ANUL II No. 378
A DOUA EDITIUNE
SÂMBĂTĂ, 28 FEBRUAU(12 MART.) 1887
15 BANI NTJMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA t SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C'AUNA ÎNAINTE
1\ BlCL'HKSt'I Lat casa Administratiunei l\ TARA: Prin mandate poştale.
Pentru t an 40 lei, 6 luni ’0 lei, 3 luni 10 lei.
l\ STKKI.XATATK: La t«ute ofilciele pos tale d.n Uniune, prin mandate poştale.
Pentru i an 50 lei t’ luni 25 lei IA PARIS: Segasestejurnalul cu <5Cent. numeri)!, la Kioscul din rue l!untin»Hri- 113 %JtSi'~>4n}> ‘st.No S4-
MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIATA
Grigore VENTURA
Prlm-redactor responsabil
MICI PROPRIETATE
NUOI	DESBINARI
STER	I L I T A T
O TRUFANDA	
FEMEIA MORTULUI
MICA PROPRIETATE
Manifestaţiunea cea mal de căpetenie a clasei ţărăneşti In aceşti din urmă zece ani, a fost de sigur, cea ce am putea numi, mişcarea pentru împroprietărire. Din toate judeţele ţfirel,şi mai ales, din ale României Munteneşti, numeroase peliţiunT, acoperite cu mii de iscălituri au curs necontenit la Cameră, cerând toate unul şî acelaşi ucru, pământ şi ear pământ. Faţă cu o mişcare atât de spontaneă şi de unanimă, omul politic trebue sâ recunoască că sâ află faţă cu o problemă politică socială de cea mat mare însemnătate, şi de a cărei pacinicâresolvare atârnă,înmareparte, desvoltarea ulterioară a statului şi bunele relaţiutil viitoare ale deosebitelor stări care alcătuesc naţiunea română. Ar fi zadarnic şi primejdios să ne ascundem după deget şi se ne facem că nu ştim de această mişcare reală, câcî ne am deştepta poate prea târziu ca să tnal putem se li dăm o soluţiuno dreapta, şi mulţumitoare pentru toate clasele. Am fi expuşi, peste un număr oare-care de ani. să fim luaţi de valul unor revendicaţiunl agrare, cu atât, mal exagerate cu căt ar fi fost mal nesocotite,şi aruncaţi în vlrtejul îngrozitor al celui mal periculos resboiu, al revoluţiei agrare. Deci resolvarea Înţeleaptă şi la timp a acestei cestiunl, ni se impune ca o măsură de securitate pentru stat, mal mult, ca o datorie imperioasă de patriotism.
De alt-minterl această mişcare fireasca şi fatală, ca toate fenomenele economice, nu trebue să ne surprindă. Intr’o ţară esclusiv agricolă şi de proprietate mare, cu o populaţie Încă primitiva şi puţin deasă, dar pe cale de di svoltare economică şi de înmulţire numerică, jocul firesc al forţelor economice trebuia să dea naştere acestei ces-tiunî. Intr adevăr, pe de o parte desvoltarea repede şi mereu crescândă a trebuinţelor clasei ţărăneşti, pe de alta înmulţirea ei numerică au făcut ca cererea de pământ să fie mult mal mare, oferta,adică întindeieasolului remâind aceiaşi. Dacă vom adăoga că cultura nu numai că nu s’aîmbunătăţit în proporţie cu creşterea populaţiei şi cu mărirea şi înmulţirea trebuinţelor, dar că arămas aproape staţionară seva vedea că ţăranul e nevoit să cultive azi mal mult pământ de cât înainte şi să îl închirieze mult mal scump de la proprietar.
Afară de aceasta, proprietarul mare muncind şi el pe seama lui o mare parte a moşiei, împuţinează cu atâta pământul, pe care far putea cultiva ţăranul, şi ’i face tot odată concurenţă cu productele lui. De aici scumpirea chiriei pământului, fie In bani, fie In natură prin învoieli (resfeturî şi dijme). Aceasta fiind situţia economică cel puţin dincoace de Milcov, ţăranii stăpânind prea puţin pămănt faţa cu nouile lor trebuinţe, şi fiind dată metoda lor primitiva de cultură ; speriaţi pe de altă parte de scumpirea repede crescândă a pământurilor proprietăreşll pe care să puteai! învoi, era natural ca să caute să se facă el proprietari pe ele, spre a ’şl lnttmpina nevoile fără a mal .1 expuşi la noi scumpiri de invoieli şi a să mal vedea siliţi să Împartă renta solului cu proprietarul.
lată după părerea noasiră cauzele jnişeărei de care aut vorbit.
a PARE ÎN TOATE ZILELE
DE LUCRU
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
La Haris: la Agence Havas. place de la boar se, s.
Atemce Ui)re, rue Xotre Dame des I’ictoires 30, (Place de (a Bourse pentru Paria, Franeia, Germania. Austru-Fngarla. Italia si Marea Britanic.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 hani, anunciuri si reclame pe pagina treia ? lei linia
50 BANI UN NUMER VECHR)
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
No. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 3.
Faţa cu această stare de lucruri re-mâne să ne întrebăm ce este de făcut şi prin ce anume mijloace practice trebue să resolvăm problema ce ni se im pune.
Este netăgăduit că dacă cultura in tensivă ar înlocui cultura primitivă a terenului nostru, cu mult mal puţin pământ ar putea întîmpina chiar trebuinţe mult mal mari. Atâta numai că cultura intensivă nu se poate desvolta într’o ţară de cât după anume timp şi în anumite împrejurări. Trebue pentru aceasta ca o populaţiune să fi ajuns la o densitate oare-care, mult mal mare decât acea a populaţiune! noastre; căci recunoscui este de ştiinţa economică că nici odată nu s'a desvoltat cultura intensivă de cât în ţările în care lumea ajunsese atât de deasă, în cât fie care cultivator nu putea cu nici un preţ să muncească mat mult de cftt u porţiune foarte restrînsă de pământ. Atunci şi numai atunci se hotărăşte agricultorul sâ suplinească lipsa de pământ printr'o muncă mal migăloasă şi mai sistematică sub îinboldirea nea- j pârâtei trebuinţe. Aşa dar pe câtă vreme ( ţăranul nostru va vedea lângă holdele , Iul câmpii întinse, îşi va Îndestula tre- I buinţele muncind puţin,multe pogoane, iar nu muncind mult, puţine pogoane, j Ca să ajungem prin urmare la cultura | intensivă,neapărată la un moment dat, ţ Într’o ţară esclusiv agricolă, şi cu o ■ populaţie supusă la legea firească a 1 creştere!, trebue sâ ajungem la o mal mare desvoltare a proprietăţei mici. Negreşit că această prefacere se vaopera.de vom fi cu minte şi de vom şti să luăm la timp mâsurele trebuincioase, într’un mod firesc, treptat J şi fără nici o sguduire.	.ţ
De alt-mintrelea centrul Francieî, odinioară ţară de proprietate mare, azi ţară de proprietate mică, ne a dat exemplul unei asemenea prefaceri.
Dar până s’ajungem acolo, până să aibe populaţia noastră densitatea cerută negreşit că va trebui sâ mal treacă, fără îndoială, un număr oare-care de ani. Cum să îndestulăm până atunci nevoile ţăranilor?
Mijlocul este lesne şi la îndemâna noastră de vom voi. Statul are din fericire la noi moşii numeroase şi întinse cu care, venzându-le în loturi mici şi cu înlesniri de plată, poate face faţă mulţi ani încă la cererile ţăranilor. Atât numai, să avem guverne care să înţeleagă această menire fireasca a moşiilor statului, mulţumită cărora am putea să resolvăm In mod satisfăcător, una din cele mal grele probleme socialo-economice. Spre a Înlesni şi mal mult prefacerea proprietăţei de care am vorbit, statul ar putea se cumpere cu bani proveniţi din vânzarea moşiilor lui, în loturi mici, alte moşii mari de la proprietarii care ar avea nevoe să le desfacă. Cu chipul a-cesta numai încape vorbă că cestiunea ar fi resolvată definitiv şi în mod mulţumitor pentru toţi,căcîln tot-de-a-una ţăranii ar avea putinţa de a cumpăra pământ.
Din nefericire însă, trebue să constatăm că guvernul actual, nu numai că n’a înţeles însemnătatea acestei cestiunl, dar a compromis chiar întru câtva resolvarea el pe calea asta, distră-gând de la menirea lor logica şi fireasca sumă de moşii de ale statului.
Ne a fost dat să vedem pe lângă împroprietărirea însurăţeilor, împroprietărirea regelui cu 13,nu pogoane ci moşii, şi împroprietărirea colectiviştilor cu mii de pogoane. In loc să păstreze cu sâtiţenie acr.st pământ pentru a îndestula trebuinţele clasei celei mai numeroase a naţiuneî şi pentru care din gură n’are destule laude, d. I. G. Bră-lianu a găsit de cuviinţă,sâ lnstreineze moşiile ţerei.dând o parte din ele regelui şi vânzând altă parte pe preţuri de nimic susţiitoriior lui. Să nu ni să zică că s’au vândut şi ţăranilor câte-va pogoane, căci nu câte-va pogoane, dar toate pogoanele azi stăpânite de rege şi
de colectiviştii Împroprietări*,trebuiai! destinate acestui scop într'aievâr măreţ şi patriotic.
Dar ce să mal zicem, li a bst dat o-muluî fatal care conduce ţa’a azi să facă toate greşelile.
Ion C. Grariiâeami.
TELEGR AM E
AGENŢIA HAVAS
Solia, .0 Martie.
Riza-bey a comunicat Porţii conţinutul concesiunilor făcute de llegulţă spre a a-junge mal uşor la o tnţelegfcâe. E probabil că astă-zi se va face o asUbl de comunicare şi ambasadorilor acreditaţi la Constanţi nopol.
D. LucsanofT, ginerele d-lal Zankolf a visitat azi pe Riza-bey.
Ilcrlin, 10	...
Reischtagul a votat bugetele Reischta-gulul şi al cancelariei imperiului, secţiunea afacerilor străine.
La o cestiune pusă de d-nu Birsahow, prinţul de Bismarck a declarat că scopul societâţel africane este înacelaş timp ştin-ţific şi practic.
CESTIUNEA ZILEI
N U O I DESBINARI
Este un fapt ce să poate constata,că partidul actual care vre-o noă, zece ani a trăit numat din deserţiunile politice, câştigând prin mijloace ruşinoase pe top fugarii partidelor adverse, de un timp tncoa nu numai n’a câştigat nici un noQ recrut, afară poate... de d. Epurescu, dar a pierdut de
| tinat a asigura o mal mare stabilitate în naţiunea legală a magistraţilor, şi a determina mai “bine Mormăie după c.are urmează sâ se facă numirile şi înaintările în funcţiunile judecătoreşti.
