ANUL II No. 371. A DOUA EDITIUNE VINERI, 20 FEBRUAR (4 MARTIE) 1887 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCCP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-T AUNA ÎNAINTE l\ BL'CL'HKSC't ba casa Adriiinistratiune l\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, (5 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. I\ STHEIAATATK: La toate ofllciele poştale d;n Uniune, prin marc'ete poştale. Pentru 1 an 50 lei, e luni 25 lei I A PARIS: Segasestejurnalul ou tKCent. numerul, la Kioscul din rne KontmnTtre 11 3 Bulevardul Sr. Germain \o, 84. MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIATA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Hiirls: la Afeace llimis, place de la bourse, s. Agtnrr Lilire. rue Soire Dame des I’ictoires 30, (Place de la Bourse) pentru Pmls. Franpia, Germania, Austro-LTigarin. Italia si Marea Rritanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia SO BANI UN NUMER VECHIU Grigore VENTURA Prlm-redacto.- responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA fio. 3.—Pista, Episcopiei.—fio. S. 0 DILEMA GRAVA PRONUNCIAMENTUL DIN BULGARIA CRIZA DEVINE ACUTA 0 ŞEDINŢA INTERESANTA FEMEIA MORTULUI 0 DILEMA GRAVA Resboiul, asupra căruia discutam într’un mod aproape academic, până mal ari, pare a fi devenii azi inevitabil. In aşa împrejurări, jumătăţile de măsuri, şi hotărîrile platonice ar trebui se facă loc resoluţiunilor bărbăteşti. Oposiţiunea, căci de densa vorbim, trebue se cumpănească bine situaţiu-nea şi se aleagă soluţiunea cea mai bună, cea mai patriotică şi cea mai practică. E cunoscut azi de întreaga ţară că toate nuanţele opoziţiei nu voese a da nici un sprijin guvernului în caz de lesboiu. Presa opoziţionistă a arătat motivele acestei hotăriri întemeiate pe trecutul acestui guvern, pe nedibăcia, pe lipsa sa de patriotism, pe neîncrederea pe care o inspiră unei mari părţi din ţară. Această campanie a presei a avut un resultat netăgăduit: a mărit neîncrederea în d. Ion Brătianu, a răcit entusiasmul ţerei în caşul unui resboiu eventual; a slăbit mult guvernul. Agăţat cu desperare de putere, d. Ion Bratianu, cu toată primejdia situaţiei sale, nu vrea însă se se retragă. Intrăm dar în resboiu, împărţiţi în doue tabere şi cu un guvern grozav de discredidat. Ei bine, această stare de lucruri e de natură a compromite interesele ţerei, a ne expune la pericole necalculabil de mari. Din această situaţie trebue să eşim repede şi cu or-ce preţ, căci acel ce pierde in acest joc pericolos, nu e nici opoziţia, nici tocmai guvernul, e ţara. In starea în care au ajuns lucrurile, opoziţia trebue să aleagă între aceste doua ecstreme : Or crede că guvernul actual e reu şi nu trebue să facă războiul şi atunci o activă propagandă şi o luptă crâncenă pentru răsturnare i se impune ; or dacă nu este în stare să ducă această luptă cu energia cerută, o datorie patriotică o obligă a uita pentru moment urele şi neîncrederea sa şi a da tot sprijinul trebuincios guvernului pe care n’a ştiut să T restoarne la timp. Unirea cu guvernul ori lupta împinsă până la ecstrem, prin toate mijloacele şi cu toate urmările ei, sunt singurile soluţiuni practice şi folositoare ţărei, din care opoziţia trebue să ’şi aleagă pentru a-şi hotărî atitudinea sa. Cu atitudinea nehoiărîtă de până acum n’ajungemla nici un resultat, Căci d. Brătianu nu se operie aşa uşor şi patriotismul seu nu se alarmează de fie-ce lucru. Ca şl noi, guvernul trebue să-şi dea seamă de greutatea situaţiei sale, ca şi noi, el vede cât de greu îi va fi să facă un război, fără sprijinul şi entusiasmul ţerei. Nu voeşte însă a părăsi cu nici un preţ puterea şi atitudinea opoziţii de până acum n’a avut resul-tatal sperat şi departe de a servi ţara, provocând retragerea guvernului, i-am făcut rău, slăbindu-iforţele de apărare. Dacă credem dar, că guvernul actual e primejdios şi că nu e bine ca ţâra să facă sub densul rezboiul, a-tunci se ne apucăm cu hotărîre de luptă. Să începem o propagandă activă în acest sens in toate unghiurile ţerei. Să ne servim de toate mijloacele de agitaţiune posibile; manifeste, întruniri, ziare populare, broşuri, litografii, nici unul din mijloacele Care pot mişcuopinia publică se nu ne remâe neîntrebuinţate. A-tuncî vom ajunge a crea un curent popular atât de ostil guvernului, în cât însuşi el va înţelege că a devenit cu lotul imposibil şi va fi silit a se retrage de la putere sau dacă el nu va înţelege aceasta, vom fi noi destul de puternici pentru a ’l face să înţeleagă. Altmintrelea, de cât să persistăm în atitudinea îndoiasâ de până a-cuma, care nu răstoarnă pe d. Bră-tianu ci numai slăbeşte ţara, e mult mai bine se declarăm sincer, că dăm sprijinul nostru guvernului pînă ce complicaţiile exterioare vor trece şi primejdia ce ameninţă ţara va fi înlăturată. Intre aceste două soluţiuni extreme, o datorie patriotică, impune opoziţii să aleagă, şi atunci această soluţiune trebue priimită cu urmările ei cele mai depărtate şi cele mai extreme. De prisos se adâogăm că noi suntem pentru cea d’ânteiu, pentru lupta impinsă la extremitate. I. IV. laucovescu. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Berlin, 2 Martie. «Monitorul armatei» publică un decret, imperial cu data de 24 Februarie, ordonând primului corp de armată să execute în toamna aceasta, manevre mari în Ţaţa împăratului Aceste manevre vor ţine 3 zile şi vor fi precedate de un period de exerciţii de 10 zile pentru toate regimentele de cavalerie ce aparţin primului corp de armată. Constantinopol, 2 Martie. Zulufi Paşa, acum guvernatorul Bruseî, fost ministru de finanţe, este numit ministru de finanţe. Pesta, 2 Martie. Comisiunea de buget a delegaţiuuil aus-triace, dupe desluşirile date de miniştrii Bylondt-Reiht, Kalnoky şi Sterneck a acceptat 300 din propunerile eonţinule în proectui de credit Oe 52 milioane fiorini. Berlin, 2 Martie. Se cunoaşte până acum resultatul a următoarelor balotagifi. la Berlin d-nil Klotz, Munkel, Wirchow şi Baumbach toţi pro-presiştl; apoi la Danţig d. Schradcr progresist ; la Stetlin, d. Bromel progresist ; la Italic, d. Meyer progresist; la Nord-hausen, d. Lesche progresist; la Zittau, d. Budgeberg progresist; la Brema, d. Bulle tot progresist. La Bromberg, d. Balin conservator, la Breslau d. Seydnitz conservator şi în principatul Heuss d. Herming tot conservator.' La Dresda a fost ales d. Iiultscli, la Lu-beck d. FeblingjlaWaldemburgd. Websky, la Konigsberg, la Magdeburg d-nil Holf-mannşiDuviguan toţi naţionall-liberall.— La Colonia, şi Mayenţa aQ fost aleşi dd. Branbacli şi Itacke din partidul Centrului. — La Breslan a fost d. Kracker socialist, la llanovra d. Maistor, la Fraucfoii d. Sabor, la EbeiTeld d. Uarm toţi socialişti. Sofia, 2 Martie. CâţI-va ofiţeri refugiaţi în România aă reuşit, prin ajutorul a vre-o sută de par-tisani să tărească garnisona dinSilistriaşi să ocupe cu ea l'ortărcţa. Guvernul a trimis îndată trupe richisi-ţiouate în diferite punte spre a înconjura pe rcsculaţl tu Citadela. Paris, 2 Martie. • Indigenii din Mozambic s’au reseulat contra Portugesilor pe când escadra aces-j l.ora împreună cu trupele portugeze mer-I geau spre Zanzibar spre a ataca acest * oraş. AGENŢIA LIBERA Viena, 2 Martie. Aici nu s’a primit până acum nici o ştire nouă relativă la tulburările din Bulgaria. Este probabil că comunicările sunt suprimate din ordinul Regenţei Bulgare. Pe.sla, 2 Martie. Sc crede că în vederea ştirilor neliniştitoare ce sosesc din Bulgaria, delegaţiu-nilo vor cere lămuriri guvernului asupra situaţiuneî generale In locuri competinle se observă simp-tome de tot felul care par a prezice o des-legare definitivă a tutulor dificultăţilor presente. Sigur este că Ungaria nu vrea să facă resbel nimulul. Numai ocupaţiu-nea Bulgariei de către Rusia ar putea să producă în Ungaria o mare ferbere în contra acestei puteri. Pesta, f Martie. In noaptea de ieri s a întâmplat o ciocnire între trenul de pasageri care sosea din Viena şi o locomobilă ce staţiona în gara Franzstat; patru vagoane aQ fost distruse şi 20 persoane răfi rănile. Borna, 2 Martie. Criza financiară care s’a declarat în Sardinia i-a proporţiunile unei adevărate catastrofe care ameninţă de a ruina cu totul comerţul şi industria el. Ferberea este mare în sânul populaţiunel şi este teamă de isbucnirea unei