ANUL TI No. 370.
A DOUA EDIT1UNE
JtJOI, 10 FEBRUAR (3 MARTIE) 1837
mnmmmuL
15	13 A.IVI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-TAUNA ÎNAINTE
i\ Bl t i hksii La casa Ad:ninistratiune l\ TARA: Prin mandate poştale Pentru 1 an 40 lei, ti luni 90 lei, 3 luni 10 lei l\ STKEI.YATATE: La toate oMciele pos tale d:u Uniune, prin rnardate poştale Pentru 1 an 50 Ie; c luni 25 lei I A PARIS: Segasestejurnalul cu ISCem. numerul, la Kioscul din rue Montnmi-tre i 1 :i Bulevardul St. Uermain Yo. S4.
MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IAZA
Grigore VENTURA
Prlm-redactor responsabil
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
RESCOALA DE LA SI U ŞTIU A
IMPRIMim COMUNAL
RESBOIUL CIVIL IN BULGARIA
......mm -- -■ • --
O RECTIFICARE
FEMEIA MORTULUI
Dacă este netăgăduit că adevărata cale pentru a ajunge la putere este aceia a alegerilor, nu este inse mal puţin adevărat, că şi Regele poate, până la un oare care punct, se ajute or se facă mai grea venirea i la putere a unui partid politic.
Chiar în leorre lucrul se poate j lesne demonstra, dar nu mai reve- j nim pentru a suta oară cu comentarii asupra articolului din Constituţie, de altminteri foarte categoric, care spune lămurit că «Regele numeşte şi revoaeă pe miniştrii sei.»
Vroim se vorbim de practica lucrurilor. Aci mai cu seamă are Regele o influenţă preponderentă; şi influenta lui devine atât mai mare, cu cât corpul electoral este mai puţin deprins şi mai puţin gelos a exercita drepturile sale.
Câte va exemple: Când d. Stă-tescu a spus în Senat că pentru ca oposiţia să poată veni la putere tre-bue mai întâi se-şl reguleze situaţia faţă cu Coroana; când Regele în-tr'un moment de francheţă a arătat | cum ii vroeşte pe miniştrii sei, zi- : când că «vroeşte miniştrii care se ţ asculte de densul şi camere care se j iie supuse miniştrilor sei»; când ' Regele a făgăduit oposiţiî în atâtea rânduri (şidesfidem se fim desmin- ! ţiţi asupra acestui punct) că daca d. Brătianu îşi va mal da demisia, den- • sul o va primi, şi va chema pe opo- ' ziţie la putere, ni s’au dat în toate aceste caşuri dovezi pipăite că Regele poate ceva în privinţa venirii la putere a partidelor politice, şi în realitate credem că el poate chiar foarte mult.
Dar, orî-cât de mică şi de neînsemnată ar fi influenţa Regelui a-supra faptului venirii la putere sau I depărtării de la cârmă a unui partid , politic, nu e mai puţin adevărat că j această influenţă existând, un partid care doreşte se vie la putere, trebue sc caute prin toate mijloacele să câştige pentru densul şi pe acest factor ce se numeşte Regele.
Cată dar se ne întrebăm, în ce mod poate un partid politic se câştige buna-voinţa, să obţie concursul Regelui Garol.
Până astă-zi cunoaştem numai două sisteme.
Primul sistem este acel pe care îl întrebuinţeză opoziţia de zece ani. El constă în a face apel la sentimentele patriotice ale Regelui, a’î arăta că guvernul actual este funest pentru ţară şi fatal pentru dinastie.
Intru cât priveşte partea fâgâ-duelilor, sistemul e tot atât de vag. El constă in a zice Regelui : «Daca vom veni noi la putere, Sire, îţi vom da popularitatea pe care ’ţi-a însti einat’o guvernul actual, îţi vom da afecţiunea poporului, recunoştinţa ţerel, iubirea naţiunei, respectul tutulor către tron etc».
Acesta este primul sistem. Se ec-saminăm acum şi pe cel-l’alt. A-eesta din urmă este cel întrebu-
inţat de oamenii actualmente la cârmă.
Acest sistem constă în a zice Regelui : «Măria Ta, se depărtezi de la putere pe miniştri actuali,daca vrei se cruţi ţerel o crimă. Se ştii dar că daca nu vei alunga de la putere pe actualii consilieri ai tronului, te vom alunga noi de pe tron ; vom face revoluţie, vom proclama republica la Ploeşti, or vom alege domn pe colonelul Dabija».
«Daca din contra vel consimţi a ne aduce pe noi la putere, îţi vom da mai întâiu pacea; îţi vom da apoi ban', domenii, tot ce vei cere; îţi vom da şi o parte de influenţă la care nu ai drept, îjî vom da deplină putere în politica exterioară etc.»
Amândouă sistemele fiind puse faţăîn faţă, rămâne să no întrebăm, nu care din aceste două sisteme ar trebui se aibă succes pe lângă Rege ci, practic vorbind, care sistem a produs vre o dată efect asupra Regelui, şi care din două sisteme poate da resultate reale.
Avem aci ocasia să facem politica experimentală. Şi fiind-câ şi un sis tem şi altul a şi fost experimentat, nu mai ne rămâne de cât a trage conclusiunile.
Oamenii noştrii politici care cunosc cu d’amănuntul toate cele întâmplate în cursul celor din urmă 20 de ani, n’au de cât se respunză, daca un spirit atât de practic ca acel al regelui, s’a arătat vre-o dată accesibil acestor idei vagi de patriotism, de popularitate, de afecţiune al poporului, etc.; daca vre-o dată regele a făcut un act positiv sub influenţa acestor idei şi daca din contra Regele s'a arătat în tot d’a una ne accesibil ameninţărilor, insensibil violenţelor,hotărît a nu ceda pre-siunelor brutale şi pornirilor revoluţionare.
Un proverb francez zice : «muştele nu se prind cu oţet.»
Rămâne să se ştie daca proverbul e adevărat şi pentru toate capetele încoronate.
i\. Filipcscu.
TELEGR A M E
AGENŢIA HA VAS
Solia, 1 Martie.
S’a proclamat starea de asediu tn mal multe departamente de pe marginea Dunării.
Solia, i Martie.
Se anunţă rechemarea d-lul Cernelf, gerantul agenţiei diplomatice a Bulgariei din Bucureşti şi înlocuirea iul prin doctorul TeodorolT.
Sofia, 1 Martie.
Riza-Bey şi d. Grekolf au sosit la Solia. Riza-Bey a descins la hotelul Bulgaria unde reţinuse apartamente. D. Kalciefl’ s’a oprit la Pilipopoli unde rămâne în mod provisoriu.
Viena, 1 Martie.
Delegaţi unea austriacă a deschis sesiunea sa fără formalităţi. Ea a decis urgenţa în cea ce priveşte cererea de credit presintală de d. Kalnoky.
I Dupe şedinţa plenară, comisiunea fiind sesizată de acest proect s’a întrunit şi a ales raportor pe d. Mattusch, care probabil va presinla raportul săi! chiar mâine.
Triest, 1 Martie.
Se anunţă din CasLelnuovo că guvernatorul din Sculări (Albania) a refuzat să a-| corde Irecereamaterialululderesbelmunte ’ negrcan, prin teritoriul turcesc.
Paris, 1 Martie.
Camera a fixat pe Luni desbaterile asupra interpelării privitoare la incidentele din Corsica.
Deputaţii din Corsica anunţă că bandele insurgente afl fost împrăştiate.
St. Etienne, 1 Martie.
O explosie s’a produs în puţurile de cărbuni de pămâut de la Chalelus. Sunt vre-o 60 de morţi.
Buda-l’esta* i Martie.
(Delegaţiunea Ungurească). D. de Kallay
ministrul de finanţe depune în numele ministerului comun, un proect de credit de 52 milioane şi jumătate fiorini pentru măsurile de precauţiuire de luat din puntul de vedere militar.
Proeclul e trimes unei comisiunl care o va discuta Joia viitoare.
AGENŢIA LIBERA
Petersburg, i Martie.
D. Katkoli'are iie gând să fondeze un noii ziar la Odessa.
Viena, 1 Martie.
Iliza bey este aşteptai chiar aslâ-seară
la Sofia.
Viena, 1 Martie.
PolUische CorresponAenz anunţă că întăririle şi mutările de Irupecese facîn Varşovia. măresc în sânul populaţiunel temerile de un rezbel apropiat.
Constanlinopole, 1 Martie.
Poarta socoteşte că este în interesul lulor părţilor ca negocierile în ceşti unea bulgară să se urmeze la Sofia. De aceia ea a şi delegat la Sofia un comisar special şi a comunicat Regenţei bulgare noul propuneri în vederea unei înţelegeri.
Pesta, 1 Martie.
Delegaţiunea Austriacă a fost deschisă azi la 12.
Expunerea de motive a proiectului de credit zice:
De şi trebuinţa păcel este generală, totuşi siluaţiunea politică a Europei este aşa ca toate puterile fac cele mal mari sacrificii spre a mări forţele lor armate. Pentru acest cuvânt monarchia trebuia şi dânsa să ia mal din vreme măsurile indispensabile, care nu implică însă nici o ideie de agresiune.
Cheltuelile trebuincioase pentru aceste pregătiri se ridică la suma de 52,500,000 fiorini. Guvernul comun cere asupra a-cestul punct un bil de indemnitate. Pe lângă această cere a i se aproba un credit de 8,300,000 florini, în vederea unor măsuri interioare urgente, şi în fine autorisareade a cheltui în caz de necesitate inevitabilă, alte 28,000,000 fiorini pentru Lrebujnţele armatei.
Berlin, 1 Martie.
«Norddeulsche Allgemeine.i neagă or-ce caracter oficios articolelor ziarului «Le j Nord» din Bruxelles.
Paris, 1 Martie.
Ziarul «Le Temps» de astă seară, zice că criza în Italia nu se poate prelungi fără a avea consecinţe grave.
Berlin, 1 Martie.
«Die Kreuzzeitung» zice că Rusia ar trebui să se înţeleagă cu Austria în ce priveşte regularea influenţei sale în peninsula balcanică. Această chestiune, adaogă \ foaea germană, nu priveşte pe Germania î care nu va interveni de cât în caşul când ţ Austria ar fi ameninţată de a pierde si-i luaţiunea sa de Mare Putere.
