ANUL II No. 380 A DOUA EDITIUNE MARŢI, 3 (15) MARTIE 1887 15 B ANI NUMERUL (V X ABONAMENTELE NCEP LA I SI 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE IX BUCUREŞTI La casa Administratiune l\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni lei, 3 luni 10 lei IA STREINATATE: La toate ofllciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an r»(> le’ 0 luni 25 lei. I A PARIS: Segasestejurnalul cu t»Ont. numeral, la Kioscul din riie Huntmnrtre i ia Bulevardul St. Germnin Ao. 84. 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: la Agence Havan, place de la bour se, 8. Agence Libre, rue Nulre Dame des Victoires 80, (Place de la Bourse) pentru Paris, Frauda, Germania, Austro-l’ngurla, Italia si Marea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 hani, anunciuri si reclame pe pagina treia î lei linia MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIATA 50 BANI UN NUMER VECHiD Grigore VENTURA Prlm-redacto.- responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAT IA Ho. 3.—Pista, Episcopiei.—Ifo. 8. LOGOFETUL CONSORTERIEI PATRONII LIBERALISM SI LIBERALIIATE ERA RAMOLIŢILOR FEMEIA MORTULUI In sfârşit feiiixul eolee.tiviUţei a vorbit, şi a vorbit cinci ceasuri şi jumotate, şi rt’a fost în stare se de-rime măcar o iotă din cele denunţate ţereî de către domnul Fleva. Jumătate din lunga şi neserata sa cuvântare nu a fost de cât uu şir de insulte la adresa d-lui Fleva, care de care mal triviale. Chiar cei care ’şi aduceau aminte de vestitul discurs în care d. Stătescu acuzase pe d. Vernescu că... are roţi galbene şi vizitiu cu livrea, tot nu’şi puteau închipui până unde va merge logofătul «consorterieî». Succesul ne mai pomenit pe care l'au avut «libertăţile ţigăneşti» de acum câteva săptămâni, atât a ameţit pe ministrul justiţiei,în cât de astă dată a voit se Introducă şi «praftoriţa» In Parlament. Dueluld-lui Fleva, acel duelin care d. Fleva s’a dus cavalereşte se’şîdes chidă pieptul ţintei,—el care nici-o-dată nu pusese mâna p’o armă—unui «bun vînâtor»,cum îl numeşte «Voinţa Naţională», naşul colectivităţei l’a botezat: «O preumblare involuntară şi la o oră neobicinuitâ la hipodrom» Rana care a ţintuit pe d. Fleva pe patul durerilor mai bine de o lună, în gura semi-zeului din strada Col-ţeî este «o bună lecţiune care trebuia se ’î pue ceva minte la cap», şi degetul cel estropiat pentru veci- j nicie «un talisman». Şi crezând că cupa trivialitâţei nu era încă plină, logofătul consorterieî s’a pus secante ca la o cafenea-concert d’a patra mână: «de aş mai trage câte am tras, de ocară nu mă las». In faţa acestui incalificabil chip de a vorbi de o afacere de onoare, minoritatea care se hotărâse se păstreze o tăcere mormântală, n’a putut se ’şi mai reţină indignarea. Protestările au curs droae : d. A. Marghiloman a declarat ministrului cântăreţ, că cea ce face este o ruşine, şi ministrul a plecat capul; d. Rădu-lescu a spus că «acum înţelege de ce a fost provocat d. Fleva», şi toţi sfetnicii tronului ah tăcut, pironiţi pe scaunele lor. Cea-l’altă jumătate a discursului d-lul Stătescu, a fost consacrată u-nei spovedanii plină de învăţăminte. Logofătul dreptăţel a mărturisit, că judeţele ţereî sunt date pe mâna unor Satrapi, care fac şi desfac şi administraţia şi justiţia, că magistraţii nu se numesc şi nu se scot decât după placul Satrapilor, şi că une ori Satrapii sunt aşa de exigenţi, în cât judecătorii d'abiaau vremea se se aşeze pe fotoliu, şi ministrul este silit se-i schimbe, tn tocmai ca la «Zeflemele». D. Stătescu a mai dovedit că pe când eşise din minister, avea obiceiul se roage pe judecători ca sădea dreptate unuia ori altuia, căci a spus că intervenţia d sale pe lingă judecătorii din Craiova, într’un proces personal al d-lui Arvanezu.n’a reuşit. Dar ce n’a făcut ministrul în a- ceastămemorabilâ şedinţă? N'a mers pînă a citi în cameră o scrisoare privată care u-î era adresată ? Gît despre faptele destăinuite de d. Fleva, ministrul n’a spus mai nimic. A recunoscut că era adevărat căd. Arvanezu,membru în consiliul creditului urban şi magistrat, a fost chemat în consiliu de miniştrii şi i s’a cerut să consimtă la un împru mut,pe care d-sa îl credea prea umflat; a recunoscut că Prim -Procurorul tribunalului Ilfov a făcut la 22 Iunie trecut un proces-verbal, în care spio nii poliţiei acuzau pe mai mulţi membrii ai oposiţieî că au plănuit asasinarea Primulul-ministru; a recunoscut că a dat afară pe procurorul din Velcea fiind că a mînoat la un oposant. N’a tăgăduit nici faptele de la Galaţi, nici cele de la laş', nici cele de la Buzău, nici n’a cercat măcar seesplice demisia d-lui Vineş. Intr’un singur lucru a putut ministrul să găsească în vină pe d. Fleva, şi anume că magistratul pe care d sa voia se’l facă cu ori ce preţ ca sier la creditul urban, şi la numirea căruia d. Arvanezu nu s’a putut îndupleca, nu fusese destituit ded. Fe-richide, cum spusese d. Fleva, ci de d. Stolojan, şi nu fusese reinstalat de d sa, ci ded. Giâni, însă după recomandata şi stăruinţa d-sale,dupe cum declară d. Giani. Atât şi numai atât 1 Trebue să mărturisim cum că orî-câtde colectivist ar fi cine va, tot nn e nevoie de cinci ceasuri şi jumătate ca să nu spuie de câl asta ! Ba uitam. Domnul Stătescu a mai spusunlucru. D-sa a afirmat că printre avocaţii care fac politică în ţara aceasta, este unul care nesăturându-se cu grasele sinecure ce i s’a dat, a mai născocit şi o noua specialitate de avocatură, o specialitate foarte bănoasă : avocatura cu influenţă. Şi logofătul consorterieî a avut abne-gaţiunea se spue şi numele acelui politician avocat, şiaziscă’l chinină., ghiciţi?... d-1. Fleva. De astă dată gluma devenia prea din cale-afară, şi de aceia se vede majoritatea a gâsitde cuviinţă să închidă discuţia. Dar orî-cât de zorită a fost majoritatea ca să acopere pe Veniaminul seu, ea n’a putut împiedica ca un membru al minorităţii, d-1. G. Arion, se tragă morala şedinţei : «Roma vechie, a zis d-sa, a avut pe Gaton censorul, România modernă are pe Evghenie censorul. Di-ferinţa e numai că Caton era censor de moravuri, şi Evghenie este censor de Bancă.» După interpelarea d-lui Fleva, toţi şi au zis că logofătul consorterieî este un om mort ; după discursul său însă este nu numai mort ci şi îngropat. Fie ! ţărîna uşoară. darea sa a fost pusă la o crudă încercare prin execuţiunile din ITusciuk, nu va com-promiLe libertatea sa de acţiune, punând din noQ mâna tn urăciosul viespar bulgăresc. Paris, 12 Martie. Camera a ridicat la 8 franci suprataxa asupra făinăriilor. Rusciuk, 12. Martie. Azi dimineaţă In presenta garnisonil din Rusciuk cu armele tn mâini şi formând un pătrat, s’a degradat sub-ofiteril care au luat parte la mişcarea insurecţională. Itiisciuk, 12 Martie. Colonelul Filoll a murit azi dimineaţă la orele 0. Celor doi civili condamnai,! ieri la moarte de către Curtea Marţială, li s'a schimbat pedeapsa în 15 ani de fortăreaţă. Sofia, 13 Martie. Cea mal mare parte din persoanele arestate în timpii din urmă aG fost puse în libertate astă-zl. Azi' dimineaţă s’a celebrat la Catedrală un serviciu funebru tn memoria împăratului Alexandru al II. La acest serviciu aQ asistat: Regentul Mutkurotf, un detaşament din fie-care*armă