ANUL II No. 374
A DOUA EDITIUNE
■HHRfnaHHnMm
MARŢI, 24 FEBRUAR (8 MART.) 1887
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C AUNA ÎNAINTE
l\ BUCLRESCI La casa Admini-tratiunei l.\ TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei.
IA STHEIAATATE: La toate ofîleiele poştale d;:i Uniune, prin roardete poştale.
Pentru t an &o le1. £ luni 20 lei.
I A PARIS: Segasestejurnalul cu {COui., numerul, la Kioscnl din rup Moutiuai-trn 4 13 Bulevardul St. Germnin \o S4.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANiA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I.n Paris: la Agence Hnvas, place de ta bourse, 8.
A tem<-e l.lbrr, rue ffotre Dame des Vicloires SO, (Place de la Bourse) pentru Paris. Franci», Germania, Austro-I ngaria. Italia si Marea Britanic.
Anuneiuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia
SO BANI UN NUNIER VECHIU
Grigork VENTURA
Prtm-redacto.- responsabil
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
Ro. 3.—rPiătâ Episcopiei.—So. 3.
m\ MULŢI PIIIETEM
ORGANIZAREA MIUTI 11,OR
RESCOALA DIN RUSCIUK
MINCIUNELE ,.VOINŢEI NAŢIONALE *
FEMEIA MORTULUI
PREA MULŢI PRIETENI
*
Ţeranul nostru a avut o nenorocire mare : a avut prea mulţi prieteni şi aceşti prieteni se recrutau tocmai dintreoameniî care îl cunoşteau şi înţelegeau mai puţin.
Dacă mai adâogăm pe lângă a-ceasta şi puţina sinceritate a iubire! ce el le inspira, se vâ înţelege uşor cum cu atâţea apărători şi cu atâtea făgăduieli, după mai bine de patruzeci de ani, în loc să fie mai fericit, a dat îndărăt sub toate privirile. Lor le ar putea, cu drept cuvent, a-plica ţeranul, vechiul şi adevăratul seu proverb : «fereşte-me Doamne de prieteni, căci de vrăjmaşi me feresc eu singur.»
Şi în adevăr, e nemărginit răul ce aceşti oameni au făcut bieţilor săteni.
De cel nesinceri dintre advocaţii opinceî, de aceia care s’au servit de numele seu numai ca de o temă, pe care se poată rosti frase sforăitoare cu pretenţii democratice, nici nu mal vorbim. Au fost însă şi oameni de bună credinţă printre aceia care vorbeau în numele şi în favoarea tălpi-casel.
Aceştia mai cu seamă i’au făcut două rele mari din care decurg toate nevoile sale de astă zi.
Formaţi de ideile doctrinare care domneau în Europa occidentală pe la mijlocul veacului nostru, eî şi-au închipuit că fericirea claselor muncitoare se va tace prin proclamarea uni r principii abstracte cu tendinţă liberalâ-egalitară. Experienţa şi ştiinţa economică modernă au probat Inse,că egalitarismul rău înţeles este o utopie şi că libertatea nemărginită în materie economică este primejdioasă claselor muncitoare şi că ea nu e, de cât un mijloc de esploatare mai puternic, în mâna celor mal avuţi.
Şi toate reformele, multe, puţine câte s’au făcut în favoarea ţăranilor, porneau din acest punct de vedere greşit.
De nevoile lui reale, de sărăcia sa, de tendinţele sale adevărate nu s’a ocupat nimeni. S’a privit în el numai omul, despoiat de însuşirile sale fireşti, un fel de abstracţiune metalisieă, şi nu s’a gândit nimeni la locuitorul de la ţară, la sătean.
De aceea, tot ce s’a făcut pentru densul nu numai că nu i’a folosit la nimic, dar l’a sărăcit,l'a zăpăcit, i’a alterat moralul şi i’a falsificat gândirea.
Un alt rău mare i’a făcut ecsa-geraţia revendicărilor făcute în numele său.
Necunoscătorî de adevăratele legi economici, şi, şi mai puţin, de cauzele relelor de care suferă populaţia rurală, unii oameni şi-au închipuit că proprietatea mare este cauza sărăcii ţăranului şi proprietarul mare vrăjmaşul său natural. De aci până la a declara răsboi şi proprietarilor şi proprietăţeî mari distanţa n’a fost de cât de un pas. Cu chipul acesta clasele mai avute ale ţerei au fost
speriate şi o eestiune, de alt mintre-lea simplă şi nici de cum primejdioasă, a fost privită cu groază şi ca fiind de natură a provoca răsturnarea echilibrului nostru economic Sunt mulţi azi, care se îngrozesc când Ie spui că este ceva de fv.cut şi trebue se se facă ceva pentru săten. îşi închipuesc numai de cât că ai intenţia să împărţi proprietăţile, că vrei să le răpeşti averile, că visezi o organisaţie comunistă. A'st-fel speriaţi,nici nu vor se convie că ţăranul suferă, că starea în care se află este miserabilă, de teamă ca răspunderea să nu cază asupra lor. lle-sislenţa pe care o opun, câte odată, încercărilor ce se fac în favoarea sătenilor n’aro altă cauză.
Această stare de lucruri e cât se poate de primejdioasă.
Neînţelegerea şi vrăjmăşia dintre clase se măreşte, cu cât mizeria şi sărăcia uneia din ele creşte, şi ceea ce astâ-zi este o eestiune mai mult administrativă de cât economică, poate fi mâine o gravă eestiune so-j cialâ. Din acest punct de vede-! re îmbunătăţirea stărei ţăranului | se impune atenţiuneî tutulor, dar I mai seamă elementelor conserva-. toare din ţară. Lor li se cuvine şi J sarcina şi cinstea de a găsi leacurile cerute de suferinţele unei întregi clase de oameni, cea mai mare şi cea mai românească, şi care nu cere altceva de cât putinţa de a deveni, prin muncă şi prin economie, sprijinul cel mai puternic al naţionalităţei, al instituţiilor ţăreî şi al ideilor conservatoare.
Prietenul nostru, d. Alecu Balş a început eri, in aceste coloane, a se ocupa de această eestiune, care va continua a fi studiată de colaboratorii Epoceî cu atenţiunea datorită unei cestiunî atât de importante şi cu convingerea că aceia care pot a-duce un real serviciu sătenilor sunt aceia care le cunosc viaţa lor zilnică, firea lor, trebuinţele lor, aceia ce tră-esc în contact cu denşiî, proprietarii rurali.
I.	IV. lancovescu.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Petei-sburg, 5 Martie. Ziarul Oficial consideri revolta ce a is-bucnit în Silistria ca o nouă probă a con-| diţiunilor anormale în care se găseşte
I Bulgaria.
Cu toate acestea, spune foaia oficială, . Rusia sperănd că împrejurările vor da ' Bulgariei ocaziunea de a reveni la o stare de lucruri ce ocroteşte interesele legitime ale poporului bulgir, va continua a observa linia de conduita ce a ţinut’o până acum şi a căror principii afi fost deja expuse în precedentele comunicate oficiale.
Solia, 5 Martie.
Instrucţiunea persoanelor arestate continuă. Ştirile ce ne sosesc din diferite puncte ale districtelor de pe marginea Dunării sunt bune, nu mal e nici o res-coală nouă.
Berlin, 5 Martie.
«Gazeta Germaniei de Nord» mal semnalează prezenţa unul vapor rus în apele HeJigolanduluî. Guvernatorul acestei insule ar fi îndemnat pe locuitori să se apro-vioneze cu de ale m&ncăriJ.
Honia, 5 Martie.
Ziarul oficial anunţă că Itegele s’a hotă-rlt a nu primi demisiunea cabinetului.
i'ui'is, 5 Martie.
In Camera deputaţilor, îu cursul diseu-ţiunilor supralaxel asupra cerealelor, d. Golilel a declarat că refuză de a'şl da părerea pentru că ţara şi chiar cabinetul sunt divizaţi asupra acestei cestiunî.
Bruxelles, 5 Martie.
U explosie a avut loc în cărbunăriile de la Cuaregnon. 140 de lucrători minori, îngropaţi, sunt probabil morţi.
.Sofia, 0 Martie.
•'Jurnalul Oficios,» publică că opt ofiţeri bulgari condamnaţi la moarte de Curtea
Marţială din Rusciuk au fost executaţi în acest oraş azî dimineaţă la 8 ore.
Supusul rus Baulman, condamnai şi el la moarte a fost predat în mâinile Consulului Germaniei însărcinai cu protecţia supuşilor ruşi.	"*	!.
Astă-zl după executarea condamnaţilor, consulul Germaniei a remis guvernului bulgar o notă spunând că după informa-ţiunile ce ’I vin de la d. de Hitrovo, ministrul Rusiei la Bucureşti, 7 din ofiţerii prinşi cu armele în mâini şi dintre care doi afi fost executaţi, Uzunoff şi Panolf, erafi supuşi ruşi şi că Ministrul Rusiei cere ca să fie trataţi captare.
Guvernul arcspunscăafară de Căpitanul Baulman, toţi condamnaţii ereafi supuşi bulgari, nu numai pentru faptul că aceasta ede Loţl cunoscut, dar penlru că resullă din declaraţiunile ce însuşi Inculpaţii le afi făcut în cursul judecăţii.
Pentru cel-i'alţl condamnaţi civili şi militari guvernul pare dispus a uza de clemenţă.
ştirea cum că o revoltă a isbucnit Ia Tlrnova c lipsită de lemeifi.
Multe ştiri falşe circulă la Sofia, ele sunt datorite mal mult emoţiunil de căt relei voinţl.
Berlin, (1 Martie.
Gazeta Germaniei de Nord publică o scrisoare care revenind din nofi asupra alegerilor din Alsacia Lorena, spune că popu-laţiunea acestei provincii a votat pentru partidul prolestâril, numai de teamă de a nu vedea armatele franceze cerând contri-buţiunl mari de rezbel în caşul unei apropiate ocupaţiunl.
In Fran ia, adaogă foaia berlineză, lumea vede în resultatul acestor alegeri proba certă că alsacienii doresc să fie a-lipiţl de Francia şi această credinţă a întărit partidul resfcoiulul din Paris. Dacă ar trebui să isbucnească un resbel popu-laţiunea din Alsacia Lorcna va fi respun-zătoare până la un oare care punt; şi Germania ar fi nevoită să socotească ca şi în 1871, că Imperiul a despăgubit această provincie de toate păgubile ce le causase resbelul; în condiţiuniie actuale, dacă ar isbucni un resbel cu Francia, a reînoi o ast-fel de liberalitate, ar fi a face un act de slăbiciune.