Nici una din toate aceste fâgâ-dueli nu s’a ţinut. Nici fecundul ministru al justiţiei nu a presintat vre-un proiect oare care, nici Camera n’a votat vre-o lege în această privinţă.
Se mergem însă mai departe.
Iată ce mal zice Mesagiul tronului:
Aţi modificat în anul trecut o parte din legea comunală, căutând a asigura libertatea şi independenţa votului. Iu sesiunea aceasta aveţi a vă ocupa cu terminarea reformei legel comunale şi cu legea privitoare la regulele de stabilit pentru admisibilitatea în funcţiunile administrative.
Martie.
Camera deputaţilor a ridicai prin 328 voturi contra 238. cu 5 fraixjl taxa asupra cerealelor streine.
Honin, 10 Martie.
La camera deputaţilor, d.. Depretis a-nunţă că Regele nu acceptă, demisiunea cabinetului din causa dificultăţilor ce se ivesc spre a forma un altul.|DecI numai penfru respect către suveran şi cu convingerea că ’şl face datori^, vechiul cabinet remâne la postul său şi aşteaptă un vot al camerih
D. Crisipi propune o moţiune de blam în privinţa atitudinii miniştrilor, care e contrarie obiceiurilor parlamentare.
Această moţiune se va discuta mâine de Cameră.
SlrftNburg, 10 Martie.
D. Hoit'mann, secretar ilff 'stat pentru
Alsacia Lorcna, 'şl ar li dat demisiunea.
Berlin, 10 Martie.
Reichstagul a adoptat capitolul bugetului relativ la Reichstag, la Cancelaria Imperiului şi la afacerile streine
Bclfort, 10 Martie.
O explosiunede melinită s’a produs as-Lă-zl la arsenalul din Belfort. Şase persoane au fost omorîte, li rănite.
AGENŢIA LIBERA
Solia, 10 Martie.
Riza-bey, a avut erl o convorbire cu d. Luzcanoll, ginerile lui Karavelofî, în vederea unul compromis între partidele d-lor Karavelofî, ZancofT şi Regenţă.
Viena, 10 Martie.
Se comunică din Petersburg, ziarului «Po-litische Correspondenz», că Rusia deşi ho-tărîtă a stărui în reserva păstrată până acum, va pleda pentru .o acţiune diplomatică dincelc mai energice în ce priveş te Bulgaria.
Viena, 10 Martie.
ştiri private din Sofia spun că Varna şi Burgas se află într’o stare de apărare complectă.
Petersburg, 10 Martie.
Marele duce Vladimir, va pleca în numele Ţarului la Berlin, spre a asista ta ser-bătoarea aniversării împăratului Wilhelm.
Peler.sburg 10 Martie.
Articolul «Jurnalului de St. Petersburg,» încare se zice, că răbdarea are margini, şi că aceste margini au fost trecute, a produs aici mare sensaţiune.
Petersburg, 10 Martie.
Asasinul Colonelului Sudejkin, a cărui moarte a făcut sensaţie la timpul săfl, a fost arestat la Kiev. Asasinul fusese întrebuinţat de Sudejkin ca spion. El a fost căpitan de artilerie, şi se numeşte DegajelT; a fost condamnat pentru agitaţiuni nihiliste.
Cu toate cercetările foarte întinse făcute de poliţie, Degajefl' se află până acum la Petersburg.
Petersburg, 10 Martie.
Un membru al Amiralităţi, va merge să inspecteze liota voluntară rusă la Odesa.
Petersburg, 10 Martie.
Marele duce Constantin NicolaevicI, care Lrăeşte retras la Crimea, a fost chemat de către Ţar aici.
Se atribue o mare însemnătate chcmărel marelui duce.
Paris, 10 Martie.
In alelierile din Belfort unde se încarcă projectilele de răsbof s’a întâmplat o ex-plosiune. Zece lucrători aO fosl greO răniţi şi doi alţi au fost omorâţi.
Madrid, 10 Martie.
Guvernul va preseuta tn curând Corle-silor legea care regulează situaţiunea străinilor in Spania.
vre o doi ani o mulţime de partizani.
Şi după ce d. Brfitianu ajunsese să piarzft pe toţi oamenii capabili de un act de independenţa faţă cu guvernul, astâ-zl partidul colectivist ne dă spectacolul celor mal vil desbinârl intestine.
Generalul Leca se retrage, jurând ca nimic în lume nu’l va mai aduce înapoi ; şi se ştie ca d. Leca dispune de vre-o 30 de deputaţi. Chiar doctorul Râmniceanu, intimul d-lul Bratianu, desgustat de colectivitate, să leapada de amicii sel de erl, tratând de mişelil actele guvernului.
Ştim foarte bine ce preţ putem pune pe declaraţiunile, orl-cât de solemne, ale generalului Leca şi ale colectiviştilor; se zice chiar
ca supărarea preşedintelui Cameril ar fi motivata de o cestiune de influenţa legitima
la care crede ca ar avea drept în colectivitate, şi că aşteaptă numai să se ofere unul sad două fotolii amicilor săi ca să-şi reia clopoţelul de preşedinte.
Nu e mal puţin adevărat ca asemenea desbinârl, care într’un alt partid nu presinta nici un pericol, pentru colectivitate însă sunt o cestiune de viaţa şi de moarte.
Când un partid politic trăeşte din principii şi dintr’un program de reforme bine stabilit, când un partid politic are raţiunea lui da fi într’un ideal pe care îl represintă, o deserţiune nu însemnează mare lucru ; când însă e vorbă de o stăpânire numai de (apt, care există, fiind că există, atunci orice desagregare însemnează moartea, şi în acesl din urmă caz să afla colectivitatea.
STERILITA.TE
D. N. Fieva a spus acum două zile in Cameră, în mijlocul protestărilor majorităţeî, că Camera actuală este sterilă.
Guvernul din contră a susţinut că e fecundă.
Pentru a fi lămuriţi în această privinţă cel mai bun lucru de făcut, e se recapitulăm fâgăduelile făcute prin mesagiul tronului, şi se vedem cum s’au realisat acele fâgădueli până azi, adică 15 zile după ce s’a sfîrşit sesiunea ordinară a parlamentului.
lată ce citim în mesagiul tronului de la 15 Noembre:
Este neapărat a să înfiinţa un organ special pentru studiarea şi elaborarea legilor.
In acest scop guvernul Meii a supus Ga-merilor cuvenitul proiect de lege încă din anul trecut. Aparţine Domnielor-voastre a pune baseie acestei instituţiunl, menilă a înlesni opera dificilă a pregătirel şi a confecţionare! legilor.
Cititorii ştiu cum camerile actuale au pus baseie acestei inslitu-ţiuni.
Până azi nu s’a făcut nimic în n-ceastă privinţă.
Alta, cum ar zice d. Stolojan :
Ministrul justiţiei vă va presinta, chiar in sesiunea aceasta, proiectul de lege des-
Exemplu de fecunditate ca acesta nici că s’a mai văzut.
Intr’o primă sesiune se votează o parte din lege; într'oa doua sesiune Camera votează partea cea-l’altă ; într’a treia sesiune se va vota probabil de Senat o parte din legea votată de Cameră ; într’a patra sesiune se va vota în fine de Senat şi partea cealaltă votată de Cameră.
Nu ne îndoim că cu puţină osteneală se va mai putea încă prelungi puţin această procedură, în cât trecând peste a patra sesiune se intrăm intr’altă legislatură, în caresub cuvânt că noile cameri au vederi pene la un oare care punct deosebite de acele ale fostului parlament, se va reîncepe lucrarea d a capul.
Nu e însă numai atât Mai găsim în Mesagiul Tronului încă alte asemenea exemple de fecunditate.
Intre legile supuse deliberărel domnielor-voastre, z’ce Mesagiul Tronului, legea instrucţiunel publice e una din cele maî importante. Reforma ce vi se propune de guvernul med răspunde unei necesilăţl adânc simţite de toţi, si nu me indoesc că domniele-voaslre ’I veţi da toată atenţiunea ce merită, căci a sosit timpul să dăm educaţiunel naţionale o direcţiune bună şi sănătoasă.
Nu numai guvernul fâgâdueşte a-ceastă reformă, dar M. S. o ia încă pe garanţia sa, zicând că nu se în-
doeşte ele,....
O altă reformă care s’a făgăduit, este legea pentru îmbunătăţirea soarteî clerului dfl mir; ba Mesagiul declară chiar că această cestiune aşteaptă o grabnică soluţiune. Iată în adevăr cum să exprimă Mesagiul :
Legea pentru îmbunătăţirea soartel clerului de mir aşteaptă şi ea o grabnică soluţiune, şi nu o pot îndestul recomanda domnielor-voastre, pentru ca să poată deveni perfectă în sesiunea actuală.
Dacă trecem de la partea făgăduielilor, la apreciaţiunile mincinoase ale Mesagiului asupra situaţiunei, ca de pildă fraza că finanţele ţevii a-ratăo situaţiune lămurită şi declara-ţiunea că ordinea şi liniştea care în genere aii domnit în alegeri, ele., ne putem da seamă de valoarea ce mai au Mesagiile Tronului sub guvernul actual.
Odată a vrut şi guvernul Brâtianu să facă un Mesagiu cum se cade, desvoltând un plan de reforme amănunţit, şi guvernul a căzut în propria sa cursă,dovedind absoluta neputinţă a Camerilor şi guvernului actual.
De aceia să ne fie permis ca în loc d’a spune, ca M. S., în Mesagiul de deschidere a Camerilor, că «nu neîn-doim că zelul şi patriotismul mandatarilor ţării vor da roade folositoare pentru ţară», să ne asociam la cuvintele d-lui N. Fieva care a proclamat absoluta incapacitate şi sterilitate a Camerilor actuale.
www.dacoromanica.ro
EPOCA - 28 FEBRUARIE
CRONICA
O TRUFANDA
Avem nespusa plăcere se dăm cititorilor noştrii proectul de lege propus de guvern pentru a acoperi deficitul bugetar.