care compune gar-nizona din Solia, mal toţ.1 ofiţerii’,ce s’afl aflat în Capitală,prefectul, un deşamentde gen-darmi şi o mulţime considerabilă. Berlin, 13 Martie. împăratul a primit azi la ameazl pe d. de Lesseps. După amcază d. de Lesseps a vizitat pe ConLele de Bismurck. împăratul a făcut o fdimbare după a mează. După dispozitiunile luate acum, lmpă râtul nu va primi cu ocaziuneaaniversării naşterii de cât pe membrii familiei regale şi pe prinţii streini ce vin sâ ’l felicite. I oudra, 13 Martie. Fn discursul său la Camera. Comunelor, d. Cliamberlain exprimă părerea că o Înţelegere e cu putinţă Intre radicali şi glads Lonianl asupra cestiunil izlandeze, şi că această înţelegere depinde numai de d Gladstone. Circulă ştirea despre o reintrare posibilă a lordului R. Churchill în cabinet. Berlin, 13 Martie. Se aşteaptă pentru aniversarea zilei na-şterel Împăratului Vilhelm, sosirea unei deputatiunl de ofiţeri superiori turci, trimişi de Sultan. Se crede că această deputatiune de ofiţeri infanterişti şi echipaţi dupe sistemul cel noii al echipamentului uşor, va pleca tn urmă la Viena spre a se presenta împăratului Frantz-Iosef. Peteraburg, 13 Martie. Cabinetul rus este dispus de a presenta Puterilor uu plan detaliat cu privire la daslegarea cestiunel bulgare, şi In care este vorba de ocuparea Rumeliel orientale de Turcia. Roma, 13 Martie. Ministrul de justiţie a citit Camerei decretul regal prin care se prorogă parlamentul. aO fost tot atât de mulţumiţi ca şi oposiţia de discursul d-sale. D. Brătianu n’avea de loc aerul A son aise, alaltăerl, pe când d. Stătescu ridica perdeaua care acoperă misterile colectivi-tăţel, spre marea consternaţie a majorităţel, şi nu ştim daca într’o bună zi chiar membrii partidului d-sale nu’l vor ruga sâ’l mai slăbească cu talentul săd. In antichitate, cel care desvâluiatl misterile Eleusine eraţi condamnaţi la moarte, şi executaţi chiar de către iniţiaţii la acele mistere. Ce or fi având de gând să facă colectiviştii cu d. Stătescu care a desvăluit misterile Colectivităţei ? TELEGR A M E AGENŢIA HA VAS Sofia, 12 Martie. Poarta a depărtat pe lotl refugiaţii bulgari de la graniţele Rumeliote. Se asigură aci că România a luat măsuri analoage de alungul Dunării. Mâine ziua aniversării morţii Împăratului Alexandru al II se va celebra un serviciu funebru la catedrala din Solia. Liniştea domneşte pretutindeni. Berii ii, 12 Martie. «Monitorul Imperiului» publică textul legii care regulează electivul armatei germane tn timp de pace. Homa, 12 Martie. Un decret regal publicat astă-zl prorogă sesiunea Gamerilor. Itii.sf iul,, 12 Martie. Ziarul Le Nord spune că Rusia, de şi răd- AGENTIA LIBERA Petersburg, 12 Martie. Rusii, admiratori ai veneratului Boulangcr ’i au trimis o sabie cazaceasca. Pe garda săbiei sunt sapate ca dedicaţie aceste cuvinte : «Celui mai demn!» a ceasta data : «1 Februarie ISS? — Rusia.« Pe tăişul săbiei dintr’o parte se citesce in slove aurite : »l>-/.eu ocroteşte pe cei viteji,« iar in partea cea-l’atla : Cine e acolo ?—Fruntaşi Boulanger t« Petersburg, 12 Martie. Din sorginte diplomatică se pretinde că nota circulară, prin care Rusia protestează tn contra esecutiunilor din Rusciuk a şi fost trimisă Puterilor. Paris, 12 Martie. Ziarul «Le Temps» zice că principele de Bismarck caută a lega Italia mal strîns de orl-când de soarta Germaniei şi a Austriei. El vede în această alianţă o garanţie în contra eventualităţilor de care se teme. Solia, 12 Martie. ltogeutsi tt-ni» mlii-se dc tulburări grave a chemat sub drapel pe tuti reservisti diu Itiinielia cari n’au împlinit tura IO de ani. Londra, 13 Martie. Consiliul de miniştrii, care s'a adunat erl, s’a ocupat exclusiv de ccstiunea ir-landesă. .Madrid, 13 Martie. S'a descoperit aici o galerie suterană care pare Îndreptată In contra Legatiunel Germane. 0 anchetă este începută. Paris, 13 Martie. Ziarele se ocupă toate de sabia căză-tească tmpodobită cu piei re scumpe ce pa-Lrioţil ruşi au oferil’o generalului Buu-langer. Bruxelles, 13 Martie. Calea ferată «Marele Central belgian» a încheiat un contract cu usina h'rupp pentru transportul de la Essen la Anvers a yOoO vagoane pline cu şine destinate Chinei. Paris, 13 Martie. Ziarul «Les Debals» crede că principele de Bismark nu este de fel dispus a desfiinţa cu Lotul Kulturkampful. Va face oare care concesiuni ce-l vor servi pentru Loc-mclele sale viitoare. Berlin, 13 Martie. D. de Lesseps a prânzit la principele moştenitor, dupe care aii vizitat pe principele de Bismark. Dupe amiazl, contele Schuvalolf şi principele da Bismark a făcut o vizită d-lul dc Lesseps. CESTIUNEA ZILEI PATRONII Aveam dreptate când ziceam, mal de unftzi, că d. Stătescu nu poate deschide gura fără a face destăinuiri regretabile pentru guvern, precum d. Ion Baâtianu nu poate rosti un discurs fără a povesti cel puţin zece anecdote. Sâmbătă având d. Stătescu sâ râspunză d-lul Fleva, ne-am dus în Cameră, şi cu creionul în mână am urmat discursul sâQ, spre a nota toate juvaerurile cu care discursurile sale sunt presărate şi pe care adese ori nu le mat poţi găsi în Monitor. Şi ’n adevăr nu ne-am pierdut timpul. Câte n’a avut timpul sâ ne spue d. Stă tescu într’un discurs de cinci ore 1 Ne-a vorbit de împrumuturi umflate făcute la creditul funciar urban. A mărturisit că d. I. Brătianu a solicitat pe d. Arvanezu ca să acorde Colegiului Sf. George un Împrumut pe care acesta îl găsea exagerat. Adresându-se câlre d. Fleva, d. Stătescu îl zise: «Veteranul d. Fleva care a împărtăşit cu noi timpurile de glorie, de mărire şi de laudă, ne-a părăsit cănd au venit timpurile de restrişte.» Dar fără îndoiala, declaraţiunea cea mal importantă a d-lul Stătescu a fost aceia re lativă la patroni. Acest cuvânt are nevoe de explicaţie. Acum un an, cu ocasia răspunsului la me-sagiul tronului, d. Maiorescu ne spuse, cu vorbe acoperite, că sub administraţia actuală, «să dă unul sau mai multe judeţe într’un fel de antreprisă materială şi morală.» D. Maiorescu nuîndresnise însă să afirme nimic în această privinţă, şi se mulţumise să se întrebe, în stil interogativ : Cine este omul cel mare şi tare în Botoşani? Cine tn Tecuci şi în Bârlad şi aşa mal departe? Cine este omul cel mare în oraşul BuzăCi ? Care este dinastia care stăpâneşte districtul Vaslui ? Cea-ce insă nu îndrăsnise se afirme d. Maiorescu, ci numai să indice prin simple aluziuni, aceasta ne-a spus-o pe şleau d-nu Stătescu, în şedinţa Cameră de Sâmbătă. Pe lângă administraţia propriu zisă, pe lângă prefecţi şi sub-prefecţl, mal e un ro-tagiu administrativ, a cărui existenţa o bănuiam numai până azi, aceia a patronilor, cum o numeşte d. Stătescu. D-sa a afirmat «că d. Fleva a fost timp de io ani, patronul,spre a nu întrebuinţa alt cuvânt, al judeţului Râmnicu-Sârat.» Apoi d. Stătescu a întrat în amănunte, şi ne-a schiţat portretul patronului. Patronul e un personagiu neoficial, neresponsabil, care se ţine în dosul perdelei, dar fără consimţimântul căruia nu se poate mişca nimic într’un judeţ. Sunt judeţe, ne a spus d. Stătescu, în care de zece ani, nu s’a făcut o permutare sau o destituire, fie în personalul administrativ, fie în personalul judecătoresc, fără consimţi mântui saO aprobarea