ANUL II No. 360 A DOUA EDITIUNE SÂMBĂTĂ, 7 (19; FEBRUARIE 1387 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I 8116 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE i\ BL'ClRKSt'I La casa Administratiunei lAi TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an *0 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IA STREI A AT ATE: La Wte offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei € luni 25 Iei. LA PARIS: Segasestejurnalul ou iSCeni. numerul, la Kioscul din rar Montiuat-tre 113 Bulevardul St. Gtrmala Vo. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INSPOUZ* Grigore VENTURA Prlm-redactor responsabil BANI ALBI —— ♦ --- XJN VOT DEBLAM REZBELUL PROBABIL ZEFLEMELE -- ^ ----— — FEMEIA MORTULUI BANI ALBI Consummatum est! Marea scamatorie, ultima sbuciumare a colecti-vitâţeiîn lupta sa pentru existenţă, s’a sevărşit. Toată lumea presimţea că se pregăteşte ceva, că onorabilii (?) de la cârmă nu se vor duce aşa cu una cu doue, că vor face o ultimă sforţare după care or vor dispare, or se vor ridica cu forţe îndoite. Ca uriaşul Anteu,care ’şl dobândea forţele de câte ori măsura pământul, aşa şi colectivitatea redobândeşte puteri noi de câte ori scoate la i-vealâ câte un gheşeft nâpraznic. Nu ştiu Insă dacă aşa se vor petrece lucrurile în cazul de faţă. D-l. Thiers a zis odată, că Republica îşi va găsi sfîrşitul în sânge or în imbecilitate. Pare mi se că colectivitatea îşi va găsi ea sfîrşitul pe băncile poliţiei corecţionale. Camera a votat azi un credit de trei-zeci de milioane, pentru com-plectarea armamentului ţărei şi a-părarea neutralitate! sale. Şi dacă Camera l’a votat în grabă, Senatul are se T voteze şi el cu tot entusias-mul şi toată servilitatea care caracterizează imensa majoritate a răscoptului corp. Nu ne vomînjosi până a examina argumentele copilăreşti şi ridicole cu care s'a susţinut această cerere de credit. Cum ar zice Francezul, «laissons lesenfants â leurs meres, el Bratiano d son fumicr.» Vom căuta numai să ne dăm seama de consecinţele care le va avea pentru ţară, această ultimă convulsiune a omului bolnav şi acolectivităţei moribunde. lată dar d-l. Brătianu cu trei-zeci de milioane în palmă, bani albi, nu glumă. Ceva face el cu aceşti bani ? Ce are să se întâmple ? Şi d’lntâi, ce se va întâmpla în caz de rezbel ? Examinăm această ipoteză, de şi suntem aproape convinşi că nu va fi rezbel, şi iată de ce. Dacă d-l. Brătianu, care este bine informat, ca ori-ce bun gheşeftar — dacă d-l-Bratianu, zic, s’ar fi aşteptat la un rezbel, ar fi cerut mai mult de cât trei-zeci de milioane. Trei zeci de milioane ! O simplă sorbitură pentru colectivitate, o picătură de apă In mare. un grăunte de nisip In pustiul Sahara, un fir de iarbă pentru apetitul unui elefant I A cheltui aceste parale, aceşti băni-şori albi pentru armamente, ar fi o adevărată crimă de lez-colectivitate. Şi dacă d-l. Brătianu ar avea o idee aşa de nenorocită, aşa de contrarie geniului, esenţei, tradiţiuneler so-cietâţeî sale de asigurare mutuală, întregul sălaş al cărui bulubaşa el este, s’ar împotrivi din răsputeri unei asemenea nebunii. Dar credem că nici d-l. Brătianu nu e de părere. Deci, vom asista la un sleeple-chase înfricoşat, la o alergătură pe moarte or pe viaţă, după acest din urmă fel de bucate ce se pune pe masa colectivistă. Grăbiţi-ve dragii mei că vă ajunge vremea, 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANÎA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l.a Paris: la Ajjrnrr ll.-ixn-, place iii la bmne, s. \jjriiec l.ibrr. rue Soire Dmte Je$ \ ictoires 50. Pliv i <<> la boţii'.'’ pratru Paris. Franci», (•rnnania. Aiistru-l iignria. Italia si Mart-a Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani. anunoiuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia SO BANI UN NUMER VECHIU APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa. Episcopiei.—No. 3. «sa Edite, bibite, collectiviales, Paucas post horas, gheşefta nulla ! Iată pentru ce nu credem că va fi rezbel, sau, ca să fim mai puţin a- | firmativi, (căci Brătianu propune şi Bismarck dispune) iată de ce credem că d-nul Brătianu nu se aşteaptă la un rezbel. Cu toate acestea să examinăm, pentru liniştea nostră sufletească, ce se va putea întâmpla în cas de rezbel. Negreşit că d-nul Brătianu şi toate Beizadelele Mitice din majoritate vor lua lira (instrumentul de muzică, nu moneda) şi psalterionul şi vor cânta din nou imnul concorde! de pe înălţimea tribunei parlamentare. Cunoaştem această canţonetă. Ea a făcut fiasco alaltâ-erî şi erî. Avea-va oare mai mult succes în caz de rezbel serios? Nu ne vine a crede. Chiar în cazul rezbelului celui mai popular, celui mai necesar, nici unul din membrii opoziţiei, or-care ’i ar fi nuanţa, n’ar putea să ’şi dea concursul d-lui Brătianu fără ase pune într’o flagrantă contradicţie. Căci nui afară din Cameră, am declarat că în nici-un caz, mai ales în cazul de rezbel, d-nul Brătianu nu poate conduce ţara, pe care a tradat-o în ultimul rezbel. Poziţiu ea noastră este clară Iar opoziţia din Cameră, care a declarat aJese-ori că d-nul Brătianu nu poate dirige ţara în timpuri normale, pe vreme de pace, a făcut eri un pas mai înainte. Refuzând d’a vota creditul, ea a declarat impiicit că d nul Brătianu