ANUL II No. 372 A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ, 21 FEBRUAR (5 MARTIE) 1 88 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A Fin-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-CAUNA ÎNAINTE l\ BL'C’l'RFSCI La casa Adniinistratiune IN TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni “>0 lei, 3 luni 10 lei 1\ STREIN A TATE: La toate offlciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 hr e lum 25 lei IA PARIS: Segasestejurnalul cu ISCem. numerul, la Ki09ciil din rup Mon*m»nre 113 Bulevardul St. (iermain No. S4. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA Grigore VENTURA Prlm-redacto.- responsabil O SOLUTIUNE GRABNICA EVENIMENTELE DIN SILISTRIA SI DlN RUSCIUK I PENTRU CE? MESAGIUL IMPERATULUI WILHELM FEMEIA MORTULUI GUERRA AL CUCHILLO La începutul secolului, Spaniolii erau asediaţi de Francezi în Sara-gosa. Generalul francez, aflând că Spaniolii nu mai aveau nici apro-visionamente nici muniţiunî, invită pe şeful lor a capitula. Iar acesta îi respunse că nu numai nu va capitula, dar că dupe ce nu va mai putea face resbel cu puşca, atunci va începe resbelul cu cuţitul. Aceste vorbe spaniole : guerra al cuchillo au ajuns proverb pentru a califica o luptă crâncenă, neîmpăcată, fără milă, Şi aceste vorbe trebue se fie deviza noastră. Precum o zicea eri amienl nostru d. Iancovescu în coloanele a-cestuî ziar, nu putem avea acum alt scop, nu putem primi acum alt plan de campanie de cât lupta împinsă până la eestrem, prin toate mijloacele şi cu toate urmările ei. Nu putem fi opriţi, şi nu ne vom lăsa se fim opriţi de consideraţiile vagi, de banalităţile care găsesc în asemenea caşuri un ecou sigur în inimile philistinilor politici. Pentru noi, a lăsa pe d. Brâtianu la putere în timp de pace, ar fio greşală. Dar a permite menţinerea ; lui în vremuri tulburate e o crimă. I Aci nu încape chestie de partid, e vorba de o datorie patriotică. lnimele naive au putut crede un minut că d. Brâtianu nu va îndrăzni a arunca ţara în pericole pentru a’şî j scăpa portofoliul. Noi nu am îm- j părlâşit această iluzie. Oameni mai ! puţin naivi au nădăjduit că cel puţin Regele va pricepe situaţia, sau pentru a zice adevărul, nu se va mai face că nu o pricepe. Şi această speranţă a fost înşelată, de şi cu mult mai întemeiată. Şi \ zicem mai întemeiată, nu pentru că credem Regele mai iubitor de ; ţară de cât d. Brâtianu. Amândoi sunt în aceaşi doagă. Dar se putea nădejdui că Regele, expunând mai mult de cât d Brâtianu în caz de neizbândă, va fi mal prudent de cât ministrul seu. Cu toată gravitatea acestui argument, Regele a mers înainte, şi pare decis de a nu se desface de d. Bratianu. Şi nu s’au oprit acolo, nici Regele nici d. Brâtianu. Nu s’au mulţumit a declara că sunt solidari şi nedespărţiţi. Guvernul a mers mai departe şi a ajuns până la obrăznicie, când a avut impudenţa d’a cere în Cameră, şi prin presa sa oficioasă, ca toate partidele se se unească cu j densul în împrejurările în care ne aflăm. Cum ? Adecă falitului politic, lipsit de sprijin în lăuntru, lipsit de încredere în afară, omului căruia puterile streine recunosc ca singură calitate politică o imensă duplicitate, şi căruia ţara recunoaşte ca singură virtute civică o nemărginită pehlivănie, acestui individ ar 15 RĂNI IVUJVlEFtlLTL ANUNCIURILE DIN ROMAN!A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I-n Paris: la Agrare Ilavas. place de la baurse, s. Agrare I.ibre. rue Notrc Dame des ViclOfres SO, (Place ilr tu Bourse pentru Paris. Franci». Germania. Anstro-l'agaria. Italia si Knrea Rritanie. jMiunciuri pe pag. fV, linia 30 bani, anunoiuri ai reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 BANI UN NUMER VECHIU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA 8o. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. 8. trebui se încredinţăm destinele ţe-reî când o vorba chiar de existenţa ei? Se pot găsi oameni ca se aibe o idee aşa de nebună şi de nenorocită, dar cei care ar cauta s’o execute ar fi buni or de Mârcuţa or de puşcă rie. Deci datoria noastră este clară, şi drumul ce va trebui se'l percurgem e fixat. Răsturnarea grabnică, necesară, imperios cerută a guvernului e scopul. Iar mijloacele se fie lupta neîmpăcată, fără cruţare şi fără milă. Cei care nu vor fi cu noi în această luptă vor trebui trataţi ca duşmani personali. Nu va trebui se dăm la o parte nici o deciziune, nici o consecinţă, fie cât de extremă, fie cât de violentă. Ori ce mijloc va fi bun, ori ce procedare nemeritâ cu condiţia se ajungă Ia o soluţiune grabnică. Vom vedea dacă îmbuibaţii de la guvern vor putea se susţie lupta, când va deveni într’adever neîmpăcată. Vom vedea dacă partidul-burtă va putea se resiste unui atac, crâncen şi pornit din toate părţile ţârei Şi când, după < laşele culte, poporul va întră şi el în joc, când ţăranul va zice şi el vorba sa, vom vedea dacă Regele, d-nul Brâtianu şi cei l’alţi colectivişti, vor putea încă multă vreme se se impotrivească, mişcare! generale. Guvernul violenţelor nu va putea fi biruit decât prin violenţă. Dec?, la lucru. Alecu A. Bals TELEGR A M E AGENŢIA HA VAS Berlin, 3 Marlic. Scrutinele de halotagil dau resullatele următoare : la [lelclionbach. D. Porsch din partidul Centrului. La Wurzburg, d. Neuredoros, Centru ; la Loban d. Suederos progresist, la Len-nep d. Sohmidt progresist ; la (nume imposibil de citit) d. Melman, socialisL, la Osnabruk, d. Sclieele, guelf. itmlu-lVMa, 3Martie. Comisiunea delegaţiunil ungureşti discutând cererea de credit pentru măsurile \ militare, s a amânat, după cererea minis-Irului de rezbel, până mâine, fiind-că ministrul Afacerilor Streine doreşte să dea oare-care explicaţiunl. Mâine delegaţiunea va lua o holărîre. Berlin, 3 Martie. Astă-zl s’a deschis Reichstagul.Discursul tronului declară că relaţiunile cu cele-Falte puteri sunt aceleaşi ce erau la des-chidereaultimulul parlament. Ordinul Împăratului este de a exprima adunării sa-tisfacţiunile ce i ah causat recente^ mani testaţi uni ale Sfântului Scaun; ele probează interesul bine-voitor ce ’1 are Papa pentru Germania şi pacea sa interioară. Politica străină a Împăratului, zice discursul, e de a lucra la menţinerea păcii cu puterele, mal cu seamă cu vecinii noştri. Reichstagul ar putea da acestei politice sprijinul cel mal eficace votând repede, cu plăcere şi în unanimitate, proiectele de legi cari au de scop a mări îndată şi în mod eficace forţele noastre defensive. Dacă Reichstagul, fără şovăire, fără divisiune va exprima în mod unanim voinţa naţiunii de a întrebuinţa toate forţele sale contra a orl-ce atac ce s’ar produce la graniţa noastră, prin acest vot chiar va mări mal mult de câl prin orl-ce alt mijloc, garanţia păcii; va depărLa îndoielile ce sar i ulea naşte în urma ultimelor desbaterl din Parlament. Discursul tronului anunţă că se va pre-sinta Reichstagului un proiect de lege militar, de buget; accentuează necesitatea unei reforme a impositelor spre a mări veniturile; mal anunţă presintarea diferitelor proiecte de legi polilico-sucialiste. Finele discursului exprimă încrederea Împăratului tn resoluţiunile ce le va u-dopta Reichstagul, căci aceste hoLărtri nu pot da de cât o bază sigură politicei naţionale a guvernelor confederate. Împăratul are speranţa că silinţele pentru menţinerea păcii şi paza siguranţei Ger- maniei, vor fi bine-cuvântate de atot puternicul. AGENŢIA LIBERA V'lcna, 3 Martie. In cercuri politice d’aicl se observă că Mesagiu! de deschidere a Reichstagului nu face declaraţiunl formale 1n,privinţa situa-ţiuncl exterioare. \ lena, 3 Martie. Polilische Correspondenz zice că în cercurile guvernamentale din Londra se crede că rescoala din Silistra lasă speranţe slabe în succesul misiunel lui Riza-bey. Misiunea principală a comisarului imperial era de a împăca partidele bulgare, ca o condiţiuneprealabilă pentru schimbarea guvernului şi ajungerea la alegerea unanimă a unul principe la tronul Bulgariei. Această misiune este acum foarte îngreuiată prin nouile evenimente. lierlin, 3 MarLie. Comisiunea Rursel a ţinut ieri o şedinţă în c re a discutat afacerea imprumuLuluI cu premii a Primăriei din Bucureşti (1869) şi încercarea ce face Comuna din Bucureşti d'a nu se ţine de obligaţiunile contractului de imprumut. Comisiuneaa otărtt de a examina cu de-amănuntul această cestiune şi de a vedea