ANUL II No. 366 A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ, 14 (26; FEBRUARIE 1887 ■ 15 BANI IST U IVI ERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 81 16 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE IX BUCURESC1 La casa Administratiunei IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 luni 10 lei. IX STREIXATATE: la toate officiele poştale din Uniune, prin mardato poştale. Pentru t an 50 lev 6 luni 25 Ini. LA PARIS» Segasestejurnalul cu ALE SIMANDICOASE CIRCUL SIDOLI mEIA MORTULUI Ml 11 RĂSPUNDEREA m aruncat în zilele trecute o re-i privire asupra atitutinei Rege-a guvernului şi a opoziţiunei în eza unuiresbel. Se vedem acuma •si pra cui trebue se cadă responsa-atea, nu numai a consecinţelor eluluî, dacă va fi resbe), dar a intrare! noastre în rândurile geranţilor. n tratat deja cestiunea respon-iităţei care ar incumba Regelui lui Brătianu, în caşul unui res-lenorocit, făcut sub impulsiunea recţialor. Responsabilitatea mi-rială există, dar Regele nu e insabil. Această iresponsabilitate a Coroanei e însă o teorie care are oare-care limite. Toţi cei care au vorbit or au scris despre dreptul public şi dreptul constituţional, se acordă pentru a recunoaşte că singura sancţiune care există pentru purtarea unui Rege, când este vătămătoare ţereî, e răsturnarea. Par tea care ar lua-o Regele la intrarea României în resbel se poate lesne stabili; de aceea credem că M. S. se va mai gândi înainte de a adâoga la toată impopularitatea sa actuală, sarcina reprobaţiunei ce l’ar întâmpina din toate unghiurile ţereî daca ne ar duce la un resbel nefericit. In ceea ce priveşte ped. Brătianu şi pe ai sei , ei ar dispare, într’un asemenea caz, de pe scena politică, pentru a fi puşi la dispoziţia juris dicţiunelor penale. Dar un resbel poate avea şi un .re-sultat bun. Intări-va oare pe d. Brătianu şi pe Rege ? Cu toate că această opinie e foarte răspândită, nu ne vine a crede. Un moment de glorie, de fudulie trecătoare nu va putea şterge din mintea ţărei amintirea răstignire! ce o suferă de aşa îndelungă vreme. D-nul Brătianu, chiar în urma unui rezbel victorios, ar rămâne călăul de la Botoşani; o cunună de lauri n’ar şterge de pe fruntea sa noroiul infamielor tolerate, ba chiar ordonate de dânsul la 5 Septembre 1886 şi în vremea procesului Oroveanu , şi apărate mai pe urmă la tribuna Camerei. In mijlocul triumfului, când el s'ar sui ia Capitol pentru a mulţumi Zeilor, s’ar găsi nu un sclav, ci mii de oameni liberi ca se strige: «Cetăţeni, păziţi-ve libertâ-«ţile; se reîntoarce bătrânul neruşinat.» Cât pentru Rege, el sa arătat tot-de-a-una prea nepăsător faţă cu bu-curiele or cu suferinţele ţereT, pentru ca ţara să '1 asocieze vre-o dată bu-curielor or suferinţelor sale. Regele va auzi poate linguşitori juraţi care '1 vor da noi porecle lâudătoare. Dacă să mulţumeşte cu aceste, bine. Dar se nu se aştepte la alt-ceva. Ţara a devenit indiferentă faţă cu R'-gele. Regele a mai fost încă odată victorios acum 10 ani, şi colectivişti» au căutat secreeze legenda marelui Căpitan. Presupuind chiar că strâneejîftU lui Fredericcel mare—fils desgcauts, I găant Im-mâme, zic Francesii—se fi meritat atunci acest renume, de.. atunci s’au petrecut multe lucruri. Regele a uitat că nu e destul să fie un mare căpitan, că trebue încă să fie un bun căpitan,şi uitând aceasta, s’a întâmplat tocmai contrariul versului lui Alexandri : «T s’a schimbat renumele ’n poreclă.» Regele şi d-nul Brătianu nu pot, deci, să fie întăriţi prin faptul că rezbelul ar fi norocos; acelaş rezbel, dacă ar fi nefericit, ar avea ca primă consecinţă sdrobirea lor. Ei îşi dau bună seamă de această stare de lucruri, şi e foarte natural de a prevede că vor căuta, dacă nu au căutat deja, să atragă în jurul lor cât se poate mai multă lume politică, pentru a putea avea câţi mai mulţi părtaşi la răspundere în momentul râfueleî finale. Mijlocul cel mai simplu, cel mal rudimentar, cel mai naiv şi, tocmai pentru aceste cauze, cel care le ar părea mai sigur, pentru a se sustrage până la un oare-care punct de la respunderea ce îi aşteaptă, e chemarea în minister a mai multor personalităţi din opoziţie. Contrasemnând şi întărind prin prezenţa şi aprobaţiunea lor toate actele a-cestuî guvern, în vreme de rezbel, aceste personalităţi n’ar mai putea zice nimica în contra d-lui Brătianu, n’ar mal putea învinovăţi pe (Rege pentru politica lor, şi ar fi priviţi, cu drept cuvînt, de ţară ca mai culpabili de cât amândoi principalii a-cuzaţi. Planul, o repetăm, e de o simplicitate ideală, şi frasele sforăitoare nu vor lipsi pentru a îndemna pe capii opoziţiei la o asemenea înţele-legere Ba li se vor zice că patriotismul vă face o îndatorire da primi această sarcină de onoare în vremuri de grea cumpănă; ba că nu trebuie pus interesul de partid mai presus de cât interesul ţărei; ba că în aceste circumstanţe solemne toate urele trebue să tacă; să se asculte numai glasul patriei. Cunoaştem cântecul. Fără a prejudeca respunsul opoziţiei, ne întrebăm numai dacă ce! cari au combătut cu înverşunare politica guvernului, ar putea primi de a fi executorii orbi sau părtaşi la execuţiunea oarbă a unui plan, la întocmirea căruia nici ţara nici ei nu au fost consultaţi, asupra execuţiunei căruia nu li se va admite părerea, toate fiind regulate de mai nainte. Ne întrebăm dacă adevăratul patriotism, constă înfăptui de a executa o deciziune care o crezi greşită sau periculoasă, or în faptul d’a se opune din răsputeri la execuţiunea acestei decisiuni. Şi, peste toate, ne mai întrebăm daca te poţi arunca în necunoscut, fără a şti unde ’ţi va fi permis să te o-preşti. O repetăm, fără a prejudeca nici o deciziune, nu credem că, dacă se prezintă ocazia, opoziţia va face un asemenea pas. Nu credem că va lăsa să apese asupra ei, greaua răspundere ce o are faţă cu ţara, care aşteaptă