(Belgrad, 1 Martie. Regenţa Bulgară a ordonat să se plătească integral reebiziţiile făcute în ulti-i mul resbel, precum şi lelile nepiătite încă * ale Impiegaţilor Statului.
Berlin. 1 Martie, împăratul Brasiliel este bolnav.
1 •
* -----------------------
Se se citească pe pagina
IV ULTIMA ORA.
I __________________________________
mmii mi—n mmw——■MMW—mmmmmm—mm*
CESTIUNEA ZILEI
Resooala de la Silistria
Evenimente grave sunt în ajunul d’a se produce la frontiera noastră dunăreană.
Nişte detaşamente de trupă bulgară gar-nizonate la Silistra s’aO resculat contra guvernului regenţei.
De la Rusciuk şi de la Şumla s’ad trimes trupe spre a domoli insurecţiunea. Ne putem dar aştepta ca până mâne să se întâmple vr’o încăerare.
Iată amănuntele pe care le-am primit a-! supra acestui incident.
In seara de Duminică şeful garnizonet din i Silistra a rugat pe comandantul regimen-* tulul român din Ostrov d’ai trimite muzica : pentru lăsatul secului. Cererea fu acordată ! şi muzica merse ia Silistra. Luni dimineaţa să atlft că batalionul bulgar din Silistra cu o baterie de artilerie şi un escadron de cavalerie făcuseră un pronunciamento contra Regenţei. Căpitanul care comanda batalionul chemase pe ofiţeri şi le adresase o cuvântare, tn care descriea în colori negri starea Bulgariei provocată de nişte ambiţioşi, cari s’afl cocoţat la putere şi slugesc
I
;
t
interese străine, înstrăinând poporul Bulgar de marele săQ protector, de Rusia. Cuvintele căpitanului aQ fost primite cu urate prelungite de către ofiţeri. Comandantul bateriei respunse că a sosit momentul d’a pune capăt unei asemenea stări de lucruri; că aceasta datorie să impune armatei care singura poate scăpa patria de situaţiunea de plâns în care să alia.
In urma acestor discursuri, toţi ofiţerii aQ jurat d’a urma steagul insurecţiunel şi proclamarea pronunciamentulul a fost decisă pentru Duminică seara, cu ocaziunea lăsatului secului.
Aşa să făcu.
Trupele aO fost consiniate în cazarmă şi ofiţerii să întruniră într’un banchet după care porniră toţi împreună strigând : «Jos regenţa I Să trăească Tzarul Alexandru ! Pe stradele oraşului ofiţerii şi trupele să îmbrăţişat! cu locuitorii.
Se dădu de mâncat şi de băut soldaţilor şt se citi o proclamaţiune prin care regenţa era răsturnată şi înlocuită prin un alt guvern sub preşedenţia Mitropolitului Clement.
Ast-fel staO lucrurile până erî.
Să ştie că autorităţile de la Rusciuk aO rechisiţionat toate trăsurile spre a trimite j trupe la Silistra. Tot-odată garnisoana de 1 la Sumla a primit ordine să plece la Silistra. I Gestiunea este dacă regenţa poate fi sigură I de aceste trupe In faţa celor resculate. De I la Sumla până la Silistra este un singur j drum prin Sujucuk,Akadivlar şi Alfatar, dar nu există şosea şi în starea actuală a ! timpului trebue cel puţin 5 zile de marş spre a ajunge până la Dunăre. De la Rusciuk ar fi fost uşor d’atrimite trupespre Silistra pe Dunăre ; dar fluviul e îngheţat şi ast-fel trupele din Rusciuk vor fi silite să meargă până ia Rasgrad şi de acolo să ia drumul cel mare care merge la Silistra prin Savust saQ prin Kamarlar.
Pentru a face acest încungiur trebuesc cel puţin două zile cu trăsura. Dar sosind la Silistra trupele regenţei se vor alia în faţa a aproape 2000 de oameni bine armaţi, aprovizionaţi şi dispunând de artilerie ; nu va fi dar uşor d’a supune pe revoltaţi.
In or-ce caz luptă va fi şi exemplul celor petrecute la Silistra poate fi contagios.
Pretinsul scop al imprumutului.— ţ Adeveratul planald-lui Câm-pineanu.—Discutiunea in Secţiunile Camerii
Am spus că nou) primar al capitalei a venit cu un nou proiect de imprumut pentru comuna Bucureşti, în suma de 13 milioane. Acest proiect a şi fost luat în discuţiune în secţiunile Camerii, şi peste trei, patru zile, va fi supus votului Camerii deputaţilor.
Iată în ce condiţiunî să presintă a-ceastă afacere:
Vechiul imprumut de 16 milioane.
Din vechiul Împrumut de 10 milioane, remăsese la Aprilie 1886, un fond disponibil de 9 milioane.
Până asta-zl poate să se mal fi cheltuit încă vre-un milion, în cât ar re-mâne disponibili vre o 8 milioane. Gestionat fiind în secţiuni în această privinţă, d. Gâmpineanu a declarat că a-ceastâ sumă se află neatinsă la casa de depuneri.
Aceste 8 milioane sunt afectate pentru lucrările de apă şi pentru îmbunătăţiri anume specificate ca de pildă 1 1 (2 milion pentru şcoli.
Intr’o asemenea situaţiune vine d-1 I. Câmpineanu cu un nod proiect de împrumut în suma de 13 milioane.
Scopul pretins al noului imprumut.
Acest nod împrumut d. Câmpineanu ’l motivează ast fel :
1. El va servi a stinge împrumutul cu losurt a lui Poumay, împrumut care grevează bugetul comunei cu o anuitate de 1 milion şi 100,000 franci anual şi care să stinge peste 5 ani. Cu noua combinaţie, suma disponibilă ce va re-
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
I.a Pai-i'i: la Agcnce Huvns. place de la bourse, S.
Agfnoe I.lhrr, rue .Voire Dame des Victoires 50, (Place de ta Bourse pentru Paris. Frauda, (iermaula, Aiislro-I n^aria. Italia si Marea llrttanle.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunoiuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 BANI UN NUNIER VECHIU
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
No. 3.—Piaţa, Episcopiei.—No. S.
mâne primăriei va fi numai de 400,000 lei pe an,căci restul va sluji a să solda interesele noului Împrumut în timp de 40 de ani.
Nici în consiliul comunal, nici la Cameră, nu s’a arătat cum se va stinge acest împrumut.
2.	împrumutul va servi pentru a să complecta lucrările începute.
3.	Pentru a se plăti mal multe exproprieri şi alte cheltuell angajate peste buget.
Adeveratul plan al d-iuiCâmpinânu
Adevăratul plan însă al noului primar este ca noul împrumut de 13 milioane să slujească:
1.	Ca să se echilibreze bugetul scă-zându-se anuitatea împrumutului Poumay. Comuna însă va fi impusa pe un termen de 40 de ani, pe când împrumutul Poumay să stinge peste 5 ani.
2.	Cu suma ce va rămâne după plata împrumutului Poumay să se facă unele lucrări pe care d. Câmpineanu proiectează de câte-va vreme a le întreprinde. Printre aceste lucrări, este facerea unul şanţ împrejurul capitalei şi cumpărarea Oborului; amândouă lucruri desas-troase pentru capitală.
Discutiunea în secţiunile Camerii
împrumutul de 13 milioane a şi venit în discutiunea secţiunilor Camerii. Deşi toate secţiunile l’au primit, să poate prevede că el va întâmpina multe dificultăţi.
Singura discuţiune serioasă s’a urmat în secţiunea I.
In această secţiune un amendament al d-lul Câmpineanu, a fost respins.
Primarul capitalei a avut a respunde la mai multe întrebări ce ÎI s’au pus. D-sa însă n’a primit să se fixeze nici quantumul emisiunii, nici quantumul anuităţilor.
D. Kogălniceanu, care este preşedintele Sect. I, neputând lua parte la a-ceastă discuţiune, a făcut cunoscut că *nu va putea veni în secţiune şi a rugat pe deputaţi să lucreze In lipsa lui.
D-sa aîncunoştiinţat asemenea pe d. Câmpineanu că va vota pentru împrumut.
In şedinţa publica
E probabil că peste trei, patru zile, proiectul va veni în discuţiunea Ga-meril.
Se poate prevede că el va întâmpina multe dificultăţi.
Mal cu seamă d. N. Fleva va combate proiectul cu multă învierşunare.
Raportor va fi ales probabil d. Cos-tinescu.
Opiniunea d-lui I. Câmpineanu
D. Câmpineanu speră că ÎI se va da carte-blanche în această cestiune.
Cu toate acestea d. Câmpineanu să aşteaptă la o vie discuţiune în Cameră, dar crede că opoziţia nu se va pune pe tărîmul inutilităţii împrumutului, ci să aşteaptă să fie combătut mai ales pe motivul că situaţia politică fiind nesigură, nu e momentul pentru Comună d’a împrumuta bani pentru nişte lucrări pe care nu le va putea executa.
BULETIN EXTERIOR
RESBOIUL CIVIL IX BULGARIA
Sunt acum câte-va zile de când o depeşe din Paris, ne anunţă că să răspândise sgomotul că a isbucnit o revo-luţiune la Sofia.
In adevăr, acest sgomot fusese des-minţit îatr’un mod oficial de la Sofia ; dar să vede că, conform zicătoarel nu e fum unde nu este foc, era ceva adevărat în ştirea răspândită la Paris. A-laltă-erl deja ştirile sosite din Bulgaria ne prevesteau că situaţiunea era critică şi că se aştepta isbucnirea unei mişcări. Erî în fine o depeşe din Giurgiu ne anunţă că garnizoana de la Si-listra s’a resculat, făcând un pronunciamento contra regenţei, şi că guvernul a trimes trupe, pentru a combate pe resculaţi.
} Tot odată sosi ştirea că s’a proclu-
www.dacoromanica.ro
2
EPOCA — 19 FEBRUARIE
m
mat starea de asediu la Sofia şi tn mai multe ţinuturi Dunărene ale Bulgariei.
