ANUL II No. 373.
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCFP LA I SI IB A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-TAUNA ÎNAINTE
l\ BL't'l'RESCl La casa Adrninistratiune IY TARA: Prin mandate poştale Pentru t an 40 lei, 6 luni »0 lei, 3 luni 10 lei.
IY STRE1YATATK: la tr>ate olîlciele poştale d.n Uniune, prin warda'e poştala.
Pentru I an 60 le; t luni 2f. lei IA PARlSt Segaseste jurnalul cu t S Crm. Oumerul, la Kioscul din rar Kantmarlrr 113 Bulevardul St. lirrmain Yo. N4.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZ»
Grioork VENTUR A
Prlm-redactor responsabil
TERANUL LA NEVOE!
IN VECI NECORECT!
CRIZA BULGARA
IVT A C H E !
FEMEIA MORTULUI
TERANUL LA NEVOE
9
Nu putem tăgădui uu lucru. In toate luptele noastre, ne am ocupat de principii generale, de aplieaţiu-nea specială acestor principii, de combaterea guvernului actual, de stigmatizarea abuzurilor sale. Dar a reeşit un lucru evident din toată activitatea noastră. Oamenii care se ocupă de afacerile publice sunt pu-•ţini la numer. opinia publică e adunarea părerilor unei minorităţi. Imensa majoritate a ţerei nu se o-cupă de luptele noastre, sufere nedreptăţile şi abuzurile guvernului şi tace.
In alte cuvinte, in această ţară, mai mult decât în toate ţerile, naţiunea se împarte în doue fracţiuni distincte. Pe de o parte clasa diri-gentă, care se ocupă de afacerile publice. Pe de altă parte, ţăranul, indiferent acestor afaceri.
Lucrul în sine nu e reu. Ori ce om nu poate a-’şi da tot d’auna părerile asupra afacerilor publice şi, prin simplul fapt că constitue o unitate numerică în naţiune şi că con-tribue şi el la cheltuelile stalului, nu devine competent in toate. Un popor nu poate exista, nu se poale conduce fără ajutorul claselor diri-gente. Dar acest drept d'a cârmui şi de a conduce ţerile, ce li se dă. are ca corelativ imediat, datoria pentru ele d’a da claselor de jos viaţa fericită, bunul trai, mijloacele d’a se îmbogăţi, şi o instrucţiune în raport cu necesităţile lor. Un ţeran inteligent va apreţui tot d’auna mai mult o pereclje de juncani, de cât drepturile sale de alegător, şi o re-cetâ pentru a tămădui oile de găl-bează, decât o lecţie asupra cursului fluviului Amazona.
Dacă nu se dă însă, ţăranului a-ceastă fericire materială, aceste mijloace d’a devenimai fericit încercui in care trăeşte, dacă pe de altă parte drepturile ce i se acordă în schimb devin ilusoriî prin modul cum sunt aplicate, plasa dirigentă ia asupră’şi o grozavă răspundere şi depune în inimele claselor de jos seminţe de ură, care răsar mai de vreme or mai târziu şi care au drept resullat revoluţii tot-d’auna sîngeroase.
Clasele dirigente, ori-cărei opinii au aparţinut în ţara noastră, n’au dat nici-odată destulă atenţie cerinţelor ţăranului. Şi se nu ni se res-punză aci cu legea împământenire!. Modul cum a fost concepută şi aplicată a fost atât de absurd, în cât, în multe cazuri ţăranul a suferit mai mult sub regimul ei de cât înainte de dânsa. Ori-cine recunoaşte că această măsură, căreia i s'a făcut atâta reclamă, e insuficientă şi vătămătoare pentru ţăran, şi că trebue imperios îndreptată pe alte baze în favoarea lui.
Nu s’a iacut deci destul pentru ţăran, din partea claselor dirigente. Dar aceste clase nu formează un corp homogen a cărui părţi sunt toate solidare unele cu altele.
O fracţiune din aceste clase dirigente, de şi nu 'şi a făcut toată da-
wmmmmmmmsmm
A DOUA EDITIUNE
DUMINECĂ, 22 FEBRUAH{(> MART.,1S8"
ICE5H
toria, a făcut cel puţin o parte din această datorie. Combătând guvernul, căutând a împiedica abuzurile şi a stăvili cheltuelile desordonate, o parte din clasele dirigente a căutat se facă pentru ţăran în mod indirect ce nu putea face în mod direct. E puţin, ce e drept, dar e ceva.
Dar cea-l'altă pirte a claselor dirigente, partea care ar fi trebuit să se îngrijească mal mult de cât ori cine de ţăran fiind-căe la putere, ce a făcut pentru dânsul ? I-a dat un ; Rege ; frumos lucru. Dar a dat a- j cestui Rege moşii care puteau să hrănească mai multe mii de familii ţe-nâreşti.
Când ţăranul cântăreşte pe de o parte Regele şi pe de altă parte moşiile sale, zău, nu ştiu ce ar prefera.
I-a dat neatârnarea, dar i-a luat copiii; floarea unei generaţii întregi a fost ciuntitâsau omorită de gloanţe ' şi de boală in Bulgaria, fără ca un folos să resulte pentru ţăran. Vrea să i dea sufragiul universal, dar îi ia biruri cum nu s'a pomenit nici în vremea lui Mihnea cel Rău, şi îl încarcă cu un miliard de datorie. Ca să rezumăm în două cuvinte solicitudinea acestui guvern pentru ţăran, îi zice : «Plăteşte şi voteazi, câine !» Dac’ar putea încă sa voteze cum vrea!
Dac’ar p i tea să voteze cum vrea, ţăranul u’arcere mult Dar ce ar cere l’ar cere cu conştiinţa dreptului său.
Şi dacă nu i s’ar aoorda ar cere-o d’a doua oară, dar astă dată nu cu binişorul, ci cum cerea milă de la Turci, de la Unguri, şi de la Leşî, cu măciuca şi cu coasa. Şi grozav ar fi secerişul.
Dar ţăranului nu ’î-a fost încă ertat d'a zice ce vrea. Totuşi, el are dreptul incontestabil d’a se pronunţa în nişte cestiuni importante de care depind viaţa şi viitorul lui, cum sunt unele aventuri exterioare, de pildă. Gând vreai se tal capul u-nui nevinovat, politeţa cea mai elementară cere ca să’l întrebi dacă a-ceastâ operaţie î> convine. Şi momentul se aproprie când văzând că e mereu jertfit, mereu sdruncinat ca o vilă de muncă, fără a primi nicî-odată vre-o mână de ajutor vrc-o vorbă bună, vreo uşurare, ţăranul luminându-se singur, or luminat de alţii asupra drepturilor sale, se va ridica ameninţător şi groaznic şi va zdrobi pe guvern ca un pai. Căci, precum Corul în tragediile antice se ridica ameninţător şi prevestea Glitemnestreî şi lui Egist resbunarea Eumenidelor, aşa şi el va avea tot dreptul să zică cu Emiuescu, oare l’a înţeles şi l’a apărat aşa de bine :
Eu imt aper şarada, si nevoile, si neamul Si de acea lot cc mişca in tara asta, riul, ramul. Mi-i prieten numai mic, iaratie duşman este. Duşman i l vei II de t6te far'a pri nde cliiar de veste
Alecu A. HaU
9
TELEGRA M E
AGENŢIA HAVAS
Berlin, 4 Martie.
Ultimele resultate ale scrutinul ui de ba-lotagid permit a număra 21 partisanl de al septenatulul şi 2y de adversari al proiectului.
Printre cel aleşi, vom releva încă numele Iul Lengerke naţional-liberal, ales la Darmstadl, Siemens, progresist, la Coburg-Muller, naţional-liberal la Marienverder-Voerman, nal,ioual-liberal la Hamburg.
La Merseburg cel doi candidaţi în pre-senţă au obţ nul fle-care 12,047 voturi.Conform dispoziţiunilor legii electorale, soarta va decide între dânşii.
Berlin, 4 Martie.
Reichstagul a ales de preşedinte pe d. Weddel-Piesdori', care a ocupai deja fotoliul presidenţial în ultima legislatură.
Această aserţiune e fără lemeifl.
Budapesta, 4 Martie, j Delegaţiunea austriacă a votat creditele militare în unanimitate.
Buda-I'esla, 4 Martie, i Comisiuuea delegaţiunil ungureşti a votat după amează creditele sale militare în unanimitate.
Raportul a fost îndată preparat.
Mâine dimineaţă delegaţiunile se vor întruni în şedinţă plenară spre a lua cunoştinţă despre raport şi desbalerile vor avea loc după amează.
Paris, 4 Martie.
Ziarul Le Temps spune că sănătatea împăratului Germaniei cauzează mari îngrijiri şi că cel ce înconjoară pe suveran se lem că nu va putea atinge data de 23 Martie, ziua aniversării naşterii sale.
Biiscliili, 4 Martie.
Oraşul r acum l'oarte liniştit.
Trupele <liu Tirnova au sosit.
Consiliul <le rezbel s'a întrunit. El judeca ; in acest moment pe eiipitanul Raulmun, pe : siib-loeoteiieiitul Cliristeff, fratele maioru- Ş lui Cliristeff oinorit la Silistria, pe maiorul I ziinoU si alt! oficeri precum si mai mulţi sub-olieeri si civili printre cari d-uii TauolT. Cardjefl', Kvcitkoff.
Se erede ea sentinţele ee i va condamna la moarte vor ii executate iuduta.
AGENŢIA LIBERA
Paris, 4 Martie. Ziarul Les Debats în numărul săfi de azi vorbind de Mesagiul imperial care a fost citit la deschiderea Reichstagului german, zice că impresiunea pe reese din acest Mesagiu este mal mult pacilică.
Principele de Bismark şi D. de Moltke, adaogă Journal des Debats au astă-zl o majoritate care li asigură votarea proiectelor lor. E desperat că aceasta le va fi destul.
I.ondt-o, 4 Martie.
Times zice că cesLiunea egipteană a intrat în faza critică. Nu este speranţă ca Franţa va primi siluaţiunea pe care Anglia o consideră ca necesară pentru apărarea intereselor sale.