dacă, eventual, nu e loc d'a se lua măsuri de represalii în contra Comunei din Bucureşti. Washington, 3 Martie. Camera adoptase la27 Februarie un bill relativ la construcţiunea unor cruciarl şi torpilori. Ieri, Senatul a exprimat dorinţa ca guvernul se construiască imediat cruciarl răpezl pentru nouă milioane, vase cuira-sate,baterii flotante, canoniere şi torpilori. Pesta, 3 Martie. Delegaţiunea Bulgară a deliberat astă-zl asupra proiectului de credit. Corniţele Ap-ponyi a pus guvernului întrebarea dacă întâmplările din Bulgaria aduc vre-o modificare în politica Monarhiei. Corniţele Kalnoky a răspuns dând asigurări liniştitoare. Luarea decisiuuel în privinţa creditului a fost amânată pentru mâine. Berlin, 3 Martie. In şedinţa d'aslă-zl a Reichstagului, d. Windborstaprotestaicontra alegerel unul preşedinte de oare ce balotagiele nu sunt încă terminate. D. Boetticher, ministru de Stat, a res-puns objecţiunel ce se face contra convo-cărel Reichstagului, zicând că criticarea acestei ^năsurl este o călcare a prerogativelor împăratului şi că membrii Reichstagului nu se pot întruni de cât după con-‘vocarea Iul. D. Richtcr declară că este o cestiune de drept ase şti dacă Reichstagul poaLe ţine şedinţele sale într’un mod valahii cărui 60 oirconscripţiunl electorale nu sunt repre-ziutato. D. Richler menţine deci protestarea d-lul Windhorst şi adaogă că dacă deshateri'.e ulterioare vor arăta de.savan-tagiele acesLel convocări precipitate va fi tot-d'a-una timp d’a remedia la acest rău. RESBOIUL CIVIL IN BULGARIA Vama, 3 Martie. Circulă ştirea aci ca Bendcreff, Saralofl’ şi alţi ofiţeri afl Irecut din România la Silistria. Trei companii a 300 de oameni, 900 peste tot, au plecat eri seară din Var-na spre Silistria. Calafat 3 Martie. Starea deasediO s’a proclamat laVidin. Călătorii ce sosesc în acest oraş sunt escortaţi de agenţi până la poliţie, unde ÎI caută prin buzunare, observând mal cu seamă scrisorile şi jurnalele, apoi sunt liberaţi. Giurgiu, 3 Martie. Iată resumatul faptelor zilei: Azi dimineaţă pe la orele 5 se auzeaCi lovituri de pusei şi de tunuri la Rusciuk. La 8 ore a sosit în Giurgiu un agent căutând pe un oarc-care Cardjef, emigrat bulgar, care locueşte acum în oraşul nostru. Pe la orele li o barcă plecă spre Rusciuk, în care luară loc, acest emigrat, maiorul Panolf şi mal mulţi Zancoviştî. AQ fost primiţi de bastimentul bulgar «Golcik» ancorat în faţagărol din Rusciuk. Curierul poslel, plecat din Giurgiu, nu poate debarca la Rusciuk si a fost nevoii să se întoarcă la Giurgiu, cu giamantanul postai. Allarăm alunei că o revoluţie isbucnise la Rusciuk, că toate autorităţile erad blocate, lirele telegrafice tăiate, cazarmele Înconjurate de săpători. împuşcăturileaă ţinut toată ziua fără întrerupere până la patru ore seara., www.dacoromanica. Se zice că sunt mal mulţi morţi printre care sunt şi copil care mergeai! la şcoală. Pe la orele 3, s’a văzut două bărci e-şind din îmbucătura râului Lom şi căutând a trece Dunărea. Aceste ’bărc sufe-rirâ împuşcături de pe ţărm şi una se ascunse dupe insula ce se află în faţa Rus-ciukulul; cea-l'altâ se lăsă a fi luată de curent şi fu prinsă de bastimentul «Şlobcik» care în acest moment evoluţioneazâ în faţa Rusciukulul, având pe bord maîmull de 80 persoane. Mal toţi fugari! ce se găseai! în această barcă aO fost grefl răniţi, unu a şi fost omorîl. Pe la orele 5, se auzea din Giurgiu acla-raaţiunile populaţiunilor din Rusciuk şi cântecele musicel. Toate comunicaţiile cu Rusciuk sunt întrerupte, nu există nici o siguranţă asupra partidei luptătorilor care sunt stăpâni pc situaţie. Aici se crede în general că cel ce a reuşit e partidul Regenţei. Sofia, 3 Martie. Azi dimineaţa pe la orele 5 trupele afi intrat în Silistria. Căpitanul Cristeii, comandantul rebelilor a fost găsit mort. Partisanil săi atî fugit fără a opune resis-tenţâ. Sofia, 3 Martie. Poliţia supraveghia de mal multe săptămâni urmele şi ramificaţiile unul complot care trebuia să isbucnească astă-zl, cu ocasia aniversării tratatului de la San Stefano. Azi dimineaţă, la Rusciuk nişte bande compuse din foştii ofiţeri bulgari cmigraţ', cari probabil n'aveaucunoştinţă despre înfrângerea mişcării insurecţionale din Silistra şi intrarea trupelor regulate în oraş, încercară se debarce pe ţărmul Dunării din apropierea Rusciukulul. A-ceste bande aii fost primite cu loviturile de pusei ale unul detaşament al garniso-nel şi au fost nevoite să bată în retragere şi în grabă. La Solia astă-zl Poliţia, fie supraveghiând mal de aproape, fie procedând la arestări, a crezut că trebuie se se asigureze contra vreunei acţiuni ce ar putea proveni din partea persoanelor ce aparţin oposiţiel. ( Havan). Calai-Ksi, 4 Martie. Garnisona din Silistria tot mal resistă, căci se aud merei! lovituri de puşti. Giurgiu, 3 Martie. Poştaromânâtrecând la Rusciuk cu ban-dicra albă arborată a fost refuzată. Focurile de puşti urmează. Giandarmit bulgari ce sunt pe mal ad spus, cu lacrăml în ochi că pe slrade zac mai mulţi morţi şi răniţi, militari şi orăşeni. Se pretindea că prefectul şi procurorul din Rusciuk ar fi fost ucişi. Ştirea s'a des-minl.it în urmă. D. T. Ktrgiefl care se alia mal de mult timp refugiat în Giurgiu, a (ost poftit azi la 9 oro de un giandarm bulgar la Rusciuk, unde a şi pornit într’o barcă, care sosind Ia vaporul Gaiupcik staţionat mal departe de ţărm, după cea parlamentat cu comandantul, apoi a trecut d. Kirgieff în barca bastimentului şi a abordai ia mal intrând îu Rusciuk. [Agenţia Libera). io CESTIUNEA ZILEI O soluţiune grabnica Am pierdut aproape o lună de zile în discuţiunl bisantine, pentru a ajunge la unirea tutulor partidelor opoziţioniste. Credem că aceste preliminarii atl durat deja prea mult şi că trebue să sfârşim o dată cu această cestiune a unirii, prin care ne măgulim că vom slabi guvernul actual şi care a dat ca prim rezultat slăbirea opozi-ţiunil. Opoziţiunea din Cameră, întrunindu-sâ Miercuri seara, a numit o comisiune de trei membrii care va avea sâ discute bazele u-nirii cu opoziţiunea d'afarâ din parlament. Această măsură e minunată dacă va grăbi soluţiunca cesliunel, lie într’un fel, fie în-tr’altul. Multe se şoptesc în privinţa intenţiune-lor celor trei membrii din comisiunea a-leasă Miercuri. De şi printre aceste trei persoane, una, d. N. Fleva, s’a rostit necontenit în modul cel mai categoric pentru unire, de şi cel-l’alţl doi s’aQ pronunţat in principiu pentru unire, totuşi se zice că nici unul dintre el în realitate nu vrea să ajungă la unire. Relatam pur şi simplu acest svon, fără a ne crede autorisaţl a bănui intenţiunile secrete ale d-lor Fleva, Maiorescu şi Voinov, Cerem insă ca să se sfârşească o dată cu aceste discuţiunl, care ne enervează, şi ne paralisează mişcările. Evenimentele sunt grave şi inacţiunea noastră nu se poate prelungi. O hotărâre fie înlr’un sens,fie într’altul,trebue luată fără nici o întârziere. Intr'o situaţie gravă ca aceia în care ne aflăm, dacă discuţiunile noastre ar trebui sS se mal prelungească, ţara ar fi în drept sâ ne strige cuvântul lui Mirabeau : Bancruta bale la uşa noastră, şi d-voaslră deliberaţi! EVENIMENTELE DIN SILISTRIA SI DIN RUSCIUC Ostrov Joi 19 Februarie. VSscrifi în grabă fărăa fi sigur ca scrisoarea mea săvăparvie, căci trecerea Dunărei e foarte anevoiasă. Lucrurile s'auschimbatcu totul în Silistria. Astâ-zî dimineaţă în zor de zioă, auzindu-se impuşcălurl pe dealurile din meaza zioă în dosul Silistriel, s’a trimis ofiţer! cu câţi-va oameni spre graniţă pentru a observa ce să petrece. După două ceasuri un sergent a sosit în fuga mare, aducându-ne ştirea ca nişte Bulgari fugari să apropie de lina graniţei. Am plecat cu densul şi în adevăr am sosit când vr’oSsoldaţi bulgari, prăpădiţi de osteneală, să dăduseră prinşi avant-posturilor noastre. Unul dinlr’ânşii care ’mi părea mai inteligent vorbea româneşte şi mi-a zis următoarele : «Noaptea am primit ordin să înaintăm spre satul Kalopetra. Să zicea că trupele regenţei vor sosi de la Şumla şi că ele vin spre a să înfrăţi cu noi. Eram toţi veseli; ni se dăduse rachiă şi vin de băut şi câte o rublă de om. Când să crăpa de zi ne opirăm la câteva sute de paşi de sat. De odată să auziră câte-va împuşcături In dreptul nostru. Un călăreţ să vâzu alergând spre noi pe drumul de la Karaorman. El să opri în faţa comandantului şi ’i zise