nu poate rămâne la cârmă în caz de neutralitate, adecă într’o situaţie mai anormală şi mai grea pentru un guvern şi o ţară, de cât pacea. Consecinţă logică : d-nul Brătianu, care nu poate dirige ţara în timp de pace, care poate Încă mai puţin s’o di-rigă în timp de neutralitate dacă este un rezbel exterior, nu poate de loc s’o dirigă în timp de rezbel, căci această stare e cea mai anormală şi cea mai grea din toate, şi că o-mul insuficient în vreme de pace devine periculos în vremea unui război, prin însuşi incapacitatea lui. Deci în ipoteza unui rezbel situaţia d-lui Brătianu ar fi următoarea. Ar trebui să facă faţă dificultăţilor din afară, fâr’a se putea aştepta la nici o încredere, in lăuntrul ţărei. Rezbelul, chiar necesar, nr fi impopular, dacă d-nul Brătianu ar re-tnâne la cârmă. El ar remâne dar cu inamicul în faţa lui, şi fără nici un sprijin la. spate. Să vedem acuma ce se va întâmpla în caz de pace, şi aci pai se pare că vom descoperi adevărata destinaţie a acestei trufie de aur ce a scotocit’o colectivitatea. De şi luptau din răsputeri în contra opoziţiei, pentru apărarea lor personală, paladinii colectivităţei Începeau a murmura. Mereu luptă şi soldă nici o dată. Asta începea a fi prea din cale afară. De la un moment la altul era să se auză strigătul «pas d’argent, pas de Suisses.» Spre a conjura acest pericol, primul ministru n’a putut găsi expedient mai nemerit, decât votarea unui credit aşa de fenomenal, încât cei mal lacomi chiar se amuţească şi se leşine de îmbuibare. Apoi mai erau şi alte chestii importante. Când cine-va are numai două, trei sute de deputaţi şi senatori, câţi-va prefecţi şi vreo două, trei batalioane de ! bătăuşi peatru a se menţine în | contra voinţei unei ţări întregi, ■ lupta devine îndoioasă, şi resultatul, i apropiat sau depărtat, se poate les-| ne prevede. Trebuia introdus un nou element în luptă pentru a egaliza şansele de izbândă. Nervul rezbelului era necesar. Ajungem îu fine la adevăratul motiv, care a dictat această faimoasă cerere de credit. Chiar în timp de pace, parte din acest credit va fi întrebuinţată pentru a se înarma contra unui inamic, pe care colectivitatea vrea sc’l stârpească cu or-ce preţ, şi acest inamic este opoziţia. T E L E GR A M E AGENŢIA HAVAS Londra, 17 Februarie. Camera Comunelor. — D. Labouchere anunţă că când se va depune raportul a-supra proeclulul de adresă, va propune un amendament delarând câ demersurile făcute spre a ţmpedica abdicarea prinţului Alexandru dc Battenberg aii fost neconstituţionale şi periculoase pentru pacea Europei. Camera Lorzilor. — Lordul Duraven es-plică căuşele demiaiunel sale din cabinet. El blamează legile excepţionale luate faţă cu Irlanda, reclamă economii inbugel, nu consideră interesele englezeşti ca ameninţate de tmprej urări le actuale şi e de părere că politica streină a Regatului Unit trebue să se inspire de principiul nein-tervenirel. Lordul Salisbury răspunde că recoman-daţiunea de economi! făcută de nobilul lord este lăudabilă, darcăînacet moment nu poate (1 vorba de cât de economii raa-iur cugetate. Yiena. 17 Februarie. O scrisoare oficioasa, datată din Petors-burgşi adresată .•Corespondenţei Politice» spune că Rusia ai* putea să fie târâtă de sentimentele sale naţionale spre a veni tn ajutorul Franciel, tn caşul unul resbel a acestei puteri cu Germania dacă nu se va ţine tn seamă revendicări e ruseşti tn Orient. Or, având tn vedere probabilitatea acestui răsboifi, scrisoarea adaogă că prinţul de Bismark voeşte să ferească Germania de primejdiile ce o ameninţă şi că menţinerea păce! parc că depinde de la o renunţare definitivă a Franciei de a revendica Alsacia-Lorena. Belgrad, 17 Februarie. . Demisiunea ministrului de resbel, generalul Horvatovicl a fost primită. Colonelul Topalovicl a fost nimil ministru de resbel. Berlin, 17 Februarie. «Gazeta Germanie! de Nord» blamează tactica liberalilor care consistă a susţine, contra or cărui adevăr, că suntem tn deplină pace. Orizontul politic, adaogă foaia oficioasă, e cu toate acestea acoperit cu nori, din causa procedărilor ce Ie Întrebuinţează partidele oposante, procedări ce aO comunicat Franciel convingerea că a venit momentul de a năvăli tn Germania desorganisată înăuntru. După părerea ziarului de mal sus, pericolul unul resbel nu va dispare de cât numai atunci când Francia va vedea majoritatea Reichstagului ce se va alege, lio-târtlâ a protegia Imperiul contra inamicului său. AGEXTIA LIBERA Belgrad, 17 Februarie. Generalul Uorvatovitcha demisionat.Por-tofoliui ministerului de resbel a fost Încredinţat d-lul Topalovitch, ministrul lucrărilor publice. D. Bogiesevilch primarul din Belgrad este numit ministru al lucrărilor publice. Yiena, 17 Februarie. Polilischc Corresponden: zice că negocierile Intre Poartă şi Delegaţii Bulgari n'aă dat nici un resull&t posiliv. Yiena, 17 Februarie. După ştiri de sorginte oficioasă guvernul rus, considerând starea critică a re-laţiunilor tnlre Franţa şi Germania, este hotârll a păstra pentru moment o atitudine cu totul expectantâ tn cestiunea bulgară. Guvernul rus va lăsa lucrurile se urmeze desvoltarea lor firească şi, la moment oportun, se va folosi de această si-tuaţiune. Opinia publică tn Rusia este favorabilă Franţei şi tocmai din această causă