Cltieag-4 Martie.
Anarehiştil cari au fost osândiţi la moarte, vor li judecaţi din noCi, înaintea .Curţii Supreme.
Vtena, 4 Martie.
Doctorul Slranski însărcinat de afaceri al Bulgariei în Serbia se află aici de Duminică. Scopul venirii sale aici nu este numai de a’şl restabili sănătatea; el este însărcinat de Regenţă de a dobândi ca cercurile competinle să aprobe proclamarea Bulgariei ca stat independent.
In sferele guvernamentale se arată multă reservă. Ele declară ca ’nainte de toate este necesar să se aştepte ca Rusia să ia o atitudine în această eestiune. Se accentuează cu deosebire asupra prudenţei ce se impune de momenlele decisive actuale, şi se recunoaşte absoluta necesitate de a se da o soluţiune chestiune! bulgare. Se observă de asemenea că numeroasele arestaţi uni ce face Regenţa, după cum anunţă depeşile din Sofia, nu pot de cât să mărească iritaţiunea în popor.
CousUmliuopol, 4 Mart. Ambasadorii Germaniei şi Franţei au recomandat cu stăruinţă delegaţilor bulgari de a satisface cererile guvernului Rus, de oare ce prelungirea resistenţel din partea Regenţei trebue să provoace complicaţiunl.
Pesta, 4 Martie.
Ziarele oficioase declară că discursurile contelui K&lnoky înaintea ambelor dele-gaţinnl, afi aoelaş conţinut ; ele contestă că contele Kalnoky ar li pre,senlat înaintea delegaţiunil Ungare chestiunea bulgară mal ameninţătoare.
Delegaţiunea Austriacă s’a întrunit în şedinţă plenară azi la ora 12; raportorul d. Mattuscli accentuează cu deosebire In raportul său că tăcereadelegaţiunilor va li mal elocintă dc cât discursurile cele mal aprinse. In urma acesteia Delegaţiunea a aprobat proectul de credit, fără discuţie, în unanimitate.
Borna, 4 Martie.
Regele a dat din nou d-lul Depretis însărcinarea de a lornia uri cabinet. D. De-
prelis a răspuns cănu poate primiaceastă misiune, de căi cu condiţiune ca toţi a-micil săi politici se-1 dea sprijinul lor.
Petersbourg;, 4 Martie.
«Le Journal de Saint-Petersbourg, exprimă dorinţa ca poporul bulgar să fie cruţat de ororile unul resbel civil, şi speră că anarhia care ţine de 18 luni va face loc în cele din urmă ordinel.
Aceaşl foae constată că ştirile neliniştitoare ce s’aQ răspândit în privinţa si-tuaţiuuel în Turkeslan, în China şi în Afganistan ati de scop vădit dea alarma pe posesorii de fonduri ruseşti. Jurnalul din St. Petersburg constată că relaţiuniie Rusiei cu China sunt bune.
Solia, 4 Martie.
Regenţa a publicat o proclamaţiune în care anunţă că ordinea este restabilită.
Vicna, 4 Martie.
Se comunică în mod oficios din Sofia că guvernul a descoperii o conspiraţiune foarte întinsă. Karavelolf, BurmofF, Niki-foroll', Risseff, Zanoff şi 40 alte persoane afi fost arestate.
Ştiri private anunţă că Regenţa ia măsuri de represiune care terorizează populaţia.
Belgrad, 4 Martie.
Un corp de observaţiune s’ar fi trimes la fruntarie pentru asigurarea lor, însă reservele nu vor fi chemate sub drapel.
BeHiu, 4 Marlie.
D. WedeU a fost ales preşedinte al Reichstagului cu 184 de voturi.
Berliu, 4 Martie.
Iacă resullalul a 50 balotagil :
7 conservatori 3 partidul imperiului li naţionall-liberall 6 centru 16 progresişti 5 socialişti _______2 guolfl
Total 50.
Petersburg, 4 Martie.
«Lejournal deSaint-Petersbourg» zice că mişcarea ce s’a produs acum în Bulgaria nu este neprevăzută; totul făcea să se crează că nemulţumirile ce domnesc în Bulgaria trebuiau să isbucnească.
Paris, 4 Martie.
Se desminte ştirea că d. de Lesseps ar fi însărcinat cu o misiune la Berlin.
Madrid, 4 Martie.
Există simtome de o modificare ministerială. Deputaţii minorilăţel conservatoare au hotărât de a combate proectul de lege pentru restabilirea juriului.
Pesta, 5 Martie.
Comisiuuea Delegaţiunel Ungare, în şedinţa el de erl a adoptat în unanimitate proiectul de Credit.
Viena, 5 Martie.
Se telegraliază din Sculări că Albanezii sunt foarte amărîţl în contra Muntenegrenilor.
Muntenegrul a comandat tunuri Krupp calibru mic.
Berlin, 5 Martie.
Vosnsche Zeiluny anunţăcăd. de Lesseps aduce la Berlin asigurarea că Franţa va rămâne neutră în cas de conflict în Orient.
D. de Lesseps desminte această ştire şi asigură că călătoria sa la Berlin nu are nici un scop politic.
CESTIUNEA ZILEI
IN VECI NECOREGT !
Ceea ce miră pe toată lumea în afacerea răscoalei din Bulgaria, e faptul că aj jfost pregătită în mare parte pe teritoriul nostru şi sub ochit autorităţilor noastre. In Giurgiu şi ia Călăraşi refugiaţii bulgari afi putut, în deplina linişte şi nesupăraţl de nimeni, să urzească complotul care a isbucnit întâia la Silistria şi pe urmă la Rusciuk. Mal mult, chiar în timpul răscoalei din acest din urmă oraş, un gendarm bulgar a putut pătrunde până pe teritoriul nostru în Giurgiu, şi pleca în urmă îndărăt la Rusciuk cu mal mulţi capi de insurgenţi pe care venise să ÎI cheme.
Nu doară că poate cine-va tăgădui dreptul sacru de asii, dar ştiut este câel îşi are marginile bine hotărâte şi că nu poate merge nici odată până a face să se îngăduiască de o putere oare-care, pregătirea pe'teritoriulel de agresiuni materiale îndreptate în contra guvernului legal al unul stat vecin şi amic. Refugiaţii bulgari au depăşit marginile dreptului de asii şi datoria guvernului nostru era de a nu t olera as emenea întreprinderi în contra regenţei care e guvernul legalmente constituit al statului bulgar.
Viena, 4 Martie.
«Corespondenţa Politică» primeşte din Scutari o depeşă ce spune că guvernatorul din Ipek, Ali-Paşa faoe acum pregătiri mari, spre a fi gala contra unei agresiuni eventuale a muntenegrenilor ale căror în-narmărl causeazâ îngrijiri albanezilor.
Belgrad, 4 Martie. j Mal multe ziare ati atribuit guvernului ! intenţiunea de a convoca pe reservlştT. I
I
www.dacoromanica.ro
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I n Paris: la Agence Ilavns, place de la bour se, 8.
Afjrnce I.liire. rue Soire Cnune des Yicloires SO, (Place de la Bourse' pentru Parts, Frauda, (•rrinanla, Austro-i'ngnria. Italia si Ilare» ltrltanie.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 BANI UN NUMEN VECHIU
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
Ho. 3.—Pia,t& Episcopiei.—No. 3.
Nu se poate zice că guvernul nostru, în principiul, nu înţelege a mărgini dreptul de a-sil, căci în alte împrejurări l'a restrâns mal mult de cât trebuia şi a mers până a ’1 desfiinţa. Guvernul atât de neomenos şi de aspru cu streinii din Botoşani, cu câţi-va israeliţi din Bucureşti şi mal ales cu Transilvănenii, fraţii noştril de sânge, arată o toleranţa neînţeleasă şi compromiţătoare faţă cu revoluţionarii Bulgari. Nici pe aceşti din urmă n’am fi înţeles să ’l expulseze, dar cuminte şi corect ar fi fost să nu îi lase să se adune în oraşele noastre mărginaşe dupe Dunăre. Si in această împrejurare ministerul a păcătuit în contra logiceî şi a tactului politic.
Dar când a mai fost guvernul corect ca să fie şi astă-zl ?
CRIZA BULGARA
Răscoalele de la Silistria şi de la Rusciuk sunt înăbuşite. Regenţa a rămas şi de astă dată stăpână asupra situaţiunel. Ea anunţă oficialmente că ordinea e restabilită în toată Bulgaria.
Mare cuveni este şi cuventul de ordine.
Dacă resculaţit ar fi isbutit să res-toarne regenţa şi să stabilească un alt guvern, şi ei ar 11 anunţat a doua zi că ordinea domneşte în toată Bulgaria.
Astă-zi guvernul regenţei tae şi spîn-zură, proclamă starea de asediu, arestează In masă, stabileşte curţi marţiale care judecă şi esecută într'un mod sumar pe adversarii săi, dar ordinea domneşte, fiind că regenţa e guvernul de fapt.
In Sofia se arestează capii opoziţiei, în Rusciuk tribunalele militare funcţionează şi să vorbeşte deja de condamnări la moarte şi de esecutarea condamnaţilor; la Vidin e leamâ de o răscoală; cu toate acestea regenţa a-nunţă că ordinea a fost restabilită şi că în toată Bulgaria e bună pace.
Şi cu drept cuveat o poate zice regenţa.
Nu se poate tăgădui că, din puntul lui de vedere, guvernul din Sofia a dovedit multă iscusinţă şi multa energie ca să se strecoare în mijlocul greutăţilor de lot felul pe care le-a întâmpinat de la plecarea principelui Alexandru. Nereuşita misiune! generalului Kaulbars, rezistenţa opusă pretenţiu-nilor Rusiei, perseverenţa pe care a arătat’o în susţinerea drepturilor şi independenţei ţăreî lor, sunt fapte care au atras regenţilor bulgari simpatiile opiniuneî publice europeane.
Moralmente, ei sunt în dreptul lor şi nu se poate nega că cauza pe care o apără pare o cauză dreaptă, pe când acel care se luptă pentru a’i răsturna să servă de tot felul de mijloace reprobate de principiile cele mai elementare ale moralei.
