîne, trece de pichet, şi tocmai mai departe, aude şuerând gloanţele In jurul său. Trupele regenţei, trecuseră între pichete pe teritoriul român, şi I pândeau ascunse în viile care sunt d’a dreapta drumului ce merge la Ostrov. Dând pinteni calului el reuşeşte a scăpa neatins. Kristeff, neşliind cele se petrecuseră cu SimionolT, ii la rândul său drumul graniţei, tn.ce de asemenea nesupârat de pichet, dar zăreşte d o dată pe teritoriul român înaintea lui, o ceată de călăreţi bulgari. Lăsând atunci drumul 0 ia spre stânga pe spaiul Dunărei în fuga calului, dar se trag focuri asupra lui, calul e rănit, şi rămas pe jos, ne mai având nici un alt mijloc de scăpare, Kristelî rănit, se aruncă într’o luntre, priponită de ţărm. şi tăind fuma cu sabia, se depărtează de ţerm. Soldaţii care-1 urmăreau, sosesc pe marginea Dunărei şi-l somează d’a se preda deşi sergentul cunoştea pe Kristelî. Atui.ci acesta vâzându se perdut, şi nădăjduind poate că nu 1 se va face nimic pe teritoriul ro- mân. se coborâ din luntre, dar abia pusese piciorul pe ţerm, şi un foc de sa'vă, II culcă la pământ. In timpul acesta, col-î soldaţi români, care erau do pază la pichet, fuseseră înconjuraţi de soldaţii bulgari şi siliţi de focurile acestora a se retrage in nâuntrul pichetului. Ancheta făcuta de colonelul Sal-man a constatat că pichetul e ciuruit de gloanţe. Soldaţii români de la pichet aii fost martori oculari ai morţel lui KristefT. Se poate dar zice că nenorocitul Kristeff. datoreşte moartea sa acestor două împrejurări: că a vrut să scape pe căpitanul BenderefT, şi că nus’a respectat de trupele regenţei neutralitatea teritoriului român. Internarea refuniaţilor Terminând, căpitanul DimitrielT ne spuse, că de la Osti’ov, unde au stat câte-vă zile, şi unde au fost foarte bine primiţi de oflceril români, ad fost trimişi laConslanja, de unde li se spunea ca vor putea apuca încotro vor voi. Ajunşi acolo însă, au fost trimişi cu un comisar poliţienesc la Buzăd, unde se află internaţi, până vor sosi nuoî in-strucţii din Bucureşti. INFORMATIUNI D. Sturdza, ministrul instrucţiei publice, neisbutiud acum un an a şterge din buget subvenţia ce statul acorda Societaţei pentru învăţătura poporului român, a revenit estimp cu toată ura de care e capabil spre a lovi de moarte Şcoala Normala a soeietăţel, cerând Camerei, printr’un anume proeT de lege, suprimarea subvenţiei de 15,000 lei ce statul servea soeietâţei de la 1881. Sperăm că binefacerile aduse poporului de aproape 20 ani de această instituţie, eminamente naţională şi pe care le poate constata ori-cine,vor trage şi d’asta-datâ mai mult în cumpăna dreptăţeî, de cât veninoasele resbunări ale nemernicului logofăt bisericesc. * D. Ion Brătianu a primit azi pe d. Alex. Beldiman, agentul diplomatic al României la Solia. IC Lipsa de bani în casele Statului trebue se fie din nou mare (s’or fi stricat presele bancei Naţional--) căci ministrul financelor a adresat iarăşi agenţilor sei o circulară impuin-du le se uzeze cu cea mai extremă rigoare de dispoziţiunile legei de urmărire pentru împlinirea dărilor şi celor l’alte venituri publice. U I. I. P. P. Mitropolitul Primat a plecat în Moldova pentru a vizita pe maica Sa bolnavă. IC D. Stătescu a declarat în Cameră că opoziţiuuea a perdut dreptul la protecţiunea legilor. Colonelul Pas-tia a hotârît ca ziarele opoziţiunei se nu mai poată beneficia de serviciul postai. D-sa a luat măsura ca biuroul de poştă de la gara de Nord se nu mai primească de loc ziare pentru expediţiune, iar pe de altă parte a hotârît ca, la biuroul central, espediţiunea ziarelor prezintate dupe 9 ore chiar, pentru curierul de Moldova care pleacă la 1 1 ore, se se amâne pe a doua zi. Cu alte cuvinte, fiind că prin bătăuşi guvernul n’a isbntit se deşiin-ţeze ziarele opoziţiunei, el se încearcă, prin egoistul naţional, se împiedice distribuţiunea lor la timp într’o parte a ţerei. Dar şi colonelul o s'o paţă ca Ul-meanu demnul seu conTrate. Iureşul dat de cel din urmă la redacţiunile noastre n’a făcut de cât se ne mărească numărul cititorilor; încerca-reane priceputului colonel silindu-ne se eşim mai de vreme ne face bine în loc de reu. * îndată dupepromulgarea legeîim-prumutuluî comunal de 13 milioane, d. Ion Câmpineanu va pleca în străinătate pentru realizaţiunea acestui împrumut. K CorniţeleGoloschowski, noul Ministru plenipotenţiar al Austro Ungariei, soseşte azi în Bucureşti. * E probabil că în Consiliul Miniştrilor care se va tine mâine la Palat, sub prezidenţa M. S. Regele, chestiunea remanierei cabinetului va fi hotărîtă. m Două prînzuri în onoarea opoziţiunei parlamentare vor avea loc la d. Ion Marghiloman, cel d’ântîi Sâmbătă la 7 curent şi cel d’al doilea Sâmbăta următoare la 15. Pentru întâiul prînz invitaţiunile sunt deja făcute. * Disposiţiunea d’a nu se mai primi ziare la biuroul postai din gara de Nord ne fiind încă intrată în vigoare aseară, deşteptul polcovnic Pastia a găsit un alt truc pentru a o face pe piele ziarelor opoziţiunei. El a poruncit ca curierul din Constantino-pol sosit ieri de dimeaţăla tl, se nu se clasifice, pentru linia Bucureşti-Ilzkani, în cursul zilei şi se se facă clasificatiunea în biuroul ambulant. Ast-fel, curierul din Gonstantino-pole primind ziarele, acestea n’au fost distribuite la nici un biurou între Bucureşti şi Itzkanî. Ca o asemenea idee să vie d lui Pastia nu ne mirăm,dar că d. laco-vescu se se preteze la execuţiufiea ei avem dreptul d'a fi surprinşi,căci d-sa care a chieltuit din banii contribuabililor mai multe mii de franci pentru a vedea cu inse face serviciul poştal in