ANUL II No.?362 A DOUA EDITIUNE 13 BANI NUM BIRUL ABONAMENTELE HCEP L* I 81 16 A EIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-C’AUNA ÎNAINTE !x 5V‘„,.R^frl U ,ra?a A'irainistraiiunei IN TARA: Prin mandate poştale Pejitru t an 40 lei, 6 luni »0 lei, 3 luni J0 lei. I\ STREI A ATATE. La Wte caicele poştale d:n Uniune, pnn roapda'e poştale. . . JLan£,u 1 an 50 lei e lun' 25 lei. LA r.\RlS: Se g&seste jurnalul cu 4»Oni. numeml, la Kioscul din rup lionimarirr I «3 Bulevardul st. ........in >u. S4. MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIA?» Grioore VENTURA Prim-redactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU "MM BANCO BACE OUI UESBEL? UN NOU PERICOL NATIONAL ARTICOLUL I)I\ /I VRU LE VOR1) BEIZADEA CLOPOT FEMEIA MORTULUI BANCO Atitudinea ziarelor oficioase, a co-lectivitâţel şi a d Iul Brâtianu în aceste din urmă zile, dau multor persoane un drept cuvent d a bănui cel puţin, că Regele ar fi în stare să se risceîntr’un resbel, menţinând la putere pe d. Brătianu. Regele, care se crede foarte constituţional, ştie prea bine că numai un guvern tare şi care se bucură de încrederea ţerei poate remâne în capul ei, mai ales în împrejurări aşa de grave ca cele care ne ameninţă. Dacă M. S. ar fi de părere că d-nul Brătianu nu e tare, că el nu se bucură de încrederea ţerei, datoria M. Sale ar fi fost d’a cere demisiunea d-lui Brătianu şi de a face apel la un guvern mai popular, şi care ar fi sigur de a găsi lu ţară un sprijin mai puternic de cât cel pe care se reazâmâcolectivitatea. Un rege constituţional nu âe sustrage unei ase menea datorii. M. S n’a cerut retragerea d-lui I. Brâtianu. Trebue deci să conchidem că M. S e de părere,câguvernul Brâtianu oferă toate garanţiele necesare şi că va li menţinut la putere în caz de rezbel. Dar crede oare într’adever Regele, că guvernul actual e tare şi sprijinit de întreaga ţară, cum trebue să fie un guvern în ajunul unui rezbel ? Ne vine greu a crede că Regele să fi remas de opinia, că d-1. brâtianu reprezintă în această ţară alt-ceva de cât o minoritate lacomă şi nesăţioasă. Şi, pentru a susţine acest raţionament, putem aci să ne rezămâm chiar pe declaraţiile făcute de M. S. mai multor oameni politici din ţară şi mai multor diplomaţi străini. M. S. le a declarat hotâritor, şi in mai multe rinduri, căs'a asigurat că ţara nu e cu d-1 Brâtianu şi că li este chiar ostilă. Iată dar două fapte clare, pipăite, pe care nimeni nu le poate tăgădui. Pe de o parte Regele declară ori cui, e convins chiar, că d-1 Brătianu nu poate remâne la putere în ipoteza unui rezbel. Şi, pe de altă parte, Regele pare decis a menţine pe d-1. Brătianu la pulere, chiar în această i-potezâ. Ce însemnează această contradicţie ? Faptul brutal e că regele vrea să menţie pe d. Brâtianu la putere cu ori-ce preţ, cu toate că ştie că primul seu ministru nu mai are încrederea ţerei. Nu vom căuta aci se esplicăm natura tainicei legături, care există între Regele şi preşedintele consiliului de miniştri. Sunt nişte secrete pe care e mai bine se le lăsăm d’o cam dată nedeslegate. Ne vom mărgini, pur şi simplu, d’a stabili următorul punct, pe care iarăşi nimeni nu ni'l poate contesta : Regele caută din răsputeri toate mijloacele d'a menţine la putere pe protegiatul seu. Negreşit că unul din mijloacele cele mai puternice, dar lot o dată din cele mai periculoase, e rezbelul. L’n guvern moribund care are şansa d’a eşi victorios dintr'un rezbel, câştigă multă forţă şi retnviează. In-tr’adever. dacă nu reuşeşte, oamenii care fac parte din acest guvern, şi suveranul care l’a autorisat, plătesc foarte scump îndrăzneala lor. Acest mijloc d’a se menţine la putere e un fel de joc de noroc, In care guvernul face banco pe o singură carte, şi Îşi expune tot viitorul şi chiar securitatea personală, primei şanse favorabile sau nenorocite. Negreşit că o ţară poate primi o declaraţiune de rezbel cu entusiasm. Aşa de pildă, când există o ură profundă între doue popoare ca între Francezi şi Germani, ca între Turci şi Ruşi, rezbelul e popular şi toată naţiunea îl vede cu fericire. O ţară poate încă primi un rezbel ca o datorie sflntâ la care nuse poate sustrage, când e vorba, de pildă,de întregul viitor a unei naţii şi de toată desvoltarea ei. Aşa a fost rezbelul de la 1866. Acesta e rezbelul necesar. Dar rezbelul declarat de un guvern slab, care vede lu acest act ultimul seu mijloc de scăpare, e tot-d’a-una impopular şi suferit cu nerăbdare de naţiune, chiar dacă este în acord cu pasiunele şi interesele ei. Tipul acestor resbeluri e cel de la 1870. Suveranul, când menţine la putere pe un guvern în aceste din urmă condiţiuni, se expune foarte mult şi resbelul se poale isprăvi pentru densul la Wilhelmshohe şi la Chislehurst. M. S Regele ştie toate aceste. Ştie ca ori ce