Dar, din nenorocire, în politică, morala nu e factorul deciziv. Interesele joaca aci rolul cel mal însemnat şi se înţelege că interesele celor puternici sunt tot-d’a-una mat bine ocroti Le de cât acele a celor mici.
Ast-fel vedem că se petrec lucrurile şi In cestiunea bulgară. La început, când principele de Battenberg a fost răsturnat prin complotul de la Sofia, marea majoritate a presei europene să pronunţase In termenii cel mal aspri contra conspiratorilor şi contra acelora care erau presupuşi că II afi inspirat.
Aceiaşi simpatie s’a manifestat în presa europeană pentru regenţii bulgari, în lupta lor contra generalului Kaubars şi chiar în încercările lord'ase înţelege cu Turcia, spre stabilirea unei situaţiuni normale în Bulgaria.
Dar toate aceste simpatii, toată puterea morală de care s’a bucurat regenţa bulgara, a dispărut ca prin minune în faţa intereselor celor mari ale puterilor.
A fost destul ca arbitru destinelor Europei, marele cancelar german, să zică că amiciţia Rusiei ÎI este mal pre-ţi oasă de cât interesele Bulgariei, ca ! bieţii regenţi de la Sofia să fie părăsiţi
2
EPOCA — 22 FEBRUARIE
Astă zi lupta lor contra tnrîurireî ruseşti este zadarnica ; puterea care ar avea cel mal mare interes d'a susţine pe Bulgari In această luptă inegală este Austro-Ungaria ; dar densa e izolată şi nu poate întreprinde singură o luptă In care ar risca existenţa sa.
Anglia are ochii aţintiţi asupra E-giptulul, unde Francia o combate, şi a-supralndiilor, care sunttn ajunul d’a fi puse In pericol, prin apropierea Ruşilor de Herat. Aşa dar adversarii principali ai Rusiei sunt paralizaţi şi nimeni nu să mal poate opune acţiunel politicei ruseşti In Bulgaria.
De aceia vedem că lucrurile au ajuns până acolo, ca bărbaţii de Stat austro-Ungarî şi englezi să sfătuiască pe regenţii bulgari d’a să înţelege cu Rusia, spre a înlătura pericolele de care e a-meninţată Bulgaria.
Mal mult încă, agenţii puterilor la Sofia au primit ordin d’a interveni pe lângă guvernul regenţei, In scop d’a nu esecuta sentinţelecarese vor pronunţa de curţele marţiale contra resculaţilor de la Silistria şi de la Rusciuk.
In asemenea condiţiunî, guvernul regenţei nu mal poate avea nici o putere morala, şi existenţa sa la cârma Statului, nu mal e întemeiată de cât prin puterea de fapt şi aplicarea mijloacelor celor mal brutale contra adversarilor săi politici.
El nu poate pedepsi pe resvrătitorl şi e silit să se arăte slab când, din contra, situaţiunea Bulgariei ar cere Imperios un guvern tare şi respectat.
In faţa acestei stan de lucruri, să poate zice ca isbânda repurtată de regenţă prin înăbuşirea rescoalelor de la Silistria şi de la Rusciuk nu ’i va folosi In nimic. Din contra, greutăţile nu vor face de cât a creşte; nu va trece mult timp şi vom auzi iar de mişcări revoluţionare sau de vr'un nou pro-nunciamento.
Este dar In interesul,atât a Bulgariei cât şi a pace! generale,ca regenţa să se retragă şi să facă loc la un guvern compus din toate partidele, care va restabili o situaţiune normală, lăsând Rusiei înrâurirea la care ’l dad drept sacrificiele pe care le-a făcut pentru liberarea Bulgariei.
S.
BULETIN EXTERIOR
O telegramă din Londra, sosită a-seară, ne anunţă ca Morning Post, pretinde a şti că d. Ferdinandde Lesseps, a fost însărcinat de guvernul francez, să discute la Berlin condiţiele neutra-lităţei Franţei, In caşul când un resbel ar isbucni In Orient. In schimbul a-cestel declaraţiunl de neutralitate, zice Morning Post, Germania ar promite Franţei să sprijine revendicaţiunile sale In cesliunea egipteana.
Această ştire de sensaţiune, răspândită de ziarul englez, este desminţită astâ-zl In mod formal de o telegrama din Paris. De şi se zice că nu este fum fără foc, totuşi nu e de crezut ca un asemenea demers să fi fost făcut de guvernul francez In circonstanţele de faţă, şi ca negociaţiunî să fi fost anga-fate asupra acestui punct In momentul
actual. Pentru Franţa, cestiunea egipteană are un mare interes ; Franţa nu poate admite ca dominaţiunea engleză să se stabilească In mod definitiv In Valea Nilului, Insa nici o dată, şi acum mai puţin de cât ori când, aceu cesli-une nu poate lăsa la al doilea plan, cestiunea continentală In care Franţa e otarltâ să joace un rol. Or cât de mari ar fi avantajele ce s’ar promite Franţei In cestiunea egipteană, şi pe care Germania s'ar angaja să le sprijine şi le obţie, nu e de crezut că Franţa să primească a-şi lega mâinele, pentru caşul când un conflict, care acu se pare mal apropiat de cât or când, ar isbucni In Europa. Ştirea dată de ziarul englez, nu se poate privi de cât ca o ştire tendenţioasă, menită a exercita o presiune asupra negocierilor Anglo-Turce relative la Egipt, care se urmăresc In momentul actual.
Aceste negociărl nu par Insă a avea nici un sorţ de isbândă, In urma de-claraţiunel făcute de curând de ambasadorul Rusiei la Constanlinopol, care a zis că nici o dată Rusia nu va permite un aranjament bilateral asupra c:stiunel Suezuluî. După cum se vede Franţa este susţinută în această ces-tiune de Rusia, care In momentul actual este ascultată la Poarta, şi n’are de ce căuta sprijinul Germaniei, mal cu seamă când este vorba d’al plăti aşa de scump, precum ar fi o promisiune de neutralitate.
Cea ce este curios, este ca, cu toata desminţirea dată de d. de Lesseps, cum ca voiagiul său ia Berlin ar avea un scop politic, presa germană, şi In special Vossische-Zeitung, menţine ştirea data de Morning-Post, zicând că d. de Lesseps aduce la Berlin asigurarea că Franţa va rămânea neutră în caz de conflict In Orient.
X.
INFORMATIUNI
D. Luca Ionescu, prefectul judeţului Mehedinţi, a cărui numire în postul de director general al penitenciarelor pare decisă, a fost primit eri de d. Ion Brâtianu.
*
D-nii căpitani Berendelî, Teodoroff şi alţi trei foşti oficeri bulgari cari au sosit eri în Capitală viind de la Călăraşi au fost chiemaţi azi la Prefectura poliţiei unde au avut o lungă întrevedere cu d. Moruzi.
Pe cât ştim d. Moruzi le a cerut parola de onoare că nu se vor depărta din Bucureşti.
*
Doctorii Râmniceanu, Măldârescu şi alţii au intenţiunea, se zice, d’a seziza Consiliul profesoral al Univer-sităţeî din Bucureşti de o propunere de protestaţiune solemnă contra le-gei votată de Cameră pentru numirea d-lor doctori Assakv, Babeş şi Kalinderoglu ca profesori la Facultatea de medicină din Bucureşti cu dispensă de concurs.
*
D. Ion Brâtianu n'a părăsit eri Capitala, ca de obicei, pentru că vo-eşte a asista şi la şedinţa de azi a comisiunei bugetare. In aceasta şedinţă se va continua, şi probabil ter-
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(38)
ALEXIS BOUVIER
EEMEA MORTULUI
PARTEA DOUA
(Urmare)
VII
O căsătorie fericita
Adevărat că bătiânul Danielo spusese că aşteaptă cu nerăbdare săvârşirea căsătoriei, căci nişte afaceri importante II cheamă In ţara Iul ; de a-ceia avea de gând să plece a doua zi dupe nuntă.
Acea zi păru un veac lui Seglin, atât dorea să scape de toţi acel care T Înconjurau şi ’l supărau pentru a remâne In sfârşit singur cu aceia cărui aparţinea cu trup şi suflet.
Felicitările, complimentele, îl necă-jau ; privirile uimite a acelor care se uitau la femeia sa 11 jigneau ; era silit de a zâmbi când nu mai putea de necaz, silit a mulţumi cu politeţă când II venea să Înjure.
Seara avu loc un prânz mare la Grand-IIotel. O 1 cât de încet mergea timpul. Ce leneşi erad chelnerii care serveau ! Nu să mal sfârşia masa: i se
ărea lui Fernand că tntr'adins căutau
să prelungească acea serată ceremonioasă....
Era nervos, turburat, căci i să părea că unchiul său dispreţuia prea mult le-gele Coranului... beai ...beai... şi pre semne, după cum arătau rîsetele celor care ’l Înconjurau, vorbea lucruri prea hazlii; damele întorseseră mai de multe ori capul..
Insfârşit, la 10 ceasuri, lumea să retrase şi Fernand acoperând pe Iza cu un mantei biânit, ne lăsând pe nimeni s’o atingă măcar, ’l luă tremurând braţul şi o conduse la trăsura el. Bătrânul unchiu Danielo !ş sărută nepoata şi trăsura porni spre casa Auteuil. Ei stăteau faţă In faţă, Fernand ou spatele întoarse spre lanterne, a căror lumini făceau să strălucească obrazul Jzel. Când caii plecară, Fernand zise :
— Insflrşit, suntem singuri 1
El Ii luă mâna şi ea zâmbi; o privea fericit, ne putând găsi un cuvânt de spus, admirând’o, căci lumina care o i-uunda Ii facea o aureolă; vălul sed alb făcea sa reiasă mai bine părul săd negru şi coloarea vie a feţei sale.
Statura mai mult timp astfel, fără aşi vorbi nimic, privindu-se numai; Fernand schimbat de pasiunea sa, pliu de respect acuma, simţia ca poţi spune mult îa-ra a rosti nici un cuvânt, când iubeşti.