Paris, 6 Martie.
O depeşe venită din Moscova şi prevăzând execuţiunl capitale în Bulgaria spilne că Regenţa, fiind un guvern ilegal, nu poate exercita dreptul suveran de viaţă şi de moarte. Depeşa adaogă că Rusia, cu toate simpatiile sale pentru causa oprimaţilor, nu consideră ca oportun să lucreze direct spre a face să înceteze a-narhia în^ulgaria. Tur. ia singură are dreptul să facă aceasta. Rusia şi Francia ar trebui să exercileze la Constantinopol o presiune paralelă energică spre a atinge acest scop umanitar, aceasta ar exclude rolul preponderanl ce ar voi să’l joace o oare care putere.
AGENŢIA LIBERA
Itomu, 5 Martie.
Itegele Italiei a respins demisiunea ministerului. întregul cabinet remâne.
Pelcrsburg, 5 Martie.
Jurnalul de Sainl Petersl/ury, desminle ştirea că d. de NelidofT, amba adorul Rusiei la Constanlinopol, s’ar fi opus misiu-nel Iul lliza-bey la Sofia.
Yiena, 5 Martie.
Ştiri private din Sofia demne de încre-dereîufăţişează siluaţiunea Regenţei ca nesigură.
Există temere de nuol revolte.
Represeutanţil puterilor afi fost invitaţi de guvernele lor de a interveni pe lângă Regenţă spre a o îndupleca d a fi mal conciliantă.
Vlena, 5 Martie.
Politische Correspondenz spune că în sferele guvernamentale franceze Regenţa este considerata ca o pedică la ajungerea unei înţelegeri diplomatice precum şi la restabilirea linişte! în Bulgaria. Se susţine că Regenţa ar trebui să ’şt depue mandatul înmâinele Sobraniel, după carel'oarla sau Rusia, ar începe fără întârziere o acţiune diplomatica în înţelegere cu Europa.
Petersburg, 5 Martie.
In urm i răscoalei din Bulgaria, presa de aici cere ca Rusia să ocupe Varna. Mesagerul guvernului declară că guvernul Imperial regretând cu sinceritate vărsarea de sânge inutilă din ultimele evenimente, vede în răscoala din Silistria o dovadă nouă decondiţiunile anormale în care este pusă astâ-zl Bulgaria.Cu toate acestea guvernul este Întărit a stărui în politica sa de neintervenţiune în afacerile Bulgariei.
Peterslnirg, 5 Martie
Afară de generalul Gourko, guvernatorul general al Varşoviei, se mal află acum aici generalul de Roop comandantul şef al trupelor dinOdesa,generalul Drentelm comandantul circumscripţiei militare din Kiew şi general Kochanofl', eomandantul circumscripţiei militare Vilna.
Yiena, 5 Martie.
In cercurile politico sentinţa de moarte pronunţată de autorităţile din Rusciuk contra insurgenţilor este considerată caa-vând un caracter academic.
Paris, 0 Martie.
Se telegrafiază din (juebec că parlamentul din Canada ’şl începe sesiunea la 15 A-prilie.
Congresul American a fost închis eri, el a votat credite imense penlru marină.
SI Petorsbiirg;, 6 Martie.
Poliţia de aici a închis pc nc-aşle,,late o Imprimerie care aparţine unu! supus german. Proprietarul a fost arestat. Căuşele acestui act sunt necunoscute.
Londra, 0 Martie.
In cursul discuţiunel asupra bugelulul armatei, generalul Edward Hamley va depune o moţiune cerând de urgenţă întocmirea unul sistem complect de apărare care se pună ţara la adăpostul surprinderilor din parlea inamicului.
Bruxelles, 6 Martie.
Ziarul le Nord in numărul săfi d'astâ-zl zice că dacă politica Germaniei este bazată pe respectul tratatelor, Rusia care este holărîtă de a urma aceaşl cale nu va face re-bel dacă nu va fi provocată.
Giurgiu, 6 Martie.
Azi dimineaţă, 9 oficerl bulgari afi fost împuşcaţi la Rusciuk pentru participare la răscoală
Intre cel împuşcaţi se află căpitanul 0-zunoff care fusese rănit în luptă şi căpitanul Kardjeff.
Vtcna, 6 Martie.
Se telegrafiază din Sofia că Regenţa a ordonat să se faci cât se poate mal repede instrucţiunea celor arestaţi pentru că erafi bănuiţi că afi luat parte la răscoală.
Guvernul bulgar ar vrea să pună cât mal curând în libertate pe cel nevinovaţi, zicând că arestările ce s’au făcut nu aveau alt caracter de cât d'a lua măsuri de pre-cauţiune.
Această ştire nu inspiră încredere.
Berlin, 6 Martie.
Gazeta «Germaniei de Nord» zice că, cu toată neisbulirea rescoalel de li Silistria şi de la Rusciuk, situaţiunea generală în Bulgaria pare nesuferită.
Berlin, 6 Martie.
lleicli ,lagul are iutenţiuuea să grăbescă discutarea proeclelor militare.
Yiena, 6 Martie.
«Neue Freie Presse» vorbind despre misiunea Iul Riza-Bey la Sofia, zice că comisarul imperial, punând ca condiţiune ori cărui arangiament numirea unul general rus la postul de ministru de resbel în cabinetul bulgar, face din Turcia instrumentul politicei ruseşti.
Berlin, 6 Martie.
fu cercurile politice fie-rare ’şl dă foarte bine seama de situaţiunea grea în care so află Regenţa bulgară, lasă toţi cred că o represiune energică în contra răsvrăti-torilor nu poale de cât să grăbească o so-luţiune violentă a conflictului Oriental.
Berlin, 6 Martie.
«Kreuzzeilung» primeşte de la Pelers-burg ştiri anunţând că o înţelegere există între geueralul Boulanger, generalul Ig-nalielf, d. Cebruciolf şi grupul domnului Katkoll'.
1‘esla, 6 Martie. *
Delegaţiunca ungară a votat eri tn unanimitate proecle de credit militare.
In discusiunea care a precedat votul d. Hedethy a cerut ca monarhia se ia In ces-tiunea orientală, o posiţiune mal lămurită pentru ca Rusia să’şl desineze politica, într’un mod mal categoric. Starea de lucruri actuale, a z's oratorul face să apese sarcini prea grele asupra ţăreî fără să’l asigure beneficiile păcel. Aceasta nu poate dura mal mul timp.
Corniţele Andrassy a declarat că situaţiunea nu rste nici de cum ameninţătoare.
Londra, C Martie.
1) Micliael Hicks-Ueach secretar de slal pentru Irlanda ’şl-a dat demisiunea pentru că e atins de o boală de ochi foarte gravă.
Londra, 6 Martie.
Aseară, lordul Salisbury, a pronunţat un discurs la banchetul ce a avut loc cu ocasiuuea inaugurărel clubului naţional conservator.
Intre altele, primul ministru a zis că o-
rizontul politic extern pare a fi mal limpede de cât-va timp.
Roma, fi Martie.
Cholera s’a declarat la CaUnia (Sicilia) şi afăcutdeja mal multe victime. Se ia măsuri cu scopul de a localisa răul.
Berlin, 6 Martie.
Starea sănătăţel împăratului Wilhelm este tot gravă.
Paris, 6 Martie.
Este inesacl că generalul Boulanger ar avea intenţiuuea se inspecteze fruntariile de Nord-Vest.
Londra, 0 Martie.
Sir Arlbur Balfurd este numit secretar de stat în Irlanda în locul luî Sir Michail Hicks-Beach.
Se vorbeşte de intrarea apropriată îu cabinet a lordului Raudolph Gburchill.
St.-Petersburg-, 6 Martie.
Ziarul «Viedemosti» din Petersburg zice că nici odată Germania nu va dobândi de la Rusia o declaraţiuue de neutralitate penlru cazul când un resbel ar isbucni între Franţa şi Germania.
Jurnalele ruseşti arată o mare reservâ în privinţa ultimelor întâmplări din Bulgaria.
GESTIUNEA ZILEI
Organizarea IVTilit.ii lor-
Sâmbătă la Senat guvernul a presintat pe neaşteptate un proect de organisare a miliţiilor.
Nici măcar generalii din Senat, nici măcar generalul Falcoianu,şef al statului maior nu aveaţi cunoştinţă de acest proect.
îndată Senatorii s’afi retras în secţiuni spre a lua In discuţiune acest proect, care nici nu fusese tipărit şi care a fost presintat prin surprindere Senatului.
Am putut din fericire pune mâna pe un exemplar al proectulul, pe care îl reproducem în întreg.
Sâmbăta secţiunile afi şi ales pe delegaţii lor care sunt dd. I. Diamandi, gen. Be-rendef, gen. Zefkari, gen. Budişteanu.
Azi chiar se va întruni comitetul delegaţilor spre a numi un raportor şi e probabil că chiar azi se va discuta proectul în şedinţă publică.
In secţiuni d. gen. Angelescu a susţinut proiectul.	,
D. gen. Budişteanu a arătat efi punctul de căpetenie din acest proect este art. din urmă, care, contraria lege! cglel vechi, au-torisă chemarea miliţiilor prin simplu decre Regal, fără a cere un vot al Camerir.
D. I. Diamandi. s’a şi pronunţat Jn contra acestei disposiţiunt, şi probabil că în şedinţa publica acest articol va întâmpina oare care resistenţă.
Cel mal mulţi dintre generalii din Senat sunt în contra articolului care asimilează pe oficeril din vechea gardă naţionala cu o-ficeril în retragere.
Asemenea să va căuta a se introduce oare-care modificări în privinţa vârstei până la care poate cine-va fi chemat în rezervă.
In genere acest proiect nu este luat în serios de câtre militari. Mal tot oficeril cu care am vorbit de acest proiect sunt una niml a spune, că mal întâi va fi imposibil d’a arma toţi oamenii întrând în diferitele categorii prevăzute în proiectul acesta, şi că a-ceastă lege este cu totul absurdă atunci când chiar armata activă suferă d’atâtea lipsuri, şi are nevoe d’atâtea lucruri pe care nu ÎI le putem da.
Eată acum şi o copie după proiectul ministrului de resbel, pe care cu multa greutate am putut'o dobândi :
#
PROIECT DE LEGE
Ari. /. Aliniatul 14 şi următorii de sub art. 58 din legea pentru recrutarea armatei se modifică după cum urmează :
Miliţiile vor forma şase chemări corespunzătoare celor G clase care fac parte din acest element, după verstă.