străinătate, a putut se se încredinţeze că asemenea lucruri nu se petrec aiures. * Sâmbătă 7/19 Martie cor. va avea loc în sala Eforiei sub patronagiul doamnelor Buseh, de Szuzzara, de Schneider şi barona de Rohnau balul Casinuluî Austro-Ungar. Acest bal primite a fi unul din cele mai strălucite al sesonului şi s’au pregătit în unul din cele mai renumite ateliere al străinătăţei splendide, cadouri destinate pentru doamnele visitatoare. In societate se manifestă cel mai viu interes pentru acest bal, căci mai toate lojele parterului sunt deja date. n Mâine se judecă la Secţiunea 2-a a Curţii de Cisaţiune recursul lui Stoica Alexandrescu. Vom cunoaşte în fine faimosul memoriu, opera capitală, se zice, a principalilor redactori al «Voinţei Naţionale.» n Societatea Obolul copiilor sărmani ne comunică că balul dat la 14 Fe-vruarie din urmă a produs un beneficiu net de 5210 lei, dupe defal-caţiunea chieltuelilor care s’au urcat la 2406 lei. Tot de o dată societatea ne roagă se arătăm mulţumirile ei doamnelor şi domnişoarelor care au bine voit a ’l da concursul lor. Ne achităm cu mulţumire de a-ceastă însărcinare. n Al patrulea congres al corpului didactic din România va fi la Iaşi, în zilele de 30 şi 31 Martie şi 1 A-prilie viitor. Se va discuta despre : Organisa-rea invetamentului secundar. Atât memoriile privitoare la această cesliune cât şi cererile de înscriere se se adreseze d-lui secretar C. C. Dobrescu, profesor la liceul Sf. Sava, strada Scaune 44. S’a acordat o reducere de 50 0/0 pe liniile ferate. Comisiunea organizatoare. X La întrunirea opoziţiunei care va avea loc disearâ la d. Marghiloman se va hotărî atitudinea minorităţei parlamentare în discuţiunea bugetelor şi chestiunea unireî diferitelor grupuri. n In curând oposiţiunea va începe o campanie de întruniri' publice in toată ţara. n D. Nicolae Blaramberg este aşteptat la 9 ale luneî curente în Bucureşti. * Un individ anume Petrini s’a pre-sentat la d. N. Filipescu şi cerând să’I vorbească In particular, II a zis că este amploiat la d. Radulescu, debitant de băuturi spirtoase din Calea Moşilor, că, lipsind bani In casă, d. Radulescu ar avea de gând să’l dea afară şi poate chiar sS’l denunţe la procuror. Acel individ a spus că e hotârît să se ducă să se plângă la Primul-ministru dar că flindu’i teamă să nu i se întâmple ceva, d. Rădulescu fiind guvernamental, iar dânsul pretinzând că nu e «d ai lor» a cerut ca In cazul când i s’ar Întâmpla ceva, d. Filipescu şi amicii săi să’i vie 1n ajutor. D. Filipescu, găsind atât vizita cât şi declaraţiunea d-lui Petrim cel mal puţin ciudată şi bănuind că acel om poate fi un agent poliţienesc, trimise pe cine-va dupe dânsul să vadă unde merge. Atunci află că acel Petrini, dupe ce stătuse cât va timp de vorbă cu spionul poliţienesc care face serviciul Intre casa d lui Fripescu şi acea a d lui Fleva, a plecat împreună cu dânsul In direcţiunea Prefectureî poliţiei. Cum că omul cu care Petrini a stat de vorbă este un spion poliţienesc nu încape nici o îndoială. Acum vre-o trei luni d. Filipescu i-a frînt un baston pe spinare şi s’a dresat chiar de poliţie un pro:es-verbal. Se aştepta dar d. Filipescu că oilor, comerciant (cum ’l numea V. N.) care declarase chiar că se constitue parte civilă va stărui să se dea curs acţiune!; d. Moruzi, însă, propuse domnului Filipescu prin două persoane pe care la nevoe le vom numi, să dea ceva parale acelui individ luând asupra d-sale să facă a dispare plângererea onor comerciant. D. Filipescu, presu-puind sad că d. Moruzi vrea să’l exploateze sad că vrea să’şi facă In contra’l o dovada de corupţiune i-a trimis pe toţi să se plimbe. D'atunct nici n’a mal auzit d-nu Filipescu vorbindu-se de acel onor. comerciant dar a continuat a’l vedea făcând pe spionul înaintea casei d-sale. Cu acest individ a plecat Petrini spre Prefectura poliţiei. Daca dar se va întâmpla ca Petrini ducându-se la primul Ministru şi sub pretext de a ’î adresa o plângere va trage un foc orb sad va scoate un cuţit de bucătărie, să nu se mire nimeni d'a vedea scoţtndu-se la maidan faimosul proces-verbal a cărui existenţă d. Stâ-tescu a mărturisit’o şi prin care d. Filipescu şi amicii săi sunt acuzaţi d'a voi să atenteze la viaţa Primului Ministru. n De la corespondentul nostru din Rusciuk. — Eri au fost liberate din închisoare mai multe persoane care fuseseră arestate ca implicate îu ultima răscoală. Aceste persoane în număr de opt părăsesc Bulgaria pentru a emigra în România. Ele îşi vând averile pe nimic. Circulă sgomotul că o persoană venită din Bucureşti a fost arestată şi ca s’a găsit asdprâ’i mai multe hârtii foarte compromiţătoare, între altele o poliţă şi o scrisoare către un preot de aci. Preotul însă al cărui nume se citează lipseşte din oraş de aproape o lună. Unul din sub prefecţii districtului Rusciuk a fost destitut; causa adevărată a acestei măsuri nu se cunoaşte, dar i se atribue oare-care însemnătate. . Consulul României a avut o lungă întrevedere cu d. Petroff. La fie-care două zile un Impiegat al Agenţiei noastre din Bucureşti vine aci pentru a lua curierul Regenţei pentru România şi mai departe. Liniştea materială este perfectă aci şi prinprejur. Cu toate aceste o mare panică domneşte în populaţiune din cauza continuare! arestaţiunilor: nimeni nu se crede sigur de ziua de mâine şi se aşteptă dintr’un minut într’altul a fi arestat. CRONICA RESPONSABIL,? Nu sunt ed autorul Constituţiei, mal întâitl pentru că nu ştiu destulă carte ca să înşir una sută trei zeci şi trei de articole care se potrivesc ca nuca ’n perete, al doilea pentru că sunt