ANUL II No. 367 _____________ /\ DOU A EDITIUNE DUMINECĂ, 15 (27) FEBRUARIE 1887 15 B A IVI NTJMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 8116 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE I\ BUCURKSri La casa Administratiunei IAI TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. I.\ STRKliYATATE: La toate orilciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei 6 luni 25 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul ou 15Cent. numerul, la Kioscul din rue Monimartre i I :i Bulevardul St. Grrninln No. S4. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI N U1VTE RUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.n Pariu: la Agraro Havan, place dc la bour se, S. Agraro Librr. rue Vulve Dame des Victnives 50. , Place de la Bourse) Jieutru Paris, Fraaria, Germania, Austi-o-I agariu. Italia si tlarra Itrita air. Anunciurî pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri bi reclame pe pagina treia 2 lei linia SO BANI UN NUMER VECHIU Grigore VENTUR A Prim-redacto/ responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. DECLARATIUNI IMPORTANTE CRIZA ITALIANA ARIST1D PASCAL FEMEIA MORTULUI OBLIGAŢIUNI NULE In nenumărate rîndurî am discutat, In aceste coloane, cestiunea aceasta: Fiind date angajamentele luate de guvernul actual în străinătate, ţara va aproba ea aceste angajamente, şi va urma ea pe d. Brătianu în pas de complicaţiuni exterioare? Să discutăm astăzi şi reciproca, adică : Fiind dată situaţia internă a d-lui Brătianu, consimţi-va oare, în cas de complicaţiuni exterioare, un guvern oare-care să se lege cu d. I. Brătianu sau în caşul când ar exista un aranjament încheiat încă pe timpul când d. Brătianu mal avea în ţară un credit relativ, oare este cu putinţă ca o putere să compteze în mod serios pe angajamentele cabinetului actual? Nici nu avem nevoe să răspundem acestei întrebări, căci avem un precedent de natură a aduce deplină lumină în această cestiune. Vrem să vorbim de convenţia consulară cu Germania. Este un fapt constant că guvernul M. Sale a pus iscălitura sa în josul unui act internaţional, fără ca să fi putut, după nouă luni de amînări, de tărăgănele, desubterfugii de tot felul, să obţie de la Came-rile sale, necum de la ţară, ratifica-ţiunea cerută de Constituţie pentru ca acel act să aibă autoritate îndatoritoare. Guvernul d-lui Brătianu a iscălit dar o poliţă, pe care după cât aflăm guvernul german începe oă o protesteze, şi în contra căreia ţara de mult, la unanimitate, a protestat. Ce temeiu ar putea dar pune o putere, în curent, câtu-şi de puţin, cu situaţia noastră internă, pe obligaţiunile contractate de un om care n’a putut face faţă angajamentelor sale ? Ce credit s’ar putea da iscă-liturei d-lui I. Brătianu, care politiceşte vorbind,eiscălitura unui falit? Şi dacă acest guvern a provocat protestaţiunile ţerii întregi în contra unei convenţiuni ca convenţiunea consulară cu Germania, cum să admitem că el ar fi în stare să tîrască ţara intr’un rezbel şi că s’ar găsi o putere destul da naiva pentru a ’şi închipui, că naţiunea s’ar crede legată prin angajamentele d-lui Brătianu şil’ar urma în aventurile sale? Căci există o deosebire simţitoare între aceste doue caşuri. Intru cât priveşte convenţiunea consulară,n’ar fi fost cu neputinţă ca la urma urmelor camerile colectiviste se o fi votat. Am fi protestat pe urmă cât am fi vrut ; s’ar fi creat agitaţiune In ţară ; ar fi fost răsturnat poate chiar guvernul ; nu e însă mai puţin adevărat că convenţiunea era votată şi că,faţă cu Germania, eram siliţi se primim faptul Îndeplinit. Nu tot ast-fel Inse să petrec lucrurile, oând e vorbă d’a tîrî ţara Intr’o alianţă resboinica. Angujamentul subscris de guvernul d lui I. Brătianu, că vom participa în cutare or cutare mod, cu cutare or cutare putere, la un resbel viitor, nu are valoarea unul act Îndeplinit în faţa căruia nu ne rămâne alt-ceva de făcut de cât a ne înclina. Aci nu e destul ca guvernul se fâgăduiască şi ca majoritatea colectivistă se ratifice, mai trebue încă ca ţara se consimţâ. Majoritatea camerilor colectiviste ar fi fost suficientă pentru ea o con-venţiune, de felul convenţiuniî consulare cu Germania, se treacă. Gând a fost însă vorbă de înarmarea ţării, guvernula simţit nevoie ca. unanimitatea camerilor se voteze creditele; şi când va fi vorbă se intrăm în resbel, va fi nevoie ca unanimitatea ţerii se’şi dea ap robi ţiu nea. De aceia susţinem, că nu se va găsi astă-zi un singur cabinet care, în starea de lucruri actuală,se’şi în-chipuiască că poate cu temeiu trata cu guvernul d-lui Ion Brătianu. Şi daca în trecut a putut interveni un aranjament oare care, el este lipsit de ori ce valoare, căci d. Brătianu nu are calitate ca se poată lega ţara, şi cât pentru ratificaţiunea ulterioară guvernul colectivist n’o poate dobendi. Presupuind dar că, acum câţi-va ani un guvern oare-care încrezător în puterea aparentă a guvernului colectivist, ar fi încheiat fie cu primul ministru, fie cu Regele chiar, un tractat de alianţă, acest act e lipsit de puterea de a obliga, pe câtă vreme el nu a dobândit aprobaţiunea ulterioară a unor camere ce represintd adevărata voinţă a ţăreî. Este o regulă de drept public internaţional că : atunci când Statul nu ratifică tractatul, încheiat în numele lui de o persoană care n’a primit împuternicirea necesară, acest tractat trebue privit ca şi când n’ar fi existat nici odată. La Romani, se mai adăoga ceva la această regulă : când un tractat era încheiat şi pe urmă nu era ratificat, tractatul ce’i adevărat era nul, dar negociatorul trebuia predat inamicului. Noi primim fără obiecţiune şi a-ceastă clausâ, şi vom preda de bună voie, ba chiar cu multă bucurie, pe d. Brătianu, ori-eârui guvern care ar avea fantasia d’al reclama. TELEGRAME AGENŢIA HA VAS Berlin, 25 Februarie. Resultatele alegerilor, afară de uaul, cel din Lippc, care probabil va da loc la un balotagiu, sunt cunoscute în mod oficial. Cele 396 de resultate se împart ast-fel: Conservatori 75 Partidul Imperiului 34 N&ţionalI-liber&H 84 Centru 90 Progresişti 14 Socialişti * 6 Alsacieni 15 Polonezi 13 Guelfl 2 Danezi 1 Necunoscuţi ca partid 2 Balotagil 60 Toiul 390 Paris, 25 Februarie. Expediţiunca Stanley sa imbarcal erl la Zanzibar pe vasul Madura mergând spre Banama. IV'icc, 25 Februarie. Numărul victimelor, morţi sati răniţi, din cauza cutremurului de pământ din Liguria, e de aproape o mie. AGENŢIA LIBERA Londra, 25 Februarie. Dintr’o sorginte privată se asigură că Italia a reînoil alianţa sa cu Austria şi cu Germania. Vienn, 25 Februarie. Se zice că articolul care a fost publicat Sâmbăta trecută în ziarul «le Nord» nu este de fel scris sub inspiraţia d-lul de Giers. Viena, 25 Februarie. «Politische Correspondeuz» zice că cunoscutul agitator român în Macedonia, d. Apostol Mărgărit, a fost zilele trecute a-restat din ordinele autorităţilor turceşti în Macedonia şi închis. Lemberg, 25 Februarie. Ziarele poloneze, află că douî impiegaţi al căilor ferate din acest oraş acusaţl d’a face spionagiu, d’a causa şi provoca agitaţiune în favoarea Rusiei au fost arestaţi. Roma, 25 Februarie. Cutremurile de pământ au causat mari desastre în Liguria. La Bijardo sunt 3.0 morţi şi răniţi, la Dianomarina 250, la Bunana 90, la Diano-castello 50, la Castellaro 50. Viena, 25 Februarie. Negocierile Începute de contele Tisza, preşedintele consiliului Ungar cu d-nu de Rothschild pentru contractarea unul împrumut aO rămas fără resullat. D. Ilolh-schild a declarat că nu-I place să facă o-peraţiuni de credit înainte ca situaţiunea politică să se fi limpezit. Guvernul Ungar are pentru moment trebuinţa de 40 milioane fiorini, afară de creditele ce vor fi votate de delegaţiunl. Rerlin, 25 Februarie. In cercurile oficioase să atribue succesul candidaţilor protestaţiunil în ultimele a-legerl din Alsacia-Lorena, causel următoare : O agitaţie secreta întreţinută de francezi a reuşii să inspire populaţiunilor temerea că în caz de un rezbel cu Franţa, Alsacia-Lorena va fi cea dinleiti părăsită şi dată pradă trupelor franceze. Nn este deci simpatia pentru Franţa ci frica de o invazie a armatei