este periculos d'a provoca Rusia tn cestiunea bulgară. I’aris, 17 Februarie Nu este esactcalord Lions ambasadorul Engliterel la Paris, ar fi cerut d'a fi rechie-mat de la acest post. D. Flourens, ministru al afacerilor streine, nu a fost avisat, precum s’a zis, că lord Litton este desemnat pentru a înlocui pe lord Lyons la Paris. Paris, 17 Februarie. In sferele diplomatice se consideră din ce în ce mal probabil că întrunirea ambasadorilor la Conslantinopole nu va ajunge la nici un rezultat. Yiena, 17 Februarie. Eventualitatea unui eonlliel între Germania si Franţa este privita ea probabila. Principele de Bismarck pare a li foarte liotaril de a profita de prepon-derentxa actuala a Germaniei pentru a declara resbel Frant/.el daca aceasta va urma a ameninţ za opera intregei sale vietzi. CESTIUNEA ZILEI UN VOT DE BLAM Nimeni nu se putea îndoi că Camera va vota creditul de }0 milioane aşa cum era cerut de guvern. Chiar eri, adică înainte de vot, ziceam aci că nu numai Camera aceasta va vota 30, 50 saO 100 milioane, dar că majoritatea d-lul Brătianu c capabila ori şi când să voteze chiar înstrăinarea unor judeţe, de o va cere d. Brătianu. Prin urmare toată cestiunea era d’a să şti, nu dacă Camera va vota creditele, ci în ce condiţiunl va vota acele credite. D. Bratianu vroia ca proectul să fie votat in unanimitate şi fără discuţiune şi guvernul poftise chiar pe minoritate la o consfătuire a majorităţii, In care făcând apel la patriotismul opoziţiupii a rugat-o să nu să împotrivească la cererea creditelor. Prin urmare,trebue să admitem că avea o Însemnătate faptul, că creditele eraO votate cu unanimitate or fără unanimitate, cu discuţiune or fără discuţiune. Prin urmare ne va admite guvernul că şi I faptul că proectul n’a fost primit in unanimitate, şi că creditele n’aii fost votate fără discuţiune, are Însemnătatea sa. Cea ce vroia guvernul erea să se întărească prin un vot menit,nu a l da milioane, ci o forţa morală oareş!-care. In loc de aceasta guvernul a rămas cu voturile lui Ştefan Belu, Dimancea şi Dr. Râmniceanu. Iată forţa morală a guvernului! In loc de vot fără discuţiune, guvernul a trebuit să asculte asprele mustrări ale d-lor N. Ionescu, Carp, etc. D. Carp a întrebat categoric pe d. Bră-| tianu: «Mal are guvernul majoritatea In ţară ?» Şi d. Nicorescu a spus guvernu'ul: «Dacă vreţi să faceţi o manifestaţie, faceţi apei la ţară, şi dovediţi că ţara e cu d-voastră». Exasperata de criticele opoziţiunil, majoritatea n’a lăsat să se doschiză măcar discu-ţiunea la art. 2. Planul guvernului era dar acesta. îndată dupe presintarea proectulul de credite de către venerabilul d. Locusteanu, d. Brătianu trebuia să pronunţe un discurs pa-I triotic, primit cu aplausele unanime ale majorităţel, şi proectul era primit In unanimitate şi cu aclamaţiune. Apoi se transmitea In streinătate resultatul şedinţei prin firul telegrafic. Ce decepţiune astă-zl pentru guvern 1 D. Dim. Sturza se vede nevoit a fabrica depeşe apocrife şi a relua condeiul săQ de pamfletar spre a strecura In ziarele streine corespondenţe, anunţând că guvernul e mal tare ca orl-c&nd, şi că ţara e gata a urma tn toate aventurile pe guvernul d-lui Ion Brătianu. VIII Din cele ce am espus până acum cestiunea este limpezită pentru trecut. Documentele produse tn cursul acestui studiu sunt Îndestulătoare spre a convinge pe or-cine că, de şi foarte tolerant!, faţă cu indivizii de toate credinţele, româoil Insă au opus o energică şi victorioasă resistenţă In potriva or-ganisaţiuuilor religioase streine, care se încercaţi de veacuri să dobândească tn România o fiinţă legală. Congregaţiuoile acestea, ca personi-ficaţie a diverselor secte militante, aii fost pururea proscrise de pe teritoriul ţărei pentru înalte raţiuni de stat, fiind considerate pericoloase şi pacel publice şi chiar naţionalităţel. Aceasta e irecusabil. Ne rămâne însă sarcina să arătăm cum stă cestiunea aceasta In zilele noastre, şi ce fapte aQ descoperit senatorul Iaşilor In faţa representanţilor ţărei. In cât priveşte catolicismul, d. Mâr-zescu a arătat că In anul trecut un călugăr catolic şezător In Capitala ţărei a publicat o scrisoare pastorală către coreligionarii săi. In care el ataca religi-unea noastră ca «rătăcită», subscriin-du se .«Paul Palma,prin mila lut D zeu «şi prin grai ia SCintului Scaun a-«postolic, Arhiepiscop latin al «arhidiocesiei din Bucureşti î» De unde a iăsârit, aşa de odată, Intre noi,acest arhiepiscop latin din Bucureşti ? Cum de ,a îndrăznit acest venetic să se superpue arhiepiscopilor Români şi să ’şl croiască o diocesâ din eparhiele lor, In contra Constituţiei şi legilor ţării, contra voinţei sinodului şi a canoanelor Bisericeşti ? Cu a cui putere vine el de huleşte credinţa noastră ortodoxă,turbură conştiinţele cetăţenilor acestei ţări — In mijlocul Capitalei României — care are legile sale, organisarea sa politică şi bisericească Suverană ? De unde arc lndrăsneala aceasta şi cu a cui putere face toate acestea In desfiderea Românilor ? Cu complicitatea guvernului Român, careastâ-zi nu numai că nu mal repre-sinlâ idealul de stat al românismului, dar este compus de indivizi capabili de or-ce infamii şi de or-ce crime. Iată cum s’au petrecut lucrurile : In anul 1879 August In 2 un oarecare călugăr papiştaş