băiat bine crescut, plus băiat dinastic. Găsesclntr'adevăr, că trebue să fie cine-va de o mojicie evgheno-stăteascâ şi de un anti-dinasticism Hahn-stur-zesc pentru ca să compue articolul 92 din Constituţia sus zisă ast-fel cum e ticluit. Ascultaţi : «Persoana Domnului este neviola-bilă. Miniştrii lui sunt respunzătorl 1». Las la o parte chestiunea violului Suveranului, pe care o consider ca o pornografie constituţională, şi mă o-presc la acea a responsabilitaţel. Apoi bine, ce zice faimosul cod civil, ce zice faimosul cod penal asupra căror s’ad făcut până acum maî multe FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» m ALEXIS HOUV1EII PEMEA MORTULUI PARTEA DOUA XIV O insarcinara plăcută pentru Simon — Asta spun şi eu... Simon eşi vesel, ear Pierre zise lui Rig : — Acum la rlndul d-tale ascultă... îmbrăcate cum se cuvine şi vino aici la 12. Vom pleca toţi trei. Golescu e gata; dar te duci la tine, al să’l vezi... Spu-ne-I câ’l aştept pe la 10 ore. — N’aigrije d-le locotenent. — Mâine clnd vel veni, îţi vor da tot ce ţe-am făgăduit de la început şi vei fi liber... — Nu sunt aşa grăbit... petreceam bine cu treaba asta. — Dute, Rig, şi pe diseară. Bătrânul sălbatic eşi. Dupe ce Pierre remase singur începu să se gândească la planul care să îndeplinea. Avea In mâna sa Insfâr-şit pe miserabilul care ’l sfărâmase viaţa ; ştia că din mreaja In care ’i prinsese va eşi desom rat, nimicit, de- sesperat.El se bucura de isbânda grozavei sale uneltiri când simţi pe mâna sa O desmerdare, apoi o sărutare : plecând ochii văzu pe Jeanna, copila sa, care văzându-1 cu ochii închişi,rezemat cu capul de jeţ, crezuse că el doarme şi nu cutezase să ’l deştepte. El suspină de mulţumire. Gândurile sale de ură şi de resbunare 11 părăsiră. Luă pe copila sa pe genuchl şi admirând frumuseţea sa o întrebă : — Ce vrei drăguţă ? — Am să le întreb ceva. Am văzut nişte fete mici ca şi mine care aveau flori In mână. — Şi...,. — Ele erau. îmbrăcate In negru.... ca şi mine 1 Pierre o privi îngrijit. — Am spus uneia din ele să 'ml dea flori din buchetul el.... şi ea mi a res-puns : o 1 nu, noi nu dăm din aceste flori, ne ducem să le punem pe mormântul mamei noastre care a murit.... Ne vom ruga pentru dânsa. Pierre se făcuse vânăt ; el crezu că cine-va învăţase să vorbească nst-fel. Dar ea urmă cu naivitate, vorbind din inimă : — Noi, de ce nu ducem nici o dală, tată, flori la mormântul mamei ? De ce nu ne rugăm pentru dânsa? Cu toate sforţâfile sale, nenorocita nu se putu Impedica de a plânge, şi luând capul copilei intre mâni, udân-du-I părul cu lacrimile sale, zise .înăbuşit : — O I doamne 1 cât sunt de nenoro- cit 1 Pot eh s'o Impedic de aş iubi mama. Şi copila văzând pe tatăl său plângând începu să plângă şi ea. XV Valorile casei Wilson In seara aceia chiar, casierul Picard, închis In casieria sa, se uita Intr’una la ciasornic ; de câte ori se deschidea uşa magaziei, pleca capul ca să vadă pe cel care intra, şi tot de atâtea ori batea de ciudă In bidroul seu. Sunase 5 ciasurl, toţi Impiegaţii să ducea pe rând, şi fie care la rândul săil zicea trecând pe lângă biuroul casierului : — La revedere, d-le Picard. Se isprăviră şi aceste strigăte şi se făcu liniştea cea mai deplină. Uşa se deschise ; Picard se plecă iute să vadă cine vine. Era Martin şi ajutorul său Sper care veneau să deretece prin magazie. Bâtrlnul casier făcu o mişcare de ne-rădare; aştepta să vie cine-va să T ceară biletele Wilson: nimeni nu venea şi patronul său Suglin ’i spusese să să fie la densul după 5 ceasuri, la ceasul prânzului, cu valorile plătite. Nu ştia ce să facă. Să plece la Auteuil unde ’l aştepta stăpânul său, ştiind că la 5 ceasuri casa să Închide, sau să mal aştepte Încă? Gândise un moment să lase cuiva banii; dar suma era prea mare şi trebuia să bage bine de seamă. Sunase jumătatea după cinci; Ia0să www.dacoromamca.ro puneai! la masă la Auteuil; nu maî era de stat la gând. Apoi era scris pe casă: biurourile să închid la 5. Bătrlnul casier chemă pe Martin şi ’l zise : — Martin, dacă va veni cine-va în astă-seară pentru o răfueala, să ’l spui să lase adresa, că am aşteptat până a-cum şi că voi fi aici pe la 10. Să vie la 10 dacă ’l place, de nu mâine, mă voiu duce ed singur cât mal de vreme la adresa ce ’ml va lăsa.... AI înţeles ?... — înţeles, d-le Picard...... AI auzit Sper ?... — Dai dai zise cel-l-alt. — Mai bine să ştim doi de cât unul; poţi să fii liniştit. — Bine... Adu-mi o trâsurâ. — îndată, d le Picard.... Şi Martin eşi, drept ca un I. Picard zise atunci. — Mi se pare cam schimbat Martin, In astă-seară.... Dar vel fi şi d-ta aici, Sper ?.... — Da, da,d-le... Lasă; lasă 1 suntem la post, n’al grijă. După ce plecă casierul Martin să trânti pe un scaun şi răsuflând gred zise : — Oare nu cum va a văzut că sunt schimbat ?... Zău nu mal pot să mă ţin pe picioare... Cum mă rescoală, vinul ăsta... O ! la! lai... — O să-ţi treacă ; am stat prea mult timp închişi. Uşa se deschise şi un om intră; părea un bătrân notar din pro- vincie ; el se uita la Sper şi acesta să duse să grijească In fundul magazinului ; atunci să adresă lui Martin şi II zise : — D-le, aici e casa Săglin ?... — Da, d-le. — Vin ca să iau nişte bani. — A! d-le, casa e închisă acuma... Mâine dacă pofteşti... — Sunt silit să plec în astă seară, pe la 12... Daca până atunci poate să vie cine-va să-mi plătească, ed las adresa... — Dai d-le, casa abia s'a închis, întrerupse Martin... d. casier a plecat chiar acum după ce te-a aşteptat a-proape un ceas. — Valorile sunt de plătit aici; dar mă duc la Londra unde casa Wilson 'şi are sediul