francese precum şi dorinţa de a evita excese din partea el, explică isbânda candidaţilor pro-testaţiunel. Roma, 25 Februarie. D-nu Crispi a fost chemat la Quirinal unde a conferit cu regele asupra crisel ministeriale. Situaţiunea este foarte grea şi regele se află într’o mare nedumerire asupra mijloacelor de al pune capăt. Rerlin, 25 Februarie. Ziarele partidelor liberale din Germania constatând triumful principelui de Bis-marck în alegeri, exprimă temerea ca dânsul să nu profite de această victorie spre a atenta la prerogativele electorale ale naţiunel. Berlin, 25 Februarie. După toate prevederile socialiştii, în a-legerile de balotagiti, pol câştiga vre-o 25 scaune. Se crede aici că articolul din «Gazeta Germaniei de Nord» va 11 urmat de publicarea unei nuol scrisori a Papei spre a îndemna pe catolici să nu voteze pentru socialişti. Insă, în cazul acesta, nici socialiştii nu vor da voturile lor candidaţilor catolici, ceea ce ar putea favoriza reuşita candidaţilor Septenatulul. Darmstadt, 25 Februarie. Starea sănătăţii principelui Alexandru este lot aceiaşi. Variola s’a decţaratşi boala ’şl urmează cursul el. CESTIUNEA ZILEI DECLARAŢ I NI IMPORTANTE Toate partidele, toată presa din oposiţie sunt azi unanime pentru a declara că mai cu seamă în caz de resbel, nu’i este cu putinţă d-lul I. Brătianu să rămâe la putere. Avem astă-zl a înregistra în această privinţa două declaraţi uni importante^. Mal întâia un articol din România Liberă, care ajunge la următoarele condu-siuni: Si Cabinetului acestuia voeste Voinţa Naţionala ca opoziţia se’i încredinţeze destinele terii? i\uin-teleţie oficioasa ca ceea cearficu adeverat nepatriotic, ar fi tocmai a laşa soarta lerei în momente usa de solemne, pe mâinele u~ nor oameni, cari sunt urâţi de la un iinghiu ai terei pana la cel-1-alt. si cari la cea d'înleiu nevoe nu ar mai fi ascultaţi de nimeni ? Eată acum şi concluziunea unul articol din Naţiunea, care poartă iscălitura d-lut C. Boerescu: «Cumşi cefei putem isbuti ca toţi cu toţii se sărim în ajutorul patriei ameninţate fără alta preocupare şi cu siguranţa că resbelul civil nu va veni se compromită lupta de la fruntarii ? «OrI-ce s’ar zice, un singur mijloc exista: retragerea guvernului presidat de d. I. Bratianu.» Prin urmare guvernul nici nu mal poate spera ca se scape din actuala situaţiune, făcând chiar loc opoziţiurtil în ministerul d-lul Brătianu. Nu-I r6mâne dar alt-ceva de făcut Regelui de câta cere demisiunea d-lul Ion Brfltianu. E\TisiASMj;n\ni(.\\TiE Doue mijloace mari de acţiune are la îndemână guvernul actual. Entusiasmul şi indignarea. Ori de câte ori guvernul se află în încurcătură, orî de câte ori are un hop de sărit, sau vre-o greutate de care trebue se scape, recurge regulat la această ultima raţio a politicei lui: la entusiasm şi la indig-naţie. Un exemplu proaspăt este votarea celor trei-zecî de milioane pentru apărarea neutralitâţeî. Ştirile din afară deveneau din ce în ce mai îngrijitoare; un conflict putea se isbucneascâ de azi până mâine, împrejurul nostru, şi putea fi nevoe de o sporire a puterilor noastre de apărare. Ce ar fi făcut, într’o ast-fel de împrejurare un guvern serios? Negreşit câ ministrul de resbel ar fi venit cel d’înteiu se arate trebuinţele armatei; ministrul de finanţe ar fi arătat apoi, potrivit cu situaţia noastră financiară, întinderea sacrificiilor ce ne putem impune. Guvernului colectivist însă i s’a părut mai comod şi mai sigur se resolve cestiunea prin entusiasm. Dupe ce şi a adunat dar represen-tanţiî ţereî, buni şirei, la o consfătuire intimă, dupe ce d. Brătianu a făcut apel la unirea partidelor, şi a agitat spectrul resboaelor îngrozitoare şi a primejdiei naţionale, dupe ce a ridicat entusiasmul colectivist la parocsism,un deputat mai puţin accesibil elocinţei d-lui Brătianu, şi cu o putere sufletească de a se entusiasma mal slabă, propune se se voteze 30 de milioane. Un altul ceva mai entusiast propuse 50 de milioane. Cei mai înflăcăraţi însă propuseră care o sută, care mai multe sute de milioane. Rămânea numai se se liotărească, care din aceste sume propuse, formând fie care o treaptă ascendenta pe această scară a entusiasmului colectivist, avea se fie votată. Dacă şi opoziţia ar fi fost accesibilă elocinţei entusiastuluî preşedinte al consiliului, fără îndoială că s’ar fi votat într’un moment de delir patriotic, propunerea cea mai entu-siastă şi care corespundea cu mai multe sute de milioane. Fiind-câ opoziţia a fost inse de o răceală de ghiaţă, în puterea unei cunoscute legi fizice şi căldura entusiasmului colectivist s’a mai co-borît cu câte-va grade. Şi eată de ce suma s’a fixaţia trei-zecî de milioane. Un alt Exemplu, Un individ, aparţinând, fie poliţiei, fie vrăjmaşilor d-lni Brătianu, descarcă asupra presidentului consiliului un foc de revolver — cu glonţ sau fără glonţ. D. Ion Brătianu îşi închipueşte, sau se preface a crede, câ acest om are complici în rindurile oposiţiunei. Or cum ar fi fost, ce avea guvernul de făcut? Să lase justiţia să ’şî urmeze cursul ei regulat, rămânând ca magistraţii să descopere pe complici, dacă ar fi fost, şi juraţii să pedepsească pe vinovaţi. Nu-i convenea însă aceasta d-lui Ion Brătianu. Se hotărî deci atunci d. Prim Ministru să resolve chestiunea prin mijlocul seu favorit, prin cea-l’altâ formă a entusiasmului, şi să pedepsească oposiţia prin indigna ţie. Precum se vede, toată argumentaţia colectivistă, întreg metodul lor politic se coprinde în aceste două mişcări sufleteşti: indignaţia şi entusiasmul. Precum Turcii la primejdiile mari scot Steagul cel verde al profetului, aşa şi colectivişti, în împrejurările grave, când un pericol mare ameninţă Colectivitatea, recurg la a-ceastă ultima raţio ce să numeşte entusiasmul şi indignaţia. BULETIN EXTERIOR CB1ZA ITALIANA Gând s’a produs incidentul de la Masuah, am zis ca Înfrângerea suferită de italiani pe ţărmurile măre! roşie poate avea censecuenţe Însemnate în privinţa politicei europene a Italiei. Nu trecură câte-va zile şi prevederile noastre s’au realisat. Gu ocaziunea u-nuî credit cerut de guvern pentru trimiterea de ajutoare la Masuah, s’a ivit în Camera italiană o discuţiune violentă. Creditul a fost acordat din punctul de vedere al demnităţei naţionale, dar poziţiunea ministerului era dificilă; se făcură manifestaţiunl populare şi o mare parte din Parlament arata neîncrederea sa In cabinetul Depretis-Robilant. Resultatul acestei agitaţiuni fu că corniţele Robilant îşi dădu demisia, şi această retragere a ministrului de externe fu urmată de aceea a întregului cabinet. De atunci sunt mal bine de două săptămâni şi criza ministerială nu este încă sfârşită. Un moment s'a crezut că cabinetul Depretis-Robilant va urma a rămâne la putere, căci Regele însărcinase pe d. Depretis cu formarea ministerului. Dar dupe câte-va zile de negocieri combinaţiunea nu putu să isbuteascâ şi Depretis lnapoie Regelui mandatul pe care II primise d’a forma un cabinet. Ast-fel criza urmează şi nu se poate încă prevede cu oare-care siguranţă care va fi soluţiunea el. In situaţiunea actuală cele ce să petrec la Roma au o mare însemnătate pentru disvoltarea ulterioara a evenimentelor In Europa. Să ştie câ ministerul Depretis-Robilant reprezintă politica de alipirea Italil la constelaţiunea formată de puterile centrale ale Europei sub inspiraţiunea şi conducerea principelui de Bismark. Corniţele Robilant mal ales e cunoscut ca un partizan călduros a alianţei germano-aus-tro-italiane; el a pregătit şi a negociat această alianţă la 1883. Să înţelege prin urmare, că revenirea sa la putere ar însemna urmarea aceleaşi politice fllo-germane şi ostile Franciei. Dar opiniu-nea publica In Italia e departe d’a împărtăşi ideele pe care se întemeiază politica comitelui de Robilaut. De mult deja să formase un curent destul de puternic contra acestei politici şi pentru o apropiere cu Francia. Ceea ce a contribuit mal mult la această schimbare în simţimintele naţiunel italiane, a fost atitudinea adoptata de principele de Bismark faţa cu Vaticanul. Se ştie că imensa majoritate a poporului italian considera pe Papa ca inimicul neîmpăcat a