Ignaţiu Paoli se adresează ministrului de esterne al României comunicându-I următoarele : 1) «Câ, el Ignaţiu Paoli, ar fi primit ştiri de la Roma prin care i se pune In vedere,câ In urma emancipârei Bulgariei, şi dupe Înţelegerea avută cu principele el, urmând a se separa dio-cesa Nicopolel şi aceasta separaţiune ne mal fiind compatibila cu reşederea In Bucureşti a numitului, care poartă titlul de «Episcop al Diocesel Nicopo-lului», i se pune alternativa sau să se mute la Nicopol, saQ să se demită din episcopalul acesta. Dar, fiind-câ dupe rânduiala catolică un episcop nu se poate demite dintr’o episcopie, fără d’a fi primit înainte o alta In loc — şi fiind câ In România nu posedă vr’un titlu episcopal — Papa ar trebui să ’i confere titlul unui episcopat odinioară e-sistent, s ad cum s’ar zice : In partibus intidelium. Un asemenea episcopat ar avea inconveniente pentru dânsul personal precum şi inconveniente pentru România care ar avea ast-fel In Bucureşti un episcop cu titlu strein ; şi câ «modul cel mal simplu de a Înlătura toate aceste inconveniente» ar fi ca guvernul român să consimţi ca sfântul scaun,se ’t dea lui, Paoli, titlu de e-piseop latin de Bucureşti — ceia-ce ar mărgini jurisdietiunea lui e-piscopala la tuli eatolicii din România si diu Dubrogea «Această «măsură ar fi cu atât mai raţională că «de la începutul episcopatului său a «subsemnat actele lui cu titlu de «Episcop catolic de Bucureşti» si «ca guvernul Roman i-a dai in-«susî acest tilluLV COREsI'O.V-«DEXTEJLEOFICIALEI..» 2) Câcon-sideraţiunea ce ar dobândi el mal mult dintr’aceasta, nu poate jicni pe nimeni căci şi in Lemberg sunt trei episcopî: unul latin altul armean şi altul rutean. 1) In rezumatul ce ’1 dau m’am silit să respectez şi forma şi spiritul redacţiuncl care '1 demnă de observat ca document de Jesuilism. 2) Vedeţi cu câtă subtilitate câlugârul 1 catolic tranşează şi chestiunea titlului de Episcop şi acea a creaţiunel unei juriş-diţil eparchiale. www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 7 FEBRUARIE Această soluţiune ar «simplifica toată chestiunea > şi dacă guvernul o admite el se face forte să dobândească de la Papa un rezultat satisfăcător. Ministrul de externe primind această stranie mijlocire, în care călugărul Paoli nu se sfieşle a declara el singur, că se serveşte de falşe cualităţi şi titluri, în loc să’î înapoiască scrisoarea şi să zică : — te rog părinte să mă scuteşti pe viitorde corespondenţeled-tale, să fii bucuros că nu to daQ pe mâna procurorului, să te înveţe că în tara a-ceasta sunt legi care nu Ingădue nimănui să’şl atribus titluri falşe pentru aşi însuşi drepturi neexistente; — ministrul de externe zic, dă curs mijlo-cirel călugărului Paoli şi cu adresa No. 11,387 o înaintează colegului săCt de la Culte care o trimite şi el Mi trop ol i-lului-Primat. Repausatul Mitropolit Calinic Mi-clescu înţelegând cursa ce i se întindea şi nevoind să ia cărbunele cu degetele lui, nu răspunde nimic mal mult timp ; dar, în fine, văzându-se mereu bombardat cu necontenite adrese, In care i să cere să se rostească numai de cât, răspunde că «el nu poate da vre-o pă-«rere Înainte de a consulta pe sf. Si-«nod şi că daca este urgenţa să se con-«voace St. Sinod în sesiune extraor-«dinară.» Văzând că lucrurile se încurcă, ministrul Cultelor înconjură pe Primat şi pe Sinod şi prin un referat, pe cât de jnept pe atâta de servil, repetând argumentele călugărului, supune afacerea Consiliului de miniştrii. Consiliul la rândul săil cu nepăsarea cu care se tratează nstazl la noi afacerile grave, dintr’o trăsură de condeid admite cererile lui Paoli. Şi inta cum s'a milrat în Rucureştl un episcop latin în persoana călugărului Paoli I... întocmai dupe cum Mon-sieur Jourdain s’a făcut gentilom şi Mamamuchi... Marele muftiu Ion Bră-tianu a rostit numai celebra conjura-ţiune (act IV scen. 13 Le Bougeois gcn-tilhomme) a lui Moliere : «MahOmota per Giourdina «Mi pregar sera e mălină. «Volcr far un Pal adina, «De Giourdina de Giourdina ; «Dar turanta e dar Scarrina, «Con galera, e brigantina «Per oefTendcr Palestina. şi totul s’a isprăvit II Indală Insăs’aQ ivit dificultăţile practice, căci daca acest Jurnal s'ar fi publicat prin Monitor, dupe cum este usul, s’ar fi ridicat furtuni despl&eute în public. S’a hotărât deci să rămâie o recunoaştere clandestina, şi s'a ascuns documentul în misterul arh vei ministeriale. Manopera e ridicolă şi nedemnă de oameni oneşti, de miniştri care se respectă. Dar comedia nu s’a isprăvit: După cea mireanâ a început îndată cea bisericească. Căci, nu târziu, s’a întrunit Sinodul, în mijlocul căruia venind Primatul, a început să se plângă de întreprinderile catolicismului. El s’a ferit însă ca de foc să divulge oficial-ment.e corespondenţa dintre dânsul şi ministrul Cultelor, ci a debitat numai frase vagi şi sgomotoase,fără scop anumit. Ministrul de Culte asista şi el la şedinţă, şi a tăcut pitic... Apoi s'a încins o adevărată furtună într'un pahar de apă, între prea sfinţiţii Sinodului ; în realitate mal toţi ştiai! nde vărul, dar s au prefăcut că nu şlid nimic şi s'aă înomolit Intr’adins In declamaţi uni inutile, arătându-şl zelul pentru Ortodoxie... Nimeni, dar nimeni nu zice Ministrului: Ce al făcut domnule?.. Cum al putut cere, fsră ştirea noastra, să se înfiinţeze aici, de Papa Romei,un Episcopat Catolic peste eparhiile noastre în contra legilor şi a canoanelor?.. 