resbel, în ori-ce condiţii, va deveni impopular şi primejdios pentru persoana, şi mai ales pentru tronul seu, dacă d-nul Brâtianu remâne la putere. ştie că, chiar în caz de izbândă, gloria şi triumful trecător ai momentului, nu vor şterge amintirea dureroasă a neajunsurilor şi a nelegiuirilor din trecut. Ştie ce îl aşteaptă în caz de înfrângere. Şi, cu toate aceste , M. S. este gata, se aşteaptă la rezbel, şi ia toate dispoziţiile pentru a’l face cu d-nul I. Brâtianu In capul guvernului. Regele, pe semne, e decis a şi lega soarta, înlr’un mod indisolubil, de soarta d-lui 1. Brâtianu. Şi, fiind că rezbelul e singurul mijloc d’a menţine pe creatura sa la putere, o menţine cu rezbelul. D-nul Bratianu a perdut toată a-vuţia lui politică, tot creditul seu. Era aproape d'a dispare. Regele intervine, şi, pentru a da iarăşi favoritului seu tot ce a perdut, ris-cheazâ tot pe o simplă carte, pe o lovitură de noroc, face banco cu tronul şi coroana sa şi cu viitorul ţerei. Eram obicinuiţi a vedea pe d nul Brâtianu purtându-se ca un aventurier politic. Ne pare reu că vedem )e Rege asociându-se, pe faţă, la a-cest joc cu cărţi măsluite. Nu ştim dacă Românii au asociat pen’acuma existenţa politica a Regelui cu cea a d-lui Brâtianu. Dar dacă Regele ar face acest ultim pas, dacă s'ar afirma categoric solidar cu ministrul seu, n'ar mai fi nevoe ca oamenii se încerce d’a distruge şi de a răsturna această asociaţiune. Evenimentele vor lua aceasta însărcinare. Şi atunci plece Regele la rezbel cu Brătianul seu. Dar se ştie de mai nainte că dacă Regele şi d-nul Bră-ianu învingători vor fi primiţi fără entusiasm, Regele şi d-nul Bră-ianu învinşi nu vor fi primiţi de loc. Alecu A. Rula TELEG R AME AGENŢIA HAVAS Viena, 19 Februarie. După ştirile ce ne vin din Roma, mulţi cardinali ar fi protestat contra amestecului Papei tn cestiunea septenatuluî şi ar declina respunderea consecinţelor funeste ce ar putea resulta din acest demers al Sfîntulul Scaun. Iterlin, 19 Februarie. Guvernul a reinoit pe lângă Poartă propunerea sa relativă la Încheierea unei convenţ/unl comerciale cu imperiul otoman. Vieiin, 19 Februarie. Corespondent za Politica semnalează armamentele continue ce să fac de Rusia tn Polonia. SI. I'etersbiirg. 19 Feoruarie. Ziarele noastre declară că cestiunea bulgărească trebue pusă în al doilea plan al prcocupaţiunilor guvernului imperial spre a’l lăsa mâinile libere tn cas de conflict franco-german, spre a se Împiedica strivirea Franciet. < nlr, 19 Februarie. Negusul din Abisinia a plecat la Asmara spre a se Întâlni cu Ras-Alula. Această schimbare face să se prevestească reluarea ostil iLăţior. I*nrls, 20 Februarie. ştirile ce ne vin de dincolo de Ocean, tind a stabili că Slalele-L'nilc sunt hotâ-rlte a pune mâna pe Canada, dacă Anglia se va angaja tntr’un resbel tn Orient. Huma, 20 Februarie. Formarea noului Cabinet Întâmpină tncă dificultăţi. Cabinetul ar conţine tn programul săO retnoirea alianţei cu Austria şi Germania; dar opinia nu o de loc unanimă spre a a-dopta o ast-l'el de linie politică. Pari», 20 Februarie. Journal des bebats crede că opinia publică tn Italia va sili pe guvern săreminâneutru tn cas de conflict european. AGENŢIA LIBERA Paris, 19 Februarie. Este inexact că guvernul francez ar a-vea inteuţiunea se construiască trei forturi tu Noile llebride spre a proteja insulele franceze din Oceanul cel Mare. Bruxelles, 19 Februarie. In numărul seu de azi ziarul te Csord zice, ca eventualitatea unul conflict intre Franţa cu Germania primează tu momentul de faţă ccstiuuea buigarâ. Ku-ia, adaugă organul cancelariei ruse, nu \oeşte să cumpere, tu paguba Franţei, sprijinul Germaniei iu Orient. Tx-aLatul din Berlin, conclude le Nord, exclude ori ce idee de Înţelegere durabila tnlre Rusia şi Germania. Puri*, 20 Februarie. zfiarui Les bebats de aslâ-zl zice ca Italia Iară Inuoiaia, va reiuoi tratatul de a-iianţa ce'l a avut cu Austria şi cu Germania; dar misiunea comitelui de Kobi-Ia.nl va ti foarte grea, cacl Iu Italia alianţa auslro-germana ede foarte discutata. i.ouclru, 20 Februarie. Se zice ca lordul Ruudolph GiiurcUill va li numit sun-secrelar de Stat la muiisleiul indiei. Puri*, 20 Februarie. Ntgociarile Începute Iu privinţa desfiinţării dacei Iu Egipt sunt rupte. \ ieuu, 20 Februarie. Germania desfăşură tu momentul de faţă cea mal mare activitate pe lângă Puteri, şi mal ales pe lângă Engntera şi Ha ia, spre a dobeudi cousimiimeului In vederea unei ocupaţiunl evenfltale şi limporale a Bulgariei de câlre trupele Ruseşti. Viena, 20 Februarie. Ieri şi azi s'aO ţinut conferinţe militare sub preşedinţa Împăratului. La aceste conferinţe a asistat şi ducele Wilhelm de WurLemberg,comandantul militar al Galiciel, care lusese cinema! In-tradins la Viena unde a sosit ieri. Berlin, 20 