unirei Italiei. Să înţelege dar câ or ce fapt care contribue la întărirea puterei şi a tnrăurirel papalita-ţel, nu poate face de cât o rea Impre-siuue asupra opiniunel publice în I-talia. De aceea am văzut oă arbitragiul ofe www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 15 FEBRUARIE m rit Papei de principele de Bismarck In cesfiunea insulelor Caroline a fost privit cu ochi răi In Italia. Cu atât mal răd trebue să fi impresionat pe italieni întervenirea Vaticanului In lupta electorală pentru Reischtagul german, intervenire care a avut loc în urma îndemnului marelui cancelar. Italienii simt că ajutorul prejos dat de Papa guvernului german în ces-tiunea septenatuluî, va fi plătit prin concesiuni şi compensaţiunî făcute de către politica germană Sfântului scaun. Aceste concesiuni sunt de două feluri. Mal întâia ele vor privi cestiunea religioasă în lăuntrul Germaniei, dar de sigur, ele se vor întinde şi asupra re-laţiunilor Vaticanului cu Regatul I-taliel. Aci s'a atins coarda cea mal simţitoare a naţiunel italianp. Ei zic că a-liatul Papei nu poate fi în acelaş timp şi aliatul Italiei şi, din această cauza o-piniunea publică începe a se manifesta cu tărie contra alianţei cu German:a şi Austria şi fentru o atitudine rezervată şi mal simpatică Franciel republicane. Acest curent are mal ales însemnătate în momentul de faţă, fiind că în câte-va săptămâni espiră aranjamentul pe care îl contractase Italia cu puterile centrale ale Europei. Este dar vorba dacă acest aranjament să va reinoi sad dacă Italia îşi va relua libertatea sa de acţiune. Politica austro germană face mari sforţări pentru a face ca ministerul Depretis-Robdant.ce este favorabil reinoirel alianţei, să rămâe la putere. O depeşă de astă zi a Agenţiei Havas ne comunică, că la Berlin să consideră ca asigurată urmarea alianţei între Italia şi ambele imperii centrale, într’un scop defensiv şi cu o garanţie reciprocă a integrităţel teritoriale, dar depeşa adaugă că încheierea acestei alianţe e întârziată prin criza ministerială care s’a ivit la Roma. Cu toate ştirile contrarie ce sosesc de la Berlin şi de la Londra, nu ne pare tocmai probabil ca alianţa să fie reînoită ; căci, ce ar avea de câşti at Italia prin clauza garanţiei integrităţel teritoriale? Nimeni nu’j reclamă ceva, pe când Germania este ameninţată d a perde Alsaţia şi Lorena şi Auslro-Un-gariaare şi ea multe păgubi teritoriale de aşteptat, într’un caz de resbelneno-cit. Prin urmare toate foloasele unei asemenea alianţe ar fi pentru Germania şi Austria şi nici un folos pentru I-talia. Nu credem dar că dibacii polili-cianl italieni să se lase a fi ad meniţi la reinoirea alianţei. El au dovedit tot-d’a-una că ştiu se se folosească de impre-jurări şi credem că şi de astă-dată vor face tot aşa. Nu credem dar că criza italiană să va sflrşi prin formarea unui minister De-pretis-Robilant, ci e mal probabil,daca nu se vor ivi imprejurârl cu totul neprevăzute, că d-1 Crispi sau d-1 Cairoli va fi chiemat a forma ministerul. V. CRONICA ARISTID PASCAL ! Francezul zice : «// est difficile d’etre le fUs de son pere,« adică : e greu lucru să fii fiul lui tată tău. Acpastă greutate este relativă negreşit numai la inteligenţă, căci în cea ce priveşte legea naturel, treaba e foarte lesne. Boer sau mitocan, nouă 'uni sunt de ajuns ca să fii copilul lui tată tăd. Dsca nu e lucru lesne să semeni la minte cu zâmislitorul zilelor tale, înţelegeţi cât de greii este să semeni cu două persoane de o dată. Să semeni nu la nas, la ochii, la sprâncene şi la gură, nu >a exteriorul devlel, dar la conţinutul ei, la creerl. Cum ar zice generalul Fotino, eoa-devărată catastrofă. Bunăoară, d-nu Aristid Pascal, mal bine cunoscut sub denumirea de «Aris-ticâ al Băbachei,» are două nenorociri. II cheamă şi Aristide ca pe faimosul athenian vestit prin cunoştinţele sale strategice, îl cheamă şi Pascal ca pe marele filosof, geometru francez, vestit prin scrierile sale asupra echilibrului liquidelorşi prin «Cugetările» sale. Având asemenea sarcine în spinare, d-1. Aristid Pascal încă din frageda’I pruncie, pe când cel-l’alţî copil simt de obiceid mâncărime în cap, simţi mân-cărime de condei şi trebuinţa de a pune pe hârtie : i) planurile sale strategice întocmai ca Aristid al Grecilor, 2) cugetările sale intime întocmai ca Pascal al Francezilor. Le credeam pierdute,le credeam dis truse aceste opere strategice, politice şi filosofice, până mal de unâ-zi când le am văzut tipărite într’un ziar. Scrierea în chestiune poarta tit'u : «Oposiţia în faţa naţiune! şi a Regelui!» In calitatea sa de Aristide al Grecilor, d-1 Pascal îşi împarte strategiceşte lucrarea în mal multe categorii cu titluri şi sub titluri, parcă ar (1 batalioane aşezate în rînd de bâtae pentru luptele de la Salamina, Marathon şi Platea. Miroase cât de colo a general grecesc din vechime. In calitatea sa de Pascal al Francezilor, Aristicâ al Băbachei spune cugetările sale asupra tuturor partidelor politice din România. Din această scriere, reese în mod învederat că partide politice numai sunt. Liberall-naţionall, rosetiştf, junimişti, bratieniştl, conservatori, cogâlnicenişti s’au dus pe copcă şi el, şi ideile, şi principiile lor. E o pustiire. Or In contro întorci privirele nu vezi nimic. Nimic de cât partidul în formaţiune aristido-pasca-list, compus din d. Aristid Pascal cu sămânţa grecească şi sămânţa franţuzească, singurul partid care resistă Intemperiilor şi nu se useazâ nicl-odalâ. (Depositul principal Calea Victoriei, în casele proprietarului. Se primesc comenzi şi pentru streinătale contra mandat postai). Cea-ce ce mă pune pe gânduri în a-ceastă lucrare, este declaraţia autorului că amorul patriei, ca or ce amor, să . exprimă numai prin sacrificii şi că a-vem nevoe de oameni nuol. Oameni nuol! Asta e lucru dracului; de unde naiba să’I scoatem ? Ei 1 D-nu Aristid Pascal e om cu inimă bună. De şi cam târziu, poate că va bine voi a lua sarcina să înzestreze România cu o popu'aţiune de jumătate A rişti zi şi jumătate Pascali. Dar, numai un lucru ’l rog. S6 nu facă din aceaşl fiinţă şi un Aristid şi un Pascal de o dată. Să o descen-traliseze parcă ar fi vorba despre o comuna. Alt-fel val! Iar dăm de «al Băbachei!» Ma\. INFORMATIUNI Întrunirea intimă a majorităţilor colectiviste care trebuia se aibe loc aseară a fost amânată, se zice, dupe insistenţa d-lul Codreseu, care ar dori ca mai înteiu guvernul se se înţeleagă cu comisiunea bugetară asupra măsurilor pentru acoperirea deficitului şi se nu vie înaintea A-dunărilor, fie chiar în şedinţa secreta, de cât cu propuneri precise. Credem a şti că comisiunea bugetară înclină pentru adopţiunea sistemului zecimelor adiţionale x D. Eugeniu Stătescu pleda aseară cu multă căldură înaintea intimilor întruniţi, ca de obicei, la dînsul, în favoarea măsurilor propuse de d. Nacu pentru echilibrarea bugetului. D sa critică foarte aspru pe d. Cos-tinescu pe care '1 acuza d’a voi se se pozeze în arbitru suprem în materie de gestiune a financelor publice şi d’a nu ţine nici o seamă de unele conveninţe particulare ale guvernului. Nimeni n’a îndrăznit se ridice glasul pentru a apăra pe d. Costineseu. X Citim în România Liberă de azî: In comisiunea bugetară, când cu desbaterea asupra mijloacelor de a-coperit deficitul de 7 milioane, s’au produs mai multe propuneri şi a-nume: propunerea-Costinescu, ca suma de 3 1/2 milioane a ministerului de resboiu se se ia din creditul de 30 milioane, iar pentru restul deficitului se nu ne îngrijim, ci se mergem cu bugetul neechilibrat; — această propunere, combătută şi de guvern, a fost respinşi ; propunerea-Carp, pentru imposi-tul mobiliar şi combaterea agiului, de asemenea a fost respinsă ; din propunerile guvernului, de a se spori dările cu o zecime adiţionala şi de a se clasifica contribuabilii impunendu-se gradat, a fost primită cea d’înleiu. X Neînţelegerea între d-niî Nacu şi Costineseu în sînul Gomisiunei bugetare este mult mai serioasă de cât credeam. In şedinţa de eri nu numai protivnicii au mers pînă a schimba cuvinte extra-par lamentare, dar şi d prim-ministru care a intervenit în discuţiune pentru a susţine