Acest proect a fost admis In secţiuni, studiat de comisiunea delegaţilor şi va fi adus în dcsbaterile Camerei pol-mâne, 29 Februarie.
lată mat înteiu raportul comisiuneî: Domnilor Dcputnti,
i" votului d-voastrâ dat In HO «ehru»■ ie t< cut şi prin care încuviinţau urg> :ţa supra proectulul de lee-e
de faţă. Indispensabil ţ>o	operi-
reir	. . bugetar ai tuturor anilor
.L .• s' iR va-ete 6 putere gu vei uul_ aciuai, Cv>misiuM^vTfrvtî»fJ>,^!î,'5unîpîisă din d-mi Max, Radu Ţăndări, .lujea, 7. Flemea şi sub-semnatul, Intrunin-i i" e conform regulamentului, In bu-veta Camerei, au studiat harţa parţa proectul de lege depus pe biuroul o-noratel adunări de d-nii Costinescuşi Nacu, miniştrii de finance, şi, apro-bându’I cu o majoritate de patru voturi, d. Z. Flemea făcând minoritate, a hotarlt să se aducă cât mai iute In dis-cuţiunea d-voastrâ.
D impreună cu opinia majoritaţel co-misiunei, am onoare a vă supune şi pe aceea a minoritftţel.
Raportor, Dovlecel.
OPINIA MIAOIUTATEI
Fistic I
(semnat) Z. Flemea. lată acum proectul de lege :
PROECT DE LEGE
■pentru acoperirea deficitului bugetar creat de d. 1. Bratianu si marii in mod simţitor d« miniştri sei
Ari. 1. In şedinţele publice ale corpurilor legiuitoare, publicul nu va mal li admis de cât cu plată.
Ari. ii. Preţurile biletelor vor varia dupe importanţa şedinţelor, care vor fi clasate In modul următor :
a)	şedinţa simpla .... 1 leu
b)	»	cu interpelare . 1 « 50
c)	»	cu interpelare com-
plicată In cestiune personală 2 lei
d)	şedinţă cu vot de blam pentru guvern..................3	lei
e)	cu demisia preşedinţilor 5 lei
f)	cu aplicarea ceusurel unul deputat din minoritate . . 7 lei 50
g)	cu trâmiterea de martori 10 lei
h)	cu păruiala............19	lei
î) cu otrăvirea unul deputat
muşcat de către d. bum. Sturza, ca reposatul Verussi ... 20 lei j) iar când d. I. Brâtianu va lua cuvântul se vatnapoia paralele publicului.
Ari. îl. Buvetele vor fi accesibile publicului, darori-ce consomatorva plăti, alarâ de preţul consumaţiuoei, o taxă de 0 lei 10 bani de pahar de bere şi de limonada.
Chiar dd. Kiţu şi Vidraşcu vor fi supuşi la aceste taxe.
Pentru rahat, membrii opoziţiei vor plăti 1 leu, pentru ca consumă puţin ; acel al majoritate! 0 lei 50 bani, pentru că obicinuesc; şi miniştri 0 lei 05 bani, pentru că obicinuesc şi mal mult. Coroana având prerogativa de a nu
plăli nici dări nici impozite, M. S. Regele se va bucura de dreptul de a mânca câle-un rahat gratis, când va ceti
tnesagiul la deschiderea fie care! sesiuni.
Ari. I. Având 1n vedere marea simpatie ce publicul resimte pentru bătăuşi, matniţica *) va lua măsuri pentru ca dânşii să fie numeroşi tn stabiliment **) ca... măscile la bal mascat.
Ari. 55. Nu se va da contra-marcă persoanelor ce vor eşi din sală In cursul şedinţei. Pentru a reintra, ele vor fi silite să plătească din nofl.
In acelaşi scop, şedinţei» vor fi de clarale secr Ie la cnre 10 n iputo.
Ari. O. Couside.rârtd că d,rec,.unea circului Sidoii lai
aiodii^T programa anunţată şi N pu-ŢiTicul nu se supără 'ie aceasta, biurou-. rile vor putea ni.,dilii;a oidinele de zi R-ra ca nimeni să fie In drept să se plângă, nici să’şl ceara paralele.
Ari. 7 şi cel din urmă. Guvernul naţional liberal fiind protecţionist, el este dator să proteaga industria naţională ; dar, pe de o parte, corpurile legiuitoare devenind o industrie, pe de alta, nici o representaţiune nefiind mal naţională de cât însăşi representaţiu-nea naţională se crează monopolul a-cestel representaţiunl şi, prin urmare, orl-ce altă representaţiune este cu de săvârşire interzisă In Bucureşti In tot timpul sesiunel parlamentare.
Pentru conformitate : Dovlecel.
INFORMATIUNI
Ni se asigură că ştirea ce am dat acum două zile, sub rezervă, despre o informaţiunejudecătorească ordonată de Ministru de rezbel contra unui domn locotenent Colonel care comanda trupele române la Ostrov, în momentul rescoalel de la Silistria, este pozitivă de şi ea a fost desmin-ţitâ de unul din ziarele oficioase.
Informaţiunea judecătorească ar fi şi început.
X
D. Chirculescu, prefectul judeţului Ialomiţa, care este foarte rău văzut de d. Ion Poenaru-Bordea ceia ce a şi pricinuit, în mare parte iritaţia d-lui Poenaru-Bordea contra guvernului, a fost chiemat ded. Prim Ministru in Bucureşti. D. Bratianu '1 a invitat se caute ase împăca cu reprezentantul judeţului seu sau ee se aştepte a fi transferat.
Primul Ministru nădajdueşte se potolească ast fel pe d. Poenaru-Bordea şi se evite despărţirea iminentă a acestui de majoritatea guvernamentală.
X
Am dori se ştim de ce nu se dă citire în Camere demisiunei d-luî doctor Rîmniceanu care, continuând a nu lua parte la şedinţe, se arată ho-tarît a menţine acea demisiune.
Nu este aceasta dovadă eâsunt a-deverate cele spuse de noi despre termenii în care d. Rîmniceanu declară că renunţă la mandatul seu ?
*) Eroare de tipar a d-lul Orăşanu; a se cili: ceslura, safi mal bine: d. St. Bellu.
'") Tot, ast-fei de eroare ; a se citi: şalele şedinţelor.
Azi dimineiţâ Ulmeanu a fost chiemat în mare grabă la poliţie de d. Moruzi cu care a avut un lung tăte-d-tâte. Se vorjeaprin bîurouriie pre-fectureî că d. Moruzi ’l a îndemnat se trimită imrtori d-lul Carp.
Vrea se faci şi duh Poliţ-Kneazul.
*
Numirea d-uî Ştefan St. Sihleanu, actualul diretor al Contribuţiilor directe în local vacant de Secretar general al Mnisterului linancelor este considerată, în biurourileacestui Miriisterifi, ci aproape s’crură
*
Atragem aenţia cb-LP ^'nistru al justiţii asuprŢ^rtărei prezidentului Lrilâo*"' cor. redactează în Vâlcea un imond pa»fiet guvernamental în • rn nu face ie cât se Insulte pe cei cinci .. uzu^i pe care cu atâta uşurinţă de conâiinţâ voia se-I pue la ocnă prin falsuri în acte publice.
X
Intre ultimtle comande de arme făcute acumîn urmă de Ministrul de rezbel este, se zice, şi un număr de mitralioze^ordenfeld. In tot cazul reprezentanţii în Bucureşti al casei Nordenfeld atvut mai multe întîlniri cu d. general A. Anghelesu.
*
Un monopil de un fel cu totul nou.
Primăria capitalei este decisă a monopolisa în folosul comunei plan-taţiunea şi întreţinerea grădinilor de pe la mormintele din cimitirile Bu-oureştului.
X
Ni se dă ca sigur că pensiunea crrutâ în Cam?râ de d. Savu, deputat şi colaborator al V. N. pentru d. Hasnaş venerabilul primar al Botoşanilor va fi viu combătută chiar de mulţi membri ai majorităţei şi că, cu această ocaziune, se vor da pe faţă lucruri foarte nostime privitoare la gestiunea intereselor comunei Botoşani.
X
Este vorba de numirea d-luî deputat Wilner în postul de prefect al judeţului Bacău, d. Radu remâind se fie chemat la altă funcţiune.
X
Se vorbeşte din nou despre disol-varea în curând a Consiliului comunal de Turnu-Severin, dupe stăruinţa prefectului Ghelmegeanu.
Aceasta va fi răspunsul guvernului la repetatele plângeri adresate lui de majoritatea Severinenilor contra d-lui Gheţjnegeanu.
X
Putem afirma că nici erl nici a-laltă-eri d. Kogâlniceanu n’a fost măcar uşor indispus, necum bolnav.
o Adio, sunt bolnavă, m’am înecat c’un os!»
X
Aflăm că guvernul austro-ungar este cel care se arată mai mult supărat de atitudinea guvernului nostru în afacerile bulgare.
Din această cauza există oare care recealâ între ambele guverne.
X
Se zice că d. N. Blaramberg ar fi dispus se reintre în luptele politice în cazul când s’ar hotărî o acţiune energică din partea opoziţiunii.
Ar fi de dorit ca o individualitate marcan.ă ca d. Blaramberg, care are tocmai însuşirile cerute pentru
a lucra cu succes în contra unu! guvern ca guvernul colectivist, a-dică hotârîrea, inteligenţa, onestitatea, să nu stea mai multă vreme departe de luptele noastre politice.
X
In| urma incidentului de erl de la Cameră, d. gen. Leca a trimis martori d-lui Cozadini.
Martorii d-lui Leca erau dd. Cos-tinescu şi Vidraşcu ; iar martorii d-luî Cozadini, dd. V Pogor şi Al Marghiloma .
Incidentul âa	'în modul
Astă zi dimineaţa martorii ambelor părţi s au întrunit spre a discuta afacer a. Martorii d-luî Cozadini a6 declarat in numele clientului lor ca, prin cuvintele pronunţate în şedinţa Camerei, d. Cozadini n’a înţeles a insulta pe d. General Leca nici d’a pune în îndoială onorabilitatea şi imparţialitatea sa.
In urma acestei declaraţiunî toţi martorii au fost de acord spre a declara că nu este loc d’a da urmare afacereî.
X
A fost un moment vorbă să se trimită general. Cantili înaintea unul consilia de reforma.
Azi e absolut hotârlt ca general Cantili să fie dat In judecată.
X
Plecarea Regelui şi Reginei la Berlin e hotărltăpe Vinerea viitoare adică peste 8 zile.
Regele va fi însoţit de gen. Barozzi şi de col. Robescu.
Regina va fi însoţită de d-na Slăni-ceanu, ca doamnă de onoare.
X
Ştirile din Bulgaria ne anunţă că starea lucrurilor devine din zi în zi mai critică. Liniştea pe care o anunţă depeşile oficiale este aparentă. Intr’o scrisoare pe care o primim astă-zidin Sofia ni se scrie cuvintele următoare :
oŞtirile regenţei care anunţă că ordinea domneşte în toată Bulgaria ne aduc aminte de faimoasa depeşe a Iul Muravief care anunţa Tzarulul că ordinea domneşte în Varşovia.»