Timpul trecu atât de iute că el să miră când trăsura să opri şi feciorul le deschise oblonul. Erau acasă şi i să părea că de abia plecase de la grand-Ilotei.
Lua pe Iza In braţe şi o duse până In
mina, cercetarea bugetului ministerului de resbel. Adaosul de peste 3 milioane cerut de guvern pentru acesi buget întîmpina o oposiţiune foarte vie în sînul comisiunei. D. Brâtianu va reuşi de sigur aşi asigura o majoritate pentru votarea lui.
*
Se vorbea azi prin oraş că mulţi răniţi bulgări sunt căutaţi în spitalele noastre civile. Dupe cercetările ce am făcut, nici în spitalele Eforiei nici în spitalul Brâncovenesc nu se află nici un rănit bulgar.
*
Puţină lume o se poată pătrunde în Cameră pentru a asista la des-voltarea interpelaţiunel d-lui Fleva.
De azi noapte mai mulţi comisari de poliţie cutreeră mahalalele pentru a aduna o trupă de bătăuşi aleşi care se ocupe toate tribunele reser-vate publicului.
X
Comandantul miliiar al Silistriei ar fi cerut generalului Dunca se’i predea pe militarii care au luat parte la insurecţiune şi care s’au refugiat pe teritoriul român. Generalul Dunca ar fi şi comunicat la Bucureşti această cerere.
X
Cu începere de mâine cursul de ştiinţe de Stat al d-lui N. Basilescu va avea loc în fie-care Duminică la 10 1/2 ore de dimineaţă la Facultatea de drept, sala anului al 3-lea.
Profităm de această ocaziune pen-trua anunţaapariţiunea fasciculului al 3-lea al Revistei generale de drept şi de ştiinţe politice po care d. Basilescu o dirigează cu o deosebită dis-tincţiune.
Acest fascicul coprinde între alte materii doue importante studii unul al d-lui I. Kalindcru asupra regimului municipal roman şi altul al d-lui G. G. Tocilescu asupra organi-zaţiunet vechilorjuridicţiuni în România.
X
Ministrul lucrărilor publice pare dispus a se ocupa serios pe viitor de execuţiuneadegei drumurilor judeţene şi comunale D-sa a cerut tuturor comitetelor permanente de judeţe se supună de urgenţă departamentului seu proiectele lucrărilor de făcut în campania anului curent.
X
Aflăm că d. Iun Brâtianu a decis ca nici o întrunire intimă a majorităţilor se nu mai aibă loc pînâ cînd Comisiunea bugetară nu’şî va fi terminat cu desăvârşire lucrările.
*
Eri un colonel rus sosind la gara Tîrgovişte, a fost întîmpinat de mai mulţi ofiţeri refugiaţi bulgari. Poliţia capitalei se prepara a pune mâna pe dânşii, când colonelul rus întrebă pe d. Moruzi dacă el şi camarazii set sunt arestaţi. Poliţ-Kneazul a-tuncea asteclit’o rău de tot şi a făcut scuze ofiţerului rus.
X
Interpelarea d-lui N. Fleva adresată ministerului justiţiei s’a amânat pe Marţi după cererea d-lui E. Stătescu.
X
Afiâm că d. doctor Râmniceanu şi-a dat demisiunca de deputat în
termeni foarte aspri şi foarte neplăcuţi pentru guvern.
X
D. Golucbowsky, noul ministru al Austriei in Bucureşti, este aşteptat poi-mâine în capitală.
X
Putem încredinţa că d. general Cantilli nu a cerut nici are inten-ţiunea d’a cere punerea sa în disponibilitate pentru a evita, ast-fel, aprobaţiunea de către ministrul de resbel a conclusiunilor raportului d-lui general Budişteanu care găseşte caz de trimitere înaintea unui consiliu de resbel.
D. general Gantili crede că din momentul ce o acţiune judecătorească este deschisă în contra d-sale trebue se aştepte desvoltarea acestei acţiuni şi se nu facă nici o demarşă de natură a o împedica.
X
Secţiunile Camerei se ocupă cu modificarea disposiţiunelor codului civil relative la moştenirea dintre bărbat şi soţie când nu au copii.
X
Cauza pentru care d. ministru Stătescu a cerut se se amâne desvoltarea interpelaţiunel d-lui Fleva e că d-sa de şi se simte destul de tare pentru a face se treacă d-lui Fleva gustul interpelaţiunilor, nu se bi-zue a răspunde dacă n’o avea pe d. Brătianu alături. Or, d. Brâtianu voind se plece azi la Florica nu va putea rămânea la Cameră, chiar dacă se va duce, mai târziu de cât pînâ la 2 1/2 ore.
Un amic sosit azi din Rusciuk ne spune că acolo se aştepta dintr’un moment într’altul sosirea comisarului extraordinar trimis din Sofia pentru a face ancheta asupra insu-recţiunei. O anchetă preliminară a fost deja făcută de comandantul stărei de asediu care este comandantul trupelor sosite din Rahova. Arestaţiuni foarte numeroase au fost făcute. Mulţi din arestaţi au fost porniţi din Rusciuk, unde, nu se ştie bine.
Sume foarte considerabile de bani în monetâ rusă de aur şi în bilete de bancă asemenea ruse au fost găsite la principalii insurgenţi arestaţi.
X
In urma misiune! ce primise de la opoziţiunea parlamentară, d. N. Fleva s’a dus la d. Dim. Brâtianu pentru a se stabili o înţelegere cu opoziţiunea din afară din parlament. Pentru aceasta capii opoziţiuneî ec-stra-parlamentare se vor întruni astă-seară la d. G. Vernescu. Vor fi presenţi: dd. D. Brâtianu, C. Boe-rescu, G. Mârzescu, Gr. Cozadini, Al. Lahovary, general Mânu, general Km. Florescu etc.
Se zice că generalul comandant al diviziei din Dobrogea, ar fi avizat telegrafic pe guvernul nostru că faptele următoare sau întâmplat la graniţa noastră lângă Silistria.
Un mare număr de soldaţi insurgenţi bulgari s’au predat armatei române. Iar alţii au fost împuşcaţi chiar după ce trecuseră graniţa noastră.
antret de frică ca să se obosească; a-pol,poruncind servitoarei să’I arate lumânarea până la odaia sa Ii spuse să se retragă căci doamna o va chema când va avea nevos de dânsa.
Fetele din casă plecară capul ca să-şi ascundă zâmbetul şi să retraseră. Re-mânând singur cu lza, Fernand o a-juta să-şi scoată mantelul, Ii luă cu Îngrijire vălul şi cununa de mireasa, II sărută frumosul păr. O duse ca pe un copil pe o canapea mare ; apoi se puse la genuchile eî, şi, luându-I mâinele şi ascunzându-şl faţa, zise :
—	Iza, cât sunt de fericit... cât te iubesc !
Tânăra fată II privi zâmbind, şi II respunse cu un glas de copil :
—	Şi mă vei iubi tot d’auna aşa ?
—	Tot d’auna I
Urmă încă o tăcere în timpul cărei el o admira. Se parea că nu cutează să se apropie de idealul său.
—	Iza, zise el, dupe un moment, ş! ii tu de ce sunt fericit?.. Pentru că sunt gelos, atât de gelos că aş omorâ pe or-cine mi-ar întărâta gelosia, m'aş omorâ pe mine chiar.
—	Pentru ce Îmi spui aceasta ? Eşti stăpânul med.
—	Nu, sunt soţul tăd, sunt sclavul tăd.... care te adoară 1 Sunt fericit,Iza, pentru ca vii din cea Talia parte a Europei, că nu mă cunoşti de cât pe mine, şi aş dori să fie tot d'auna aşa,ca viaţa, iubirea ta să fie ale mele. N’ai aici nici amici nici rude care să ’ml poată lua o parte din dragostea ta.... EQ void fi
toată familia ta.
—	Da, te void iubi mult.
—	Tu nu cunoşti viaţa, nevinovată
cum eşti, Iza...Dupe amorul sfânt al
maicei tale, cauţi amorul cinstit al soţului tăd..., amorul pe care mi '1 zugrăveai deunăzi, In graiul tăd naiv, zicând ca în ţara ta se spunea câ la Paris oameni n’avead vreme de iubit; acel amor e numai în minte, el se stinge iără a lăsa urme... Dar este un alt amor pe care nu 1 cunoşteam,acela care mă stăpâneşte astă-zl, acela care se reazemă pe afecţiune şi pe stima tot odată şi care are drept viitor familia ! O 1 cât e de puternic şi de tare, cât e de curat acest amor ! Şi cât 11 simt de bine astă zi 1 ed care trăiam singur, egoist, trăesc pentru cine-va, iubesc pe cine-va! Iubesc! o ! dar cât de deosebit e amorul acesta 1.... O scumpa şi sfânta mea soţie, te ador 1 me simt mal bun cânp sunt lângă tine. Te iubesc !
Iza Înainta capul, gura, privindu’l cu mirare ; la urma zise :
—	Ce ’mi spui d-ta I..Nu înţeleg.
Fernand dădu din umere zicând :
—	Sunt nebun I zău aşa 1.. lartâ-mă, Iza, iubita mea soţie, te iubesc 1
Şl atunci Iza luă In micile el mâni capul bărbatului săd, ca o fată care iubeşte pentru Întâia oară, 11 ridică In sus ca să ’l privească mal bine In faţă şi li zise naiv :
—	Şi ed te void iubi...
Fernand se sculă de jos şi luând pe femeia s&ln braţe, o luabrâţoşâ cu foc,
www.dacoromatnca.ro
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA IIAYAS
Cnlnfnl, 5 Martie. — Locotenentul colonel Linbomski a fost arestat eri la Vidin şi trimes sub escorta la Sofia.
Oraşul Vidin e liniştit.
Sofia, 5 Martie. — Ştirile venite din toate puntele Bulgariei anunţă o linişte complectă.
Opiniunea generală osândeşte conduita revoluţionarilor.