tot de la densa. Credem că respunderea va fi lăsată celor ce au preparat planul de mai nainte, celor ce vor să’i execute acuma. Trebue se ne opunem execuţiunei, departe de a fi câtuşi de puţin părtaşi la dânsa. Ioana d’Arc, luă parte la încoronarea regelui Ca rol VII al Francieî, la Reims, cu drapelul care ’1 avuse tot de-a-una in bătălii, zicând : // a a ele d (a peiue; c'est bien le rnoins gu’it soit d t’honneur. Aşa zicem şi noi Regelui şi Colectiviştilor: Aţi fost împreună la dobândă; remâneţî singuri împreună la pagubă. Şi dacă îndrăznesc a duce pe ţară la această pagubă, dacă nu se sfiesc a o arunca în pericole, cu atât mai mari cu cât ne sunt mai necunoscute, dacă ei purced înainte pe calea lor de crime, noi, cu ţara care e jertfită far’ a fi consultată, vom căuta miljoace de a-1 opri. Şi aceste mijloace nu sunt grele de găsit. Alecu A. Bals TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Iterlin, 24 Februarie. Starea sănătăţii împăratului Wilhelm a devenit îngrijitoare. Viena, 24 Februarie. Camera deputaţilor a votat tn unanimitate şi înlr’un mod definitiv, creditul cerut pentru înarmarea Landsturmulul. Ministrul Welsersiieimb a declarat înaintea votârel, c&. guvernul cerând acest credit nu era inspirat de nici o intenţiune resboinicâ nict de ţinte ambiţioase. Guvernul, adaogă ministrul, nu face de cât cea ce e indispensabil, atât din puntul de vedere politic, cât şi din puntul de vedere militar, spre a ocroti pacea, a cărei menţinere o doreşte. Darnisladt, 24 Februarie. In privinţa stării sănătăţii prinţului A-lexandru de Battenberg, care ar fi atins de vărsat, nu s’a publicat încă nici un buletin oficial. Berlin, 24 Februarie. Se confirmă că prinţul de Battenberg e atins de vărsat. Roma, 24 Februarie. Cardinalul iacobini a căzut din nod greii bolnav, starea sănătăţii sale e alarmantă. Berlin, 24 Februarie. Se consideră aci ca probabil că regele Humbert va chema pe contele Robilant, spre a'l însărcina cu formarea unul noii minister, căci M. S. voeşte menţinerea a-lianţel cu Austria şi Germania. AGENŢIA LIBERA l*aris, 24 Februarie. Ziarul la Republique francaise zice că principele de Bismarcks’a silit In zadar să represinte Franţa ca un subiect perpetuii de turburare pentru pacea Europei; nu a reuşit de cât a deştepta tngrijirl în Europa şi a face să se simtă greutatea Ingerinţei germane în politica generală. Berlin, 24 Februarie. 394 resultate sunt acum cunoscute; ele se im part ast-fel: Progresişti 13 dintre care 2 partisanî al Septenatulul. Conservatori "3 Partida Imperiului 30 Naţionall-Liberalt 89 Centru 90 dintre care 3 partisanî al Septenatulul. Polonezi 15 Alsacieni 15 Guelfl 2 Danezi 1 Socialişti 6 :»8i Balotagil 60 Toiul ■3ÎTT Remân încă trei resultate de cunoscut. 2 din Centru şi unu din partidul imperiului. Roma, 24 Februarie. Se asigură că corniţele de Robilant a fost însărcinat cu formarea nouţul cabinet. Darmstadt, 24 Febr. Nici o modificare nu s’a produs tu starea sânătăţel principelui Alexandru de Battenberg. Insomniile persist. Roma, 24 Februarie. D. Durando, preşedintele Senatului Italian a sfătuit pe regele Humbert de a compune un cabinet de afaceri care va a-vea să disolve camerile şi să proceadă Ja nuol alegeri. Viena, 24 Februarie. In cercurile competinte de aici există convingerea că politica urmată de Rusia are tendinţe pacifice, şi că aprovisiona-rea Poloniei şi a Basarabiei precum şi măsurile militare luate de curlnd de Rusia n’afl de loc caracterul unor preparative de răsbol. Viena, 24 Fevruarie. in urma sgomotulul că Împăratul Germaniei a căzut bolnav, o scădere simţitoare a cursurilor s’a produs la bursa de seară. Dividendele societăţi Credit Anstalt sunt neînsemnate anul acesta. Dai'instadl, 24 Febr. Principele de Battenberg suferă de vărsat. Paris, 24 Februarie. Nuol cutremure s’aO simţit la Nizza, Gaune şi Digne. Erl 10,0.0 persoane aă părăsit Nizza. La Menlon 150 case aii fost părăsite de locuitorii lor; populaţia s’a aşezat sub ce-,rul liber ; siluaţiunea este de plâns. Viena, 24 Februarie. Reichstagul a admis tn unanimitate creditele pentru armamentul Landsturmulul. Paris, 24 Februarie. Câte-va jurnale an Înregistrat sgomotul că d. Herbette, ambasadorul nostru la Eerlin, trebue să sosească aici spre a da seama guvernului despre alegerile germane. Vă pot afirma că acest sgomot nare nici o basă. Este asemenea inesact că d. Ferraud, ministrul nostru la Tanger, va fi transferat la un alt post. Pelersburg, 24 Februarie. «Messagerul din Pelersburg» zice că ultimele declaraţiunl oficioase ruse sunt greşite. Ziarul rusesc constată că relaţiu-J nile oficiale Intre Germania şi Rusia, sunt nu se poate mal cordiale. Viena, 24 Februarie. Un decret Împărătesc ordonă Introducerea puscilor cu repetiţie tn infanterie. Viena, 24 Februarie. in unele cercuri diplomatice d’aicl se împărtăşeşte opinia engleză că principele de Bismark va grăbi ceasul resbelulul franco-german, pe careţi crede inevitabil. Cu toate acestea, aceleaşi cercuri privesc cele din urmă declaraţiunl oficioase ale Rusiei, adică cele conţinute în ziarul Le Nord, ca fiind nişte manifestaţiunl serioase In favoarea măn ţin erei păcel, CESTIUNEA ZILEI I IVI PO S I T E NU OI La deschiderea actualei sesiuni a corpurilor legiuitoare, Regele declară^prin mesa-sagiul tronului, că «finanţele ţării arată o si-tuaţiune lămurită şi asigurată.» Şi mal departe: «Măsurile înţelepte şi energice ce aţi luat în anul trecut, ne daO siguranţa că în scur timp vom isbuti a restabili în mod permanent echilibrul bugetar.» Nu ad trecut trei luni de zile şi guvernul, convocând majoritatea într’o Întrunire intimă, la Senat, a declarat că bugetul pre-sintă un deficit de circa 0 milioane ni jumătate. Şi dupe cât se zice, guvernul n’a arătat încă tot adevărul, căci persoanele competente, afirmă că el să urcă la 9 milioane. Aceasta