patronului. Acuma daca vom înlocui eufemismul d-lul Stătescu prin cuvântul Satrap saOpotlogar, vom avea o justă idee de ce este udminis traţiunea sub guvernul liberal-naţional. Dupe cum se vede, d. Stătescu e preţios pentru opoziţie, de câte-orl vorbeşte. Noi am dori ca să vorbească cât mal des şi cât mal mult, căci mărturisim că discursul d-sale de Sâmbătă nu ne-a obosit de loc. Nu ştim insă daca colegii d-lul Stătescu LIBERALISM SILI BIR A UT ATE Atragem deosebita atenţiune a cititorilor asupra proiectului de lege pe care ’l publicăm mai la vale şi care zilele acestea va fi supus votului camerilor. Precum se poate vedea, partidul de la putere nici nu mai tăgădueşte că este pur şi simplu o societate de exploatare. Până acuma, colectivişti! avuseseră obrazul d’a recompensa pe a-genţiî lor dând ca pretext serviciile aduse ţerii. Azî, fără ruşine, pun mâna în bu-sunarele contribuabililor şi proeic-tează înfiinţarea noilor imposite pentru răsplata serviciilor aduse partidului liberal. Noi care făgăduim că nici odată nu vom lua bani de la contribuabili pentru a plăti serviciile aduse partidului conservator, ne bucurăm de aceasta, şi am fi din suflet mâhniţi daca observaţiunile noastre ar putea se împiedice votarea pensii unul veteran al partidului liberal. lată expunerea de motive şi pro-ectul de lege. Domnilor deputaţi, Toate ţările au resplătit serviciele distinse a bunurilor cetăţeni şi nu 'l-a£i părăsit, cănd el n’afl mal putut munci, în strîmlorarea şi lipsa mijloacelor de existenţă. Ţara noastră a fost asemenea alăturea cu ele când a fost vorba de devotamentul şi serviciele credincioase ce ’l-ad adus fiii el. Expresiune credincioasă a acestui nobil sentiment de recunoştinţă, un numâr de 34 domni deputaţi aii propus, sunt a-cum patru ani, un proiect de lege prin care se cerea a se acorda d-lul George Hasnaş, atunci deputat, o pensiune viageră de 500 lei pe lună. Acest proiect de lege a rămas însă numai în stare de dorinţă, după chiar cererea d-lul Hasnaş şi care, în extrema sa modestie, n’a voit a i se vota acea pensiune pe când d-sa se afla pe băncile de deputat şi pe cât timp mal putea încă munci. De atunci au trecut patru ani şi cu el ducându-se încă o parte din puterile lui fisice, aceasta a făcut ca mijloacele de ec-sislenţă pentru acest bătrân şi mica lui familie sâ ajungă şi mal restrânse. In faţa acestora, subsemnaţii: Considerând că d. George Hasnaş este unul din veteranii partidului liberal care a luptat constant, toatu viatza Iui, sub acelaşi drapel, pentru lut ircu si lutarirea ideilor liberale si democratice ; Considerând ca de câte ori partidul liberal a avut nevoe de concursul lui G. Hasnas, si a avut des nevoe de acest concurs, el i Ta oferit cu tot devotamentul, parasindu-si cele mai de multe ori propriele sale interese, dovada saracia lui; Considerând că d. George Hasnaş, In diferite rânduri, a servil ţara ca funcţionar public cu un zel şi un devotament vrednic de imitat; Considerând câ purLarea unul asemenea cetăţean şi nevoile la cari împrejurările ’l-au adus, trebue sâ atragă recunoştinţa ţârei şi a tululor oamenilor cari aii cunoştinţa faptelor enunţate, subsemnaţii credem a ne împlini o datoriereluând vechea dorinţă a celor 34 domni deputaţi şi propunând ca onor. Cameră să acorde d-lul | George Hasnaş o pensie viageră de 500 lei I pe lună, reversibilă şi asupra soţiei sale. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA MARTIE In acest scop, rugăm onor. Cameră sS recomande de urgenţă secţiunilor următorul proiect de lege : PROIECT DE LEGE Art. unic. — Se acordă d-lul GeorgeHas-naş o pensie viageră de 500 lei pe lună, reversibilă asupra soţiei sale. N. Ornescu, Em. Leonescu,A. Papadopolu Calimacki, S. Guriţa, A. Sava, D.Ghetghel, D. M. lonescu, Gheorghiad, C. Leppadato, I. C. Fundescu, D. Tanasescu, A. Agioglu, P. Borş. BULETIN EXTERIOR Este de netăgăduit că situaţiunea generală pare mal puţin incordatâln momentul de faţă. In Germania, tn urma votului septenatului s’a produ3 o oarecare linişte a spiritelor. Principele de Rismark, şi-a ajuns scopul şi Reichstagul a adoptat în a 3 a citire proiectul militar cu 227 voturi, contra 31 şi 84 abţineri. Victoria cancelarului a fost cu atăt mal mare cu cât cu ocazia acestui vot, s’a produs o scisiune în partidul centrului. In acelaş timp se încearcă a se face o apropiere între Germania şi Franţa de o parte şi între Germania şi Rusia de alta. Do şi călătoria d-lul de Lesseps la Berlin n'a avut nici un scop politic, căci d-sa mersese numai pentru a duce crucea de mare ofiţer al legiunel de o-noare d-lul Herbette, cu toate acestea d. de Lesseps a fost înconjurat de o-norurl, a prânzit la împărat, şi a primit visita principelui imperial la ambasada franceză. Pe d’altă parte, cu ocazia zilei de naştere a împăratului Alexandru, s’au schimbat mari semne de amiciţie între Berlin şi Petersburg, şi extrema re-servă ce s’a ţinut până acum în cercurile politice tinde a dispare. Uicarea continuă a fondurilor ruseşti ar fi o proba despre aceasta. Cu toate acestea spiritul public în Rusia continuă a fi excitat. Nowoie Krcmja, publică un articol, în care pledează ocuparea Bulgariei, şi zice chiar între altele, că în oraşele Rusciuk, Varna, Sofia ar trebui să e-xiste în acelaş timp garnizone bulgăreşti şi ruseşti. Ce e drept ziarul rusesc merge cam departe. Un alt fapt demn de notat şi care va face mare zgomot, este darul unei săbii căzEoeştî, pe care Ruşii admiratori al generalului Roulanger, 1’aQ făcut generalului francez. Acest dar, care este un semn de amiciţie ce uneşte poporul rus cu cel francez, nu se poate privi ait-fel de cât ca o manifestaţiune ostilă Germaniei. X. CRONICA ERA RAMOLIŢILOR Au fost fel de fel de Ere în lume. Au fost şi mal bune şi mal rele şi mai de toate felurile, dar ţara Românească cu Erele el le-a întrecut pe toate. Intr’o bună dimineaţă căpeteniile colectivitate!, fiind-că n’aveafi ce face, s’npucarâ să vorbească de Era Nou?. In colectivitate toate lucrurile se fac fiind-ca N'avem ce face. Fiind-că N’avem ce face, d. Candiano-Popescu scrie poezii; Fiind-că N'avem ce face, d. Brătianu se zice liberal ^ Fiind că N’avem ce face, generalul Leca se joaca d’a demisia. Pentru acest motiv a eşit la maidan Era Nou?. Mulţi s’ail întrebat şi atunci şi de a-tuncl într’una, ca ce să însemneze această nouă Eră. Astă-zi lucrul s’a lămurit : Era nou6 însemnează Era ramoliţilor. In adevăr toţi conducătorii partidului de la cârmă afl ajuns în aşa stare de mueiare a creeruluî, In cât când intri în Cameră ţi se pare mai curând că eşti tntr'un spital de nebuni şi de invalizi de cât lntr’un parlament. La preşedenţie, bună-oară, vezi mal Intui figura de popă nemţesc a d-lul G. Chiţu. Să ’I plângi de milă, nu alt-ceva. «Nu întrerupeţl cină vorbiţi! Vă chem la ordinea zilei! Nu atacaţi când combateţi !» Şi o mulţime de felul acesta. Cînd vorbeşte d. Epurescu II ia drept d. Fundescu, când vorbeşte d. Dju-vara îl ia drept d. Cozadini, când vorbeşte primul ministru II ia drept Ştefan Bellio. Intr’ozi strigând mai tare i’a căzut dantura pe frezura d-lul Stanian, care era raportor înlr’o lege. In aşa stare a ajuns în cât nimic nu mal are consistenţă la densul. Creieri, dinţi, mâini, picioare, se