Regenţa a ordonat să se urmeze repede ancheta deschisă In privinţa persoanelor arestate la Sofia, spre a putea libera cât se poate mai tn grabă, pe cele a căror culpabilitate nu va fi demonstrată.
AGENŢIA LIBERA
Paris, 5 Martie.—Ziarul Ies Debats de azi, vorbind despre cele petrecute In Bulgaria, zice câ rescoalele militare se pot esplica uşor. Din nenorocire, certele Intre colonelil şi căpitanii din armata bulgară pot aprinde un rezbel In Orient.
l.ondra, 5 Martie.— Regina Engli-terei va pleca la 4 Aprilie la băile de la Aix, şi* apoi In Germania.
Londra, 5 Martie. — Sir Fergusson a anunţat Camerei Comunelor câ res-coala din Bulgaria a fost cu desăvârşire Înăbuşită.
l.ondra, 5 Martie. — Guvernul a pregătit un proiect de lege care modifică legislaţiunea criminala a Irlandei.
Acest proiect va fi In curlnd supus Camerei Comunelor.
CRONICA
MACHE!
Mache?—Ce fel de Mache?—De unde Mache? — Cum Mache ?
Ce, nu’l cunoaşteţi ?
Ed atât pot să vă spui, câ’l cheamă Mache,scurt şi coprinzâtor. Câte odată, i se zice şi Creţulescu, dar e mal cunoscut sub numele de Mache.
Fisicul seamănă cu o pata neagră de la cap până la picioare, moralul.... moralul nu se ştie încă, căci acum a debutat In politică.
Prima representaţia a fost la 10 Februarie 1887.
După ce a trăit zece ani la pădure, Mache a trecut la codru, adică la Vo- ' inţa Naţională, unde a publicat un stu-did cu titlul pompos de: «Origina Pre-sel-Presa In streinâtate şi In România.»
Cu o mărinimie de condei demnă numai de o Encyclopedie, Mache ne-a plimbat pe la Nemţi, pe la Francezi, pe la Englezi, ba chiar pe la Americani (să cunoaşte că nu plăteşte el drumul) ca să ne spue ce a fost presa in acele ţări, cât a suferit, şi unde a ajuns.
Această plimbare a fost numai un mezelic, care Jţl umflă stomachul de geaba.
Mâncarea principală e presa In România, şi mâncarea principală e gătita numai pentru bucătar, adică pentru Mache, iar nu pentru publicul care e silit să o Inghiţa.
Precum spusei la început, Mache a trăit zece ani la pădure, supraveghând tâerea tufanulul,cerului,nucului şi altor lemne din care se fabrica astă-zl combustibile pentru Încălzit spinarea alegătorilor.
zicând :
—	Doamne, ce frumos lucru e nevinovăţia, curăţenia inimeîl şi cum te faci mal bun când te apropii de ele...
Privi un moment pe lza, rezemân-du se pe umărul săd şi o întrebă :
—	Nu eşti obosită ?... îngerul meu.
—	Ba da, stăpâne 1
—	Dute şi le culca atunci!
Şi sună ; servitoarele Intrară şi duseră pe Iza In odaia sa. După ce uşa să Închise, Săglin să coborî In grădina... Să plimbă trecendu-şî mâna pe frunte, pentru a ’şl linişti creerul turburat de pasiune şi zise In sine :
—	Dacă nu m’aşl fi însurat cu ea... M’aşl fi omorlt 1 să poate ? eu 1 care mi-am bătut joc, am rls... de amorul altora 1...
La ideea aceasta, fruntea ’l se Încreţi, o idee Îngrozitoare li trecu prin minte.
—	Dacă mi s’ar Întâmpla mie !... O 1 aşi ucide-o... dar m’aşl omori şi pe mine I...
Văzu pe servitoarea care să ducea să se culce. Fericit, intră In casă şi să îndreptă spre camera soţiei sale.
(Va urma)

EPOCA — 22 FEBRUARIE
3
PUBLICITATE*
ZIARULUI EPOCA/*
Tlragiu 6,000 de Toi
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
La pădure ce poate omul să facă ? Fabulistul Lafontaine a spus'o de mult:
Car que faire en un bois,
A moins que Von n’y songe ?
Ce poţi să faci la pădure alt, de cât să stal pe gândur,?
A stat pe gânduri Mache, şi după zece ani de matură cugetare a constatat că guvernul I. Brătianu e cel mai bun guvern, precum Keflr-Kumis este cea mal bună băutură în cas de slăbiciune extremă.
A mal constatat că ţara simte nu numai lipsa de aur,dar şi lipsa de concordie, căci n’avem până acum de cât un otel şi o cafenea cu acest nume.
De acea face un apel la concordie, vrea să împace toate partidele şi mal ales vrea să întemeieze o altă presă, cu scriitori cum se cade, cu scriitori în frac şi mănuşi albe, căci stilul nostru de azi i se pare mojicesc.
Mache găseşte că nu ne gândim destul la duşmanul de la graniţele noastre, se teme să nu compromitem ţara românească prin limbagiul nostru necioplit şi ne roagă să cântăm hora lui A-lecsandri :
Hai se dam mâna cu mâna Toţi cu inima româna
Dar Mache, arată cât de colo că de acum înainte are să plimbe cădelniţa pe la nasul Regelui şi al guvernului.
Da, are să o plimbe, mal înteiă pentru ca duşmanul e la graniţă unde stă neclintit, al doilea pentru că lemnele sale de la pădure sunt la bariera şi ar vrea să treacă regulat la direcţia Căilor ferate.
Neapărat Mache nu se va opri la vorbe, şi va trece la fapte.
Mache va deveni acum jurnalist ca să ne înveţe şi pe noi cum trebue să scrim.
Numărul Inteiu va fl negreşit redactat cam ast-fel :
Articol de fond: La ordinea zilei e în discuţie legea cumulului, dar nu ne vom da părerea noastră din causă că trebue să ne împreunăm toţi puterile In contra inamicului comun, pe care nu’l cunoaştem încă, dar care e în a-fară.
Inforniatiuni. Eri un agent poliţienesc, a spart capul unui redactor al ziarului Epoca. Nădăjduim ca această faptă va face să tresară de bucurie inima victimei din causă că trebue să fim uniţi contra inamicului din afară.
Din judeţe. S’afi vendut Luni cojoacele şi viteleunor ţărani pentru plata contribuţiunilor. Sperăm că toate partidele unite vor face să înţeleagă pe a-ceşti nenorociţi că duşmanul e la porţile noastre.
Şi aşa mal înainte.
Cine ştie dacă Austria şi Rusia plictisite de aceasta frasă, nu vor sfârşi prin a se muta de Sflntu Gheorghe în America şah Oceania?
Unul asemenea ziar model nu ’I mal lipseşte de cât un titlu.
Sâ’l botezăm des ne/Ies, adică pe ro-mâneşteJ/ac/ie /
Max.
DIN DISTRICTE
BOTOŞANI
Primim prin poştă următoarea depeşă, refuzată de oficiul telegrafic din Botoşani :
Colectiviştii sub conducerea preşedintelui Pilnt, avocatului statului, Sircteanu, liasuas, primar si alţii, organizând bande, au atacat asla-zi iu sala tribunalului pe d. 1-lnacovici prin d. Mnascscu arendaş al statului, consilier comunul. Dupe trei ore s'uu dat o eclatanta satisfacere directorului politic al ziarului nostru.
latu efectele amnestiei, menţinând tot persanului scandalului de la 2 \oembre in posturile lor. Suntem mai mulţi amenintuti d*a fi asasinaţi. Asasinii sunt iucu-
raglati, tiiud jude lnstructore un Crivetz d'ai lor.
Siguranţa vietei ne e de fapt ridicata.
Au respundem de consecinţe, suntem in legitima apernre.
A. MICLKSCU.
ItniMCL-SI.HAT
Ni să spune că printre alte gheşef-turl care se fac la primărie, s'ar fi băgând în buzunar şi leafa unul număr oare-care de gardişti de noapte, care de şi trecuţi în buget nu s’ar fi afiând în fiinţă.
VÂLCEA
Din Vâlcea ni se scrie că persecuţiile contra membrilor oposiţiel nu mal contenesc. Li se fac procese scandaloase, ÎI ecspropiează pentru pretinse cauze de utilitate publică în mod arbitrar, se şicănează advocaţii din oposiţie şi multe altele. Atât asupra acestor lucruri, cât şi asupra procesului celor ce afi omorlt pe bătăuşul Popescu vom da în numărul viitor detalii curioase.
Va crede cine-va că Vâlcea nici nu mal face parte din ţara românească.
ACTE OFICIALE
Se promulgă legea care împarte teritoriul Dobrogel, pentru organisarea armatei teritoriale şi reservele sale, precum şi armata de miliţii, într’o regiune formând un regiment de călăraşi cu reşedinţa în Constanţa, şi în două circum-scripţiunî de recrutare pentru formarea a două regimente de dorobanţi, cu reşedinţele la Constanţa şi la Tulcea.
—	Prin decret Ilegal dd. doctori A. Ra-coviceanu, 6. Grigorescu, G. Paltinanue şi I. Gârdâreanu, medici de regiment clasa
Il-a au fost înaintaţi la gradul de medici de regiment clasa t-a.
—	Sunt numiţi:
1). Moisescu, actual procuror la tribunalul Braila, judecător de instrucţie la a-celaş tribunal în locul d-lul Georgescu demisionat.
D. V. Pretorian, actual procuror la tribunalul Tutova, judecător de instrucţie la acelaş tribunal.	N
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 2\ Februarie 1887 Generalul Cernat, vice-preşedinte, deschide şedinţa la 2 ore 1/4.
Generalul Al. Angeleseu, ministrul de rezbel, depune proiectul delege pentru organizarea miliţielor, şi cere urgenţa, care se şi încuviinţează.
Dar, înainte de a trece în secţii, Senatul votează un indigenat, asupra căruia votul rămăsese nul ieri.
liedecu.
CAMERA
Şedinţa de la 21 Februarie 1887
Se deschide şedinţa la ora 11/4. D. Vicepreşedinte Agarici pe fotoliu presidenţial şi 110 deputaţi presenţl.