Prin urmare criza bulgară pare că a intrat Intr’o fază de tot acută. Cele ce se petrec dovedesc că isbucnirea răs-boiului civil este iminentă; căci mişcarea de la Silistra nu poate fi numai un incident nepregătit şi local. Ea este rezultatul situaţiunel anormale, a re-voluţiunei latente care există de cât-va timp In Bulgaria. Dacă am judeca lucrurile dupe principiul cui prodest, am fi autorizaţi se credem ca mâna Rusiei n’a fost streină la mişcarea care s’a produs In Silistra, căci scopul rescula-ţilor nu poate fi de cât răsturnarea regenţei şi readucerea stărei de lucruri creată prin lovitura de stat de la Sofia şi răsturnarea principelui de Batten-berg.
Naşte acum întrebarea : ce va face Rusia In faţa evenimentelor ce să desfăşură In Bulgaria? Nu poate fi ces-tiunea numai de incidentul de la Silistra ; proclamarea stărei de asediu la Sofia şi In alte părţi ale Bulgariei dovedeşte că avem a face cu o mişcare generală.
Pe de altă parte regenţa nu voeşte a se îetrage şi, de sigur, va Întrebuinţa mijloace aspre pentru a reprima mişcarea ce să organizează contra ei. Este dar perspectiva unui rezboivi civil între partisanil regenţei şi adversarii el ; trist pentru Bulgaria este că armata e divizată In două taberl inimice şi că ast-fel vom asista poate la lupte fratricide Intre fii armaţi ai aceleiaşi naţiuni.
Cu toate acestea eu nu cred că Rusia va interveni de o cam dată. Mal probabil este că dânsa va observa lucrurile, până In momentul In care să va putea vedea care din cele doua taberl care se luptă In Bulgaria, va fi învingătoare. Dacă adversarii regenţei vor izbuti a provoca o schimbare de regim şi partidul rus va lua frânele guvernului, Rusia nu va mai aVea nici o cauză d’a interveni, căci va face treburile ei prin Bulgarii Însuşi. Dar In caz când regenţa va parveni a năbuşi mişcarea şi va aplica toată asprimea legilor contra acelora ce s’au resculat contra autorităţilor de drept, va sosi un moment In care Rusia va fi silită să intervină şi atunci conflictul cu Austro-Ungaria poate să se ivească.
Pacea sau resbelul atârnă dar din desvoltarea evenimentelor In Bulgaria.
V.
O RECTIFICARE
«VOINŢEI» SI D-LLI I>. BLD1STEANU
Săptămâna trecută, aflându-mă la Tribunal, Secţia II, In Camera Consiliului, m’am întâlnit acolo cu d. Budiş-teanu fost Procuror general la Iaşi.
Intrând In vorbă, l'am întrebat ce temei avi avut svonurile publicate de ziare relativ la numirea d-sate In postul de Director general al Penitenciarilor.
D. Budişteanu ml-a răspuns că nimic n’a putut întemeia acele svonuri, că d. Panu, In Lupta, a scornit această ştire că întâlnind pe d. Panu i-a spus să des-minţă, ba încă, In chip de glumă, i-a spus să arunce asupra d-lui Bestelel această numire.
D. Budişteanu a crezut atunci de cuviinţă a Îmi face desteinuiri asupra desgustuluî adânc car’i inspiră colectivitatea, şi a adăogat această frasă pe care o reproduc textual :(vorbea franţuzeşte).
«Jamais je n'accept erai tine fonction «tant quc cea cochons resteront au pou-«voir /»
«Nici o-dată nu voi primi funcţie cât «aceşti... rhnători... vor sta la putere.«
Mărturisesc că aceste protestări anti-colectiviste, mal multde cât energic exprimate din partea d-lul Budişteanu, m’ail surprins.
II	credeam mal apatic In ale politicei, mal indiferent, mai incolor.
l-am zis atunci că eu mă bucur de a ’l vedea în aceste sentimente, şi l’am întrebat dacă mă autoriza a desminţi In acest sens în Epoca svonul numirel sale.
D. Budişteanu mi-a răspuns cânunumal mă autoriză, dar încă mă şi roagă s’o fac, căci nu vrea d-sa să fie confundat între colectivişti.
Continuând vorba, i-am spus că nici noi nu 11 număram plnă acum Intre colectivişti, că speram, din contra, a’l vedea şi pe d-sa venind Intre noi tinerii, şi i-am propus să vie la întrunirile noastre,Insoţindu-mălntr’o seară la d. N. Filipescu, unde să facă mal d’aproape cunoştinţa cu amicii noştri, luând o ceaşcă de ceai împreuna.
D. Budişteanu nu s’a dat înlături, şi a rămas convenit ca se’l previi! pentru ce anume zi. Mi-a şi dat adiesa locuinţei sale.
I-am adăogat că am fi foarte fericiţi să publicăm In Epoca prosa d-sale, şi d. Budişteanu nu numai că a primit a-ceastâ propunere, dar a adăogat că d-sa este un cititor assiduu al ziarului nostru, şi că chiar are deja mai multe mici lucrări gata pe care ni le poate da.
l’am promis în coloanele ziarului nostru un loc pentru producţiunile sale.
Şi In aceşti termeni ne-am despărţit.
A doua zi am publicat în Epoca des-minţirea svonului numirel d-lui Budişteanu In postul de director general al Penitenciarilor, adăogând că d-sa ne-a autorisat a declara ca nici o dată nu va primi funcţie de la regimul colectivist.
Peste trei, patru zile, conform lnţele-gerei avute, i-am adresat de dimineaţă o scrisoare de invitaţie pentru a lua ceaiul seara la d. N. Filipescu anun-ţându’l ca voi trece eu Însumi pe la d-sa acasă să’l iau.
D. Budişteanu nu a respuns la scrisoare, seara când m’am dus să 11 iau, nu l’am găsit acasă. Am rămas surprins de această procedare incorectă, neputendu-mi-o explica din partea u-nul om bine crescut.
Surprinderea a dispărut, saă s'a mărit la culme—luaţi-o cum vreţi—când erl mi s’a spus că Voinţa Naţională publică o desminţire relativă la informaţia în cestie, desminţire Întărită printr’o scrisoare subsemnată de d. Budişteanu.
Am citit scrisoarea şi am rămas uimit. Dupe ce, In treacăt, d-sa se apără
d’a citi Epoca alt-fel de cât,«din întâmplare» continuă :
.... Nici prin minte nu mi-a trecut a însărcina pe cine-va, fie a mă înregimenta în numărul scriitorilor de la Epoca, fie a face orl-ce alt-fel de declaraţii din partea mea.
Apoi, In mod dibaciu, să recomandă distribuitorilor de funcţiuni zicând:
.... N’am solicitat vre-o funcţie publică, de oare-ce cred că nu tocmai acel care solicită,, sunt" cel mal bine văzuţi.
D. Budişteanu Inchee cu aceste re-flexiunl:
Ce coincidenţă ciudată 1
Necontenit mi se afirmă că menţionatul ziar este foarte rău informat, şi că adeseori acele in formaţiuni date publicitâţel mcrg'până a îmbrăca forma neadevărului şi a relei credinţe I
Mă mal pot oare îndoi acum ?
N’am să calific purtarea d-luî D. Budişteanu.
Cititorii vor aprecia.
Prin această naraţiune, ce pe onoare o declar absolut veridică, m’am mărginit a respinge neruşinata desminţire dată ziarului.
Având In toate Împrejurările cura-giul opiniunilor, credinţelor şi menţinere! cuvintelor mele, n’am de ce minţi.
C.. G. Costa-Foru.
ACTE OFICIALE
Sunt numiţi :
| D. I. Anghelichi, şef al serviciului contencios şi administrativ, din cancelaria epitropiel spitalelor casei Sf. Spiridondin Iaşi, în locul d-lul G. Cernea, înaintat în funcţiune.
— D. Radu P. Rătescu, fost sub-casier, este numit controlor fiscal în locul d-luî Gr. Stănescu destituit.
IN F OR MAŢI UN I
D. N. Fleva căruia nu ’i deduseră voe doctorii se iase eri din casă mai mult de o jumătate oră, n’a putut pentru acest motiv se meargă la Cameră. D-sa însă speră se poată lua parte azi la şedinţa Camerii.
In caşul acesta, d. Fleva va adresa o interpelare d-lui Stătescu asupra amestecului puterii executive în a-faoerile justiţii.
Cu această ocazie, d-sa va vorbi de toate scandalurile petrecute în justiţie de cât-va timp sub ministerul d-lui Stătescu.
*
Peste câte-va zile d. N. Fleva va adresa o altă interpelare d-lui Nacu. D sa va cere desluşiri d-luî ministru de finanţe asupra cantităţii de rentă ce s’a emis pentru plata a-nuităţilor datoriei publice în străinătate.
*
Studenţii români din Zurich au pus în acest oraş temelia unei societăţi, în scopul desvoltârei culturale şi întreţinere! simţimintelor de frăţie şi solidaritate.
Felicităm pe tinerii noştri compatrioţi de nobilele simţimente româneşti ce ’i insuflă şi le urâm reuşită în întreprinderea lor.
*
Guvernul îşi propune se restabilească censura teatrală, Introducând în noua lege comunală un articol prin care primarii sunt autorizaţi a interzice representaţiuneaunei piese, dacă o vor găsi imorală.
I chipuiţi-vă pe Popescu-Ţuţuianu de la R.-Sărat, pronunţându-se în cestiuni de moralitate!
X
Reşedinţa inspectoratul ui telegrafo postai din Dobrogea, va fi permutată la Galaţi.
X
Eri s’a iscălit de ministrul nostru al afacerilor străine, şi de d. Busch ministrul Germaniei, convenţiunea de care am vorbit şi care modifică taxele unor articole din convenţiunea comercială germano-română.
Această convenţiune va fi adusă peste câte-va zile în discuţiunea ca-merilor.
X
Aflăm apropiata căsătorie a d-neî Maria Eliatte cu d. Mihail Laplew.
Felicitările noastre.
X
Ştiri sosite din Austria, anunţă că regimentele din Transilvania care sunt compuse de români, au fost trimise urgent în Bosnia, de temerea unor complicaţii care ar putea naşte şi sili pe România se se u-nească cu Rusia contra Austriei.
X
Astă seară membrii opoziţiunii parlamentare să vor întruni la d. Marghiloman. Mai mulţi deputaţi vor propune ca din sânul opoziţiunii parlementare să se aleagă o comi-siune de Deputaţi şi Senatori care să se pue în raport cu membrii opoziţiunii extra-parlamentare şi să discute împreună condiţiunile unirii.
X
Se asigură în unele cercuri bine informate că guvernul va readuce în curend convenţiunea consulară cu Germania.