X
Extragem dintr’o scrisoare ce ni se adresează din Rusciuk :
Militarii de grade inferioare condamnaţi de curtea Marţială au fost porniţi parte spre Sofia, parte spre Vidin.
X
Maiorul Petroff a refuzat se uzeze de latitudinea ce ’i-a lăsat Regenţa d’a modifica pedepsele pronunţate de Curtea Marţială ; toate graţierile şi reducerile de pedepse de care au beneficiat unii osîndiţiau fost făcute direct de Regenţă.
X
Din Ostrov ni se scrie că liniştea este perfecta la Silistria. Generalul Dunca şi Colonelul Voinescu au inspectat Miercuri cordonul de pe graniţă. Cu această ocaziune d-lor au avut o întrevedere cu comandantul Silistrieî.
Se crede că ancheta mixtă va fi făcută pro forma asupra incidentelor întâmplate pe graniţă.
X
Arestările continuă. Eri încă s’a adus din Razgrad un arestat care se refugiase acolo. Acesta este un învăţător sătesc. Asupra lui sau găsit o mulţime de hârtii compromiţătoare, între altele o scrisoare a lui Benderef.
S’a găsit asemenea o însemnată sumă de bani în monedă ruseasca.
In privinţa incidentului de la consulatul României ştirile care circulă în oraş sunt foarte contradictorii şi este greu d’a se afla ceva positiv.
O ştire acreditată este că poliţia a arestat în adevăr pe un individ care s’a găsit refugiat într’un beeiu al corpului de casă «are constitue locuinţa privata a d-Jul Stoianovici ...	_G£e--C?- foTTsj'fTerâ în oraş ca ab-
nTolut sigur este absoluta inexactitate
& ştire! dată de ziarele oficioase din Bucureşti că pereJ.iziţiunea ia consulat s’a făcut cu ti re şi consim-ţimânlul d-lui Stoianovicî: d. Sto-mnovici lipsea în ziua aceia de la Razgrad.
DEPESI TELEGRAFICE
AGEiNITIA LIBERA
Solia, li Martie. — D.FIesch, agent diplomatic al Franciel, a primit de la guvernul săă ordinul dea lucra In sensul vederilor ruseşti.
Viena, 11 Martie.—Locotenentul-co-lonelde Wedell, comandantul regimentului 2 de UlanI din garda imperială şi actualmente ataşat militar al ambasadei germane la Viena, este numit In aceiaşi calitate la Madrid.
Maiorul de Deines ataşat militar la Madrid este trimes In aceiaşi calitate la Viena.
Conslanlinopol, ii Martie. — Sublima Poartă a interzis exportarea Cililor prin fruntaria serbâ.
Berlin, 11 Marlie. — La prânzul ce a avut loc aseară la Curte, d, de Les-seps a şezut la masa Împărătească Intre prinţul imperial şi mareşalul Moitke
împăratul Wilhelma convorbit mult timp cu d. de Lesseps.
Belgrad, li Martie. — D. de Hen-gelmaller a presentat erl la ora 12 scrisorile sale de acreditare Regelui Serbiei.
In alocaţiunea sa către Rege, noul ministru al Austro-Ungariel laBegrad, a zis că împăratul l a însărcinat de a’şl da toate îngrijirile sale Întreţinere! re-laţiunilor cordiale şi intime Intre imperiu şi regatul Serbiei.
Belgrad, 11 Martie. — Generalul Lierschamn a fost numit comandantul pieţei Belgrad.
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de Vineri 27 Februarie 1887
Prinţul JDim. Ghica deschide şedinţa la
2 şi 20.
U. General AI. Anghelcscu, ministru de rezbel, depune proiectul de pensie pentru minorii defunctului deputat Strâjescu.
Xa ordinea zilei interpelarea d-lul 11. Iz-voranu, adresată ministrului de Interne asupra faptelor prefectului de Mehedinţi.
U. 11. Izvorauu se urcă la tribună. D-sa declară maiîntăid cătmpiusnumal de concetăţenii săi a luat sarcina acestei interpelări ; nu va face fraze, se va mulţumi în a citi acte.
In 1882, d. Ath. Moscuna, prefect al Mehedinţilor, dă în judecată pe d. Glielme-geanu, prefectul actual, pentru falşe în acte publice, cum, de exemple, acte de împământenire asupra unor persoane fictive, asupra unor însurăţel de opt ani.
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(43)
ALEXIS BOUV1EH
FEMEA MORTULUI
PARTEA DOUA
XII
lu care cititorul da peste cunoscuţi
In momentul de a pleca, hotărât se vede a nu atinge caii săi pe drum, le aplicase, spre al preveni, un număr considerabil de lovituri de bicib ; trăsura plecă urmând drumul de a lungul Senei. De sigur nevoind să semene, aşa cum sta cu biciul în mână, cu harnicul cetăţean care din zor de ziuă pândea plevuşcă pe malurile fluviului, lăsă de o parte biciul şi Iş vâră degetele lntr'o pungă largă ; din ea scoase două degete.... să fim drepţi, un pumn de tutun şi ’şi umplu gura cu el, dupe ce zise :
— E cam răcoare, trebue să ne încălzim puţin.
Şi de sigur pentru a face mişcare, In timp de zece minute mestecă, mestecă Intr’una : când nu mai avu de mestecat, cu obrazul îngrăşat din o parte, se puse iar să Înveţe minte pe pai, ca la lpceput, zicând ;
— Ce vra să zică ? Ne am făcut leneşi..Ne e foarte frică de a merge
prea repede 1 Aida de 1
Şi biciul plesni şi In dreapta şi In stânga ; caii spre marea desfătare a d-nel Sâglin, erau să ia vânt. Trăsura — dupe ce să ţinu de cheiuri — s’ar fi puiuţ crede că birjarul avea o pasiune pentru acest drum — apucă pe strada St. Paul, apoi pe strada St. Antoine, strada Charonne şi se opri în faţa por-ţel casei cele mici pe care o cunoaştem. La un lluer al vizitiului, poarta se deschise, trăsura intră Înăuntru şi se opri Înaintea peronului; caii nu stătuse Încă şi Iza se si coborâse, deschisese uşa antretulul şi întrebase pe un negru care venea Înaintea el pe jumătate gol.
—Stăpânul e acasă ?
—	Stăpânul ? zise negrul ; tT m'a deşteptat când a auzit trăsura.
—	Dute şi spune-I că eu sunt....
Negrul se urcă pe scară ; dar Iza te-
mându-se să nu peardâ mult timp, 11 urmă... Ea stătu numai să aştepte numai la uşa anticamerei. Negrul se Întoarse In curând şi introduse pe tânăia femeie.
Iza intră inlr'o cameră mare In care perdelele erau trase; Ia mijloc era un pat cu coloane, cu polocul închis. Ea se apropie de acel pat şi zise :
—	Stăpâne, stăpâne, vin să ’ţl vorbesc.
—	Voibeştej căci şi eu te aşteptam. Ce este ?
—	Stăpâne, mi-al spus să te ascult
în toate, să zic tot d auna da, de a vedea toate fără a întreba nimic, fără a întreba nimic, fără almpedica nimic..
—	Da ; pentru ce mă Întrebi de asta?
—	Pentru că n'am putut se Impedic ceia ce s’a Întâmplat astă dimineaţă.
—	Dar ce a făcut el ?
—	Ştii juyaerurile, diamantele cele frumoase, le a furat..., le-a furat pe toate, stăpâne I
—	Cu atât mal bine 1
Auzind aceste cuvinte, Iza remase încremenită.
Aceiaş voce zise :
—	Stal puţin, Iza.
Dupe un minut, perdelele patului se dădură la o parte şi acel om pe care cititorii noştrii îl cunosc, nenorocitul erou al istoriei noastre, apăru. Nu mai era acelaşi om. Cele câte-va luni care trecuse lăsase pe fruntea sa urma lor. Tot frumos, imobilitatea la care 11 condamnase Rig li schimbase cu totul fl-sionomia; pentru a recunoaşte In omul acesta pe fericitul soţ al Genevievel, trebuia să fi cunoscut fasele transfor-mârei sale.
Odinioară, obrazul său era vecinie zâmbitor.
Astăzi, răceala lui stângea pe buzele celor ce ’i vorbeau veselia născândă. Numai greşala lui Rig 11 schimbase ast-fel ? De sigur nu 1 Causa era noaptea cea grozavă pe care o petrecuse lnlr’un mormânt, cărui datora libertatea sa ; de atunci mintea sa se sdruncinase,_______________
până la nebunie ; după ce trecu primul moment de ruşine, de mânie... după ce suferinţa sa ajunsese la culme, ura ce avea pentru femeia sa slăbise In parte; el n’o putea ierta, dar II era mila de ea. Să informase de chipul cum trăia văduva sa, şi aflând cât de cinstită era viaţa sa, cum să schimbase de mult, se lăsase pentru moment de proiectele sale de răsbunare.
Din contra, viaţa acelui pe care T ştia de adevăratul culpabil devenise şi mal ticălos ; prin Sirnon care sa Introdusese In casa de pe bulevardul Ma-genta, se asigurase că Fernand nu .se susţinea de cât prin mijloace criminale ; Seglin era un falşificator.
Luat Înainte de nenorocire, nu să mal putea opri, nu mal putea da îndărăt ; nu mal alegea, nu mal cugeta asupra mijloacelor ; II trebuia cu or-ce preţ banii: II capătă prin crimă.
Simon, pe care cititorii noştri l’aă văzut, sub numele de Sper, ajutând pe Martin, vechiul Impiegat al casei Seglin, Simon cercetase prin biurou, să uitase la toate hârtiile şi deslâinuise stăpânului său că după socoteala Iul Însuşi, Fernand Seglin avea la pasiv mal mult de 1,200,000 franci.
Fernand pusese In circulaţie, valori imaginare pe suma de trei sute mii franci, cu iscălitura casei Wilson.... şi Pierre, care crezuse că moartea sa va arunca pe văduva lui In braţele mise-rabilulul, condamnend’o precum spusese el să trăiască cu amantul ei, Pierre, era fericit acuma că această infamie
nu avuse loc. ’L crezuse mal puţin mi-serabil; purtarea sa cu nenorocita pe care o înşelase ’i mări ura în potriva lui micşorând pe acea care o avea contra el.
Adese-orl când Jeanna şezlnd pe ge-nuchiî săi vorbea de mama sa, el o săruta plânglnd. Dar cu cit ura sa scădea dintr o parte, cu aLIta dorinţa de a să resbuna In contra lui Seglin creştea. Casa Strucko din Viena din Îndemnul său lucrase : Pierre Davenne, din câş-cioara de laŞarona combinase, uneltise şi săvârşise căsătoria (ostului săă amic.