ne aduce aminte o glumă a unul ziar frances care punea în gura unul ministru aceste cuvinte: «Situaţiunea financiară e lămurită. Pe viitor vom cere mal puţin de la contribuabili şi mal mult de la imposit.» Ipocrisia acestui guvern a ajuns să fie ceva ne mal pomenit. Un-spre-zece luni de zile, nu ne vorbeşte de cât de prosperitatea financiară, de scăderea impositelor; amăgeşte lumea prin declaraţiunl falşe, şi merge până a pune in gura Suveranului, declaraţiunl mincinoase. In acest interval pune de se votează nişte credite care arată situaţia exterioară cea mal liniştită şi situaţia financiară cea mal înflorită: recompense naţionale pentru adversarii ce vor să se vândă guvernului; credite extraordinare pentru avocaţii regimului; împrumuturi de milioane pentru construcţiune de drumuri de fier de interes loca! ; pentru clădiri de palaturl de industrie. Apoi între i ţ Fevruarie şi 15 Martie începe să se vorbească prin şedinţe secrete, de deficit şi să arată necesitatea d’a să vota impo-site noi. Pe urmă, In câte-va ore de şedinţă publică, să votează impositele nuol; şi tocmai in cele din urmă zile aie exerciţiului bugetar să aduce In discuţiunea cameriî bugetul, care să votează iarăşi în câte-vacea-surl, graţie argumentului fără replică ce să numeşte: închiderea discuţiuneî. Daca ar fi In Cameră o oposiţiune serioasă care ar fi hotărîtâ a ’şl face datoria, ar lăsa la o parte tactica savantă ce a adoptat până acuma, şi care n’a dat nici un resultat, şi prin o atitudine mai energică, prin ob- strucţionism, ar lăsa pe guvern fără buget. Fiind Insă că oposiţia parlamentară nu e capabila de aceasta, aparţine oposiţiunei d’a-farădin Ca.neră să agite ţara In privinţa acestei cestiunl.şi să răscoale pe contribuabili în contra unui guvern care a ajuns să ceară pe fie care an imposite nuol menite a crea nuol deficite. SLUJ! Sunt aproape cinci luni de când portofoliul Domenielor este vacant, fără a se putea găsi un titular. Ast-fel In cât s’ar putea crede, că golul lăsat, de d-nu Stolojan, este foarte greii de umplut;— nu vorbim bine înţeles, de golul lăsat cu naftalina, acela se va umple din pungile noastre. Când d-1 Stolojan eşi din minister, toate poftele colectiviste se deşteptară la vederea acelui portofoliu vacant, şi toţi cel care credeau ca pot avea şanse, ca să 'I ia locul, dădură năvală. Li se spuse Insă onorabililor, să aibă puţintică răbdare, până la deschiderea Ca-merilor, căci după regulele parlamentare, numai atunci d-1. Brătianu va şti pe cine să numească la locul vacant. Camerele s'aO deschis de trei luni, sesiunea ordinară s’a sfârşit aproape şi noul ministru tot nu s'a numit. Nu candidaţii au lipsit; din contra ei eşaO ca ciupercile după ploae; la fle care opt zile câte unul nou. De la Începutul sesiunel, îi vedem care mai de care, tntrecându-se pentru a ’şl produce titlurile şi a face act de colectivism, şi întocmai ca căţeii cărora le arăţi un oscior, făcând sluj, înaintea d-lul Brătianu, carele arată portofoliul ministerial, II Încurajează pe toţi, ÎI poartă pe toţi cu vorba, lăsând pe fiecare să creazâ că el va fl numit. Mal întâiu s’a vorbit de d-1 Dumitrescu (Coco). Şansele d-sale păreaţi foarte mari la început. A fost numit raportor al proiectului de răspuns la mesagiul Tronului şi a pronunţat chiar un mare discurs, cu ocazia discuţiei acelui răspuns. Toată lumea credea că dupe aceasta d-sa va intra in minister; mai cu seamă d nu Dumitrescu a crezut-o. Nu ştim dacă o mal crede şi acum. Apoi s’a ivit candidatura Vizanti. D-sa s’a presintat având ca proponi-mente, două volume destul de groase, conţinând raportul d-sale asupra legel inslrucţil publice, al cărei raportor este. Dupe aceasta am avut candidatura d-lul Ştefan Şendrea. D-sa Insă se zice punea ca condiţie sine quâ non la intrarea în minister, ca hergheliele să fie ataşate la ministerul agricultu-rel. D-nu Şendrea, pentru ca să ’şl creeze titluri, s’a dus să pledeze pentru partea civilă In procesul Oroveanu. Nu e d-sa de vină dacă nu l’a lăsat să vorbească. Trebue să adâogăm că această candidatură nu e cu totul părăsită, şi că, din când In când, se răspândeşte ştirea că d-nu Şendrea e numit, şi că decretul va apare, a doua zi, în Monitor. In fine s'a vorbit un moment cu oare-care insistenţă de intrarea în minister a d-lul Nicu Gane. D-nu Nicu Gane, fiind dată nulitatea d-sale unanim recunoscută, era chiar în drept să crează, că el va fi alesul. Nici unul din aceşti candidaţi însă, nu ’şl-a văzut visul cu ochii. Ei continuă toţi a face sluj înaintea d-lul Brătianu, uitându-se cu jind la fotoliul cel gol dupe banca ministerială. Iar d. Brătiann, le surîde la toţi deopotrivă, neîndrâsnind să arunce osciorul, adică portofoliul la unul din el, de teamă că toţi cel-l’alţi să nu înceapă îndată a lătra. Iată expedientele la care d. Brătianu a ajuns să fie silit a recurge, pentru a mal putea stăpâni majoritatea sa. El numai poate nici se numească un ministru. înainte de deschiderea Cernerilor, zicea că nu aşteaptă de cât întrunirea parlamentului, pentru a înlocui pe d. Stolojan ; acuma e silit să aştepte Închiderea Camerelor, pentru www.dacoromanica.ro a’l înlocui, fără pericol d’a provoca o a-devărata furtună. Văzând că tactica sa II reuşeşte, cu colectiviştii de mâna întâii! cu cel care aii chiar pretr.nţiunl ministeriale, d. Bratianu, a generalisat’o şi a aplicat’o şi la coletiviştl ceî mici, la căţeluşii care şi el ameninţata lătra. Scisiunea tinerilor liberali disidenţi îl îngrija; trebuia găsit ceva pentru a împedica mişcarea. îndată s’a pus în studiQ legea pentru înfiinţarea sub secretarilor de stat şi aceea a comisiunel legislative. Efectul aşteptat a fost produs. La vederea portofolielor de sub-secretarî, şi a funcţiunilor de membri în corni-siunea legislativă, perspective nuol s'aG deschis pentru mulţi şi mişcarea oposiţionistă a