Misiunea d-luî Beldiman la Berlin a avut de scop între altele şi nego-ciarea acestei cestiuni.
X
M. S. Regele a primit ieri în audienţă pe d. Alex. Beldiman, agentul nostru diplomatic la Sofia.
Cu această ocaziune ne permitem a arăta mirarea noastră cum în mo-mentui când evenimente grave se petrec în Bulgaria, reprezentantul României acolo lipseşte de la postul seu şi este întrebuinţat în misiuni străine de însărcinarea sa.
X
Peste 100 apeluri au fost deja prezintate tribunaluluidellfovcontra deciziunilor Consiliului comunal al capitalei respingând contestaţiuni la listele electorale provizorii. A-ceasta ne poate da o idee despre numărul apelurilor care se vor prezintă încă până la espirarea termenului şi, ca consecinţă, de uşurinţa dacă nu şi de părtinirea cu care Consiliul a procedat la examinarea contestaţiunilor.
X
La Iaşi se vorbeşte, printre ofiţeri că corpul al patrulea de armată ar fi în curend concentrat între Roman şi Paşcani.
X
In vederea unui resboiu apropiat,
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(35)
ALEXIS BOUVIER
FEMEA MORTULUI
PARTEA DOUA
(Urmare)
V.
Nu irebue se te joci cu amorul
—	Nu ’ţî întoarce privirile.... Sunt ca şi soţul d tale.... şi poţi să asculţi, lza pe fidanţatul tă0. Când al şti cu ce nerăbdare aştept ziua când vom fi pentru tot-d’a una uniţi. Din ceasul in care te-am văzut viaţa mea s’a schimbat.... Mă gândesc numai la un lucru, nepăsător de cele-l’alte.... Nu ştii ce tulburare domneşte vecnici In mine, n’am nici dorinţa nici curagiul da mă gtndi la trebele mele.... Casa mea o las In părăsire, prietenii mei iam uitat, rela-ţiunile mele le-am rupt... D-ta numai eşti In mintea mea, şi nu mă simt fericit de cât la această oră când sunt la picioarele d-tale, vorbindu-ţl, admi-rându-te, adorlndu-te.
Tânăra fată zlmbi de îndoială.
—	Nu mă crezi poate ? Întrebă Fer-nand.
—	D-le Fernand, trăeşti Intr’o lume
unde al întâlnit mal frumoase de cât
mine.... AI spus la multe acele ce ’mî spui mie.
—Nu, lza... nu !.. din potrivă, viaţa mea s’a petrecut fără ca nici o fiinţă să facă impresiune asupra mea... Nu
credeam că există amorul......Şi cerul
a voit ca aceia care ’mi va fi soţie să mi ’l facă cunoscut... Aş vrea ca u-nirea noastră să se Iacă cât mal de
grabă, fiind că mi-e tot teamă......şi
simt că că acuma fără d-la n’aş mal putea vieţui....
—	In ţara mea mi se spunea că la Paris oamenii nu trăiau de cât pentru plăceri, că viaţa trecea aşa de iute în cât nu mal aveau când să se iubească, şi mă temeam.... mă temeam 1
—	Te temeai ? de ce ?
—	Gă amorul ce ’mî juri să nu fie atât de adânc.
—	Glasul meu nu ’ţî spune că nu mint ?... Ceia ce aş voi, frumoasa mea fidanţată, ar fi să ’ţî inspir o parte din amorul pe care ’i simt pentru d-ta.
—	Ţ’am spus că mie frică ?
—	Da.
—	El bine da, zise ea plecând ochii
şi lăsând mâna el In a lui Fernand, mi-e frică, pentru că iubindu-te, eu o streină, mă tem ca nu cumva stângăcia mea să nu depărteze de mine.....
—	Via să zică mă iubeşti? întrebă tânărul cu Indrâsneală.
Ea II lua mâna şi, zimbind, întoarse capul doar nu s’a întâlni cu privirea lui. Fernand, încântat, sărută acea mâna şi căzu In genuchl, apoi ca şi beat, dupe ce o privi un moment, zire;
— lza, o pasiune nebună a pătruns In mine ; chipul d-tale e vecinie Înaintea ochilor mei, viaţa ’mî pare un vis, nu te văd de cât pe d-la; cum se duceau Magii călăuziţi de o stea In ziua naşterii Domnului, aşa merg eu uimit, nepăsător de ceia ce se petrece Împrejurul med, cu ochii ţintiţi la acea stea a vieţei mele, la acea lumină : D-ta I... Asta-zl aş trece peste or ce stavilă s’ar pune unire! noastre ; de pe acum eşti a mea, de pe acum eşti viaţa, sufletul meu.... şi dacă ar fi să te perd aş merge până la crima.
lza asculta zâmbind, lăsând mâna el In mâna arzătoare a amantului său şi plecând capul ca să ’l audă mal bine cum plec capul pasările ca să audă cântecul care seamănă cu al lor.
Şi vocea lui Fernand era pătrunzătoare şi ceia ce vorbea venea din inimă. Obicinuit cu amorurile trecătoare a vieţei parisiane, nici o dată inima sa nu tresărise lângă o femeie; mintea lui numai iubise, o zi, un ceas. El numea amor dorinţa posesiune! şi posesiunea aducea saţul.
De astă dată, din contra, dorea i-nima acelei tinere fete ; o adora, o respecta ca pj o fiinţă sfântă. Ar fi ucis pe acela care i s’ar fi pus In cale ; i se părea ca descoperise pe ka, că ea făcea parte dintr’ânsul, că era bunul lui, şi privirile ce i se adresai! 11 făceaţi să sufere. El, desfrânatul, cinicul, ca să vorbească acestei copile, lş poleia limbagiul: limbugiul bătrânului unchii! Danielo Ii făcea răii; tonul familiar al
bătrânului Moldovean îi displăcea, nu’l putea auzi vorbind de femei fără respect. lza era pentru el madona la care venia In fle-care zi să se roage, s’o a-dore.
“ In genuchl la picioarele sale, văzând că zâmbeşte, reluă cu exaltare....
—	lza, nu ştii cât sufer.... Numai când sunt aşa lângă d-ta, când ne a-
flăm singuri, sunt fericit...Dar, când
la plimbare fie care te priveşte, când pe stradă văd pe toţi uimiţi de frumuseţea ta.... când la teatru toate lorne-tele se Îndreaptă spre tine... aş vrea
să pot insulta pe acei oameni.....Mi se
pare că sunt obraznici cu d-ta.... Văd
bine, am să nebunesc.... Ce vrei ? Te iubesc 1
—	Şi vel fi tot d'auna aşa ?
—	Tot d’auna 1 O 1 daca ai şti ce chinuri îndur, ce bănuieli mă omoarăl
—	Ce chinuri ? Ce banuell ?
—	lza te iubesc, o să ne unim viaţa. Mi-e teamă că d ta nu mă iubeşti.... ca faci numai voinţa unchiului d-tale.
—	Asta te amărăşte 1
—	lza, spuneml ode la măcar acest cuvânt...
—	O dată ? zise ea.
Se sculă şi sili pe tânăr să se scoale; apoi gata a se retrage, ruşinoasă, pre-fâcându-se că ’şl Învinge cu greii sfl-ială :
—	Apropie-te d-le Fernand.... ascul-tă-mă.
El se supuse şi plecă capul, lntinzând ui echea, ear ea şopti cu stângăcie :
—	Fernand.... te iubesc..
www.dacoromanica.ro
direcţiunea poştelor şi telegrafelor a întocmit un tablou pentru împărţirea unui număr din impiegaţii sei pe corpuri de armată.
X
Din Bulgaria aflăm că Regenţa a ordonai chemarea reservelor sub drapeluri.
X
Am spus eri că Regenţa bulgară se gândise la un moment dat se facă o lovitură de stat. Aflăm că persoana la care se gândise Regenţa pentru rolul de diciator militar era majorul Popof, guvernator de la Sofia.
X
Cu toate că un ziar oficios califica aseară de minciună ştirea dată de Lupta că la frontiera ungară despre judeţele Suceava şi Bacău se observă o mare activitate din partea armatelor c. r. noi suntem în măsură d’a confirma acea ştire. Vom adăoga chiar că mişcări însemnate de trupe Austro-Ungare s’au făcut zilele trecute şi în împrejurimile Braşovului. Ast-fel un regiment de huzari în garnizonă în acest oraş a fost trimis parte lingă Tomos, în apropierea imediată a frontierei noastre şi parte la Săcele. Un alt regiment a venit din interiorse’şi ia locul în Braşov.
X
Mai multe trăsuri de ambulanţă care fusese comandate de ministerul de rezbel în străinătate au sosit în Bucureşti.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA LIBERA
Viena, 2 Martie.— Turburările din Silistra au alarmat bursa de aici. Ziarele publică articole de fond în care exprimă temerea ca revoluţiunea din Silistra să n’aibă consecinţe ce nu se pot prevedea d’acum.
Cea d’ântâid ştire ce a sosit privitoare la turburările ivite a fost primită cu neîncredere ; dar confirmarea lor a sosit In urma.
Pesta, 2 Martie. — S’a recomandat, comisiunilor Delegaţiunilor de a restrânge pe ctt se poate mal mult desba-terile asupra proectelor de credit. De aceia în cercurile diplomatice, delega-ţiunile actuale sunt poreclite de «Delegaţi uni mute.»
Viena, 2 Martie. — Noua Reformă anunţa că generalul Gourko va fi numit comandant al trupelor din circon-scripţiunea militară Vilna şi că’şl va stabili cartierul general la Grodno.
Acelaş ziar zice că marchizul Wielo-polski va fi numit administrator imperial al Poloniei.
Berlin, 2 Martie. — Sunt aşteptaţi aici pentru sărbătorile de la 22 Martie, principele de Galles, Regele Saxoniel, Marele-duce Mihai, marea ducesaVera, principele moştenitor al Suediei şi principesa Victoria, ducele d’Aosta, mari-ducl de Baden, de Hessa şi de Weimar, precum şi alţi principi.
Principele moştenitor al Austro-Un-gariel va sosi aici la 16 Martie.
Berlin, 2 Martie. — Gazeta Cruceî constată că generalul Boulanger este astft-zl omul cel mal influent şi cel mal popular din Franţa.