pe d. Nacu s’a uitat pînă a spune d-luî Costineseu că a căzut în copilărie şi a ajuns se sufere influenţa d-luî C. Arion. Se vedem sfîrşitul. X Chemăm băgarea de seamă a cititorilor noştri asupra răspunsului ce dăm mai sus articolului d-lui A-ristid Pascal asupra partidelor politice în România. In curând vom răspunde şi d-luî Maki Creţulescu: colaboratorul nostru Max a luat această sarcină. X D. Alex. Beldiman, agent diplo matic al României la Sofia, este aşteptat în Bucureşti la începutul sep tămânei viitoare. D-sa vine în ţară în temeiul unui congediu. X Pentru a împăca ped. Lnpu Kos taki care a promis botoşănenilor mai mult de cît putea ţine şi se găsesce astă zi foarte încurcat, d, Brâtianu s’a hotâritîn fine să sacrifice pe po liţaiul Placa X Comisiunea însărcinată de primărie cu serviciul plantaţiunilor în Capitală şi compusădin d-niî Antonescu-Remuş, inginer silvicultor şi Knrch-tel, grădinar-şpfal Statului, lucrează cu multă activitate. Compunerea a ceslei comisiuni ne dă cele mai bune guranţii pentru o repede şi serioasă înbunâtăţirea serviciului plantaţiunilor aşa de negligeat până acum X I. P. S. S. Mitropolitul Primat are intenţinnea d’a pleca Marţea viitoare la Galaţi. X D. doctor Stoicescu, noul profesor de clinica medicală la facultatea din Bucureşti a cerut să i se dea un şef de clinică. E probabil că cererea sa va fi încuviinţată şi că locul de şef de clinică va fi încredinţat d-luî dr. Sc.hachmann X Primăria văzând insuficienţa încăperilor afectate acum oficiului stă-reî civile a hotărit strămutarea lui într’un local special. Până la clădirea unui asemenea local se va lua o casă cu chirie. X «Liga Junimii» a împărţit încălţăminte şi ciorapi de lână la 10 elevi săraci din şcoala societăţii pentru învăţătura poporului Român de la Sf. Eeaterina. X D Nacu, zice România Liberă, vă-zându-se hărţuit chiar de majoritate pentru concepţiuniie sale financiare, ar fi decis să ’şi dea demisia. X Cine n’a văzul revista Zeflemele se se grăbească căci nu se mai reprezintă de cât azi Duminică 15 Februarie. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Petersburş;, 26 Februarie.—împăratul şi împărăteasa vor petrece vara în Crimea. Se fac pregătiri la Livadia în vederea şedere! Suveranilor. Darmsladt, 20 Februarie. — Medicii principelui Alexandru de Baten-berg au constatai o ameliorare astâ-noapte. Berlin, 26 Februarie. — In cercurile politice d’aicî se atribue articolul din le Nord care a făcut o aşa mare senzaţiune baronului de Jomini ale cărui simţiminte ostile Germaniei sunt cunoscute. Viena, 26 Februarie. — Principele imperial Rudo'f va merge la Berlin spre a prezintă împăratului Wilhelm, cu ocaziunea a 90 a aniversare a naş-terel sale, felicitările împăratului Frantz-Josef. Berlin, 26 Februarie. — In cercurile oficiale nu se ştie nimic despre ştirea ce s’a respândit despre venirea în curând a Ţarului la Berlin. Berlin. 26 Februarie. — Die Post a-nunţâ că principele de Bismarck va deschide în persoană sesiunea noului Reichstag. Mesagiul împărătesc la Reichstag este aşteptat cu mare nerăbdare. Se crede că împăratul va profita de această ocaziune solemnă pentru a se rosti într’un mod categoric In privinţa situa-ţiunei exterioare. D NTR’O ZI INTR’ALTA DIN DICŢIONARUL ISTORIC SI GEOGRAFIC PENTRU ROMANIA DE GEORGE IOAX LAHOVARV . (PARTE INED TA) Dcleni, monaslire (judeţul Olt, pl. Vedea) laodistanţâ de 21/2ore din sus de Slatina, aşezală asupra unei val, !n faţa Citului. Se vede că a fost zidită chiar pe malul Oltului, însă surpân-du-se malul, s’a strămutat, unde se află actualmente. La început această mănăstire, se zice că a fost întemeiată de boarii Delenl; In urmă Insă a fost rezidită de monas-lirea Stânişoira, careia mănăstirea De-lenr servea de meloh, Intre ctitorii zugrăviţi se văd portretele Postelnicului Grigore Delennu şi a jupânulul Drăguşin , vel paharnic. Îngrijitorul mâuastirel a scos acum în urmă din Olt, piatra pe care se afla săpată pisania vechel biserici; piatra are 2 m. lungime şi 1,50 m. lăţime; pisania din nenorocire r,u se poale citi fiind ştearsă şi piatra acoperită de muşchid. Se pare însă a fi scrisă româneşte şi din vremea lui Mateid V. Basarab. Mai sunt aci şi alte două pietre foarte frumos sculptate şi lucrate cu mult gust, întocmai ca cele de la mănăstirea Dealului şi de la Curba de Argeş. Casele din jurul bisericeî sunt cu totul ruinate ; iar mănăstirea s’a redus la biserică de mir şi pentru întreţinerea cultului divin se înscrie anual în bugetul statului (vezi bugetul pe anul 1886 87) o sumă de 1070 lei. Ronici Alexandru, fabulist. El se născu în laşi pe la finele veacului trecut şi studiă In Rusia, înlorcerdu-se în ţară el ocupă funcţiuni însemnateln ramul judecătoresc. Dupe unirea Principatelor, el făcu parte din adunările legiuitoare. Donici s’a distins mal ales ca fabulist. Fabulele Iul sunt scrise cu mult spirit şi foarte înţepătoare şi cele mal multe din ele sunt politice. Afară de fabule, Donici a mal tradus din ruseşte poema Ţigani dupe poetul Pu-schin. Donici a murit la Iaşi, la anul 1870. Operile Iul s'au publicat în Iaşi: la 1837 Ţiganii dupe Puschin ; la 184u Fabule originale, 12, p. la 1842 Fabule în versuri p. 1 şi II, ed. 2; la 1844 Do- I I 1 i r FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (32) AI.EXIS BOL VIER FEMEA MORTULUI PARTEA DOUA (Urmare) III Doi amici vechi 15 zile Îmbrăcămintea sa era militărească, semăna a cavalerist; gâtul ÎI era gol, cămaşa n'avea guler pe care 11 înlocuia un fular mare a căror capete ajungeau pe jiletca, o jiletcă specială, strâmtă, cu cincî-zecî de nasturla uriţl, peste care purta o blusâ fără guler şi cu buzunare mari ; pantalonul era strâns pe picior şi se termina prin o mulţime de încreţituri. Picioarele ’i erau de uriaş. Acest om se numea Sper ; fusese soldat, îş perduse de curând stăpânul şi acuma căuta un loc de servitor la un biurod. Martin ÎI zise Înlinzându-I mâna : — Vil târziii astâ-zl, şi am o foame de lup. — Lasă I lasă, zise noul venit, o să fae punem pe treabă îndată.,' — Uite lista, comandeazâ. 3» Cit II alipU Se uită la listă şi zise : — Nu vrei peşte, hal ? — Nu ’mî prea place. — Eu nu pot să ’l sufer ; în călătorii numai peşte mănânci.... când eşti militar. — Zăfl, mâncaţi peşte acolo ? nu trăiţi aşa rău.. — Dar nu peşte proaspăt, ci sărat. — A ! nu ştiam acesfa... soldaţii no- ştrii au peşte...când fac vre o călă- torie. — Vorbesc de mar... de cavalerişti., reluă Sper cam încurcat; şi sculân-du-se se duse la bucătărie să comande dejunul. Dupe ce mâncară şi să lungiră sătul pe scaunele lor, Martin ajungând la conclusiunea unei discuţiunî susţinuta cu gura plina, zise : — Vra să zieft te afli fără loc acuma şi eşti sigur că vel găsi unul în curând; bine, dar în timpul celor două luni care Iţi trebue ca să ’l capeţi pe acela al vra să găseşti ceva de făcut ? — Vezi asta, n’nşl vrea să mă tocmesc pentru multă vreme; iasă dad mână de ajutor unul prieten... puţin îmi pasă cât oî fi plătit... Nu ţin la bani, am strâns câţl-va gologani cu care pot aştepta. , Dar nu vreau să stad de geaba ; ’ţl-e urât, n’ai ce face, umbli când cu unul când cu altul, cheltueşti tot ce ai şi te trezeşti fără nimic... Vrad să ’ml găsesc de lucru numai de cât. — Bine faci. Urmă o tăcere In timpul căreia Sper, se vede nemulţumit de dulcele ce i se servise dupe masă, vârâ mâna în buzunar şi scoase o cutie de metal din care luă.... o bomboană negreşit.... şi o puse în gură... Tăcură încă mult aşa, Martin fumându-şl pipa, Sper gândind cu coatele pe masă. Gel d’ântâid reluă: — Ed, am acuma mult de lucru .. Se vorbeşte pe la noi de căsătoria patronului ; al să vezi ce mal inventarif, ce mal schimbări şi grijituri are să se facă ; o să ’ml trebuiască un ajutor, sunt sigur. Sper făcu o mişcare atât de ciudată ca tovarăşul săd îl zise : — Ce al ? — Ed... nimic 1 mi-a venit aşa din senin.... digestiunea se vede.... — Al... el, dacă vrei am să cer să mal ia pe cine-va în slujbă şi acela vel fi d-ta. — A 1 zise iute Sper, ar trebui să mă înfăţişez stăpânului d-tale ? — 0 nu I de doi ani de când sui t în casa lui, l’am văzut numai odată, într’o dimineaţa, când să întorcea de la cărţi, mi s’a spus ; mi-a cerut să ’i dau un chibrit ca să ’şi aprindă ţigara. — A 1 nu ’l vezi, vra să zică ? — Nici o dată.... ed am Ireaba numai cu casierul, d. Picard, un om foarte cum se cade. — Şi ce aş avea de făcut acolo ? — AI să vil dimineaţa .. foarte de vreme să ştii... şi ai să deretecî.... Iaca ce treabă am ed : grijesc, mătur prin magazie îndată ce mă scol; iama fac şi focul.... când dumnealor vin mă urc sus în birourf, fac tc^t aşa şi acolo..,.. .dacoromamca.ro dupe ce isprăvesc toate aceste m’apuc de cancelaria domnului....’