D. O. Schileru depune la biurou petiţia a 271 reserviştl din timpul campaniei, locuitori din Tirgul Jiului care se plâng că de şi prin lege sunt scutiţi de contribu-ţiunl totuşi el seved urmăriţi.
D. C. IVacu. Ministru de finanţe răspunde că se va informa şi va face dreptate.
D. Butculescu roagă guvernul pentru a stărui la Senat să se voteze de urgenţă legea pentru încuragiarea industriei naţionale.
D. Aacu Ministru de finanţe făgăduieşte satisfacţie d-lul Butculescu.
D. Mucenic Dlnescu depune o petiţie dîn partea a 200 locuitori din comuna Do-viştea—Argeş prin care aceştia cer desJi-pirea Comunei lor de la cea vecină.
D. Cantemir roagă Camera să proceadă la votarea indigenatelor cerute de ani de zile şi care aşteaptă votul Camerei.
D. Voinov cere dosarul prin care s’a vîndut pentru 110.000 lei d-lulTache Anas-tasiu o moşie a Statului care f usese adjudecată tot asupra d-lul Anastasiu la licitaţie pe preţ de 160.0C0 lei.
— Interpelarea d-lul Flava s'amână pentru Marţi.
D. Butculescu cere ca Stalul să dea 8o-cietăţil de ajutor mutual un alt teren de cât acela care i s’a dat la 1864.
D. Kojfaluîceaiiu intervine ca să se voteze o pensie d-lul Dim. Miclescu fratele Mitropolitului defunct în vederea serviciilor aduse ţârei.
La ordinea zilei indigenate.
D. IV. Fleva citeşte o petiţiune relativă la rentă al cărui text se poate vedea Ia informaţii.
Se votează mal multe pensiuni neînsemnate.
La ora 4 1/2 şedinţa se ridică.
Un spectator
ZEFLEMELE
Indignai ic
Citim în Telegrafundescul:
■Nu numai că oposiţiunea tm vrea să vază cât de gravă e siluaţiunea : nu numai că nu vrea s6 mal lase ceva din ne norocitele apucături ce-a contractat, dar încă înaintează p'această cale. Din răO, o-posiţiunea cade în mal râu în loc să se îndrepte.
E de tolerat o asemenea stare de lucruri ? Se poate îngădui unul pumn de oameni — care nu ^eprcsintă nimic — să ţie ast-fel pe loc o ţară întreagă ?
Evident că nu. Dar pentru a T readuce în simţiri, nu există alt mijloc de cât o puternica presiune din partea opiniu-nel publice. Numai ea e suverană în asemenea materie, numai ea poate fara tiranie sâ îndrepte râul.
D'aceia facem din noO apel laopiniunea publică se se deştepte; siluaţiuneae cu deosebire gravă; încurcăturile cresc în jurul nostru şi trebue să veghiem bine. In asemenea vremuri naţiunea nu poate să aibă mal bun ştejar de cât pe dânsa însăşi.
Să veghieze dar !
Adică danciul de laT. F. face apel la indignaţii.
Aoleo, Românica! Mânca-’ţl aş.... bâta !....
Această povaţă a fost urmata de Sun început de execuţiune.
Şatra de la T. F. (nu citi travaux forcâs) a răsturnatdeja tingirile spoite de d-1. F. (nu citi.) şi familia, pre-
cum făceau enicerii când plecaO la rezbel.
D. Săveanu, prefectul judeţului Ruina se află in capitilă unde a fost chemat de d. I. Bratianu.
•
D. Antonescu Remuş a fost numit de primăria Capitalei în postul, din nou creat, da inginer şei al grădinilor şi plantaţiunilor municipale
Bugetele bisericelor do mirdin Capitala erau până acum supuse primăriei numai pro formă.
D. Gâmpineanu a luat măsura ca pe viitor acele bugete se fie supuse unui examen serios şi a numit pentru acest sfârşit, o comisiune compusă din d-nii Hernia, Ştefan loa-nide şi Mavrus.
•
Au fost aleşi raportori ai bugetelor :
D-uii Costinescu, pentru bugetul Ministeriului de rezbel,
Chiru, inginer, pentru bugetul Ministerului Agriculturei, industriei, comerţului şi domeniilor,
Mihăescu Porumbaru (ploşniţă) pentru bugetul Ministerului Afacerilor străine,—V. Lascar pentru bugetele Ministeriilor de Interne şi de Justiţie.
C. Dimitrescu, pentru bugetul cultelor şi instrucţiunei publice, şi
Lupulescu, pentru bugetul lucrărilor publice.
Raportorii bugetelor datoriei publice şi ministerului financelor nu sunt încă numiţi.
Raportor general va fi, dupe tra-diţiunea colectivistă d. Eag. Costinescu.
D'abia s'a votat cele 01 de milioane
şi sălaşul, cu bulubaşa cu tot, se pune pe indignaţie.
Staţ’, balaurilor, câ ne indignăm şi noi. Şi atunci sâ vezi chef... de şi s’a scumpit rachiul.
Un ţigan
(care nu scrie inca la T. F).
M.	S. Regele a acordat azi o lungă audienţă d lui general G. Anghe-lescu, comandantul ânteiuluî corp de armată (Craiova).
Generalul G. Anghelescu pleacă diseară pentru a merge la postul seu.
•
Secţiunile Senatului s’au ocupat azi cu legea pentru creatiunea a trei noi catedre la Facultatea de medicină din Bucureşti şi numirea d-lor doctori Asaky, Babeş şi Kaiin-deroglu ca titulari ai acestor catedre.
In secţiunea a 3-a legea a întâmpinat o foarte serioasă opoziţiune.
Am avut dreptate eri d’a pune în îndoială chemarea d lui general Dunca în Bucureşti. Dovadă că azi d. Ion Brătianu a chemat la aparatul telegrafic pe d. Em. Culoglu, prefectul de Constanţa, şi ’i a dat ordin se însoţească pe generalul Dunca într’o cercetare ce trebue se facă pe toată întinderea graniţei de uscat româno-bulgarâ.
Măgarul lui Buridan a murit de foame între două legaturi de paie. D. Brătianu o se ramâe fără direc- ! tor al penitenciarelor între cei zece candidaţi ia acest post.
Azi dimineaţa numirea d-lul Luca ■ lonescu, prefectul de Muscel era aproape sigură. Astă-seara d. Brâ-tianu se apleacă către un nepot al seu, un oare-care Lerescu din Argeş.
D. Nicolae Fleva a adresat în şedinţa de azi d-lui Prezident al Camerei următoarea cerere :
Vâ rog respectuos sâ bine-voiţl a interveni pe lângă onor. Minister iu de finanţe ca sâ dea următoarele ştiri din scriptele şi registrele Ministerului,fiindu ml necesarii nişte asemenea ştiri atât pentru discutarea bugetelor cât şi pentru o interpela-ţiune.
Rog sâ mi se facă cunoscut;
L Unde şi la ce epocă s’a făcut iie-care emisiune de rentă arătându-se fie-care
epocă şi fie-care cantitate vândută în mod precis şi lămurit. — Aceasta pe anii 1882, 1883, 1884, 1885 şi 1880.	(
2.	Cu ce agiu s’a vândut fie-care cantitate emisă şi fn ce parte s’a trecut profitul statului din aceastădlferinţă de agiu.
3.	Dacă cu aurul obţinut pe renta emisă
s'aQ făcut direct plăţile de câtre stat în aur; când, unde şi câlo din aceste plăţi s'aQ făcut?	I
ULTIME DEPESI
AGENŢIA HAVAS
Vlena, 5 Martie. — Frendemblatt vorbind despre victoria repurtată de regenţă asupra revoltaţilor, spune ca evenimentele ce s’au piodus ar trebui sâ fie pentru Regenţi o însciinţare preţioasă şi sâ’i facă a înţelege că trebue sâ caute sâ ajungă la o înţelegere cu Poarta, şi apoi cu puterile. Ziarul vie-nez adaogă câ e de interesul Regenţei sâ se desfacă cât se poate mal iute de orf-ce speranţă de dominaţiune în profitul exclusiv al unui partid politic.
Solia, 5 Martie. — Riza-bey a fost primit de membrii Regenţei şi de ministrul afacerilor streine; apoi a început să viziteze pe agtnţil diplomatici.
Riza-bey spune că sfâtueşte ambele partide să se înţeleagă, spre a elabora un program comun şi să se silească a câştiga bunele graţii ale Rusiei făcând de urgenţa oare-cari concesiuni amorului propria al acestei puteri. Insistă mal cu seamă In favoarea numirii unui ministru de resbel care să aparţie armatei ruseşti şi spune câ va arata mal târzia cele-lalte concesiuni ce sunt de făcut.
Guvernul bulgar a răspuns că conduita,ti ecutâ a Regenţei a probat lumel, dorinţa sa serioasă de a ajunge la o Înţelegere cu Rusia; că agentul săa la Constantinopol primise toate concesiunile presintate de Marele Vizir, pe cât ele a a fost compatibile cu interesele Bulgariei; şi In fine câ contează mult pe bunele inlenţium ale lui Riza-bey ale cărui sfaturi guvernul e foarte dispus a le urma.
BIBLIOGRAFIE
Lai Martie va apare în;Bacău No.ldinre-visia Magusimii Literar. Abouamentele: (se plătesc tot-dVuua înainte) pe l an iei noi 10 ; pe 1/2 an lei 5.50 ; un No. 1 lefl.
Din sumarul No. 1. Sandu, novelă. — Pe un album, poesie. —Cum e Tauda, aşa şi Manda, com. 1 act. — Erl-Azl-Mâiue, p. — Monologul unul cerşetor. — Viaţa Iul Alexandru 1.—Poveste.—Legenda rânduneiel. —Negustorie Ţigăneasca, anec. pop. Şarade, ele. etc.
D-nil cari se vor abonaşi vor trimite banii înainte de 15 Februarie ia administratorul revistei, d-1 De la Bacâd str. Focşanilor, vor primi un roman sau 100 cărţi de visită. Toţi abonaţii afl drept la premii e pentru desJegarea şaradelor şi uii scăzâ-mânt de 20 0/o la toate cărţile anume publicate prin revistă.