Şi voi să fugă, dar Fernand o ţinea de mâna ; o atrase spre dânsul şi buzele lor se întâlniră.
lza se sperie şi fugi.
Mişcat, încântat, ameţit, Fernand se duse în balcon ; se temea să nu tnăbu-şească... şi fără voie, văzând In ce stare se afla, zise :
—	Alo iubesc peste măsură 1
Bătrânul Danielo, în acest moment,
11	lovi pe umăr ; II auzise şi zise vesel:
—	Bravo 1 acuma sunt liniştit, are să fie fericită I
Fernand, sfios ,11 luă mâna, iar bătrânul Zintsky adause :
—	Ştii că iscălim contractul dupe un ceas ?
VI
O serala la Frumoasa lza
In seara aceia chiar, contractul de căsătorie se iscăli la notarul lui Sâglin. Bătrânul Danielo declarase efl fidanţata aduce ca zestre suma de 1.500.000 fr. tn numărătoare, 200.000 franci In ju-vaerurl şi mal multe proprietăţi de lângă Iaşi şi Galaţi, In valoare de
400.000	franci; In total fidanţata a-ducea 2 milioane, din care un milion trebuia depus In mânele lui Seglin chiar In ziua căsătoriei.
(Va urma)
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA“
Tlrnffiu 6,000 de Toi
*
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
Vorbind despre recentele conflicte ce s'aâ ivit Intre Ministru resbelulul şi d. Flourens, Ministrul de Interne, Gazeta berlineză declară că Franţa se află In ajunul unor crize serioase care ar putea foarte bine să se Întindă dincolo de hotarele sale.
Starea de lucruri In Occident, conchide Gazeta Crucei, nu presintă deci nici o garanţie de securitate.
DIN DISTRICTE
,*, Exportul de vite spre Italia.
—Ziarul Brăila publica următoarea statistică a exportului de vite, ce face România spre Italia,prin portul Brăila. De la 1 Aprilie 1886 până la 1 Ianuarie următor s’ati exportat:
Boi 3963 capete ; vaci 580 ; viţei 182; berbeci 419; cal 180; râmător 980. In total 6304 capete.
,*. Marcatul mesurilor.—Din mal
multe judeţe ziarele locale ne aduc ştirea că agenţii perceptori ai taxelor pentru marcatul măsurilor, abusează lntr’un mod cinic de neştiinţa comercianţilor. La Galaţi, de exemplu, agenţii stampilează din nou măsurile deja marcate, sub cuvent că s’a uzat marca cea veche. Avis consilielor.
Asilul de noapte din Iaşi. — O
societate de bine-facere a deschis in Iaşi un asii de noapte, unde nenorociţii fără adăpost găsesc În tot-d’a-una un pat, un pahar de ciaiu şi un sfert de pâine. Curierul Balassan ne spune că, pe fie-care seară 40 până la 70 de săraci ocupă dormitoarele din Strada Baston.
Onoare acelora care i-au asemenea iniţiative filantropice.
Curţile de Juraţi din arondismen-tul curţei de apel din Galaţi, vor fi pre-sidate în sesiunea viitoare a lunei Martie, după cum urmează :
D. C. N. Nicolau—Galaţi-Brăila :
D. I. Prodan—Râmnicu-SâratPutna;
D. I. T. Burada—Tecucid-Tutova.
FELURIMI
Cutremurul de pament. Asupra de-sastrelor pricinuite de cutremurul de pământ ce a bântuit de ună-zi partea Italiei despre «Marea Thirenă» şi sudul a Fran-ciel se cunosc până acum următoarele a-mănunte :
La Nizza, o mulţime de case ameninţă cu surparea şi a(i devenit de nelocuit. Spaima a fost atât de mareîncât toţi stră-inilaft părăsit oraşul în fuga mare, renunţând chiar în mare parte la bagagele lor.
Locuitorii remaşl au petrecut zilele şi nopţile următoare afară sub aerul liber.
La Luceraine, o parte din clopotniţa bi-sericel s’a surpat. La Coarage, prin dărâmarea unei clădiri a fost ucis un cârd de vite. La Cros d’Utelle, prin surparea a trei case ah fost rănile greQ cincl-spre-zece persoane. Rânirl de felul acesta s'aQ pro-dusmal în toate localităţile. Bolta bisericel, ăînMoustier, un monument de artă istoric, a crăpat şi serviciul divin a trebuit să fie suspendat.
La Mentone, partea oraşului dintre rîu-rile Corei şi Borigo a suferit mal mult. Toate casele ad fost crăpate până la temelii, învelitorile au căzut jos. In năun-trul caselor totul a fost resturnat; ferestrele şi tocurile de piatră sau sfărâmat în mii de bucăţi. Vechiul şi pitorescul Mentone, d’abia se poate ţine pe picere : a trebuit a se interzice Intrarea în case. Cazarma vânătorilor s’a sfărâmat ca o casă de cărţi 1
Oficiul telegrafo-postal a suferit pagube mari, aparatele fură sparte. Şoseaua de la Garne are priveliştea unul oraş bombardat, nici o casă după dânsa n’a rămas nevătămată. Şi San-Remo a suferit foarte mult. Mal multe persoane aO fost greu rănite, un copil a fost ucis.
Din arondismontul italian Porto-Mauri-zio, s’aQ primii rapoarte sfâşietoare asupra catastrofei: Diama-Marino un orăşel cu 2,300 locuitori, are o priveleşle Înfricoşată. Cea mal mare parte a caselor au fost surpate; gara căei ferate s'a dărâmat cu totul. Numărul victimelor omeneşti se ridica la patru sute. Mulţii ad fost traus*
EPOCA — 19 FEBRUARIE
portaţl la Albanga; iar cel ce aii supravieţuit a fi fugit în pădurile de măslini.
La Venlimigtia, aii fost surpate o mulţime de case, o panica înfricoşată copri'n-’* sese populaţia, care a fost bântuită şi aci de victime omeneşti.
Bussuna, cu 900 de locuitori, a fost a-proape cu totul sfărâmată, n’ad rămas nevătămate de cât două case, iar victimele omeneşti se socotesc la trei sute de persoane.
Diano-Castello, de asemenea a fost I are zguduit, nici o casă n’a rămas neatinsă. Numărul morţilor şi al răniţilor nu e încă cunoscut.
La Savona, oraş cu 28,000 locuitori, jumătate din populaţie s’a refugiat în munţi, iar cea-1'allâ parte a tâbârît pe pieţe şi pe marginea Mârel. Cea mal mare parte a caselor ad devenit de nelocuit.
La Turin, s’au simţit zguduituri foarte tari, care însă n’au produs nici o nenorocire. Numai câte-va care fură surpate; iar în biserica «Santa Tereza» în momentul serviciului divin de Miercurea marelui post, o placă de marmoră căzu din boltă şi se sfărâmă de pardoseală, cea ce umplu de groază pe credincioşii care părăsiră înspăimântaţi biserica.
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 18 Februarie 1887
D. general Cernat, vice-preşedinte, deschide şedinţa la 2 ore 1/2.
D. Is. Lercscu, îşi desvoltă interpelarea adresată ministrului instrucţiunel publice, relativă la profesorii din Tîrgo-vişte care nu ’şl fac datoria.
D-sa arată că cumulul este pricina; cumulul a făcut pe d. inspector şcolar să nu mal calce prin şcoli de la 2 Iunie 1885.
D. Dim. Sturza respunde că va lua măsurile necesare pentru ca asemenea fapte să nu se mal producă şi că va numi o anchetă.
Apoi se votează indigenate.
Bedecu.
CAMERA
Şedinţa de la 18 Februarie 1887
Şedinţa se deschide la ora 11/2 sub preşedenţia d-lul general Leca. PresenţI 115 deputaţi.
D. Scliileru depune mal multe peti-ţiuni de Ia locuitorii din Gorj care cer a cumpăra în loturi moşiile statului scoase în vânzare.
D. Poenaru-Bordea anunţă o interpelare d-luî Ministru de instrucţie în privinţa neaplicărel iegel de la 1886 care prevede construcţia a 42 şcoli.
D. Xicorescu presintă o petiţie a locuitorilor comunei Şerbeştl care nu vo-esc ca acea comună să fie alipită de comuna vecină.
D. General Leca roagă pe deputaţi să nu mal părăsească şedinţa până la ora 6.
D. D. A. Sturza desvoltă interpelarea sa relativă la deplorabila stare sanitară în care se allâ judeţul său Tutova.
Oratorul face azi primul său debut. Se constatăm de la început un deplin succes.
Cuvântarea sa limpede, lipsită de frase pretenţioase, hrănită din fapte dovedite, produce cea mal bună impresie. Fre-cuente aplause subliniază critica sa foarte temeinică a stărei serviciului sanitar rural.
D. D. A. Sturza, ales de ţărani, dovedeşte la fie-care cuvânt viul interes ce poartă acestei năpăstuite clase.
D. Prim-iMinistru răspunzând d-lul Sturza, nu lipseşte d a vorbi de 48 de când datează, zice d-sa, tot ce avem azi în ţară. Înainte boeril n’ati făcut nimic, sad dacă ad făcut ceva, ad făcut starea mi-serabilă care până azi nu s’a putut remedia.
Guvernul liberal de 10 ani a făcut tot ce era putincios pentru serviciu sanitar rural. Dar nu sunt destul medici pentru posturile în fiinţă. Cele mal multe posturi remân vacante de oare ce nici se presintă candidaţi la concurs.
D. I. C. Brătianu găseşte prilej a sări din acest subiect la creditul ţerel în strei-nătate 1
Afirmă că cel d'ântâid bancheri din Franţa şi Germania se roagă de guvernul român ca se nu'i uite si pe ei în plasarea împrumuturilor cu rentă.
Şi ştiţi de ce este aşa de mare creditul ţărel ? Find-că streinii, ştiu mal bine ca d. D. A. Sturza adevărata stare a ţârei, şi el ad încredere în înţelepciunea guvernului, care nu face eheltuell delux ci numai cheltuell folositoare.
D. Dr. Itâiuniceauu vorbeşte contra tnchiderel. Apără serviciul sanitar în general şi face elogiul medicilor.
Zice că interpelarea d-lul Sturza este nepatrioticâ în acesi moment când se tratează convenţia comercială cu Austro-Ungaria şi când ni se face atâtea dificultăţi tocmai din causa serviciului nostru sanitar.