.. Odăile cele l’alte le grijeşte un servitor şi femeia lui.... Daria cancelaria domnului e mal greu... căci trebue să las toate lucrurile la locul lor. — Nu ’ml pare gred. — Ba da, cum vrei să grijeşti frră a mişca lucrurile din loc ? — Le aşezi ear cum erau. — Dar sunt hâitil.... scrisori. — E mai uşor... n’al de cât să citeşti. — A! asia e... zise Martin încurcat... vezi că.... eu nu ştid citi. — înţeleg., asta trebue să te supere. — Ei, mi-î crede d-le Sper... am tras fo’os din împrejurarea aceasta... — Cum ? zise Sper mirat. — Iaca aşa. neştiinţa mea mi-a atras un spor de leafă. — Ţ'a dat mal mult fîind-ca nu ştii citi ? — Da, ascultă. Inlr’o zi domnul pofti la dejun pe mal mulţr prieteni.... M’ad luat şi pe mine ca să le ajut., bun 1... Domnul avea un pahar pe care ’l dăduse cine va, cu un desen pe dânsul... Vrând să’l duc în bufet 11 stric, ascund bucăţile, tac din gură şi,. ca să nu mă ocăiască, îmi zic : am să cumpf r unu. Am dat 6 franci, d, că ’ţi place ; de cât ed, prostu, întru în magazie, văd un pahar care semăna In tocmai cu cel 1’ali, cu un cuvânt pe el şi’l cumpăr. II pun în dulapul bufetului şi mă liniştesc, căci nimeni nu văzuse nimic, nici măcar Morand, nici femeia lui, — cel doi servitori. — A doua zi domnul mă cheamă la vremea dejunului. Ed vin sus .Morand era roş şi domnul parcă voia să râdă... Mă uit pe masă, văd paharul med cel frumos, era mal frumos chiar de cele l’alte. «Martin, îmi zise el, aî stricat ceva erî....» Mă făcui şi eu roş. Nu pot să mint, dar atunci m’am silit şi zisei : «D-le nu cred să lipsească nimic din casă.» Nu minţeam în adevăr. Domnul zise ear râzând : «AI stricat un pahar.» De astă dată mă ruşinai: «—Da, d le... dar l’am pus la loc !»—«Iată-1» zise domnul arâtân-du mi’!.... Eram vânăt la faţă, zăd aşal Dar dumnealui adause râzând mereu : «Nâtarăule, nu mă chiamă Agata....» şi ’ml arată literile— Atunci a trebuit să mărturisesc ; ca să nu ’ml perd locul am zis : «D-le nu ştid citi...» — Al al al nostim, nostim! strigă Sper bătându-se cu mânele peste picioare. — El bine! dragă, a doua zi mă chemă In biurod.... Eram sigur că voia să mă dee afară, îmi pftrea răd că am spus tot. — Şi ?... — D. Picard îmi zise : D. Săglin e mulţumit de d ta, Martin, îţi dă 40 de franci mal mult pe lună, numai d ta al să grijeşti prin cancelaria domnului. Iată cheia, nimeni afară de d umnealul şi de d-la nu poate intra acolo, îţi iul o respundere cam grea dar ştid ca eşti om serios. De atunci numai ed intru In biroul patronului în lipsa lui. (Va ui ma) EPOCA - 15 FEBRUARIE 3 ______ PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EP0CA“ Tirajflu 6,OflO de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Annnc.iurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. nici Împreună cu C. Negruzi a publicat Satire şi alte poetice compuneri de Ant. Cantcmir, 8 p. 197, In fine la 1858 : Colecţia prcscurlătoare de legile împărăteşti. Toate aceste publicaţiunî sunt astă zi foarte rari şi ar fi de dorit retipărirea colecţiei complecte a fabulelor sale. Drag/anesci de Ia Ruşi, Mănăstire, (Judeţul Teleorman, pl. Tlrguluî) In apropiere de oraşul Ruşii de Vede, nu se ştie nici de cine este întemeiată, nici în ce an. Intr'un chrisov a lui Mate'Vodă Basarab din anul 1641, prin care dcsrobeşte mal mulle mănăstiri de usurpaţiunea calugări'or greci ^streini) se menţionează şi de mănăstirea Dră-găneşti de la Ruşi. Mal târziii, Nicolae Mavrocordat, pe la mijlocul celei dântâi jumătăţi a veacului al XVllI-lea, zidi mănăstirea Vi-căresci de lănga Bucureşti şi o în-zeslră cu averea monasticii Dragă-nescî de la Ruşi, închinăndui-o ca me-toch; iar mănăstirea Văcăresc) cu toate metohurele el, fu Închinată la Sf. mormânt. Actualmente este biserică de mir. Drago mirau. Monastire de călugări în Buco\i na, ţinutul Suceavil, la N. V. de oraşul Suceava, în depărtare de o oră şi jumătate, zidită numai în piatrăjin stilu bizantin. A fost întemeiată de Milropolitu Moldavii Anastase Krimka (v. acest nume! la anul 1602 în domnia luiStefan VodăTomşa. Cu toate aceste, există un hrisov de la Pâtru Vodă şchiopul, din 21 Octomvrie 1584 prin care se face danie mănăstirii Dra-gomirna moşia Unghiul după apaSuce-vil;de aci ar resulla că mănăstirea Dra-gomirna exista mal din nainte, şi că Mitropolitu Anastasie Grimca, n’a fâ-cut'o din nod, ci au rezidit’o.—Biserica mănăstirii Dragomirna este o adevărată cap d'opară de .arta arhitectonică şi după părerea P. S. S. Episcopului Melhisedec se poate clasa a 3-a din toate bisericele vechi din România, după cea de U Argeş şi după biserica Trei-lerarchI din Iaşi. La anexarea Bucovinii de către Austria, Mănăstirea Dragomirna poseda 19 moşii, diu care 12 cădeau în Moldova propriu zisă. şi adfo3t înstrăinate de guvernul Austriac, împreunăcu alte două din Bucovina, ast-fel că astă-zl numai cinci proprietăţi din 19 au rămas în stăpânirea fondului Religionar. In aeeastă mănăstire se află îngropat fondatorul el, Mitropolitu Anastase Crimca. In biblioteca mănăstirii se păstrează testamentul Mitropolitului Anastas'ie Crimca, prin care leagă şi blesteamă pe urmaşii săi să nu închine mănăstirea la sfîntul Munte sau Ierusalimului sad la vre un a't loc străin ; asemenea mai posedă mănăstirea mal multe evanghelii, liturghii, etc. scrise pe pergament şi dăruite tot de Mitropolitul fondator, (a se vedea : o visită la mănăstirile din Bucovina de Episcopul Melhisedec, Buc. 1885. Fun dul Religionar de Aron Pumnu, Cernăuţi 1865—Istori i bisericii Româno-ortodoxă de E. Golubinsky. trad. din ruseşte de 1. Caraceocoveanu, laşi, 1873 etc. Dragoş sau Bogdan Dragoş, întâiul domn al Moldovei, a domnit de la 1359—1361. El a venit din comitatul Maramureşului şi a descălecat valea Şiretului cu românii care ’l urmaseră. Nu se cunoaşte mal nimic positiv despre faptele lui ca domn, şi în privinţa descălecăreî lui, totul se reduce la legende. «Domnia lui Dragoş-Vodă a «scrie pe larg, zice cronicarul Nicolae «Costin, anevoe este, de vreme ce cei «din vechi de atunci nimica n’aâ în-«semnat, asemenea şi alţi istorici me-«gieşl nimica n’au ameliţat du aceasta «domnie.... Fără cât Vornicul Ureche «scrie în Letopiseţul sâb că an domnit «ani doi şi aO murit ; iar mal mult nu «scrie nici ce aii lucrat în zilele lui în «acel doi ani, nici unde aii murit.«Tradiţia spune că ar fi durat o biserică de lemn la Volovăţ (în Bucovina) şi că a-yj polo ar fi şi Îngropat. Este cunoscută legenda descalicăt08rel Iul Dragoş,căcl cum o povesteşte cronicarul Miron Costin în op ra sa scrisă în versuri în limba leşeasca (Dispre poporul Mo1-dovel şi al ţârei româneşti) Dragoş urmat de mal mulţi tineri Români plecă din Maramureş la vânătoare, trecu munţii şi ajunse într’o câmpie unde găseşte un bour (Bo*, Uris, Au er-Oclis) pe care ’l ucide. Locul acesta place atât de mult lui Dragoş în cât se hotărăşte să rernâie aci cu toată suita sa. «Capul Bourului pentru memo-«rie fu pus pe o columnă şi dupe nu-«mtde feareî, căreia Moldoven i îl zic «până astă-zl Bour, Dragoş înfiinţează «pe locul isbândel satul Boureni. »De atunci şi sigiliul Moldovei poartă capul Bourului.