ceva. Primirăm ordin d’a ne desfăşura în tiraliorî şi d'a ne retrage încet, răspunzând focului dacă să va trage asupra noastră. Aşa şi făcurăm. După o jumătate de oră zărirăm două coloane înaintând spre noi, una pe drumul de la Karaorman cea-l-altă pe cel de la Ienikioy. Noi ne ţinem ascunşi de-a lungul unui şanţ. Gâte-va gloanţe începură a şuera peste capetele noastre. Slobozirăm şi noi câte-va focuri în direcţiunea coloanelor care înaintau. Dar ni se dădu ordin d’a ne retrage spre satul Kisla. Eu şi tovarăşii mei cunoşteam un drumuşor care duce spre graniţa românească la satul Almalâu ; văzând că avem să ne batem cu fraţii noştri, ne âm depărtat pe furişi de compania noastră, şi am pătruns prin zăpadă până aci. Cred că, dacă armata de la Şurnla va urma înainte, în două ore va fi în Silistria». Ne mai având nimic de aflat de la fugarii bulgari, mă întorsei repede la Ostrov şi d’acolo mă dusei pe înălţimea de la Arab-Tabia de unde se poate vedea tot ce se petrece în Silistria. Nu trecu o oră şi se văzu o lovitură de tun tras din fortul Medjidie; se auziră semnalurî şi o mare mişcare să observă în Silistria. împuşcăturile erau rare. Pe la 7 ore văzurăm o grupă de călăreţi venind în fuga mare spre graniţa noastră. Erad vr'o 00, printre care mulţi păreai! a fi ofiţeri. Să auziră câte-va împuşcături şi vr’o câţi-va din călăreţi câzur.. Din locul unde stăm, să vedeau caii celor căzuţi fugând înapoi spre Silistria. Nu ştiu cine a căzut şi cum, şi dacă a căzut pe teritoriul nostru. Pc câl am putut urma cu ocheana, cred că călăreţii trecuseră graniţa noastră. Intorcându-mă la Ostrov afini că sosise ştirea din Silistria că rosculaţii se predaseră. Printre cei ucişi este căpitanul ChristefT, comandantul garni-soanei resculate. Să zice că a fost ucis de trupele sale pe când voea să fugă spre teritoriul românesc. Nu mai am timp să mal ecriCi. Trj, 2 EPOCA — 21 FEBRUARIE mesul meQ aşteaptă şi nu ştiu dacă va putea să treacă Dunărea şi să sosească la timp pentru a da această scrisoare la tren. In momentul d’a Închide scrisoarea, roi să aduce, ştirea că mal mulţi ofiţeri şi soldaţi fugari din Silitria s'au de-sarmat pe teritoriul romăn. O. Giurgiu, i9 Febrarie. Ziua de astă-zl va fi înscrisă cu litere negre în istoria Bulgariei. Sângele a curs pe stadele Rusciukulul. Iată ce s’a Întâmplat. In noaptea de erî câţl-va ofiţeri care comandaţi garnizoana rămasă dupe plecarea trupelor trimise la Siistra, împreuna cu câţt-va ZancoviştI şi agenţi ruseşti s’au Încercat să provoace o mişcare revoluţionară contra regenţei. Ei aQ mers noaptea la cazarmă, împărţind bani soldaţilor şi In zori de ziua aâ ocupat o parte din e-dlficiile publice. Dar autorităţile prinseseră da veste şi se puseseră în capul câtor-va detaşamente de trupe rămase credincioase. La început resculaţii au fost stăpâni asupra siteaţiuneî; ei ocupaseră palatul Prefecturei şi isbutiseră să ocupe şi citadela de la Levant-Tabia. Dar.n’aveafi destule puteri spre a coprinde locurile ocupate. Pe când erau victorioşi, resculaţii trimeserâ o barca la Giurgiu spre â aduce pe câţi va ofiţeri emigraţi, Intre alţii pe maiorul Panof şi un domn Cardjieff. G luptă crâncena se încinse Intre resculaţi şi trupele rămase credincioase regenţei ajutate de cetăţeni. Se Împuşca pe uliţe, din ferestrele caselor. Din citadelă se trăgeau ghiulele a-supra cazarmei ocupate de trupele regenţei, dar distanţa era prea mare şi tunurile de calibru mic nu puteau ocaziona nici o stricăciune. Prefectul veni In mai multe rîn-duri In trăsură pe piaţa palatului administrativ şi se adresă mulţime!, lnvitând’o să se împrăştie. Dar el fu primit cu Împuşcaturi. Se petrecură scene oribile pe strade; s’au văzut copii şi femei căzând sub gloanţe. Pe la două ore sosiră trupele de la Rahova care eraţi destinate a merge spre Silistria. Atunci lucrurile se schimbară. Resculaţii fură respinşi In toate părţile şi şefii lor căutară a scăpa spre Dunăre şi unii spre rîul Lom. Dar parte din eiatffost prinşi, şi alţii cari reuşiseră a Intra In nişte bărci spre a trece Dunărea, aii fost răniţi şi unii chiar ucişi prin focurile ce s’ad tras asupra lor de pe mal. Cu toate aceste, încăerările parţiale au urmat în unele părţi ale oraşului pe seara, dar rezultatul final nu mai poate fi Indoios. Trupele regenţei au rămas stăpâne pe oraş. In momentul când vă scrib aceste rânduri să aud strigăte şi muzică In Rusciuk. Omul meu să Întoarce chiar astă seară, dar e silit să facă un Înconjur atât de mare pentru a debarca afara din Rusciuk, In cât nu sper ca să se poată întoarce până mâine. Amănuntele pe cari vi li'am dat sunt de o exactitate absolută ; ele sunt culese din gura trimesului med care a fost martor ocular. Z. ■ FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (37) ALEX1S BOUVIEH FEMEA MORTULUI PARTEA DOUA (Urmare) VI O serata Ia frumoasa Iza — Nu ştiu... eu merg orbeşte, In fie-care zi mi se arată cum trebue să mă port. — Dar tntr’o zi poţi să dai peste belea... să te vezi o dată cu soldaţi la spate.... ştii ca la Iaşi. — Nu te teme, stăpânul med e puternic.... — Aşa ziceai şi de acela pe care ’l aveai atunci.... Aduţi aminte. — O 1 'ml aduc aminte. Ţ’am spus In acea seara la Întâlnirea din dosul moschee!.... ţ’am spus ; Trebue să mă scapi... Şi noaptea, ai intrat In casa cea mare, m’ai luat din pat; perdusem cunoştinţa... Când Îmi revenii In fire, In bordeiul tăd... am văzut pe cămaşa mea albă urmele degetelor tale... nişte urme roşe... de sânge I Tânărul zâmbi răutăcios, zicând : — Dar astă-zl este alt-ceva ; am ju-fdt că voiu tăcea.,, Vom tăcea stă- BULETIN EXTERIOR MESAG1UL IMPERATULUI WILHELM Publicăm mai sus o telegramă care ne anunţă că Reichstagul german a fost deschis erî, printr’un mesagiu al Împăratului Wilhelm. Din causa stărei sale de sănătate, Împăratul n'a putut d’astă-data se deschidă In persoană Reichstagul, şi e d; observat că mesa-giul n’a fost citit de principele de Bis-marck, ci de ministrul de Stat d. de Boetlicher. Precipitaţiunea cu care s’a deschis parlamentul german, Înainte chiar ca toate resultatele alegerilor de balotagiu să fie cunoscute, circumstanţele exterioare, In care se făcea această deschidere, ’i dâ caracterul unui eveniment foarte tnsemnat. Din scurtul rezumat care ne-a fost transmis, reiese că tonul general al mesagiulul este pacific. In prima parte el se ocupă de politica Interioară a Germaniei, şi indică parlamentului proiectele de legi, pe care va avea să le examineze mai Inteiiî. Proiectul care primează pe toate, este acela al septenatuluî; mesagiul spune că va fi presintat îndată şi fără nici o modificare. Apoi vin cele-l-alte reforme, pe care principele de Bismarck se luptă deja de multă vreme, ca să le Introducă, reformele necesareln sistemul daimposite adică monopolurile, şi legile politico-sociale, Intre care cea mai importantă este legea pentru asigurarea lucrătorilor In contra accidentelor. In cea ce ce priveşte politica exterioară, împăratul declară că relaţiunile imperiului cu cele-l-alte puteri au rămas aceleaşicala deschiderea Reichstagului precedent. Aci e de observat că nu precisează In special, situaţia actuală a Germaniei, faţă cu diferitele State, mai cu seamă In urma ultimelor evenimente, care ab făcut ca situaţia generală să fie mult mai acută şi mai neliniştitoare de cât In momentul când s’a deschis ultimul Reichstag. Un fapt demn de notat este omagiul adresat Papei, pentru intervenţia sa In favoarea septenatuluî In ultimele alegeri. Şi într’adevăr este curios a vedea pe un monarrh protestant, cerând şefului religiunei catolice să in-tervieln afacerile interioare ale Statului, şi mărturisind aceasta printr’un mesagiu imperial. Terminând, mesagiul relnoeşte declaraţia făcuta lu mai multe rânduri, că politica exterioara a împăratului, este Îndreptată spre menţinerea pacei cu toate puterile, şi mal cu seamă cu puterile vecine, şi ca mijlocul cel mai eficace pentru a ajunge acest scop, este d’a vota septenatul. După cum se vede mesagiul nu conţine nici o declaraţiune nouă sau neaşteptata, şi pare că lumina începe a se face asupra adevăratului scop al ultimei campanii electoral». Principele de Bismarck, voia să obţie un Reichstag care să-l voteze nu numai septenatul, ci şi cele l’alte proecte ale sale, mai cu seama monopolurile. Nu se poale încă zice sigur că şi-a atins scopul. A obţinut o