D. Cozadiiii. Aci nu e vorba de vite, nu s’a criticat serviciul veterinarilor. D-nu Slurdza a vorbit de oameni nu de dobitoace, d-leltâmniceanu (explosie de rlsete).
Iu cea ce priveşte serviciul sanitar, ca şi toate cele l'alte servicii din ţară, păre-
rea d-sale este că pestele de la cap se . . . (aplause).
„D-nul Maldaresea cer cuvântul rîsele)
Discuţia se închide.
D. 1». A. Sturdza în reslic personală cu d. 1 C. Brătianu mărturiseşte că nu se aşLcpta ca asupra unei oesliunl aşa de drepte, aşa de dovedite ca acte, d. 1. C. Brătianu să refuze a Î1 da cuvenita satisfacţie, făgăduind u-1 îndreptare.
D. Brătianu a crezut însă de cuviinţă a face personalităţi cu d-sa, a zis că o fiu de boer, că boeril n’au făcut nimic în a-ceasta ţară şi cu această ocazie a găsit de cuviinţă a mal declama frase pompoase de liberalism (aplause).	gk
Nu e d'ajuns ase pretinde liberal .şi a striga contra conservatorilor. Trcbue prin acte să dovediţi că sunteţi mal buni ca dânşi. Şi dacă el afl fost rel, aceasta nu e un motiv ea d-voaslră să fiţi mal rel (aplause).
Conservatorii au fost înlocuiţi la guvern nu prin liberali ci prin Comsomatori (rîsete, aplause prelungite).
ş’apol se poate tăgădui binefacerile făcute de vechil boerl pentru salubritatea publică! Apoi câte inslituţiunl, spitalurl, etc. (aplause).
Noi cerem guvernului să facă mal bine ca în trecut, dar trcbue să mărturisim că vedem mal mult rău de cât bine.
Oratorul nu voia a face din această cestie o cestie politică, dar a fost silit să alunece pe aceaslă cale de modul cum i-a răspuns primul ministru.
Discuţia se închide.
D. Fieva depune pe biurofl o îndoită interpelare la adresa ministrului de Justiţie. Una relativă la permutările şi destituirile de magistraţi, a doua relativă la punerea magistraţilor la ordinele agenţilor administraţiei şi în special cazul d-lul Prim Procuror de Ilfov.
3 1/4
La ordinea zilei continuarea legel Comunale.
D. Homaneseu propune un amendament la art. 154.
D-sa nu e de părere ca numirea funcţionarilor comunei să se facă de primari că de întregul consiliu*comunal.
Amandamentul se respinge.
Art. 155 — 160 sunt votate fără discuţie art. 161 e suprimat.
Articolele 162 şi 'următoarele sunt asemenea votate fără modificare.
Legea în total se primeşte.
Se votează o lege prin care comuna din Bucureşti esle autorisatăa ceda societâţel Constructorilor Români un teren pentru zidirea unei şcoli şi a unul atelier.
D. C.Dimilrescu dă citire raportului comitetului delegaţiunilor relativ la crearea a trei catedre la facultatea de medicină din Bucureşti şi la numirea d-lor Asaki, Băbeşti şi Calindcru ca titulari al acestor catedre.
Se încinge o vie discuţiune asupra aces. Lei legi. D-nil Take şi N. Ionescu, recunosc înaltele merite ştiinţifice ale acestor doctori, dar declară că vor vota contra proec-tulul, fiind-că este anticonstituţional. Dd. Gintili şil. Brătianu, susţin proectui care este luat în consideraţiune cu 69 voLurl contra 10 şi o abstenţiune şi votat iu 68 bile» albe contra 4 bile negre.
Şedinţa se ridică la ora 7.
Un s poqtator
Astâ-zi între orele 11 şi 12 ante-meridiane toată lumea a putut observa pe Ghiţă şi Nae păzitorii bătăuşi ai d-lui 1. G. Brătianu plim-bându-se, cu reteveiu în mână pe peronul palatului. Oare nici în reşedinţa regală nu se simte în siguranţă monomaniacul preşedinte al consiliului ?
•
Aflăm că ministerul de resbel ar avea de gând se treacă la pensie din oficiu un numer de vre-o 50 oficeri de toate gradele în virtutea noei legi votate de curând de parlament.
Mulţi deputaţi, chiar dintre co-lectiviştT,îşî exprimă temerea că concesiunile acordate de guvernul german în cesliunea convenţiuniî comerciale să ne fie făcute în shimbul unor concesiuni importante în ces-tiunile politice.
$
Agenţia liberă ne comunică o telegramă din Pesta, din 27 Fevruarie care anunţă că divisiunea I a şi a
Il-a, de infanterie vor pleca în curând în Galiţia.
&
Se telegrafiazâ din Varşovia că funcţionarii căilor ferate Svaugord-Dobrowa, vor fi înlocuiţi cu ofiţeri. Scopul acestei măsuri este d’a pune această linie la disposiţiunea absolută a administraţiunei militare.
Guvernatorul civil al Varşoviei a fost chemat de urgenţă la Petersburg.
Am spus că lucrările de fortificaţie ale capitalei au fost Întrerupte.
Motivele ce s’au dat spre a se explica această măsură sunt mai întii
ci unele lucrări nu pot fi făcute iarna , uT că se poate ca resbolul se is-b un cască într’un timp atit de a-propiai în cît nu ne-am putea folosi de fo ti li câţi uni.
Am mai aflat în noastă privinţă că multe din lucrările începute şi pentru care s’au eh ltuit mulţi bani fiind privite ca inutile vor fi părăsite cu desăvârşire.
Foarte maro efect a făcut azi la Cameră discursul d-luî D. A. Sturza noul deputat de Berlad. Majoritatea colectivistă a fost desngreabil surprinsă d’a vedea că d. Sturza pe care îl considera ca apârţinendu’î cu desăvârşire. înţelege din contra a'şî păstra toată independenţa sa.
Intre numeroasele felicitaţiuni primite de d. Sturza, când s’a cobo-rît de la tribună, am băgat de seamă şi pe acelea ce’i a adresat d. Kogălniceanu.
Generalul Gâlineseu care avea a-erul d’a se mira că d. Kogălniceanu încuviinţează manifestaţiunea de independenţă a d lui Sturza şi a a-tras următoarea apostrofă: «Mari gugumani aţi fost şi voi şi şeful vostru când aţi crezut, dând-ve glasurile lui Sturza, că el este un om cu care ve puteţi juca». Luând apoi pe generalul de braţ, d. Kogălniceanu a adăogat în limba franceză: uVous n'avez pas su vous gagner un honnete homme el pourtant Dîeu sait si vous en avez besoin».
ULTIME DEPESI
AGEXTIA HAVAS
Viena, 2 Martie. — Frendemblatt crede a şti că revolta garnisoniî din Si-listriaa fost înăbuşită.
(Informaţiunile noastre particulare sunt în contradicţiuneformală cu ştirea dată de Frendemblatt).
Berlin, 2 Martie. — Gazeta Germaniei de Nord reeditează astâ-zl spusele semnalate acum câte-va zile de corespondentul nostru din Viena, în privinţa explicaţiunil date în oare-care cercuri germane, alegerilor din Alsacia-Lorena.
Foia berlineză pretinde că dacă s’au ales în această provincie candidaţii protestării aceasta nu s’a făcut pentru simpatii către Francia, dar numai pentru că populaţiunea se teme ca în cas de rezbel, trupele franceze sa nu năvălească în teritoriul Alsacian şi să nu comită excese pentru caşul In care alegerile ar fi fost favorabile candidaţilor Imperiului.
Iterlin, 2iMartie. — Gazeta Crucei insista asupra situaţ unii critice a Fran-cieiunde popularitatea mereu crescândă a generalului Boulanger e de natură a provoca o cază serioasă.
Berlin, 2 Martie.—Scrutinul de ba-lotagiu ce a avut loc ieri la Lubeck ar fi dat, se zice, major.tatea candidatului partidului naţiouai-liberaI, care se pre-sinta contra unui membru al partidului socialist.
Berlin, 2 Martie.—10 a. m.—Rezultatul alegerii la Lubeck e In mod definitiv In favoarea candidatului naţional-liberal D. Tehing. La Waldenburg (Silesia), a reuşit D. Weboky tot din partidul naţional-liberal.
I.omira, 2 Martie. — Ziarele englezeşti sunt unanime a considera sitiua-ţiuneaca ameninţătoare şi presintând cele mal grave simptome, pentru caşul în care revoluţia din Silistria nu va putea fi iute înăbuşită.
Messina, 2 Martie.—Holera a isbuc-nit la Gatana.
Homa, 2 Martie. — La Regio. (Ca-bria) s’a simţit un puternic cutremur de pământ aseară.
AGENŢIA LIBERA
Paris, 2 Martie. — La minele din Saint-Etienne, în puţul Chatelus, as-tă-zi a fost o explosiune îngrozitoare. Numărul victimelor e mare.
Madrid, 2 Martie.—Ziarul II Pro-gresso publică un articol în contra ingerinţei Germaniei In coloniile spaniole.
Madrid, 2 Martie. — Mgrele Ram-pollo doreşte să rămână în calitate de nunciu la Madrid.
Roma, 2 Martie.—Preşedinţii Senatului şi Camerei au refusat de a se însărcina cu formarea noului cabinet. Amândoi sunt de părere că Regele trebue să se adreseze la şefii Stângei.
Londra, 2 Martie.—Ziarul Standard d’azi dimineaţa zice că reiaţiunile între Germania şi Rusia sunt foarte încordate.
BIBLIOGRAFIE
Lai Martie va apare îniBacăQ No. 1 clin revista Magusinul Literar. Abonamentele: (se plătesc tot-d’a-una înainte) pe 1 an tel noi 10 ; pe 1/2 an lei 5.50 ; un No. i.lefl.
Din sumarul No. 1. Sandu, novelă. — Pe un album, poesie. — Cum e Tanda, aşa şi Manda, com. 1 act.. — Erl-Azl-Mâine, p. — Monologul unul cerşetor. — Viata lui Alexandru I.—Poveste.—Legenda rândunelel. —Negustorie Ţigăneasca, anec. pop. Şarade, ctc. etc.
D-nil cari se vor abona şi vor trimite banii înainte de 15 Februarie la administratorul revistei, d-1 De la BacâO str. Focşanilor, vor primi un roman saQ 100 cărţi de visilâ. Toţi abonaţii aii drept la premii e pentru deslegarea şaradelor şi un scâzâ-mânt de 20 0/q la toate cârtite anume publicate prin revistă.