1) După multă parada de vorbe seci. ese în sfârşit părintele j Melhisedek cu un manuscris întitulat «Papismul» pe care "1 citeşte Adunării, şi găsindu-se lucru admirabil se hotărăşte să fie publicat şi respândit în ţara, ca un puternic instrument de exterminare a inamicului ereditar a bisericei de răsărit 1 Eac’aşa ! A. I). Ilollmn. BULETIN EXTERIOR RESBELUL PROBABIL Situaţiunea esterioară devine din zi în zi mal îngrijitoare. Să apropie momentul critic în care puterile mari vor 1) Consliluţia noastră a recunoscut autoritatea canoanelor şi prin urmare le-a dat putere iu lot ce se atinge de afacerile bisericei naţionale. Sa vedem, deci,’ ce spun canoanele. Canonul 2. din al II Sinod Ecumeniczice: «Episcopii so nu freacă peste episcopie, «în liisoricelo «afară din hotarele lor» — «nici să turbure biscricele...» Canonul al 8-a din al III sinod Ecumenic zice : «.............Tot aceasta să se ob- «servo şi la celc-l'alte ocârmuiii, şi la bi-«sericelc de prolutindenea în cât nimeni «dintre iubitorii de D-zefl episcop! să nu «pună mâna pe, altă eparhie rare ti a fost «mai d'inainte şi dintru începui sub aceiaşi • adică sul' predecesorii lor. Ci, şi dacă au «intrat în altă eparhie şi aO supus’o.cu «puterea, să o dea înapoi; că nici sub pre-«lexl de sfinţită lucrare să nu treacă peste «canoanele părinţilor.......Deci Sfînlul «şi Ecumenicul acesta Sinod hotărăşte că «fie-care mitropolie drepturile cuvenite, iei «din incepul si după vechiul ohiceiu re s'au «urmat sa le pa/.cuscfl iulregi si nes-«lirbile Iar dacă cine-va s’ar arăta tnlr'un «chip contraria hotărîrilor de acum , «Sântul şi Ecumenicul Sinod hotărăşte a li «aceia fura tărie.« Canonul 35 apostolic zice : «Episcopul «să nu îndrăsnească a face peste holarile «sale hirotonii în cetăţile şi satele ce nu «sunt supuse Iul; iar dacă s’ar vădi că au «făcut, fără învoirea celor ce ţin acele ce-«Lăţl şi sate sa se depună şi el şi cel ce s’au «hirotonit.» Canoanele Apostolice şi ecumenice sunt de o potrivă obligatorii pentru ambele biserici de Resftrit şi de Apus, fiind că pe atunci biserica Creştină era una pretutindeni. Ast-fel la primul Sinod ecumenic ţinut la Micea, în anul 325 aft luat parte 315 resărileni şi 5 apuseni, printre carii Viton şi Vicenliii presvitcr,împreună cu Episcopul Gordovcl, represonlând pe papa Romei Juliu; la al doilea Sinod ecum. ţinut la Conslantinopol în anul 38t a ti fost resă-ritenl i49, ear npusan unul... olc. etc. Cum a putut, dar papa se creeze nuol episcopl şi arhiepiscopi, unde esistau epis-copl şi arhipiscopl de secoll, în ţară străină,fără învoirea mitropoliţilor şi ep's-copilor locului, adică în specie a St. Sinod Român? Lăsând la o parte legile politice şi drepturile suverane ale ţării, şi privind cestia chiar numai din punctul de vedere al dreptului Canonic, acest arhiepiscopat latin este nul de drept, ear titulariuI seu con-demnal. la «depunere». Pentru ca se poată ecsista asemenea lucru sc cer doul factori esenţiali: autori-snrea politică — adică o lege a Parlamentului — şi o autorisare bisericească a SI. Sinod Român, după care Irebuc să sc facă investitura de autorităţile Române. fi puse în faţa dilemei d’a dezarma sad d'a începe resbelul. In adevăr guvernele se întrec, care mal de care, în asigurările lor de pace. Toate credite’e care se cer, toate armările şi pregătirile care să fac. sunt motivate pe neee-sitstead'a fi gata la or-ce împrejurare; dar să ştie ce valoare aii asemenea de-claraţiunl, când popoarele stau faţă în faţă, armate din cap până la picioare şi când interesele contradictorie şi chiar osiile ale Statelor ameninţă a se ciocni în toate părţile. Europa întreagă are ochii aţintiţi a-supra luptei electorale din Germania a carul rezultat va fi cunoscut în ziua de 21 Februarie. Până acum să credea că toate ameninţările şi provocările care plecau din cercurile oficioase germane, erau menite a exercita o presiune asupra alegerilor şi a obţine votul septe-i natului militar. Dar de câte-va zile să manifestăoare-care simptome, care tind a dovedi că atitudinea provocatoare a Germaniei nu este numai un pretext şi o armă electorală, dar că în realitate prinţul de Bismark priveşte resbelul între Francia şi Germania, ca o necesitate pentru a asigura marea operă a unirel Germani.! şi a consolidăreî Imperiului. Dacă aceste simptome vor lua un caracter de siguranţă şi vor începe a se traduce în fapte, atunci un conflict va fi inevitabil. O depeşe, pe care o primim astă-zl din Yiena, ne (anunţă că eventualitatea unui conflict între Germania şi Franţa este privdă ca piobabilă. Cercurile politice din Viena au începui a crede, că principele de Rismark e hotărât de a profita de preponderenţa actuală a Germaniei pentru a declara resbel Franci ei, dacă aceasta va urma a ame-minţa opera lntregel sale vieţi. Re de altă parte Gazeta Germaniei de Nord, orgauul oficios al cancelarului, declară câ pericolul unui resbel nu va putea să dispară de cât atunci, când Francia va renunţa pentru tot d’auua lapre-tenţiunile el ascunse asupra Alsaciei şi Lorenei. Aşa dar lucrurile sunt ajunse la ultima limita a polemicei prin presă. Ne putem