Chemarea miliţiilor sub drapel pentru instrucţie, manevre, mobilisareşi r,’isboi sâ va face pe clase (contingente) începând cu contigentele cele mal noi, care fac şi basa corpului de miliţie.
In cas do mobilisareşi răsboi, miliţiile vor putea fi chemate In ordinea claselor pentru umplerea golurilorivite în armata activă.
Art- 2. Iu asemenea caşuri şi In ace»
www.dacoromanica.ro
2
leaşl conditiunl, gloatele vor putea fi chemate pentru serviciul de garni-soană, pentru serviciul de ordine interioară, pentru apărarea locurilor întărite, la posturile de etape şi la apărarea unor linii safi punte strategice.
Art. 3. Unităţile tactice ale miliţiilor şi gloatelor vor fi organisate prin decret regal.
Art, 4. Cadrele ofiţereşti ale miliţiilor şi gloatelor vcr fi constituite :
1.	Din ofiţerii din reservă care la vârsta de 40 de ani au declarat că se retrag din elementul reservel,
2)	din sub ofiţerii ce au primit medalia de argint pentru 12 ani în acest grad,
3j din ofiţerii inferiori al desfiinţate! garde orăşeneşti.
Şi unii şi alţii, nu vor fi trecuţi Intre cadrele ofiţerilor de miliţii,_de cât după ce se va constata înaintea unei comi-siunl, că întrunesc toate condiţiunile de aptitudine şi moralitate cerute pentru aceste grade.
In acest element limita de verstă să fixează : pentru ofiţerii inferiori la 55 anr, iar ofiţerii superiori la 00 ani.
Un regulament special va determina compunerea acestor comisiunl şi programul materiilor cerute.
Chemarea sub drapel a miliţiilor şi a gloatelor se face prin decret regal ca şi a reservelor.
Ministru de resbel General Al. Angelescu.
RESCOALADIN RUSCIUK
Itusciuk, 0 Martie.
Nu v'am scris amănuntele procesului resculaţilor d’aci fiind că a ţinut până la 3 ore noaptea şi aşteptam ca să se esecute sentinţa, pentru a vă da o descriere complectă a celor petrecute.
Nici nu era ceva interesant In aşa zi- 1 sele desbaterl ale procesului. Inchi-puiţi-vă o sală în care câte-va luminări respândeail o lumină palidă. Alăturea o odaie de unde să auzeau suspinele şi strigatele de durere ale inculpaţilor răniţi care aşteptat! rendul lor. Interogatorul pe care II făcea Curtea era din cele mal scurte şi aproape acelaşi pentru toţi acuzaţii.
Procesul si condemnarea
«Numele şi pronumele tăii, eşti bulgar, al fost prins cu arma In mână resvrătindu-te contra guvernului ţărel tale?» Eatâ cestiunile care să puneau şi la care acuzaţii respundeau cu destulă energie, confirmând faptele. Acuzarea n’a fâcut de cât o scurtă naraţiune a faptelor şi a conchis cerând In câte-va frase sforăitoare condemnarea acuzaţilor pentru binele patriei. Apărare să poate zice că n’a fost; căci nu să poate chema apărare câte-va cuvinte zise de un locotenent şi câte-va respunsuri scurte date de acuzaţi.
Pe la orele 2 Curtea marţială a pronunţat sentinţa. Precum ştiţi ea a fost de o suveritate neauzită: 9 din capii rescoalei au fost condeqjnaţl ia moarte. Aceştia sunt: maiorul Uzunof, căpitănii Zelenogurof şi Baulman, locotenenţii Cristei', Kruzevarski, Trambeski
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(39)
ALEXIS BOUVIER
PARTEA DOUA
(Urmare)
VIII
Ciudata socoteala
Căsătoria ce făcuse Fernand 11 restabilise situaţiunea; liniştit aSupra vii-torulu», trăia fericit, încântat, gândind numai la femeia sa. Uitase cu totul de casa lui de comerţ, sprijinindu-se pe casierul săQ Picard. Acesta venise la el la Auteuil ca să reguleze plăţile de la sfârşitul luneî, foarte sporite prin faptul schimbări'or ce să făcuse în traiul lui Fernand şi acesta îi spusese :
— Fii liniştit, Picard, In câte-va zile o să primim un avis de la d. de Zintsky care a plecat a doua zi de nunta mea. Fă ce ştii d'o cam-dată, te încuviinţez.
Zilele treceau In această situaţiune. Fernand, voind să presinte oficial-minte pe femeia sa lumel In mijlocul căreia trăia, hotărâse să dea o mare serată care trebuia să Inaugureze casa lui de la Auteuil.
Se vorbise mult de căsătoria lui Seglin, de frumuseţea extraordinară a
şi Enşef. Dintre civili au fost condem-naţi Panof şi Toma Cardjief.
S’a pronunţat o condemnaţiune de 15 , ani de muncă silnică contra lut Zavet- j ko(T, şi vr’o câte va alte condemnaţiunl mal uşoare contra unora din acuzaţi. Impresiunea produsă prin această sentinţă a fost din cele mal triste,, cu toate că o parte din publicul c^ să adunase In tribunal şi la eşire, striga ura şi părea a să bucura de condemnarea pronunţată.
Corpul consular să întruni Îndată şi ceru ca executarea să se amâne, până când acuzaţii vor fi fâcut recurs In graţie la Sofia şi se va fi primit răspuns de la guvernul central.
Această cerere fu admisă. Toţi con-demnaţil, afară de maiorul Uzunoff, iscăliră recursul In graţie, care fu es-pediat imediat prin telegraf.
Executarea coudeninalilor
In ziua de 5 Martie toată lumea să Întreba cu îngrijire care va fi răspunsul de la Sofia. Tot felul de sgo-mote circulai! prin oraş ; unii ziceau că execuţiunea să va face In secret, alţii că puterile vor interveni la Sofia pentru a împiedeca executarea sentinţei. Auzeam pe un fruntaş al oraşului care zicea: «dacă acel cari au res-turnat pe principele Alexandru n’afi putut fi condemnaţl, cum s’ar putea ca condemnaţil aceştia să fie executaţi» I
Dar trebue să mărturisesc că marea majoritate a oraşului era pentru executare. Am auzit pe mulţi din bulgarii cel mal inteligenţi exprimându-se cu energie pentru pedepsirea culpabililor. Ei ziceau : «Trebue să se facă un ec-semplu, alt-fel nu vom scăpa nici o dată de trădători; trebue se se ştie o dată pentru tot-d'a-una că nu poate cine-va să conspire nepedepsit contra patriei şi guvernului». Cu toate aceste un oare-care simţimânt de milă să manifesta In favoarea unora din condemnaţl. Să zicea, de exemplu ca locotenentul Christef e ultimul copil rămas In viaţă din trei copii al familiei Christef. Cel mal mare, majorul Christef, căzuse la Silistria şi d-ra Christef, o frumoasa fata de 18 ani, murise cu o zi mai Înainte de durere. SLarea de desperare a părinţilor era ceva oribil. Asemenea se vorbea cu multă simpatie de maiorul Uzunof care s’a distins cu ocasiunea aparârel Widinulul contra Şerbilor. Atitudinea acestui ofiţer în lot cursul procesului a fost demnă şi plina de mândrie. Rănit grav, cum era, el a răspuns lntr un mod simplu şi energic la toate cestiu-niie ce i s’au pus din partea acuzare!.
Seara pe la opt s’a răspândit sgomo-tul că răspunsul de la Sofia a sosit şi că condamnaţii vor fi esecutaţi. Prefectul zise la mai mulţi cetăţeni Însemnaţi care mersese să’l întrebe, că ese-cuţiunea va avea loc în zor de ziuă pe piaţa citadelei.
Toată noaptea lumea fu In picioare; patrulele cutreerau stradele. Pe la 5 ore de dimineaţa o mulţime enorma se adunase pe piaţă. Se zicea că In ultimul moment va sosi un ordin de la Sofia, că consulii vor interveni în cor-pore etc.
EPOCA — 24 FEBRUARIE aimiiwui—wwbbwm—
Pe la 6 ore tobele începură să bată şi detaşamentele eşiră din casarme mergând spre piaţa citadelei.
Acolo ele se formară într'un careu al cărei trei laturi erau ocupate do trupe cu armele Încărcate şi una rămase slobodă. Pe această parte a careului se aşezară 9 stâlpi In capul căror era scris ceva pe care nu l’am putut ceti. Pe la6şi jumătate condamnaţii fură aduşi. Cel mai mulţi pe nişte tărgî căci erau răniţi atât de grav In cât nu se puteau ţine în picioare. Tobele sunară, se auzi un semnal şi în mijlocul unei tăceri adânci un maior înaintă în nvjloeul careului şi dădu cetire a sentinţei Curţel marţiale şi a depeşei lui Stambulof prin care se respinsese recursul în graţie a condamnaţilor.
Trupa prezentă armele şi pelotonele de esecuţie înaintară In faţa stâlpurilor. Condamnaţii fură conduşi cu oîhir legaţi şi legaţi fie-care de câte un stâlp. Vr'o doi din el păreau că sunt In a-gonie.
La orele 7 trlmbiţele sunară şi tobele Începură a bate Încet dar continuă. Se auzi o comandă care fu urmată de o detunătură de puşti; când fumul se risipi se putu vedea o scenă din cele mal sflşiitore. Cea mai mare parte din public era în genuchl. S'auzeaă plânsete şi câtţ-va femei leşinară.
Pe la 7 şi jumătate totul era sfârşit; lumea se retrase In linişte. Cadavrele esecutaţilor fură îngropate şi la 8 trupele intraă In oraş cu musica în frunte.
Se zice că unul din condamnaţi, căpitanul Baulman a fost reclamat de consulul german ca supus rusesc.
Numele celor esecutaţi sunt:
Maiorul Uzunof, maiorul In reservă Panof, căpitanii Zelenogurof, locotenenţii Entchef, Cristef, Kruzevarski, Trambeski, Kresteniakof, avocatul Toma Kardjief şi d. Sfelko.
Locotenent-colonel Filaf n’a putut fi judecat, fiind rănit de moarte.
O.
INFORMATIUNI
D. Ferikidi, ministrul afacerilor streine, a priimit azi dimineaţă în-tr’o lungă audienţă pe d. Theodo-roff agentul diplomatic al Bulgariei.