majoritate pentru septenat; această majoritate Insă este puţin Însemnată; de 10 sad 15 voturi, după cum ne spune o telegramă din Berlin, In urma resultatulul balotagielor. E dar probabil că noul Reichstag, II va face multe zile amare, după expresiunea ziarului La Răpu-bligue Francaise. X. D Stâtoscu, Ministrul Justiţiei, a f>rimit o petiţiune din partea unui nsemnat numer de notabili hrăileni nerîndu-i se a nu deplasa pe actualul prezident al tribunalului de Brăila şi mai ales a nu’l înlocui cu vestitul prezident de la Botoşani, d. Ghr. Pilat. Ca de ciumă fuge toată lumea de d. Pilat. INFORMATIUNI D. N. Fleva s’a întâlniteri !a 4 oro şi jumătate cu d. Dim. Brătianu, sprea’i face cunoscut ce să hotărîse în întrunirea de la d. Marghiloman în privinţa unirii. X Aflăm că d. Lupu Kostaki a cerut de la d. Brătianu 3000 de franci pe lună case rămâe prefect la Botoşani. D. Brătianu mai întâi a refuzat categoric. Acum în urmă însă se zice că ar fi făcut toate concesiunile prefectului de Botoşani căci d. Lupu Kostaki a luat angajamentul faţă cu preşedintele consiliului, să lucreze pe o-poziţia din Botoşani dacă i se dă cei 3000 de franci. Opoziţia din Botoşani nu cere nimica pentru a lucra pe d-1. Kostake [Lupus în fabula). X Interpelarea pe care era să o adreseze d. N. Fleva ministrului de finanţe în privinţa emisiunelor de rentă şi a agiulu', va fi desvoltată de d. Tache Ionescu,d. Fleva avend alte interpelări de adresat guvernului. X Suntem rugaţi a declara că ştirea răspândită că Prinţul Em. Vogoridi ar fi fost primit în audienţă privată de Împăratul Rusiei este neexactâ. X D. Manolescu, mult vestitul procuror, tâgădueşte că ar fi oferit d-luî Stătescu demisiunea sa pentru a ’i înlesni răspunsul la interpelaţiunea d-1 ui N. Fleva. Ar fi fost şi de mirat un asemenea act de delicateţă din partea d-luî Manolescu. X Un intim al Ministrului Justiţiei şi în acelaşi timp înalt magistrat, zicea azi unui amic al nostru că d. Stătescu va face pe d. Fleva sei treacă gustul interpelaţiunilor. Avis d-luî Fleva. Expresiunea întrebuinţată de intimul Ministrului Justiţiei prea seamănă cu expresiunea populară franceză : Faire passer d quequ’un le golit du pain X De şi chiar până acum numărul internilor în spitalele Eforiei era insuficient în raport cu trebuinţele u-nor servicii, beizadeaoa a mai redus acel număr de la 33 la 25. Iată dar încă 8 tineri din cei mai me-ritoşi,dar săraci lipsiţi de unul din mijloacele cele mai serioase de a’şi termina învăţăturile. Şi pentru ce ? pentru a putea beizadeaoa, cu economia realizată, să înfiinţeze un nou post de medic secondar dat, fără concurs, unui protegiat al său. X Consiliul comunal al Capitalei va fi sezisat zilele acestea de o propunere a primarului pentru reorgani-saţiunea poliţiei municipale. Dacă vre unul din serviciile oraşului nostru are trebuinţă de îndreptare, este fără îndoială acela al poliţiei municipale. Aşteptăm dar cu nerăbdare să cunoaştem proiectul primarului. X D. ,dr. Ştefânescu, va ţine Duminecă 22 Februare corent la 8 şi 1/2 ore seara în sala Ateneului conferinţa sa: Câmpu-lung şi vecinătăţile sale subt punctul de vedere balnear şi pitoresc. X Balul din 24 Ianuarie dat de societatea Furnica, pentru încura-giarea industriei casnice, sub Înaltul patronagiu al M. S. Reginei, a produs peste^)000 lei proveniţi din vîn-zarea biletelor de intrare, biletelor de loje, de tombolă şi din vânzările de flori. Comitetul balului îşi împlinesce datoria, aducând viile sale mulţumiri domnilor şi doamnelor, cari au contribuit la reuşita balului cu ofrande în bani, lucruri pentru tombolă, precum si acelora, cari şi de astă-dată n’au pregetat a’şi da binevoitorul concurs. X Aflăm din sorgintă pozitivă că d-1 Ion Brătianu a declarat unuia din fruntaşii partidului colectivist că rezbelul este iminent şi cănevaveni greu d’a nu lua parte la dânsul. X Sgomotele de o remaniare radicală a ministerului câştigă din ce în ce mai multă consistenţă. Să vorbeşte de intrarea in Minister a d-luî Ko-gălniceanu şi poate chiar a d lui Nicolae Creţulescu. Să înţelege că o asemenea modificare ar avea o foarte mare însemnătate în ce priveşte atitudinea guvernului român faţă cu evenimentele din peninsula balcanică. X In şedinţa de eri a Consiliului Miniştrilor care a fost foarte lungă s’a discutat şi chestiunea întărire! gar-nizonelor din Dobrogea, dar nici o hotărîre nu s’a luat în această privinţă. Majoritatea Consiliului a fost de părere că trimiterea de noi trupe este inutilă. X Ni se spune că ministrul afacerilor străine a hotărât se nu mai acorde nici un congediu represen-tanţilor noştri în străinătate şi chiar d’a ruga pe acei cari au deja con-gedii dobândite se renunţe la dânsele. X Ştiri positive pe care le primim astă zi ne arată că mişcările de la Silistria şi de la Rusciuk trebuiau se isbucneascâ în acea zi. Dar guvernul Regenţei luase dş veste şi ordonase permutări de garnizoane şi destituise pe câţi va din ofiţeri suspecţi. Printre aceşti din urmă era şi căpitanul Cristeff, comandantul Sil istriei, unul din ofiţerii cei mai capabili din armata bulgară. Cristeff ve-zendu-se descoperit a făcut lovitura mai înainte de ziua fixată. Aceasta explică nereuşita ambelor răscoli de la Silistria şi de la Ruscin/c. X Căpitanul Benderef plecase alaltă-eri din Bucureşti la Călăraşi pentru a trece la Silistria şi a să pune in capul mis-cărei; dar n’a putut trece Dunărea la timp şi aflind de nereuşita rescoalei şi de împuşcarea căpitanului Christef a părăsii Călăraşii, şi nu sâ ştie unde este în acest moment. Lupta care a avut loc la Silistria a fost maî serioasă de cât s’a crezut la început. O parte din resculaţi a trecut pe teritoriul român unde au fosl dezarmaţi şitrimeşî la Constanta,o altă parte a ocupat citadela voind a să apără-, dar în urmă s'a predat după ce s’a făgăduit gradelor inferioare şi soldaţilor amnistia. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HA VAS Berlin, 3 Martie. — Discursul tronului, la deschiderea Reichstagului a fost citit de d. de Boetticher. Pasagiul retativ la politica de pace şi cele care făceai! apel la unanimitatea necesară a sufragielor Reichstagului au fost vid aclamate. Finele discursului a fost primit cu strigătul de 3 ori repetat, de «Trăiască împăratul I» Berlin, 3 Martie. — Prinţul Leopold de Bavaria a fost numit general de cavalerie şi comandantul primului corp de armată. Bonia, 3 Martie. — Respunzend a-dresei ce i s’a presintat de Colegiul Sacru, Papa a declarat că va continua a reclama independenţa Sfântului Scaun şi siguranţe pentru papalitate. Berlin, 3 Martie.— «Gazeta Germaniei de Nord» semnalează din Heligo-land că s’ar fi zărit un aviso de resbel frances operând sondagii In aceste regiuni. Paris, 3 Martie. — Fregata-şcoală «Iphigenie» a luat foc In rada Tulonu-lul. Ea a putut fi remorcată In basin şi scufundată. Berlin, 4 Martie. — Prima şedinţă a Reichstagului ajfost deschisa de d. de Moltke decan de etate. D.Windthorsch a luat cuvântul spre a protesta contra alegerel preşedintelui înainte ca operaţiunile de balotagii să fie cu totul isprâtive. D. de Boetticher a respins imputarea ridicată prin data convocare! Reichstagului ca constituind o atingere la drepturile împăratului. Dupe o discuţiune la care ia parte, Intre alţi oratori, şi d. Beningsen csre recunoaşte urgenţa convocărci Reichstagului, preşedintele pune la ordinea zilei de mâine alegerea preşedintelui. CRONICA PENTRU CE ? Nu sunt pravoslavnic credincios, din cei-ce mănâncă drept post patru-spre-zece feluri de bucate pentru ertarea păcatelor, nici din cei ce merg regulat la denii. Din această pricină n’am fost câtuşi de puţin scandalisat când am auzit că prefectura poliţiei, care acum a luat asupra ei şi atribuţiunele Mitropoliei, a permis circului Sidoli să dea representaţiuni In săptămâna mare, dar a oprit teatrurile să joace. Un lucru insă m’a pus pe gânduri şi mereu mă întreb pentru ce s’a arătat d. Moruzi mumă pentru circ şi ciuma pentru teatru ? flfc ■ pânul meu va vorbi cu tine. — Să ’mi pui iar viaţa In primejdie... când suntem liniştiţi. — Vrei să vezi cât e de darnic stăpânul ? uite-te. Şi zicând aceste cuvinte, lza scoase din buzunar pumni de monede de aur pe care le asvârli pe masă. Gheorghe Golescu tresări, ochii ’i străluciră şi atinse aurul cu degetele ca pentru al desmerda. — Vezi, Gheorghe, stăpânul