fost oprita. Câţi nu sunt, care aşteaptă cu nerăbdare 8ceste două legi ! Dacă pentru un portofolii! ministerial s’au ivit atâţea candidaţi, era lesne de înţeles că pentru opt portofolii de sub-secretan^şi nu mal ştim câte funcţiuni în comisia legislativă, numărul candidaţilor va fi incalculabil, ast-fel In cât, va coprinde întreaga majoritate. Îşi cunoaşte d. Brătianu oamenii I Z. BULETIN EXTERIOR BOALE SIMANDICOASE Depeşele de astă-zî ne aduc câte-va ştiri care prezentă un mare interes de actualitate. Ele privesc unele individualităţi marcante a căror existenţă saG moarte poate avea o mare înrâurire asupra desvoltărel evenimentelor europene. Dintre aceste individualităţi, cea mal însemnată, aceea asupra cărei sunt aţintiţi ochii lume! întregi, este fără Indoeală Împăratul Wilhehu. Cu drept sau cu nedrept, Europa este convinsă că bătrânul împărat nu voeşte să mal vază ţara sa încurcată într’un resbel. El se mulţumeşte cu cele dobândite în lunga şi glorioasa sa carieră şi nu doreşte ca ultimele zile ale vieţei sale să fie turburate prin un resbel sângeros. De aceea s’a zis de mulţi, şi să consideră ca o axiomă a politicei europene în acest moment, că existenţa împăratului german constitue o garanţie a păcei. E firesc, prin urmare, ca or ce ştire care anunţă o boală a împăratului Wilhelm să provoace îngrijiri serioase, mal ales când să ştie că el a a-juns la o vîrstă foarte înaintată şi că or ce boală, cât ar fi ea de uşoară, poate deveni periculoasă pentru un om de tK) de ani. Sunt deja câte-va zile de când să primiseră ştir! care anunţai! că bătrânul monarch este suferind ; cele de astâ-zl ne zic că starea sănătaţel sale a devenit îngrijitoare. Ne putem dar aştepta la un eveniment de mare gravitate : acela al morţel împăratului Wilhelm. Daca, acest eveniment s’ar produce, el ar fi din toate punctele de vedere o mare nenorocire pentru pacea Europei. Fără a împărtăşi opini-unea acelora cari cred că încetarea din viaţă a bătrânului Monarch ar fi semnalul isbucnireî resbelulul, totuşi sunt FU1ŢA ZIARULUI «EPOCA» (31) AIJF.XIS ItOlJYIMIt FEMEA MORTULUI PARTEA DOUA (Urmare) II O căsătorie pripita — Asta o doresc şi eQ, domnul med, mult de cât or-ce.... Când mă voii! ln-îniâlm mâine cu d-şoara Iza îi voiu cere să fixeze ea însăşi data. — Nu ’i treaba el. Ea e o fetiţă care aslă-zl ascultă de mine până în ziua când va asculta de d la.... Aşa dar să ne înţelegem între noi... Deşi suntem creştini amândoi, deosebirea biserice-lor noastre ne împedică de a face căsătoria religioasă. .Legea d-tale mi se pare cere 10 zile de publicaţiune..Ei bine ! chiar de mâine ne vom ocupa de aceasta.... Notarul ?... — 11 vom avea când vom voi. — Vezi eă fondurile n’au să ’ml sosească Înainte de 15 zile. — Glumeşti? Nu cum-va crezi că cer să mi le pul In mână când vom is- contract ui multe cauze care arată, că un asemenea eveniment este făcut spre a micşora şansele unei soluţiunl paclnice a cestiunilor.care sunt pendinte în acest moment. Prin tradiţiunile sale şi legăturile sale de înrudire cu Curtea rusească Împăratul Wilhelm este reprezentantul unei politice favorabile Rusiei şi se ştie că, In multe ocaziunl, el a intervenit cu toată înrâurirea sa pu-t- rnică spre a împedica pe principele de Bismark d’a lua o atitudine ostilă Rusiei. Chiar în acest ultime timpuri, i s’a atribuit în mare parte atitudinea binevoitoare adoptata de Germania către Rusia în cestiunea bulgară. Nu se poate dir tăgădui că încetarea din viaţa a împăratului german ar produce, dupe cât-va timp, o schimbare notabilă în direcţiunea politicei germane. Această schimbare n’ar putea fi de cât într’un sens contrariu aspiraţiu-nilor ruseşti şi favorabilă unei apropieri a Germaniei de politica engleză în Orient. Afară de aceste consecuenţe privitoare la politica esternă, dispariţiunea împăratului ar avea şi alte în privinţa situaţiuneî interne. Se ştie că relaţiu-nile între moştenitorul tronului german şi principele de Bismark nu sunt tocmai cordiale. Principele Friedrich Wilhelm s’a manifestat în mal multe rânduri In privinţa cestiunilor interioare şi a arătat că ideile sale sunt a-dese i rî în contradicţiune cu acele ale principelui de Bismark. El este privit în Germania, ca reprezentantul unor idei mal liberale şi mai conciliante,în faţa sistemului autoritar şi militarist al marelui cancelar. In adevăr s’a luat ca normă, în Statele dinastice, ca opiniunea publică să considere pe moştenitorul tronului ca reprezentând idei mal apropiate de as-piraţiunile poporului, şi s’a văzut că după ce ajunge la tron, această tendinţă spre popu'aritate, dispare adese-ori înaintea raţiune! de stat şi a necesităţilor impuse prin continuitatea tradi-ţiunilor politice. Cu toate că nu se poate conchide In-tr’un mod absolut, din ideile emise de către un principe moştenitor, că el va aplica aceleaşi idei, când va fi în capul Statului şi va avea răspunderea ideilor şi a faptelor sale, totuşi aceste idei ai! oare-care inrăurire asupra desvoltărel ulterioare a afacerilor Statului. Ast-fel suirea principelui moştenitor pe tronul Imperiului German, ar avea de sigur că rezultat o micşorare a ln-rlurireî a tot puternice pe care o eser-cită principele de Bismarck. Agenţia I/avas ne mal dă ştirea că principele Alexandru de Baltenberg e greu bolnav. Fără a avea o atât de mare însemnătate ca aceea a împăratului Wilhelm, boala fostului Suveran bulgar este şi densa un eveniment, care poate avea oare care consecinţe politice în situaţiunea de astă-zî. E de aşteptai ca puterea tinereţe! să scape pe simpaticul principe de moarte ; dar dacă ar fi alt-fel, nu se poate tăgădui că dispariţiunea eroului de la Slivnica ar simplifica oare cum cestiunea bulgară, silind pe partizanii pe care ÎI are încă — Mi-ar plăcea mai 1 ine aşa, zise bătrânul Danielo... afacerile sunt a-facerl. — Mă iartă, scumpe domn Danielo.. ţ’am spus că nu fac o negustorie. — Atunci.... alege d-ta ziua. — Mă voiu întâlni cu notarul şi, î-nainte de 8 zile, vom isprăvi tot. — Minunat., ne am înţeles nepoate.. zise Danielo lntinzându’î mâna.......