NB. Sperăm că ccle-l-alte ziare şi mal cu seamă revistele, vor bine-voi a reproduce acest anunţ, pentru care le mulţumim mal de’nainte.
A cşit de sub tipar: Cercetarea omiselor ei Kcniediiiliii înecurilor sl depunerilor din basinul superior al Prahovei de P. S Antonescu-Remusi inginer si profesor de Economia Silvica.
BOALELE SIFILITICE
rVcpiilinta bărbătească
Vindecă după rele mal noul metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţă de 17 ani. Specialist in boale lumejti
DR THOR
Strada Franclin No. 6, aproape de grădina Episcopiei şi de fotograful Szollosy. Consul-taţiuni de la 8 dimineaţa până la 6 seara.
MICHAIL A. BESTELEI
Licenţiat in drept
Fost prim-presedinte de Tribunal si procuror la Curtea de apel din Bucureşti reluând profesiunea de ADVOCAT
s’a stabilit în Bucureşti No. 12 — Strada Pitar-Moşiu — No. 12
D-RM .SCH AC HMÂNN
Vcchiti Intern al Spitalelor din Paris
Hotel Frascati (Oletelechano)
Orele de consultatiune de la 4 — 6 p. m.
D- A. VIANU
Dă consultaţiunî pentru boale de OCHI, CBECHI şi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară.
Bucnreştl, Calea Văcăreşti No. 52 tăiaturi cu spitalul Xenocrat) de la orele 2 — 4 după amiazî.
!d' sjlter
jfj	de la facultatea din Viena
| SPEC.: BOALE de FEMEI şi
S Y F I L I S
S A MUTAT
t No. 4 — Strada Fortunei — No. 4
LUNGA FARMACIA « CU SFINŢI »	|
b	( Calea Moşilor )	M
S Consultaţiunî în toate zilele de la S — 2 — 5 p. in. —	\
930 vî
I D'iDAVIDOVICZ 1
(| de la facultatea din Viena £
% SPEC. BOALE INTERNE, DE COPil
I	SI DE GAT
| Strada Si*. Vineri No. 14
jtt (vis-â-vis de biserica St. Vineri) î	ord. 3 — 5 p. in.
^
BUN Sl NU SCUMP
Prima labrica de conserve naţionale
fondata la anul 1879 sub lirma
C T. CH RISTOFOR
I_A TVTAFtlNAFt
Calea Victoriei, 100 vis-â-vis de Cişmeaua roşie sub Jokei Club
Asortiment complet pentru post
Icre de chefal.
Icre în ceară de taigan.
Icre negre de rusia.
Halva de indrinea.
Mănătărcl albe de rusia.
Caracatiţă grecească.
Marinată de midie.
»	» stridii.
Măsline dulci.
Raci la cutie.
Smochine de smirna.
Ulei de nuci.
NB. Asemenea posed crema de Călimă-neştl (brânză) ghiuden de Botoşani.
Rog dar pe onor. publica nu perde oca-siunea şi a vizita acest magasin spre a se sonvinge de adevăr.
Cu stima
C. X, CHKISXOFOUU.
SPECTACOLE
Reprezentaţiunile Circului Sidoli urmează a avea un mare succes. Programul e cât se poate de variat şi produc-ţiunile artiştilor sunt aplaudate de public. Nu e de mirat ca, In ast-fel de condiţiunl, circul să fie plin.
CASA DE SCHIMB
ALEI. Glt. IQUli 4 B. MĂRCII
Strada Lipscani, No. AS bl«
Bucureşti, 17/1 Februarie
VALORI	Scadenţa cuponelor	Târg Iib curs mediu
FONDURI DE STAT ROMAN		
Renta rom. per. 1875 5 0/0	1 Ap 1 Or	90
Renta rom. amortis. 5 0/0	1 Ap 1 Oi	921/2
Renta rom. (rur. con) 6 0/0	1 Mai 1 No	831/2
Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0	1 lan 1 Iul	
Idem idem 5 0/0	Idem	—
Imprum. Stern 1864 7 0/0	1 MarlSe;	—
Impr. Openheim 1866 8 0/0	1 Ian 1 Iul	—
Agio	—	20 35
împrumuturi de oraşe		
Impr. oraş Bucuresoi 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0	1 Ian t Iul	70
	1 Mai I Nr	91
Impr. or. B. ou prime loz f. 20	—	36
VALORI DIVERSE		
Credit Fonciar Rural 7 0/0	1 Ian 1 Iul	991/2
Idem Idem 5 0/0	Idem	83 1/4
Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0	Idem	96 M 90 w
Idem idem 6 0/0	Idem	
Idem idem 5 0/0	Idem	79
Cred. Fono. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cas. pen*. fr. S00. Io	Idem	72
	1 Mai No|	100
www.dacoromanica.ro
EPOCA —
FEBRUARIE
ORIGINALE
MASINE SINGEB
Sunt necomparabile in construotiune neîntrecute in cua-litati si in durata
Posedă cei mai înalt grad de perfecţiune
NOILE MAŞINI DE CUSUT CU BRAŢ ÎNALT „IMPROVED*
La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. aQ primit cel mai înalt premiil numai maşinele de cusut ori-nale Singerdiu toate maşinele de cusut expuse.
= MEDALIE DE AUR =
Vânzare în rate, si contra bani gata un rabat conv.
Depou! acestor maşini, şi aceesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi tn toate filialele noatre.

G. NEIDLINGER
Băile Eforiei — BUCUREŞTI —
Iaşi
Galatzi
Craiova
1‘loesii
Botoşani
T.-Sever in
Strada
Lăpuşneanu
Domneasca
Lipscani
Lipscani
Mare
Aurelianu
MEDALIE DE AUR
Viena I HHIt
Aulorisata de consiliu dehygiena si salubritate
DENTALINA
eusenţă pentru gură PULBERE VEGETALA PENTRU DINŢI
ale
Dr. S. KONYA
CHIMIST
Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurei si ale gingiilor.
Ele conserva dinţii si da gurei un miros , plăcut.	I
Preţul; 1 llacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci-Deposite la Bucureşti: F, IV'. Zvrner, I. 0-v'esa, Bruss Stela si Branndus—Braila Fabini, —Botoşani, Uajnal, — Doroltui, Huque.
Domni şi Doamne,
Cine vrea sâ câştige foarte multe parale şi s6 fa.că avere în scurt timp, fără risc şi cunoştinţe speciale este rugai să scrie imediat Dom. 7’hiza, 52 rue d'Assas. Paris.
Afacere nouă şi de mare Importanţă.
NU MAI ESTE OURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
AL
IM». U. PĂRINŢI IIDLimrriM
din Manastirea SOULAC (Giron la, Francia)
Don M A N U R L O N N R, Prieur •«î MEDAI.II DEAUK: Bruxetta 1880, Londra 1884
cele mai iualtc recompense
INVENTATA
IN ANUL
1373
DE PAR. PIERRE
BOURSAND
întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedicliul, cu o dosă de câte-va picături In ană, previne şi vindică căreia dinţilor, pe căre i albeşte, consolisân-du-1, forticând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN 1807
AGENT GENERAL
SEGUIN
3, RUE HUGUERIE, 3
BORDEAUX
mânia sucursalele ei.

Deposit la toate tarmaciile, parfumeorl şi Coafeorl reprezentante pentru Ro-ânia, Serbia şi Bulgaria; Agcnliil ( omercială Frftnce/.A din Lillidi si
larKTHRESMH
Singura Scoală de musica vocală si instrumentală in ţară, autorisatâ şi probată do inallul guvern a d-lui profesor
ANTON KNEISEL
BUCUREŞTI
— No. 12, Calea Victoriei No. 12 —
Această şcoală fiind prevăzută cu mal mulţi profesori se pol preda lecţiunl de mustea'vocală şi de or ce instrument pentru modesta sumă.
de 1 5 frânei pe luna de la 1/13 Maiu va li şi un cura saparat in fle rare Dumică după’ameaza pentru pa Iru mâini trios q nat re lele ele. la care nu se primesc du cât Klevii coi înaintaţi penlru acesta 10 fi*. pe luna inscrierile se fac in toate zilele de la 8-9 a. m. si de la 3—8 după ameaza.
MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI
AIJoe si Negre
cu 50 b. litru.
Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public
MARE CAZIN SOTIR
No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. 12
Aranjai din nou foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci.
NB. Cazinul se închiriază pentru baluri nunţi etc.
POMI RODITORI ALTOIT!
DF. DIFERITE SPECII
DIN CELE MAI
Renumite calitati si difer, etati se afla de vanzare
Aproape de biserica Icoanei. Premial cu l in de aur» la concursul agricol al cornitiului de 1881 si 1882, pentru noile varietali de pere renumite:
trei: «medalie Ifov In anul
REGELE SI REGINA ROMÂNIEI, MIMAI BRAVII, ŞTEFAN CEL MARE SCL.
precum si pentru ulii• specii.
Asemenea premial cn primul preţ: ,,Diploma de onoare clasa tiu" si la expoziţia Cooperatorilor rom Ani în anul 1883 pentru mai multe varietăţi şi calităţi de diferite fructe.
Sunt 28 ani de că ud ina ocup cu pomologia, pus liind tn dorinţa unul scop. Dorinţa scopului meu a lost si este, ca sa vad întreaga Itomdnin d’u fi îmbrăcata cu cele mai Imite fructe din loate speciile, ramâind ea mândra vis-a-vis de cele-lalle State în privinţa calităţi fructelor, si ca sa pot face de a mi se realisa. dorinţa, m arii liolarat a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei de a ţi pe viilor numai cu jume-tate pretz, ca prin aceasta reduoţiunc sa poala a cumpără oricine, iar pentru cele 15 specii de pere, produţiunl noi ce nu se prevede in catalog, adica Regele st. Regina României, Uihai Bravu, Slefan-eel-Mare s. c. I. acestea se vindeau cu 10 Iei pomul,acum insa va Ii numai cu 3 lei.
Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adreia prin epistole la zisa gradina si indatali se va trimite.—
Tinpul plantatului pomilor pentru primavara a sosit, si cu cât pomi se va planta mal de timpuriu cu atâta este mai bine.—
Domnii amatori sunt rugaţi a'mi trimite comandele cât de timpuriu ca se pot a le trimite la timpul cuvenit.