NB. Sperăm că cele-l-alle ziare şi mal cu seamâ revistele, vor bine-voi a reproduce ucesL anunţ, pentru care le mulţumim mai de'naiute.
A eşit de sub tipar: Cercetarea căuşelor ei Remediului inecurlloa si de-j>uncriior din bnsiuul superior al Prahovei de P. S Antonescu-Uemusi inginer si profesor de Economia Silvica.
4. Care este regula cu care sâ plătesc cup. anele datorite de stat fn sLrăiuătate, prin cine s’a făcut şi să fac aceste plăţi şi contul detailat al costului de agiu pentru diferitele plăţi făcute, arătându-se bine Înţeles şi data lor.
Primiţi d-le Preşedinte, asigurarea înaltei mele cousideraţiunl,	(
IV. Fleva ,
www.dacoromanica.rĂ
B0ALELE SIFILITICE
IXepulinla bărbăteasca
Vindeca după cele mal noul metode, radical, fara durere şi împiedicare; după experienţa de 17 ani. Specialist in boale lumeşti
DR THOR
Strada Franclin No. 6, aproape de grădina Episcopiei şi de fotograful Szuliosy. Consul-iuni de la 8 diminea ţa până la 8 seara.
Sofia H. Stânescu ca soţie, Tache Stănescu ca frate, Mar ia G. Stănescu, Hareti F. Stânescu, Rristache Stoenescu, Sântia Stoenescu, Giţia Constandinescu, Anghe-lichia Constantinescu, Ioan Stoioescu, F.-lena I. Stoicescu, Costicâ Tosca, Naie G. Tosca, Alecsandru Tosca, ca cumnaţi şi cumnate,apoi Mihail G. Stănescu, dr. Ioan Cloje, Maria Stoicescu, Mihail T. Stănescu, Victoria M. Stănescu, George T. Stănescu, Ecaleri na T. Stănescu, Sofia T. Stănescu şi Eugenia F. Stânescu, Hareti T. Stănescu Vasile T. Stătescu, Dimitrie T. Stănescu Elena T. Stănescu, ca nepoţi şi nepoate cu inimatnfrânlâ dedurere aducla cunoştinţa amicilor şi cunoscuţilor grabnica încetare din viaţă domnului
HARALAMBIE STÂNESCU
Mare comersant în Ploeşlî, Membrul Comitetului judeţian de Prahova, Cavaler al ordinului «Coroana româniei», care în e-tate de 56 ani a murit în 20 Februarie, stil vecliiQ, la 9 ore seara. înmormântarea va avea loc Duminică la 23 Februarie p. m. cortegiul va porni din casele proprii.— Pioeştl, Strada Braşovenilor la Cimitirul «Viişoara«,—Toţi amicii şi cunoscuţii sunt rugaţi aprimi acostă tristă inştiinţare ca invitare la asistarea ceremoniei funebrale.
Pioeştl 21/2 1877..
mmnui
PREA IMPORTANT!!
LA MAGAZINU CARAPATI
Au eşit de sub tipar Nou de tot şi ceva rar Frumoasele Mărţişoare Pentru Doamne şi Domnişoare De argint şi imitaţiune Pe care se scrie ori ce nume.
BUN SI NU SCUMP
Prima fabrica de conserve naţionale
fondata la anul 1879 sub firma
C T. CH RISTOFOR
LA MARINAR
Calea Victoriei, 100 vis-â-vis de Cişmeaua roşia sub Jokei Club
Asortiment complet pentru post
Icre de cbefal.
Icre în ceară de laigan.
Icre negre de rusia.
Halva de indrinea.
Mânâtărcî albe de rusia. Caracatiţă grecească.
Marinată de midie.
»	» stridii.
Măsline dulci.
Raci la cutie.
Smochine de smirna.
Uiel de nuci.
NB. Asemenea posed crema de Călimă-neşll (brânză) ghiuden de Botoşani.
Rog dar pe onor. public a nu perde oca-siunea şi a vizita acest magasin spre a se sonvinge de adevăr.
Cu stima
C. T, CHHISTOFORU.
TEATRU DACIA
MARE SUCCES!
ZEFLEMELE
Ultimele patru represenlaţiunî simt: Duminecă 22, Marţi 24, Jouî 26 şi Sâmbătă 28 Februarie 1887
D-R M. SCHACHMANN
Veeliiu Intern al Spitalelor din Paris
Hotel Frascati (Otetelechano)
Orele de consultaţiune de a 4 — 6 p. m
MICHAIL A. BESTELEI
Licenţiat în drept
Fost prim-presedinte dc Tribunal si procuror la Curtea de apel din Bucureşti reluând profesiunea de ADVOCAT s’a stabilit în Bucureşti No. 12 — Strada Pitar-Moşiu — No. 12
CASA DE SCHIMB
ALEI GR. 10W0 & B. MARCO
Strada Llpwcanl, No. iS bi«
Bucureşti, 21;5 Februarie
0/0 I
VALORI
FONDURI DE STAT ROMAN
Renta rom. per. 1875 5 Renta rom. amortis. 5 0/0 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 1884	7	0/0
Impr. Openheim 1866 8 0/0 Agio
împrumuturi de oraşe Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Iaem idem din 1884 5 010 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 VALORI DIVERSE
Scadenţa
cuponelor
Or
0<
Ap 1 1 Ap 1 1 Mai 1 No 1 Ian 1 Iul Idem IMarlSei 1 lan 1 Iu
Ian 1 Iui 1 Mai 1 Nr
Târg lit curs mediu
88
92
821/2
21 1/4
69
90
85
Credit Fonclar Rural 7 0/0 Idem	Idem	5 0/0
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem	idem	6 0/0
Idem	idem	5 0/0
Cred. Fono. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cas. pens. fr. 300. 10
l Ian 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem 1 Mal No
981/2 82 1/2 951/4 88 1/2 78 71
too
EPOCA —
22 FEBRUARIE
TAMAR INDIEN
FRUCT LAXATV SI RKCORITOR
preparat de
ANTON ALTAN FARMACIST
Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podophilina, aloes, seamonum Ialapa etc etc.
DEPOU LA ,,FARMACIA LA AURORA"
Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti
De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţă Baca fi.
PREŢUL UNEI CUTII 2 I.EI
sataur
NUMAI 10 LEI
CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
PORTRETE
IN
mărime naturală
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURAEĂ
Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea tu cel mult 10—14 zile.	s
Fotografia remâne neatinsă.
Asemănare fidelă se garantează.
La trimeterea fotografiei trabue alăturat şi costul.
Atelier artistic premiat Siecjfrioci GrocLascHer WIEN	II. Grosse Pfai'rgasse 6
wm
——————
RECOMANDAM
ATELIERUL DE TAPIŢERIE
CONSTANTIN fel FĂ O OUI
— A'y. 15, Caiet Dorobanţi, A o. Io —
Ef* ctueazf tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere Intr’un mod elegant, In toate stilurile şi orl-ce lucrări de tapiserie.
Fireturile moderate, osecutiunea la tiinpul Hotărât.
CONSTANTIN SIROCHt.
M. SCHWARTZ
OPTIC
Strada Carol I No. 22
OciielarI cu sticlele cele mal fine, fabricaşi după indicaţiunile medicilor 0-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru iudulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate.
PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE
S. EMANUEL
No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda
Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl ctc.
SPECIALITATE DE LAMPEURI
Deposit de mobile ou preţuri escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.
„LA CÂINELE NEGRU“
MAGAZINUL DE DBOGUERIE
COLONIALE SI DELICATESE
CAROL GERSABEK
SUCCESORUL LUI J, OVESA
Semânţă de Trifoi adevărat de Lucerna în prima calita-ta. Specia cea mal productivă şi resislentâ in or ce canlit.
DE ÎNCHIRIAT
De la Sf. Gheorghe viitor CASA d-lul V. HIOTT din Str. I.utcrmia No. 15, n-o-bilatc si ncmobilalc având 22 camere, grajd de 10 cal. şopron de 5 trăsuri 2 pim nişe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Asemenea şi de arendat de JaSf. Gheorghe viitor mo;ia d-sale Copaciu din districtul Vl -şca plasa Glinişte.
Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar în toate xdele de la orele 8 de dimineaţă până la orele 5 seara.
PUBL I C I TATEA Z 1 A R ULUI „ E P O C A“
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, Nc. 3
ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMISTRATIA ZIARULUI
In Paris: la AGENCE HVAS, place de la bourse, No. 8.	AGENCE LIBRE : rue Notre Dame des Victoires Nr. 50 (Place d® la Bourse)
pentru Paris , Francia , Germania, Austro - Ungaria, Italia si Marea Britanie.
POMI RODITORI ALTOITI
DE DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI
Renumite calitati si difer, etati se afla de vanzare
_________LA	_________
GRADINAI
Amilii» llriislcu
mm urmii
Sub Icoană
Str.PolmaNo.l04
Aproape do biserica Icoanei. Premiat cu l-iu preţ: «Medalie de aur» la concursul agricol al comitiului de Ilfov In anul 1881 si 1882, pentru noile varietati de pere renumite:
REGELE SI REGINA ROMÂNIEI, MINAI BRAVII, ŞTEFAN CEL MfiRE SC L.
precum si pentru alte specii
Asemenea premiat cn primul preţ: ,,Diploma de onoare clasa /-iii" si la expoziţia Cooperatorilor romftnl în anul 1883 pentru mai multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe.
Sunt 28 ani de când ma ocup cu pomologia, pus fiind tu dorinţa unul scop. Dorinţa scopului meu a fost si este, ca sa vad întreaga Românie â’a fi imbracala cu cele mai bune fructe din toate speciile, ram,tind ea mândra vis-a vis de cele-lalte State în privinţa calităţi fructelor, si ca sa pot face de a mi se realisa dorinţa, m’am tiotarat a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei de a fi pe viitor numai cu jume-tate prelz, ca prin aceasta reducţiune sa poala a cumpără oricine, iar pentru cele 15 specii de pere, produţiunl noi ce nu se prevede in catalog, adica Regele st Regina Romanici, Mi hui Bravu, Slefan-vet-Mare s. c. /.acestea se vindeau cu 10 lei pomul,acum insa va li numai cu 5 lei.