Februarie. Kolnische Zeiluny zice ca alianţa Italiei cucele două Imperii este pe deplin asigurată pe viitor. Pe*tu, 20 Februarie. Parlamentul ungar a votat in unanimitate creditul cerut pentru Landsturm. Ziarele d'aici accentuiază că acest vot a avut caracterul unei manifeslaţiuiil solemne. Petersburg, 20 Febr. Gazeta de Moscova zice că nu atitudinea Franţei, ci acea a Germaniei ameninţă pacea europeană. Rolul dictatorial ce Germania şi ’l Însuşeşte tn Europa, conchide ziarul d-lut KatkotV, nu este de fel potrivit cu adevărata el putere militară. Pari*, 20 Februarie. S'a răspândii ştireafeâ o rescoalâ ar H isbucuitîn sudul Tunisiei. Această ştire esledesminţitâdin sorginte oficială. Roma, 20 Februarie. Crisa ministerială continuă. Bruxelles, 20 Februarie. Compb ctez analiza grabnică ce vă am trimis-o ieri despre articolul din Le Nord, căci acest articol are o mare tnaemnălale şi produce cea mal mare sensaţiune tu toate cercurile politice. Organul Cancelariei ruse expune In acest articol politica ce Rusia are de gând să urmeze tn conflictul actual. Le Nord preciseazâ că el oglindesce esact cugetarea d-lul de Giers şi afirmă ca Rusia nu caută nici alianţa Franţei nici & Germaniei. In ce pr.veşte această din urmă Putere, Le Nord aminteşte atitudinea principelui de Bismarck laCongresul din Berlin care dovedeşte că o Înţelegere durabilă cu Germania nu e posibilă. In caşul unul rezbel tn Occident, Rusia se va mărgini exclusiv tn a supravegbia mersul evenimentelor pe Rliin. Aceste evenimente resping la planul al doilea cestiunea Orientului; căci, tn nici un cas, Rusia nu vrea se permită o nouă strivire a Franţei, şi, la ocasiune, ea nu va păstra acea neutralitate bună-voitoaie ce a avut tn anul 1870. Rusia, tn această Împrejurare, vrea se aibe mânile libere şi d'acea evita cu cea mal mare grije ori-ce conflict ce s'ar putea produce tntre dânsa şi Austria sad En-gliLera. Până ce dar crisa franco-germană se va termina, Rusia va păstra o atitudine ex-pectanta. Petersburg, 20 Februarie. «Le Journal de Saint-Petersbourg» respinge acusaţiunile ce le face «Standard» politicei ruseşti şi zice că deslegarea ceşti unei bulgare nu face nici un pas înainte din causa maşinaţiunilor Engliterei. Viena, 20 Februarie. Articolul din ziarul «le Nord» a produs o mare impresiune tn sferele politice. Se observa că Rusia nu ar ti luat o atitudine aşa otarttâ dacă nu ar 11 fost convinsă că un resbel tu Occident e iminent. Berlin, 20 Februarie. Ziarele oficioase insista Încă odată asupra sensului pacific al Septenatuluî. «Kreuzzeitung» anunţă ca din luptele ce aft esistal tnlre d. Katkotf şi d. de Giers cel d'întâiii a eşit biruitor. CESTIUNEA ZILEI F1 ACE ort HESBEL? Un singur lucru pasionează astft-zl pe publicul nostru: resbelul. n>ea-vom pace or resbel? Aceasta este cestiunea pe care orl-cineşi-o pune asta-zl, şi noi nu putem mal bine rCspunde acestei ces-tiuni, de cât reproducând aci diferitele im-presiuni ce le-am putut culege prin cercurile diplomatice. De altminteri aceste infor-maţiuni nu sunt farâ valoare, câci tn genere cercurile noastre politice şi diplomatice din Bucureşti, sunt foarte bine informate despre politica generala. Chiar săptămână aceasta, d. de Coutouly a trimes guvernului seu o foarte ^lungâ corespondenţa, In care a adunat toa.- ştirile ce le-a putut culege aci în Bucureşti privitor la resbel. Trebue să spunem ci, In genere, prin lumea diplomatica ştirile par a li ceva mal pa-cinice. Corniţele Tornielli, în diferite conversa-ţiuni şi-a exprimat părerea ca resbelul nu va isbucni. D. Gachet, noul secretar frances, care înainte d'a veni în Bucureşti a petrecut cîtâ-va vreme în Lorena, spune ca pe acolo spiritele sunt mult mai calme de cât credem noi aci, câ ştirile ce telegraful ne-a transmis sunt foarte mult exagerate, şi câ el personal nu crede că pacea să fie tulburata. Din raporturile d-lul George Ghika, ministrul nostru la Petersburg, resultâ câ de şi Rusia Îşi urmeazâ armamentele sale cu activitate, totuşi spiritele sunt foarte calme, foarte liniştite la Petersburg. Aceste informaţiuni concordează cu ştirea ce am dat Sâmbătă, câ Regele In mat MARŢI. 10 (22) FEBRUARIE 1887 15 BANI NUMERUL ANUNClURiLE DIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I :i Paris: la Atfrnrr Hat as. place de la bourse, S. tgrnrr I.ibrp. ru<* Xotrc Pume des I ihtoires 50, Plac, d■ l-t Dow prntrn Paris, l'ranria, Grrniania. Austro-I ngarta. Italia si Marfa Britanir. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, annnciuri di reclame pe pagina treia 2 lei linia SO BtNI UN NUMER VECHIU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA no. 3,—Piita tpiscopiei.