ştie să se poarte. — Şi mă va plăti In felul acesta ? — Te aşteaptă. — Când ? — Mâne... la zece ore de dimineaţă. Ealâ carta sa. Gheorghe o luă iute şi adause : — Mă voiu duce I Şi pe când umbla cu mânele prin a-urul Întins pe masă, pe când II făcea să sune şi să Îmbăta cu această armonie, ea li zise : — la ţi-l ţie, Gheorghiţă, ’l vet pune la un loc cu cel pe care ’l vei câştiga şi vom fi bogaţi o dată. Golescu frământa monezile şi zicea: — Ce frumos e aurul I Bogaţi 1 Vom fi bogaţi... Asta ne lipsea ca amorul nostru să fie deplin I Cine-va bătu la uşe. Golescu se sculă iute punându-se Înaintea aurului seu ; luând cuţitul care era pe masă, cu sprâncenile Încreţite, cu ochii aprinşi, zise răguşit : — Cine e acolo ? Iza, zâmbind, se uita la el şi ’l admira. Un glas respunse : — Eu sunt, deschide Gheorghe, Iza trebue să plece. •— A I sălbaticul e 1 zise el dând din umere pe când Iza, pufnind de râs, respundea: — Eatâ-mă stăpâne, vin. Gheorghe făcu semn Izei să nu deschidă Încă. El strânse aurul, 11 legă Intr’o cârpă murdară şi ’l puse sub pernă I apoi deschise uşa. — Intră, moş Rig, zise el. — N’avem vreme de perdut..., respunse acesta. Ai să plecăm, ai iute, Iza, ai făcut ce ţ’a spus ? — Da, mâne va fi acolo. — Ai să te îmbogăţeşti, Gheorghe... Poartă-le bine cu stăpânul. — I-oi vinde pelea şi sângele med.... de va fi nţvoe. — Proastă marfă ce nu ’ţi va cere.... Ailza. — Stai să bei un pahar din vinul ţârei noastre, sălbatice. — Iute, atunci. Gheorghe turnă, umplu paharele ; băură amândoi. Rig se strâmbă. — E bun... ce zici ? Inlrebă tânărul. — Bun de făcut murături I zise bătrânul Rig. Nu mal sta lza. Tânăra fată se aruncă la gâtul lui Gheorghe ; se lmbraţoşară ferbinte. —"In curând, zise lza.... şi nu uita.... Să fii la stăpânul nostru la 10 ceasuri. Dupe un ceas d. şi d-na de Zintsky intrase la Uraud-Uotel. VII O căsătorie fericita Fernand se mulţumise până atunci cu micul apartament care ’l avea de a-supra magazinului; dar locuinţa a-ceasta era sâ fie acum prea strâmtă şi prea simpla faţă cu starea acelei cu care se însoţea. Vorbi de asta cu bătrânul Daniele, care ’i spuse că se va înţelege cu ne-poată-sa. Respunsul nu întârzie. A doua zi, bătrânul Moldovean Ii aduse aprobaţi un ea Izei, a cărei dorinţă o ghicise. A treia zi, Danielo spuse lui Fernand ca păsise lângă Auteuil,o casă, un mic palat încântător, compus din un pavilion Înconjurat de o grădină mare. Era o locuinţă misterioasă şi retrasă. Fidanţaţil se duseră să visiteze casa dimpreună cu unchiul Danielo ; ea le plăcu şi o Inchiriară pe loc. Se grăbeai! căci căsătoria se apropia. Casa era situată lângă Bois de Bou-logne, gardul era de fler aurit şi înconjura o curte In mijlocul căreia să afla o movilă de flori, după care venia peronul adăpostit de o marchiză cu geamuri sub care să deschidea uşa antre-tulul. Casa avea două etagii; ferestrele nalte şi strimte aveai! parmaclicurl a-vute; elegant cu construcţiune,bogat cu sculpturi, pavilionul apărea alb şi curat, răsărind mai bine pe fondul verde al copacilor unul mic parc unde sâ auzea picurlnd apa Intr’un basen; era vesel mai cu seamă când soarele IţiwU nând pietrele albe şi auriturile gardului şi a balconului făcea să pară mai Întunecate ferestreledeschise şi anca-drate de perdele frumoase; In umbra lor să vedeau colţurile auiite ale mobilelor luxoase şi candelabrele strălucitoare. Iza era încântata. Mobilele, tapiseri-ele erab aproape nuol, şi Fernand în-chiriind casa cumpără tot ce era In ea. A doua zi, servitorii lui Seglin să a-şezară Intr’nsa şi o pregătiră pentru a primi pe stăpânul lor. Căsătoria era ho-tărltă, ziua aleasă. In ziua In care lza cobori, In rochia sa alba, scările de la Grand Hotel ca să se urce In trăsura care avea s’o ducă la primărie, un murmur de admiraţie trecu prin mulţimea curioşlor grămădiţi la uşă. Toată finanţa şi înaltul comerţ erail faţă la nunta lui Fernand şi care mal de care să întrecea al felicita şi al ferici... Fireşte cele mal mari minciuni umblat! alături cu adevărul. Ziceaţi unii că fldanţata era dintr'o familie princiară, ca zestrea ei era mai mult de 5 milioane, ca jumătate din suma usta o avea In juvaeruri; alţii că unchiul ei era un om însemnat, mai bogat Încă, care intriga contra Rusiei şi care voia să se desbere de nepoata sa ca să fie liber şi să se ocupe mal mult de intrigile sale. (Va urma) w - -■ ^ < www.dacoromaiiica.ro EPOCA — 21 FEBRUARIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA 4 4 TI răgi ti 0,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Am căutat să văz dacă prin cărţile bisericeşti, vre un apostol oare care, vre un sfânt ca sfântul Anton, care umbla tntoţit de un purcel, a povăţuit pe cel ce postesc să nu meargă la teatru, dar să meargă la circ. N’am găsit nimic. Am cercetat dacă cum-va omul face mal mare păcat, admirând dicţiunea unei artiste care joacă o scenă din Patrie sad Othetlo, de cât privind pulpele d-şoarel Z când sare prin cercuri. N'am dovedit nimic. Atunci m’am gândit să cer informa-ţiunl de la matcă chiar, şi prefectul poliţiei a bine-voit a’ml spune că autori-saţia dată circului provine din ceea-ce d. Stătescu numeşte o iudenie de afinitate între circ, guvern şi colectivitate. E destul să vezi pe directorul circului d. Sidoli, conducând cu biciul patru, cinci, şeapte cai de odată, făcân-du-le un semn ca să apuce la dreapta, la stânga, ca să se ridice în două picioare, şi îndată te gândeşti la preşedintele circului, pardon, la preşedintele consiliului, conducând cu biciul colectivitatea şi apoi dtndu’Idin când în când ceva de mâncare, tot cum se dă zahăr la cal când aO lucrat biae. E destul să vezi săriturile clownilor, salturile mortale, piruetele ca să te gândeşti la d. Câmpineanu. E destul să vezi pe Auguste clownul cazând, când pe faţă, cînd pe dos şi ri-dicându-se tot mândru, ca să te gândeşti la colegul săQ Firfirică. Şi de vreme ce trupa colectivistă nu este oprită de biserică să joace chiar în săptămâna mare, e natural ca sucursala dupe malul gârlei să fie şi dânsa autorisată a ţine prăvălia deschisa. Ceva mal mult. Academia noastră a hotărât să sch’m-be cunoscuta frasâ : «scena politică» prin «circul politic», de oare-ce aceste din urmă cuvinte tălmăcesc mal bine jocurile guvernamenlale-Eu avant la miusiqae ! Jujea. DIN DISTRICTE UOROIIOIU Aflăm, că sub-prefectul Mihal Mi-clescu din plasa Prutul de sus, a fost silit să îşi dea demisia, fiind că a vrut să îşi facă datoria in conştinţă. Iată casu : Găsind în comuna Mamorniţa condicele stărel civile falşificate, d. Mi-clescu a dat imediat de ştire despre acest fapt procurorului Tâtaru (actualmente permutat la Botoşani); par-chetu însă a rămas surd la această denunţare de oare-ce era în joc o persoană însemnată din comună care, vrând să constate o anume vârstă a unul băiat al el pentru şcoala militară, îl trecuse ca născut In Mamorniţa pe câtă vreme să născuse în Iaşi. Mal mult, prefectul Gortazi fiind încunoş-tinţat de cele petrecute, nu numai că n’a pus să se constate falşu, dar a rădicat chiar registrele ast-fel în cât s’afi făcut lucrurile muşama. Toată lumea în localitate laudă purtarea d-lul Mihal Miclescu care singur, în această scandaloasă afacere, s'a arătat demn de funcţiunea pe care o ocupa. R O II A X Ni se comunică din Roman că d. Iancu Vasiliu îşi pune candidatura la la colegiul al II-lea de deputaţi din Roman în locul rămas vacant prin moartea deputatului Paul Străjescu. COVURLUI Partidul guvernamental^din localitate cere cu stăruinţă ministrului să numească mal curând un prefect în vederea alegerilor de deputat la colegiul II, care s® va face la 15 Martie. Ni se adaogă Insă, ca cu, or fărâ prefect, Înfrângerea colectiviştilor pare a-siguratâ. *** Ziarul Galaţi denunţă că comandantul gardiştilor din localitate, ar fi reţinând din leafa gardiştilor sub dife- rite pretexte şi chiar pentru curate nimicuri. ItlIiXK L-SERAT Citim In Gazeta Săteanului : Prefectul acestui judeţ e dus la Bucureşti pentru a stărui a se da cel 200.000 lei împrumutaţi de judeţ pentru construirea unul local de cazarmă şi a unui a-rest. '"Aceiaşi gaz da anunţă că în ziua de 22 curent sunt convocaţi toţi d nil avocaţi al Baroului din acest district pentru alegerea consiliului de disciplină al ordinel. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 20 Februarie 1887 Şedinţa se deschide la 3 ore. D. Ferikidi depune proiectul de lege votat de Cameră prin care dd. Asaky, Babeş şi Calenderu sunt numiţi profesori la facultatea de medicină. Apoi se votează câte-va indigenate şi se trece în secţii. Bedeeu. CAMERA Şedinţa de la 20 Februarie 1887 Şedinţa abia se deschide la 1 1/4 şi îndată se suspendă pentru examinarea în secţii a deferitelor proiecte de legi. La ora 3 şedinţa se redeschide sub preşedinţia d-lul Dimancea. — Un congediu dc o lună se acordă d-lul lonescu Andrei. U. Cioca/.nn depune un proiect de lege relativ la modificarea unor articole din legea posiţiel oficerilor de reservă care trebue să aibă absolut aceleaşi drepturi ca şi oficeril din armata activă, când sunt subdrapel, primind prima de equipare,etc. U. I. Câmpineanu depune un proiect de lege pentru regularea validităţel actelor stărel civile făcute de impiegaţi numiţi de Primărie în ceşti i2 ultimi ani. D. Scliileru, cerând cuvîntul şi Ince pând a vorbi despre condiţiunile de arendare a moşiilor statului. D. Diniancea vice preşedinte: Asta este o interpelare d-le Schileru? D. Scliileru (cu sfială) Doamne fereşte! O simplă rugăciune (rlsete). D-sa mal a-daogă câte-va cuvinte. D. CaionLecca anunţă interpelarea sa ministrului lucrărilor publice relativă la proiectata gară centrală. D. Dumitrescn (Brăila) se plânge că ministerul Domenielor ÎI a refuzat, prin-tr’o adresă ce citeşte, a pune la disposiţia sale dosarele relative la cumpărarea naftalinei. D. Xacu, ministru de finanţe, invoacâ un articol dintr un regulament şi o scaldă pentru a justifica refusul dosârulul. D’alt-minlrelea se declară gata a răspunde la orl-ce interpelare relativă la cumpărarea naftalinei. D. Cozadini, protestă contra acestui mod d'a respecta controlul parlamentar. Nu suntem în drept a presupune că în a-ceastă afacere de care organele publicitâ-ţel a vorbit atâta, există vre-o lurpis causa? D. Voinov, zice că de 20 de ani de când esLe în parlament n a văzut nicl-o dată un guvern refuzând şi ascunzând dosarele cererilor pornite din parlament. Deputatul n’are ce căuta prin biurourile miniştrilor. E necuviincioasă aşa dar a-dresa ministerului Nu e permis minişLrilor să ia pe un deputat în Zeflemea\ (Râsete, aplause). Chiar cu amploiaţii ministerelor trebue miniştrii să fie cuviincioşi! Ce vă credeţi d-voastră d-lor miniştri? Nu vă gândiţi că mâine vă veţi afla şi d-voastră pe această bancă ? Ba încă în o-poziţie? (Aplause). D. Xacu, răspunde că toată vina cade asupra secretarului ministerului care a sub-scris acea adresă. D-sa apără pe d. Stolojan de imputările ce i s’a făcut prin jurnale. D. Ministru Nacu îşi permite a califlca-cronicele colaboratorului nostru Max de calomnii spaniole. (Râsete). Cât pentru dosarele Naftalinei, d-sa nu le peate da, de oare-ce sunt în curs de executare. (Sgomot, protestări). Voci, închiderea discuţiei. D. Fleva contra închiderel arată că aci e vorba de drepturile şi prerogativele parlamentare. Punerea dosarelor la disposiţia Camerei este un drept înscris în regulamentul Camerei. D-sa se pronunţă e-nergic conlra argumentaţiei ministeriale. D. Itadu Stuuiun vorfii^d pentru închidere, caută a salva situaţia prin glume şi caraghioslâcuri. D. Ujuvara în ceslie de regulament cere cuvântul. D-sa arată toată incorectitudinea guvernului faţă cu o cerere atât de în.emeiatâ. Mal ales când e vorba de o cestie scandaloasă ca acea a naftalinei. D. KogaLuiceanu tot în ceste de regulament, atacă nu guvernul ci biuroul Camerei în această cesliune. Preşedintele şi vice-preşedinţil Camerei sunt datori a păzi prerogativele parlamentului. Aceste prerogative fiind călcate, biuroul Camerei este îndrept a se supăra şi a revendica acele prerogative. Care e cestia. Secretarul ministerului s'a adresai preşedintelui Camerei refu- (sgomotul zând în mod necuviincios1 d-lul deputat Dimitrescu acele dosare. Aceasta ÎI aduce aminte o istorie petre cutâîn Moldova sub timpul domniei Iul Vodă A. Sturza. Acesta fiind certat cu mitropolitul Moldovei şi voind să se împac •, a trimis pentru a mijloci această împâcăciune pe c.-mardinerul săQ. Mitropolitul Moldovei a ciumat atunci pecamardinerul să fi şi la lăsat să stea la vorbă cu camardinerul Iul Vodă. (Râsete) Preşedintele Cameral trebuia să se pue în relaţie cu preşedintele Consiliului de miniştri, iar nu să îşi permită un seeretar de minister o aşa necuviincioasă procedare. D. G. Cantili se declară partisan info-cat al naftalinei (rîsete). Dar d-lor sunt partisan al ţaţei Nafi al inel, daca e vorba de zeflemele (rîsete, sgomot). Sunt chiar în comitetul naftalinei (sgomot, rîsete). Voci. Atunci lotul se explică (sgomotu continuă). Un scandal %'oci, închiderea discuţiei devine asurzitor). D. X. lonescu, cer cuvântul în chestie de regulament. D. Dimancea, strigă cât poate: N'aveţI dreptul. (ProtesLărl, sgomot asurzitor). Abia după cinci minute, C. Arion, arată că d. N. lonescu are cuvântul în chestie de regulament, şi că răfi d. Dimancea nu vrea să’I dea cuvântul. D. Dimancea refuză a primi aceasta. Aceasta produce un mare scandal. Vociferări, strigăte, dialoguri între d. Dimancea şi diferiţi deputaţi din minoritate şi majoritate. Nimic nu se mal poate auzi nici înţelege. D. Kiţu descinde de la locul său, şi merge de explică d-lul Dimancea că tre-bue să dea cuvântul d-lul N. lonescu. D. Dimancea, furios: fugi daci, d-le, lasă-mă în pace. Efi presidez. D. Kilzu, dă-te jos să presidez efi. D. Dimancea: cu energie: Nici odată 1 D. Kiţu ÎI întoarse spatele după ce i-a dat tifla I (Rlsete, aplause, scandalul nu discontinue şi după 5 minute d. Dimancea disperat, suspendă şedinţa (aplause). O voce. E mai frumos aci ca la (‘Zeflemele» ! La 4 3/4 şedinţa se redeschide. D. Dimancea, interpretând regulamentul dă cuvântul contra închiderel discuţiei d-lul C. Arion, rămâind ca d. N. lonescu să vorbească în urma închiderel. D. C. Arion, zice că nu e acum vorba să se discute dacă Naftalina e bună sau rea, dacă s'a făcut sau nu abusuri cu o-casia acestei cumpărări, ci e vorba d’a se apăra o prerogativă a Camere5. Deja s a încercat guvernul a suprima alte drepturi, precum dreptul de interpelare, azi se încearcă a suprima dreptul de control- De oare-ce ministrul reiusâ dusarul Naftalinei, toate bânuelile ce s’au răspândit Împrejurul acestei afaceri se confirmă (aplause). D. C. Arion termină zicâud că dacă biuroul nu ştie a apăra drepturile parlamentului, minoritatea va lupta se le apere ea (aplause). D. U. F Hobescu, vorbeşte pentru închiderea discuţiei. Discuţia se închide. D. Dimancea, declară că biuroul a scris primulul-miuistru ca se trimeaţâ acel dosar. Cât pentru acea adresă, ea nu privea pe d. depulat Dumitrescu ci era o corespondenţă între secretarul ministerului şi secretarul Camerei. (Aplause). D. Ministru Sturdzu, în cestie personală (?!) se plânge de termenii prea aspri întrebuinţaţi de d. Kogălniceanu relativ la secretarul ministerului. D. Kogaiuiceuuu, zice că n’a înţeles a vorbi de persoană ci numai de fapt şi că se bucură că cea ce a cerut a dobândit de Ia biurou. D. C. Arion în cestie personală cu d. C. F. Robescu reaminteşte fabula poetului Alexaudrescu, Vulpea liberala cu care d-sa asemeuă pe d. C. F. Robescu. La versul final când Vulpea se leapădă de liberalism pentru că s’a înecat cu un os, aplause caracteristice se ridică după băncile mino- 1 ritâţel. D. C. F. U. foarte contrariat, se mărgi-neşle a răspunde că recunoaşte d-iul 0. Arion ştiinţa d’a recita fabule. (?!) Nimeni nu înţelege. D. X. lonescu revine printr’o nouă cestie de regulament asupra greşitei procedări a biuroulul care împreună cu greşeala acelui secretar de la acea înallâ concelarie, a făcut ca Camera să'şl peardâ azi tot timpul. D. Preşedinte Leca convine de dreptatea ce are d. N. lonescu, dă explicaţiu-nele cele mal satisfăcătoare, şi face fâ-găduelele cele mal frumoase pentru viitor (aplause). D. Caton Leca roagă pe d. Preşedinte general Leca, să ceară şi acel Dosar relativ la exproprierile făcute în Bucureşti pentru construirea unei gare centrale, pe care d-sa în zadar l'a cerut d’atâtea ori. D. Ilomanescu în cestie personală cu d. Cantili se leapădă d’a fi aprobai vre odată — cum a pretins d. Cantili — efectele naftalinei. D-sa citeşte pasagiul din «Monitor» care reproduce cuvintele sale pronunţate cu ocasia discuţiunel creditului votat pentru acest scop. Apărarea sa este sdrobitoare pentru d. Cantili (aplause numeroase şi prelungite). | www.dacoromanica.ro La ordinea zilei interpelarea d-lul D-Bulculescu relativa la permutarea profesorului Florea Constantinescu. Interpelare 5 1/2 D. Buteules u ne spune că la 18 August ministrul instrucţiune!