revoluţie. Paris, 2 Martie. Ziarul le Temps de astâ-seară zice că chestiunea Egipteană a intrat de aci în-nainte într’o perioadă de linişte şi de potolire. Conslantiu'igole, 2 Martie. Se asigură că Sultanul va da peste câteva zile un răspuns oficial la propunerile Iul Sir Drumond Wollf cu privire la chestiunea Egipteană. Londra, 2 Martie. Ziarul Standard zice că Ţarul înainte de a autoriza manifestaţiunl în contra Germaniei ar trebui să se gândească că principele de Bismarck aşteaptă mult de la alianţa Italo-Austro-Germană care nu este tocmai favorabila Rusiei. Viena, 2 Martie. O epidemie de friguri tifoide, provocate de foamete s’a ivit în 3 localităţi din pre-jurul Cracoviei. I.ubeek, 2 Martie. La alegerile de balolagiu ce a avut loc astă-zl aicea s’a ales d-1. Fehling naţional-liberal. Socialiştii în urma acestei înfrângeri au încercat să facă turburărî aşa că armata a trebuit să intervie. * I I I Posen, 2 Martie. Episcopul din Posen, Monseniorul Din-der, a interzis preotului catolic Iadzevsky din Polonia, antiseplenalist, de a primi mandatul de deputat ce l-a fost dat de circonscripţia electorală din Kroloschin. Viena, 2 Martie. Generalul Kaulbars a sosit aici a seară spre a ’şl vedea familia. Azi dupe amează a avut o convorbire cu prinţul Lobanolf Roslovsky, ambasadorul Rusiei şi seara a plecat la Petersburg. Giurgiu, 3 Martie. Iu KuHcitik s a |iriM‘laniat starea de asediu. Sa intcr/.is adunarea a mai multor persoane in strada, ehiar daca ar eouvorlii de afacerile lor personale ; asemenea discuţiile sunt interzise in localurile publice, eafenelile trebue inehise la 8 ore seara. La ceasul acesta toate lumânările trehuesc stinse in case. Intrarea in oraş nu este oprita: insa rei ce sin din Hoiniknia trebue se se duca luai iutâiu la politie, unde sunt \isitati si întrebaţi. Politia pare a se teme mai ales de scrisori ee s’ar putea aduce. CESTIUNEA ZILEI Pronifticinmentu] din Rtilgarin Ştirile cele mal contrazicătoare circula în privinţa celor ce să petrec în Bulgaria. Din sorgintă oficioasă să respândeşte sgo-i moţul că trupele de la Şumla aQ ajuns deja ! în faţa Silistriel, că mişcarea ce isbucnise a-f colo este deja înăbuşită etc. De altă parte se asigură că trupele res-culate din Silistria aQ plecat spre Şumla pentru a atrage şi garnizona d’acolo în partea pronunciamentulut. Am relatat aci osebitele versiuni care sunt respândjte, dar informaţiunl pozitive pe care le primim astă-zl din Ostrov ne aduc unele amănunte interesante care dovedesc, că până erl la orele 12, nici trupele de la Şumla nu sosiseră în faţa Silistriel, nici garnizoana resculată n’a plecat spre Şumla Din contra comandantul Silistriel îşi adună toate forţele spre a rezista la un a-tac din partea trupelor regenţei. In acest scop, el lucrează zi şi noapte la armarea fortului Medgidie care domină Silistria şi contra cărui de sigur va fi îndreptat primul atac al trupelor regenţei. De plecarea garnizonel spre Şumla n’a fost vorba şi nici nu putea fi vorba, căci ; resculaţil plecând spre Şumla ar părăsi ■ baza lor principală de operaţiune şi de re-; tragere în caz de neizbândă. Afară de a-: ceasta el s’ar expune la pericolul d’a fi luaţi între două focuri de către trupele trimese din Rusciuk şi de către cele care vin din Şumla. Plecarea garnisonel resculate din Silistria spre Şumla n’ar fi cu putinţă de cât atunci, când ar fi sigur că trupele din Şumla vor face cauză comună cu mişcarea revoluţionară contra regenţei. Dacă aceasta s ar întâmpla, lucrurile ar lua un caracter încă mal grav pentru regenţă, căci având Şumla şi Silistria în mâ-nile lor, resculaţil ar fi stăpâni pe puntele principale ale quadrilaterulul Bulgariei de Nord şi ar avea două baze de operaţiuni, una pe Dunăre, la câte-va ore de Reni, şi alta pe calea ferată de la Varna pe care Ruşii pot să o ocupe în 24 de ore. Presupunând dar că mişcarea revoluţionară începută la Silistria este încurajată de Rusia, modul cum dânsa a început, dovedeşte că lucrurile sunt ticluite dupe un plan bine chibzuit. Dacă regenţa voeşte a înăbuşi mişcarea, ea nu are timp de perdut, căci or-ce zi ce trece nu poate de cât să întărească puterile insurecţiunel. Guvernul va fi silit să lase garnizoane în toate oraşele principale, pentru a împiedeca pe adversarii regenţei d’a se manifesta şi ast-fei nu se va putea dispune de trupe numeroase contra resculaţilor. Dovadă de aceasta este proclamarea stărel de asediu la Sofia, la Vidin, la Rusciuk şi in alte părţi ale Bulgariei. Regenţa nu mal e stăpână pe situaţiune prin mijloacele ordinare ; ea nu mal poate guverna de cât prin starea de asediu şi sistemul cel mal draco-nian de guvernământ. O asemenea stare de lucruri nu poate dăinui mult timp fără a provoca o contra-lovitură, mal ales când discordia există şi în rândurile armatei. Credem că rescoala de la Silistria va fi înăbuşită, dar ceea-ce s’a întâmplat acolo se va repeta şi în alte părţi. Ne putem dar aştepta ca în câte-va zile să auzim de ciocniri sângeroase. Nenorocita Bulgarie va fi teatrul unul răsboiQ civil cu toate grozăviile lui şi puterile vor fi silite a interveni pentru a pune un capăt acestei stări de lucruri. Dar naşte întrebarea, cine va interveni, cine va fi însărcinat cu mandatul d’a resta- Iu oraş se observa o Berbere înăbuşită si o mare îngrijire. Giurgiu, 3 Martie. O persoana «Icnina «ie iiieeetlere «*are so-neste anima «lin lliisciuk 'uii spune «*i nu numai £Ui*iiis«»niiu «le la Silistria. ea si a-eea «le la Şumla s a revoltat. Iu lttis«*iuk. pailisanii Itegentei «le lri«*a se 1111 se lateasea vorba «le resc'oala, au pretins la început ea anuala româna «lin Il«»l»r«»£ea a intrat in lliil^urin si ea in «'«intra Ifiomâitilor se Irimit trupe în asa mare t;raba. i\nmai dupe ee s’nu luat eele «l*âu-lsbiii preeautiiini s’a spus o parte «liu a-tlever. oi bili ordinea în Bulgaria ? Asupra acestei cestiunî se va ivi de sigur neînţelegerea între puteri. Unirea partidelor primita.—Alegerea unui comitet de trei.— Lupta in Camera Precum am anunţat, erl seară s’au Întrunit la d. Marghiloman deputaţii şi senatorii clin oposiţie. S’a ales preşedinte al întrunirii d. A. Brăiloiu. EraO presenţi aproape 40 membrii din parlament. Toţi pentru unire D. Al. Djuvara a luat mai întâi cuvântul, zicând că este pentru unire; că de altminteri toţi, şi clrar d. Carp, care n’a venit încă, admit In principiu unirea. De fapt chiar suntem uniţi. Toată cestiunea e d’a să şti cum se se facă unirea oficială. D. Voinov a vorbit despre ce se face în Camera, plângându-se că nu s’a lucrat destul în timpii din urmă. Vorbind apoi de unirea partidelor, d-sa a zis că e pentru unire, numai trebue să se găsească un mijloc practic pentru ca unirea să devie definitivă. D. Tache Ionescu trece în revistă tot ce s’a lucrat în Cameră în această sesiune. Constată însă că de o lună de zile, s’a produs o stagnaţiune, pe care d-sa o atribue discuţiunilor ce s’au urmat în cestiunea unirii şi preocupării tutulor d’a se ajunge mal întâi la o înţelegere. D. Ionescu ca şi cel l’alţi care au vorbit înaintea d-sale, s’a declarat parti-san al unirii. D. Nicorescu a spus că nu trebue să ne facem ilusil, crezând că oposiţia din Cameră să poate lipsi de concursul oposiţiî d’afară din parlament. Oposiţia din Cameră nu e un partid, şi nu vede pentru ce elementele din Cameră, nu s’ar uni cu cel ce sunt afară din parlament. Cu toate acestea trebue lucrat şi In Cameră unde trebue să desvoltăm o mal mare activitate. D.Al. Marghiloman a spus că tot merefi să cere unire. Dar, zice d-sa, să se arate cum să se facă unirea. Parerea d-lui Carp D. Carp a declarat că este pentru u-nire. Nu facem însă nimic declarând mereb, că suntem pentru principiul unireî. Trebue să lucrăm mal practic. Să delegăm dar din sînul nostru, trei membrii, dd. Maiorescu, Fleva şi Voinov, care să discute basele unireî cu membrii opoziţiunel d’afară din Cameră. S’a zis cft nu s’a lucrat îndestul în timpii din urmă în Cameră. Aşa e. D-sa crede că unul din motivele acestei inacţiuni a fost şi absenţa d-lul Fleva care a fost foarte mult simţită. Acum însă trebue să ne punem pe lucru, căci avem destulă materie, cu bugetul şi impositele. D. Mârzescu ’şl-a exprimat temerea că cu numirea comitetului propus de d. Carp să nu se tărâgănească lucrurile. Unirea e indispensabilă căci fără