principal, le voi presinta acolo. — A! Nu ştid dacă poţi face asta... Mi s’a poruncit să-ţi spun să laşi adresa şi In astă seară, pe la 10 ore, sau mâine dimineaţă ţi se va aduce banii acasă. — Iţi repet, voi fi acasa până la li şi 1/2. Plec cu trenul de 12 şi 15 minute; d8că până atunci nu voi vedea pe nimeni, mă duc la Londra să-ml iau paralele de la casa Wilson... Iată adresa Omul lăsă cartea sa şi plecă. Atunci Martin zise lui Sper : — Ia ascultă, ce o să facem ? — N’al auzit ce ţi s'a spus ? — Mi s’a spus să mă duc la Auteuil, zise Martin şezend şi aratându-se foarte puţin dispus a face această călătorie. (Va urma) I EPOCA - 4 (16 i MARTIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tirnglu 6,000 de Toi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. comentarii de cât chiar asupra inteligenţei deputatului Sefendache ? Ce Însemnează un om neresponsa-bit ? Nimic alt de cât: un om care ne a-vând mintea destul de coaptă, sad un om care fiind Înzestrat cu o minte atât de coaptă In cât face explosie, nu poate fi tras la respundere. Cine sunt consideraţi ca nerespon-sabill dupe lege ? Copil, şi locuitorii fără voia lor din stabilimentele hydroterapice. Frumos e, po'iticos e, sSpuI pe Vodă la masă cu asemenea sindrofie ? Cine e antidinastic, eu care denunţ opiniu-nel publice aceste mojicii, sau acel care o votează pe când majoritatea bate din palme. Şi când te gândeşti că până acum n’am primit bene-merenti ! Ei, bine! aşa să fie ? Neresponsabil să fie Suveranul precum inviolabil este ? Proh pudori parcă mal era nevoe de această din urmă re-comandaţie ! In acest cas, un lucru mi se pare ciudat, o Întrebare sunt nevoit să ’ml fac : Câte parale,bani turceşti,sad bani româneşti (nu nemţeşti) fac vorbele u-nul rege neresponsabil? De două ori pe an — nu la buget şi la respunsul mesagiulul, acele zile fiind rezervate — de două ori pe an, a-dică la deschiderea şi Închiderea stagiune! electorale, Suveranul rosteşte două discursuri. Se urcă acolo unde generalul Leca trage clopotele, şi apoi începe să ne spue regulat In toţi ani că stăm bine de tot şi In năuntru şi In afară. Ne spune acest basm de atâţea ani, In cât ne a venit pofta să ’1 auzim zicând că stăm prost, dor ne o merge alt-fel. Acum de, poate că atunci când istoriseşte că stăm bine, nu se gândeşte la noi, pentru că e mai aproape pielea de câL cămaşa. Şi noi, ca nişte găgâuţe ce suntem, plătim 25 de lei pe zi unor oameni a-duşl din toate judeţele ca să aplaude aceste cuvinte isvorâte dintr’un patriotism neresponsabil 1 Constituţia noastră la articolul 92 este nu numai mojica faţă cuj regele, dar şi defectuoasă din punctul de vedere legal. ’I lipsesc disposiţiile relative la tutelă şi certificatele medicale. ftlegh. ACTE OFICIALE D. G. Simonidi se numeşte referent statistic la Ministerul Ilnancelor. —D. M. Gozanescu este numit Controlor fiscal al judeţului Mehedinţi. —D. G. lonescu absolvent al şcoalel de meserie din Bucureşti este numit şef al atelierului CI. II. la acea şcoală. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL ~Şedinţa de Luni 3 Martie 1887 Principele Dim. Gliica deschide şedinţa la 2 ore 1/2. D. Somauescn Întreabă dacă se va pune la ordinea zilei interpelarea d-lul P. S. Aurelian pentru Înfiinţarea unei companii naţionale de navigaţiune şi dacă d. interpelalor mal ţine să 'şl desvolte acea interpelare. D. I*. S. Aurelian răspunde că 6ingura cauză pentru care nu ’şl-a desvoltat pînă acum interpelarea a fost absenţa d-lul ministru, reţinut la Cameră. Se votează două indigenate. La ordinea zilei interpelarea d-lul Is. Lerescu ; se amână din cauza absenţei ministrului. D. I>iui. Giani îşi desvoltă interpelarea adresată d-lul ministru de justiţie pentru promulgarea legel de naturalisare ad-lul Urigorescu, votata numai de Senat. D. Giani arată mal lnteifi că d-sa va discuta cestiunea In mod pur obiectiv, firi, a ţine cont, nici de persoana d-luj Urigorescu, nici de părerea d Iul Stătescu, care susţinea legea, nici de a sa propriă, care o combâlca. Va dezvolta numai întrebarea sa : cu ştiinţă saO din surprindere s’a publicat In Monitorul oficial, ca promulgată, o lege care nu a fost votata de căi de Senat. lată de ce această lege nu a fost volată de cit de Senat : In 1884, Martie iu 10, Camera vota un proect de lege pentru na-turalisarea d-Jul Grigorescu ; fn 10 Mal următor, Senatul respingea aceaşi lege Prin urmare, legea era căzută, respinsa şi rămânea, conform consliluţiunel, art. 32 pentru ca d. Grigorescu să fie naturalizat, ca un nod decret regal să propună diu nou ambelor camere naturalizarea acelui domn. Ast-l'el a şi procedat guvernul ; a adus Senatului în Fevruarie 1887, legea pe care o refuzase In Mal ,884; Senatul a încuviinţat estimp, uitând cuvintele rostite de d. I. Brătianu, preşedintele consiliului, în 1884 : ca rţu naturalizarea o merita acel om, uar ocna. In sfîrşit, a încuviinţat. Ce mal era de facuL ? Se încuviinţeze şi Camera deputaţilor, şi apoi să se promulge. Nu aşa s'a făcut; s a promulgai l&gea fără se fie din nou volala de Cameră; şi, cine ştie, poate ca cuvintele rostite de. d. I. Bratianu în Senat în 1884, ar fi avut re-suuet in Cameră în 1887. Dar se va putea zice : Camera a votat indigenatul In 1884, şi nu mal era trebuinţă de un al doilea vot al aceluiaşi corp. Oratorul arată că ast-iel cere constituţia şi ca exemplu, citează un caz identic petrecut in 1874. Asemeneaun indigenat este votat de Cameră şi refuzat de Senat; biu-roul acestuia înaintează legea refuzată consiliului de miniştri. I'este opl ani, în 1882, d. Fereohidi, ministrul