aştepta la Începutul campaniei diplomatice care precedă resbelul. INFORMA TIUNI AfLm că, acum câlo-va zile, d. llitrovo a avut cu d. Lin Brâtianu o lungă convorbire în care ministrul rus s’a achitat de o însemnată misiune din partea guvernului seu. Se zice că a fost vorba de atitudinea pe care ar lua’o guvernul român în cazul unui conflict în Orient. * Şefii grupurilor opoziţiuneî coalizate trebuiau se se întrunească erî însă, din cauza unei indizpoziţiunî a d-lul G. Vernescu întrunirea s’a amânat pe azi. Tot azi se întruneşte, dupe cum iun anuntat deja, şi comitetul central al partidului liberal-conservator. n întrunirea opoziţiei parlamentare care fusese fixată pe alaltâerî şi a- mânată din causi întrunire" secrete de la Senat, se va ţine probabil mâine seară la d I. Marghiloman. ft Ni se scrie din Tergovţşte, că în sear;. de 1 Februarie, mal mulţi membrii importanţi al opofiţ’unel, aO avut o întrunire la Primarul oraşului, spre a pune la cale basele marei întruniri ce vor ţine în Ter-govişte Senatorii opoziţiuneî. d-nil Giani şi Lerescu. Toi din Tergovişte ni se scrie că marele patriot colectivist, Senatorul Mache Atha-nasiu, a fost contestat de călre alegătorii Col. I, din listele electorale, pe m tiv că tatăl săO Condandin Vthanasiu negustor (cupeţ) s'a bucurat de prolecţiunea Rusească până la încetarea sa din viaţă,— după cum aceasta se constată din Certificatul Legaţiunel Imperiale Ruseşti, liberat d-lul Isaia Lerescu Senator, sub No. 5 din anul curent, — şi cu toate acestea a-ccsl mare patriot colectivist, este preşedintele Consil ului judeţeaD.—stâlpul colectivităţii din judeţ, — Senator ai judeţului, şi sprijinitorul împâmAntcnirei tulu-lor ocnaşilor, după propria declaraţiune a d-lul prim-ministru I. Brătainu. Ca dovada, eată si certificatul legaţiunel imperiale ruse: «In urma cererei făcute de d. Isaia «Lerescu, legaţiunca imperială a Rusiei «în România, printr’acesta certifică cum «că în registrul acestei legaţiunîpc a-«nul 1A4ti de supuşi şi protegiaţi ruşi «cu locuinţa în Valahia se găseşte la «No. 7 al matriciduhă numele d-lul «Constantin Athanasiu comerciant » Primul Secretar, No. o. (Semnat) G, Willninow. * Cu ancheta în privinţa pretinsului scandal întâmplat la institutul de domnişoare Manliu, este însărcinat d. Viţii, inspector al ministerului instrucţiune! publice. Ancheta -lecţionar de asemenea scule, s i fi lăsat alt cui-va grija d’a debarasa pe d. Filitis de densul. IC . , irnnnrinr ■■ 11 co4ă mai scump de cât credea ţe bietul coeonu Mihalaki tîrgul făcut cu d Ion Brâtianu : pîna şi d Radu Mihai se crede în drept se’l dojenească. Unul din amicii noştrii a asistat eri, dupe discuţia asupra creditului de 30 milioane, la un adevărat zarrac ce’î a trasd. Radu Mihai. «Noi chieltuim bani ca să te lău-«dăm până şi în «trăinătate, —a zis «generalul, —şi d-ta ne laşi tocmai «când avem trebuinţă de d ta » A uitat coeonu Mihai *ki că cine se amestecă în tărîţe îl mânîncâ.... colectivişti'. IC Revista Zeflemele se va jura astă zi Vi neri pentru a doua oară şi Duminică pentru a treia. CRONICA TEATRALA ZEFLEMELE Ert a fost prima representaţie a revistei politice şi umoristice «Zeflemele» de d-nil I. Negruzzi şi D. R. Rosetti. Succesul a Întrecut toate aşteptările. Cu toate sgomotele reşpândite de unii răti voitori, că reprezentaţia nu va fi dală, ca locurile sunt toate vândute, că va fi scandal, ele., sala a fost plină de un public ales care a râs, a petrecut si a aplaudat din resputerl. Cum să nu râză şi să nu aplaude cine-va o satiră plină de spirit, de si-tuaţiuni comice, care se raportă la fapte petrecute sub ochii noştrii ta j cursul unul an atât de bogat în eveni-mente ? Nu e o singură şcenă care să nu ţ conţie lucruri pline de haz şi de a pro- l pos. Cupletele sunt excelente ca for- I mă şi ca fond; unele trăsături de spirit I sunt atât de potrivite în cât vor deveni | populare. Se înţelege câ revista u | plină de aluziuni politice de tot felul, I dar ele sunt cuviincioase şi nicăerl satira nu trece peste marginele permise pe şcenă. Publicul a subliniat prin aplauzele sale mal ales şcenă cu biletele de vot, acea cu umbrele ministeriale, cupletele f cataramei, ale ţaţei Naftalinei şi dulapul nrsterios. Sunt părţi ale revistei din care s’ar putea face comedii hazlii, atât de bine reuşite sunte unele tipuri, ca acele a călătorului ultra-naţional, a Iul Axemef, a Rifcel Toboşereasel & cetăţeanului indignat. Chiar şirul acţiune! e alcătuit cu dibăcie , lucru ce e greu în genul revistei. Dovada cea mal pipăita că piesa este reuşită a fost dată prin faptul că, cu ‘ toate greutăţile unei puneri în scenă cu o trupă improvizată, cu decoruri de ocaziune, pe o scenă mică ca aceea a teatrului Dacia, efectul produs a fost mare. Mai multe bucăţi au fost bisate şi. în unele locuri, aplauzele nu voeau s£ sftrşi ască. Aşi fi nedrept, dacă n'aşl recunoaşte ci unii din interpreţi aii fost destul de, bine în rolurile lor. Am observat mai ales pe doamnele Neuwirth şi Moro. Prima a fost foarte bine ca Ilifca Tobo-şereasă. In scena cărţilor de joc mustea nu e potrivită cu cuvintele. U-na FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (27) AI.EXIS ltOUVIER EEMEA MORTULUI PRIMA PARTE (Urmare) XI. Scrisorile lasale «le IMerre l>a-venne. — Are