opoziţia d’afară din Cameră, nu semnificăm nimic. Dupe o replică a d-lul Carp a luat cuvântul d. N. Fleva. Opinia d-lui Fleva D. N. Fleva a zis că nici n’ar fi venit la întrunire daca ar fi în contra unireî. Nu trebue însă prin unire să vrem să înglobăm pe oposiţia d’afară din cameră, nici oposiţia extra-parlamen-tară să vrea să înglobeze pe opoziţia din parlament. D. Fleva a arătat cât a făcut oposiţia din Cameră şi a spus ca are o însemnătate. D-sa s’a pronunţat şi pentru unire şi pentru comitet. D. Djuvara a mal luat o dată cuvântul pentru a arăta că e pentru unire ; plângăndu-se însă că opoziţia d’afară n’a arătat destulă bună voinţă opoziţiunel din parlament. Abia de câte va zile, zice d-sa, ne despărţisem de guvern, şi când conservatorii ab fost atacaţi, noi îf am a-părat în Cameră. D-sa este pentru unire, dar trebue şi opoziţia extra-parlamenlară să se arate conciliantă. Lupta in parlament Dupe ce s a sfârşit discuţiunea asupra cestiunel unirii şi dupe ce s a ad« www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 20 bieţii mis propunerea d-lul Carp d’ase alege un comitet rompusdin d nil Maiorescu, Fleva şi Voinov, s’a maî discutat puţin şi atitudinea opoziţiuneî în parlament. S’a hotărît a se începe o acţiune mal energică în Camera. D. Carp a exprimat intenţiunea d’a combate cu ln-vierşunare pe guvern în cestiunea bugetului şi a impositelor. Asemenea mai multe interpelări vor fl adresate guvernului. S’a hotărît încă ca de două ori pe săptămână, deputaţii să se întrunească pentru a decide tactica ce trebue urmata în noua luptă ce se va întreprinde în parlament. BULETIN EXTERIOR Criza devine acida Alegerile germane sunt terminate. Balotagiurile cari au avut loc eri ad restabilit puţin echilibrul Intre partide. Progresiştii cari nu izbutiseră In primul scrutin, de astă dată au câte-va succese de înregistrat. Tot ast-fel s’a întâmplat şi cu socialiştii. Dar în general, proporţiunea stabilită prin rezultatul primelor alegeri nu s’a modificat într’un mod simţitor. Septenatul e asigurat. Vom vedea dac» principele de Bismark să va ţine decuventşi, obţinând septenatul, va mănţine şi pacea. Discursul prin care împăratul va deschide astfl-zi Reichstagul,ne va a-rata care sunt intenţiunile guvernului german şi atitudinea pe care va a-dopta’o politica germană,faţă cu Fran-cia şi cu cestiunea bulgară. E probabil că declaraţiunile bătrânului monarch vor fi pacifice, dar ceea la care toată lumea să aşteaptă este că discursul de deschidere al Reichstagului să conţie un pasagiu energic în ce priveşte Alsacia şi Lorena. Izbânda candidaţilor protestaţiunei în provin-ciele răpite Franciei prin resbelul de la 1870-1871 şi prin tratatul de la Franc-fort, a dovedit cft cestiunea unirei Alsaciei şi a Loreneî cu Imperiul german, va rămâne Inc» mult timp o rană deschisă pentru Germania. Cu toată dorinţa pe care o arată bărbaţii conducători ai politicei franceze d'a nu provoca resbelul, nu să poate tăgădui că naţiunea franceză nu va putea să stea indiferenta în faţa măsure-lor de presiune care se vor lua de guvernul german în Alsacia şi Lorena. Cu toate acestea pare ca orizonul politic al Europei s’a cam Înseninat spre occident~prin rezultatul alegerilor germane. Puntul negru în acest moment este Bulgaria. Rescoala militară din Silitria.care s’a produs tocmai în momentul când ziarul le Nord declarase că Rusia nu să mai preocupă de cele ce să petrec în Bulgaria, a dovedit că, cele zise de ziarul oficios rusesc aii avut de scop d’a masca lucrarea agenţilor ruseşti In Bulgaria. PronunciamentuldinSilistria pare a fi începutul ultimei faze a crizei bulgare. Ocupaţiunea rusească va deveni necesara şi cu drept cuvânt cercurile oficiale din Constantinopol sunt ln-grite de călătoria pe care o va face în câte va zile împăratul Alexandru la Li-vadia, căci această călătorie coincide cu nişte evenimente grave care să pregătesc în peninsula balcanica. V. IN F OR MA TI UN I Un amic al nostru din Constantinopol care a trecut eri prin Bucureşti ne-a spus că în sferele înalte din capitala Turciei nimeni nu se Indoeşle de o apropiată interven-ţiune armată a Rusiei în Bulgaria In cât pentru atitudinea României, în faţa posibilitâţeî unui conflict, ea este foarte sever judecată acolo. Nimeni nu crede în sinceritatea de-claraţiunilor d-luî Brătianu privitoare la neutralitate: toată lumea, din contra, este convinsă că d. Brătianu va căuta cu orî-ce preţ ca România se ia parte la resbel, dacă un resbel va isbueni, dar că el însuşi nu ştie până acum în ce parte se va pune. Se presupune că în momentul de faţă are aplecare către Rusia, dar de azi până mâine el se poate întoarce în altă parte. Sir White care pân’acum nu găsea destule laude pentru d. Brătianu, este acum foarte rezervat. D. de Calice, maî puţin stăpân pe nervii săi, a zis într’un cerc nu tocmai restrâns, că pretinsa valoare politică a d-luî Brătianu se reduce la o mare duplicitate. * D. Ion Ghika, ministrul nostru plenipotenţiar la Curtea Marei Britanii şi d-na Ion Ghica trebue să fi părăsit ieri Londra. D-lor se vor opri câte-va zile în Paris la d. Alexandri şi vor sosi probabil în Bucureşti la 27 curent. x D. Radu Mihaî, ministrul lucrărilor publice, va pleca zilele acestea în Moldova trimis în misiune (?) de d. Brătianu. X Doctorul Severeanu, eminentul nostru hirurg, este din nou bolnav. D-sa a trebuit chiar se se supună unei mici operaţiuni. X Consiliul sanitar superior al armatei a ţinut azi obicinuita lui şedinţă sepâmânalâ. Acesta şedinţă, ca şi cele precedente de cât-va timp, a fost consacrată măsurilor pentru complectarea materialului de ambulanţe. X D. doctor Mâldărescu a fost însărcinat cu cursul de clinică medicală la Facultatea din Bucureşti până la întoarcerea din congediu a titularului catedrei, d. doctor Stoieescu. X Guvernul se ocupă foarte serios de colonizarea Dobrogei. Pe lîngă proiectul de lege deja studiat pentru acordarea de pământ, cu titlu gratuit, şi altor avantaje militarilor cari au luat parte la ultimul resbel, se pregăteşte încă un alt proiect în scopul d’a se înlesni aşezarea în Do-brogea a românilor. - X D. P. Carp, va adresa în curând o interpelare guvernului. X FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (36) ALEXIS BOLVIER FEMEA MORTULUI PARTEA DOUA (Urmare) VI O serata la frumoasa Iza Când Fernand eşi de la notar, era beat de amor şi uimit, înebunit de a-verea pe care ’i-o aducea Iza; în zadar voia să fie liniştit; turburat, nerăbdător, prins de friguri, nu putea sta pe loc. In sfârşit, îş Împlinea visul-Iubea şi se căsătorea cu aceia pe care o iubea... Era nenorocit, aproape ruinat şi de o dată se trezea bogat, foarte bogat. Dupe ce conduse la Grand-Hotel pe Iza şi pe unchiul el, porunci vizitiului să ’l ducă la Bois de Boulogne. Avea nevoe de puţină tăcere, de puţină umbră, de răcoreala nopţel spre a se mai potoli, spre a trăi un moment singur cu visul său. Trăsura lui Fernand suia pe şoseaua de la Champs-Elgsees când Iza de‘ Zintsky eşi din Grand Hotel, înfăşurată Într’un mantei lung, cu voalul pe obraz, însoţită de bătrânul Danielo ; acesta, eşind cel d’ântâiu, se uitase bine împrejurul lor, apoi se Întoarse să ia braţul nepoatei sale care 11 aştepta la uşe. Trecură bulevardul şi a-junseră la strada Helder ; acolo se su-iră într’o trăsură şi Danielo zise birjarului : — La Montrouge, repede. Birjarul se strâmbă ; dar bătrânul Moldovean îi făgădui un bacşiş bun dacă va mâna bine şi ’1 spuse că tot el îi va aduce înapoi. Un ceas In urmă, trăsura se opri în drumul mare. Călătorii se coborâră a-mândol şi se îndreptară spre straniul sat în care am mai fost cu cititorii noştri!. Bătrânul Moldovean se opri în faţa casei celei mari şi câinii eşirâ î-nainte sărind de bucurie. Danielo, care nu era altul de cât bătrânul Rig sălbaticul, intră la el. Iza se repezi înainte zicându-I: — Aşteaptă stăpâne. Peste un ceas vin se te iau 1 Era Întuneric, şi cuibul saltimbancilor nu era luminat, dar Iza îş cunoştea drumul. Ea apucă fugind printre barace, şi când ajunse la marginea satului, bătu la uşa unui bordei, prin a cărui crăpătură străbătea raze slabe de lumină. O voce de bărbat întrebă : — Ver ist da ? — Iza, respunse ea. Uşa se deschise îndată şi tânăra fată, vesela, [se aruncă în braţele aceluia care apăruse şi îl sărută din toata i-nima. Dupe