Acuma îl avea tn mânele sale; a-cuma, răsbunarea dorită, visată, să înfăţişa... şi Seglin 11 ajutase, In contra prevederilor sale. Căci nu cunoştea toată ticăloşia lui Seglin. 11 ştia ingrat, 11 ştia fără inimă, trădător... Dar toate aceste n’aă nimic a face cu codul ; el credea ca Fernand e dintre acel caro iau codul drept Evanghelie, care nu l calc Intru nimic, care In sflrşit au o-neslitatea legală... Nici de cum. Fernand nu să dăduse la o parte de la nimic pentru a să îmbogăţi, se făcuse chiar falsificator. Asta-zl etnd spera să scoată din circulaţie valorile primejdioase, etnd credea că va putea desfiinţa acea iscălitură, Pierre Davenne a-vea In mlinele sale o parte din acele valori, care nu avea de glnd să le pre-sinle In ziua scadenţei, dar pe care le păstra pentru ceasul răsbunărel.
Pierre eşind Îmbrăcat clin pat zise Izel:
(Va urma)
EPOCA —
februarie
PUBLICITATEA
ZIARULUI „EPOCA'
Tiragiu 0,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
Naşte Întrebarea: ce urmare s’a dat a-facerel ? lat-o. Procurorul şi judecătorul de Instrucţie aft declarat că, de şi faptele eraQ necontestate, totuşi era loc de absolvire pentru d. Ghelmegeanu, de oare-ce nu cădea sub prescripţiunile nici unul anume articolul din cod.
Iată dar d. Ghelmegeanu inocent. El este numit prefect, când d. ALh.Moscuna trece la Ministerul de Interne. Atunci se schimbă lucrurile. Prefectul face un ziar şi abonează toţi funcţionarii. EI se plâng, dar în zadar. In sfârşit unul d’tntre el depune plângere la tribnnal pentru reţinerea unei sume rotunde, preţul abonamentului la Voinţa Mehedintuluişi la Voinţa Naţionala. Dupecâte-va întrevederi cu prefectul, funcţionarul îşlretrage|plângerea, dar aceasta lasă urme la tribunal. Tot ast-fel face d. Ghelmegeanu cu primarii: unul se plânge către chiar Jorator; II roagă să intervie pentru ai se (primi demisiunea căci nu poate resbi cu dările, abonamentele si bili-tele de loterie impuse de d. Sub-prefect, care ’i respunde, când se plânge : Cejsa fac, si eu teebuc se dau socoteala, d-lui prefect.
In sfârşit oratorul arată o scrisoare a unul individ din localitate, adresată d-lul Ghelmegeanu de la care cere împlinirea convenţiunilor ce făcuseră împreună şi pe care prefectul se făcea că le uitase. A-ceastă scrisoare arată fel de fel de murdării, degheşefturl, de hoţii chiar, pe care d. Ghelmegeanu le făcea în asociaţiune cu autorul scrisoarel.
Pentru a arăta până la cepunctd. Ghelmegeanu îşi întindeoperaţiunile, oratorul citează exemple de presiunile esercitatede administraţia şi poliţia prefecturei pentru a face pe oameni să se scape de judecată şi de arest prin bani.
Oratorul ar mal putea să arate conduita necorectă a prefectului în alegerile comunale ; dar aceasta n’ar fi un cap de acu-zaţiune în ochii d-lul prim-ministru, şi de aceia renunţă.
D. I. lirtttinuu respunde. Actele d-tale, zice primul ministru d-lul Izvoranu, sunt apocrife. Ce? petiţii? reclamaţii? Apoi se ’ti arat eu, de azi pana mâine, o mie de reclamaţii contra d-tale 1 Jn tara romaneasca, nimic mai uşor de cat se pui pe oameni se ’ti iscaleasca ori-ce liar.ic.
După o scurtă replică, discuţia se închide. 3
Interpelarea d-lul Is. Lerescu se amână pe Marţi.
Se aduce în desbaterl legea pentru numirea d-lor D-r. Assaki, Babeş şi Kalen-deru la trei catedre universitare.
D. l>-r. Fruinuscanu declară că simte o deosebită plăcere când vede guvernul a-ducând legi aşa de bune, aşa de necesare ţârei ca aceia pe care o presintă astâ-zl. Numai oameni retrograzi, oameni care pun mica lor ambiţie de asupra binelui general, sunt capabili să combată acest proiect. Totuşi, oratorul exprimă grija că d. d-r. Kalenderu, om avut şi deja vârstnic, să nu de in stare să 'şl îndeplinească datoria cu toată sirguinţa pe care conştiinţa d-tale i-o dictează de sigur.
D. D-r. Severin, simţindu-se atins de cuvintele doctorului Frumuşanu, declară că nu e supărat de numirea tinerilor la catedre speciale.
D. D-r. Fotino, raportor, apără pe d. Kalenderu.
Discuţia se4închide şi proiectul e luat in consideraţie.
Se votează asemenea articolele, şi legea, în total întruneşte 50 bile albe contra 8 negre.
Se aduce în desbaterl legea pentru pro* tecţiunea ind ustriel naţionale. Această lege a fost votată de Cameră şi modificată de comitetul delegaţilor Senatului.
Legea Ş.se votează aproape fără discu-ţiune şi şedinţa se ridică la 6 şi 1/4.
Bedecu.
CAMERA
Şedinţa de la 27 Februarie 1887
La 1 1/4 d. Kiţu deschide şedinţa pre Benţl fiind 120 Deputaţi.
Tribunele sunt ca nici o dată pline, da mele sunt în număr mare. Tribuna oficială şi publică sunt înţesate de bătăuşi.
D. Stolojan face o cestie personală din interpelarea d-lul Dumitrescu (Brăila) relativă la cumpărarea naftalinei.
Se plânge că d. Cozadini ar fi dat a se Înţelege că tn această afacere, ar fi vre-o tuipis causa Ia care personal ar 11 amestecat.
D. Diunitrescu respunde câ ştie că cu ocazia cumpârărel naftalinei s’a făcut în
Bugetul statului daune mal mari de rât n’a făcut chiar filoxera proprietarilor de vil. (Aplause)
D. Cozadini respunde că văzând îndărătnicia hotărîtâ ce se depune în aducerea acelui dosar, a putut cu drept cuvânt bănui vre-o turpis causa.
Daca d. Stolojan nu e mulţumit n’are de cât sâ se adreseze la d-sa şi li va da satisfacţia cuvenită.
D. I. Marghiloman a cărui mărturisire o invocase d. Stolojan declară că nu ştie nimic în cestia naftalinei de oare ce n’a luat nici o dată parte la lucrările comisiei filoxerice.
D. I. C. Bratlanu zice câ fiind la ordinea zilei interpelarea relativă la vechiul proiect de a se construi o gară centrală în Bucureşti mărturiseşte câ d-sa era atunci ministru al Lucrărilor Publice şi d. generaţ Falcoianu director de Drumuri de fer şi că prin urmare împreună aO răspunderea afacerel.
D. IM. Fleva vorbind în cestia personală declară că aluzia sa relativă la îmbogăţirile subite, n’a fost îndreptată contra d-lul Costinescu, ci contra acelor mediocrităţi colectiviste care nu caută în politică decât înavuţirea. Aşa s’a petrecut şi în Italia cănd partidul liberal să transformase după expresie lui Mazzini într’uu Consortium.
Consortium a ajuns şi colectivitatea noastră. (Aplause prelungite)
D. I. C. Bratianu face elogiul Iul Mazzini şi al Ini Garibaldi şi roagă pe d-nu Fleva să uite ori ce ură personală faţă cu gravele evenimente în care se află Europa şi mal ales România.
D. D. Itutculcscu declară că d-sa somează pe d. D. Sturdza ca în termen de 24 ore se retracteze cuvintele pronunţate la adresa d-sale; câcl în caz contrariu îl declară un infam calomniator. (Sgomot, strigăte; la ordine 1 la ordine)
D. Ciiitzu vice-preşedinte, D-le Butcu-lescu vă chem la ordine I (Sgomot protestări)
La ordinea zilei Interpelarea d-lul Ca-ton Leca.
Interpelarea d-lui Caton Leca
D-sa spune că crede de datoria sa a denunţa abusurile care ÎI vin la cunoştinţa d-sale.
Aşa cu gara centrală.
Directorul căilor ferate văzând gara de Munchen, şi plăcându’I acea gară, fără a se consulta cu nimeni, fără votul Camerei, decide din propria sa autoritate să facă o gară centrală în Bucureşti.
S’a facuL pentru 2 milioane exproprieri pentru acea gară.
Daca nu i s’ar 11 refusat dosarul d. Leca ar citi acte, dar totuşi informaţiile ne le are, le ţine de la isvoare foarte sigure, ar spune chiar de unde daca nu s’ar teme să nu vază acele persoane prin închisori (sensaţie).
După ce s a făcut exproprieri, după ce s’a cumpărat materialul gârel, guvernul refusâ autorisaţia 1 1 (Aplause ironice.)
MuILe interese aQ fost aci In joc. Aşa materialul cumpărat cu 250,000 lei s'a re-vendut aceleiaşi persoane care l a vândut însă cu 75 0/0 mal jos. Acea persoană a revindut apoi acelaşi material societăţel de Construcţie.
D. Tanasescu. Cine e acea persoană? D. Leca. Vă credeam prea bun colectivist ca s’o ignoraţi, (rîsete) Acea persoană este acea care are toate întreprinderile, fără de care ni;l o furnitură, nici un contract al statului nu se face.
(Aplause prelungite).
Oratorul intră în detaliurile abusurilor comise cu ocasia acelor exproprieri.
Detaliurile acestea sunt foarte interesante şi provoacă sensaţie chiar printre rîudurile majoritâţel. Adese ori iabucnesc aplause pentru modul simplu, neted şi e-nsrgic cu care interpeiatorul expune faptele.
D. Leca Lerminâ prezicînd acestui guvern despotic şi risipitor câ în curîud va sosi ora râfuirei generale (aplause prelungite).
D. Radu Miiiai respunde d-lul Leca, că de şi n’a fost. p’atunci.d-sa ministru al Lucrărilor Publice, totuşi ea respunderea faptului.
D-sa declară că toate exproprierile s’afi făcut în modul cel mal avantagios pentru stal, câ nici un abus nu s’a comis, că Interpelarea d-lul Caton Lecca nu preciseazâ de alt-fel acele abusurl ca să poată respunde în detalia şi sfîrşeşte făcând apel la majoritate.
Majoritatea într’un glas: închiderea discuţiei.