« Pe de altă parte căţeaua lui Dragoş, anume Mo/da se îneacă în rîuleţ pe care spre amintire Dragoş îl numeşte Molda ; după numele rîuleţulul, însuşi ţara se numi Moldova, poporul Moldoveni şi Dragoş fu primul Moldovean. Valea Şiretului unde descalicâ Dragoş cu Românii veniţi în urma lui s’a numit de popor Câmpul lui Dragoş nume ce s'a păstrat până la sfîrşitul veacului al XV. (V. Hurmazaki, Istoria Rom. I. pag. 309). Lui Dragoş i-a urmat Domn fiul săti Sass-Vodă. Despre Dragoş-Vodă şi despre des-călecâloarea lui aii scris Vornicii Gri-gore Ureche, Miron şi Neculae Costin, Şincai, Eustraţiu logofătul şi după dln-sul Simeon Dascălul şi Misail călugărul, Hurmuzaki. In timpurile mal noi aii scris d-nul HăjdSu în Istoria critică, d. A. Xenopol: despre întemeierea ţărilor Române : D. Picot : Tableau gănăalogique de la familie deDragoche şi acum în urmă (1886) D. C. Kogâlniceanu : Dragoş şi Bogdan, cercetare istorică. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 14 Februarie 1887 Şedinţa se deschide la ore'e 2 sub preşi-denţia d-lul D. Ghica. Presenţl92senatori. D. General AngTieleseu, Ministru de resboiu. Dă citire Mesagiuluî regal prin.care sesiunea Corpurilor legiuitoare se prelungeşte până la!5 Martie viitor. D. Vergatti. Dă citire raportului şi proiectului de lege prin care se stabileşte re-laţiunile dintre stăpâni şi servitori. Conform regulamentului proiectul să trimite la tipar. Interpelarea d-lul Lerescu, relativ la profesorii din Târgovişte, care nu ’şl fac datoria se amână. Se votează mal multe indigenate. llcdecu. CAMERA Şedinţa de la 14 Februarie 1887 Şedinţa se deschide la ora 11/2 sub preşedinţia d-lul G. Chiţu vice-prcşedinle. Presenţl il6 Deputaţi. Se votează recunoaşterea calităţel de cetăţean român, d-lul profesor Salageanu, director ai scoalel Normale din Craiova. D. Ciocazau, anunţă e interpelare a-supra necuviinţei ministrului Instrucţiu-neî publice d’a respunde prin injurii Epi-tropiei Madona-Dudu din Craiova în privinţa cererel acesleia d’a se asimila Institutul el de fele cu şcolile Statului. D. Varlam, întreabă guvernul pentru ce d-nu ministru de interne a şters din bugetul judeţului 11.-Sărat suma de 7000 lei ce erau destinaţi pentru construirea de şcoli rurale. D. A'acu Mineovici, declară că guvernul va răspunde peste trei zile. Prin urmare întrebarea d-lul Varlam 9e 'transformă în Interpelare. D. ion Slurdza, cere a se vota în sesiunea aceasta pensia d-nel Ana Gane, care a rămas la ordinea zilei de la 1886. D. Cozadini, cere ca guvernul să dea socoteală de Întrebuinţarea celor 27 milioane votate acum un an pentru rescum-pârarea de drumuri de fier de la acţionari, pentru ca lumea să ştie cum staO lucrurile. D. Nacu Mineovici respunde, că crede a se (I publicat un tabloft în această privinţă; de nu va II apărut, va lua măsuri să se publice. Se votează indigenatul d-lul Ţancopulo din FălciO. D. I». Popcscu, cere să se dea prefe-renţă indigenatelor mililarilor, conform votului de deunăzi al Camerei. Se votează împământenirea d-lul Nicolae Boereseu. Se recomandă guvernului petiţia unor locuitori din Vlaşca d'a li se da alte lo-ourl în locul celor ce posed şi care sunt expuse înecăeiunel din partea Dunărei. Se votează împământenirea farmacistului Constantin Cruceanu (neofit) din Focşani; d-lul Nicolae Gbermâncscu din Constanţa, şi a d-lul Şmil fabricant de fierărie din Buhuşl. La 3 ore camera continuă a cerceta pe-tiţiunl şi indigenate. D. Dumitre seu» tnlreab” pe ministrul justiţiei asupra măsurilor ce a luat contra judecătorului Gheţoiu de la tribunalul din Craiova, care a provocat la duel pe advocatul Betolian. D. Voinov interpelează pe guvern, pentru suprimarea subvenţiei ce se acordă de stat şcoalel de meserii de la Vrancea, cum şi pentru ce a dispus muierea acestei şcoli la Focşani. Guvernnl declară că va r6spui.de în termenul regulamentar. D. Kndu Miliai, dă cetire mesagiuluî regal pentru prelungirea sesiunel până la 15 Martie. Bănuindu-se că mesagiul nu e iscălit de rege, D. Voinov cere să vază acLul regal, pe care d. Radu Mihal refuză a'l arăta cu îndârjire !... Şedinţa se ridică la ora 4 1/2. Adinterim. întoarcerea precipitată a d-luî dr. Busch în momentul când se vorbeşte cu stăruinţă despre o receală în relaţiunile noastre cu Germania, e privită ca semnificativă. Comisiunea bugetară fiind aproape de acord cu guvernul asupra mijlocului de acoperire a deficitului, e probabil că discuţi unea bugetului va începe în Cameră Joia viitoare, dupe ce, într’o întrunire intimă ce va a-vea loc Miercuri seară, majorităţile se vor fi angajat a primi acel mijloc care, precum am spus, este înfiinţarea unei zecimi adiţionale a-supra tuturor dărilor. m Erî, înainte d a părăsi Capitala, d. prezident al Consiliului a fost primit de M S. Regele In întâlnirea ce a avut, loc azi la primărie între d. Câmpineanu şi gpneralul Berendei, traseul şanţului înconjurător al Capitalei a fost ho-tarît. S’a hotârît în acelaşi timp ca o companie de trupe de geniu se (ie pusă la disposiţiunea primăriei pentru a ajuta la facerea acelui şanţ. D. Nicolae Greţules* u a avut alal-tă eri o lungă audienţă la M. S. Regele. D. Dimitrie Sturza, ministrul Cultelor şi instrucţiune! publice, însoţit de d. Sp. Haret, secretarul general al departamentului seu, s’a dus azi dimineaţă la Palat şi a fost primit de M. S. Regina căreia a supus rezultatul anchetei făcute la Azilul Elena Doamna. Tot o dată d. Sturza a luat ordinele definitive ale M. S. in privinţa înlocuire! Domnişoarei Alexiu. Aflăm dintr’o sirginte autorizată că M. S Regele a semnat maî multe decrete pentru înaintări, mutări şi numiri din nou în magistratură. $ 1. P. S. S. Mitropolitul Primat a cerut d-lui Ministru al Cultelor şi instrucţiuneI publice însemnate mo-difienţiunî în programul de sludiu al Seminarilor. Unul din cei mal savanţi prelaţi a’> biseriei noastre s'a însărcinat chiar cu alcătuirea unui nou program. • Consiliul sanitar superior al armatei a cerut ministrului de resbel următoarele modificaţiuni la legea constitutivă a corpului medicilor militari : 1 Supresiunea institutului medical ; 2. înfiinţarea unul grad de medic corespunzător gradului de sub locotenent ; 3. Sporirea lefei mensuale a sub-chirurgilor de la 90 la 120 lei nuol. D. Constantin Bâlcescu, fost ministru şi actualmente prezident al comitetului de administraţiune a casei pensiunilor, treeend azi dupe amiază pe calea Victoriei a fost a-proape se fie omorît de o enormă bucată de zăpadă îngheţată, căzută dupe acoperişul Palatului Regal. Mulţumită soliditâţeî pălăriei ce purta a oare împuţinaiefectul loviturei, d. Bălcescu s’a ales numai cu o eon-tuziune la cap. Ştim că există o ordonanţă a primarului Capitalei impuind tuturor bucureştenilor curâţireazâpezeîdupe acoperişul caselor tocmai pentru a se evita accidente de felul acelui întâmplat d-lui Bălcescu: Oare ea nu este obligatorie şi pentru oamenii Palatului? e Mâine se va celebra la biserica Greţulescu căsătoria d-lui locotenent de geniu Grig. Ghica, fiul principelui Alexandru Gr. Ghica şi al doamnei Adela Catargi , născută Roznovanu, cu domnişoara Elena Lihovari, fiica maiorului Gr La-hovari şi a doamnei Catorina Lalio-vari, născută Vâcărcscu. ULTIMA ORA AGENŢI V HA VAS Viena, 26 Februarie,— Se confirmă că arh ducele Rudolf va merge la Berlin, spre a felicita pe împăratul Germaniei cu ocasiunea a 90 a aniversare a naşterii sale în numele împăratului Frantz Ioseph. Borna, 26 Februarie.— Starea Cardinalului Iacobini e şi mal rea. Numai e speranţă de a scăpa pe eminentul prelat. Roma,26Februarie.—Regele Hum-bert a avut eri o lungă conferinţă cu d. de Keudell, ambasadorul Germanii. Berlin, 26 Februarie. — «Gazeta Germaniei de Nord» desminte, decla-rându-1 fără înţeles, raportul Inserat în ziarul «Le Temps» asupra unor pretinse declaraţiunl ce le-ar fi făcut In 1879 şi 1880, In privinţa cestiunil o-rientale, prinţul de Bismarck. Fiarul oficios spune că de multa vreme politica urmată de D. de Bismarck e foarte limpede ; că Germania nu are interese de apărat In Balkanî, că nu se va amesteca în nici un conflict ce ar isbucni acolo şi în fine ca nici o-datâ cancelarul Germaniei n'a spus că va combate Rusia în Orient. Londra, 26 Februarie. — Toate măsurile aâ fost luate de guvernul Indiilor pentru a concentra în mod eventual trupe 1 > graniţa Afganistanului. Itoina, 26 Februarie. — 300 de comune ale Piemontului şi Ligureî au fost atinse de (cutremurul de pământ. Nenorocirile sunt mal mari de cât cum s’a crezut la început. Viena, 26 Februarie. —^Camera Seniorilor a aprobat în bloc şi în unanimitate creditele votate de Camera Deputaţilor pentru înarmarea Landstur-muluî. AGENŢIA LIBERA Londra, 26 Februarie.