* dă ordin d-lul Florea Constantinescu profesor la Buzeii că că este permutat la Ostrov, şi că pe ziua de 15 August trebue să se afle acolo. Cnm aceasta ’l ar fi fost în putinţă ? Negreşit c o eroare. Ei bine nu, aceasta este începutul unei serii de persecuţiunl. Ministrul Sturza acuză pe Florea Constantinescu d’a fi socialist şi democrat. Apoi la 1875 cine era mal democrat ca d-ta d-le Sturza ? (aplause). Dar cum ş'a permis a permuta pe un profesor, atunci când legea instrucţiunel nu permite permutările.şi aceste persecuţiunl provin din faptul că Florea Constantinescu esleunonVindependent care un se pleacă înaintea puternicilor zilei. Aceste persecuţiunl aii luat naştere în localitate la Buzăfi unde d. Constantinescu se iritase contra acestui om independent, care văzând abusuri, comitea crima d’a ledape faţă. D. Sturza a pedep it obrasnleia acestui profesor, (căci ast-fel califică d. ministru independenţa profesorilor, se vede în calitatea sa de profesor de moralitate) (rîsete). D. Butculescu citeşte diferite acte foarte interesante din care reese tonul ultra-obrasnic cu care d. ministru Sturza s adresat către acel nenorocit profesor. Camera dă semne de indignaţiune. Orele fiind 6 trecute, şi deputaţii ne mal fiind în număr, şedinţa se ridică, rămâ nând continuarea interpelărel pe Luni. Un spectator Ştirile ce sosesc din Bulgaria ne fac un tablou îngrozitor de starea în care să află ţara. Guvernul regenţei e in adevăr stăpân pe situaţie, dar e silit să esercite presiunea cea mal grozavă pentru a menţine ordinea. Starea de asediu e aplicată cu o rigoare ex tremă. Să fac arestări în toate oraşele Să zice că în Sofia d-t. Karavelof şi alte persoane marcante ale opoziţiei au fost arestate. Zilele aceste ziarul oficial va publica în line lista numeroaselor de-coraţiuni împărţite colectiviştilorcu ocaziunea anului nou. Ni se încre dinţează câ între decoraţi este şi d. Gluţâ, cunoscutul Garde du corp a d-lui Ion Brâtianu. Director şi censor la Banca Naţionala au fost realeşi d-nii D. Bilcescu şi Menelas Ghermani. # D. Gaton Lecca a adresat d-lui Ministru al lucrărilor publice următoarea interpelare : 1. In virtutea cărei legi şi pentru ce s’au făcut exproprieri şi cheltueli pentru clădirea unei gări Centrale In Capitală? 2. Pentru ce s’au părăsit proectul clădire! acelei gări ? 3. Dacă sau luat socotelile banilor întrebuinţaţi pentru clădirea acelei gări, cînd ? şi de către cine? Şi care au fost rezultatul acelor socoteli? 4. Ge sau făcut cu imobilele expropriate şi materialul cumpărat ? 5. Ge măsuri a luat d. ministru de lucrări publice contra acelora care abusând de posiţiunea lor au risipit banii publici? m Suntem rugaţi a anunţa că,dincauza schimbărei de tipografie, ziarul Lupta n’a putut apare astă zi. % Colectivitatea e în ajunul d’a pierde pe unul din agenţii ei cei mai ageri. D torul Rîmniceanu a declarat u-nuia din amicii noştrii că de astâ-zi înainte, el părăseşte colectivitatea. Nu ne pare bine de aceasta căci d. Rîmniceanu era la locul seu. Sâmbătă, 28 Februarie, în sala cea mare a băilor Eforirei, se va da un mare bal în folosul societâţei studenţilor universitari «Unirea». Balul promite a fi foarte frumos. % D. general Canlilli a sosit în Bucureşti, chemat de d. ministru de rezbel. Se vorbeşte că dacă d. general Cantilli va cere punerea sa în disponibilitate pentru congediu mai mare de 6 luru, concluziunile raportului d-lui general Budişteanu care tind la trimitera comandantului diviziunei de Focşani înaintea u-nui consiliu de rezbel nu vor fi a-probate. s'a ivit 0 nouă bandă de tâlhari în judeţul Vlaşca. Rugăm pe Dumnezeu se calce cît mai curînd pe vre un colectivist influent ca se se pue autorităţile în căutarea ei, căci alt-fel multă vreme poate să bântue nesuperată. • La şedinţa de azi a Camerei pe când se vorbea de cestiunea naftalinei, venerabilul colectivist nenea Gogu (Garacaş) povestea că a întîl-nit astă-vară pe un fost bucătar căruia îi da câte o dată de milă câte un franc, foarte bine îmbrăcat, ln-trebându’l venerabilul onorabil de causa grabnicei înţoliri, fostul dis-cipul al lui Vatel ît răspunse că se afla acum în pâine avend slujbă de 300 lei pe lună la serviciu naftalinei. • D. Prim-ministru a luat parte az la lucrările comisiunei bugetare. La ordinea zilei era sporul de peste 3 milioane cerut de ministrul de res-bel pentru bugetul ordinar al departamentului seu. Aseară la d. Stătescu, unde precum se ştie se adună în fie-care seară crema colectiviştilor pentru a pune ţara la cale, obiectul principal al (convorbirilor a fost interpe-laţiunea adresată de d. Fleva ministrului justiţie'. D. Stătescu a recunoscut esistenţa vestitului proces-verbal al procurorului Manolescu dar a spus că este un moft (expresiune proprie). ULTIME DEPESI AGENŢIA HAVAS Iîcrlin, 4 Martie. — Noi resultate pentru scrutinele de balotagifi. Sunt aleşi: la Hoya-Verden, d. Arns-waldt, Guelf—la Gottbus, d. Funicke, conservator, la Dantzig, d. Gramatzki, la Ierichow, d. Hegel, ambii conservatori, la Hanau, d. Michel, progresist, la Munich, d. Sedlmayr, na ional-liberal. Lisabona, 4 Martie.—Insurecţiunea din Mozambic n’are mare însemnătate. N’a fost de cât o simpla incursiune de jefuitori. AGENŢIA LIBERA Festa, 4 Martie.—Declaraţiunile făcute ieri In comisiunea Delegaţiunel ungare para avea un caracter pesimist. Ministrul Afacerilor străine a zis că relaţiunile Monarhiei cu Rusia sunt amicale şi ca nu există niclo primejdie de rezbel imediat. Gu toate acestea, evenimente secundare ar putea de o-dată, pe neaşteptate, să creeze o situa-ţiune periculoasa. Iu acelaş timp, ministrul a adâogat că cestiunea bulgară nu a pierdut caracterul el aD eninţâtor. Pesta, 4 Martie. — Până ieri după amiazl ministrul Afacerilor străine nu cunoştea de cât telegrama laconica, care anunţă rescoala de la Silistria. Berlin, 4 Martie.—Resultatele a 49 balotagie sunt cunoscute. Iata-le: 20 progresişti, 9 conservatori, 5 centru, 5 socialişti, 3guelfi şi7naţionall-liberali. Paris, 4 Martie. — Ziarul le Temps , zice că intărirea militară a Franţei este de un interes general pentru Europa ; dar In orl-ce cas, este un interes de primul ordin pentru Rusia. Situaţiunea europeană, adaogă le Temps, va fi dominată mult timp de opimunea ce ti ţi ’şî aii făcut despre acest adevăr. Londra, 4 Martie. — Camera comunelor Sir Fergusson, sub-secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, exprimă speranţa că guvernul german va bine-voi sâ se Însărcineze cu prolecţiunea naţionalilor englezi şi a intereselor lor In Venezuela In timpul suspendării relaţiunilor diplomatice. Madrid, 4 Martie. — Declaraţiunile reiterate ale organelor ruseşti că Rusia ’şi reia libertatea de acţiune aii produs aici o mare sensaţie. Bruxelles, 4 Martie. — 500 lucrători ai fabricelor de ţigări s’au pus In grevă E teamă de lurburârî. BOALELE SIFILITICE Neputinţa bărbăteasca Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţă de 17 ani. Specialist in boale lumeşti DR THOR Strada Franclin No. 6, aproape do grădina Episcopiei şi de fotograful Szollosy. Oonsul-taţiuni de la 8 dimineaţa până la 6 seara. GAS A DE SCHIMB ALEI. GR. I0« & B. MARCO Strada Lipaeanl, No. iS bla Bucureşti, 20/4 Februarie VALORI Scadenţa cuponelor Terg bb curs mediu FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 Renta rom. amortis. 