scutură, a-târnâ, cad. D. Ion Câmpineanu e melancolic ca o pagină din Verther. Abia vorbeşte, abia se mişcă, şi a căzut în mania de a se lăuda singur. Şi are dreptate bietul om. De zece ani tot aşteaptă să’l laude alţii, iar ingraţii să fac că nu pricep. Omul a pierdut răbdarea. D. Câmpineanu este şi dânsul vicepreşedinte. Primul ministru e cunoscut de toţi. Cine m’ar crede când aşi spune că nu e ramolit ? Cărţi de vizită, răposaţi, 48, potcoave de cai morţi, iată toată erudiţia lui. Când vorbeşte, vorbeşte numai de răposaţi şi dacă vorbeşte de vre-un vid şi acela trebue să moară în curând. Când intri în Cameră tot de ast-fel de mutre dai. Unul doarme, altul sforăe, altul mănâncă alune prăjite or seminţe de dovleac, un altul îşi scrie bugetul chel-tuelilor zilnice, pe care se sileşte să’l echilibreze mult mal bine de cât pe al statului, şi aşa mal încolo. Dacă n’ar mal fi deputaţii din opo-ziţiune care să mai zbîrnăe, Camera ar semăna cu un un adevărat cimitir, a căruia tăcere n’ar fi turburată de cât din 15 In 15 zile, de către sunetul armonios al monetelor naţionale, la momentul plâţel diurnelor. Atuncea nici chiar generalul Leca n’ar mal mormăi. Şi, dacă n’ar fi o-poziţie, sunt sigur că nici d sa nu ş’ar mai da demisiunea, fiind-că... nimenea nu ’l-ar mal respinge-o. Aceasta’i Era ramoliţilor. Radu Ţandără. IN F ORMATIUNI In privinţa călătoriei Regelui şi Reginei în Germania allâm că. după noul disposiţiuni, absenţa MM. LL. din ţară va fi numai de 12 zile. MM. LL. vor pleca, precum se ştie, Vineri la 6 curent şi nu se vor opri, In drumul către Berlin, de cât 24 ore la Dresda După terminarea serbărilor de la Berlin, Regele şi Regina vor merge la Nuremberg unde se vor întâlni cu principesele Iose-fina de Hohenzollern şi Maria de Wied lengă care vor rămânea două zile. MM. LL. se vor întoarce în ţară la 18 Martie. X Aflăm din isvor autorisat că trecând d. Dim. Sturza la ministerul afacerilor străine, portofoliul cultelor şi instrucţiune! publice va fi încredinţat d lui A. Vizanti. X Monseniorul Palma, arhiepiscopul latin din Bucureşti a făcut eri o lungă vizită I. P. S. S. Mitropolitul Primat. X D-nii doctori Assaky şi Kalinde-roglu vor începe cursurile lor chiar la 15 Martie curent. X Ni se asigură că d. general Cer-nat ar fi hotărît se se retragă din consiliul de administraţiune al Creditului fonciar urban. X D. Beldiman, agentul diplomatic al României la Sofia care se află de cât-va timp în Bucureşti va pleca d’aci Miercuri. Unde merge nu ştim dar putem asigura că nu la postul seu. X Membrii consiliului de administraţie a creditului funciar rural, care vor fi supuşi anul acesta la realegere, sunt Prinţul D. Ghika şi d. Procopie Cazotti X Erî erea vorba ca d. Stătescu se se facă bolnav şi se nu vie azi la Cameră, când mai mulţi deputaţi, luând cuvântul în cestiune personală, vor respunde discursului de Sâmbătă al d-lui Stătescu. X Princesa Ion Ghika a sosit în Bucureşti. Prinţul Ion Ghika s’a oprit pentru câte-va zile la Berlin şi va sosi pe la sfirşitul septămânei în Capitală. X Comisiunea însărcinată de consiliul comunal al capitalei cu alcătuirea bugetului pentru eserciţiul viitor compusă din d nii Procopie Di-mitrescu, dr. Sergiu şi Alex. Vlă-descu, şi-a terminat lucrarea. Discuţiunea bugetului va putea dar se înceapă în Consiliu. X Se zice că d. Ion Brătianu şi d. Radu Mihaiu vor însoţi Vineri pe MM. LL. Regele şi Regina până la Vârciorova. X D-niî Ion Câmpineanu şi E. Costi-nescu, surprinşi de deosebirea între cifrele citate de dânşii şi acele citate ded. Eleva, cuocasiunea discuţiunei în Cameră a noului împrumut comunal, au căutat se se încredinţeze, prin examinarea scriptelor comptabiîitâ-ţei primăriei, de cauza acestei deosebiri. Rezultatul cercetărei a fost că eomptabilitatea le dedese cifre neexacte. Se zice că d-nu Câmpineanu, cu drept cuvânt supărat, a hotărît se ceară consiliului comunal depărtarea şefului comptabilităţeî. Remâne a se şti dacă va izbuti so dobândâscă această depărtare, foncţionarul vinovat fiind foarte protegiat de d-nii Procopie Dimitrescu şi dr. Sergiu. X Primim din Buzeil, următoarea telegrama : Azi au sosit aci 1 i refugiaţi bulgari [şase militari, şase civili şi doue dame). Toţi aceştia au fost autori 'principali în rescoa/a de la Silistria. Din ordinul guvernului român el au fost trimişi aci din Constanţa spre a fi internaţi în IluzSu. Am avut o importantă convorbire cu căpitanul Dirnitrief. De haituri numeroase şt importante prin poştie. X Guvernul elen a hotărît ca, pentru motive de economii, nu se va numi un titular la postul diplomatic din Bucureşti şi că afacerile legatiunii vor fi gerate de actualul însărcinat de afaceri. X Se vorbeşte mult, şi lucrul face oare-care sgomot, că colonelul Filof comandantul militar al Rusciukuluî a fost otrăvit. Filof a murit Sâmbătă dimineaţă. Se hotârîse ca se fie predat Joi autorităţilor consulare germane, însărcinate cu interesele supuşilor ruş;, şj tocmai în acea zi un doctor bulgar luase locul doctorului rus (louref) care îl căutase pînă atuncL In momentul când se schimbase doctorul, sfarea bolnavului se îmbunătăţise în mod foarte simţitor şi căldura scăzuse. Doctorul cel nou îi dete un medicament care îl făcu se doarmă o noapte şi o zi întreagă. De o dată nevasta lui Filof auzi pe bărbatul seu strigând : «Sunt otrăvit.» Câte-va momente dupe aceasta Filof încetă din viaţă. X Corespondentul nostru din Rusciuk ne serie cu data de eri: Maiorul Petrof a inspectat azi trupele de aci. Dupe inspecţiune dânsul a întrunit în jurul seu pe toţi ofiţerii şi le-a adresat o alocuţiune făcând lauda Regenţei şi înfierând purtarea acelora care, ridicându-se contra Regenţei s’au ridicat contra patriei lor chi&r. Arestările continuă. Printre nuol arestaţi se găsesc şi doue femei. Nemulţumirea contra rigoarel cu care starea de asediu se aplică creşte pe fie care zi. Agenţii guvernului caută se liniştească populaţiunea făgăduind că starea de asediu va fi ridicată îndată ce instrucţiunea a-supra insurecţiunei va fi definitiv terminata. Azi au fost aci o mulţime de persoane din Giurgiu care s’au reîntors seara. maaamaamammaammmmm Consulul Franţei a plecat la Varna şi se va reîntoarce Miercuri. Se atribue acestei călătorii un scop politic dar, după cât ştim numai afaceri particulare au chemat pe d. consul la Varna. Din Sofia şi mai ales despre procesul care se urmăreşte acolo nu ne vin de cât ştiri vage şi contradictorii. Peste tot linişte. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIDERA Sofia, 14 Marlie.