Preţu Ipomilor se poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adre-.a prin epistole la zisa gradina si indata li se va trimite.—
Tiu pul plantatului pomilor pentru primăvara a sosit, si cu cât pomi se va planta mai de timpuriu cu atâta este mai bine —
Domnii amatori sunt rugaţi a mi trimite comandele cât de timpuriu ca se pot a ie riniit’e la timpul cuvenit.
Singura Scoală de musica vocală si instrumentală in ţară, autorisată şi probată de inaltul guvern a d-lui profesor
ANTON KNEISEL
BUCUREŞTI
— No. ii, Calea Victoriei No. ii — Această şcoala (tind prevăzută cu mal mulţi profesori se pot prada lecţiunl de musica vocală şi de or ce instrument pentru modesta sumă.
de 15 franci pe luna de la 1/13 Maiu va II şi un curs saparat in fie-care Dumică după ameazapentru pa tru mâini trios qualretele etc. ta care nu se primesc de cât Elevii cei înaintaţi pentru acesta 10 fr. pe luna inscrierile se fac in toate zilele de la 8-9 a. m. si de la 3—8 după ameaza.

NB. Cazinul se Închiriază pentru baluri nunţi etc.
avis importam
MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI
Albe si IVecji-o
cu 50 b. litru.
Se vinde mal eftin.de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public
MARE CAZIN SOTIR f
No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. 12
Aranjat din nod foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci.

CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 17 Februarie 1887
VALORI	Cump.	Vând.
5 0/0 Renta amortisabilâ. . 5 0/0 » română perpetuă.	911/2	921/2
6 0/0 Oblig, de Stat(Rur. conv.l	821/2	831/2
lmpr. cu prime Bucur, (lei 20) 7 0/0 lmpr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig.Casei pens (1. 3o0)	32	35
	09	70
	190	205
7 0/0 Scrisuri funciare urbane 5 0/0» » »	781/2	791/2
6 0/0 » » »	90	97
5 0/0 » rurale »	83	84
5 0/0 » » »	98 1/2	991/2
Aur contra Argint sau bilete.	20	201/2
/f
DR STAUCEANU
Piatia-Amzi Xo. î
DE MIM
Doua perechi casse în Bucii, resci, • cartier central, pe o întindere de 2000 şi mai bine m. p- in cari se coprind, clădirile, gradina, ilorarie, bai, etc. Peste 40 saloane şi camere afară de cdlinia, grajd, şopron, 4 pimniţi instalaţie de apa, iluminaţie cu gaz, sonerie electrica etc. Pentru plata se fac inlesniri prin buna intelegere.
Informatiuni la Administraţia acestui Ziar.

„PRETURI FOARTE REDUSE"
Singur» fabrica autorizata de în» cuta torul d-nul Prof. Meidtngcr pentru
SOBE ME1D1MGER
H. Heim, Viena, I.,
Karnthnerstrasse *0 — 42 Patentă imp. reg. de la i8S4 SINGURA
Sucursala generala în Bucurest
Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României
Sobele acestei fabrici sunt premiate cit cele d'intâiu premiuri: Viena \ 13, Rasei INII, Paris IS11, Seclisitatis f 17S, VVelsfSIS, feplitz. 4 SIS, Viena 4SSO, Eger 4 8 81 si Trieat 4884 ?
Acesto sobe sunt întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, institutul Ileliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania do Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt intrebuintale ia Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand Hâtel; in laşi, HOlel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme.
----------------------- Preferinţa acestor sobe este
u r l n I li f r o nrrm I asa de mare in cât se găsesc l* LIM!NUfcK*Uf EN 'pretutindeni imitatium.
\rfLX U	|i n îi V V / Prevenim deci pe onor. Pu-
•>	n l I Bl vV\\| blic se se ferească de schimba-
*■------*-----— jm '"V ţ rea fabricaţi unei noastre du-
rabile si exacte de imitaliupi de tot felul, tie recomandate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem.
Numai acele la care pe interiorul ustdor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate.
ProMpecte i-u preturi reduse gratis si frauco.
ULTIMA ORA
DIN NAUNTRU
Guvernul a presintat azi Senatului, cerând examinarea şi votarea lui de urgenţă, un proect de lege pentru organizaţiunea miliţiilor
Una sau doue din secţiunile Senatului au priimitdeja proectul.
Era foarte nostimă de vezut surprinderea generalilor, în activitate de serviciu, care fac parte din maturul corp când s’a citit Mesagiul Regal privitor la acel proect. Nici unul, nici chiar şeful marelui stat major, generalul Fălcoianu, Moltke al României, nu avea idee de ce e vorba.
Ni se pare că organisaţiunea miliţiilor este una din cestiile militare cele mai importante, asupra cărora şefii armatei noastre trebue se fie consultaţi.
Nu cum-va proectul de lege o fi fost furnisat de d. Eug. Carada ca un vulgar drum de fier cu cale strîmbă?
Agenţia diplomatică a Bulgariei ar fi notificat, se zice, azi guvernului nostru că intrarea teritoriului bulgar nu va mai fi permisă, chiar
pentru aşa zisul trafic de frontieră, de cât persoanelor posedând pas-porturi în regulă. Autorităţile bul gare nu vor mai ţine nici o seamă de biletele de 48 de ore care, conform unui obicei vechiu la toate graniţele romîne, se liberez da către comandanţii de puncte.
Se zice din nou că d. Stătescu are de gând se facă în curlnd nume roase schimbări în magistratură.
D. Ion Brătiunu care n’a putut să plece cu trenul obicinuit după a-miazi al liniei Bucureşti-Verciorova trebuia se plece cu un tren special
la 5 oro.
Trăsura prefectului poliţiei cu o-bicinuitul Ghiţa pe capră şi cu mai multe colete d’intre care o dami-giană (pentru ţuică negreşit) aştepta înaintea Senatului.
DIN AFARA
Primim de la un corespondent al nostru din Giurgiu următoarea scrisoare cu data de azi 21 Februarie:
Iu llusciuk, capii revoluţionari /.ankovisli suni prinşi si judecata lor a si început. Se zice ea paînn mâine totul ya li sf ursit si
ca cei condamnau la pedeapsa capitala vor li eseculati.
Se spune de calatori sosiţi azi dimineta din Itusciiik, cn dintre militai'ii din ambele parii sunt vre-o 28 morţi între eaire si ii o-literi si vre-o 25 rauiiti. I>inti*e civili sunt vre o 6-7 morii.
Ni se comunică din Rusciuk :
Consiliul de resbel s’a întrunit azi la 2 ore în localul Prefecturei. Se-dintza n’a durat de cât o ora. S’au pronuntzat 15 condemnatziuni la moai’te si vr’o 30 la 15 ani de munca silnica.
Intre condemnatzi sunt si unii dintre insurgentziirefugiatzi în România. Ast-fel căpitanul Benderoff este con-demnat la moarte.'
Executziunea era fixata pentru asta-seara la 6 ore; inse după inter-ventziunea unuia din reprezentantzii streini (al Germaniei se crede) o a-mânare de 24 ore a fost acordata con-demnatzilor pentru a le permite a face recurs în gratzie la Sofia.
Sentintza a fost citita în toate res-pintiile si pe pietzele si stradele principale ale Rusciukului.
Asemenea din Rusciuk ni se scrie că dupe ştirile primite acolo din Sofia, convocarea Sobranieî este iminentă. Nu se ştie bine pentru care dată se va face convocarea dar în nicî un caz această data nu va fi mai departe de cât acea de 10 Martie.
Paris, 5 Marlie. — Triburi din Maroc au făcut prisonier pe uo călător francez, M. Bauls.
Coiislaulinopol, 5 Marte.— Yusuf Riza parlisan al Rusiei şi favorit al Sultanului va fi trimis la Livadia spre a saluta pe Ţar.
Madrid, 5 Martie.— Circulă sgornot că generalul Castello, aclualul ministru de resbel, va fi numit guvernator a Palatului.
Londra, 5 Martie.— Ziarele engleze au reînceput atacurile lor In contra Rusiei.
Se zice că guveruul englez negăsind sprijin la Poarta pare dispus a face oire-care concesiuni Franţei cu scop d’a ajunge la o soluţiune a cestiunel Egiptului.
(.Agenţia Libera).
SPECTACOLE
MARELE CIRC SIDOLI
IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY
Strada Fulit/.ii \». ţ
Mâine Duminică la 22 Februarie 188 7
DOUE MARI REPRESENTATIUNE
din domeniul artei ecueslrice superioare, dre-surei de cai, productiunilor pe coarda, gimnas tiea, balet si pantomime.
UNA LA îi ore p. ui.
SI UNA LA H 1/2 ore seara.
DESCHIDEREA CASEI LA 7 1/2 ORE SEARA
ÎNCEPUTUL EA 8 1/2 OUE SEAIIA
Mâine Luni 23 Februarie MARE RFPRESENTATIUNE ESTRAORDINAFA SOCIETATEA FILARMONICA KOMAAA
SALA ATHENEULUI
Duminica la ii Februarie 18 87 PRIMUL
CONCERT SIMFONIC
PROGRAMA:
i. Simfonie, op. 2ti (prima auiliţiune) Goldmark,—(Nunta ţărănească, lăndliclie Ilochzeil),—al Marş nupţial, Variâţiunî,— b) Cântul miresei. Intermezzo, - c) Serenadă, Sclurzo,— d) In gradină, AndaiiLe,— e) Danţ, Finale. — 2. Preludiu din «Maa-fred» Reinecke. — 3. Serenadă, Haydn —
4.	Scherzo din visul unei nopţi de vară, Mendclssohn. — Uvertură din «Oberon», Weber. — Orchestra va li dirigeată de d. , Ed. Wachmann.—începutul la 2 ore p. m. ___________________
i l ipop,ruliu zinrtdui «EI’OCAi
www.dacoromanica.ro