justiţiei, a-duce din nou acel indigenai înSenat; maturul corp îl voteaza. Dar îl promulgă îndată ministerul? Nu: îl aduce mal In-taiu în Camerăşi numai dupe ce legea este votată şi de dmsa ministrul o publica, promulgată, în Monitorul Oficial. Oratorul termină rugând Senatul să ceară ca procedura constituţionala să fie respecLata., D. Plug-. Stătescu, răspunde. Argumentarea d-sale este controversa ; uuii, tu a-devăr, sunt de părerea ce susţined. Giani, alţii cred ca o lege este aplicabilă dacă are votul ambelor corpuri, clnar dacă unul din elea respins’o întâia şi apoi a admis'o. D-la citeaza exemplemuitiple de asemenea procedura şi chiar un caz urmat in 1808, d. Costa-Foru fiind ministru al justiţiei. D-sa propune în sfîrşit ca Camera se fuca o lege interpretativa asupra art.Sidincons-tituliune. Ce fel 1... Camere ordinare interpretând constituţiunea? I.. D. AJ. Orescu adaogă câte-ca cuvinte. D-sa aproba toate procedurile şi zice: o lege nu trebue, in cazul acesta se fie din nou adusa unei Camere care a votat de cat atunci când s’a sclumbal legislatura. Vrea să zică ceia ce a făcut Camera di-solvata a fost rău şi în lot-d a-una poate a se considera ca rău făcut. Frumoasă teorie. D. Ulm. Giani îl ia mal inlâiu în zeflemea pe d. Orescu pentru teoria d-sale, a-poi roagă Senatul să treacă mal bine la ordinea zilei pur şi simplu de cât să a-probe cererea d-lul ministru, ca Camerile să poată interpreta constituţiunea. D. Lug. Stătescu stărueşte în opinia d-sile. Senatul însă votează trecerea la ordinea zilei. Şedinţa se redică la 4 1/2. Itedecu. CAMERA Şedinţa de la 3 Martie i 887 La 1 i/4 d. vice-preşedinte AgaricI deschide şedinţa presenţl fiind 110 deputaţi. D. Pesacov arată că ţăranii din districtul Dolj continuă a emigra în Bulgaria; atrage atenţia guvernului şi cere stăvilirea acestui rău. D. 1. C. tiratianu zice că ţăranii nu e-migrează numai din districLul Dolj, emigrări se fac din toate districtele, chiar diu districtul Ilfov. EI nu fug din pricina relei administraţii, ci liind-câ speră a găsi în Bulgaria o viaţă mal bună. Dar după câtva timp se reîntorc mal săraci de cât au plecat. D. Pesacov se declară satisfăcut pe aceste explieaţiunl. Nu e aşa că d. Peşacov nu este dificil? D. NI. Fleva reaminteşte interpelarea sa d-lul ministru de finanţe relativă la agio. D. IM. lonescu întreabă pe d. I. G. Brătianu dacă emigrarea ţăranilor nu provine, cum se zice, din intrigile guvernului Bulgar? Deplânge cu multă dreptate a-ceastâ emigrare. Arată că ea nu poate proveni de cât din nemulţumirea publică. Fâceud o mică degresiune, D-sa arată că actualul guvern ar trebui să nu se spri-jiue numai pe majoritatea din Cameră, care ea însuşi este interesată să îl menţie la putere, ci ar trebui să consulte ţara prin alegeri libere, mal ales în gravele împrejurări în care ne atlâm. D. 1. L\ Bratianu spune că n’a fost nici o intrigă diu partea guvernului Bulgar ca să provoace emigrarea printre ţăranii noştri. Că au venit aci nişte speculanţi cari aveau nevoe de braţe muncitoare în Bulgaria. Că aceşti speculanţi aii isbutit să înşele câţi va săteni, cari aQ emigrat, dar care în urmă s'au reîntors. D'ăltminţi'şlşâ emigrările de ţărani se fac şi Iu Rusia. La noi nu e pericol In emigrare ; căci catisa lipseşte. Noi naveni proletariat. Din contră în lie rare an vin la noi în ţară mii de străini, care caută s-i se hrăneasccâ prin munca lor. Discuţia se închide. D. Mlhaescu-Pomimbni-u raportor dă citirea unul proiect de lege dând drcpl ministrului de finanţe d'a acorda remise, persoanelor care sar însărcina cu reali sarea vechilor creanţe ale Stalului. D. IVacu, ministru de finanţe susţine proiectul. La vot, trece cum cere trebuinţa. * «► La ordina zilei alegerea cornisiunel pentru inspectarea caselor publice. D. Varlam zice că la începutul sesiu-nel s’a ales o Comisiune pentru visitarea caselor pubilce; această comisiune, n’a făcut nimic. D-sa, care făcea parte din acea comisiune, a fost înlocuit prin d. Cornea. —D’acea este în drept se întrebe ce a făcut acea comisie şi de ce folos mal este. Cere dar să nu se mal cheltuiască 45,000 lei pe au diurnă de giaba. Oratorul cere suprimarea el; în cas când s’ar realege d-sa declara câ renunţă la diurnă. D. Agarici respuride că comisiunea n,u se poate suprima deoare-ce este înfiinţată printr’o lege. D. liog-iVluiccniiu spune că recunoaşte câ comisia nu se poate suprima prinlr’un vot, dar că s’ar putea prea bine suprima diurnele, lntradevăr acel cari solicită alegerea lor în acea comisie, nu sunt tocmai cel cari aleargă după un fel de leafă (aplau-se). Daca acea leafă s ar suprima, o bună alegere ar II mai probabilă. D. Al. Marghiloman. Constată câ în Comisiuniie financiare, minoritatea nu este represinlstta. Regretă această stare de lucruri. D-sa în numele miuoritâţel ia angajamentul ca ori care membru «lin minoritate ar li ales, nu va primi nici o diurna. D. lanov zice câ în acest caz ar li mal nemerit să s'aleagâmal mulţi deputaţi diu minoritate; căci ast-fel s’ar reaiisa o economie de 4o.000 lei. (Aplause din partea minoritâţei. Ilaritate din partea majori-tâţei). D. Uimancea se ridică cu multă energie coutra acestei ciudate propuneri. Cum lără diurna? Ce tel gratis? Auzi scaudal. Ce exemple pernicioase vrea să dea acostă minoritate pornită pe scaudal! Atunci se poftească să nu mal ia diurna de loc. Voci «l n minoritate. Bine, dar nici d-voastră! (Protestări. Sgomotj. D. iiinuiuce* vorbeşte cu rnuliâ aprindere pentru meuţinerea diurnei. Emoţiu-nea e mare printre colectivişti. D. Dimancea scapă următoarele l'rase, adevărate