— Eri s'a celebrat de către Mitropolitul Clement, un serviciu funebru în memoria împăratului Alexandru II cu ocasiunea aniversarei morţel sale. Colonelul Mutcuroff, unul din cel trei Regenţi a asistat la acest serviciu. Sofia, 14 Martie. — Cele mal multe din persoanele arestate au fost puse In libertate sub cauţiune. Aflicna, 14 Martie. — Răspunsul la discursul tronului a fost votat de Cameră cu 86 voturi contra 38. Pesta, 14 Martie. — Ziarul «Pester Lloyd» zice că în sferile competinte de aici, remânerea d lui Depretis la afacerile statului a fost salutată cu o sinceră satisfaeţiune. Foaia ungară zice că modificările parţiale ce s ar Introduce In cabinetul italian vor lăsa neschimbată atitudinea şi politica Italiei în afacerile streine. Berlin, 14 Martie. — Eri Împăratul şi împărăteasa Germanici aii primit pe d. de Lesseps In audienţă de congediu. Dupe disposiţiunile luate până acum, în vederea serbărilor de la 22 Martie, împăratul va primi personal numai felicitările principilor veniţi pentru acest scop. ACTE OFICIALE — Colegiul II electoral de deputaţi din judeţul Roman este convocat pentru ziua de 22 Martie spre a alege un deputat. — S’a acordat execuatorul d-lul Emerich Pietschka consul la Iaşi şi d-lul Marcel, Cseh Szânt Kâtolna, vice-consul Austro-Ungar la Turnu-Severin. — S'a dat autorisaţie d-lul doctor în medicină I. Ciure din Iaşi d’a purta însemnele de cavaler al Legiunel de onoare. — Părintele Narcis Creţulescu, se depărtează pentru tot-d'a-una din funcţia de profesor la Seminarul din Huşi. — Sunt numiţi In serviciul căilor ferate: D. Caranfll Ghiţă, sef de deposit el. II. D. Grigore Atanase, şef de deposit cl. III. Dd. ConstanLinescu Gheorgbe, Isvoranu Gheorglie, lonescu Ştefan, Jipa Gheorghe şefi de depo.it cl. IU. D. Rîureanu Constantin, controlor cl. III. DIN DISTRICTE P li T X A Citim în Independentul: Listele electorale de deputaţi şi senatori a jud. Putna pe anul curent 1887 coprind : 283 alegători In Col. I de Senat 307 » )> » II » » 310 » » » I de adunare 1020 » » » II n » şi 1161 » » » III » » Se înţelege că în aceste liste s'a înscris de Consiliu Comunal o sumă de persoane fără căpătâi şi fără drept. Oposiţia deci nu a putut contesta în- F01ŢA ZIARULUI «EPOCA» (45) ALEXIS BOUV1ER FEMEA MORTULUI PARTEA DOUA XIII Cu ce carnala da banii mos Samticl — EI, dar nu pul alergăturile, per-derile pe care pot să le ani. — Ce perderî ? de vreme ce aceste juvaerurî fac de două ori mai mult de cât îţi cer eţi_ — Da, însă va trebui să mi le vinzi' — Cura să ţi le vânz ? — Adică eu vreaâ să fim în regulă. Ştii nu mă tem de. d-ta... Dumnezeu ferească 1 Dar să fim în regulă. Nu ştim ce să poate întâmpla de azi până mâine. — Cred că nu te aştepţi să-ţi vând aceste juvaerurî ? — Dar, d-le Seglin.... nu înţelegi. Imî vinzi aceste juvaerurî pe preţ de 340,000 franci, şi mă învoesc să ţi le vând pe acelaşi preţ dacă vel veni să mi le cumperi peste o lună. — Bine... primesc aşa. Dar ce 'ml vorbeşti de 40,000 franci... când e vor-pm de opt, zece zile cel mult ? — Socoteşte d-ta însuşi d-le Seglin... — Mi-e cu neputinţă să plătesc aşa sumă. — Atunci să nu mal vorbim de asta. Nici nu am aşa gust se fac afacerea.... caută pe un altul. — Dracu să te ia, zicea Fernand în gândul săd văzând zâmbetul şiret al sgârcitulul care simţea că ’l are In mână. — Samuel, zise el tare, n'am ce face, trebue să primesc. Fă hârtiele, am să iscălesc. — Şi eu am să ţi dictez. Dupe ce făcură hârtiele necesare el eşirâ împreuna, căci Samuel trebuia să se duca pe la mal mulţi amici ca să adune banii. Trecând pe lângă biu-roun Sâgtin văzu pe Picard care palid, îngrijit, îl privia cu ochi speriaţi, parcă ar fi vrut să ’l întrebe. II strânse de mâna şi ’l zise : — Dacă va veni cine-va de la Banca, opreşte pe băiat zicândui ca sunt a-casâ. Mă întorc peste zece minute cu fondurile.... Bătrânul Picard ridică ochii la cer şi suspină de mulţumire. Moş Samuel, ţinând sacul cu juva-erurile în braţe, strângându-1 la pept, se urca în trăsură cu Seglin. Dupe 20 du minute, Fernand se întoarse. Baiatul de. la Bancă aştepta. Sâglin zise : — Nu puteam să 'ml deschid birourile. Uite Picard, ia aceasta. Şi ’i dădu 15 harţii de câte 20,000 fiecare. Bătrânul Picard tresări de bucurie luându le în mână. Seglin se rezemă de cămin şi luă un jurnal pe care ’l citia privind valorile ce se presentau. Picard Înşira hârtiele pe masă pe când băiatul de bancă socotea. — Două-zeci, patru-zeci, şease-zecî, opt-zecl şi, o sută număra băiatul... do-uă-zecl, patru-zeci, şease-zecî, una, două, trei, patru şi cinci... o suta şease-zecî şi cinci mii franci..Aşa.... Şi dupe ce puse banii In portofoliu! său, baiatul se retrase. — N'au venit toate creanţele ? — O nu ! valorile Wusou n'au sosit Încă. — Cum asta ? Întrebă Seglin Încreţind fruntea. — Mai este încă vreme, nu sunt de cât 10 şi jumătate. Poate o casa particulara va trimite să le plătim. — Se poate... N ai nevoe de mine ? — Nu, d-le. — Mă Întorc la Auteuil.... Diseară să vii cu boideroul....cu tratele Wilson. — Bine, d-le. Şi Seglin, cu inima nşoară, cu zâmbetul pe buze, aprinse o ţigară, trecu prin magazii, sări în trăsură şi porni la Auteuil. — Scumpa Iza, gândja el, m’a scăpat fără să ştie. Amorul meu o va plaţi. XIV O iiiMurciuaru piacula pentru Simen Simon duse pe Iza la Auteuil; când ea se coborâ din trăsură, fostul mate-lot îi dădu o scrisoare zicându-I : — Iată ce mi a dat locotenentul pentru d-ta. Iza, surprinsă, voi să deschidă scrisoarea ; dar Simon îi zise : — Dute în casă repede, să nu te vadă.... vel citi-o In odaia d-tale, nu-I respuns. Iza se întoarse la ea şi vizitiul improvizat duse trăsura la locul unde se alia îu acea dimineaţă şi zise unul om care ’l eşi înainte, un rândaş la grajd : — Să grijeşti caii, să ’I duci în grajd, şi la noapte, pe la 3 seasuri, să fii cu trăsura In acelaşi loc. — Bine, d-le. — E Încă dimineaţă, e răcoare, dacă vrei să bel un ghât, plătesc eQ. — Bucuros. Simon şi rânduşul ciocniră mai multe pahare la cârciuma din colţ, şi Simon plecând zise strângând mâna prietenului săli ; — Ştii, când or suna 3 ceasuri... fără sgomot... să ’ml vil acolo. — Las pe mine. — Vei plăti tot şi vel pleca cu mine. — Da, ştia. — Nici o vorbă... — Nu mă cunoşti ? Simon se întoarse Iu centrul Parisului pe unul din micile bateluri care umblă pe Sena ; se coborâ pe puntea de la Austerlitz şi se sui pe omnibusul care mergea la Şarona. Când ajunse la căşcioară, negrul îl spuse că era aşteptat. Se ursă repede în camera stăpânului său. Pierre stătea lângă cămin ; bătrânul Rig, în picioare, aştepta. Când auzi pe matelot se repezi înaintea lui. — Vin’o mal iute... te aşteptam. — D-voastrâ d-le- locotenent? ziseel. — Da, dute la Seglin ; caută să rămâi acolo până diseară cînd să vor închide biurourile..Rig va veni atunci ca să i se plătească.... Casa fiind închisa se va retrage zicându că nu poate să vie a doua zi şi să va duce îndată ia Bou-logne. Va trebui să sileşti pe Martin să se ducă la Anteuil, la Seglin, pentru al povesti ce s’a petrecut. — Dar d-nu Picard e acolo... atunci ar trebui să vorbim cu el. — Daca ar fi ast-fel n'aşi avea nevoe de tine... Nu te întreb ce am avea de făcut, ’ţi spun ce trebue să faci. Caută ca Martin să fie destul de beat pentru ca să nu’şl mal amintească de nimic şi să te asculte orbeşte... asta te priveşte. — înţeleg, d le locotenent, habar n’am unde mă duc, dar de vreme ce d-ta eşti cârmaciul, mi-e de ajuns... Mă duc să mă întâlnesc cu Martin, îl lmbat, îl duc acasă.... Cînd n’o fi nimeni pa acolo,Rig vineşi înşira ce are de spus... apoi pornesc pe Martin la Anteuil. — Aşa... Fii dibacii!... La miezul nopţel să fii aici. — Bine, d-le locotenent. Dacă să poate, m’aş duce chiar acum şi aş dejuna cu el... Aşa voi fi mal sigur apu-cându-1 mal de vrenje. (Va urma} www.dacoromamca.ro EPOCA — 3 (15) MARTIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tiraglu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. semnatul număr de rău InscrişT, ci s’a ocupat numai de Col. I pentru Senat şi adunare, în care scop a făcut 140 contestaţii pentru ambele aceste colegii. Ele se vor judeca de trib. Putna 1n zilele de 27 Februar, 2, 3, 4, 5 şi 6 Martie curent. BOTOŞANI Vocea Botoşanilor, spune că vre-o 70 cetăţeni alegători din Truşeşti, s’aQ presintat în corpore la redacţia sa, spre a denunţa erorile ce se comit în comuna lor. De la 2 Noembre s’au făcut patru alegeil în comună, alegătorii ad fost unanimi a-şi alege consiliul ce 11 vroiau, dar d. Enăşescu, arendaşul pă-suit, nepotul d-lul G. Hasnaş, cerea şi comitetul permanent casa alegerile. La 12 Februarie s'a făcut încă o alegere, atunci de şi d. Enăşescu, a dus bilete albastre, după sistemul unchiului săd, 236 alegători ad depus bilete contra arendaşului moşiei. Atunci biuroul compus din slugile, d-lul Enăşescu, nu voeşte a deschide urna aşa că urna stă Închisă şi azi sub peceţile alegătorilor, şi cu toate aceste se fixează o altă alegere pentru 26 Februarie. In faţa acestei flagrante ilegalităţi, d. Enăşescu, bate la toate uşile, aleargă la toţi puternicii zilei, şi nimeni n’a îndrăznit a’l susţinea de cât cu pieţul d’a ataca pe cel din oposiţie. La 26 d. Enăşescu se duce în comună, susţinut de autoritate, comite cele mal îndrăsneţe falşurl, pune slugile neln-scrise în liste ca să voteze, şi proclamă ca aleşi pe cel pe cari locuitorii nu iad votat. Curios 1 236 alegători din 300 votanţi strigă şi astă-zl, şi cu toate acestea aleşii infimei minorităţi se proclamă în ciuda sdrobitoarel majorităţii CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de Luni 2 Martie 1887 D. Al. Orfescu deschide şedinţa la 2 şi 20, anunţând decesul d-lul T. Hristea, Senator al colegiului I-id de Neamţu. In conseciuţâ acest colegii! se declară vacant. La ordinea zilei nu sunt de cât indigenate ; se votează câte-va, şi se trece în secţii pentru a prepara ceva pe mâine, între altele proiectul de lege cu 13 milioane. Bedecu. CAMERA Şedinţa de la 2 Martie 1887 La 1 1/2 şedinţa se deschide, sub pre-şedenţia d-lulKhiţu. 110 deputaţi presenţl. D. Ministru de Externe, cere Camerei să treacă fn secţiuni pentru a se ocupa cu Convenţia Comercială cu Germania. D. Eleva, protestează zicând că are a desvolta cestiunea sa personală cu d. Stâ-tescu. D. Kliitu, zice că interesele ţârei primează cestiunile personale 1 D. Fericliidi, insistă asupra marelui interes ce are ţara în cestia Convenţiei Cu Germania şi zice că d. Fleva va putea desvolta cestiunea sa personală mal în urmă, dar că acuma este mal urgent ca Camera se studieze acea Convenţie. Camera trece în secţiuni. 3 1/4. Şedinţa se redeschide. D. Fleva, se suie la Tribună spre a răspunde atacurilor personale îndreptate în contra d-sale de d. Stătescu. Un lisiologist însemnat spune că un om slab, galben la faţă , mergând la un medic să îl spue că a fost muşcat de un şearpe, medicul i-a spus dute acasă. Şearpele va muri, dumneata nu vel avea nimic, (aplause). , D. Stătescu m’a atăcal tntr’un mod ne mal pomenit în parlament (aşa e ! aşa e 1 aplause). M’a atăcal în viaţa mea privată, în afacerile mele de avocat. M’a făcut laş d-nul Ministru al Justiţiei făcând aluzie la o a-facere de onoare fiecare un om de onoare Uu vorbeşte nici o-fiată ţaşa e, aplause). i Efl m'am bătut cu d. Ferechidi crezând că am aface cu un om de onoare. D. Ministru al Justiţiei ne a dovedii că am avui a face cu un Sparnfuoilo (a-plause). x D. Ministru Stătescu a zis în Cameră a-celeaşl cuvinte care ni le-a raportat deja un spion al poliţiei: «Dacă nu te al învă-«ţat minte în urma duelului, să ştii că «d’astă dată o să Le omoare!» Regretcânu eazl faţă nici acela care m’a atacat cu atâta laşitate nici preşedintele consiliului ca se vază ce infamii s’a pronunţat dupe banca ministerială (aplause). Şi cine m’a atacat aşa ? Aceia pe care l-am ridicat eQ pe umerii mei 1 (sgomot) M'au acusat că am fost satrap a două judeţe! N’am fost mâncător de prefect 1 Sunt însă mâncător de miniştri 1 (aplause). Şi dacă regret ceva este că am întârziat prea mult pentru a părăsi rândurile ma-joritâţel; am tot avut speranţa că lucrurile se vor îndrepta, am stăruit în special pentru judeţele la care mă interesam ca să alung abusurile şi pe funcţionarii răi. Dar văz că îndreptarea nu e posibilă. Regret că aceasta am văzut’o prea târziu, (aplause). A vorbit de alegerea mea la Braila şi de situaţia fratelui meu acolo. Mergeţi, întrebaţi la Braila care este consideraţia de care se bucură fratele med acolo, şi apoi treceţi Dunărea şi întrebaţi în Dobrogea despre fratele d-lul Stătescu (aplause). Preşedintele consiliului se allă însă în mijlocul intriganţilor şi a şarlatanilor (aplause). Intr’o zi a venit preşedintele la mine la 7 ore dimineaţa şi mi-a spus că fratele med a dat la Braila 3 milioane din Banca Naţională la oameni insolvabili. Am plecat la Braila, luând un revolver cu mine, am cercetat afacerea. Frate-meu fusese acusat pe nedrept. Banca Naţională na perdut nici un bani Fusese o adevărată calomnie. Şi nimenea nu s’a gândit să aducă o scuză calomniatului I S’a spus că am avut funcţii pe la drumurile de fe" şi moşii în arendă, toate acestea împreună nu fac cât posiţia d-lul Stătescu la Banca Naţională unde este nu Censor ci trântor! (aplause prelungite). D. Hlizu, intervine rugând pe orator să întrebuinţeze cuvinte parlamentare. D. Fleva, am fost atacat în modul cel mal violent, mi s’a spus fel de fel de cuvinte, sunt în drept a răspunde, a mă apăra (aplause). D. Kogâlniceanu a zis o dală: Daca ar fi o oca do venin In toată lumea, jumătate ar fi în d. Stătescu I (Ilaritate). M’a făcut d. Stătescu mincinos, în relaţia motivelor Iransferărel d-lul Arvanesu. N’a fost nici un neadevăr. . Oratorul intră în detalii spre a sprijini zisele sale cu dovezi. D. Stătescu a acusat pe d. Arvanesu că a avut un proces nedrept şicâd. Euslaţiu membru la Curtea de Graiova, fiind-câ l’a făcut să piarzâ acel proces, de aceea d. Arvanesu arel'usatsă’l primească comisar la credit. Dar nu era d. Stătescu el însuşi împreună cu d. Nacu avocaţii d-lul Arvanesu în acel proces? 