— Ziarul Pali Mall Gazette desminte ştirea ce s’a respândit privitoare la înclieiarea unei alianţe a Englitereî cu Germania şi cu Austro-Ungaria. Viena, 26 Februarie. — Principele moştenitor va pleca la Berlin la 20 Marte. Paris, 26 Februarie. — Se desminte în mod categoric ştirea că în curând va fi o întâlnire a celor trei împăraţi. Constautlnopol, 26 Februarie. — Riza-bey, comisarul extraordinar al Porţii va pleca astă-zl la Sofia împreună cu d. Grecoff. Paris, 26 Februarie.—Se consideră aici că resolvirea crisei ministeriale în Italia va avea o înrîurire foarte mare asupra politicei europene. Opiniunea publica în Italia se arată din ce în ce mal ostila reînoirel tratatului de alianţă cu Germania şi Austria. Pesta, 26 Februarie.—Se afirmă ca corniţele Kalnoky nu va face noul declaraţiunl în sinul Delegaţilor. Ministrul afacerilor străine va cere sa se scurteze discuţiunile asupra po liticet străine. Viena, 26 Februarie.— 0 înţelegere între d. Zankoiî şi Regenţa este privită ca imposibilă. Londra, 26 Februarie. — The Mor-ning-Post zice că demonstrările favorabile Franţei cresc mereu la Peters-burg. NUVELE FINANCIARE Din ce în ce afacerile lipsesc de la bursă. Asupra agiulul se fac mici afaceri. Pentru azi agiul este 19.60. —x— Deschiderea Vienel se anunţă cu cursurile aproape invariable asupra celor precedente, însă cu o tendinţă grea. Napoleonul 10.11. Rublele staţionare la 114.75; — Creditele asemenea la 274.70. —x— Consolidatele Engleze a închis la Londra cu 100 15/16. Acţiunile Bancel Române cu 61/2. Renta noastră perpetuă 90.50. —x— Loturile turceşti stafl în toate pieţele între 31—35. BOALELE SIFILITICE Neputinţa barbatcasca Vindecă după cele mal noul metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţă de 17 uni. Specialist in boale lumeşti DR THOR Strada Franclin No. 6, aproape de grădina Episcopiei şi do fotograful Szollosy. Consul-taţiuni de la 8 dimineaţa până la 6 scara. www.dacoromaiiica.ro TEATRU DACIA Duminica la 15 Lebrnarie 1887 VI-A REPRESENTATIUNE ZEFLEMELE Revistă politică şi umoristică a anulai 1886 in 3 acte, cu cântece de d. /. Ne-gruzzi şi D. B. Rossetti. Aet I-lut Evenimentele din insula Zeflemea. — Ruski-Mir şi Daily-News. — Artiştii dramatici neangajaţi. — Votul liber şi secret. — Un guvernator cu 7 umbre. — Monopolul tutunului.—Monopolul cărţilor de joc. .Monopolul chibriturlor. — Catarama! — Cetăţenii indignaţi. — Pif! Paf. Puf I Actul ll-len: Băile de la Călimăneştl! Crima din calea Moşilor.—Un chelner îm-provisat. — Ţaţa Naftalina.—Poliţe neplă-Lite.—Tariful autonom.—Ţuica şi rachiul. Agio.—Ziarele.—Un călător ultra-naţional. Dulapul misterios. — Descoperirea şi arestarea criminalului. Actul lll-lca: Judecătorii permutaţi. —Un aprod cu cunoştinţă de carte. — Instrucţia fără educaţie.—Curtea de Focşani. —Actul de acuzare.—Rifca Toboşoreasa.— Patru turci naţionali.—Ertare generală.— Cântecul Zeflemelei! Biletele se găsesc la casierul otelului Dacia în toate zile de la 8 dimineaţă până la 11 seara. începutul la 8 şi 1/2 ore seara precis. BUN SI NU SCUMP l*riiim fabrica de conserve naţionale fondata la anul 1879 sub firma C T. CH RISTOFOR LA MARIISTA-IR Calea Victoriei, 100 vis-â-visde Cişmeaua roşie sub Jokei Club Asortiment complet pentru post Icre de clief&l. Icre în ceară de laigan. Icre negre de rusia. Halva de indrinea. MănătărcI albe de rusia. Caracatiţă grecească. Marinată de midie. » » stridii. Măsline dulci. Raci la cutie. Smochine de smirna. Ulei de nuci. NB. Asemenea posed crema de Călimăneştl (brânză) ghiuden de Botoşani. Rog dar pe onor. public a nu perde ocasiunea şi a vizita acest magasin spre a se sonvinge de adevăr. Cu stima C. T, CHniSrOFOBU. MICHAIL A. BESTELEI Licenţia! in drept Fost prim-presedinte de Tribunal si procuror la Curtea de apel din Bucureşti reluând profesiunea de ADVOCAT s’a stabilit în Bucureşti No. 12 — Strada Pitar-Moşiu — No. 12 D-R NI. SCHACHMANN Vechiu Intern al Spitalelor din Paris Hotel Frascati (Otetelechano) Orele de consultaţiune de la 4 - 6 p. m. DR DÂVIDOVICZ de Ia facultatea din Viena spec.boaleinterne.de COPII SI DE GAT Strada Sf. Vineri No. I I vis-â-vis de biserica Sf. Vineri,' ord. 3 — 5 p. ni. > SALTER. de la /acuitatea din Viena ffl SPEC.: POALE de FEMEI şi S Y F I L. I ÎS S A MUTAT No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 LANGA F..RMACIA « CU SFINŢI » ( Calea Moşilor ) GonsullaţiunI în toate zilele de la — 3 — 5 p. ni. — i . •!-.». ML J». —AIA- —1-,. . dir \ _ CASA DE SCHIMB m. GK. I0KU & B. MĂRCI Strada Upucanl, No. ÎS bis Bucureşti, 14/26 Februarie VALORI Scadenţa cuponolor TSFinru cura mediu FONDURI DB STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Or 91 Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oi 92 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No 84 Oblig, de stat C. F. R. 0 0/0 1 Ian 1 Io) Idem idem 5 0/0 Idem — Imprum. Stern 1864 7 0/0 l MarlSoi — Imur. Oponheim 1806 8 0/0 1 Ian 1 fiii — Agio — 20 ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 1 Ian ( iul 70 1 Mai 1 N« 92 Impr. or. B. cu prime loz r. 20 — 36 VALORI DIVERSB Credit Fonolar Rural 7 0/0 1 lan 1 In! F9 1/2 83 1/2 90 Idem Idem 5 0/C Idem Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem Idem idem 0 0/0 Idem 00 Idem idem 5 0/0 Idem 79 1 /2 Cred. Fono. (Jr.din las i5 0/C Idem 73 Obl. Cas. pen». Ir. 800. h t Mai N> SOO 4 KPOGA — 14 FEBRUARIE CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 12 Februariel887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilă. . . 5 0/0 » româna perpetuă. 91 92 6 0/0 Oblig, de Stat (Rur. conv.) 83 84 Impr. cu prime Bucur, (lei 20' 32 35 7 0/0 Impr. Munio. Emis. 18*3 10 lei Oblig.Casei pens (1.800) 70 733/4 190 205 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 5 0/0» » » 791/2 801/2 6 0/0 » » » 96 97 5 0/0 » rurale » 831/4 84 5 0/0 » » » 98 99 Aur contra Argint sau bilete. 191/2 193/4 AVIS IMPORTANT MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI Albe si Negre cu 50 b. litru. Se vinde mal ef't.in de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. 12 Aranjat din noii foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncârl calde şi reci. NB. Gazinul se închiriază pentru baluri nunţi etc. ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12-*- Unica şcoală de musică vocală şi instrumentală, undele predau lecţiunl cu 15 LEI PE LUNA Asemenea punela d isposiţlflneaOnor. Public cea mal bună orchestră pentru Baluri, Soarele, Nunţi, etc. înscrierile şi cererile se fac de la 9 — 11 dimineaţa şi de la 3 — 8 seara. MEDALIE DE AUR Viena 188» Autorisata de consiliu dehygiena si salubritate DENTALINA ensenţă pentru gură PULBERE VEGETAU PENTRU DINŢI ale Di*. S. KOPsTYA. CHIMIST Ambele preparate cu acid salicvlic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalrle gurel si ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros plăcut. Preţul: t ilacon, dentalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Uepesite la Bucureşti: F, IV. Zurner, I. tiveşti, Bruss Stela si Branndus—Braila Paltini, —Botoşani, Unjnal, — Dorohoi, llaque. DR STAUCEANU Piatzn-Amsi No. 2 MARELE CIRC SIDOLI IN FAŢA BĂILOR MITRA8EVSKY Strada Polit/ii \o. 7 A st ă-zî Sâmbătă 14 Februarie 1887 M4RE RLPRESLNTATIE EXTRA • ORDINARI 1G PRODUCT] UNI DEBUTAL ARTIŞTILOR ECHILIBIIIŞTI RtED şi BARTHER O NUNTA LA TARA MARE PANTOMIMA esrrntata 00,000 fr. întreg vărsat Usina situată la Bucur, sti, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor peste drum de Asilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Dealu-Spirea. DIRECŢIUNEA SI OEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STRADA B SER.CA ENI, S Adresa telegrafica: B A S A L T, Bucureşti DEPOSITE SECUNDARE In Bucureşti, Calea Grivitza, No. ee.—In Braila la V. G. Qrosovich, piatza Sr- Arhanghel.