X
Cele două ziare oficioase au des-minţit acum câte-va zile ştirea dată de un confrate din opoziţiune că ministerul de resbel se ocupă a’şi procura o mare cantitate de cutii pentru pesmeţi şi pentru proiectile. Cu toate aceste ştirea era adevărată, şi mai multe persone au prezintat d^ja ofertele lor pentru furnitura acelor cutii. Intre concurenţi se află şi vestitul domn Ciocanelli, fostul şef al poliţiei comunale. Probabil că el va lua contractul.
X
Eri sa întrunit din nou la d-nu Kogălniceanu comisiunea pentru organizaţiunea corpului pompierilor. înţelegerea fiind definitiv stabilită între membrii comisiunei, d. Kogălniceanu a luat asupra'i sarcina d a redacta proiectul de lege şi raportul.
X
Predicele pentru postul cel mare
au început eri la cele mai principale biserici din capitală.
Am ascultat erî la domniţa Balaşa pe Diaconul Protopopescu fost predicator al cathedralei mitropolitane. Simpaticul cuvântător, a expus adevărul revelat de divina învăţătura a lui Christos şi a slîrşit îndemnănd cu înfocare poporul român a remâne statornic în credinţa strămoşească.
X
In cercurile diplomatice din Bucureşti, părerea generală este că, cu toată rigoarea estremă de care Regenţa bulgară se aratăhotârîtă a uza pentru pedepsirea ultimei însurec-ţiuni, Rusia nu va ocupa Bulgaria. La legaţiunea rusă această părere este exprimată cu atâta convicţiune în cât seamănă mult unei comuni-caţiunî autorizate.
In cercurile guvernamentale se observează o extremă rezervă, ca tot-d’a-una d’altminterî, când d. Brătianu lipseşte din Bucureşti.
X
Figaro din Paris ale cărui relaţiuni intime cu Vaticanul sunt cunoscute, în numărul de la 2 Martie aduce ştirea, că Curia papală negociază în-c/tcera unui Concordat cu România.
Se poate ca sosirea în ţară a d lui Plaino Ministrul nostru la Roma se fie în legătură cu această ştire.
X
D. Ion Brătianu s’a dus Iad. doctor Rîmniceanu se-1 roage se şi retragă demisia din Cameră.
D-sa a refusat categoric.
D. Rîmniceanu de mult are a se plînge de guvern. Gând cu rescoala studenţilor, d-sa a fost pus înainte de guvern, şi apoi toţi l’au părăsit şi în deosebi d. Dim. Sturza.
Atunci d. Rîmniceanu şi-a dat demisia de la facultatea de medicină cam în termini! următori: «Cînd un guvern e atât de mişel, nu-ţi mai este permis a sluji sub densul»... Nu garantăm exactitatea expresiu-nelor, garantăm însă că această idee erau coprinsă în textul demi-siuniî.
D. Rîmniceanu a fost mai întîî rugat să-şi schimbe termenii demi-siunii şi apoi îi s’a refusat.
X
Ultimele trei representaţiuni ale revistei Zeflemele sunt fixate pentru Marţi 24, Joui 26 şi Sâmbătă 28 Februarie.
X
Dacă într’adevăr Rusia este hotă-rîtăa nu interveni cu putere armată în Bulgaria, meritul ei este cu atît mai mare cu cât iritaţiunea contra Regenţei trebue să fie nemărginită.
O dovadă despre aceasta este violenţa termenilor în cari, eri seară la d-na Oteteleşanu, d. Hitrowo Ministrul Rusiei, faţă cu multă lume, se exprimă în privinţa guvernului bulgar. El zicea că purtarea Regenţei e infamă şi că membrii unui asemenea guvern merit&spînzurâtoarea fără judecată.
X
Ministerul Domeniilor a însărcinat o comisiune, compusă principal-mente din membri ai consiliului superior al pădurilor, se alcătuiască proiectul pentru exploatarea în regie a cinci mari păduri ale Statului. A-ceastâ comisiune va merge în cu-
gare de seamă. Damele aşteptai! cu nerăbdare se Înceapă balul.
Suna miezul nopţei când cele d’ân-
tâiQ cadriluri sejformară... Atunci o
parte dintre invitaţi să grămădise la mesa de joc, aşesatetn salonul cel mic ; o altă parte se răspândise In gradină ca să scape de căldura salonului celui mare.
Fernand simţea o nouă viaţă ; se vedea înconjurat de amici, linguşit, invidiat; creditul săi! se restabilise căci toţi primise cu graba invitaţiunile sale...
Era mândru, fericit de complimentele ce se adresau femeiei sale. El umbla pretutindeni, supraveghiând toate. Ne mal văzând pe Iza In salonul cel mare se coborâ şi o găsi în salonaşul care venia naintea grădinel, vorbind cu un om pe care nu ’l cunoştea. Yăzându’l, Iza se sculă şi, presen-tându’l bărbatului săQ, II zise :
—	Ferrand, îţi presint pe contele
Otto... unul din compatrioţii mei, un
amic al familiei mele, care allând de căsătoria mea, a voit să ’ţî facă cunoştinţa. Mulţumeam tocmai d-lui conte ca nu ne a uitat..
—	'Mi pare bine, d-le, şi sunt onorat de purtarea d tale.
Zicând aceste cuvinte Fernand se uita la acel om şi se posomorâ.
Acesta bolborosi câte-va cuvinte fftra Înţeles şi se departă Îndată, părând foarte grăbit de a o isprăvi cât de iute. Fernand ardea de dorinţa de a Întreba pe Iza cine era acel om ; dar
tinerel sale soţii, de ciudăţenia sa. Starea bună In care pusese această însoţire casa Seglin făcea ca invitaţiunile la serată să fie foarte preţuite. De două zile, n’aveau altă treabă la Auteuil de cât pregătirile pentru serată. Iu ajunul zilei alese, bătrânul Picard veni şi spuse din nou lui Seglin că termenul plaţilor sosea peste vr’o patru zile şi că nimic nu venise de la laşi. Sâglin se posomorâ puţin ; dur linişlindu-seÎndată, zise :
—	Nu mă mir de negligenţa lui Da-nielo : el nu ’şl Inchipue că am nevoe
de zestrea femeiei mele.... De seara,
Picard, să-I scrii rugându-1 să ne trimită o parte măcar din sumă. Zii că nu vine de la mine.... că d-ta te-ai gândit s& ’I ceri banii, chiar fără ştirea mea.
—	N are să primeascâscrisoarea de cât In trei zile.
—	Trimete atunci o telegramă.
—	Bine, d-le, zise ascultătorul casier.
Seglin, fără grije, se duse se supra-vegh'eze pregătirile seratei.
—	Cât sunt de nepăsători oamenii ăştia, gândea el, se vede că sunt nişte sălbatici.
Şi In adevăr, de mai mult de cincî-spre-zece zile, a doua zi de la nunta nepoatei sale, bătrânul Danielo plecase şi de atunci nu se mal auzise de dânsul I Cu toate acestea Seglin nu vorbise nimic despre aceasta Izel ; nu ’I era teamă, ş'apol avea altele de spus.
Cu gândul numai la amorul săQ, era fericit şi nimic nu putea să ’l atingă.
Omul care cumpărase creanţa luîPi-erre Davene II trimisese o scrisoare foarte ameninţătoare, dar el dăduse numai din umere cu nepăsare, mulţu-mindu-se a seri într’un colţ: — Să se plătească la 30 — apoi o trimesese la casierul său.... Ce-I păsa, era să primească un mibon I Serata trebuia să fie strălucită. Fernand bănuise blând femeiei sale fiind că lipsise d’acasâ câte va ore şi aceasta II făcuse nenorocit ; zicea alintându-se că e gelos..
că privirile el nu -I aparţineau, că erau ale Iul, că nu voia ca alţii să se bucure de zâmbetele sale ; şi Iza făcând pe copila, II respunse că voind să fie cea mal frumoasă, să dusese ea însuşi la cusătorie ca s’o supravegheze.... şi îl sărută.
La opt ore, când Iza să duse In camera el ca să se îmbrace, tapiţieril isprăveai! de abia cu mobilele şi grădinarii cu stropitul şi aşezatul florilor....
Invitaţiile eraQ pentru 9 ceasuri; la 10 , saloanele erau pline ; era bal şi concert, ear grădina era locul pentru plimbare şi pentru fumat.
Toată lumea, — şi era multă lume — lăuda toaleta, ţinuta, mal cu seamă frumuseţea d nei Iza Seglin ; ea primi a pe toţi cu o stângăcie plină de graţie.
La zece ore jumătate Începu concertul ; femeile se aşezară pe fotoliu-rile puse In rând dinaintea estradei care susţinea pianul. Bărbaţii stăteau In picioare.
ConcerLul fu ascultat cu puţină bâ-
www.dacoromanica.ro
rînd la proprietatea M. S. Regele, Broşteni, din judeţul Suceava, pentru a vizita însemnatele instalaţiunl existînd acolo pentru exploataţiu-nea pădurei.
X
Ni se comunica un fapt care poate să dea mult de gândit despre atitudinea guvernului nostru în ultimele evenimente din Bulgaria :
In ziua răscoalei din Rusciuk, la 11 ore când orl-ce speranţă de isbândă era perdutâ pentru Insurgenţi, doi oflcerl, Kristeni8kotT şi Zelenogorolf (amândoi executaţi eri) au fugit cu o barcă şi s’aQ îndreptat către un ostrov nisipos apar-ţiind teritoriului român.
Barca a fost ciuruită de gloanţe şi fugarii au trebuit să ajungă In not până In ostrov.
Din Giurgiu această scenă dramatică se vedea foarte bine şi Gruef care sea-fia Intre privitori a cerut o barcă ca să meargă să aducă pe nenorociţii răniţi, dar n’a putut’o dobândi.
Patru ore au durat negociaţiunile cu autorităţile din Giurgiu care la fie-care 10 minute telegrafia!! d-lul Brătiauu pentru al Întreba ce să facă cu răniţii.
Numai după patru ore d. Brătianu a răspuns că nu trebue să se Intervină In confhct In nici un chip.
Atunci o barcă bulgara a venit să ea pe răniţi, şi i a dus Înapoi la Rusciuk unde au fost Împuşcaţi eri.
X
Christef a fost Intr’adevăr omorlt pe teritoriu) român.
Generalul Dunca ar fi cerut, se zice, punerea sub judecată a colonelului Însărcinat cu organisaţiunea cordonului d’a lungul graniţei.