şi noroc bun 1 adause el ridicând paharul. Apoi întinzându se în fotoliul său, văzând soarta nepcateî sale regulată, bătrânul Moldovean, pe deplin fericiL, scoase din buzunar o pipă lungă, o umplu de tutun încet şi o aprinse metodic, în timp ce Fernand făcea să sară dopul de la a treia butelie de şampanie. La ora aceasta când Fernand făcea visuri du aur convorbind prieteneşte cu viitorul săil unchifl,... o şcenă cu lotul deosebită se petrecea lângă casa de pe bulevardul Magenta. III l)oi amici vechi de.... 15 xlle In faţa casei debancă şi de comisiunl Fernand Săglin, chiar In colţul unei strade care lace unghiu cu bulevardul Magenta, se afla o mică cârciumă, mal bine zis un mic birt. O odae cam întunecoasă, la ferestrele cărei se vedea carne de fripturi, salade verzi, etc. La acest birt mâncau funcţionarii mici ai casei Seglin. In fundul sălel era la stânga şi cam depărtată de cele principele Alexandru în Bulgaria, să renunţe la planurile lor şi să se plece înaintea evenimentelor. V. INFORMATIUNI D. General Leca, prezidentul Camerei, care întrunise aseară la d-sa pe mai mulţi intimi, se arăta surprins şi mâhnit de propunerile făcute de d. Nacu pentru sporirea dărilor. Cu toate acestea d-sa povăţuia pe asistenţi să voteze acea sporire zicând: N’avem ce face, împrejurările sunt grele şi Guvernul profită de ele. X Eri s’a întrunit comisiunea bugetară spre a se ocupa cu acoperirea deficitului mărturisit de 6 1/2 milioane. D. Costinescu e de părere ca su-plementul de cheltuieli de 3.500000 ir. ale bugetului Ministerului de rezbel să se acopere din cele 30 milioane votate mai deunăzi, cu alte cuvinte să se acopere cheltueli ordinare cu resurse extraordinare. D. Carp a combătut această teorie. X Ne am făcut o regulă de la care o dată sau de doue ori numai ne am depărtat, d’a nesocoti desminţirile ce ziarele oficioase dau ştirilor publicate de noi, siguri ce suntem că chiar cei câţi-va colectivişti, siliţi din datorie profesională, se citească acele ziare, ştiu cu câtă sfrun-tare ele îndrăsnesc se tăgăduiască adevărul. Ne mai permitem şi azi o escepţiuno, asup’ra unei chestiuni de alt mintrelea de însemnătate secondară, dar care ne dă ocaziunea d’a dovedi că şi ştirile pe care or cine le poate controla, ziarele oficioase nu se sfies? d’a le desminţi cu impudenţă. Am spus într’un numer din urmă, că consiliul sanitar superior a discutat creaţiunea a patru burse la şcoala veterinară din Vietia. Voinţa Naţională, în limbagiul seu politicos, zice că este minciună. Or, la consiliul sanitar superior trebue se se închee proees-verbal al fie-cărei şedinţe şi de acest proces verbal credem că toată lumea trebue se poată lua cunoştinţă. Şedinţa in care s’a discutat cestiunea burselor pentru învăţământul veterinar este acea din 10/22 Februarie curent: rugăm pe cititorii noştri cărora timpul le va permite d’a merge la ministerul de interne, direcţiunea generală a serviciului sanitar, şi d’a cere comunicaţiunea procesului-verbal al acelei şedinţe. X O nouă candidatură la Ministerul Domeniilor, aceia ad-luî I. Poenaru-Bordea este anunţată de Românul d’aseară. Noi credem a şti că d. Brătianu a hotărît să lase, pentru câtva timp încă, Ministeriul Domeniilor fără titular, continuând aţine d-sa interimul. Motivul, puţin mă-ulitor pentru partizanii seî, dat de . Brătianu acestei hotăriri, este că d-sa singur este în stare d’a stăvili puţin apetiturile colectiviştilor cari au considerat pân’acum Ministeriul Domeniilor ca o mare moşie a lor. X Un familiar al Mitropoliei din Bucureşti ne spune că în scrisoarea l’alte, o mesuţă de marmoră pe care nu încăpeau de cât două tacâmuri. La ora când toţi funcţionarii eşaG, adică de la li la 12, să aşezai! la masa din mijlocul sălel; cele l’alte mese erau o-cupate de funcţionarii ador case din quartal ; era o adevărată năvălire. Lucrătorii şi bâeţii din magazii intrau ju-cânduse, dându şi brânci, împingân-du-se de spate, strigând veseli ca nişte copii. Cel mai bătrâni intrau mormă-md, supăraţi, dâud din umere la vederea acestor nebuni. In ziua aceia sala resuna de ţipetile, râsetele, loviturile tn masă a celor de faţă.... Paharele şi farfuriele săreaG tn sus atât de tare băteaG cu pumnul în masă.... In mijlocul acestui sgomot, acestei văl-măşell, băiatul şi servitoarea treceaG liniştiţi, cu sânge rece, parcă ar fi fost nişte maşini menite a servi fle-căruî ceia ce voia... In fund, unde se ridicau aburii de la bucătărie, apărea stăpânul casei, cu mânicele surnese până la subsuoară, vârând la fie care comandă o lingură mare în cazanuri mari ca nişte boloboace şi răspunzând fără a ’şî da seamă la fie-care comandă : — Bun ! gata..... La conluar stătea o femeie colosală, tânără încă, cu un zâmbet vecinie pe buze, Înzestrata cu o întreită bărbie care să întindea până pe sânul săG strîns într’un corset solid ; braţele ’I eraG goale şi cu mâinele sale mici şi grăsulii umplea necontenit sticlele mari şi mici, apoi cu o repeziciune de mirat primea parale de la baeţi şi le pastorală ce Primatul va publica cu ocaziunea postului celui mare 1 P. S. S. va da, incidental, oare-care lămuriri în privinţa atitudine! sale când d. Mftrzescu a înterpelnt pe Guvern, în Senat, asupra drepturilor ce ’şi a însuşit papismul în România. Am dori foarte mult ca lucrul să fie adevărat căci suntem curioşi u vedea cum va putea înu 1 tu 1 Prelat să iasă din Încurcătură. X Am spus că guvernul a hotărît se comande în streinâtate maî multe vase-torpile. Ni se spune că s’a oferit guvernului de unele case din străinătate, se se trimeaţâ crochiuri, desenuri detailate, pentru aceste vase-torpile, şi că guvernul ar fi respuns