ce Închise uşa, el atrase pe tânăra fată, o aşeză In faţa lui, II luă I). Fleva pe lângă interpelarea pe care o va adresa d lui Naou, şi de care am vorbit, mai are gata încă o altă interpelare. X Numirea d-luî G. Pruncu ca prefect de Huşi a nemulţumit foarte multă lume în localitate, şi mai mulţi deputaţi din Huşi au de gând pentru acest motiv, se treacă în o-poziţie. X Am dori se iii se spue dacă este adevărat că d. sub-prefeet de poliţie Moruzi, ce’i zice şi Muscalul precum şi d. Cortazzi, prefect de Do-rohoiu , datorează statului 24,000 franci rămăşiţe din imposite pe mai mulţi ani ? X Balul ce au dat comercianţii Capitalei la 10/22 Februarie 1887 pentru mărirea fondului societăţii de binefacere «Provedinţa», a produs lei 13,636. A rămas suma neta de beneficii lei 9,065. • Representaţiile revistei Zeflemele, la teabru Dacia, reîncep Duminica 22 Februarie. X Trupele române ce se află in Do-brogea au primit instrucţiunile cele mai severe în privinţa atitudinei ce ele trebue se păstreze faţă cu cele ce se petrec în Bulgaria. S’a dat ordin ca toţi soldaţii bulgari partizani fie ai regenţii fie ai msurecţiunif se fie desarmaţi, îndată ce ar trece graniţa noastră, dar tot o dată se fie înconjuraţi de toate îngrijirile posibile. X O mulţime de oficeri bulgari care fugiseră din Bulgaria au început de alaltâeri se se întoarcă în Bulgaria. Eri au trecut prin România peste 100 de oficeri. X întrunirea secretă a majorităţilor care trebuia se aibă loc aseară în sala Senatului a fost amânată numai din cauza că d. Ion Brătianu a refuzat se asiste la dânsa. D. Brătianu pare foarte supărat dar, afară de anturajul cu totul intim al seu, nimeni nu cunoaşte a-deverata cauză a supărărei sale. Colectiviştii, mai ales cei de a doua mână, sunt consternaţi. Se presupune că unele noi defecţiuni probabile în rândurile partidului guvernamental nu sunt streine de supărarea d-lui Brătianu. X Gâţi-va colectivişti de frunte, întruniţi la d. general Lecca, sau o-cupat mult de aceste defecţiuni. Trei deputaţi mai ales erau bănuiţi d’a voi se părăsească definitiv colectivitatea. Adunarea s’a liniştit puţin când d. Moruzi care urmărise de aproape pe suspecţi, a venit se încredinţeze că dânşii n’au fost, după cum se credea, la întrunirea de la d. Marghiloman. X Nu mai puţin supărat decât d. Ion Brătianu este d. Eugeniu Stă-tescu, dar acesta nu’şi ascunde cauza supărărei sale: ea este înter-pelaţiunea ce ’i a anunţat eri în Cameră d. N Fleva. Această inter-pelaţiune îl preorupă atât de mult încât, îndată (inţ'ă rid loarei ţeî, d sa a eh i !•' ri-der d niî Populeano, procurorul goue-ral , şi d. Mnnolescu , faimosul fost prim-procuror de Ilfov, pentru a se concerta asupra răspunsului de dat. X Aflăm că colonelul Sergiu Voi-nescu comandantul regimentului garnizonal la Ostrov a plecat astă-zi dimineaţă din Bucureşti spre Ostrov spre a relua comanda trupelor. El are instrucţiuni d’a desarma şi d’a interna pe refugiaţii bulgari cari vor trece graniţa în urma ultimului incident de la Silistria. In momentul de a pune sul» presa, aflam ca guvernul a primit ştiri care anunţa ca, în momentul când au sosit trupele regentei, garnizoana din Mlislria s*a revoltat contra «licorilor care o ademenise la rescoala si au fraternisat cu trupele guvernului. Căpitanul care comanda pe rcsciilati a fost împuşcat de trupele sale. X Ultimele ştiri sosite din Rusciuk anunţă că acolo situaţiunea e din cele mai critice. In urma plecărei trupelor regenţei s’a manifestat o agitaţiune mare în oraş şi era teamă de o mişcare contra regenţei. X Garnisona din Rusciuk s’a resculat si a proclamat de regent pe mitropolitul Clement. S’a tras focuri contra prefectului. S’a făcut mai multe a-restari. X Giurgiu, 3 Martie. — Circulă aici sgomotul că partisanii lui Zankoff ar fi răsturnat autorităţile Regenţei în Rusciuk. declarând Regenţa căzută şi prolcamând pe Mitropolitul Clement de Regent. Se zice că armata de la Rusciuk ar fi depus jurământ în mâinile par-tisanilor tul Zankoff. Nu se ştie nimic despre ceea ce se petrece la Sofia. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢI A HA VAS Kaguza, 2 Martie.— Operaţiile con-scripţiunil generale sunt terminate în Muntenegru.Eie dadcaresultatun efectiv de 40,000 de oameni valizi pe cari prinţul Nichita îi poate pune sub arme. \ iena. 2 Martie. — După nişte ştiri venite din Serajevos’arfitrimisintârirl de trupe la toate garnisoanele provinciei, mal cu seamă la Cattaro cu scop de a supraveghea Muntenegrul. Tot ast-fel de măsuri s’ar fi luat în Galiţia, d’alungul graniţei ruseşti. Constatinopol, 1 Martie.— (Cale indirectă). După cum v’am telegrafiat di-reot Riza-bey delegatul special al Porţii, trebuia să plece la Sofia sâmbătă laa-mează. Trenul era în gară gata de plecare, d. Grecoff şi Kalcef aşteptau pe cheiu ca să însoţească pe Riza-bey, de o dată soseşte un contra-ordin. Ce se intâmplase? D. de Nelidoff lucrase spre a împedica plecarea comisarului imperial căci călătoria acestuia contrazice planurile guvernului Imperiului. Ambasadorul Rusiei dăduse să Înţeleagă Porţii că prin trimeterea u-nui delegat special la Sofia recunoştea la mod implicit Regenţa. Această atitudine după d. de Melidoff presintă pericole serioase. ură că Şakir Paşa a telegra-ţlaşl sens din St. Petersburg, bser vaţiunilor d-lul de Giers. Poarta în răspunsul săd ambasadorului rus, ar fl dat să înţeleagă că neesitând a intra în negociărl cu D. Zankoff, cu toate antecedentele acestuia, nu va sta la îndoială spre a trece peste o chestiune de formă In cea ce priveşte Regenţa din Sofia. Ea ar fi adâogat că purtarea guvernului otoman II era dictată de dorinţa de a ajunge la o solu-ţiune a afacerilor bulgăreşti. Numai în urma acestor explicaţiuni şi după o audienţa ce a avut-o Riza-bey la Sultan, comisarul otoman a plecat ieri după amiază. El Irebuia să se întâlnească la Talar Bazardjik cu d-nil Grekoff şi Kalcief care plecaseră Duminica din Constantinopol. Constantinopol, 1 Martie. — (Cale indirecta). După o invitare a marelui Vizir, Sir Drumond WolfT a fost ieri la Poartă spre a primi răspunsul privitor la memoriul englez privitor la Egypt. Acest răspuns e scurt, el respinge în puţine cuvinte propunerile guvernului Reginei şi reînoieşte dorinţa Porţii de a fi fixata asupra epocii evacuării E-gyptulul de trupele englezeşti. Asupra acestui din urmă punct, Sir D. Wolff ar fi răspuns că nu e în stare să răspundă. La aceasta s’a mărginit intre-vorbirea trimisului englez cu marele Vizir. In cercurile otomane se crede încă în posibilitatea unei înţelegeri anglo turceşti privitoare la Egypl cu condiţiunea ca ambele guverne sa ’şl faca mari concesiuni reciproce. După alte indicii,în faţa Incăpăţînării de care da probe Poarta, Anglia s’ar arăta dispusă, a se înţelege cu Francia, spre a impune apoi Turciei vederile lor comune. Constantinopol, 1 Martie. —(Cale indirectă). — Lumea pare îngrijită de concidenţa apropiatei sosiri a Ţarului la Livadia cu zgomotele persistente ce circulăîn privinţaocupaţiunil Bulgariei de ruşi. Nu e departe de a se crede că împăratul Alexandru nu se apropie de Marea Neagră de cât spre a presida la plecarea trupelor sale şi la direcţiunea operaţiunilor militare. De şi aceasta ideie nu pare a fi adevărată ea inspira îngrijiri la Palat. Sultanul va trimite probabil un înalt personagiu să salute pe Ţar la Livadia. AGENŢIA LIBERA Berlin, 3 Martie. — Alegerile s’ad făcut aici în cea mai perfectă ordine. Şi d’astâ dată a votat principele de Bismark. Progreşistil ad reuşit la Brandenburg, Meiningen, Goerlitz, Dantzig, Nordhausen şi Brema. Pesta,3Martie.—D. Bylandt-Reydt, ministrul de resbel al imperiului şi baronul de Sterneck, vice-amira! şef al secţiunel marinei, au dat desluşiri confidenţiale în privinţa situaţiunel militare la comisiunea Delegaţiunilor. Corniţele Kainoky a declarat că nu există nici un pericol de resbel şi că de la Noembre pînă acum, situaţiunea exterioară s’a schimbat mal mult în bino de cât în răd. Ministrul afacerilor străine a adau-gat că pericolul ce resulta din cestiunea bulgara se află acum la planul al douilea.