—Ho. 3. multe convorbiri ce-a avut cu unii miniştri strâinT, a spus câ atât din depeşele sosite la ministerul de externe,cât şi din depeşele sale pariiculare, resultâ pentru dîn-sul credinţa câ pacea nu va fi tulburată. Reproducem aceste ştiri, garantând absoluta lor esactitate. Dar să poate ca persoanele oficiale de care ara vorbit, sâ fie silite prin posiţiunea lor a afecta prevederi pacifice. IX Dacă însă cestiunea tn ce priveşte pretinsul episcopat latin din România, este o farsă de carnaval, fără importanţa pentru noi — nu’I mal puţin adevărat câ cestiunea congregaţiunelor streine, rămâne întreagă ; nu ’1 mal puţin adevărat ca chestiunea religioasă nu s'a isprăvit şi că se presintâ Intr'alta parte cu mal mare gravitate— sub forma protestantismului. In ţara aceasta,guvernul în loc să fie un apărător al intereselor publice şi o garanţie pentru toţi, el este acel ce conspiră tn contra drepturilor şi a libertăţilor noastre şi tn contra românismului. De aceia noi trăim continuu în frigurile spaimei—şi la cel mal mic sgomot tresăririi si ne uităm cu Îngrijire jur împrejur, ca să descoperim ce catastrofă ne mat ameninţă. Aceasta e o existenţă intolerabilă, şi un popor nu poate trăi îndelung tn mijlocul unei asemenea nesiguranţe morale,fără d'a seanemisa şi fără a perde tot sângele rece şi dreapta judecată care se nutresc In cetăţean prin o deplină conllenţa In autorităţile ţarii lui. Aşa dar, pe lângă cestiunea catolică mal avem acum şi o cestiune protestantă, cu mult mai gravă de cât cea d'ântâiil. Din descoperirile d-lui Senator Mâr-zescu resulta câ: Iu anul trecui, Rectorele Universităţii loşane, dm oi dinul superiorului său, ministrul cultelor şi instrucţiuuel publice, este Insarcu at sâ faca un raport general asupra stării instrucţiuni publice şi private din laşi, pe a-nul şcolar 1885-86 ; In consecinţa el se adreseaza directorului scoalet evan-gelice poftindu-1 sâ ’t dea relaţiunile următoare : Câţi eievi are In scoală, câte promovaţiunl s'atl făcut dupe e-samenui anului, şi ce program se urmează tn scoală. D. prim profesor llagen respunde Rectorului, prin o adresă cu data de 8 Decembre 1886, că consulul german fiind preşedintele Consiliului eclesias-tic şi al scoale! evangelice germane, el este singur competinte sâ dea cuvenitul respuns Întrebărilor ce i se fac. Intervine imediat consulul prin dragomanul său.d. Justinian Bojinca.care dă a înţelege Rectorului că această scoală fiind pusă sub palronagiul direct al împăratului Germaniei, consulul uu recunoaşte ingerinţa autorităţilor şcolare locale!!... dar câ îutr'un mod cu totul privat poate sâ dea oare-care lămuriri, dacă voeşte Rectorul. Iată dar că din capul locului, din-tr’un fapt de simpla chestie mal mult de statistica şcolară şi de inspecţiune, se naşte pe neaşteptate o cestie internaţională cu Germania I Va se zică scoalele evangelice din România, pentru câ sunt sub patrona-giul Imperatorulul Germaniei, sunt— prin Însuşi acest fapt—evtra-teritoria-lisate, şi tn consecinţă supuse numai legilor şi autorităţilor Germane?... Prin urmare, autorităţile noastre, prin faptul acesta, aii perdut ori-ce drept a-supra-le şi nu mal pot esercita nici un control, nict o priveghere, fără ca îndată sâ sară consulul şi sâ le strige: halt! şi sâ nu califice acţiunea de «ingerinţă», adecă de abusivâ ?... D. Mârzescu a înfăţişat Senatului şt nişte statute a căror titlu este : «Statutele comunitâţei Bisericeşti protestante din laşi» care la articolul întâia www.dacoromamca.ro EPOCA — 10 FEBRUARIE se rostesc aşa: «Comunitatea protestantă Germană din laşî este pusă sub patronagiulMajestăţii Sale Impt-ratulul «Germaniei şi sub protecţia Imperiului «German : iar In afacerile Bisericeşti «este pusă sub privegherea Consisto-«rulul superior din Berlin.» Deci, în Romania, există o societate religioasă şi şcolară Germană, care s'a erijat, fără ştirea ţărei, în persoană morală şi juridică — dar într'o persoană juridică sui generis, pentru că ea s’a constituit cum nici într’o ţară din lume nu se poate fonda vre-o societate : adecă creând Implicit odată cu înfiinţarea el şi o Jurisdicţiune strâinâi) un stat în stat adevărat I... Ce însemnează aceasta stare de lucruri şi cum i s’a permis să esiste pe tăcute aicea ?J 2) Cu toată descoperirea ce a făcut Rec-torele universitaţet de Iaşi şi prin urmare cu tot raportul său la ministeriQ, guvernul nu ia nici o măsură, tolerează toate acestea şi tace. Guvernul nu voeşte să priceapă că purtarea consulului este atentatoare suvăranităţei României; căci noi nu putem să lăsăm o parte din instrucţiunea publică a ţărei, incredinţata arbitrului unul strein, — fără a calea legile în vigoare şi a jicni siguranţa statului. Daca suntem sortiţi să vedem pe toată ziua fârămiturându-se drepturile noastre, prin răpirile oculte ale streinilor, fără ca guvernul ţârei să ne a-pere si să ne protege, atunci ce ne mal trebue «un guvernămentnaţional ?» Dar