că este inutil, căcî n’are vreme se aştepte, vroind a face imediat comanda. X Primăria Capitalei împinge cu o deosebită activitate lucrările pentru aducerea apei în oraş şi speră că aceste lucrări vor fi terminate în Aprilie viitor. Mulţumim d-lui Câmpineanu şi’i urăm să reuşească: populaţiunea Capitalei îi va fi recunoscătoare. X Mâine dimineaţa Generalul Be-reinlel se va întâlni la Primărie cu d. Câmpineanu pentru a decide definitiv asupra traseului şanţului în eongiurător al capitalei. X Ni se asigură câ ancheta făcută la Azilul Elena Doamna, după ordinul Ministrului Cultelor şi instrucţiune! publice, ar fi dat la lumină maî multe grave neregularităţi in gestiunea fostei directoare, a acelei ins-tituţiuni. Ar fi de dorit ca raportul asupra rezultatului anchetei să fie publicat în Monitorul Oficial chel publicul persistă a crede, fiind date năravurile colectiviste, că d-şoara Alexiu a fost victima persecuţiunilor Miuisteriuluî. X D. Fleva este aproape cu dejâvîr-şire restabilit şi, mai mult de cât probabil, va eşi din casă Luni. X D. Ghelmegeanu, prefectul de Mehedinţi, încredinţându-se câ ameninţarea sa de a’şi da demisiunea, dacă nu se va disolva Consiliul comunal al Severinului, nu se prinde, s’a rezemnat şi s’a întors la postul seu. X Se zice câ d. Statescu ar avea de gând se numească prim-preşedinte al trib. Ilfov, pe fratele seu, în cas când d. preşedinte Maca va fi numit membru la Curtea de apel. X Direcţiunea generală a telegrafelor şi poştelor a decis ca, cu ocaziunea punere! în aplicaţiune a bugetului pentru 1887—1888, se sporească cu 6 numărul biurourilor telegrafo-poştale. X Cine n’a văzut revista Zeflemele să se grăbească căci nu se mai reprezintă de cât azi Vineri 13 Februarie şi Duminică 15 Februarie. vâra In sertarul meser deschis şi plin până în vârf de gologani. Tânăra încă, n’ar ii fost urîtă dacă nu s’ar fi Îngroşat atâta diu cauza traiului ce ducea Într’un loc Iară aer, plin de aburi, în care înăbuşaî, care da feţei sale paloare acelor anemici; şi această paloare bolnăvicioasă părea maî mare mulţumită sticlelor cu licorurî, borcanelor cu fructe care IncârcaG eta-gerile şi Încadrau oglinda... Tot sgo-motul acesta ţinea un ceas; apoi îndată ce suna două-spre-zece, tăcerea să întorcea odată cu depărtarea oaspeţilor; patronul eşia din bucătărie şi venea să se aşeze la conluar lângă femeia lui, ştergând paharele pe când ea făcea so-cotelele. Băiatul şi servitoarea se duceau în bucătărie, dupe ce ridicau toate de pe mese, le ştergeaG, şi măturaG pe jos. Pe la două spre zece şi un sfert, so-sioa lot d’auna un om nalt, slab şi galben, cu vârful nasului roş şi umflat. Intra liniştit, se aşeza la masa din fund, cerea un fel de bucate şi o litră de vin... Era băiatul din magazie acasel Seglin. El se culca In magazin, mătura şi punea toate în regulă, nainte ca să vie funcţionarii; apoi, la ora dejunului, el păzea casa. Când toată lumea să întorcea, să ducea la rîndul săG să mănânce şi era liber până la cinci ore, când să InchideaG magaziele şi biurou-rile. Martin, era singur la această oră. Dar de vr’o 15 zile, când suna 12 ceasuri, un alt om Intra şi să punea şi vi DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA I.IBERA Yiena, 25 Februarie. — Se crede că posturile de ministru plenipotenţiar al Monarhiei la Bucureşti şi la Belgrad nu vor fi ocup .te de o cam dată pentru motive de economii. Roma, 25 Febr. — Nu se ştie plna acum numărul victimelor făcute de cu-tremurile de pământ ce aG avut loc a-laltă-erl. La Bujardo, în apropiere de San-Remo, biserica s’a dârlmat în timpul serviciului divin. 300 persoane aG fost îngropate sub ruine. Atena, 25 Febr. — Eri dimineaţă un cutremur de pământ a fost simţit în toata întinderea Greciei. Berlin, 25 Febr. — Partisanil Sep-tenntului speră că balotagiele vor mari numărul lor cu 20 de voturi. Berlin, 25 Febr. — Eri împăratul Wilhelm a avut o lungă conferinţă cu principele de Bismarck şi cuministul de resbel. r. Berlin, 25 Febr. — Die Kreuzzeitung recomanda Bulgarilor d’a păstră re-serva ce a a avut’o până acum şi a nu face nimic ce ar putea provoca complicări. Conslanlinnpol, 25 Febr. — Riza-bey, procurorul Curţii de Casaţie,pleacă la Sofia în misiune specială. Solii», 25 Febr.— D. Grecoll trebuie să plece azi la Londra. SPECTACOLE CIR' UL SIDOLI Eri seară s’aG deschis uşile noului circSidoli. Vremea pentru asemenea spectacole nu este tocmai bii e aleasă, căci timpul este încă rece, şi or cât de mult ţi-ar place săriturile călăreţelor, glumele clownilor şi pasul cadenţat al cailor dresaţi hanţe ecole, cu anevoinţâ te holăreştî să tremuri de frig trei ceasuri, ba încă să le expui şi la o răceală ţeapănă. Acest râQ este trecutor; peste vre-o trei,patru săptămâni,gerul va înceta negreşit şi circul va fi una din petrecerile noastre cele mal plăcute. Trebue să recunoaştem mal lntâiu câ localul este foarte bun, foarte curat, bine întreţinut, ast-fel în cât te face să uiţi depărtarea lui de centrul oraşului. Personalul în genere nu lasă nimic da dorit. Atât artiştii gimnastici cât şi cei călăreţi sunt foarte buni. şi produc-ţiunile lor nu sunt mărginite în cercul restrâns şi învechit al producţiunelor de această natură. ClowndaG alte glume, mai nostime, mal neaşteptate de cât acele pe care ne am obicinuit să le vedem pururea la circuri. Clownul Auguste te face mal ales să râzi, vrând ne vrend. Caii sunt frumoşi; chiar acel care servesc pentru săriturile călăreţelor prin cercuri şi peste panglice sunt vioi. N’am dat de nici o mârţoagă. Aş vrea să văz dispărând de pe pro-gra.m producţiunile gimnastice ale u-nul copilaş de vre-o cinci ani. Acest lâ o masă alături cu acea la care şedea Martin. A treia zi, necunoscutul rugă pe Martin să-î dea puţină sare de la el ; a patra zi îl salută, a cincea îl întrebă dacă ÎI place mîncarea ; a şeasea, cînd intră, II