X
Căpitanul Bnndereff şi alţi patru dintre insurgenţii bulgari refugiaţi pe teritoriul nostru au fost expulsaţl. Ei s'aQ dus în Rusia prin Unghenl. Ec-spulsiunea s’a fâcut, şe zice, de acord cu Legaţiunea rusă.
Mai mulţi alţi refugiaţi vor fi asemenea expulsaţl dacă nu vor părăsi România de bună voie.
X
Se vorbeşte din nou prin oraş că România va fi însărcinată a ocupa Bulgaria In temeiul unul mandat European. Aceasta ştire care a mal circulat ia Începutul evenimentelor bulgare ni se pare a fi tet aşa de puţin Întemeiată acum ca atunci. O Înregistrăm numai de datorie.
X
Până azi dimineaţa d. Ion Brătianu nu se Întorsese Încă de la Florica. Se zice că preşedintele consiliului nu se va Întoarce de cât mâine In capitală.
X
Sş vorbeşte de numirea d-lul Ion Cerkez, procuror la curtea de apel, tn calitate de consilier la aceaşl curte In locul d-lul Gr. Brătianu.
X
■Ştiri venite din străinătate arată că starea sănălâţel împăratului Germaniei devine din ce In ce mal Îngrijitoare.
DEPESI TELEGRAFICE
AGEIYT1A HAVAS
Coustantinopol, SMartie.—Cale indirectă. Analisa circulăril Porţii de la i Martie.
Regenţa bulgărească ne fiind constituită ast-fel In cât să represinte toate partidele nu a întâlnit adesiunea generală a tutulor puterilor. S’au început Intrevorbirl între d. Zankoff şi deputaţii guvernului provisoriti. Se ajunsese
un amic al lui Fernand veni atunci s’o ia la un vals făgăduit.
Tânăra femeie, parcă ar fi ghicit necazul bărbatului său, să pleca şi ’l spuse vesel la ureche :
—	Ştii, nu trebue să te legi prea strâns cu dânsul., e un om supărăcios, nu ne ar mal lăsa In place.
—	Da, da, zise el dând din cap, li-niştindu-se din nou şi hotărât a face ce ’l spunea femeia lui. Contele, sim-ţindu-se oare-cum nelndămanatic In mijlocul mulţimel care ’l Înconjura, intrase în sala de bal, şi, rezemat de o fereastră, aproape ascuns de perdele, privea cum valsai!. Când Iza, luată de cavalerul săQ, dispăru printre valsatori, privirea sa plină de admi-raţiune o urmărea fără Încetare... Fernand, de pe pragul salonului, 11 văzu, şi supărat, jignit, murmura de ciudă :
—	D-le conte Otto... mi se pare că n’o să ne vedem prea des.
I se păru că Iza respunse zâmbind privirilor sale. Atunci zise cu turbare :
—	E nebun omul acela !
Apoi văzând că femeia sa II zâmbeşte şi Iul, căutând în timp ce valsa să nu ’l pearda din ochi.... Iş netezi fruntea cu mâna, şi, dând din umere, zise :
—	Ba zăQ, ei! sunt nebun.
(Va urma)
PUBLICITATE*
ZIARULUI ,,EPOCA“
Tlraglu 0,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
până la un oare care punt la o înţelegere, dar s’au ridicat resimţiminte în privinţa împărţirii portofolielor ministeriale. In sfârşit dupe sfaturile Porţii, cele două partide aii căzut de acord asupra oportunităţii de a stabili un program de acţiune uniform şi fle-care din ele aO scris la Sofia spre a ajunge
la o soluţiune satisfăcătoare a ces-tiunil.
Riza-Bey a plecat la Sofia însărcinat a ţine acelaş limbagiu ferm şi persuasiv că Poarta ţine a asigura înţelegerea dintre partide şi să obţină un resultat susceptibil a întruni sufragiile puterilor şi care să permită a se procede la alegerea prinţului.
Constantinnpol, 5 Martie.— Gale indirectă.—Ca răspuns la circularea Porţii de la i Martie, Austria şi Italia afl aprobat atitudinea Porţii şi ’şî aii exprimat satisfacţiunile lor pentru că Poarta nu a rupt întrevorbirile. Res-punsul celor-l’alte puteri la Nota de mat sus nu e încă cunoscut.
Sgomotele despre schimbări ministeriale ce s’aîî răspândit în urma evenimentelor din Silistria, au încetat de a circula. Se vorbea de Munir Paşa, ministru de interne pentru postul de mare Vizir.
Causa schimbării titularului ministerului de finanţe e pur locală. In ziua chiar în care a fost destituit Agob Paşa, Poarta trebuia să verse un acompt de 400,000 lire sterlinge pentru comanda de puşti Manser. Nu trebue să se vază în aceasta de cât un mod turcesc de a câştiga timp. Afară de acesta Agob Paşa presintase oare-care obser-vaţiunl în privinţa acestei comande de puşti Manser; le bazase pe reaua stare a tesaurulul şi voise să stabilească un control sever în administraţiunea finanţelor eliminând unii funcţionari, cea mai mare parte musulmani, ca incapabili sad compromişi.
Constantinopol, 5 Martie. — (Cale indirectă). Sgomotul despre o conspi-raţiune urzită contra vieţii Sultanului, şi la care ar fi luat parte mai mulţi generali, printre cari şi mareşalul Fuad-Paşa a fost recunoscut de falş după anchetă.
Constanlinopol, 5 Martie. — (Cale ind:rectă). Cestiunea egipteană stă pe loc, totuşi se confirmă că Sir W. White, îudoindu-se ca va putea obţine 0 Înţelegere asupra cestiunil între Turcia şi Anglia pare că Îndeamnă guvernul săfl să se înţeleagă cu Francia.
Constanlinopol, 5 Martie. — Pare sigur că Said Paşa, ministrul afacerilor străine, însoţit de Rectrd-Bey, secretarul Sultanului, va merge să salute pe împăratul Alexandru la Livadia.
CRONICA
Minciunile V. Naţionale (pardon)
Gazeta Voinţa Naţională (pardon) a luat obiceiul de a tăgădui raformaţiu-nile ziarelor din opoziţie.
Operaţia este foarte simplă. Clnd o ştire nu convine gazetei bulevardiste, a doua zi îşi dă numai osteneala de a spune că ştirea e mincinoasă şi a-tâta tot.
Dacă e vorba pe aceia, apoi avem şi noi de dezminţit o mulţime din spusele şi scrierile Voinţei, începând cu articolul întâiu şi sfîrşin! cu anunţurile guvernamentale.
De o cam dată sub iscălitul se simte dator a da următoarele dezminţiri Voinţei Naţionale :
Minciună afirmaţia Voinţei că d. Nacu ar fi ministru de finanţe, fiind că adevăratul vistier este d. Carada.
Minciună declaraţia Voinţei că d. Ferikidi ar fi ministru de externe, de oare ce acela care conduce politica externă a României este Regele Carol şi cu prinţul de Bismark.
Minciună că d. Ştefan Bellio ar fi deputat sl României şi Cestor al parlamentului, de oare ce în realitate este... alt-ceva.
Minciună spusa Voinţei că s'ar fi susţinând din încrederea şi simpatia pu-
blică, căci adevărul este că se susţine din fondul repli:e!or.
Minciună zisa Voinţei că beizadea Mitică ar fi un mare bărbat de stal, de oare.ee în fapt nu’î de cât un ramo'it grandoman.
Minciună afirmarea Voinţei că România înnoată în fericiri, de oare ce acela care Înnoată e numai d. Ştefan Bellio.
Minciună declaraţia Voinţei că numai bugetul pe anul acesta a fost dezechilibrat,de oare ce dezechilibrareaa intrat de mult în rlndurile Colecti-vităţel.
Minciună că Moruz-Kneazul ar fi prefect de poliţie al Capitalei, căci adevăratul prefect este d. Radu Mihai.
Minciună făgăduiala Voinţei că România va rămâne neutră în viitoarea conflagraţie Europeană, căci adevăratul neutru este numai d. Mitiţâ Sturza.
Minciună declaraţia Voinţei că Colectiviştii sunt consecinţî cu trecutul lor şi nu s’ail schimbat de loc. Dovada că nainte aii mâncat pâinea cea amară în exiliu şi acuma mănâncă rahat la Cameră.
Minciună informaţia Voinţei că la excursiunea regală do la Pasărea s’aâ vînat 6 iepuri şi 2 vulpe, de oare-ce în realitate, aceste dobitoace, fiind de mult condamnate la moarte, au fost legate şi executate în regulă.
Minciună, ştirea Voinţei că d. prim-ministru este cu totul restabilit în urma micei răceli ce a avut, de oare-ce nici o dată n’a fost mal răcit la cap de cât acuma.
Minciună afirmarea Voinţei că toate lucrurile merg foarte bine în ţară : de oare-ce dânsa merge foarte răd. etc. etc. etc.
Ajungând la puntul Iudei cu desmin-ţirile cred că au venit vremea să mă opresc, de şi aşi putea lungi lista până la nesfârşit.
Desminţiri d'al-de astea aşi avea de înşirat o sumedenie ; numai un singur noroc are gazeta Colectivistă : e că n'o citesc de cât foarte cu iconomie.
Sunt otrăvuri pe care, dacă le eî în doze foarte mici te împuternicesc, dacă le el însă în doze mal mari te omoară. Aşa şi cu Voinţa. Dacă o citeşti foarte rar te întăreşti în credinţa că foarte prost stă partida guvernamentală din puntul de vedere intelectual, dacă at sta însă s’o citeşti în toate serile ar trebui să mori de urât.
In aşa condiţii să mă erte.
Radu Ţandăra
ACTE OFICIALE
Căpitanul de artilerie Urlăţeanu Constantin e rectiiemat în activitatedeserviciQ, pe ziua de 16 Februarie 1887, în reg 3 Artilerie.
Sub-locotentul de artilerie Antonescu Vasile e înaintat la gradul de locotenent, pe xiua de 16 Februarie 1887, in reg. 3 artilerie.
Elevul Podgureschi Casimir din şcoala sub-oficerilor, s’a înaintat la gradul desub-locotenent în batalionul de dorobanţi Do-brogea, cu .vechimea de la 1 Noembrie 1884.
— D-l. Petre Grozăvessu s’a reintegrat în corpul tehnic al Statului, cu gradul de conductor clasa III.
—Se acordă impămîntenirea cu dispensă de stagiu d-lor D-r. lulius Abelles, Eugene Chefneux, loan Popian, Pierre Kalhauer, Nicolae P. Caţighera.