5 0/0 Renta rom. (rur. con) 6 O'O Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 186* 7 0/0 Impr. Openheim 1866 8 0/0 Agio împrumuturi de oraşe npr. oraş Bucuresci 5 0 Idem idem din 188* 5 0/0 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 VALORI D1VBR8B Credit Fonoiar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fono. Ur. din las i5 0/0 Obl. Cas. peni. fr. 800. i< 1 Ap 1 Or 1 Ap 1 Oc 1 Mai 1 No l Ian 1 Iul Idem IMarlSei t Ian 1 Iul Ian t Iui 1 Mai 1 Ne 1 Ian 1 lui Idem Idem idem Idem Idem 1 Mai Noii tuş 90 92 83 21 691/2 90 85 P9 83 951/2 89 1/2 791/2 72 * i EPOCA — 21 FEBRUARIE TAMAR INDIEN FRUCT LAXATV SI HFCORITOR preparat de ANTON ALTAN FARMACIST Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podophilina, aloes, seamonum lalapa etc ele. DEPOU LA ,,FARMACIA LA AURORA" Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De vânzare Ia Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Grivitel, la Farmacia Racoviţă BacăO. PREŢUL UIVE1 CUTII 2 LEI. NUMAI 10 LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimişii. Executarea în cel mul 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat SiegCried Godasoher WIEN II. Grosse Pfarrgasse 6 RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN folFtOCIIF — No. i.j, Cule.1 Dorobanţi, No. 15 — Efictueazf tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează cam* re lntr'un mod elegant, îri toate stilurile şi orl-ce lucrări de tapiserie. Preturile moderate, psecutiunor la timpul liotarAt. COXST A1VTIX SIIIOCIII. M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22_ Oclielari cu sticlele cele mal fine, fabricaşi după indicaţiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminei, asemenea şi tot felul deBarometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice ele. cu preţuri foarte moderate. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. t coltzul Stirbey-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourî etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. „LA CÂINELE NEGRU" MAGAZINUL DE DROGUERIE COLONIALE SI DELICATESE CAROL GERSABEK SUCCESORUL LUI J, OVESA Semânţă de Trifoi adevărat de Lucerna în prima calita-ta. Specia cea maî productivă şi resislentă in or ce cantit. DE ÎNCHIRIAT De la Sf. Gheorghe viitor CASA d-Iul V. HIOTT din Str. LuteranaI\o. 15, mobilate si ncniobilatc având 22 camere, grajd de 10 cal. şopron do 5 trăsuri 2 pim niţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. i Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din dis-- trictul VUşca plasa Câlnişte. Doritorii se vor adresa Ia d-nu proprie-t tar în luate z iuie de la orele 8 de ditni-I rieaţăpânâ la orele 5 seara. PUBLIC 1 T A T EA ZIARUL U I „ E P O C A“ N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 ANUSOIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMISTRATIA ZIARULUI In Paris : la AGENCE HVAS, place de la bourse, No. 8. AGENCE LIBRE : rue Notre Dame des Victoires Nr. 50 (Place de la Bourse) pentru Paris , Francia , Germania, Austro - Ungaria , Italia si Marea Britanie. POMI RODITORI ALTOITI DL DIFERITE SPECII DIN CELE MAI Renumite calitati si difer, etati se afla de vanzare gradina) rrniMT IVnniiti. Ilraslea MIjJIlllL Sub Icoană Slr.PolonaNo.i04 Aproape de biserica Icoanei. Premiat cu l-iu preţ: «Medalie de nur» la concursul agricol al comitiului de Ilfov !n anul 1881 si 18*2, pentru noile varietati de pere renumite: REGELE SI REGINA ROMÂNIEI. MIHAI BRAVII. STEFANCEL-MARE SCI. precum si pentru alte specii Asemenea premiat on primul preţ: ,,Diploma de onoare clasa l-iu“ si la expoziţia Cooperatorilor români în anul 1883 pentru mai multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe. Sunt 28 ani dc când ma ocup cu pomologia, pus fiind In dorinţa unui scop. Dorinţa scopnlul meu a lost si este, ca sa vad întreaga Românie d’a fi imbracata cu cele mai bune fructe ilin toate speciile, ramâind ea mândra vis-a-vis de cele-lalte State tn privinţa calităţi fructelor, si ca sa pot face de a mi se realisa dorinţa, m'am hotarat a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei de. a fi pe viitor numai cu jurne-late preti, ca prin aceasta reducţiune sa poata a cumpără oricine, iar pentru cele 15 specii de pere, produţiunî noi cc nu se prevede in catalog, adica Regele si Regina României, Mihai Rravu, Slefan-cel-Mare s. v. /.acestea se vindeau cu 10 lei pomul,acum insa va II numai cu 3 lei. Preţu 1 pomilor se poate vedpa in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradina si inclatali se va trimite.— Tinpul plantatului pomilor pentru primăvară a sosit, si cu cât pomi se va plănui mai de timpuriu cu atâta este mai bine.— Domnii amatort sunt rugaţi a'mi trimite comandele cât de timpuriu ca se pot a ie rimile la timpul cuvenit Singura Scoală de musica vocală si instrumentală in ţară, autorisatâ şi probată de inaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL bucureşti — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Această şcoală fiind prevăzută cu mai mulţi profesori se pot preda lecţiunl de musica vocală şi de or ce instrument pentru modesta sumă. de 15 franci pe luna de la 1/13 Maiu va fi şi un curs saparat in (ie-care Dumică după ameaza pentru pa tru mâini trios quatretele etc. Ia care nu se primesc da cât Elevii cei înaintaţi pentru acesta IO fr. pe luna înscrierile se fac in toate zilele de la 8-9 a. m. si de la 3—8 după ameaza. AVIS IMPORTANT MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI Albe si Negre cu 50 b. litru. Se vinde mal eflin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. 12 ■ Aranjat din nou foarte elegant, pose- î dând doue biliarde, restaurant cu dife- ‘ rite mâncări calde şi reci. NB. Cazi tul se închiriază pentru ba luri nunţi etc. ţ CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 17 Februariel887 VALORI Cump. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . 911/2 o 0/0 « română perpetuă. 6 0/0 Oblig, do Stat (Rur. conv.) 821/2 Impr. cu prime Bucur, fiei 20) 32 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 09 10 lei Oblig. Casei pens (1.300) 190 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 781/2 5 0/0» » » 6 0/0 » » » 96 5 0/0 >• rurale » 83 5 0/0 » » >i 98 1/2 Aur contra Argint sau bilete. 20 Vând. 921/2 831/2 35 70 205 791/2 97 84 991/2 201/2 /f DR STAUCEANU Piatza-Amzi No. 3 HU l/liWi A |> l? Doua perechi casse In Bucu-IlEj V IiiIIIi rescl, cartier central, pe o întindere de 2000 şi mai bine -m. p. in cari se roprind, clădirile, gradina, florărie, bai, etc. Peste 40 saloane şi camere afara de cdhnia, grajd, şopron, 4 pironiţi instalaţie de apa, iluminaţie cu gaz, sonerie electrica etc. Pentru plata se lac inlesniri prin buna intelegere. Informatiuni la Administraţia acestui Ziar. „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata de inventatorul d-nul Frof. Meidiugcr pentru SOBE MEI DIN GER H. Hrim, Viena, I-, Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucurest Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici sunt premiate eu cele d'iutâiu preiuiuri: Viena 1 73, Kasei 1871, Faris 4 877, Secbshaus 4 778, Wels 4 878, Teplitz 4 878, Viena 4 880, Eger 4 8,8 4 si Triest 4884 1 Aceste sobe sunt Întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt intrebuintale la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand HOtel; in laşi, HOtel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme. ____________________Preferinţa acestor sobe este linniiirrD nrr-M îasa fi® mare in cât se găsesc MtinirvuER-OFEN ' pretutindeni imitatiuni. Hr | kt yV i Prevenim deci pe onor. Pu-L. I ivi > 7\\l blic se se ferească de schimba-------------------■ ~ic» 4 rea fabricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot telul, fie recomandate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adcveratele noastre fabricate. Prospecte cu preturi reduse gratis si franco. MLIil |^H ULTIMA ORA DIN NAUNTRU Mai mulţi Turci au sosit în Bucureşti fugind din Bulgaria. Corespondentul ziarului «Daily-News» a sosit în Bucureşti. D. Apostolovicî ataşat la lega-ţiunea serba din Bucureşti a fost numit consul la Silonic. D. Tchernef, fostul agent diplomatic bulgar la Bucureşti a priimit ordin d’a pleca îndată la Sofia. Aflăm că generalul Dunca, comandantul divisiuneî active în Do-brogea a fost chemat în Bucureşti. Această ştire merită confirmatiune, presenţa d-lui general Dunca la postul seu părânduni-se în momentul de faţă mai necesară de cât or-când. Sir Wliite care trebuia se sosească în curând în Bucureşti pentru a petrece aci câte-va zile a renunţat de o cam-datâ d’a părăsi Gonstan-tinopolul. In urma intrevederei de eri între d. N. Fleva şi d. Dim. Brătianu, a-cest din urmă a fost însărcinat se ducă oposiţiunii d’afară din cameră cnndiţiunilede unire cu oposi,ia din ţ-îamorâ. DIN AFARA l.a Vitlin starea 'Man-li-ed» Ueinecke. — 3. Serenadă, Haydu 4. Scherzo din visul unei nopţi de vară, Meudelssohn. — Uvertură din «Oberon», Weber. — Orchestra va li dirigeatâ de d. Kd. Waclimann.—lucepulul la 2 ore p. m. 1 i li /.'arului «Ei'fltA»