dădu mâna... şi acesta, la sflr-şilul mesei, îi propuse să joace pe o cafea ; în fine, a doua zi, Martin, când îl văzu venind II oferi un loc lângă dânsul. Cel l’alt primi, şi, din acea zi, Martin nu mînca înainte de sosirea camaradului săG. Martin era deja la locul lui; calm şi cu pumnii pe masă, aştepta, fără aş arunca ochii pe fila de hârtie unsă pe care eraG scrise, într’o limbă speciala acelei case, felurile de bucate ale zilei. Tovarăşul său intră. Cînd îl văzu că trece de pragul uşel şi să Îndreaptă spre fi^dul sălel, îi zlmbi şi’şl întinse pe genucbl şervetul pe care băiatul il pusese pe farfurie. Acela care Intrase era un om de 40 până la 45 ani, nalt, gras şi urît... dar de o urâciune simpatică; ochii ’i eraG negrii ; gura ascunsă de o mustaţă brună care se unia cu o barbă deasă care 'I acoperea toata bărbia;nasul cam cârn era înzestrat cu nişte nări păroase; buzele le avea groase, sprincenele ro-şietice, urechele late şi găurite; părul îi căzuse şi nu’l rămăsese de cât ca o cunună împrejurul capului. Obrazul era ca brăzdat; pielea dim-prejurul ochilor avea nişte linii care ÎI înveseleau mult faţa. (Va umutj www.dacoromanica.ro PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tirnşlu 6,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. nenorocit vine In rmjlocul circu'uî în-tr’un costum de atlet, cu tnâinele goale şi pe când tatfi-sCtl ’l trânteşte şi Învârteşte in toate sensurile, el tremura ca varga de frig şi de frică. Acest spectacol e neplăcut, e neome-nos. In streinătate sunt legi, sunt regulamente care Impedică pe părinţi sâ’şî deşuchieze copil. D-nu Cesar Sidoli e un călăreţ foarte dibacii!. A făcut pe cal fără şea, mai multe salturi din mijlocul manejului. Trapezul american e foarte bine ese-cutat de d-nil Reed şi Barther. Intr’un cuvânt toţi artiştii circului Sidoli aO cules cu drept cuvânt aplau-sele publicului de .fouî seară. De sigur că aceste, aplausele vor fi şi mai călduroase Îndată ce se va Încălzi vremea şi nu vom mai tremura de frig In circ. I». R. It. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 13 Februarie 1887 Principele Dim. Ghika, deschide şedinţa la 2 ore. PresenţI 90 Sena lori. La ordinea zilei o cerere de pensie văduvei cu patru copii a doctorului i^erbescu. Raportul conchide la trecerea la ordinee zilei. D. Mârzcscu şi Principele Dim. Gliica se opun însă la un asemenea procedeu şi cer din potrivă ca petiţiuneas® fie recomandată ministrului de resbel. Senatul adoptă, şi apoi votează indigenate. şedinţa se ridică la 3 ore şi 1/2. Bedeeu. CAMERA Şedinţa de la 13 Februarie 1887 Şedinţa se deschide la 1 3/4 sub preşe-denţia d-lul tiliiţu. PresenţI 125 deputaţi. D. Pesacof reînoeşle ministrului do-menielor cererea dosarului relativ la transacţia Încheiată între acest minister şi fostul arendaş al moşiei Ciupercenl. D. Demetrescu (Brăila) repetă încă o dată ministrului Domenielor cererea sa de a i se pune la disposiţie dosarul relativ la naftalină- D. Butculescu observă că eri s'a a-mânat o interpelare adresată ministrului instrucţiei publice sub motivul că d. Sturza era bolnav. U-sa însă a văzut aseară la balul Curţei ped. ministru Sturza în stare de perfectă sănătate. Oare boala d-lul Sturza era numai o boală morală care nu’l permite d a auzi interpelări ? ţRîsele). D. Butculescu afirmă că la ministerul instrucţiunei publice dosarele sunt modificate dupe trebuinţele causel. b. C. IMacu răspunde că de şi d. Sturza a fost aseară la balul palatului, totuşi d sa este bolnav, (rîsete). Ministrul lînancelor protestă contra a-lirmărel d-lul Butculescu şi îl tăgădueşle exactitatea. D. Butculescu menţine cele zise şi a-daogă că este în stare a da dovezi. — La ordinea zilei continuarea legei Comunale. Articolul 113 care se atlă în discuţie e relativ la actele pentru care Comuna are nevoe să ceară aprobarea Ministrului de interne. D. IM. loncscu pronunţă un lung şi interesant discurs a cărui substanţă este re-vindicarea autonomiei Comunale şi aplicarea francă şi leală a principiului des-centrulisărei înscris în ConstiLuţie. De ce guvernul este atât de neîncrezător lu alegători ? Încerce o-dată să lase alegerile libere, şi atunci va vedea dacă alegătorii nu vor şti sâaleagăîncapulal'acerilor pe cetăţonil cei mai cinsliţl şi capabili. Abusurile cecotnilazi Primarii şi Consiliile Comunale sunt oare împatubile alegătorilor, când toată lumea ştie sub ce groas-nicâ presiune ele s'aQ ales ? L). IM. loncscu condamnă disposiţiunile legei de raţă şi în special acele înscrise In ari. 113, şi declară că este decis a vota contra. D. IM. (laqstanUneseu presinlâ şi susţine un amendament prin care modifica într'un mod radical articolul 113 însă în-tr’un sens şi mai centralizator. D. Cioc ii/nn presinlâ şi d-sa un amendament însă Comitetul delegaţilor se raliază la amendamentul d-lul Conslanti-nescu însuşindu şi ^ D. Carabatescu raportor, susţine a-mendamentuld-lul Constantinescu şi combate acela ald-lui Ciocazan. Camera primeşte amendamentul d-lul Constantinescu. Se mai votează art, 14 până la art. 119. Şedinţa se ridică la ora 4 1/2. Un Spectator. SOCIETATEA DE INCURAGIARE PENTRU IHBIItTlllfi RlSEIClILftlt III TARA ALERGAM LA ItUCURESCI HIPODROMUL SOCIETATEI ÎNTRUNIREA UE PRIM A -VARA Dumineca 17/2.9 Maiu 1887 I La orele 2. Premiul Fulger. Alergare militară pentru oflceriî armatei române, încâlecând cai de oficeri provenind din remonta armatei sau ceruţi prin raport. Greutate comună 09 kil. Intrarea 20 lei. Înscrierea până la 9 Maiu, 12 ore din zi.