şi ca soluţiuneaacestei cestiunl nu implica nici de cum un cas de resbel pentru Monarchie. In cât priveşte relaţiunile Austro-Ungariel cu Statele vecine, ele sunt satisfăcătoare. Relaţiunile cu Rusia sunt astă-zl mal bune de cit în toamna trecuta. Sflrşind comite Kainoky a zis că nu poate să vorbească astă zi de relaţiunile imperiului Austro Ungar cu cele-l’alte puteri şi a afirmat ca politica urmată de Monarhie este o politică de pace. In urma acestei declaraţiunl, comi- mâinele. Ei se priviră lung şi tânărul o întrebă : — Te-al întors însfârşit Iza ? — Nu, zise ea, nu încă...... dar în curând.... In astă seară am vrut să vid cu or ce preţ, nu me mal puteam răbda.... Tot mă iubeşti ? — Tot, respunse el liniştit, strân-gând’o de mână,şi|o săruta. Alrăgând'o la peptul lui, punându-şi capul pe u-mărul el, stătură mult timp ast-fel, zâmbind unul altuia. Frumuseţea lor minunată contrasta într’un mod ciudat cu bordeiul uricios, murdar,în care se aflau... Ei formau un tablou încântător, cu atât mal fermecător cu cât fondul săd era mal miserabil. Tânărul, numit Golescu, avea abia 25 ani, era de o frumpseţe măreaţă. Nalt, subţire, dar nu slab ; braţele ’l erad puternice; îmbrăcămintea sa era ciudată dar el părea elegant într’ânsa. Avea oclff negri, faţa arămie ; parul castaniii închis şi lung ; purta plete mari şi cărarea la mijlocul capului; mustaţa subţire acoperea de abia buzele de un roş aprins, care se deschidead când zâmbea pe nişte dinţi de albeaţă strălucitoare. Glasul ’l era dulce ca un cântec, avea acelaş accent melancolic ca şi iza..... Vorbea limba nemţească îndulcită prin cea românească. Se născuse In munţi. Purta strania îmbrăcăminte a copiilor Carpaţilor. . • — Mi-e foame, Gheorghe, zise Izs am venit ca să cinez cu tine-.... — Numai pentru asta ai# venit ?. www.dacoromamca.ro se pare ca eşti bogată, nu cred să mal duci vr’o lipsă. — Totul îmi lipseşte de vreme ce ’mi lipseşti tu. — Vino. Şi Golescu puse în graba două tacâmuri pe o masă cam şchioapă, adică două pahare şi două cuţite, apoi o bucată mare de pâne neagră şi la mijloc o bucată de hârtie groasă ca postavul în care era o felie grasă de şuncă. Apoi scoase din o ladă o ploscă mare cu vin şi o puse pe masă zicând : — Eacă şi vin de al nostru 1 Lumânarea înfiptă Intr'un văpaiţ lumina grupul. Iza se aşeză la un colţ al mesei, Gheorghe de cea l'altă parte şi atunci pu-nându-şl coatele pe masă, râzând, zise: — De ce vil aici să mănânci atât de răd când poţi să prânzeşti ea o crăiasă? — Gheorghe, masa îmbelşugata la care iad parte mă întristează, bucatele lor alese mă desgustă... odaia în care dorm ’ml pare tristă... voiam să fid bogată, void să fid bogată, dar trebue să te am lângă mine... Aici mă simt bine, mi-e Îndemână; îmi place să mănânc aşa, cu pâinea într'o mână şi cu cuţitui în cea l’altă... Cu coatele pe ma? < Ihi i icâm, cu ochii mei în ochii tăi si privirile lor scânteiara ciocnin- du-se i vet ti< stalgia noroiului; plă-n • ;j. i respirad mal bine In aerul naracel, li plăcea aă Întindă şunca pe pâne cu mâna şi să-şi umple degetile de grăsime rupând’o bucăţi, lş deschise rochia ca să poată respira mal slobod. Dinţii săi rupead, râzând, din pâinea neagră cărei avea pentru dânsa un gust deosebit. Viaţa sa, viaţa sa nomadă, o revedea uitându-se împrejurul el, la lumina seulul. — Gheorghe, vom fi avuţi şi vom putea cutreera lumea, Îmbrăcaţi dupe placul nostru, culcându-ne o noapte într’un loc şi o noapte într’altul..., iu-bindu-ne şi despreţuind toată lumea. Gheorghe, dă-ml să bead. — Atâta mi-a remas din vinul nostru de acolo..,~zise tânărul umplându-I paharul. Iza îş muie maî întâiu limba ; bău cu ochii Închişi, apoi, ţintindu-I asupra lui Gheorghe, li întinse paharul şi zise : — Bea în sănătatea mea, Gheorghe. Gheorghe II Îndeplini dorinţa apoi o întrebă: — Iza, spune-mi ce faci acolo? — Mă îmbogăţesc, dragă. — Cum asta ? — Nu pot să-ţi spun nimic... Dar trebue să m’ajuţi ; stăpânul med, acela pentru care lucrez doreşte să te vadă. — Pe mine ? — Da I vrea să te Întrebuinţeze şi pe tine. — La co ? (Va urma) EPOCA — 20 FEBRUARIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tlraglu 0,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 ban! Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. ___________________________________ siunea a adoptat mai fără discuţie în unanimitate, proectul de credit. Iterlin, 3 Martie. — La alegerile de balotagiu progresiştii ad reuşit. lată resultatule. Circonscripţiunea I-a : D. Klotz, progresist, a fost ales prin 9.081 voturi contra d-lul Zedlitz-Neukirch, conservator. Circonscripţiunea Il-a : D. Virschow, şeful progreşiştilor, a fost ales prin 27.520 voturi conţi a d-lul Wolff, antisemit. Circonscripţiunea IlI-a : D. Munkel, progresist, a fost ales prin 11.260 voturi contra d-lul Cristensen socialist care a obţinut 10.559 voturi. Circonscripţiunea V-a : D. Baum-bac, progresist, a fost ales prin 12.816 voturi contra d-lul Holz, conservator. Berlin, 3 Martie.— La Dresde-Alts-tadt, d. Hultsch, conservator, a foit ales prin 19.655 voturi contra d-luî Be-bel, socialist, care a obţinut 10.081 voturi. La Zittau a fost ales d. Buddeberg, progresist. Este singurul progresist care a reuşit în Saxonia. Breslau, 3 Martie. Aici au fost a-leşl dd. Seydemann conservator şi d. Kraeckar, socialist. Francfort/m, 3 Martie.—D. Sabor, socialist, a fost ales prin 12.861 voturi contra d-lul Meltzer, liberal-naţional, care a avut 12.689 voturi. Koenigsberg, 3 Martie. — Aici şi la Gera, septenatiştil ad reuşit în contra socialiştilor cu care erad în balo tagiu. Berlin, 3 Martie. — Candidaţii Centrului ad isbutit la Colonia, Maenţa şi Wurtzburg. Socialiştii ad triumfat la Hanovra şi la Elberfeld. CRONICA O ŞEDINŢA INTERESANTA Şedinţa de ieri a Camerei a fost foarte interesantă, căci, cu ocazia interpelă-rel d lui D. A. Sturza, dl. Ioan Brăti-anu s’a milostivit încă o dată a dărui generaţiile viitoare cu un model de elo-cinţă politică. Dupe ce dl. D. A. Sturza arătă starea mizerabilă în care se află serviciul sanitar în judeţul Tutovaşi ceru îndreptarea lui, luă cuvântul d. prim-ministru pentru a răspunde: D. I. C. Bratianu. Domnilor. Aăă şi ed şi dl. Sturza, sad dl. Sturza ca şi mine, ne tragem din clasa dirigentă a acestei ţări, prin urmare pentru ce mă acuză d-sa că nu facem nimic pentru sătean ? La 48 ne-am ridicat o mână de oameni ca să sfărîmăm acea stare de lucruri şi am izbutit căci eram toată naţiunea, tot poporul român. (Bravoooo !) îmi aduc aminte că răposatul întru fericire Napoleon al IlI-lea a zis., ăăă... a zis... (Oratorul bea apă). (Bătând cu pumnul în banca şi strigând cu putere): Ce crede dl. Sturza că ţăranul se află tot în starea în care se afla pe vremea moşilor şi strămoşilor noştril ? Noi am făcut foarte mult pentru dânşii, noi partidul liberal, şi astăzi ţăranul are foarte puţine lipsuri şi dacă stă încă rău, este că mănâncă foarte prost, n’are locuinţă şi n'are îmbrăcăminte. (Aplause prelungite). Prin urmare, d-lor, medicii îşi fac datoria pe cit pot şi să dea D-zeu să ’şl o facă toţi ca dînşil. D. Sturza a zis ca ad murit într’o comună 14 copii şi s’au născut numai 7. Dar pe mine mă întrebaţi de ce ad murit ? întrebaţii pe ei (Aplause îndelungate). Dacă lucrurile ar merge ast-fel apoi ar trebui ca în 5 ani Daţia română să dispară, pe când din potriva populaţia rurală creşte neîncetat în timp ce populaţia oraşelor descreşte. Aceasta vrea să zică că n'am făcut nimic pentru sătean ? (Aplause entuziaste). Prin urmare, d-lor, să nu mal venim cu asemenea acuzări care nu mal amăgesc pe nimeni. (Bravooooo. Aplause nesfârşite). Voci. închiderea discuţiunel. D. Br Haunniceanu. Contra ! Contra închiderel I Preşedintele. Aveţi cuvântul în contra închiderel. p. Br Hâuinlccami. Vă rog să nu închideţi diseuţi'inea,fiind-eă trobne ca noi medicii se răspundem d lui Si * r a, care a adus nişte grave acuzaţiunî calpului medical din ţară. Nu este bine să se citească peste graniţă că la noi în ţară mor oamenii ca muştele, câcl de aceea nu putem încheia convenţiunea comercială < u a us-tria. (Mare ilaritate, aplause). Voci. Aici nu e vorbă de vit ’, i i de oameni! Br Itânmicennn. Daţi'mî voe. Tot aşa s’a mai zis că la noi mor vitele ne încetat şi aţi văzut cât de greu ne-ad lovit Auslria, închizendu-ne graniţele. (Aplause, ilaritate). Voci. Vorbiţi de oameni. Br Biunniceanu. Partidul liberal a fost acuzat de câtre d. Sturza că n’a făcut nimic pentru clasa de jos. Eroare, domnilor. Noi am luptat din toate puterile ca