—In Craiova la D. G. Poumay, banquer. Industria Naţionala ale cărei produse au obtinut la Expositiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mai mare recompensa : DIPLOMA DE ONOARE CLASa I-a Estras din preţurile curente petitru Bucureşti FELUL MATERIALULUI Nr. buca-tilornecesare pentru unitate de mosua V K K 1 r ii h î I. E oal. l Cal. 2 Cal. 8 pentru mie 1 pentru unitatea de măsură cu aşezare pentru mie] pentru unitatea de mesura cu aşezare peutru mie pentru unitatea de mesură cu aşezare Pavele pentru bord urc. la m. 1. 10 350 4.25 352 4.00 300 3.75 Pavele pentru pavagifi. la m. p. 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00 Lespezi pătrate . . . la m. p. 25 380 11.00 360 10.50 320 9.50 Pătrate felurite . . . la m. p. 36 210 10.00 210 9.00 180 8.00 Borduri de grădină . la m. 1. 10 150 — 130 — 100 — Cărămizi refractare . la m. c. 420 320 Cărămizi cu 6 găuri . la m. p. 80 65 Sc aduce la cunoştinţa Onor. Public că în Bucureşti şi Oraşele In care eeecutâ lucrări pentru Comună, Societatea se însărcinează si cu esecutarea. garantând Întreţinere a un an si că se mal alia la usina materiale vechi si disform. — CU PRIITURI FOARTE REDUSE RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE OOIVSTANTUM SIROGHI — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere Intr’un mod elegant, In toate stilurile şi orî-ce lucrări de tapiserie. Pretu file moderate, esecutiunea la timpul liotar-ât. CONSTANTIN SIROCHT. NUMAI 10 LEI CEL [MAI FRUMOS CADOUl PENTRU SERBATORI PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea în cel mult 10-14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. - Atelier artistic premiat SiecflViec.l Godascher WIEN 11. Grosse Pfarrgasse 6 TAMAR INDIEN FRUCT LAXATIV SI RĂCORITOR preparat de ANTON ALTAN FARMACIST Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podophilina, aloes, seamonum Ialapa etc. etc. DEPOU LA ,.FARMACIA LA AURORA“ Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţă Bacău. PREŢUL UNEI CUTII 2 LEI. PUBLICITATEA ZIARULUI EPOCA 4 4 In Paris N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMISTRATIA ZIARULUI la AGENCE HAVAS, place de la bourse, No. 8.---------AGENCE LIBRE : rue Notre Dame des Victoires Nr. 50 (Place de la Bourse) pentru Paris , Francia , Germania, Austro - Ungaria , Italia si Marea Britanie. NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric P.P. S.S. PĂRINŢI BENEDICT1NI din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur 2 MFI)Al.II DE AUR: Bruxella 1880, Londra 1884 cele mai înalte recompense INVENTATA IN ANUL I373 DE PAR. PIERRE BOURSANB întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Beuedictinl, cu o dosă de câte-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care 1 albeşte, consolisân-du-1, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE HUGUERIE, BORDEAUX MAX FISCHER galaţi BUCUREŞTI Strada Patriei Deposit la toate tarmaciile, parfumeorl şi CoafeorI representante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agentiă Comercială Frănceză din Gălăti si sueursălele ei. DE ÎNCHIRIAT De la St. Gheorghe viilor casa d-lul V. U10TT din Str. I.utcranaNo. 15, mobilate si nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal. şopron de o trăsuri 2 pim niţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte. Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar în toate zilele de la orele 8 de dimineaţă până la orele 5 seara. ORIGINALE M iA SINE SI N G E R Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-litati si in durata Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAT ÎNALT,,IMPR0VED“ » La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. au primit cel mal înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singerdin toate maşinele de cusut expuse. = MEDALIE DE AUR = Vânzare în rate, si oontra bani gata unrabat conv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi în toate filiale e noatre. Iaşi Strada Lăpuşneanu Gurini I K1 P C D Galatzi » Domneasca . IrLIULINULn Craiova » Lipscani Băile Eforiei Ploesti » Lipscani — BUCUREŞTI— Botoşani » T l.-beverm » Mare Aureiianu „PRETURI FOARTE REDUSE" C' Singura fabrica autorizata de inventatorul d-nul Frof. Meidingcr pentru SOBE MEID1NGER H. Heim, Viena, I., Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 36 lângă Banca României Sobele acestei fabrici sunt premiate cu cele d'iutâiu preiuiuri: Viena 1 13, Kasel 1877, Faris 1877, Seclisbaus 1778, VVels 4878, leplitz 1878,. Viena 1880, Uger 1884 si Iriest 1881 ? Aceste sobe sunt Întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, iu laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, institutul Ueliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca homâniei; sobele mele mai suut întrebuinţate ia Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand HOtel; m laşi, HOtel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme. —____________________Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cat se găsesc pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu- Lblic se se ferească de schimbarea labricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, tie recomandate ca . «EiniNGER-OFEN llS-H,. HEIM sobe Meidinge., ___________ Numai acele Ia care pe interiorul uşilor este turnata marca ger, constructiune ameliorata sau Sistem a care pe interiorul ustior i noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte cu preturi reduse gratis si franco DE VENZARE SI DE ARENDAT MOŞIA Olt IN DU Districtul lalomitza Porprietalea moştenitorilor B. BOERESCU A se adresa ii SLr. Pensionat, Bucureşti ikU I L’V/UiL’ Doua perechi casseIn Bucu ■ICi I L.ltulItL rescl, cartier central, pe o întindere de 2000 şi mal bine m. p. in cari se coprind, clădirile, gradina, florărie, bai, eţc. Peste 40 saloane şi camere afară de cdhnia, grajd, şopron, 4 pimniţi instalaţie de apa, iluminaţie cu gaz, sonerie electrica etc. Pentru plata se lac inlesniri prin buna înţelegere, informatiuni la Administraţia acestui Ziar. EREZII L. LEMA1TRE SUCCESORII TLRNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREAI 251, — BUCURtSTI Se însărcinâză cu construc-ţiunl de t urbine si mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta. PREŢUL Unei mor! cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 4z lei 3800. Esecuteazâ repede orl-care lucru de turnătorie sail mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru gradina, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Ibltire deposit de fer, raiuri pentru vagonete d 6 o tui vi 11 e, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. La Fertâ-sous-Jouurs._________________111 Bucureftl POMI RODITORI ALTOITI DE DIFERITE SPECII DIN CELE MAI Renumite calitati si difer, etati se afla de vanzare LA ‘______ GRADINA A umila Ura L REORRE I0AMD Sub icoană Str.Pol0naNo.104 ie de biserica Icoanei. Premiat cu l-iu preţ: «Medalie dc aur» ia concursul agricol al comitiului de ilfov In anul 1881 si 1882, pentru noile varietati de pere renumite: REGELE SI REGINA ROMÂNIEI, MIHAI BRAVJ, STEFA N CEL MARE SC L. precum si pentru alic specii Asemenea premial cn primul preţ: „Diploma de onoare clasa l-iu“ si la expoziţia Cooperatorilor români In anul 1883 pcutru mai multe varietăţi şi calităţi de diferite iructe. Sunt 28 ani de cânu ma ocup cu pomologia, pus liind în dorinţa unul scop. Dorinţa scopului meu a îost si este, ca sa vad iutreaga Bomdnied'afi imOracala cu cele mai bune fructe Um toate speciile, ramâind ea mândra vis-a-vis de celo-lalte btate In privinţa calituţi fructelor, si ca sa pot lace de a mi se realisa dorinţa, m'am hotarat a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei de a /( pe viitor numai cu jume-tatc prutz, ca prin aceasta redueţiune sa poata a cumpără oricine, iar pentru cele 15 specii de pere, produţiunl noi ce nu sc prevede in catalog, adica Bcgelesi Hegtna Horn unici, Mthai Bravu, Slefan-ccl-Mare s. v. I. acestea se viuueaucu 10 lei pomul,acum insa va li numai cu 3 tei. Preţul pomilor so poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adresa prin epistole la zisa gradina si inuatali se va trimite.— Tinpul plantatului pomilor pentru primăvara a sosit, si cu cât pomi se va planta mal uu' timpuriu cu atâta este mai bine.— I Domnii amatori sunt rugaţi a'mi trimite comandele cât de Itimpuriu ca se pot a le trimite la timpol cuvenit. No. 3