1 ţSeusaţie, ilaritate, aplause). D. Fleva c.lejLe textul demisiunel d Iul Arvanesu şi termină zicând că însuşi d. Ferechidi ia dictat acea demisie (aplause). D. Ferechidi, nu este adevărat. D. Eleva, d. Arvanesu mi a spus a-ceasta şi m'a autorisat să o spui aci. D. Ferechidi să se înţeleagă cu d. Arvanesu. Relativ la afacerea lui Uroveanu d. Fleva arată că de şi d-sa era adversar politic In localitate cu d. Oroveanu, totuşi nici o dată n a admis vinovăţia sa, crima mons-Luoasă ce i s a imputat; mal ales In urma verdictului aclntâtor al juraţilor fie-care om onest este dator să’l îutiuză mâna (aplause prelungite). Dar ministru justiţiei a îndrăsuit alaltă-erl să insulte aci instituţia juraţilor, nesocotind verdictul săQ şi numind asasin pe acela ce a fost achitat (aplause). A zis că sunt arendaş al statului. El şi! Şi aceasta e o crimă? EU sunt arendaş cu arendă (aplause); plătesc 16,000 lei arendă pe an. A vorbii de fratele med. Mi-a dat dreptul să vorbesc şi eu de fraţii d-sale (aplause). Prefectul de Tulcea s’a împrumutat la Credit cu sume mal mari de cât evaluarea imobilului. Acalaşl prefect este arendaşi fără arendă cultivând moşii întregi în Dobrogea alungând pe nenorociţii locuitori pământeni. Acel prefect primeşte lefuri lunare—s’a constatat de Curtea de Casaţie — ca să lase în pace pe nenorociţii cultivatori 1 D. Fleva citeşte decisia Curţel de Casaţie în afacerea lui Leonida Stere, aplause) De D. Beştelel a zis d. Stătescu că nu are aptitudineie cerute unul procuror. Aşi vrea să ştia în ce consistă acea aptitudine ? A da pe bătăuşi d’o parte şi a nă-păstui pe opoziţie (aplause). Pe d. Beştelel l’a trimis la Galaţi tntr’a-dins ca să judece prosesul lui frate-seu. D. Beştelel rămâind în părerea sa, l'a silit să se retragă. S’a vorbit de moralitatea mea ca avocat. De ce n’a vorbit şi de moralitatea vieţel mele private, aşi 11 primit să vedem care din noldolrespectămoralitateal (aplause). Dar’ml-a imputat d. Stătescu — reeditând murdăriile ziarului «Trompeta Bucureştilor» — procesul fraţilor Baly. Ce a fost acel proces? Am avut contract cud. Baly să îmi dea 25,000 franci daca va reuşi sâ’l apere. La tribunal Baly nu s’a presintat. D, Fie* va însă s’a presintat. D. Baly luându-şl scama, a retras apoi mandatul d-lul Fleva. D. Fleva’l-a intentai proc s în daune interese şi Curtea ’i-a dat 1000 Iei despăgubire pentru contractul resiliat. Aceasta e o afacere scand do.isă? 1 Dar se spue d. Stătescu câte parale a luat d-sa de la fraţii Baly 1 (aplause). D. Fleva narează apoi în mijlocul a-plauselor scandaloasa afacere loanidi-Col-ţatu în care d. Slălescu este compromis până în gât şi Intr’un mod pipăit. Explică apoi afacerea văduvei Orgeasca în care departe de a avea vre un reproş a aştepta, d. Fleva dovedeştee că s’a purtat j în modul cel mal corect. D. Fleva narează în schimb o afacere foarte scandaloasă a d-lul Stătescu. Un moşier d. Ogrezeanu a lăsat prin testament o moşie Eforiei Spitalului, moşia Nefliu de 30,000 fr. venit. Fralele reposatulul graţie d-lul Stătescu obţine de la Eforie renunţarea la acel testament (mare scandal, aplause, exclamaţii de mirare 1) D. Corbescu. Cer cuvîntul. D Eleva am văzut în dosar că alături cu d. Stătescu a figurai şi d. Corbescu. (sensaţie) D. Fleva arată nestrămutata sa hotărîre d’a da pe faţă toate turpiludinele d-lul Stătescu; ca se ÎI dovedească că el e care a vroit să Îl omoare va eşi sdrobit şi pentru tol-d’auna căzut din această luptă (aplause prelungite) D. Ferechidi respuude că nu credea că d. Fleva va reveni asupra duelului dintre dumnealor. Nu era nimeni îndrept să mal vorbească d’aceasta afacere" terminată pe câmpul de onoare. O voce d. Stătescu era oare în drept s’o facă ? (aplause, aşa 1 aşa 1) D. Ferechidi. Aveţi puţină răbdare. D. Fleva a zis că a crezut că are a face cu un om de onoare, îl întreb oare azi nu mal are această credinţă? (sgomot) D. I. Sturzii ridicând glasul cu multă energie şi cu un aer foarte indignat apostrofează pe d. Ferechidi zicându-I: Nu ţi e permis să provoci aci în Cameră pe deputaţi 1 Ce va să zică asta? Afară se regulează aceste ceştii (sgomot mare, aplause). Apostrofa d-lul I. SLurdza, membru al majorităţel produce un mare efect. D. FeriUîde, continuă a imputa d-lul Fleva cuvintele sale d’odinioară relevând cuvîntul Sparafuciio. Zice că d-sa a interpretat rău cuvinLele d-lul Stătescu şi dacă a crezut acele cuvinte ofensatoare cu ce drept mi le reproşează mie. D. Cfclon Leca. Se ştie ca d. feta-tescu nu se bate. II poate cine-ua si stupi (scuipa) d-sa a dovedit ca uu se hale! (Aplause, râsete). D. FereUide. D. Fleva uu îşi dă seama că suntem un guvern tare sprijiniţi pe o mare majoritate parlamentară carerepre-sinlă imensa majoritate a ţărel (murmure în Cameră, sgomot mare până şi in tribune, protestările durează vre-o câte-va minute). D. Ferikide face apel la patriotismul minoritâţel ca să nu mal atace guvernul cu atâta înverşunare. Dibaciul ministru de externe găseşte o-casia nemerila pentru a face elogiurile partidului boeraf şi a arăta biue-facerile sale. (Hohote de râs, aplause ironice, murmure în tribune). Simţind în line că terenul nu e bine nemerit d. Ferechidi se decide a termina zicând că d. Stătescu e om onest şi că d-sa nu poate răspunde la insultele ce ia adresat d. Fleva. — Voci. Na fost insulte, ci acte. (sgomot) D. Vice-presediule Chitu dă cuvîntul d-lul Fleva ca să explice cuvinLele sale d'adinioară. D. Fleva. EQ n’am voit a ataca pe d. Ferechidi, am reprodus cuvintele d-lul Staiescu. Daca îmi pare ceva rău este că d. Ferechidi nu s’a crezut dator ca om de onoare, să protesteze şi să oprească pe colegul săQ d’a vorbi o oră întreagă asupra duelului dinlre noi. D. Ferechidi pare a voi să zică ceva. Insă îşi schimbă gândul şi şade jos. -tfc * * La rînd vin cestiile personale a d-lor lonescu şi D. Giuvara. D. I. Canipincanu, se suie la tribună şi spune ca în calitate de membru devotat al uuauimitatei Camerei roagă pe toţi colegii săi, să nu mal asculte des-voltarea Gestiunilor personale. O V oce. Asta nu este în regulament. (Ilaritate mare). .» D. Câmpineanu face o tristă figură, dia-logează cu unu şi altul, şi în fine, decinde de la tribună pe când din toate părţile s'aude cuvântul: ramolit I ramolit. Am spus este cât va timp că ministerul de resbel a preş ris şefilor de servicii din departamentul seu păstrarea secretului celui mai absolut asupra lucrărilor, chiar celor mai ordinare, ale departamentului. Această mesură a fost acum complectată printr’un ordin inter-z când oficenlor cari compun biu-rourile ministrului d’a priimi in biurourî pe ori cine ar fi. Ni se spune că unul din membrii consorţiului concesionarul împrumutului cu lozuri al capitalei noastre, şi anume d. Landau, ar fi cerut comitetului bursei din Berlin se depărteze de la cota oficială titlurile acelui împrumut sub cuventul că Primăria Bucureştilor a încetat d’a respecta clauzele contractului. % 0 întrunire de colectivişti va avea loc diseară la d. G. F. FL. «Se vor discuta cestiuni importante» zice biletul ce unul din invitaţi a arătat unui amic al nostru. D. Ion Brâtitnu se va întoarce în capitala astă seară. Doctorul Rîmniceanu a luat parte la şedinţa de azi a Camerei. Amavut deci.dreptatesă nu punem nici un temei pe declaraţiunile solemne ale d-lui Rîmniceanu şi se nu credem că densul va stărui în demi-siunea sa. D. Vasile Alecsandri, Ministru plenipotenţiar al României la Paris, va veni în cursul lunei curente în ţară. © Mare recepţiune azi la Lpgaţiunea Italiei : d. comite Tornielli primea felicitaţiuni pentru zioa aniversară a naşterei M. S. Regele Umberto. D Dim. Sturza, ministrul Cultelor şi instrucţiunel publice csre poartă Sâmbetele profesorilor Do-brescu şi Sava Stefânescu din cauza opiniunilor lor politice, însărcinase, acum cît-va timp, pe d. Yitzu, in-specto" general ai scoalelor, să ’i a-dresezi un raport contra numiţilor profesori. De acest raport înse d. Sturza n’a putut face nici un uz căci Consiliul permanent nu i s’a părut dispus se ţină compt de dinsul. De aceea l’a pus la dosar cu inscripţiu-nea ; la dosar pentru posteritate. Acum d. Vitzu avînd a se plânge personal de d. Sava Stefânescu care ’şi-a permis se critice modul seu d’a profesa, a dobîndit