—Distanţa la 1,500 metri. • Premiul 1,600 lei) 0feriţl de Minis. Premiul 2, *50 lei. .v, o* , , Premiul 3, 150 leF "rul rte KeslJHl II La orele 2 1/2. Premiul Soeleln-tei r>. S. KONYA CHIMIST Ambele preparate cu acid salicylic pur sunt remedii radicale pentru durerea de dinţi, boalele gurelsi ale gingiilor. Ele conserva dinţii si da gurei un miros placul. Preţul: 1 flacon, denlalina 3 franci; 1 cutie cu prafuri 2 franci. Deposite la Bucureşti: /■’, ÎV. Zvrner, I. 0-vesu, Itruss Stela si Branndus—Umila Fabini, —Botoşani, Uajnal, — Dorohol, llague. A DR STAUCEANU Piatsa-Amzi .V». s IMPORTANT! Sub semnatul aduc la cunostita onor. pudic, ca după o lungaespe.riente, am reuşit se compun o escelenta P O M A D A PENTRU OISPARATZIUNEA MATRETZEI DIN CAP; şi foarte necesare tot de odata la creşterea perului Costul urnii borcan este de 4 Ici Rog dar pe onor. persoane care sufer de matreaţa sa se grabeasca de a se folosi de aceasta folositoare si multdorila invenţiune. Ilcpasit se alia in magazinul meu >< Tecuci » Filiala noastră » » Bârlad » d-nu Garabed CerUez > » Roman » d. M. Kerestesch far > » R.-Sarat" d. Unde farmacist » » Bacău » d. M. Ilirschenbein i » Galaţi » d. Fraţi Th. Cerkez. Cu stimă Variau Missir Iii. ORIGINALE ASINE SINGER Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-iitati si in durata Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAŢ ÎNALT,,IIYIPROVED" La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. aii primit cel mai înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singor din toate maşinele de cusut expuse. MEDALIE DE AUR = Venzare în rate, si contra Joani gata un rabat oonv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-bâcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi In toate filialele noatre. Iaşi Strada Lăpuşneanu Glirini IUPCD Galatzi » Domneasca . WtlULinb tn Craiova » Lipscani Băile Eforiei Ploesti » Lipscani Botoşani » Mare T.-Severin » Aurelianu - BUCUREŞTI — „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata de inventatorul d-uul Prof. Meidingcr pentru SOBE MEIDIIS GER H. Heim, Vieua, I., Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici sunt premiate cu cele d’intâiu premiuri: Vieua I 43, li ase 1 1844, sParis 1844, Seclishaus 1448, Wels 1848, | l'eplitz 1848, Vieua 1880, Uger 18 81 si Triest 1881 ? âoetto sobe sunt întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 caso particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filarei, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate ia Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central siGrand llfitel; in Iaşi, HOtel Trajan (85 sobe) in şcoala militai-a si casarme. —— ----------- Preferinţa acestor sobe este , asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu- , MEIDINGER-OFEN fe-H H E IM j blic se se ferească de schimba-«■SvArea fabricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, fie recomandate ca sobe Meidinger. constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele ia care pe interiorul ustlor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte cu preturi reduse gratis si franco. DE VENZARE SI DE ARENDAT MOŞIA GR1NDU Districtul lalomilza Porprietalea moştenitorilor B. B0ERESCU A se adresa li Str. Pensionat, Bucureşti IIP VPI71DEI Doua perechi casse In Bucu-UL I ullLiillL resci, cartier central, pe o intindere de 2000 şi mal bine m. p. in cari se coprind, clădirile, gradina, florărie, bai, etc. Peste 40 saloane şi camere afară de cdlinia, grajd, şopron, 4 pimniţi instalaţie de apa, iluminaţie cu gaz, sonerie electrica etc. Pentru plata se fac înlesniri'prin buna Înţelegere. Informatiuni la Administraţia acestui Ziar. EREZII Li. LEMAITRE SUCCESORII TURNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER 1HEEAMR BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 261, — BUCUREŞTI ■ -—Se tnsărcinâzâ cu construc- ţiunl de turbineşi moţi cu pre-ţurl mal reduse de cât acele l i din Viena si Pesta, PREŢUL Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu i piatră de 46 iei 2i00,cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orî-care lucru de turnătorie safi mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin Mare’deposit de fer*, raiuri pentru vagonete dAcauviile, tzeve de tuoi. Mare asortiment ci© ietre de moara. La Fe rtâ-sou8-«Iouars. 111 GRADINA Numii» Itruslcu UEOItGE IOAiMD Aproape dc biserica Icoanei. Premiat __________ _ de aur» la concursul agricol al comitiului de Ilfov in POMI RODITORI ALTOITI DE DIFERITE SPECII DIN CELE MAI Renumite calitati si difer, etati se afla de vanzare _________ LA Sub icoană 3tr.PolonaNo.104 Medalie anul cu l-iu preţ: ___r_ ........ ......ilui de Ilfov 1881 si 1882, pentru noile varietali de pere renumite: REGELE SI REGINA ROMÂNIEI, MIHAI BRAVJ, STEFA N-CEL MARE SCL. precum si pentru alte specii Asemenea premiat cn primul preţ: ,,L>iploma de onoare clasa l-iu" si la expoziţia Cooperatorilor români In anul 1883 pentru mai multe varietăţi şi cablaţi de diferite fructe. Sunt *8 uni de rând ma ocup cu pomologia, pus fiind în dorinţa unul scop. Dorinţa scopului meu a lost si este, ca sa vad întreaga Romănie d'a /i imoracata cu cu cele mai bune fructe din toate speciile, ramâind ea mândra vis-a-vis de cele-lalte State Iu privinţa calităţi fructelor, si ca sa pot face de a mi se realisa dorinţa, mam holarat a reduce preţurile pomilor prevăzute in catalogul gradinei dea fi pe viitor numai cu jume-tate preţz, co prin acoasta reducţiune sa poata a cumpără oricine, iar pentru celu 15 specii do pere, produţiunl noi ce nu se prevede in catalog, adica Regele si Regina Romanici'. Mihai Rravu, Stefan-ccl-Mare s. c. /.acestea se vindeau cu 10 lei pomul,acum insa va 11 numai cu S lei. Preţul pomilor se poate vedea in catalog. Domni amatori din districte si din Capitala, voind a avea catalogul, se vor adreia prin epistole la zisa gradina si imiatali se va trimite.— Tiupul plantatului pomilor pentru primavaru a sosit, si cu cât pomi se va planta mat de timpuriu cu atâta este mai bine.— Domnii amatori sunt rugaţi anii trimite comandeie cât de timpuriu ca se pot a le trimite la timpul cuvenit. Bucureţtli Episcopiei No. 3