„PRETURI FOARTE REDUSE"
g-	Singura fabrica autorizata de Inventatorul
4i-ii«iI Prof. Bteidlngcr pentru
SOBE MEIDINGER
II. II«im, Vicna, I.,
Karntlinerstrasso 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA
Sucursala generala în Bucurest
Strada Lipscani No. !)li lângă Banca României
Sobele acextei lain ici «unt premiale cn cele d'inldin preiniuri: Vicna i *3, ha «el 1871, Fnri« I87Î, Serlisliau* 4 778. \\>I«4H78, pTeplitr. 4 878. Vicna INSO, IlKer 1881 «i Trie«» 1881 i
Aceste sobe sunt tnlrebuintate In Bucureşti in mai mult do 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de g m-nastica, Institutul llcliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand Ilfitel; in laşi, liâtel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme.
__________________Preferinţa acestor sobe este
kA r l rt l ăl r r D nren a8a De mare in cât se găsesc /WUIIINutK-UrEN pretutindeni imitatiuni.
ţi r | ie y V I Prevenim deci pe onor. Puii E I M >Xţ[ blic se se ferească de schimba------------------—	•■!> «rea fabricaliunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, tie recomandate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem.
Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate.
Prospecte cu preturi reduse gratis si franco.
Mtlll
liU CTimCUT de curs superior a-U R O I U U t H I vend câte-va ore libere, doreşte, a da lecţiunl de clasele primare. A se adresa la administraţia ziarului F1P0GA.
DE ÎNCHIRIAT
De la Sf. Gheorghe viitor CASA d-lul V. HIOl'T din Str. LuteranaIVo. 15, mobilate si neinobilatc av&nd 22 camere, grajd de 10 cal. şopron de 5 trăsuri 2 pim niţc, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane.
Asemenea şi de arendat de laSf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Cilnişte.
Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar în toate zilele de la orele 8 de dimineaţă până la orele 5 seara.
m>LA ORAŞUL VIENA«
Cal. Victorii
F al. Dac.-Rom.
A LA VILLE DEVIENNE
vis-ă-vis de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinatate si soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate.
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene'de lâna după sistemul profesorului Ur. ti. .Ineger. Gulere si manşete de olanda ultimu rason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru lldautati. Layettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru peusionate, oteluri si restauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOGU NIONTBll ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIEN A
CALEA, VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 17 Februarie 1887
VALORI
Cump. Vând.
5 0/0 Renta amortisabilă. . .
5	0/0	» română perpetuă.
6	0/0Oblig, de StatţRur. conv.)
911/2
Impr. cu prime Bucur, (lei 20) Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig. Casei pens (1.300) 190
821/2
32
09
7 0/0 Impr. Munic. Emis. 188 lei
7 0/0 Scrisuri funciare urbano 781/2
5	0/0	»	»	»
6	0i0t »	»	96
5 0/0	»	rurale	»	83
5 0/0	»	>.	>.	981/2
Aur contra Argint sau bilete. 20 ________
921/2
831/2
35
70
205
791/2
97
if/2
201/2

DR STAUCEANU
IHalza-Amzi No. 2
EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII
HBYYTUKIt DE FER SI VL\MA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251. — BUCUREŞTI
Se însărcineză cu construc-ţiunl de turbine si mort cu pre-
\ ţurl mal reduse de cât acele i! din Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 iei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800.
EsecuUîază repede orl-care lucru de turnătorie saO mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc.
lVIar*e deposit de fer*, raiuri pentru, vagonete dâoauville, tzeve de tu oi. Mare asortiment de
pietre de monra. I.n Fert.â-sous-Jouars.	111 I
-----------------------------------
ULTIMA ORA
DIN NAUNTRU
Aseara d. I. G. Brătianu a avut o lungă întrevedere cu d. Hitrovo. La orele 12 primul-ministru nu e-şise încă de la legaţiunea rusească.
A pâţit’o d. D. Budişteanu ; murdăria ce a făcut zilele acestea nu ’i a slujit la nimic : nu d-sa ci d-nu Luca lonescu, actualul prefect de Muşcel, va fi numitdirector general al închisorilor.
De şi toate secţiunile Camere! au redus la două numărul noilor catedre de înfiinţat la Facultatea de medicină din Bucureşti, guvernul este hotărît a nu priirui această reduc-ţiune ci a susţine, în şedinţă publică votarea proiectului de lege ast-fel cum a fost prezintat adică cu o catedră şi pentru d doctor Ralinde-roglu.
D. Ion Gâmpineanu a încercai şi în Comitetul delegaţilorsă introducă în proiectul de lege al împrumutului municipal de 13 milioane, a-meudamentu! seu privitor la înfiinţarea de noi taxe infavorul Comunei Bucureşti. Dar nici acolo n’a fost mai fericit de cât în secţiuni.
Proiectul de lege a fost admis de Comitetul delegaţilor ast fel cum îl primiseră şi secţiunile.
E probabil că raportul va fi depus cbiar mâine pe biuroul Camerei.
D. Nicolae Creţulescu care se află la moşia sa Leurdeni s'a reîntors iu Capitală.
D. Ion Brătianu a acordat azi o audienţă de mai bine de o oră gerantului diplomatic a Bulgariei.
D. Ferikidis, ministrul afacerilor streine, a adus la Cameră d-lul Brătianu o lungă telegramă a cărei citire a părut a face o impresiune foarte neplăcută asupra premierului nostru. Du pe câte-va cuvinte schimbate cu d. Brătianu d. Ferikidis a părăsit Camera.
D. Dim. Sturdza, ministrul Cultelor şi instrucţiune! publice a fost priimit azi de Mitropolitul Primat care, pe cât am putut afla, îî a comunicat proiectul scrisoarei pastorale ce I. P. S. S. va adresa, cu oca-ziunea postului celui mare, credincioşilor din eparchia Sa.
iată textul interpelărei anunţată azi de dl. N. Fleva d-lui Ministru al justiţiei:
nlnterpelezped-1. Ministru al justiţiei asupra încălcărilor făcute putere! judecătoreşti de puterea executivă asupra diferitelor mişcări ale personalului magistraţilor făcute în acest scop, şi menite a paraliza justiţia care este a 3 a putere în stat.
Am onoare d’a interpela de asemenea pentru ce nu a luat nici o măsură contra magistraţilor care s’au pus la dispoziţia puterei executive şi care au luat parte la plăsmu-
irile de acte mincinoase cu scop de a atenta la onoarea şi libertatea cetăţenilor, ast-fel după cum a făcut primul procuror al parchetului de Ilfov.« •
DIN AFARA
Partisanii d-lui Zankolf pretind că ştirile date de ziarele germane în privinţa scisiunei în partidul Zan-kovist sunt cu desăvârşire falşe.
Nicl-odată, zic eî, n’a fost partidul Zankovist mai unit de cât astă-zî.
Eşirea din Bulgaria a tutulor celor bănuiţi ca inamici ai Regenţii a fost interzisă.
Londra, 2 Martie. — Se asigură că d. Chamberlam va avea astă-zîo întrevedere cu d. Gladstone.
Se crede că scopul acestei întrevederi este împăcarea celor doi şefi ai partidului liberal, In vederea apropiatei retrageri a cabinetului Salisbury.
Bruxelles, 2 Martie.—Astă-zî la Camera deputaţilor, d. Prore Orban a desvoltat criticele sale In privinţa for-tiflcaţiunilor de pe Meuse. Şeful partidului liberal a declarat că p-iveşte a-ceste fortificaţiunl ca fiind nefolositoare. A adaus că nu crede ca Germania, In caşul când ar declara resbel Franţei, se aibe de gând se calce tratatele ce asigură neutralitatea Beljjieî trecând prin teritoriul el.
D. Frere-Orban nu’şi a terminat discursul până acum.
Giurgiu , 2 Martie. — Nu se ştie nimic sigur din ceia ce se petrece In Bulgaria.
Guvernul bulgar opreşte transmiterea depeşilor.
Se zice că starea de asediu a fost proclamată In districtele de pe malul Dunării. Lucrul nu este sigur, de vreme ce de fapt exista de mai Înainte un fel de stare de asediu. Ceia ce este evident, este că să ia măsuri militare In toate oraşele.
O persoana bine informată care ve nia din Rusciuk, ’mt spune că fn a-cest oraş lumea se arată foarte îngrijită. Există temere că trupele credincioase Regenţei nu vor primi a se lupta cu fraţii lor de arme.
Aflu dintr’o sorginte competinte ea Rusia nu are de gând să se amestece In conflict, orî-ce s’ar întâmpla.
(Agenţia liberă).
NUVELE FINANCIARE
In tot timpul cât a durat şedinţa de astăzi la bursă, nu se discutau de cât ultimele ştiri din Bulgaria.
Aproape nici o afacere nu s’a încheiat.
—x—
Agiul staţionar la îiO.50.
—x—
la fondurile de plasamente nici o mişcare.
Singurele valori asupra căror se încearcă, fără resullat, aii fost Daciele.
—x—
Cursurile streine sosesc cu variaţiunl simţitoare.
Creditele la Viena du pe ce a deschis erl cu 278,10 şi a închis la 276, astâ-zl s’a o-lerit cu un scăzâmânl simţitor, adică cu 273.
Napoleonul se urcă din nou, pentru azi a deschis cu 10.145
SPECTACOLE
MARELE CIRC SIDOLI
IN FAŢA BĂILOR M1TRA3EVSKY
Strada Folilzii Xo. 7
Astă-zî Mercurî la 18 Februarie 1887
MARE REPRESENTATIE DE GALA
l’U IX PKOUKAM ALES
FVanzixii Sidoli
TRIPLA BARA-AMERICANA
Reed si Barker
PENGY, HANSY
Tli. Sidoli
D-RA MEDEA SIDOLI
Călăreaţă incomparab.
MADAME HONREY
Rcuumita călăreaţă
CEI DUOI ATLETI
Cesar si Eranzini Sidoli
DESCHIDEREA CASEI LA 7 1/2 ORE SEARA INClil»’ TllL LA 81/2 ORB SEARA
Mâine Juoî 1U Februarie MARE REPRESENTATIUNE CU PROGRAMUL SCHIMBAT
Tipografia ziarului «Fl'Ot At
www.dacoromaoica.ro