guvernul este însă mal culpabil încă ; fiind că nu numai stă pasiv privind cum toţi streinii ne smulg câte ceva din patrimoniul nostru, dar face mal mult: guvernul ajută pe streini să răpească si colaborează cu ei pentru a da sancţiunea dreptului acestor răpiri. Proba iat’o : Cine nu’şl aduce aminte de sgomo-tulce a făcut în opinia publică faimoasa Convenţie Consulară, 3) încheiată de guvernul român cu guvernul Germaniei ? \) Exlra-tcritorialisarea nicăerl nu se aplică de cât ambasadorilor unei ţări carii resi-deză în ţara străină şi represintă acolo pe suveranul lor. Prin o ficţiune a dreptului, spre a se garanta mal bine libertatea, autoritatea şi inviolabilitatea persoauel lor, se recunoaşte domiciliul lor, adecă terenul îngrădit al casei lor—ca un teren scos din ţară unde sunt şi ca aparţinând statului ce represintă. Acest domiciliu este sacru, remânând a-fară din cercul de acţiune al autorităţilor locale, pentru că prin această flxiune el nu exista pe pământul (arii. Dar poate—se imagina, afară de ambasadori, că mal există ceva în asemenea condiţii ?•.. Dacă scoaia evangelică din laşi, pentru că şi-a dat numele de «Germană» şi a declarat prin statutele el că s’a pus sub protecţia Imp. German,este de fapt extra-teri-torialisată, atunci şi berăria d-lul Muller, situată vis-ă-vis de acestă scoală, în strada Păcurarii, şi berăria d-lul Oppler din Bucureşti etc, etc, pot fi tot aşa şi ele!... Unde se va opri această anarhie? 2) Să se noteze că acest patronagiu este cu totul recent - cel puţin dupe 187). 3) Convenţia aceasta stă atârnată pe capul nostru şi guvernul pândeşte momen-ui favorabil ca să se voteze prin surprindere. Ei bine în acea Convenţie consulară pe care Ion Brălianu, favoritul Iul Ca rol de Hohenzollern, pusese zigiliul statului şi prin surprindere voia sil o treacă prin parlament — coprinde între multe enormităţi şi această finală disposiţe: «Nici o schimbare nu va putea avea «loc in situaţia comunităţilor bisericeşti, »şi a şcoalelor bisericeşti: sau a şcoalelor •acestor comunităţi, aflatoare în Romă «nia sub protecţia Germaniei! /...» Aici nu se mal poate tăgădui de nimeni ca guvernul conspiră în contra statului ce e dator să apere şi că trădează fără sfiala interesele românismului. Desbaterile făcute în Senat asupra cestiunel religioase streine aă dat ţârei un spectacol lamentabil. Ministrul Cultelor şi Instrucţiuni publice, Dimitrie Slurza, n’a găsit de cât grosolane injurii şi prostii ca să respundă îngrijirilor patriotice şi cuvintelor demne a interpelatorulul. Cu această ocasie ministrul a insinuat rtîcă că daca n’a publicat prin Monitor recunoaşterea E-piscopulul catolic, este pentru că ar fi trebuit să se Încheie mal întâia un «Concordat» 3) cu Papa Romei — şi că aceasta fiind inoportun acum, nu s'a dat solemnitatea oficialităţii jurnalului Consiliului de Miniştri. Gât despre comunitatea protestanta, el a zis că în Germania, la Baden, avem şi noi o biserică ortodoxă în afacerile căreia Germania nu se amestică... Ministrul president, Ion Brătianu, a declarat că el n'a iscălit jurnalul consiliului de miniştrii ; că chiar daca îl iscălea nime n’ar fi avut dreptul să’i bănuiască patriotismul şi ortodoxia, de oare-ce d. Kreţulescu care a iscălit, este un bun patriot şi membru în «societatea pentru progresul ortodoxiei..,» Apoi d. Kogălniceanu, alt ortodox, n’a adus la solemnitatea de deschidere a parlamentului de sub Statut, în 1804, pe toţi representanţil cultelor streine — pe rabinul evreesc, pe pastorul protestant, pa vlădica catolic etc. ? lată un precedent care justifică atitudinea guvernului de astă-zl faţă cu congregaţiile streine... Atâta fost de ajuns pentru edificarea majorităţel senatorilor care, cu prelaţi, cu mireni la un loc, aii votat ordinea zilei şi încrederea în guvern 1 Când s’ar scula din mormintele lor bătrlnil «stâlpi al ţărei» din 182. Preşedinte anunţă Camerei decesul d-lul deputat Pavel Strâjescu şi propune ca îmormântarea să se facă cu spesele Statului, de oare-ce d. Slrăjeacu a murit »4rac. D Volnov este de aceiaşi părere. D Preş'-dinte spune că d. Cestor Vi-zanti va fi delegatul Camerei la tmor-mântare. D Meoreseu roagă, din partea d-lul Butculescu, c re se atlâ la Iaşi, să s» amâne pe Joi interpelarea d-sale. D. C. Stoieescu presintă proiectul de lege din iniţiativă parlamentară pentru modificarea mal multor articole din codul civil. Se trimite la secţii. Apoi Camera tine să ?e pronunţe in privinţa naturalisărel d-lul Mendl. din Brăila. DInsa respinge acea cerere prin 55 bile negre contra 29 albe. La ordinea zilei discuţiunea pe articole alegel comunale. D. Ca rabat eseu, raportor, citeşte art. 94, relativ la votarea in consiliu. Articolul se votează după o mică discuţie Intre dd. Nicorescu, Cerkez, A. Djuvara şi Lascar. D. Pnllnde