D. Lecca cer cuvântul.
D. ltadulescu vorbind contra închidere!, zice câ d. Radu-Mihal s’a prefăcut câ nu înţelege pe d. Lecca şi câ n’a răspuns de loc la Interpelarea sa.
Discuţia se închide.
D. Ministru de resbel urcându-se la tribună dă citire proiectului de lege relativ la noua organisaţie a miliţiilor şi a gloatelor, dej a votat de Senat. Cere urgenţa. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute.
3	ore 10 in.
D. IV. Fleva se urcă la Tribună pentru a desvolta interpelarea ministrului de justiţie.
D. Caton Lecca tn cestie personală cu d. Radu Mihal zice câ d-sa a adus în discuţie persoane care azi nu mal sunt şi care afl iscălit proiectul unei gare cen trale în BucureşlL Acele persoane n’afi
prevăzut şi n'ar fi aprcbat abusurile ce d'atuncl s’aQ comis în iceastă afacere, a-busurl ce interpeiatorul a denunţat şi la care d. ministru n’a răspuns.
D’acea d-sa face propunerea.
D. General Lecca, ca>e în mijlocul sur-prinderel generale, reocupă fotoliul presi-denţial întrerupse pe d Caton Lecca zi cându-1 :
N’al dreplul|st faci niclo propunere. N'o primesc. Citiţi din câne în când regulamentul.
D. Carp. Bine-voiascâ )iuroul la rândul săfl a aplica din când în ;ând acel regulament (rîsete, aplause).
D. Fleva începe prin i arăta că d. ministru al justiţiei când ele ambarasat a respunde, cu darul cuvâilulul ce are, deplasează cestiunea şi în loc d’a răspunde acusaţiunilor ce i se aduc, atacă la rândul săîi pe adversarii săi D-sa roagă pe d. Stătescu a nu usa de acest mijloc cu ocasia interpelărel de azi.
D. Fleva reaminteştecă;ustiţiaeste chea bolţel edificiului social.
Citeşte propriile cuvinte ale d-lul Senator Stâtoscu pronunţate 'a 1883 în Senat cu ocasia permutărel unul magistrat de la Crai ova.
Constată că atunci d. Stătescu a declarat câ se va retrage din partidul colectivist daca nu i se va da satisfacţie Azi oratorul, în faţa numeroaselor permutări care constitue un sistem întreg de administraţie a justiţie, se crede dator a protes a; căci nu aceasta a fost înscris în programul pentru care d-sa a luptat la 1875.
Nici o schimbare nu s’a făcut d’atuncl, nici în instituţiune, nici în aplicare.
Ba ceva mal mult, trebue să recunoaştem ca starea actuală a magistraţilor este mal precariede cât atunci.
D. Fleva declară câ d-sa nu cunoaşte personal pe magistraţii de care are să voi beascâ. D-sa nu deschide saloanele sale magiztratilor, căci nu crede bine ca să se stabilească o intimitate prea mare între magistraţi şi avocaţi mal ales când aceştia devin şi minişlril. Bânuell grave nasc, foarte dăunătoare pentru prestigiul ma-gistraturel. (D. Stătescu înverzeşte).
Oratorul intrând în subiect, cu ocasia afacerel de la Râmnicu-Vâicel, descriind fapLele, învinovăţeşte pe ministrul justiţiei de destituirea magistratului d’acoio, pe care în urmă a cutezat in plină Cameră să i califice de incapabil, inept şi dat opoziţiei...
Dar daca era inept de ce a fost ţinut 10 an, în magistratură? De ce l a decorat cu «Steaua României?» De ce i sa făcut atâtea laude ?
uar cu acei uner procuror aesiuuit telegrafic pentru motivul câ dejunase la un membru al opoziţiei, veciliu camarad de şcoală ? 1
Dar la Galaţi 1 D. Fleva reaminteşte faimosul procesele presă a luiLeouxdaSterie.
La Turuu-.Magurele nici un magistrat nu poate sta acolo daca nu este la ordinele Prefectului.
Fără mcî un delict s’a arestat 15 oameni, s'aQ ţinut 15 zile în arest. In timpul acela s a făcut alegerile şi ast-fel a reuşit Primarul actual, care n ar li reuşit daca acel oameni, toţi alegători, n’ar listat încmşl.
0 anchetă s a trimis, ce e drept. Dar care ’i-a fost resultatul?
La BuzeU se duce Preşedinte un judecător din Tribunalul Ilfov, magistrat integru şi foarte onorabil.
Jn ajunul alegerei, acel magistrat, este permutat la Ialomiţa fără voia lui 1 Oraşul întreg a protestat.
Un alt judecător tot de la Buzău se transferă la Galaţi, şi apoi se readuce înapoi.
La Botoşani, pe când funcţionarii administrativi sunt destituiţi, şi Botoşenenil ameninţaţi, Procurorul care strigase: «daţi în carne vie I» a losL înaintat judecător de instrucţie, înlocui demnului magistrat cate singur în acea împrejurare îşi făcuse datoria.
l’u judecător de instrucţie cu instrucţil speciale se trimite la Botoşail ad-hoc pentru a instrui acel proces I Aceasta nu este caracteristic I
Dar să venim la Bucurestlşi să vedem ce s’a făcut aci, în capitală,sub ochii tu-tulor, sub controlul presei, si aceasla ne va da o idee de cea ce se perece în toată ţara.
Un magistrat foarte capabl se destitue fiind-că voeşte a constala atentatul de la 5 Septembre, atentatul autoritâţeî contra ziarelor opoziţiei.
Acest atentat a fost mal odios de cât acel de la 4 Septembrie (mumure).
Da I Fiind-că la 4 Septembre a fost atentatul unul individ contra uiul altu, sau contra societâţei pe câtă vreue, la 5 Septembre a fost atentatul autontâţel contra particularilor.
Contra celor dentâiii sun legi represive, contra celei d’al doilea,nu rămâne de cât răscoala, anarhia.
D. Fleva narează tn detalia şirul faptelor şi modul cum s’a depărta d. Vineş.
Apoi vorbeşte despre perm tarea d-lul Arvanezu de la Curte, protesând contra acestei revoltătoare măsuri.
Citeşte textul raportului căre Rege şi releveazâ absurdităţile ce copinde.
Adevărul e că acel magistraera în consiliu la creditul funciar urban a avut nenorocirea să facă opunere, fe’a cerut să dea Împrumut pentru liceul Atu George I suma de 280,000 lei. El a erzut că nu
www.dacorornanica.ro
poate da mal mult ca 180/00 lei. (Sensa-
saţie, aplause).
S’a stăruit pe lângă dânsul, ’i a scris ministru justiţiei, (sensaţie) preşedintele consiliului (scandal, sgomot, aplause).
Voci Eacă Mazzini!
D. Carp. E o ruşine!
D. Fleva. In consiliu de miniştri chemat, d. Arvanesu a stăruit în refusul său, i sa promis postul de comisar al guvernului, şi d-sa a refusat zicând : că nu este de vânzare (aplause).
A mal refusat d. Arvanesu un alt împrumut, acela al fratelui d-lul ministru de justiţie, care cu acte în neregulă cerea
0	sumă mare pentru o casă a sa la Tulcea. (Aplause)
Apoi mal era vinovat d. Arvanesu că a
achitat pe cel trei avocaţi inculpaţi câ ai	ne un sergent de oraş în ca-
mera avocaţilor d î la Trm ilfov.
Trebuia sacrificat acest magnat ; căci nu era plecat; căci nu puteţi comata pe dânsul 1 (aplause prelungite). Mal ales câ era şi preşedintele Camerei de Punere sub acusaţie.
D. Fleva trece apoi la atentatul ce poliţia în unire cu Parchetul a voit să însceneze implicîndu’l pe d-sa împreună cu alţi membrii din oposiţie d. A. Catargiu şi N. Filipescu.
Această istorie este cunoscută.
Un individ previne pe d. Fleva câ Poliţia îl întinde o cursă ca să îl implice în atentatul de la 4 Septembre că un proces-verbal există ,a Parchetul de Ilfov dictat de însuşi d. Prim-Procuror Manolescu şi iscălit de acel individ prin care se denunţa câ Dd. Al. Catargiu şi N. Filipescu 1’aQ Împins să ucidă pe Primul ministru.
Ca în urma acestei denunţări mincinoase, individul a fost pus în funcţie la Primărie graţie recomandaţiel şefului poliţiei secrete, (bravo 1 aplause) Câ în urmă
1	s’a cerut să acuse şi pe d. Fleva şi se prefacă acel proces-verbal ca să preciseze că acele infame îndemnări se legau cu faptul de la 4 Septembre.
Individul retuşând, a fost pe dală destituit.
D. Fleva a controlat aceste alegaţiunl.şi le-a găsit pe deplin exacte.(sensaţie—mişcare.)
Chiar d. Stătescu, căruia d. Fleva a denunţat faptul a constatat existenţa procesului-verbal dresat de Primul Procuror. Insă departe de a’şl face datoria, a crezut de cuviinţă să înainteze p’acel Prim Procuror şi se decoreze pe Prefectul Poliţiei. (Aplause)
Partea finală a interpelârel d-lul N. Fleva este o adevăralâ Capo-d’operâ.
Nu putem mya în detaliu, — şi tocmai
Holbliuaiia uunl ialorosanio	o i* ig- i n u 1 a
peroraţie a oratorului. Aplausele isbuc-nesc la fie care frasa. Un entusiasm indescriptibil coprinde Camera şi se intinde în toată asistenţa tribunelor.
D. SLâtescu pare sdrobit, şi declara ca ii ii poate respunde azi.
Cu acest succes fără precedent se ridică şedinţa la ora 5. D. Fleva este înconjurat şi felicitai de toţi colegii sel.
Un spectator.
Se zice că guvernul, solicitat de d. Hasnaş se sprijine propunerea făcută în Camera pentru a i se a-corda o pensiune n’a făgăduit concursul seu de cât dupe ce d. Iias-naş a luat angajamentul câ, îndată dupe votarea pensiune! îşi va da demisiunea din postul de primar al Botoşanilor.
m
Obicinuitele vizite oficiale au fost făcute eri la Legaţiunea Rusiei cu ocaziunea zilei aniversare a naştereî M. S. Ţarul. Felieiîaţiunile M. S. Regele au fost prezintate d-lui Hi-trowo de d. major-adiotant regal Cazimir.
m
Aflăm că medicii spitalului Brân-covenesc împreună cu d. dr. Assaky, chirurg-şef al spitalului Mavrogheni au luat iniţiativa fondârei unei noi societăţi de ştiinţe medicale.
Statutele acestei societăţi vor li publicate în curând.