diamaute. D-lor când vorbiţi d-voaslră din minoritate adese-orl ve admirăm, câte odată chiar vă dăm dreptate, dar votul nostru nu vi'l vom da uici-odala. Căci noi avem principii. Eu toată viaţa mea am făcut principii şi d-voasirâ aveţi principii dar intre noi este o linie de demarcaţie fiindcă noi controlam guvernul, prin urmare noi avem responsabilitatea.... şi aşa îi turuia gura mal departe. D. 1. C. Bratianu, da semne de impacienţă, şi spune d-lui Dimancea ss tacă. D. Ujuvara, provoacă pe d. liogălni-ceanu să răspundă d-lul Dimancea. D. Kogalniceanu, ia pe d. Dimancea în zellemea şi termină z.câud : dacă d. Dimancea crede ca toată responsabilitatea controlului aparţine majoriLâţei, apoi se bine-voiascâ a lua asuprăl şi responsabilitatea piâţel dărilor. (Rîsele, aplause). D. Uimancea, vorbind pentru închidere mal zice câte-va giuvaerurl demne d’a figura iu cronicele «Voinţei Naţionale». D-sa pare foarte turmentat şi indignat. Râsul este general. Discuţia pe tonul acesta este atât de interesantă şi nostimă în cât nici majoritatea nu se poate hotărî s o îuchizâ. Se face de două ori proba prin ridicare de mâini; fiind incertă, d. Agaricl pune la voL cu bile. ResuliaLui este 52 voturi pentru contra 36. Discuţia se închide. D. Al. Marghiloman, citeşte un pro iect de lege iscălit de 54 deputaţi pentr u suprimarea diurnei cornisiunel financiare (aplause). Cere urgenţa. Camera aprobă urgenţa. D. IVacu, ministru de finanţe, roagă Camera să decidă a lucra două trei zile in secţiuni ca să examineze mal bine de 24 proiecte de legi care sunt in suferinţă. D. I. C. Bratianu, susţine această propunere. D. Sefenduke, cere ca să se studieze în secţiuni şi legea Cumulului. D. Bratianu, se strâmbă. Punăndu-se la vot propunerea d-lul Nacu, se primeşte. Se procede apoi la alegerea comisiune! pentru revizuirea caselor publice. Sunt aleşi dd. Mihâescu Porumbaru, Kiţu şi Fundescu. DD. Borş şi V. Lascar n'aîi întrunit numărul voturilor cerute. Mat rămâne să se aleagă încă 2 membri mâine. Un spectator. Când generalul Dunka a primit ordinul ca se trimeata trupe din Constanta la grâu iţa bulgară spre www.dacoromamca.ro Silistria, el a trimes aceste trupe eu drumul de lier până la Med-jidia. La MeJjidie administratorul care primise ordinul se aibe la disposiţia trupelor 300 de trasuri, le avea toate gala când sosiră trupele. Soldaţii noştri se suirâ in acele căruţe şi chiar câte va tunuri mic! fura aşezate în cărate. In aoste con-diţiunî trupele noistre sosiră în 19 oie la Silistria, adică făcură cel puţin 150 kilometră în 19 ore. Acest resultat este foarte frumos, şi e probabil că acelaş sistem va mal putea fi întrebuinţat şi pe viitor de oare-ce a dat aşa bune re-sultate. Ni se spune că pentru contractarea împrumutului de 13,000,000 primăria capitalei ar fi recurs ia sam-sarlâcul unui bancher anume Na-thaniel Hirş. Partea nostimă a faptului este că acest fost bancher, a înşelat pe d. Alcaz acum trei ani cu vre-o câte-va BIBLIOGRAFIE Lai Martie va apare în|Bacăfi No. 1 din revista Magusinul Literar. Abonamentele: (se plătesc tot-d’a-una înainte) pe 1 an lei noi 10 ; pe 1/2 an lei 5.50 ; un No. 1 leii. - Din sumarul No. i. Sandu, novelă. — Pe un album, poesie. — Cum e Tanda, aşa şi Manda, corn. 1 act. — Erl-Azl-Mâiue, p. — Monologul unul cerşelor. — Via(a Iul Alexandru 1.—Poveste.—Legenda rândunelel. —Negustorie Ţigănească, anec. pop. Şarade, etc. etc. D-nil cari se vor abona şi vor trimite banii înainte de 15 Februarie la administratorul revistei, d-1 De la Bacâfi str. Focşanilor, vor primi un roman sau 100 cărţi de visitâ. Toţi abonaţii aii drept la premii e pentru deslegarea şaradelor şi un scâză-menl de 20 0/g la toate cărţile anume publicate prin revistă. NB. Sperăm câ cele-l-alte ziare şi mal cu seamă revistele, vor bine-voi a reproduce acest anunţ, pentru care le mulţumim mal de’nainte. A eşil de sub tipar: Cercetarea emiselor ei nemedialiii inecarilor si depunerilor din hosinul superior al Prahovei de P.S Antonescu-ltemusi inginer si prof esor de Economia Silvica. V i $ sute mii de lei şi apoi a fugit. Acum reapare! Inchideţi-ve argintăria ! • Dispoziţiuni au fost luate de ministerul lucrărilor publice pentru ca lucrările liniei ferate Piatra-Cn rabia se reînceapâ cât mai curîndşi se fie urmărite cu cea mai mare activitate posibilă. O I DR DÂVIDOVICZ \ (g de la facultatea din Viena $ I spec.boaleinterne.de COPII I I SI DE GAT I | Strada Sf. Vineri IVo. 14 | ifj (vis-â-vis de biserica Sf. Vineri) ţ* ord. » — 5 p. m. ; $ u D. Radu Mihai care plecase Sâmbătă în Moldova s’a reîntors azi dimineaţă în Bucureşti. f» Dupe părerea Gomisiunei însărcinată cu o nouă fixaţiune a circom-scripţiunilor subprefectorale , numărul actual al subprefecturelor nu numai nu poate fi redus, dar încă trebui spor t. D. Ion Câmpineanu ar fi foarte dispus, să zice, de aîncredinţad-lui G. S. Mireovic: direcţiunea serviciului comptabilitâţei la primăria Capitalei. Se vede că d-sa a hotărît se se strice nu numai cu unii colegi ai se! din consiliul Gjmunal, C ® * OJ. pentru unitatea de mesura cu aşezare pentru mie pentru unitatea de mesură cu aşezare Pavele pentru bi >rd ure. la m. 1. 10 350 4.25 352 4.00 300 3.75 Pavele pentru pavagift. la m. p. 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00 Lespezi pătrate . . . la m. p. 25 380 11.00 ( 360 10.50 320 9.50 Pătrate felurite . . . la m. p. 36 240 10.00 210 9.00 180 8.00 Borduri de grădină . la m. 1. 