propune un amendament la ari. 95, care permiteconsiliulul să ia reso-luţiunl fiind compus numai de trei membri adunaţi după o singură convocare. Reprezentantul de Bârlad propune ca resolu-tiunl să nu se poală lua de cât Consiliul fiind compus din o treimea membrilor. D. AI. Porumb ura combate amendamentul d-lul Pallade pe baza că reavoiuţa câtor-va membri poate opri consiliul dea lucra. D. Nicorescu arată că raţiunile d-lul Porumbaru sunt slabe, căci ar trebui, pentru a face uri fel de obslrucţionism prin abstentiune, ca majoritatea i.ons iiulul să lie de acord... L). C. F. llobes< u. întrerupe. D. Nicorescu. Vrea să zică, d-le Ro-boscu, ţii să rămâi paeaza majorilâţeb... (Ilaritate.) şi dacă majoritatea consiliului ar fi de acord, ar vota resoluţiunile pe care le-ar voi, l'âră a întrebuinţa mijloace piezişe. U. V. Lascar, se uneşte cu părerea d-lor Pallade şi Nicorescu. Mare mirare tn adunare. Articolul ast-fel modificat este primit. Articolul 96 se votează fără discuţie. D. AI. Djuvara, ia cuvântul la art. 97, asupra cesliunel dacă votul trebue să lie pe faţă sau secret. D-sa propune ca votul s6 fie secret de câte-orl o treime din membrii presenţl cer acest lucru. D. Vlluer, nu este de această părere. Deputatul de Bacăfi zice că consiliul are o responsabilitate prea mare pentru a nu vota pe faţă orl-carc oestiune. De aceaşl părere sunt şi dd. Nicorescu şi Dimancea. Articolul se votează dar, tn acest sens, respiugându-se amendamentul d-lul Al. Dj uvara. D. V. Lascar, propune la art. 98, ca membrii consiliului să nu poată lua parte la discuţiunl asupra unor cestiunl, unde rudele safi aliaţii lor până la al 4-lea grad aQ vre-un interes oare-care. D. Yoinov, zice cu drept cuvânt: SaQ credeţi consiliarul conştiincios, şi atunci nu admiteţl amendamentul, sad II credeţi infiuenţabil de rudele sale, şi iu acest caz nu '1 daţi dreptul sâ discute cestiunl unde rudele sale, deorl-ce grad, ar avea vre-un interes. D-sa, cu aceaşl ocazie, anunl.ă că va propune Camerei o lege restrictivă In acest sens chiar pentru deputaţi. Totuşi amendamentul d-lul V. Lascar se primeşte. D. V. Laica-, face încă o propunere la art 99, zicând că hotârtrile consiliului vor putea li ţinute pe veci safl pe termenul pe care ti va fixa. D. G. 1‘ulludi se redică cu putere în potriva acestui amendament. Nu c lucru curat, zice oratorul; se înţelege că mari au să fie abuzurile ce se vor face asupra acestui articol. E vorba de procesele comunei? Ziceţi atunci că publicaţiunea lio-tăririlor să lie rezervate până ce procesele vor fi definitiv judecuLe. V. Lascar. E vorba de impozite... D. G. Palladi. MI ora teamă să rostesc efi cuvântul acesta. Apoi nu vezi d-ta că măsura ce propui e reacţionară, retrogradă, de a nu permite contribuabilului să controleze consiliul când e vorba de banii lui 7 Comisiunea se întruneşte pentru a discuta amendamentul şi nu se poate pune de acord. Prin urmare se pun la vot mai multe amendamente. Dar acel al d-lul Lascar, caro 'şl a schimbat părerea, şi care nu mal propune de cât rezervarea hotărtrilor asupra proceselor pe cât timp acestea sunt pendente, se admite, şi articolul se voteazâ ast fel amendat. Prin urmare hotărîrile consiliului vor fi tot d’auna publicate afară de cazul suszis. D. G. 1‘allndi combate art. 100, asupra şedinţelor secrete. Nu e bine, zice d-sa, ca propunerea primarului să fie de ajuns pentru ca o şedinţă să devină secretă. Admit ca propunerea să fie făcută de orl-ce membru dar, pusă la vot, să întrunească 2/3 pentru a fi valabilă. Această propunere se admite. D. C. Stoicescu, ar voi să se mal ia din prerogativele acordate primarului prin art. 101, asupra poliţiei adunăreT ; ast-fel primarul este autorizat de lege să aresteze şi să trimeată direct înaintea tribunalelor pe ori cine turbură lucrările adunărel, prin urmare chiar pe un consilier. Nu este bine ca primarul să aibi un drept care aparţine parchetului. Oratorul propune dar se se mărginească această putere la espulsare. D. Vacii, ministrul finanţelor, roagă pe d. Stoicescu să’şl mărginească amendamentul tn a zice că, primarul are poliţia adunărel, fără să mal specifice cum şi ce-fel. D. Yoinov înţelege ideea d-lul ministru ; d-sale tl e teamă ca nu cum va autoritatea primarului să nu fie micşorată ca primar ; dar aceasta rămâne afară din cesliune: nu e vorba de autoritatea primarului în comună, ca ofiţer auxiliar al parchetului, ci de autoritatea Iul ca preşedinte al consiliului comunal. Şi în a-ceastă privinţă represeutantul de Focşani este de acord cu d. Sloicescu. Insă Camera nu mal este tn număr. Şedinţa se ridică dar la 5 ore. Bedecu. SENATUL Şedinţa de Ia 9 Februarie 1887 Şedinţa se deschide la 2 ore sub preşedinţia prinţului d. Ghika. I.P. S. S. Milropolitul-primalşi d Al. 0-răscu declară, că de eraO faţă la şedinţa tu care s'u votat creditul de 30 milioane, ar 11 votat pentru. Asupra unei întrebări a d-rului Varlam tn privinţa legol pentru tncuragiarea industriei Lt d. .