•
Ni se spune câ consiliul technic de pe lângă ministerul lucrărilor publice, chemat a examina contractul încheiat de primăria capitalei cu societatea română de bazalt artificial şi de ceramică şi ante-pro-ectul dresat de inginerii primăriei pentru şanţul încongiarâtor al Bucureştilor, s’ar fi rostit categoric a-tât în potriva contractului a cărui reziliare o povâţueşte cât şi în potriva ante proectului pe care nu ’l găseşte executabil|de cât cu preţul a mari sacrificii şi actuale şi viitoare.
•
Adevărat se fie oare că din salariul sergenţilor de oraş din coloarea de Negru s’a oprit câte 5 lei de fiecare om în luna Decembre?
Adevărat să fie câ d-nu Primar a primit mai multe denunţări în a-ceastă privinţă şi câ afacerea s’a făcut muşama?
Adevărat se fie că lefurile sergen-
ţilor de oraş primite în Decembre n’au fost distribuite dupe oare-care buzunăreală de cât în Februarie?
Am dori să ne răspunză Voinţa Naţională că e minciună... dar să răspunză cu dovezi.
•
Ultima represpntaţie a revistei Zeflemelele este mâine Sâmbătă 28 Februarie.
La Direcţia telegrafelor şi poştelor se fac mereu cumpărări de aparate necesare în timp de campanie.
•
D. Deputat Dim. Butculescu a trimes d-lui Dim. Sturdza următoarea scrisoare printr’un amic al lui :
D-lc Sturdza,
In şedinţa de Luni 23 Februar'» ropunt, în urma desvoltăril intPrPclil1' mele, d-v a l,i luat '■■lYâutul spre a respunde; cu a-ceastâ ocaziune, aţi deplasat cestiuaea întrebuinţând termeni ofensatori, care eraO dupâ cum toată lumea a auzit, îndreptaţi persoane mele.
In «Monitorul oficial», de azi am observat câ aţi dat alt înţeles cuvintelor rostite de d-v în scopul de a mâ lăsa faţă cu mine şi cu cel ce au fost presenţl la acea şedinţă tot sub lovitura gravelor insulte ce’mî aţi adus.
Aceste linii nu an de scop a califica nici modul d v. de a vâ apăra în acea şedinţă nici de a califica modul cum aţi făcut sâ fie publicat prin Monitor rostirea d-voastră.
Onoarea mea reclamă că faţă cu acel ce v’au auzit sâ am o satisfacţiune, şi nu o pot de cât rugându-vâ ca prin scris sad prin viu grai în şedinţă publică, sâ’ml declaraţi cânu aţi avut vre-o dată inten-ţiunea d’a mă ofensa nefiindu-ml suficientă rectificarea ce credeţi că aţi făcut prin Monitor.
Vă cer aceasta fitad-câ eu nu ştia să fi minţit vre o-datâ conştiinţei mele.
Terminând mă cred dator a vă notifica căadăst răspunsul d-v. în 24 ore, cel mal târzifl, cunoscând că la din contra voia fi liber de acţiunile mele.
D. Butculescu.
Eri seară teatral naţional a fost nevoit se facă relaş, din cauză că până la orele 9 na încasase de cât 250 lei.
•
In cursul septămâneî viitoare se vor ţine la Atheneul român următoarele două conferinţe :
Duminecă la t Martie a d-lui V. A. Ureche despre Ereditate. Joi la 5 Martie a d-lui Q. Panu, despre Estetica pozitivă.
Conferinţele vor începe ca de obi-ceiu la 8 1/2 ore seara.
D. Blblcescu a fost înduplecat se revie asupra hotârârei de a’şi da demisia din însărcinarea de ajutor al primarului Capitalei. Demisiunea d-lui St. Petrescu din aceiaşi însărcinare a fost deja primită
Candidaturele pentru înlocuirea d-lui Petrescu s’au ivit deja. Sunt cinci candidaţi: d. Dinescu sprijinit de poliţ-Kneazul ca confrate în darul.... indignaţieî; d. Torok, şnaider-nemeşul, sprijinit de doctorul Ser-giu cu care în alte vremuri a făcut gheşeft, d. Al. Vlădescu care nu va fi ales căci este cel mai puţin râu, d Petroni sprijinit de d. Câmpinea-nu, şi d. Meitani care aleargă dupe leafă.
•
Întrebăm pe d. primar al oraşului daca ştie că, la primul rond al soselei Chisseleff, lângă cel d’inteiu Canton, s’a scos cu dinadinsul eri mai mulţi copaci de teiu din rădăcină tocmai în momentul când acei copaci după mai multezecimi de ani ajunsese a fi în toată splendoarea lor.
Daca d. Câmpineanu o ştie i rugăm se ne spue şi nouă pentru ce sau mai bine zis pentru cine s’a comis acest act de vandalism ?
Şcoala normală a societâţei pentru învăţătura poporului român, fondată la 1870 a produs până azi 221 învăţători răspândiţi în diferite judeţe ale ţârei în modul următor:
57 în Ilfov, 32 în Teleorman, 23 în Vlaşca, 23 in Ialomiţa. 19 in Dâmboviţa, 14 în Buzău, 10 în Prahova, 10 in Muşcel, 9 în Brăila, 6 in Argeş, 5 în Olt, câte 3 in Dolj şi Mehedinţi, 2 în Gorj şi câte unul în Iaşi, Putna, Vâlcea şi Neamţul.
Unul este stabilit în Bulgaria.
Afară de şcoala normală frechuen-tată azi de 79 elevi din care 50 interni şi 29 externi, Societatea mai întreţine şi o şcoală primară cu 4 clase şi 81 elevi, şcoala în care nor-maliştii fac practică pedagogică.
$
Influenţa redeschidere! navigaţia» nei pe Dunăre continuă a se face simţită: Agio aurului a scăzut din
nou azi şi este la 18 1/2.
PREA IMPORTANŢII
LA MAGAZINU CARAPATI
A ii eşit de sub tipar Nou de tot şi ceva rar Frumoasele Mărţişoare Rotunde şi Inimioare Pentru Doamne şi Domnişoare De argint şi imitaţiune Pe care se scrie ori-ce nume,
4
EPOCA — 28 FEBRUARIE
TAMAR INDIEN
FRUCT LAXATV SI RE CORI TOR
preparat de
ANTON ALTAN FARMACIST
Nu convine nici un purgativ drastic, cum: podophilina, aloes, seamonum lalapa etc. etc.
DEPOU LA ,,FARMACIA LA AURORA"
Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti
De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Gri vi ţel, la Farmacia Racoviţâ Bacăfl.
PREŢUL UIMEI CUTII 2 LEI.
NUMAI 10 LEI
CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURALĂ
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURAEĂ
Se efectuează toarte exact după fotografia trimisa. Executarea tn cel mult 10—14 zile.
Fotografia remâne neatinsă.
Asemănare fidelă se garantează.
La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat
WIEN
Siecrfiriecl Godascher

GrOS'” Pfo
RECOMANDAM
ATELIERUL DE TAPIŢERIE
CONSTANTIN SIFtOGHI
— No. 15, Cule 1 Dorobanţi, No. Io —
Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere Inlr'un mod elegant, tn loate stilurile şi ori-ce lucrări de tapiserie.
Preturile moderate, esecutiunea la timpul laotarât.
CONSTANTIN SIROCHI.
AYfS IMPORTAM
MARL DEPOSIT DE vindpi VZCH! Altoe si Negre cu 50 b. litru.
Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public
MARE CAZIN SOTIR
No. 12, Strada Piaţa Amsi, No. 12\
Aranjat din noii foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci.	|
NB- Cazinul se închiriază pentru baluri nunţi ele.

Singura Scoală de musica vocală si instrumentală in ţară, autorisată şi probată de Înaltul guvern a d-lui profesor
ANTON KNEISEL
DTIPIIB EQTI
— No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Această şcoală fiind prevăzută cu mai mulţi profesori se pot preda Iecţiunl de musica vocală şi de or ce instrument pentru modesta sumă.
»le 15 franci pe luna de la 1/13 Maiu va Ii şi un curs saparat in fle-care Dumică dupâ'ameaza pentru pa tru mâini trios quatretelo etc. la care nu se primesc da cât Elevii cei înaintaţi pentru acesta 10 fr. pe luna înscrierile se fac in toate zilele de la 8-9 a. m. si de la 3—8 după ameaza.
ll ăi CTimrwT de our«i auoenor n- U!» OltlULl*-1 "â Iiueuie-vaore libere, doreV a (h iecţiunl de clas le primare. A se adresa la administra.ţiaeziaru-lul PGWCA	■—-sr-.-rr:ga & i DE VENZARE F’a.cliir'e ba' rina do 12 ani în întindere d< 1 Ot p„g..uae lemn de gorun, frasin ş. a. de pe rr.oşia A licenii-Călnău, un cea? depărtare p. şosea de oraşul Buzâu.—A se adresa în toate zilele de la 2 ore până 5 ore la de N. Ia-covaky Str. Mercur No. 4 bis.		■ i, > ■ f' i MAT Casa din Strada 'J l Ifi Sfinţi Apostoli No. 42 c.u două -tage, > «roapade cheurî. Curte fnar- • -* Dorii orii să sea- dresesc Calea i'.c.Jiii™o. 74.
jjomtu şi Doamne, Cine vreasâ câştige foarte multe parale şi sfe facă avere în scurt timp, fără risc şi cunoştinţe speciale este rugat să scrie imediat Dom. Thiza, 52 ruc d'Assas. Paris. Afacere nouă şi de mare Importanţă.			SAMANTA DF. IN tatea cea mal bună, foarte curat. Se află de vânzare la proprietatea Cam-pineanca un chilometru departe de oraşiui Focşani.
1 „LA CÂINELE NEGRU" MAGAZINUL DE DR0GUERIE COLONIALE SI DELICATESE CAROI. GERSABEK SUCCESORUL LUI J, 0VESA Semânţă de Trifoi adevărat de Lucerna• Speciacea mai productivă şi resistentâ. Venzare en engros si en detail.		PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzut Stirbey-Voda Efecluiază orî-ce mobilă sculptată şi nesculptatâ pen tru Saloane, ca-mere de culcare biurourl ele. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de. mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele.	
hi/ 1T/YY1II1/ Doua perechi cassetn Bucu-IMll 1 liJliniiIIEi rosei, cartier central, pe o întindere de 2000 şi mal bine m. p. in cari se cuprind, clădirile, gradina, llorarie, bai, etc. l’esto 40 saloane şi camere afară de cdlinia, grajd, şopron, 4 pimniţi instalatiede apa, iluminaţie. cu gaz, sonerie electrica etc. Pentru plata se fac înlesniri prin buna înţelegere. Informatiuni la Administraţia acestui Ziar.	DE VENZARE SI DE ARENDAT MOŞIA O ItlNOU Districtul lalnmitza Porprietatea moştenitorilor B. B0ERESCU A se adresa 11 Slr. Pensionat, Bucureşti		ijil VpYTtlţr Casele din Strada IIL VLil/j lIlL Lucact 45, făcând colţ cu Strada Remus, compuse din 4 odălşiantre, odae de servitori, sofra-gerie şi bucăt rie; pimuiţă mare zidită, curte cu pomi' roditori.— Pentru preţ a se adresa la proprietară în aceste case.