să încheiem convenţia cu Austria... (Zgomot, protestări). Voci. Asta nu e contra închiderel 1 Br Bainniceanu. Eroare, tocmai contra închiderel. Zgomotul fiind prea mare d. Dr. este nevoit ca să renunţe la cuvânt. D. Cozadini vorbeşte pentru închidere. Ed, d lor, cer ca să se închiză dis cuţiunea,flind-că d-nul Brătianu n’a dat nici un răspuns la interpelarea d-lui Sturza şi nici că are de gând să dea. D-nul Prim-ministru a spus că mulţi funcţionari nu’şl fac datoria. Apoi de, cine e de vină ? Câcl d-v ştiţi proverbul că peştele de la cap se Impute. (Ilari tate, aplause). D. I unica Bellio. Cer cuvântul în chestiune personală. (Mare ilaritate, aplause prelungite). şans Suceava şi nomu la Vasluiu, Dorohoid şi d. Eco-IIaţi şi Bacău. Şedinţa s’a ridicat la ora 7. Radu Tandără ACTE OFICIALE D. Căpitan Constandache Gheorghe din reg. 4 artilerie se trece în posiţie de re formă pentru infirmităţi. — D. Marin Petrescu este numit şef al divizii agricultureî din Ministerul Domeniilor. — D. Theodor Florian se numeşte sub-casier la judeţul Ialomiţa. DIN DISTRICTE B B A I IV Ni se comunică că svonul lespândit despre mutarea actualului preşedinte de tribunal Pârvulescu şi înlocuirea lui cud. Cristea Pilat a produs cea mal rea impresie, mai ales că judeţul Brăila a avut norocul foarte rar, subt regimul colectivist, de avea doi preşedinţi buni de-a rândul: pe d. Milţiadi Economu şi pe d. Pârvulescu. Lumea să întreabă dacă acest judeţ e silit să primească lepădăturile regimului. TUTOVA Listele electorale definitive pentru Senat, Cameră şi Comună din acest judeţ, s’au afişat Duminică 15 Februarie corent în oraşul Bârlad. Contra a-cestor liste alegătorii au avut drept de apel la tribunal până la 17 Februarie curent. Iată numărul total al alegătorilor din acest judeţ: la «olegiul I de Senat » >» II idem Eligibili la Senat la colegiul I de Cameră II idem 129 189 29 180 534 1497 273 » » » » III idem la colegiul I comunal alegători direcţi în colegiul II comunal.......................591 alegători indirecţi al colegiului II1238 CO VLB LUI Ni se comunică din Galaţi, că cu toate sgomotele care umblă în privinţa disol-vărel actualului consiliu comunal, impresia generală e că guvernul nu va cuteza să ia o asemenea măsură, realegerea actualului consiliu fi ind sigură. Au păţit’o d. Gamulea şi cu cel-l-alţt colectivişti, care ’şl ah dat dimisia, căci majoritatea consiliului, fără a se turbura câtu-şl de puţin, urmează de a să ocupa în modul cel mal serios de interesele oraşului, susţinut fiind de aproape Întreaga obşte orăşenească. IAŞI Citim în Liberalul: «Astă-zl ati plecat vre-o zecefamilil ovreeşti spre America, iar familia cunoscutului împărţitor de scrisori Sauber, compusă din 12 persoane, a emigrat spre Palestina la colonia Samarin unde să stabilesc israe-liţl români». Iată, după Curieru Ralasan numele consilierilor curţei de apel din Iaşi care vor presida curţile cu juraţi în sesiunea care începe la 1 Martie 1887: d-1 Tassu V. la Iaşi, Roman şi Piatra; d-1 I. Vrânceanu la Boto- V A L t I, A Ni se comunică din Râmnic că s’«u făcut 100 de constestaţii numai la lista alegătorilor co'egiului 1 de deputaţi. Vre-o 60 din cei contestaţi au suferit condemnaţiuniin famante.Gu puşcăriaşi se sileşte actualul guvern şi demnul lui agent Simulescu să îritbuşească voinţa alegătorilor independenţi. FELLLR1M1 Sălbăticie. — «Tutova» află că o crimă sălbatică şi unică poate în felul său s’a comis săptămâna trecută în comuna Găieştii, din judeţul Tulova: Locuitorul Gh. I. Costacbi, din com. Lăleştl, căsătorit a-bia de două săptămâni, cu o tânără fată din acest sat, anume Marghioala, nefiind mulţumit se vede cu noua sa soţie, se ho-târise a o omorî. Ast-fel în seara de 9—10 Februarie curent a pus în aplicaţie criminalul seu plan şi pe lângă că ’I a dat otravă, ce o cumpărase de la ovreica As-Lăr Fmkelstein, din târgu Pueşti, care n’a avut nici un efect, apoi plecă cu soţia sa spre viele Pueştenilor, sub pretext de a căuta în cărţi la o babă de acolo pentru nişte bani ce i se furase, dar cari erau ascunşi tot de ei, şi ajuugând la fântâna din jos de locul numit Baba rea, a luai în braţe pe nenorocita şi inocenta tânără nevastă, şi cu o sălbătăcie animalică o a-runcâ în fântână, dând peste dânsa cu trei pietre mari, şi după ce s’a încredinţat că victima sa nu mal respiră, s’a reîntors acasă, alarmând prin sat câ’l a fugit fe-meea după ce ’l furase toate lucrurile din casă. Peste câl-va timp, nenorocita fată Marghioala, revenindu'şl în simţiri a putut reuşi sâiase cu mare greutate singură din fântână, unde stătuse pdnăadoua zi, luptând contra rănilor ce i se causase prin căderea sa în fântână şi contra asprimel gerului, când trecură nişteoamenl peacolo, careauadus-oîn sat, denunţând toto-datâ şi faptul autorităţilor locale, care îndată ad prins pe criminalul soţ şi luându-i interogatorul a declarat în faţa primarului de Lăleştl, că faptul s’acomis de el însuşi, după îndemnul femei Nastasia Gh. Panaile sau Limişca, cu care trăise în concubi-nagiu. Pacienta fiind răii bolnavă sa transportat la spitalul Bârlad şi Elena Beldiman din oraşul nostru, iar criminalul dimpreună cu complicea sa, s’aQînaintatparchetului. —o— Verdi si Itoilo.—D. Ricordi, editorul operei lui Verdi «Oihello» a cerul favoarea de a oferi artistei, care joacă rolul Desdemonei, doamnei Pantaleoni, renumita batistă fatală. Această batistă este un cap de operă de cusătorie : un pătrat de guipure în mărime de 30 centimetri, brodată în aur şi mătase pestriţă. Cele mal renumite două cusătorese ale Mila-nulul ad lucrat la broderii în timp de şase luni. Spre a putea apreţia flneţa lucrului, trebue sâ se serve cine-va de o lupă ţo sticlă măritoare); atunci va recunoaşte portretele lui Verdi şi al lulBoito executate în picături nevisibile unui ochiu nearmat. La mijlocul batistei se află brodate frunze de salcie formând numele «Desdemona». Batista, care represintâ o mare valoare artistică, este expusă publicului în limpulzilel la garderoba doamnei Pantaleoni. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 19 Februarie 1887' D. Al. Grâscu, vice-preşedinle, deschide şedinţa la 2 ore. D. II. Izvoraiiu adresează ministrului de interne următoarea interpelare: 1. Rog pe d. ministru sâ bine-voiască a răspunde dacă are cunoştinţă că actualul prefect al judeţului Mehedinţi a fost dat judecăţii pentru falsificări şi abuz de încrederea ce i se acordase de administraţia domenielor cu ocazia împărţirel pământului la însurăţel; 2. Sâ bine-voiască a respunde dacă are cunoştinţă că acest prefect abuzează prin funcţionarii sel subalterni de pungile contribuabililor, supuindu’l la diferite dări nedrepte. Ordinea zilei chiamă proectul de lege votat de Cameră, amendat de Senat şi readus de Cameră, în starea lui primitivă, relativ la instituirea de comisiunl pentru verificarea pământurilor date în conformitate cu art. 5 şi 6 din legea rurală. D. G. Mârzescu ridică o chestiune de î'ogulament. Sub ce formă va discuta Senatul acest proect de lege ? regulamentul nu spune. Vom discuta proectul de lege în total, votat de noi, sad numai articolul adăogit de noi şi refuzat de Cameră, prin care o asemenea comisiune se va institui în Dobrogea ca şi în restul ţârei. Cere a-mânarea până ce se va umple lacuna lăsată în regulamentul Senatului. După o scurtă discuţie, amânarea se respinge. Dar Senatul tot Încurcat rămâne ; şi de şi vorbesc dd. S. Mibâilcscu, Vjişoreanu www.dacoromamca.ro şi chiar primul ministru, lumină tot nu se face. Resultatul este că Senatul şterge articolul ce propusese, şi votează legea cum a modificat-o Camera. Aceasta se numeşte a sîuipa în sus. Dar d. M. Kogâlnicoanu a scăpat de co-misiunea verificatoare în Dobrogea. Văz pe d. NedelcovicI urcând treptele tribunei: indigenate şi petvţiunl ? Am şters-o. Hedecu. CAMERA Şedinţa de ta 19 Februarie 1887 La 11/4 sub preşedinţia d-lul Câmpi-neanu fiind 100 deputaţi faţă se deşchide şedinţa, dar imediat se suspendă pentru a trece în secţiuni. La 3 1/4 şedinţa se redeschide. D. C. F. Hobeseu, citeşte o petiţie a mal multor profesori cerând aplicarea le-gel gradaţiunel-D. Ciocazan, desvoltă interpelarea sa la adresa ministrului de instrucţie şi culte. interpelatorul arată că epitropia Madonei Dudului din Craiova fundând o scoală de fete, au cerut