\urelian şi prinţul Chicu răspunde că se va pune la ordina zilei cu ştirea guvernului. D. BoIdur-Latescu întrerupând: Preşedintele se plânge ca discuţia se prelungeşte şi toi densul o alimentează prin limbuţia sa!... Prinţul Gltil.u cu îndârjire. Vă poftesc să fiţi cuviincios! D. Latescn, să fii d-ta cuviincios, nu ţl dau voie să mă dojeneşti!... I'rintul t.iiil.it consultând Senulu ehia-mă la ordine pe d. Lăţescu, care strigă oâ nul ţine nici de cald nici do Ir.g 1... Prinţul Gkika dupe un moment de tăcere, rtde. D. Latescu.Te-oi învăţa eti să fit cuviincios, un preşedinte care se respectă nu rtde... e ruşine! !.., Părăsind sala, strigă Beizadelei: nu'ţî Se votează indigenatul d-lul Arghiro-pulodin Iaşi, al cărui vot rămăsese nul din şedinţa trecută. Biuroul supune Senatului bugetul săO pe anul 1887—88. D. Moilaiti, propune unele adaosela a-puutamentele unor funcţionari al Senatului. D. Iu lei cică, zice că de vreme ce Maria Sa a inlocmit bugetul odată, mijlocirile d-lul Meilaui trebuesc înlăturate 6i bugetul primit aşa cum se presintă de biurofi. Prinlul-Presedinte, crede că nu se pot face sporiri acuma şi pune la vot bugetul aşa precum îl înfăţişează biuroul. Seuatul primeşte bugetul, care se cifrează cn suma de lei 342,000. Dupe cererea d-lul Ministru de RâsboiO şedinţa se ridică pentru ca.să se rostească secţiunile asupra proeclulul de lege pentru crearea a două regimente de dorobanţi în Dobrogea. Şedinţa se ridică la 3 ore. Adiiiterlm. Dacă nu mâine seară, Miercuri negreşit, guvernul va convoca din nou pe deputaţi şi senatori la o Întrunire extra-pariamentarâ secretă. Ştirea privitoare la plecarea d-lui I. Brâtianu în Roşia, şi de care am vorbit în prima ediţie, face obiectul tutulor convorbirilor. Unii presintă această ştire ca o apropiere de Rusia faţă cu gravele evenimente din afară. Alţii spun că călătoria d lui Bră-tianu ar avea de scop d’a aplana nnele dificultăţi, fără a se trata a-ceste cestiunl prin intermediarul d lui Hitrovo Ne am făcut numai ecoul acestor ştiri de oare ce ele circulă cu oarecare consistenţă. Ele au însă noroc d’a fi confirmate spre a li se da crezâmânt. Prin unele cercuri diplomatice a sosit ştirea că Statele-Unite ar face mari pregătiri pentru organisarea fiolei lor, care ar observa mişcările flotei engleze în caşul unul resbel. Colonelul Nicolae Bibescu întrebat de ce nu profita de timpul favorabil pentru a organiza o mare vinătoare a răspuns că nu o face din cauză că. în împrejurările grave în care ne aflăm, nici M. S. Regele, nici personagele politice care ar trebui invitate la o asemenea vînă-toare n’ar putea lipsi mai multe zile din Capitulă. Aceasta nu se chiamă un mijloc indirect da răspândi ştiri neliniştitoare ? Voinţa Naţionala a d sminţil ştirea privitoare la nota rusească. A-ceasta era inutil, de oare ce nici noi n’atn dat crezsm.*nt acelei ştiri. Cea-ce însă n’a desminţit «Vi inţa Naţională» e că acea ştire a fost pusă în circulaţie de amicii d lui I. Brâtianu. • D. doctor Kremnitz. chirurg al spitalelor brâncovenes 'I care, înainte d’a se stabili în România, a o-cupat în armata germană postul de medic de brigadă, a fost întrebat de guvernul prusian dacă voeşte a relua acel post. Pe cât ştim d. Doctor Kremnitz n’a dat încă respunsul seu. Parchetul de pe lângă tribunalul Prahova anunţă că a reuşit a descoperi pe toţi autorii tâlhăriei a cărei victimă a fost d. Deputat C. P. Filitis. Adevărat să fiejsau e numai pentru a sa face să înceteze alte bănuieli ? • Consiliul comuna! s’a întrunit az’: la 5 ore. La ordinea zilei, între altele, comunicaţiunea măsurilor luate de primar în privinţa alcătuire! pro-ectulul pentru încongiurarea capitalei cu şanţ şi examinarea reglementului asupra serviciului stârci civile D Alexandru Circ», fost director al ziarului !' hidtpcndance roumaine s’a întors In ţară în temeiul unei aulorisaţiunî timporale. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Constanlinopol, 20 Februarie. — Negociările privitoare la cestiuuea bulgărească suferă o întârziere din causa unul «veto» opus de d. de Nelidofi' ultimului proiect presintat de Poartă, pentru că ’l găseşte prea în favoarea Bulgariei. Poarta caută acum o nouă combina-ţiune care se se apropie mat mult de vederile Rusiei. In cercurile dipomatics, se consideră mereu ca iminenta ocupaţiunea Bulgariei de trupele ruseşti. ConstauUnop«)l, 20 Februarie. — Negocierile în privinţa Egiptului staQ şi ele pe loc. Personagiele politice caro au influenţă la Palat, se opun cu totul la primirea proiectului presintat de Sir dr. Wolff. Circulă chiar ştirea că negociările nu se vor mai urma. New-York, 21 Februarie. — In faţa stării de turburare care apasă pe Europa întreagă, companiile de asigurare din America aQ ridicat taxa împrumutului. litiltlin. 