DIN DISTRICTE
IAŞI
Comisiunea aleasă de Comitetul opo-ziţiunei pentru a purifica listele electorale a făcut :
La Colegiul I. prin d-nil C. Corjescu, Eugeniu N. Ghika şi G. G. Anastasiu 10 contestaţiunl.
La Colegiu al doilea prin loan G. Ghika 127 contestaţiunl din care37 s’au admis de consiliul Comunal. — Pentru cele alte Însărcinatul Comisiuneî a făcut apel. Majoritatea apelurilor până în present a fost primită.
Intre contestaţi sunt mulţi străini; toţi sergenţii şi călăreţii de la sergenţi, precum şi câţi-va care erau înscrişi sub diferite nume şi se substituiau la vot.
La 4MartieTribunalul de Iaşi Secţia 1. va judeca contestaţiunea ce a făcut’o d. loan G. Ghika contra înscrierel d-lul Sipsomos (Marcu Diasermo).
DliMQOVlTA
Voinţa Naţională a desminţit ştirea noastră că d. Mache Atanasiu Senator ar fi contestat, de către alegătorii din Dîmboviţa, că neliindromân. Larîndul nostru dăm desminţire Voinţei Naţionale, menţinând informaţiunea noastră.
Am publicat actul constatând că tatăl d-lul Atanasiu era supus rus. Ne aşteptam dar ca d. Atanasiy dacă avea
EPOCA — 24 FEBRUARIE
ceva de replicat, să vie să dovedească că tatăl său nu era supus rus or că d-sa a dobîndit îropămlutenirea.
In loc de ace>sla, o foae guvernamentală publică o adres i către d. Atanasiu, iscălită de mal mulţi alegători din Dîmboviţa, în copr nsu1 următor :
Desaprobând calomniile ce vi s’au adus prin presă, cu ocaziunea împământftnirei d-lul loan Grigorescu, desaprobând asemenea pe autorii acestor calomnii, vă rugăm a remănea încredinţat şi in viitor de stima şi iubirea noastră.
Continuaţi a lucra cu aceiaşi ardoare şi cu acelaşi devotament ca şi până acum, pentru ţară şi pentru localitatea al căreia mandatar sunteţi şi veţi bine merita de la noi.
Concursul şisimpatia oamenilor debine, nu vă vor lipsi nici o-dată.
Ce are a face una cu alta?
Şi împământenirea să dobândeşte ncum cu entusiasm şi indignaţie?
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 23 Februarie 1887
Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşedinţia prinţului D. Ghica.
D-nu Dr. V urlam adresează guvernului următoarea interpelare:
Interpelez pe d-nu ministru al Instruc-ţiunel publice şi Cultelor, dacă are cunoştinţă de aglomerarea de elevi ce există în una şi singura şcoală din Vasluiu? Dacă d-sa conform Ari. 45, din Legea Instrucţiune! a avut in vedere ca în bugetui anului viitor se adaoge cel puţin o a doua şcoală primară pentru a remedia această stare de lucruri?
La ordinea zilei interpelarea d-lul 11. Izvoranu, care se amână după cererea in-terpelatorelul, până în ziua când va fi de fatza primul ministru, cu care d-sa voeşte să stea de vorbă.
Se ea în cercetare proiectul de lege prin care se autoriză comunei Dorolioiu un împrumut de 150,000 lei pentru construirea unor edificii publice.
Dupe o desbatere la care iau parte mal mulţi senatori, uDil de urii că n'att ce face, alţii pentru popularitate, legea se votează.
Se rezolvă mai multe petiţiunl în adâs-tarea raportului lege! în privinţa chemârel rezervelor care se discută în comitetul Delegaţilor.
La trei ore raportul neputând încă a fi gătit, şedinţa publică se ridică auunţân-du-se cea viitoare pe mâine.
Adiatei-im
CAMERA
Şedinţa de la 23 Februarie 1887
D. AgaricI, vice-preşedinle, deşcliide şedinţa la 1 1/2.
D. Dim. Sturdza, ministrul cultelor, roagă Camera se voteze proectele de lege acordând pensii celor trei episcopl demi-sionarl.
Ordinul zilei chiamă proectul de lege pentru acordarea unei pensii de 300 lei d-nel văduve Ganea.
Proectul este respins de Cameră prin 60 voturi, contra 11.
D. Buteulescu, îşi continuă desvolla-rea interpelărel sale. Oratorul arată că mult s’a schimbat democratul ministru d Sturdza de 15 ani. Până şi filosoful Con-fuciu blamează permutarea d-lul Florea Couslantinescu de la Buzeu la Ostrov.
Dar argumenle mal bune aduce d. But-culescu în favoarea tezei d-sale. Arată că pasiunea politică singură a provocat permutarea profesorului Florea CousLanti-nescu. Pasiunea politică a fosttot-da-una călăuza d-lul D. Sturdza, chiar de câini cu spionul prusian, broşura iscălită baronul de Halim
D. Sturdza, întrerupe. A me face responsabil de acest pamflet, a mâ zicej autorul sâu, este o infamie, o calomnie infamă. O declar pe onoare, nicl-odată nici nu am cugetat un rând din acea broşură.
D. Buteulescu, ia act de această de-claraţiune:
Mieux vaul lard quejamais, zice oratorul.
D. Dini, Sturdza, declară că caracterul sâQ e prea leal, prea franc, pentru ca sfe’l inspire ure personale şi acţiuni nedemne de un om onest. Ceea ce a făcut, a crezut că e bine, şi de aceea l’a făcut.
Discuţiunea se închide.
D. Buteulescu, în cestiune personală, ocăreşte pe d. Sturdza pentru că a insinuai, într’un mod pervers, că un deputat poate fi neonest.
Discuţia se închide din noG.
Se amână interpelarea d-lul Poenaru-Bordea şi proectul de lege pentru a autoriza comuna Bucureşti sâ efectue un împrumut de 14 milioane şi jumătate, miniştrii respectivi fiind absenţi.
La ordinea zilei proectul de lege asupra cumulului.
D. Poenaru Box dea, raportor, citeşte proiectul.
D. Al. Djuvara, are cuvântul, dar preşedintele ÎI aminteşte că nu poate vorbi de cât asupra amendamentelor Senatului. In asemenea condiţiunl, oratorul renunţă la cuvântul său, şi cedează pasul d-lul M. Kogălniccanu.
D. IU. liogaluiccaitu susţine proectul
V
Senatului; le mieux est tennemi du bien, şi dacă am căuta perfecţiunea, nu am nc-meri n el măcar mediocru). De aceea ora. torul roagă camera să nu fie de părerea comisiuneî, compusă în majoritate de oposanţl.
D. Poenaru Bor dea. Declar că suut din majoritate dar că îmi păstrez libertatea mea individuală.
D. IU. Kognlniceanu. Evident; sper că puţini sunt acel cari poartă sgardă.
D. Vidraşcu, cu violentza. Protestez în contra acestui cuvânt I
D. Iiogalniceanu, D-le Vidraşcu, sunt aci mulţi membri al majoritâţel, mal au-torisaţl de cât d-ta ; constat însă că nici unul nu sa simţit atins de cuvintele mele.
D. Yidrascn, galben si nervos: Nu au-lorisez pe nimeni să zică că noi purtăm sgardă 1
D. IU. Kog-alniceanu, D-le Vidraşcu, pe mine nu vel avea ocazia de a me ucide în duel; prin urmare n'al de ce să’ml cauţi pricină.
ţD. Vidraşcu se încruntă, dar tace).
D. loneseu, (Muscă) este de părere că o lege în contra cumulului trebue să fie pe cât se poate de categorică pentru a avea un efect.
D. Al. Djuvara regretă că va fi combătut de d. Kogâlniceanu, dar H va spune că d. Nacu a făcut în secţiuni o decla-raţiune : de şi legea Senatului nu e bună, ea trebue admisă, căci nu putem guverna fără cumul.
Plecând de aci, oratorul face un labloît pe cât se poate de natural al mijloacelor de guvernământ întrebuinţate de guvernul actual; dâesemplede cumul, ridicole sau odioase.
D. Palmii combate asemenea proectul Senatului.
D. Nacu zice că Camera e suverană şi poate vota legea ce’I va părea mal bună contra cumulului.
Urmarea discuţiuncî e amânată pe mîine.
Şedinţa se ridică la ora5.
Bedecu.
Ni se afirmă că în ultimele evenimente din Bulgaria d. 1. G. Brâ-tianu a găsit ooasia a da o nouă dovada de duplicitatea fîrei sale.
Petînd, pe deoparte, favorisa conspiraţia contra Regenţei a rusofililor refugiaţi în ţară, aceasta pentru a complace Rusiei, în acelaşi timp, d’alta parte, prevenea Regenţa la Sofia de cele ce se pregătesc.
Aşa că complotul încă nu isbuc-nise şi deja Regenţa, prevestită putuse lua toate măsurile represive, care în urmă trebuiau se înece în sânge încercarea rusofililor.
D. I. G. Brătianuîşi freacăîmâinile. D-sa nu ştie, n’a văzut. Nieî vrea să s’amestece în treburile altora.
&
D. Ion Brătianu se va întoarce în Capitală diseară sau cel mai târziu mâine de dimineaţă.
D. Petru Aurelian, delegatul secţiunilor Senatului pentru proiectul de lege relativ la încuragiarea industriei naţionale, a terminat raportul său şi l’a remis prezidenţeî Senatului.
Proiectul de lege va veni foarte curend în discuţiune.
u
Un intim al d-lui Dimitrie Sturdza spunea azi prin culoarele Camerei că vindicativul Ministru al Cultelor şi instrucţiune, publice are inten-ţiunea d’a cere d-lui D. Laurian de-misiunea sa din postul de membru al Consiliului permanet de instrucţiune publică.
Credem că aflând aceasta d. Lau-rian îşi va da demisiunea mai înainte d’a i se cere, afară numai dacă nu va prefera, ceea ce ar fi şi mai bine, sa aştepte a fi depărtat.
m
Citim în România Liberă ;
Demisiunea primarului Craioveî, d-lui A. Nicolaid, a fost primită după numeroasele sale insistenţe de către primul-ministru. D. C Pessiacov a fostinsărsinat cu interimul.
#
Secţiunile Senatului au numit delegaţii lor pentru proectul de lege privitor la creaţiunea a trei noi catedre la facultatea de medicină din Bucureşti şi la numirea d-lor doctori Asaky, Babrş şi Kalinderoglu ca titulari ai acelor catedre.