10 150 — 130 — 100 Cărămizi refractare . la m. c. ',20 320 Cărămizi cu 6 găuri . la m. p. 80 65 — — — — — So aduce la cunoştinţa Onor. Public că tn Bucureşti şi Oraşele tn caro esecută lucrări pentru Comună, Societatea se însărcinează si cu esecutarea. garantând Întreţinere a un an si că se mat afla la usina materiale vechi si disform. -CIJ PREITHRI FOARTE REDUS! MARELE HOTEL DE FRÂNICE - BUCUREŞTI No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. CeI mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradel Lipscani, din noii clădii, având patru faţade, ast-fel In cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire noii montat, după stilul cel mai modern, având 7 estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. 3PFT. JrlUGrO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA PREQIURI FOARTE REDUSE $ sr AL I | ME1 fiINGER-OFEN * fâţH H E I M , Se găseşte numai la sucursala generală în Bucureşti, strada Lipscani No. 2&V 69, lângă Banca Românie. Fabrica pentru SOE-MEIDINGEB H. H E I M, Viena-Dobling (j . -3J aci /*■■■ ,4 z \ - ‘Vi i -^ii ^ -tf 1 am aabu *.tp vj M. SCHWART Z OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricat! dupâ indicatiunile medicilor o-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirca luminet, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preturi foarte moderate. ,.LA CÂINELE NEGRU" MAGAZINUL DE DR0GUER1E COLONIALE SI DELICATESE CAROL GERSABEK SUCCESORUL LUI J, OVESA Semânţă de Trifoi adevărat de Lucerna• Speciacea mai productivă şi resistcnlă. Vânzare en engros si en detail. PRIMUL ATELIER DE TIMPURIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltznl Stirbey-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurouri etc. SPECI ALITATE PE LA M PE URI Deposit de mobile cu preturi esceplionaie. Comandeie se efectuează prompt după modele. «■■■■■■■■na DE VENZARE SI DE AREXDAT MOŞIA GRIMHJ Districtul lalomilza Porprietatea moştenitorilor B. BOERESCU Ase adresa 11 Str. Pensionat, Bucureşti DE INCHIRUTc"“ din Strada Sfinţi Apostoli No. 42, cu două etage, aproapede cheurî. CurLo foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74. IIM CTIinCWT de curs superior a-U IM ol llUtR I vândcâte-vaore libere, doreşte a da lectiunl de clas le primare. A se adresa la administraţiaeziaru-luî POECA ORIGINALE NIASINE SINCER Sunt necomparabile in oonstruotiune neîntrecute in cua-litati si in durata Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAT ÎNALT,.IMPROVED" 1 La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. aii primit cel mal înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singerdiu toate maşinele de cusut expuse. = MEDALIE DE AUR = Vânzare în rate, si contra, bani gata un rabat oonv. Depou) acesLor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Ată şi Mătase se găsesc şi în toate filiale'e noatre. Iaşi Strada G. NEIDLINGER Băile Eforiei - BUCUREŞTI — Iaşi Galatzi Craiova Ploesti Botoşani T.-levcrin Lăpuşneanu Domneasca Lipscani Lipscani Mare Aurelianu DE ÎNCHIRIAT In Strada Sfântului Ion nod No. 13, lângă piata-mare. Se închiriază de la 23 Aprilie 1888, două case, una mare în funndul cur-tei se compune din cinci camere pentru stăpâni, trei camere pentru secretari, bucătărie, pivnil,.ă şi gradină. Una mică lângă stradă se compune din trei camere pentru stăpâni, una pentru servitori, bucătărie şi pivniţă. Pentru informei,iun' a se adresa d-lui N. A. lacovaki Strada Mercur, 4 bis de la ora 12 până la 2 dupe a-miază. CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 3 Martie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 92 5 0/0 >1 română perpetuă. 6 0/0 Oblig, de Stat(Hur. conv.' 83 1/4 impr. cu prime Bucur, (lei 20; 34 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 70 10 lei Oblig.Casei pens (1. 300) 190 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 5 0/0 » » » 6 0/0 » » » 5 0/0 » rurale » 5 0/0 » » » Aur contra Argint sau bilele. 701/2 901/2 84 1/4 99 17 1/2 93 841/2 36 71 205 811/2 97 1/2 85 100 18 DE VENZARE 200 pogoane moşie, în apropiere de Bucureşti cu trăsura o oră şi 18 minute cu calea ferată. Doritorii se se adreseze calea Plevnel No. 57. IlU 1 î'\ n I)r Casele din Strada IrL ilj.i/jiilL Lucaci 45, făcând colt cu Strada Remus, compuse din 4 odăi şi antre, odae de servitori, sofra-gerie şi bucăt-rie; pimnită mare zidită, curte cu pomi roditori.— Pentru preţ a se adresa la proprietară în aceste case. Domni şi Doamne, Cine vrea sâ câştige foarte multe parale şi să Iacă avere în scurt timp, fără risc şi cunoştinţe speciale este rugat să scrie imediat Dom. Thiza, 52 rue d'Assas. Paris. Afacere nouft şi de mare Importantă. nnnHHnMi NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL IM'. S.S. PĂRINŢI IIEMDICTINI din Manastirea SOULAC (Girouda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur 2 MEDALII IH. Al It: Bruxelta 1880, Londra 1884 cele mai inalte recompense INVENTATA IN ANUL I373 0E PAR. FIERBE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric a) P. P. S. S. par Benedictin!, cu o dosă de câle-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care*! albeşte, consolisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN I807 AGENT GENERAL SEGUI RUE HUGUERIE, 3 BORDEAUX Deposit la toate larmaciile, parfumeorî şi Coafeori representante pentru România, Serbia şi Bulgaria; A gen tiu Comerciala Franceză clin Galaţi si sucursalele ei. 8IMWBW8>K!WIWBB,tiH>irnfl!IU8IPWHWăsiaaflg.tii.v. TCgWtfNHStâWBBIMaMBlIIMalig—— ULTIMA ORA DIN NAUNTRU Mâine sau poimâine trebue se re-înceapă negociaţiunile pentru în-cheerea unei convenţiunel comerciale cu Franţa. Delegaţii francezi aşteaptă numai se fie poftiţi de guvernul nostru pentru a relua desbaterile. E speranţa că de