de la d. Sturza exhumarea acelui raport pentru a servi de temei la o cerere de permutare a d lor Dobrescu şi Stefânescu. Sperăm că şi de rîndul ăsta Consiliul permanent va şti se se ferească d’a se face complicele unor mârşave resbunârî. D. Ion Sturza care în şedinţa de azi a Camerei n’a fost tocmai dulce pentru guvern, pare dispus a se despărţi definitiv de colectivişti. Se vorbea azi la Ca meră de un program semnat, de o cam dată, de d-sa şi de alte doue .persoane, pentru formarea unui grup independent de orî ce legături atît cu majoritatea colectivistă cît şi cu opoziţiunea. e D. Nicolae Basileseu, distinsul director al «Revistei generale a dreptului şi a ştiinţelor politice», osebit de cursul liber de ştiinţe de Stat ce ţine în fie-care Duminică într’una din sălile Universităţei, a hotărât se facă în fie care Miercuri seara, la domiciliul seu, Strada Smârdan No. 23, conferinţe asupra diferite cestiuni de drept. Aceste conferinţe, destinate mai ales studenţilor, vor fi, suntem siguri, frecuentate cu cea mai mare asiduitate, de către studenţii doritori d’a dobendi o instrucţiune juridică complectă. Se se citească pe pagina IV ULTIMA ORA. UTIME DEPESI D. Tache lonescu, răspunzând la cu-vio^eled-lul Stâlescu pronunţate alaltă-erl privitoare la o conversaţie particulară »G’est le commeucement de Ia fin,» explică că d-sa a voit se vorbească despre sfirşitul de fapt. Colectivitatea e de mult sfirşilâ moralmente. Sfirşitul de fapt poate aştepta dar va veni de sigur. D. Tache lonescu reaminteşte trecutul săQ parlamentar, şi arată în scurt căuşele pentru care d-sa şi amicii săi au părăsii parlidu) de ia putere, (aplause). Şedinţa se ridică la 5 ore 20 minute. Uu spectator. AGENŢIA HAVAS Paris, 14 Martie. — D. Lesseps, plecând la Berlin, nu era însărcinat cu nici o misiune politică de guvernul francez. Londra, 14 Martie. — După «Standard» s’ar fi descoperit la St.-Peters-burg un nou atenlat contra Ţarului. Londra, 14 Martie. — «Daily chro-nicle» află că Abysinienil ad încercat un nou atac contra Masauhulul. Acest at^c n’ar fi isbutit. Lisabona, 14 Martie. — Guvernul nostru a reluat relaţiunile sale diplomatice cu sultanul ZanzibaruluL www.dacoromanica.ro AGE.MIA l ini.HA I’etersbnrtr, 12 Martie. — (Cale indirectă). Aşteptând ca puşcile să isbuc-nească singure între Germani şi Ruşr, lupta este dintre cele mal vii pe terenul economic. Anglia şi Franţa, care importă o mare cantitate de cereale ruseşti, nu se plâng, oficial cel puţin, de a vedea târgurile ruseşti Inchizându-se din ce în ce mal mult productelor lor. Rusia vrea să proteagâ industria ei crescândă, dar ridica drepturile el de intrare. Germania se găseşte rea şi ameninţă cu măsuri de răsbunare. N’are de cât să facă dacă voeşte. Iată pe lângă a-ceasta cifrele privitoare la relaţiunile comerciale ale ambelor ţâri. In milioane de mărci : I Exportaţiuni din Rusia în Germania : în 1885 : 344,06; în 1834: 413,31; în 1883 : 410, 13; In 1882 : 390,70. Exportaţiuni din Germania tn Rusia : în 1885 : 144,39: în 1884 : 161,47; în 1883: 184,03; In 1882 : 192,65. Dacă se deduce din exportarea însă în Germania cifrele relativ la cereale, balanţa este aproape egală de ambele părţi. Se vede dar că, până acum, industria germana n’are a se plânge. Berlin, 12 Martie. — (Cale indirectă). O convenţiune privitoare la protecţi-unea modelelor şi probelor a fost semnată între Serbia şi Imperiul german şi supusă Parlamentului. Conform clauselor convenţiune!, supuşi germani în Serbia şi supuşi sârbi în Germania se vor bucura de aceiaşi protecţ une ca şi indigenii. Berlin, 12 Martie. (Cale indirectă). — Guvernul prusian, convingându-se că exputsarile socialiştilor este o măsură puţin eficace, D. Puttkammer, ministru de interne, prepară un proiect de legeautorisând guvernul să condamne pe socialişti la deportare. Berlin, 12 Martie. (Cale indirectă). —Escadra chiurasatelor Germane a părăsit la 1 martie coastele Zanzibarulul pentru a lua oamenii şi ofiţerii marinei Germane staţionaţi la Crpul-de-Buna Spr.ranţă. Escadra ’şi va urma drumul în apele Asiei orientate. Berna, 12 Martie. (Gale indirectă). —La Zurich ca şi la Neufchâtel, autorităţile cantonului Waux, aQ interzis experienţele de magnetism, de ipnotism şide somnambuhsm, decizând ca aceste experienţe nu pot fi autori sate de căt In interes ştiinţific. Huma, 12 Martie. (Gale indirectă).— înverşunarea cu care jurnalele germane desmint că baronul de Reudell,aducea cu el în călătoria sa în Germania, a propunerile Uuirinalulul,privitoare la reinoirea alianţei Germano-Italiană, probează contrariul. Diplomatul german, este confidentul cel mai intim al Curiei; din causa acestui caracter, el nu trebue să încredinţeze nimănui secretele diplomatice, a căror trăsură de unire este. Aşa dar nu primiţi, de cât cu o extremă neîncredere ştirile care anunţă cedări eventuale de teritoriu ; astfel ca : Triest, Trentinul Italiei de către Austria sau Tunisul şi provincia Constantine de către Franţa, In cazul unul resboiu victorios. De asemenea retrocesiunea Bosniei şi a Iierzegovinei sau dreptul de a cuceri Madagascarul. Aceste ştiri sunt de înaltă fantasie. MICHAIL A. BESTELEI Licenţiat îit drept Fost prim-presedinle de Tribunal si procuror la Curtea de apel din Bucureşti reluând profesiunea de ADVOCAT s’a stabilit tn Bucureşti No. 12 — Strada Pitar-Moşiu — No. 12 CASA DE SCHIMB ALEI. Uit, io» & B. muci Strada I.lp«canl, No. 18 bla Bucureşti, 2/15 Martie VALORI Scadenţa cuponelor Târg lib curs mediu FONDURI DS STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 Renta rom. amortis. 5 0/0 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 lmprum. Stern 1864 7 0/0 lmpr. Openheim 1866 8 0/0 Agio 1 Ap 1 Of 1 Ap i Of 1 Mai 1 No 1 lan 1 Iul Idem lMarlSe; i lan 1 lu 89 93 84 3/4 18 împrumuturi db orask ImDr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 lmpr. or. B. cu prime loz f. 20 1 Ian 1 lu) 1 Mai 1 Nf 71 91 85 VALORI D1VER8B Credit Fonoiar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred.Fon.Ur.din Buo.7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 6 0/0 Cred. Fonc. Or. din laş 15 0/0 Obl. Cas. pomi. fr. 800. 10 1 Ian t Iul Idem Idem Idem Idem Idem 1 Mal Noi 1001/2 84 1/2 97 91 811/2 73 too EPOCA ~ 3 MARTIE BHBHMnnnBi ^m LA ORAŞUL VIENA<* Cal. V ietori P al. bac.-Rom. LAVîLLE DEVlENNEi vis-ă-vis de ,îb. Sncec —O'.' Recomandam onorabilei noastre clientele pmtrn leftinatnte «l «olldltnte următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe tle masa, servele si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam t'rantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după «iiMtrinul profesorului I>r. l\ARA Dală în Beneficiul D-luî - Grigore Alex. Mauolescu l-a representatie a piesei NERONE Dramă istorică în 5 acte şi un prolog dc d. P. Cossa tradusă din italieneşte de d. Tilus JJunta BOALELE SIFILITICE Ne|iuliiita lmi’kiitcn.K<*a Vindecă după cele mai noul metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţă de 17 uni. Specialist in hoale lumeşti DR THOR Strada Pranelin No. 6, aproape de gradina Episcopiei şi de fotogralui Szollosy. Consul-tatiuni de la. 8 dimineaţa până Ia 6 seara. I litografia ziarului «EPOCA» www.dacoromanica.ro