Delegaţii suut d-niî Bastaki, V. A. Ureche, dr. Severin, dr. Fotino (Catastrofa) şi episcopul Melkisedek.
Trei din secţiuni ri’au priimit proectul de cât pentru două catedre, suprimând pe aceea destinată doctorului Kalinderoglu.
. Comisiunea bugetară n’a ţinut şedinţa azi din cauza lipsei d-lor Ion Brătianu şi Em. Costinescu, cel d'in-tâiu la Florica, cel d’al doilea bolnav.
$
D. general Cantilli pune multă
stăruinţă pe lângă d. ministru de rrsbel pentru ca trimeterea sa înaintea unui consiliu de resbel se fio hotărîtâ cât mai curând. Comandantul diviziei din Focşani ţine foarte mult sâ compară înaintea justiţiei pentru a se face odată lumină deplină în privinţa mobilului faptei ce i se impută.
D. Eug. Stătescu, ministrul justiţiei, fiind indispus, a lucrat azi a-casă cu d. A. Costescu, secretarul său general. D-sa a dat ordin procurorului de pe lângă tribunalul de Botoşani să ’i adreseze un raport detaliat asupra afacerei Enakovici-Enă-cescu.
•
Mâine se judecă de Curtea de a-pel din Bucureşti procesul munici-palitâţei Capitalei cu consorţiul concesionar al împrumutului cu lozuri din 1869. Comuna va fi apărată pe lângă avocaţii săi ordinari şi de d. avocat G Daniileanu, angajat special pentru această afacere.
*
Se se citească pe pagina IV
ULTIMA ORA.
ULTIME DEPESI
AGENŢIA HAVAS
Ruscluk, 7 Martie. — La şedinţa Curţii marţiale de Vineri nu asistau toţi consulii puterilor. Eraii presenţl consulul Germaniei, (însărcinat cu interesele ruseşti, consulii Franciet,RalieI, României şi Greciei.
Lipsiau consulii Angliei şi Austriei.
Lisliona, 7 Martie.—Alegerile noastre s’au terminat, ele dau următorul resultat:
Progresişti ministeriali	108
Conservatori opozanţi	36
Republicani	2
Londra, 7 Martie. — Times	se de-
clară satisfăcut de declaraţiunile lordului Salisbury şi de speranţa exprimată de dânsul cum că pacea nu va li turburată. Ziarul Cetăţii nu găseşte cu toate acestea că situaţia s’a schimbat într’un mod simţitor.
PREA IMPORTANT!!
LA MAGAZINU CARAPATI
A u eşit de sub tipar Nou de tot şi ceva rar Frumoasele Mărţişoare Rotunde şi Inimioare Pentru Doamne şi Domnişoare De argint şi imitaţiune Pe care se scrie ori ce nume.
TEATRU DACIA
MARE SUCCES!
ZEFLEMELE
Ultimele patru representaţiunî sunt: Duminecă 22, Marţi 24, Joia 26 şi Sâmbătă 28 Februarie i 887
3?	«29 »>
!D' DAVIDOVICZ!
D de la facultatea din Viena £
1 spec.boaleinterne.de COPII i
I	SI DE GAT	|
| Strada SI’. Vineri No. 14 ||
2b	(vis-A-vis de biserica Sf. Vineri)	<
ord. 3 — 5 p. m.	*
DBUL A.VIANU
Dă consultaţiunî pentru boale de OCHI, URECHI şi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară.
Bucnreştl, Calea Văcăreşti No. 52 (a-lâturi cu spitalul Xenocrat) de la oreld* 2 — 4 după amiazî.
CASA DE SCHIMB
ALEI. GR. ionii 4 R. MARCU
Strada Lipacanl, No. ÎS bla
Bucureşti, 23/7 Februarie
VALORI	Scadenja cuponelor	Târg lib curs mediu
FONDURI DE STAT ROMAN		
Renta rom. per. 1875 5 0/0	1 Ap 1 Oc	89
Renta rom. amortis. 5 0/0	1 Ap 1 Or	92
Renta rom. (rur. con) 6 0/0	1 Mai 1 No	821/2
Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0	1 Ian I Iul	
Idem idem 5 0/0	Idem	—
Imprum. Stern 1864 7 0/0	1 Mărise;	—
Impr. Openheim 1866 8 0/0	1 lan 1 Iu	—
Agi o	—	21 1/2
împrumuturi de oraşe		
lmpr. orae Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0	1 Ian 1 Iul	68 1/2
	1 Mai 1 No	8 J
Impr. or. B. cu prime loz f. 20	—	35
VALORI DIVERSE		
Credit Fonciar Rural 7 0/0	1 Ian 1 Iul	98 1/2
Idem Idem 5 0/0	Idem	82 1 / 2
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0	Idem	95
Idem idem 6 0/0	Idem	88
Idem idem 5 0/0	Idem	771/2
Cred. Fono. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cas. pena. fr. 800. to	Idem	71
	1 Mai Noi	200
www.dacoromanica.ro
•i
EPOCA — 24 FEBRUARIE
M. SCHWARTZ
OPTIC
Strada Carol I No. 22
Ochelari cu sticlele cele mal tine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştî.
Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preturi foarte moderate.
PRIMUL ATELIER DE TtMPLARIE
S. EMANUEL
No. 4, Str. Luterana, No. 4 coltzul Slirbey-Voda
Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMURI
Deposit de mobile cu preţuri escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.
„LA CÂINELE NEGRU"
MAGAZINUL DE DROGUER1E
COLONIALE ST. DELICATESE
CAROL GERSABEK
SUCCESORUL LUI J, OVESA
Semânţă de Trifoi adevărat de Lucerna în prima ca/ita-ta. Specia cea mai productivă şi resistentă in or ce cantil.
DE ÎNCHIRIAT
De la Sf. Qheorghe viitor CASA d-lul V. HIOTT din Str. Luterana Xo 15, mobilate si nemobilate av6ud 22 camere,
grajd de 10 cai. şopron de 5 trăsuri 2 pim riiţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Asemenea şi de arendat de !aSf. Gheor-glie viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa C linişte.
Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar în toate zilele de la orele 8 de dimineaţă până la orele 5 seara.
TAMAR INDIEN
FIUJCT LAXATV Si RECOHITOR
preparat de
ANTON ALTAN FARMACIST
Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podophilina, aloes, seamonum Ialapa etc. etc.
DEPOU LA „FARMACIA LA AURORA"
Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti
De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţă Bacău.
PREŢUL UNEI CUTII 2 LEI.
N U M A 1 O LEI
CEL MAI FRUMOS] CADOU PENTRU SERBATORI
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURALĂ
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURAEĂ
Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea în cel mult 10—14 zile.
Fotografia remâne neatinsă.
Asemănare fidelă se garantează.
La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat Siecrfr*i erl GroclasolTer* WIEN	II. Grosse Pfarrgasse 6
^i
RECOMANDAM
ATELIERUL DE TAPIŢERIE
CONSTANTIN SIROCHI
— No. 15, Calea Dorobanţi, No. 45 —
Efectuează lot felul do mobile, draperii, perdele, tapisează camere lntr’un mod elegant, în toate stilurile şi orbee lucrări de tapiserie.
F^r-etn rilo moderate, esecutiunea la. timpul liotai'ât.
CONSTANTIN SIROCHI.
PUBLICITATEA ZIARULUI „ E P O CA"
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, NT0. 3
ANUSOIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMISTRATIA ZIARULUI
In Paris : la AGENCE HVAS, place de la bourse, No. 8.	AGENCE LIBRE : rue Notre Dame des Victoires Nr. 50 (Place d a la Bourse)
pentru Paris , Francia , Germania, Austro - Ungaria, Italia si Marea Britanie.
„PRETURI FOARTE REDUSE"
Singura fabrica autorizata de inventatorul d-nnl Prof. Meidingi-r pentru
SOBE MEIDINGER
H. Heim, Viena, I.,
Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884
SINGURA
Sucursala generala în Bucurest
Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României
Sobele acestei fabrici sunt premiate cu cele d'intâiu premiiiri: Viena 1 73, basci 1877, Pari» 1877, Sechsltaus 1778, Wels 1878, Teplitz 1878, Viena 1880, Eger 18.81 si Trieat 1881 î
Aceste sobe sunt întrebuinţate în Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt intrebuintate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand HOtel; in Iaşi, HOtel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme.
—_	Preferinţa acestor sobe este
furinivirrn n r r n a8a de mare in cât se găsesc M C. Ml I N U E R-0 F E N pretutindeni imitatiuni.
Ii* yV | Prevenim deci pe onor. Pu-»Vl	blic se se ferească de schimba-
rea fabricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, fie recomandate ca
Hii.imiiULi\-urtn I
conslructiune ameliorata sau Sistem.
Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate.
sobe Meidinger, ;e1e
Prospecte ou preturi reduse eraţi» »[ franoo.
ZI
DR STAUCEANU
Piatza-Amzi Xo. î
Singura Scoală de mustea vocală si instrumentală in ţară, autorisatâ şi probată de inaltul guvern a d-lui profesor
ANTON KNEISEL
BUCUREŞTI
— No. 42, Calea Victoriei No. 42 — Această şcoală fiind prevăzută cu mai mulţi profpsori se pot preda lecţiuni demu-sica vocală şi de or ce instrument pentru modesta sumă.
de 15 franci pe luna
de la 1/13 Maiu va fi şi un curs saparat in (le-care Dumică după ameaza pentru pa tru mâini trios quatretele etc. la care nu se primesc do cât Elevii cei inaintaţi pentru acesta IO fr. pe luna inscrierile se fac in toate zilele de la 8- 9 a. m. si de 1a 3—8 după ameaza.
||U VŢ\7 i D L Doua perechi casse în Bucu-llti I L.\/>:llltj resci, cartier central, pe o inlindere de 2000 şi mal bine m. p. in cari se coprind, clădirile, gradina, florărie, bai, etc. Peste 40 saloane şi camere afară de cdlinia, grajd, şopron, 4 pimniţi instalaţie de apa, iluminaţie cu gaz, sonerie electrica etc. Pentru plata se fac inlesniri prin buna iutelegere.
VALORI
5 0/0 Renta amortisabilă. . . 5 0/0	« română perpetuă.
7 6/6 Impr. Munic. Emis. 18SI 10 lei Oblig.Casei pens (1.300
5	0/0
6	0/0
5 0/0 5 0/0
rurale
Cu mp.	Vând.
911/2	921/2
811/2	821/2
32	35
87	88
130	200
771/4	781/4
941/2	951/2
82	8.Î
971/2	98 1/2
21 1/2	221/2
A VIS IMPORTAM
MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI A1J j e si Negre
cu 50 b. litru.