asta dată negociaţiunile vor da un rezultat favorabil. Toată discuţiunea se va mărgini asupra trei articole care de altmintrelea, se crede că nujvor aduce o piedecă la încheerea convenţiuneî. In locul d-lui Ştefan Petrescu, de-misionar, a fost ales azi ajutor de primar d. Mi linii Terek. Consiliul comunal are aplecare către politica Austro-Ungar. Contele Goluchowski care a sosit azi dimineaţa în Bucureşti a şi început a face vizitele sale. E. S. va prezintă Joi scrisorile sale de creanţă M. S. Regele. Noul ministru al Austro Ungariei va petrece în Bucureşti trei săptămâni aproape şi dupe ce ’şi va fi terminat instalaţiunea va pleca pentru a aduce pe contesa Goluchowski. întrevederea de erî a d-lor N. Fleva şi C. Arion cu d. Mihail Ko-gălniceana n’a avut nici o urmare. Din parte-ne suntem fericiţi de a-cest rezultat.... negativ. Românul de astă seară dă la lumină un grav abuz care constă în următorul fapt : Ministrul Instrucţiune! publice prin un referat cu data de 8 Decembre 1886 către Consiliul miniştrilor, arată că cu alcătuirea planurilor institutului botanic din Bucureşti a fost însărcinat ar-chitectui institutului botanic din Liege contra unei retribnţiunî de 15,510 lei. Insă d. doctor Brânză autoriză pe confratele nostru a publica că a-mendoi architecţii institutului de Botanic din Liege, d nii Tuchs şi Bernimolin n’au primit nici un ban mai mult de cât chieltuielile făcute pentru desinatori şi fotolitografiarea planului, chieltuielî care se ridică la suma de 1.300 lei. DIN AFARA Înmormântarea căpitanului Filof s’a lacut eri la Ruscink cu mare pompă şi In mijlocul unei mari a-fluenţe ue lume. Festa, 15 Martie.- Împărăteasa Eli-sabeta trebue să sosească la Temeswar i pe la sflrşitul lui Marte. împărăteasa voesce să facă o cură de trei săptămâni la Mehadia. Berlin, Gazeta Germaniei de Nord zică câlmpăratul Wilhema arătat d-lul de Lesseps cel mal viu interes în privinţa canalului de Panama şi ’i-a mat o fericită isbândâ în intreprinderea sa. Borna, 15 Martie. — Cuvântarea ţinuta de Papa în şedinţa secretă de ieri a Consistoriulul e lipsită de orl-ce însemnătate. Aceasta cuvântare coprinde câte-va amintiri despre cardinalii care au murit de curând şi felicitări pentru cardinalii ce s’ab numit acum. Aceşti din urmă cardinali sunt: Mgr. Vanutelli, nunciu la Viena ; Mgr. de Rende, nunciu la Paris ; Mgr. IordanijMgr. Ferrara şi Mgr. Masella. Cetinge, 15 Martie.—Principele de Montenegro a exprimat dorinţa de a se Introduce leturghia naţională pentru Muntenegrenii catolici precum există astă-zl şi pentru Grecil-Uniţl. Papa, ezită de a consimţi la aceasta. Se crede că la Viena s’au făcut objec-ţiunl serioase contra acestei reforme. Viena, 15 Martie. — Guvernul dn Bucureşti a comunicat ministerului a-facerilor streine din Viena că dorind a reîncepe negocierile pentru încheerea unul tratat de comerţ cu Austria va trimite pe delegaţii săi la Viena pentru acest sfîrşit. Data însă nu este încă flesatâ. Berlin, 15 Martie.—Ziarul Tageblalt susţine că un atentat cu bombe explo-sibile a fost în adevăr plânuitîn contra Ţarului şi Ţarinei, Insa autorul a fost arestat la timp la perspectiva Newski. Madrid, 15 Martie, — Citirea bugetului a produs un răQ efect în cameră care nu se aştepta la un aşa mare deficit. Noua lege asupra căsătoriei zice că un j udecâtor de pace sau un alt funcţionar judecătoresc va trebui să asiste la ceremon'a religioasă şi să înscrie că-sătoriele în iegistrul stărel civile. Boston, 15 Martie. — Trenul de călători pare merge de la Boston la Providenţa a căzut din înălţimea unul pod. Sunt 33 morţi, 40 răniţi. St. Petersburg, 15 Martie. — Se asigură că descoperirea unui complot nihilist a hotărât pe împărat şi Împărăteasă să se stabilească la Gatschina. Pesta, 15 Martie. — (Cale indirectă). Calea, ferată strategică care merge de la Mimkacs (Ungaria) la Stry (Galiţia) este terminată şi se va pune In circu-laţiune de la 1 Aprilie. Londra, 15 Martie. — Ministrul de resbel a cumpărat la Canada 3000 cal pentru artilerie, cu condiţiune ca să fie predaţi în luna lui Aprilie. Berlin, 15 Martie. — Corespondenţa rusă reproduce după Gazeta de Moscova o telegramă din Bucureşti care zice că Regenţa a făcut cunoscut că la 15 Martie se va proclama dictatura militară în Bulgaria, şi că această măsură nu e desaprobata de Germania. Berna, 15 Martie.—(Gale indirectă). Guvernul spaniol a consimţit să prelungească până la 1892 tractatul de comerţ actual Intre Elveţia şi Spania. tludrid, 15 Martie. — Generalul Cordova care va representa pe regina Spaniei la serbarea aniversăreî naştere! împăratului Germaniei,este comandantul militar al casei regale. El va fi însoţit de ofiţeri generali. (Agenţia Liberă). D-R M. SCHACHMANN % rcltiu lutru» ui Spitalelor «lin Paris Hotel Fvascali (Otetelechano) orele de cousullaţiunc de la 4 — ti p, tu. SPECTACOLE MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strailii Holit/.ii ,\o. 7 IN TOATE ZILELE MARE REPRESENTATIE l 011 program schimbat DESCHIDEREA CAS1 LA 71/2 SEARA ÎNCEPUTUL LA 8 1/2 ORE SEARA TEU Rl NATIONAL SOCIETATEA DRAMATICA IVIai'ti 3 Martie 1 886 * 11-a repi'esenlatie a piesei NERONE Dramă istorică în 5 acte şi un prolog de d. P. Cossa tradusă din italieueşLe de d. Titus Dunka BOALELE SIFILITICE IVepuiintn barbuteasca Vindecă după cele mal noui metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţă do 17 ani. Specialist in boale lumeşti DR THOR SLraii ranelin No. 6, aproape dn grădina Iîpisc i si 1 fotograful Szullosy. Consul-tatiui r dimineaţa până la 6 seara. TI »,„talii /irului «EI'OUA» www.dacoromanica.ro