ministerului să asimileze acea scoală cu acelea ale statului. Ministerul a răspuns epitropilor în modul cel mal injurios refusând d'a recunoaşte acea scoală pe motivul că epilropil sunt nişte delapidatori. D. Ciocazan citeşte răspunsul energic dc protestare al epitropilor (minoritatea aplaudă). D-sa întreabă de ce ministrul nu dă în judecată pe delipidatorl ci se mărgineşte a insulta oameni încă ne dovediţi culpabili (aplause). D. Sturdza, răspunde că d'o-cam-dată n’are nimic de zis, modul interpelărel fiind insolit. Ministrul instrucţiei şi cultelor intră în citirea unul foarte lung şi amănunţit ra port al inspectorului financiar Constanli-nescu prin care se acusă epitropia Mado nel Dudului de foarte grave abusurl. Bazat pe conclusiunile acestui raport, ministru justifică termenii coprinşl în a-cea adresă de refus a ministerului. D. IV. loneseu, întreabă dacă pentru vina epitropilor—dacă vină este — trebue să se pedepsească copil din acea scoală refusândui-se recunoaşterea de stat. D. Varlam, convine că gravele acusa-ţiunl citite de d. Sturdza contra epitropilor sunt întemeiate, şi reaminteşte că d-sa a fost acela care a denunţat primului-mi nistru abusurile epitropiel. D-sa mal adaogă la şirul faptelor co-prinse în raport încă vre-o câte-va fapte foarte scandaloase. întreabă însă ce a făsut guvernul faţă cu acele fapte continua denunţate de mal mulţi ani de zile. Abia în 1886 s’a trimes ancheta. Dupe ce ancheta constată o de lapidare de 1 milion şi jumătate, ce face guvernul? Timp de 10 luni de zile nimic. Tocmai acum dupe ce s a anunţat inter pelarea d-lul Ciocazn, s’a pus în urmărire epitropil delapidatori. Apoi de ce s’a tolerat atâta timp abusurile? Guvernul nu leavea în cunoşLinţă? Chiar d-sa ’şl aduce aminte că de trei an continuu le denunţă. In privinţa şcoalel profesionale de fete, d. Varlam recunoaşte că ia se află în foarte urîtâ stare. D. liogaiuîeennu spune că de 20 ani în cestia Madona-Dudu — lucrucurios —în tot-d'auna opoziţia caută a acoperi abu şurile oribile ce se comit acolo. D. Varlam protestă. D. Kogaliiiceauu nu vorbeam de d-ta; faci excepţie. In privinţa Madona Dudului d-sa ştie de mult câte abusurl se face. In tot-d’auna, şi aci în Bucureşti, epi tropiile au dat loc la abusurl. Este cutare mare epitropie unde epitro-pul adesea a refusat d’a intra în minister pentru a remânea în capul administraţiei epitropiel (rîsete). Epitropia bisericelor BrâncoveneştI la 1864, ţinea piept guvernului, piept Dom nulul. Daca făcea opoziţie guvernului, cumpăra pe funcţionari, le plătea lefuri. D-sa e de părere că ar trebui numiţi pe lângă epitropl comisari deal guvernului care se supravegheze administraţia epitropilor. Se cere închiderea. D. Ciocazan vorbeşte contra închiderel. D-sa nu intră în cercetare dacă epitropil bisericel Madona Dudului sunt sad nu culpabili. D-sa a vrut a arăta numai ce corespondenţă necuvincioasâ şi deplasată s’a urmat între minister şi acea epitropie. D. Varlam vorbind pentru închidere, întreabă ce măsuri a luat ministru în a-ceastâ afacere. D. Di.sescu citeşte o moţiune tinzând a se întocmi o comisiune de 7 persoane pentru a alcătui un proect de lege în privinţa administraţiunel averilor persoanelor morale. La ordinea zilei interpelarea d-lul Varlam, adresată d-lul ministru de Interne. D. IVacu cere amînarea din cauza lipsei d-lul Prim ministru. D. Varlam consimte la amînare, rămî-nâud a se înţelege cu Primul ministru a-supra zilei. D. Ni. Fleva în cestie de regulament cere ca să se determine din ajun ordinea zilei ca ast-fel să se ştie de mal înainte ce se va discuta a doua zi. Riuroul ia act. Interpelarea d-iul Iovilz se votează de oare ce interpelatorul a fost satisfăcut. D. Dnmilresca (flrăila) renunţă la interpelarea sa relativă la duelul d-lul Ghe-ţoiu cu Betolian. D. \ oinov amână interpelarea sa relativă la strămutarea scoalel de meserie de la Vrancca. Se votează fără discuţie legea amendată de Senat pentru aşezarea unul imposit asupra păcurel. Se mal votează fără discuţie o alipire de comună şi împrumutul comunei Vaslui de 150.000 lei, Şedinţa se ridică la 5 1/4. Un spectator Aflăm că mal multe telegrame ce erau aşteptate din Gonstantinopol de unii miniştrii străini din Bucureşti, n’au sosit la destinaţie. Nu sa ştie unde comunicaţia telegrafică e Întreruptă şi cine opreşte acele depeşe. D. Brătianu a primit o depeşă de la d. Moruzi, sub-administrator în Dobrogea, care îi face cunoscut că mai mulţi bulgari care au trecut pe teritoriul român au fost desarmaţî. m Di?svoltarea interpelării d-luî N. Fleva adresată d-lui Stătescu a fost fixată pe zioa de Sâmbătă. Următoarea depeşă pe care ne o comunică Agenţia IJavas a venit sâ confirme ştirile date de noi în prima ediţiune în privinţa evenimentelor din Bulgaria. Giurgiu, 3 Martie. — Resultă din in formaţiunile sigure ce ne parvin că insurecţiunea din Silistra a fost înăbuşită. Şeful regimentului, Cristeff, a fost omorît, dar nu se ştie tocmai dacă a fost omorît chiar de proprii săi soldaţi sau de cei ce aparţineau trupelor venite din Şumla. Principalii resculaţi din Silistra aă reuşit a pătrunde în Dobrogia şi aii fost primiţi de autorităţile româneşti, cărora li se transmisese ordinul de a desarma pe toţi cei ce vor trece Dunărea şi ai trata cu toate cuviinţele ce reclamă situaţiunea lor de fugari. Când trupele lipseau din Rusciuk fiind îndreptate spre Silistra, insurecţiunea a isbucnit la Rusciuk. Din Giurgiu se aude de azi dimineaţă lovituri de puşti. Toate comunicaţiile sunt acum rupte cu Bulgaria. Se pretinde că mişcarea din Silistra n’ar fi fost de cât o simplă diversiune spre a depărta trupele din Rusciuk, punct mult mai important de ocupat. Cu toate acestea numărul foarte restrâns al soldaţilor rămaşi in Rusciuk, după plecarea trupelor spre Silistra, permite a emite îndoieli în astă privinţă. m Aflăm că guvernul a destituit vre-o 10—12 funcţionari de la administraţia vămilor de pe linia Garpaţilor. Fel de fel de comentarii circulă în privinţa acestei ştiri. • Zilele acestea d-nu Kogălniceanu va fi cu desăvârşire dobândit guvernului. D sa e în ajunul d’a cădea la învoială cu Ministrul Cultelor pentru vânzarea vechiturilor sale. Gerantul agenţiei bulgare a visi-tat azi de două ori pe d-1. Ferikidi. Tot densul a remis azi o notă re-presentanţilor puterilor in Bucureşti. • D. Manolescu, vestitul fost prim-procuror de Ilfov, voind a înlesni d-lul Ministru de Justiţie răspunsul seu la interpelarea d-lui Fleva, a o-jerit demisia sa. D-1. Stătescu a re-juzat-o. ULTIME DEPESI AGENŢIA IIAVAS Londra, 3 Martie. —Standard menţine informaţiunea sa despre reînoirea alianţei între Italia şi Austro-Ger-mania. Bombay, 3 Martie. — Emirul din Afganistan in prevederea unui atac din partea Ruşilor a publicat un manifest invitând pe Afgani să se pregătească de resbel. Eserciţiurî zilnice sunt prescrise pentru băeţi de la 10 pină la 18 ani,, cel trecuţi peste această văr stă sunt înrolaţi hi armată. AGENŢIA LIBERA Bruxelles, 3 Martie. — Camera Deputaţilor.—D. Frere-Orban a terminat cu desvoltarea inierpelaţil sale asupra fortiflcaliuniloi de pe Meuse. Ministrul de resbel a respuns. A căutat sâ distrugă obiecţiunile presin-tate de d. Fr&re Orban şi a afirmat ca sunt indispensabile pentru apărarea ţârii. EPOCA — 20 FEBRUARIE ORIGINALE MASINE SINGER Sunt necomparabile in constructiuue neîntrecute in cua-litati si in durata Posedă cei mai înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRfiT IN A LT,, IM PRO VED “ ? La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. aO primit cel mai tnalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singerdiu toate maşinele de cusut expuse. = MEDALIE DE AUR = Vânzare în rate, si contra, bani gata nn rabat oonv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi tn toate filiale e noatre. G. N El DL! N G ER Haite Eforiei — BUCUREŞTI — Iaşi Galatzi Craiova Ploesli Botoşani T.-Severin ■IHRUM Strada Lăpuşneanu Domneasca Lipscani Lipscani Mare Aurelianu MEDALIE DE AUR Virilii ISS3 Autorisatu de consiliu dehygiena si salubritate | DEN TALIN A ensenţâ pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI ale Dr. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei Si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: 1 flacon, dentalina 3 franci; 1 cu tie cu’prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: F, VV. Zurner, I. 0-vesa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Hajnal, — Dorohoi, Hague. Domni fi Doamne, Cine vrea sâ câştige foarte multe parale şi să facă avere tn scurt timp, fără risc şi cunoştinţe speciale este rugat să scrie imediat Dom. Thiza, 32 rue d'Assas. Paris. Afacere nouă şi de mare Importanţă. • !M ■ 83SB.W®ÎSEi8i.":-yiSHTi NU MSI ESTE DURERE DE RÎNTZi prin întrebuinţarea elexirului dentifric l'.P. 8.8. PĂRINŢI BENSDICŢINI din Manastirea SOULAC (Gircn ’a, Francia) Don li A N V E L O N N E, Prieur 2 «UDA! II DEAIJII: Bruxeila 1880, Londra 1884 rele mai inalte recompense INVENTATA IN ANUL (373 DE PAR. PIERRE BOUHSANO întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictin!, cu o dosă de câte-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care I albeşte, consolisâu-du-I, forLicând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN I807 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE HUGUERIE, BORDEAUX Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi CoafeorI representante pentru Ro-ânia, Serbia şi Bulgaria; A gen ti A Comerciala Frftncezâ tiin Gaiatl si mânia sucursalele ei. Singura Scoală de musica vocală si instrumentală in ţără, autorisată şi probată de înaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Această scoală (lind prevăzută cu mal mulţi profesori se pol preda lecţiunl de musica vocală şi de or ce instrument pentru modesta sumă. i română perpetuă. 6 0/0 Oblig, de Stat(Rur. conv.) Impr. cu prime Bucur, (lei 20) 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig. Casei pens (1. 300) 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 5 0/0» » ş 6 0/0 » » » 5 0/0 » rurale » 5 0/0 » » » Aur contra Argint sau bilete. Gump. Vând. 911/2 921/2 821/2 831/2 32 35 69 70 190 205 781/2 791/2 96 97 83 84 981/2 991/2 20 201/2 /r DR STAUCEANU Piatza-Amzi No. 2 EREZII L. LEMA1TRE SDCCESORII TURNATORIE RE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI Se însârcineză cu construc-ţiun! de turbine si mori cu pre- Jurl mal reduse de cât acele in Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 iei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-oare lucru de turnătorie safi mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mare deposit de Fer*, raiuri pentru vagonete decauvilie, tzeve d.e tuci. JVZCare asortiment de pietre de moara. X_,h Fertâ-sous -Jouars. 111 ------------------------------------------^33^— —— ULTIMA ORA DIN NAUNTRU Comunicaţia prin cablu între Giurgiu şi Rusciuk, este întreruptă din faptul autorităţilor bulgare. O depeşă din Calafat spune că restul trupelor remaso în Rahova au fost pornite la Rusciuk. La recepţiunea diplomatică de azi de la ministerul afacerilor streine, ar fi circulat următoarea versiune asupra origine! mişcăreîdin Silistria. Regenţa voind se opereze arestări, ofiţerii temându-se da fi compromişi, s’au otărît s’o apuce înainte, şi s’a revoltat. DIN AFARA RESIIItlI L CIVIL IU IttLIiAllI V LA SILISTRIA Dupe o depeşă primita azi la 3 ore de, guvern de ta prefectul dinC onstanţa, intrarea trupelor regenţei la Silistria s’ar fi petrecut in modul următor : La sosirea la porţile oraşului a acelor trupe, trupele revoltate, văzândii-se inferioare cu mult în număr, s’ait hotărât a se supune şi s’ait resculal contra şefilor lor. Aceştia puindu-se in capul unei solnie de cavalerie remasă credincioasă lor, aii încercat să-şi facă drum pentru a părăsi oraşul; dar chiar de către aceste trupe s’au tras focuri contra lor ş’au fost omorâţi comandantul garnizonei Kristoff căpitanul Dimitrie/f şi alţi doi ofiţeri. Se zice că căpitanul Kristoff ar fi fost ucis chir pe teritoriul român, care pre cum se ştie începe chiar la porţile Si-listriei. LA RUSCIUK Azi la 2 si 1/2 guvernul a primit de la Prefectul de VIasca o telegramă, în care spune că auzind sgomot de împuşcaturi ta Rusciuk, a trimis un om de încredere ca să afle ce se petrece. Acesta ne putând isbuti se intre în oraş s’a întors înapoi, dar de la debarcader a putut se se încredinţeze, că insurgenţă se bat pe stradele oraşului. In momentul expediereî depeşei sale prefectul aştepta întoarcerea unui al doilea trimis al său. Trupele remase la Rusciuk dupe plecarea ajutoarelor trimise la Silistria, se compuneau numai din 100 soldaţi de infanteria şi vr’o 50 soldaţi de geniu, (pontonieri sau pionieri). Nişte turci pescari care voiseră se debarce la Rusciuk şi care nu fuseseră primiţi, viind la Giurgiu au spus că oraşul li s’a parul împărţit in (loue tabere, care se luptau cu învierşunare. l*e Iu orele 3, Citadela din Rusciuk ocupata de insurgenţi, bombarda cazarma unde se aflau trupele regentei. Trupele din Rusciuk, trimise la Silistria, aii primit pe drum ordinul d’a se reîntoarce cât mai în grabă la Rusciuk. Astă seară între orele 6 şi 7 se a-şteaptă la Rusciuk nuoî ajutoare de trupe. LaŞumUi, Rasgrad, Vid in, Vama, Târnava şi Plevna e linişte. Asemenea şi la Sofia. ^ In ultimul moment, Agenţia Uavas, ne comunică că comunicaţia telegrafică cu Ruşciukul s’a restabilit. Pupe o depeşe a prefectului din Vlasca, la 4 orc lupta continua la Itusciuck. O depeşă pe care ne o trimite Agenţia Havas, în ultimul moment ne dă un rezumat al discursului pronunţat de Împăratul Germaniei la deschiderea Reichstagului. Sensul discursului este pacific. Mâine vom da Lextul depeşei. NUVELE FINANCIARE Agiul a trecut peste 21. La închiderea bursei de azi, care de altfel nu a înregistrat nici o afacere, cursurile fondurilor de speculaţiune slaUast-fel: Băncile Naţionale 944. Daciele 242. Coustrucţiunile 124 1/2. Agiul 21.10. —x— Fondurile de plasament stau de active, nici o afacere nu s’a încheiat în târgul liber. , —x— GuişeturileBăncel Naţipnale sunt în permanenţă asediate pentru schimbul biletelor contra argint. Câţi va speculatori cearcâ a Introduce în afaceri şi argintul, lucru ce de ast fel ’l vom avea, daca agiul va continua a creşte. La Viena se observa o (lucluaţiune de cursuri îngrijitoare. Scfac sl’orţftr! uriaşe la deschidere pentru a menţine cursurile, dar la închidere ele cad mal jos de cât cursul cu care închisese în ajun. BOALELE SIFILITICE îVepuliiila barbateasca Vindecă după cele mal noui metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţă de 17 ani. Specialist in lioale lumeşti DR THOR Strada Franclin No. 6, aproape de grădina Episcopiei şi de fotograful Szullosy. Consul-taţiuni de lâ 8 dimineaţa până la 6 seara. BUN SI NU SCUMP Prima fabrica de conserve naţionale fondata la anul i879 sub firma C T. CH RISTOFOR LA IVEARUNTAR Calea Victoriei, 100 vis-â-vis de Cişmeaua roşie sub Jokei Club Asortiment complet pentru post Icre de cliel'al. Icre în ceară de taigan. Icre negre de rusia. Halva de indrinea. Mănătărci albe de rusia. Caracatiţă grecească. Marinată dc midie. » »> stridii. Măsline dulci. Raci la cutie. Smochine de smirna. Ulei de nuci. NI3. Asemenea posed crema de Călimă-neştl (brânză)ghiudende Botoşani. Rog dar pe onor. publica nu perde oca-siunea şi a vizita acest magasin spre a se sonvinge de adevăr. Cu stima C. T, CUItISTOFOKtJ. D-" M.SCHACHMANN Vechili Intern nl Spitalelor din Paris Hotel Frascali (Otetelechano) Orele de consultaţiuue de a 4 — 6 p. m. SPECTACOLE MARELE CIRC 8ID0LI IN FAŢA BĂILOR MITRASEVSKY Strada Polit/.ii \o. 7 Astă-zî Juoî la 18 Februarie 1887 MARE REPRESENTATIUNE din domeniul artei eeucstrice superioare, dre-surei de cai, preductiunilor pe coarda, gimnastica, balet si pantomime. Din acesl program bogat sunt de relevat: D NA SIRENA STR>KAf incomparabila calarâ-ta pariorce si grotes-ea pe cal fara sea. CLOTILDA SID0LI cea mai uiica calară-ta a cociotatei in product. sale cai fara sea. ZEFIR 6 ARMASARI armaaar arai), călărit Traclienieni dresaţi si in toate păsuri de inal- presentaţi in libertate ta şcoala de D-RA MEDEA SIDOLI de directorul TH, 3IDOL1 TR'PEZ -L SBURAT0R DUBLA SCOL A DECALARiE eminenta gimnastica Emir si Oscar doi ar-aeriana esecutata de masari dresaţi si cala d-nii fraţi Huberti riti do J. Tardini MARE MANEVRA CIVILA călărit de 6 dame si 0 domni ai socîetatei, comandat de d. Cesar Sidoli DESCHIDEREA CASEI LA 7 1/2 ORE SEARA l:\CFPI TUL I,A N 1/2 OUE SEAItA Mâine Vineri 19 Februarie MARE RFPRESENTATIUNE CU PROGRAMUL SCHIMBAT Tipografia ziarului uEPOCA» www.dacoromanica.ro