Se vinde mai eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. publ c
MARE CAZIN SOTIR
No. i 2, Strada Piaţa Avizi, No. 42
Aranjat din nou foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci.
NB. Cazinul se închiriază pentru baluri nunţi etc.
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 24 Februarie 1887 ,
POMI RODITORI ALTOITI
UB DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI
Renumite calitati si difer, etati se afla de vanzare
__________	LA	__________
gradina]-
\limita Itraslra
(WE 110 MII
Sub Icoană
Str.PolonaXo.t04
Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu ’.c nur» la corn ursul agricol al comitiului
I-iu preţ: «Medalie cic nur» la corn ursul agricol al comitiului de Ilfov In anul 1881 si 1882, pentru noile varietati de pere renumite:
REGELE SI REGINA ROMÂNIEI, MIHAI BRAVO, STEFAN-CEL MARE SC l.
precum si pentru alte specii
Asemenea premiat cn primul preţ: „Diploma de onoare clasa I-iu" si la expoziţia Cooperatorilor români în anul 1883 pentru mal multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe.
Sunt 28 ani de când ma ocup cu pomologia, pus fiind în dorinţa unui scop. Dorinţa scopnlui meu a fost si este, ca sa vad întreaga Românie d’a /i imbracata cu cele mai bune fructe din ţoale speciile, ramâind ea mândra vis-a-vis de cele-lalte State în privinţa calităţi fructelor, si ca sa pot face de a mi se realisa dorinţa, m’am tiotarat a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei de a fi pe viitor numai cu jume-late pretz, ca prin aceasta reducţiune sa poala a cumpără oricine, iar pentru cel» 15 specii de pere, produţiunl noi ce nu se prevede in catalog, adica Regele st Regina României, Mihai Bravu, Slefan-cel-Mare s. c. I. acestea se vindeau cu 10 iei pomul,acum insa va II numai cu S lei.
Preţu ipomilor se poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adre>a prin ppistole la zisa gradina si indatali se va trimite.—
Tinpul plantatului pomilor pentru primavara a sosit, si cu cât pomi se va planta mal de limpuriu cu atâta este mai bine —
Domnii amatort sunt rugaţi a'mi trimite comandele cât de timpuriu ca se pot a ie riraite la timpul cuvenit.
ULTIMA ORA
DIN NAUNTRU
Comitetul delegaţilor secţiunilor Senatului, în urma unor vii des-baterî, în cari d nu senator G. Dia-mandi a susţinut până în sfîrşit prerogativa parlamentară, ca chiema-rea gloatelor sub drapel se fi subordonată autorizăreî Adunărilor legiuitoare, a admis în întregul seu proiectul guvernului asupra modi-licăreî legeî de recrutaţie întru cât priveşte organizarea miliţielor şi a gloatelor cum şi a chiemăreî lor sub drapel prin decret regal.
D-nu general Budişteanu ’şi va depune mâine raportul şi legea va li luată îndată In discuţiune de . Senat.
In întrunirea ce au avut delegaţii opoziţiuneî parlamentare dd. Fleva. Maiorescu şi Voinov cu comitetul executiv al partidelor aliate din opo-z.ţiune s a hotărît numirea unui comitet mixt spre a formula înţelege-tTa pentru unirea opoziţiuneî. Pentru acest sfârşit din partea partidelor aliate, au fost delegaţi d nil Al. La ho vâri, C Receanu şi C. Boe-rescu.
Din prima întrevedere, care a fost foarte cordială, se poate crede,ca înţelegerea pentru unirea tutulor elementelor opoziţiuneî In curând va fi îndeplinită.
Mâine seara va fi o Întrunire infimă a majorităţilor parlamentare.
Se vede că această întrunire va avea oare care însemnătate căci toţi deputaţii şi Senatorii colectivişti absenţi din Bucureşti au fost invitaţi telegrafic se se afle mâine aci.
DIN AFARA
Circulă zgomotul că locotentul-colonel Filaf care nu fusese încă judecat, a fost condamnat erî şi e-secutat astâ-zî dimineaţă.
La Sofia familiile condamnaţilor s’au adresat consulului Germancare este însărcinat cu apărarea intereselor ruseşti. El refuză d’a interveni. Atunci familiele s’au adresat consulului francez, dar şi acolo rezultatul a fost nul căci esecutarea n’a putut se fie împiedicată.
Viena, 4 Martie. — Garnisoanele din Viena şi din principalele fortăreţe ale Austriei au primit deja noua armă cu repetiţie.
In atelierele militare şi în arsenale, s’a suprimat repaosul de Duminică, din causa urgenţei lucrărilor.
Rotonda cea mare, la Viena, care a servit ca palat In 1873, va fi transformată în magasin militar.
Itonia, 4 Martie. — In culisele Vaticanului circulă cele mai singulare sgo-mote relative la o apropiere între Franţa şi Germania care s’ar face sub au spicele lui Leon XIII şi pe basele neutrali-saţiuneî Alsateî Lorena.
Această enormă surprindere a d-Iuî de Bismarck va fi păstrată in reservâ pentru jubileul şi apropriata suire pe tron a lut Krotiprinz.
împăcat cu Franţa, cancelarul va întoarce sforţările comune ale Europei
contra Rusiei, ameninţare din ce în ce mai mare, politică şi religioasă.
St. Petersburg, 4 Martie.— Ziarul Svet, cunoscut prin legaturile sale cu marele Stat-major rus, exprimă satis facţiunea sa asupra apropie.ret care se accentuează între Franţa şi Rusia.
Orî-cum, ziarul în cestiune se întreabă dacă Rusia este gata; el insistă pentru ca preparativele militare se fie active pentru a putea preveni ast-fel surprinderile care s’ar putea produce.
Viena, 4 Martie.—Zece vagoane încărcate cu muniţiunl de artilerie şi 15 vagoane purtând tunuri Krupp.Jau putut, mulţumită autorisaţiunei guvernului, să plece în Bulgaria, locul de desti-naţiune al acestui material de răsboiu.
Solia, 4 Martie. — Se confirmă că guvernul bulgar a conchis la Londra un împrumut de 20 milioane fr. a 6 0/0 cu cursul de 93. Se aşteaptă sosirea agentului special al grupului financiar care s’a Însărcinat cu această operaţie financiară.
Miinicli, 4 Martie. — Generalul şef al primului corp de armată bavareză d. Horn, a cerut şi obţinut punerea sa în retragere. Succesorul său va fi prinţul Leopold.
Viena, 4 Martie. — împăratul va sosi aici la 17.
Serbarea aniversăreîa naştere! Împăratului Wilhelm va fi celebrată cu o mare strălucire. La 21 va 11 un prânz de gală la Curte, şi se zice că împăratul va ridica un toast foarte cordial suveranului german.
Iterlin, 4 Martie. — Se telegrafiază ziarului «Daily Nevs».
In urma scirilor din Constunlinopol, venite aici, d. de Nelidoff ar fi chemat la St.-Petersburg pentru a da expli_ caţiunf în privinţa neisbutirel negocie-" rilor bulgare.
St,-Petesburg, 4 Martie. — «No-
vosti» zice că ştirile relative la mişcarea revoluţionară în Rumelia orientală au fost puse în circulaţie de Regenţă, care ar voi să justifice măsurile de represiune ce a luat.
Itoina, 4 Martie. — Ambasadorul Francieî, când a făcut visita Iul Papa Leon XIII, ’l-a înmânat o scrisoare autografă a Preşedintelui Republicel.
Impresiunea a fost mare la Vatican,
Viena. 7 Martie.—Ştirea privitoare la esecuţiunile de la Rusciuc provoacă o mare sensaţiune. Ziarele oficioase cred că este peste putinţă ca Rusia se remână nemişcată în faţa provocaţiu-nilor Regenţei bulgare.
Pesta, 7 Martie.—In cercurile com-petinte d’aici se crede că soluţiunea crisel bulgare nu va întârzia mult şi că peste câte va zile se va şti în mod definitiv dacă cestiunea orientală poate fi resolvatâ lntr’un mod pacific saii prin-tr’un resbel.
Paris, 7 Martie. — Ziarul «Les Dă-bats» zice că sfaturile ce le daâ italienilor oamenii de stal de la Viena, de la Berlin şi de la Londra sunt mal puţin desinteresate cie cât cele ce le primesc din part :a Franţei.
Paris, 7 Martie.—Ziarul «La Repu-blicjue Francaise» Zice că este puţin probabil ca principele de Bismark se pue mare bază pe solidaritatea alianţei Halo Germano-Auslriacă.
Foaia franceză se îndoieşte că Camera IlalianA să fie dispusă a reînoi această alianţă.
Paris, 7 Martie. — Ziarul Les Debats d'azî dimineaţă vorbind de denrsiunra d lui Hicks-Beach secretar de stat pentru Irlanda, zice că guvernul englez cu multă greutate rămâne complect, Merge din dislocare In dislocare şi e puţin probabil ea se va putea menţine mult timp,
[Agenţia Libera),
SPECTACOLE
MARELE CIRC SIDOLI
IN FAŢA BĂILOR MITRAâEVSKY
Strada Polit/.ii \«>. 7
As/ă-zî Luni la 23 Februarie 4 887
DOUE MARI REPRESENTATIUNE
din domeniul arini ecuestrice superioare, dre-surei de cai, productiunilorpo coarda, gimnastica, balet si paulomime.
UNA LA 3 ore p. m.
SI L-NA IA S 1/2 ixc seara.
DESCHIDEREA CASE! LA 7 1/7 ORE STARA
ÎNCEPUTUL LA S 1/2 OUE SEAHA
Mâine Marţi 24 Februarie MARE REPRESENTATIUNE ESTRAORDINARA
TEATRUL NATIONAL
Luni 23 Februarie 4687 Hepresentaliune extra-ordlnara
Organisaţa de d-na
ZOE CHRISENGHY
IN SCOP DE BINE FACERE Cu graţiosul concurs
AlO-uelorlVIU-la Xenopul.It. Ioitrnt-u.l.iiisu, ■liu//c si al d-uil«r A- Urai luiu. A, li. Florest-ii. II. Suiit/.o, llulroiami ti. Manolrscu, Mieberu si li- Popa»ici.
Din complesonţa orchestra va II dirigialu do D nul Ed. Wuoliiiittmi începui la 8 seara lfpu(£ra1i» ziarului «111*04 A*
www.dacoromanica.ro