21 Februarie.—Agitaţiunea se măreşte din zi în zi în Irlanda. Marţi este ziuă fixată pentru evicţiu-nea unui mare număr de arendaşi. Cu acest prilej se crede că vor fi turbu-râri grave. AGENŢIA LIBERA Viena, 20 Februarie. — Se comentează foarte mult desele întruniri ale consilielor militare sub preşedinţia împăratului. Peslh, 20 Februarie.— Prefectul poliţiei a interzis subscripţiunea socialiştilor ungari spre a veni In ajutor la socialşlil germani. Paris, 21 Februarie. — Ziarul ies Debats d’aslă-zl zice că Austria nu ar-mează de cât impinsâ de Germania care este îngrijită de atitudinea Rusiei. Paris, 21 Februarie.—Ziarul la Re-publigue francaise zice că comitete de Robilant nu va putea să urmeze cu otă-rîre politica de unire intimă cu Austria şi Germania căci opiniunea publica s’a pronunţat Intr’nn mod categoric în contra acestei politice. Paris, 21 Februarie.— Ziarul Ies De-bals d’azl dimineaţă, vorbind de inter-venirea|VaticanuluI în luptele electorale ale Germaniei, zice că Papa, încer-eându-se a dobândi protecţiunea unei Puteri protestante sub a cărei dependinţă se pune, va întîmpinao neinvinsă neîncredere din partea Italienilor. NUVELE FINANCIARE Agio 19,25. Băncile naţionale 950 ultimo. Daciele 126 » Gonstrucţiele 124 » —x— Viena ! Napoleonul 10.14. Rublele 115.40 Creditele 274 50. —x— Berlin renta 01. o TEATRUL NAŢIONAL. - Ope a Luni 9 Februarie 1887 a treia representafiune estra-diuarâ a d-nel Mana Durând Normn Societatea Dramatica Marţi 20 Februarie 1887 Primarepresentaţiune a pieselor Mc deaşi Gringoire.Incurând: O scrisoare pierduta tn studiu Otfiello şi Nerone. Jalnicii: mamă, soră şi frate, afi durerea a anunţa perderea prea iubitului lor flfi şi frate fll\STA\TI\ C. B.4L4CEWE ln etate de 33 ani fuctlonar la casa de depuneri sl membru al So-cletatel funcţionarilor publici încetat din viaţă la 7 Februarie 1887 Ia 10 ore seara tn Spitalul Conlentina, si roagă pe toţi amicii şi colegii defunctului să asiste la- ceremonia funebră care se va va face Marţi 10 curent la ora 10 dimineaţa la Spitalul Colentina, de unde Cortegiul va porni la Cimitirul şerban Vodă (Belu). TEATRU DACIA Marti Iu IO Februarie 1S87 IV » REPRESENTATIUNE ZEFLEMELE Revistă politică şi umoristică a anului 1886 in 3 acte, cu cântece de d. I. Ne-gruzzi şi D. R. Rossetti. Act l-iu: Evenimentele din insula Zeflemea. — Ruski-Mir şi Daily-News. — Artiştii dramatici neangajaţi. — Votul liber şi secret.— Un guvernator cu 7 umbre.— Monopolul tutunului.—Monopolul cărţilor de joc. Monopolul cbibriturlor. — Catarama! — Cetăţenii indignaţi. — Pil! Paf. Puri Actul ll-lcu: Răile de la Călimăneştl! Crima din calea Moşilor.—Un chelner itn-provisat. — Ţaţa Naftalina.—Poliţe neplâ-litc. Tariful autonom.—Ţuica şi rachiul. Agio.—Ziarele.—Un călător ultra-naţional. Dulapul misterios. — Descoperirea şi arestarea criminalului. Actul III lea: Judecătorii permutaţi. — Un aprod cu cunoştinţă de carte. — Instrucţia fără educaţie.—Curtea de Focşani. —Actul de acuzare.—Rifca Toboşoreasa. — Patru turci naţionali.—Ertare generală.— Cântecul Zeflemelei! Biletele se găsesc la casierul otelului Dacia in toate zile de la 8 dimineaţă până la 11 seara. începutul la 8 şi 1/2 ore seara precis. ' T' —™ „p 1 - cBD v ‘ ÎD'DftVIDOVICZÎ {£ de la facultatea din Viena Q | SPEC.BOALE INTERNE, DE COPII 1 I Sl DE GAT I | Slrailu Sf. Vineri No. 11 | ■ (vls-A-vls de biserica Sf. Vineri) , î ord. 3 — 5 p. m. * * &'^'**>’**>*+'**m>**' 9+***+** * SE CAUTA 80,000 FRANCI Cu inprumut asigurat înlr'o moşie A se adresa pentru informaţi uni la d-A A. Bals. BOALELE SIFILITICE Neputinţa liarbateasea Vindecă după cele mai noul metode, radical, fără durere şi împiedicare; după experienţă de 17 ani. Speoi&list in boale lumeşti DR THOR Strada Franclin No. 6, aproape de grădina Episcopiei şi de fotograful Szullosy. Consul-laţiuni de la 8 dimineaţa până Ia 6 seara. |DR SALTE R de la facultatea din Viena SPEC.: BOALE de FEMEI şi S Y F I L. I S S A MUTAT No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 langa farmacia «cu sfinţi » ( Calea Moşilor ) Consullaţiunl în toate zilele de la — 2 — 5 p. in. — i CASA DE SCHIMB Ml GR. 10U & B. MĂRCI Strada Lipscani, XI». ÎS bis Bucureşti, 9/Si larnurie VALORI Scadenţa cuponolor ’ftrg In curs mediu FONDURI DB STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap i Oc 5 0/0 1 Ap 1 Or Renta rom. rur. eoni 6 0 0 1 Mai 1 No Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1864 7 0/0 IMarlSei Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 Ian 1 Iul Agio ÎMPRUMUTURI DE OUASE Impr. oraa Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. cu prime