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 27 Februarie 1887
VALORI
Cump.	Vând.
91 1/2	9SM /2
83	84
32	30
69	70
190	205
791/4	801/4
961/2	971/2
83 1 / 2	84
99	100
19	193/4
5 0/0 Renta amortisabilă. .
5 0/0	» română perpetuă.
0 0/0Oblig. deStat{Uur. conv.) Irnpr. cu prime Bucur, (lei 20; 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1333 10 lei Oblig.Casei pens (1.300) 7 0/0 Scrisuri funciare urbane
5	0/0	»	»	»
6	0/0	#	u	»
5 0/0	»	rurale	»
5 0/0.»	»	»
Aur contra Argint sau bilete.
POMI RODITORI ALTOITI
1>E DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI
Renumite calitatijsi difer, etati se afla de vanzare
GRADINA YTIi
> umila Kraslea
Sub Icoană
Str.PolonaNo.f04

Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu l-iu preţ: »Medalie de aur» Ia concursul agricol al comitiului de ilfov In anul 1881 si 1882, pentru noile varietati de pere renumite:
REGELE SI REGINA ROMÂNIEI, MIHAI BFAVU, ŞTEFAN CEL MA RE SCt.
precum si pentru alte specii
Asemenea premiat cn primul preţ: ,,Diploma de onoare clasa I iu" si la expoziţia Cooperatorilor români In anul 1883 pentru mal multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe.
Sunt 28 ani de cănd ma’ocup cu pomologia, pus liind în dorinţa unul scop. Dorinţa scopului meu a lost si este, ca sa vad întreaga Românie d'a fi imbrdeata cu cele mai bune fructe din loate speciile, ramâind ea mândra vis-a-vis de cele-lalte State In privinţa calităţi fructelor, si ca sa pot face de a mi se realisa dorinţa, m’am botarat a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei de a fi pe viitor numai cu jume-iale prelz, ca prin aceasta reducţiune sa poala a cumpără oricine, iar pentru cele 15 specii de pere, produţiunl noi ce nu se prevede in catalog, adica Regele si Regina Romanici, Mihai Bravu, Slefan-ecl-Mure s. c. I. acestea se vindeau cu 10 lei pomul,acum insa va li numai cu 3 lei.
Preţu I pomilor se poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradina si indala li se va trimite.—
Tinpul plantatului pomilor pentru primavara a sosit, si cu cât pomi se va planta mal de timpuriu cu atâta este mai bine-—
Domnii amatort sunt rugaţi,a'mi trimite comandele cât de timpuriu ca se pot a ie rimite la timpul cuvenit.
ORIGINALE
RASiNESINGER
Sunt necomparabile in constructiune neintrecute in cua-.	litati si in durata
Posedă cei mai înalt grad de perfecţiune
NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAŢ ÎNALT,.IMPROVED"
La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Oelombrc a t. au primit cel mal Înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singer din toate maşinele de cusut expuse.
= MEDALIE DE AUR =
Venzare în x-iite, si contra bani gata un rabat conv.
Depoul acestor maşini, şi accesorieie el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi în toate filiale e noatre.
Iaşi	Strada Lâpuşneanu
G. NEIDUNGER Galatzi » Domneasca
Băile Eforiei t- BUCUREŞTI —

Craiova Ploesti Botoşani T.-scvcriti
Lipscani
Lipscani
Mare
Aurelianu
&
DR STAUCEANU
Pialza-Amzi No. 2
DE VENZARE
Locui din strada MAnLuleasa No. 30. A se adresa la
Domnul I. SOCOLESCU
ARHITECT
No. 12 bis. Strada Domniţa. No. 12 bis.
„PRETURI FOARTE REDUSE"
Singura fabrica autorizata de inventatorul d-nul Prut*. Meidingcr pentru
SOBE MEIDINGER
II. Heim, Vlena, I.,
Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA
Sucursala generala în Bucurest
Strada Lipscani No. 96 lângă.Banca României
Sobele acestei fabrici sunt premiate cu cele il'iiiluiu premiuri: Vlena I 73, Rasei -1877, Paris 1877, Sechshaiis 1778. Wels 1878, ieplitz 1878, Vieua 1880, Eger 18.81 si 'Triesl 1881 î
Aceste sobe sunt întrebuinţate în Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret. Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central siGrand Hfltel; jn Iaşi, HOtel Trajao (85 sobe) in şcoala militară si casarme.
Preferinţa acestor sobe este j asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni.
Prevenim deci pe onor. Public se se ferească de schimbarea fabricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, lie recomandate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem.
Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noaslra, sunt adeveratele noastre fabricate.
, MEIDINGER-OFEN
|^H
Posp-ct' ca pretori reduse gratis si franco.
ULTIMA ORA
DIN NAUNTRU
Un incident curios s a petrecut erî seară.
InsofrageriaOtelului Union, prîn-zea personalul Agenţiei bulgare.
La otel Regal se coborîse d-na Ze-lenogorof, soţia căpitanului care a fost executat Duminică la Rusciuk. Ea era însoţită de părinţii ei d şi d-na Gherof.
Nefiind sală de mâncare la otelul Regal ei se coborîsera ca se prânze» scă la Otelul Union
O mare sensaţiune se produse cînd aceste trei persoane în mare doliu intrară în sofragirie şi când publicul află că e familia căpitanului e-xecutaL
Personalul legaţiuniî bulgare, se retrase înainte d’a sfirşi prânzul
Astâ-zi un incendiu aisbucnit la şcoala militară din Craiova. Peste jumătate din acoperiş a fost distrus de flăcări. Nu se deplânge nici un accident de persoane.
Prinţul Ion Ghika, ministrul nostru la Londra, va sosi Marţi în capitală.
Discursul d-lui Fleva a produs o impresiune adâncă mai ales asupra ministrului justiţiei care nu s’a simţit în stare se respunză imediat.
D-sa a invitat disearâ la ceai un mare numer de magistraţi credincioşi cu care se se sfătuiască asupra răspunsului de făcut d-lui Fleva şi pe care ’l a amânat pe mâne.
DIN AFARA
Se vorbeşte de intrarea mai multor ofiţeri austriaci în rândurile armatei bulgare.
Ştiri ce primim din Sofia, ne informează că o scrisoare din partea unul comitet insurecţional ce nu’şî are sediul in România, dar care a fost depusă la un oficiu din România, a fost trimisă Regenţilor.
Printr’ânsa s'ar face cunoscut Regenţilor că ei sunt osindiţi la moarte de comitetul revoluţionar.
lată textual depeşa pe care a pri-■ ffiit’o guvernul privitor la executarea sub ofiţerilor In Bulgaria ;
Giurgiu.
Astâ-zi tic dimimaţA ia orele 4, au
fost împuşcaţi 7 sergenţi şi 7 caporali.
Toţi visilează, mormintele şi plâng mult.
Soldaţii an, fost toţi achitaţi La o-rele 12 au sţsit trupele, de aici care plecaseră la Silistria.
Populaţimea le a făcut o primiră splendidă.
Aflăm că deşi Christef a fost ucis pe teritorii)! român, trupul lui a fost transportat la Silistria. Aice fidanţata hi s’a repezit lăcrămând asuprâ’i.
Atunci cbi jandarmi au depărtat’o maltratânc groasnic pe tînăra femeie şi pe tatăl său.
Berlin, (11 Martie.— Se telegrafiaza din Londraţ că se fac mari sforţări la Viena, Beijin şi St. Petersburg, tn ve-derea recoistituirei alianţei celor trei Imperii; şică d. de Giers ’şi a redobândit toată ftvoarea Ţarului, de care se bucura mp ’nainte.
ltoinii,il Martie.—«Opinione» reamintind (cclaraţiunea ce a fâcut’o a-ialtă-en Rprivinţa proectului de alianţă între Gu mania, Austria şi Italia, declară că qenţine ceia-ce a mai spus, a-
www.dacoromanica.ro
dică că această alianţă nu va avea nici un caracter agresiv contra ori cărei puteri ar fi.
Itoma, il Martie.— Mâine se va vo ta moţiunea presentatâ de d. Grispi.
(,Agenţia Havas).
Belfort, 11 Martie.—Numărul morţilor, în urma explosiunel de erî, este de zece.
Paris, 11 Martie.—Camera a votat supra taxa de cinci lei asupra cerea-lulor importate.
Londra, li Martie.—La camera comunelor, Sir Fergusson, sub secretar de Stat la departamentul afacerilor streine, a declarat că ancheta ordonată de Regenţă la Sofia, demonstrează că persoanele ai estate în urma revoltei nu au fost maltratate.
Londra, 11 Martie.— Creditele pentru Egipt au fost votate prin 149 voturi contra 96.
Madrid, 11 Martie.— Noul ministru de resbel are iritenţiunea d’a presenta un proect de lege privitor la serviciul militar obligator.
Roma, 11 Martie. — Ziarul «L'Opi-nione» zice că este adevărat ca alianţa Italo-Auslro Germană nu are nici un caracter agresiv în contra vre unei puteri.
(Agenţia Liberă).
SPECTACOLE
MARELE CIRC SIDOLI
IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY
Strada Polit/.ii \o. <
Sâmbătă la 28 Februarie 1887
SERATA HIGHLIFE
DESCHIDEREA CASEI LA 7 1/2 ORE SEARA ÎNCEPUTUL LA 8 1/2 OUE SEARA
Duminecă 1 Martie
DOA MARI REPRESENTATI1
prima la 3 ore p. rn. şi a doua la 8 1/2 ore seara.
SOCI ETATEA DRAMATICA
SAMBATA 28 FEBRUARIE 1887 HEPHESENTAT. FATH.l OHDINAHA
Dată în Beneficiul D-lui Grigore Alex. Munolesou
l-a represenlatie a piesei
NERONE
Dramă istorică în 5 acte şi un prolog de d. P. Cossa tradusă din italieneşie de d. Titus Dunlia
In 8ludin:
FRANCILLON
De A. IIuiiihn (fiul)
I ipnprolin /Jarului «F.POUA»