averea lata său... — Nu, Genevieva, ea nu’t ajunge... Să nu mai vorbim de nenorocirea întâmplată ; nu poţt la vîrsta ta să rămâi văiuvă... Amorul ce fam avut penlru tine e a :elaş şi astâ-zi, cu toate cele ce s’au pi-trecut între noi de la catastrofă... Dar şlifi că durerea, starea nervoasă In care eşti te face să vorbeşti ast fel... Genevievo vel fi femeia mea. Tânăra văduvă să înfioră ; era revol- • lată în sine când auzea de planurile lui Fernand In timp ce corpul Iul Pi-erre nu să răcise bine Încă; şi flind-că nu putea încă să se rezvrăteascâ contra lui, flind-că el o stăpânea, zise puteai atât : — O ! pedeapsa ! De şi rostise foarte Încet acest cuveni, Fernand îl auzi şi reluă cu un ton aspru : — Apoi astăzi, Genevievo, nu mal poţi face alt-fel... nu vel fi a nimănui de cât a mea. Această frază fu zisă ast-fel în cât făcu pe Genevieva să ridice ochii; privirea sa să ciocni cu aceia a lui Fer-nand... ea ş’o plecă îndată şi nişte lacrimi mart curseră pe obrajii săi. Până la strada Payenne, ciudaţii amanţi nu mai preschimbară nici un cuvânt; când ajunseră, începuse să plouă. Intrarea ior lu casa mortului fu sinistră; pe când să suia pescări, nenorocita femeie slăbi şi Fernand fu nevoit s’o sprijinească. Lacrimile o înăbuşeaţi, jalea o îneca. Şi casa era spâimântătoare în tace -rea de moarte care o umplea; gâlgâ-irea apel afară, şuerâturele vântului în odăile deşerte a căror uşi stail deschise... şi mirosul pătrunzător ce ese din lemnul sicriurilnr, răspândit în aer.., toate acestea ’ţi înghiţeau măduva oaselor, Ajungând în antret Genevieva să smulse din braţele lui Fernand care o susţinea, şi căzând în genuchi, să tlrî până la uşa odăei bărbatului şefi ; apoi svârcolindu-se de durere în vestmintele ei cernite, frângându-şi inâinele, plângâud, gemând, strigă : — Doamne, ., iartă mă, iartă-mă I... Pierre de acolo de sus, iartă mei A! sunt o ticăloasă !... Fernand, nerăbdător, o ridică şi o puse pe un fotoliu, zicându I răstit : — Destul cu atâta slăbiciune, trebue să avem şi puţină judecata... Genevieva era copilărească: li fu frică şi căuta să se epreascâ de a plânge ca să n'o mal audă Fernand. Acesta a-prinse o lampă, şi luând scrisoarea pe care o văzuse dimineaţa, zise : — Genevievo... Aide, fii cuminte şi ascultă... Eată o scrisoare pe care a lăsat’o Pierre şi care are ca inscripţiune : «Femeie! mele Genevieva, «să o deschidă când corpul meii va fi în mormânt.» Tânăra femeie, stăpânindu-şî emoţi-unea, ridică capul pentru ca să asculte. Fernand rupse pecetea şi citi : «Genevievel, «Erai nenorocită şi fără familie, le am făcut iubită şi bogată ; te iubiam... m'al înşelat I... Fii blestemată I... «Mor prin tine şi pentru tine. dar dupe ce am dispus de toată averea mea... Iţi las drept moştenire sărăcia... şi părăsirea... Fii blestemată !... «Femeie ingrată, soţie nedemnă, nu mai al dreptul de a fi mamă... Te las cu amantul tăvi... Fii blestemată !... «Pierre D aven ne» Genevieva dădu un ţipăt şi căzu In genuchi, cu capul Intre mâinL rezemat de fotoliu, sdrobita de acest blestem postum. Fernand devenise palid găsind o altă scrisoare care era pe numele lui, o deschise şi citi ; «Sunt convins că vel fi împreună cu complicia ta, la întoarcerea de la cimitir, ca să împărţi cu ea moştenirea mea... «Iţi las ca moştenire falimentul I... «Mişelule! fii blestemat!» Feruand îş trecu de mal multe ori mâna pe frunte neputend să creadă cea ce citise... Apoi îmhărbătându-se şi revenind la partea practică a scopului ce urmăria, să apucă să caute prin mobile. Mobilele, atât de bine închise dimineaţa, erau acum deschise. Puse mâna pe portofoliul lui Pierre în care găsi borderourile agentului de schimb care lich'duse valorile... Era adevărat, casa de bani era deşartă, nu mal rămânea decât mobilele care venzîndu-le abea să puteau plăti micile datorii de ale gospodăriei... Stătu un moment tăcut; zimbi lutr’un mod ciudat, apoi, privirea sa căzînd asupra Genevievel cufundată în desperarea eî, zise încet dând din cap. — Din fericire nu suntem însuraţi... Apoi, stingând umărul văduvei şi pregâtindu-se a uşi, adause cu un aer cinic: — Genevievo, adio 1 Genevieva nu se mişcă, urmînd a plânge... Atunci el/ — Adio, Doamna mea ! Eşti liberă. Şi eşi. Nenorocita femeie nu făcu nici o mişcare ; dar ultimul cuvânt al mise-rabilului fu ca o mîngîere în durerea el, Era liberă; acea remuşcare veţui- toare, acea ruşine vecinică nu vor fi1 lănţuite de viaţa sa... Femeiavinovati dar pocăita acum, se hotârlse să res cumpere trecutul prin o viaţă fâri pată. Să afia singură în odaia mortuari desbarată pentru tot d’a-una de tici losul care fusese causa nenorocire: sale. Să tlrî nînă la pat şi sărută cearşaful pe care stătuse Întins bărbaţii el... Apoi, îngrozita de această tăcere înăbuşită de acea atmosferă In can moartea se simţea încă, luă lampa ş să îndreptă spre sanctuarul sftnl c< unde trebuia să'i vie iertarea : oda« fiicei sale... Era dar să găsească nişte buze car li vor şterge lacrimile, desmerdărî cw ’i vor mângâia inima, un zîmbel car o va face să’şl uite greşeala !... Intră şi înainta încetişor spre pat Patul era gol! Săuită împrejurul el mirată... chem* nimeni nu’i răspunse... casa era part sită... chema din nou. Nimic ! ascut şi nu auzi de cât ploaia care batea t geamuri şi în arbori, şi apa care gî gâia In sghiaburl... Era singurii Singură I Dar Jeana ei! De odată îşi aminti frasa din sc soarea bărbatului său ; «Femeie ingrată, soţie nedemni,f mal dreptul de a fi mamă». (Va urm» www.dacorornanica.ro EPOCA - 7 FEBRUARIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA"' I ini”iu « OOO de fol ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani AnunciurI şi reclame pe pagina IU linia 2 lei. Moro a fost aplaudată !n cupletele Ţaţei Naftalinei. Printre bărbaţi mi’au plăcut mal ales d-nil Marinescu, Leonţeanu, Moro şi Leontescu. D-nul Marinescu e un artist de merit şi aş voi s’l văd jucănd tn comedie ; el a susţinut foarte bine rolul Iul Axenief de la început până la sflrşit. D-nul Moro e cam rece şi monoton în mişcări, dar are o voce plăcuta şi o Înfăţişare potrivită pentru scenă. U niî Leonţeanu şi Leontescu aQ a-vut părţi escelente, In care aQ ştiut să facă se reease inlenţiunile şi aluziunele autorilor, cu destul talent. Muzica e tn general bine aleasă din operete şi arii cunoscute. Pe ici pe colo răsare şi câte o melodie originală ca In cupletele Umbrelor şi ale Ţaţei Naf-talinel. Ca observaţiuni aş voi să adaug cft sunt unele Pepeliţiuni care ar trebui evitate, şi aş dori ca Domnul de la parter să no mai inlervie. Acest truc este mat şi nu slujeşte tn nimic la mersul acţiune!, nici la sublini&rea a-luziunelor. In general să poate zice că «Zeflemelele» aQ reuşit pe deplin. Eşind de la spectacol zice. m unul amic care petrecuse ca mine : EQ crtd că «Zeflemelele» au întrecut «Nazal». El Îmi răspunse : «Aşa e 1 Dar nu e numai meritul autorului, ci şi a guvernului care, In anul acesta, a fost mai caragtiioz de cât a -nul trecut » Iată dar că şi colectivitatea e buna la ceva. Ea ne-a dat ooaziunea să rt-dem a seara cum n'am rls de mult. Cuvântul lulRochefort In«Lanterna»88: Ce n'est pas moi (/ui ai de l’esprit,c'est le gouvernemenl 1 Respinge imputarea, că a voit să batjocorească magistratura când a zis, că cutare avocat are urechea cutărel Curţi, şi termină zicând că dacă S-matul crede una ca aceasta nu ’l remâne de cât a se retrage. D. Giani.în replică sa dedară că admite îndreptarea dată de primul ministru cuvintelor sale ietru cât priveşte pe unii ju- I risconsulţl talentaţi, dar d. Brâliânu a zis că pe lângă avocaţii cel mari mal sunt şi alţi 20-30 pe de lături care se silesc a influenţa tn toate chipurile.. Primul-mlnistru, întrerupând cu vioiciune, reîncepe discursul săCi, atribuind scăparea acelor cuvinte întreruperilor o-poziţiel tn Camerfi, dar repetă că n'a voit să atingă magistratura.... D. Olani declară căjar li dorit caprimul ministru să 'şl fi revizuit discursul când la pronunţat tn Cameră şi ast-fel n'ar (1 ' dat naştere la interpelări ce 1 displac... D. Mâr/.eseu Remâne dar, să invităm prinlr'o moţiune pe primul ministru să şl revisuiască pe viitor cuvintele !.... (ilaritate). D. Olani terminând 'şl menţine obser-vaţiunile ce a făcui şi moţiunea ce a depus. D. Stătescu ministru justiţiei, arată părerea sa de ren că fiind ocupat aiurea, nu poate vorbi, dar va reveni cât mal curând asupra acestui subiect. Moţiunea d-lul Giani pusă la vot cade. U. \ncu depune proiectul de lege de 30,1HK),000 pentru armare. Se cere urgenţă. D. Mârzescu cere să se respecte regulamentul. Prinţul Ghika preşedinte, pune la vot urgenţa care se admite. Senatul trece In secţiuut unite. rilor felul argumentSrel şi găseşte că preşedintele e prea riguros.... Priniut Ghika pune Senatului cestia de Încredere !... Primul ministru, flind-eft s'a făcut făcut vorba de duşmani ţine a declara că azi nu poate fi vorba de cât de un duşman eventual care ne ar ataca In viitor. Dacă este nevoe de acest cr.dit, apoi aceasta nise impune prin înarmările generale. D altminterl declară solemn, că nu e vorba acum nici de Încredere nici de neîncredere, că guvernul va fi nevoit a se adresa parlamentului mal înainte da se mi;ca tn vr'a direcţiune. Proiectul de lege se pune la vot prin apel nominal. Primul ministru se opune apelului nominal 1.. D. Mârzescu declară că minoritatea are curagiul opiniunei sale, deci insistă pentru apelul nominal. Senatul consultat admite apelul nominal. AQ votat pentru 70 Senatori, contra d-nil C. Boerescu, D. Brâtianu, Cliintescu şi Mârzescu. S’aQ abţinut d-nil D. Giani şi Colescu. Şedinţa se ridică la ora 6. Adinterlm. CAMERA Şedinţa de la ti^Februarie 1887 CORPII RILEJLEGIUITO A RE SENATUL Şedinţa de la 6 Februarie 1887 Şedinţa se deschide la orele 2 sub preşedinţia prinţului D. Ghika. D. general Al. Angelescu, ministrul de rasbel, dă citire proectulul de lege votat de Cameră, pentru Înfiinţarea unul regiment de Călăraşi şi a două regimente de Dorobanţi In Dobrogea. D. l>im. Giani tşl desvoilâ interpelarea asupra creditulnl votat tn Cameră pentru plata a doi avocaţi speciali al statului, tnlr’o anume afacere. Oratorul declară, că nu voeşte a trece de un interpelator invierşunat şi n’ar ii lacul această interpelare, dacă cu ocazia votârel de Cameră a creditului cerul de guvern pentru aceasta, primul ministru n'ar fi făcut nişte grave declaraţiunl asupra capacităţel advocaţilor statului şi ne-suflcienţel apărărel proceselor statului, In căleşte necesar a se contrabalsnţa influenţa ce cserciteazft avocaţii asupra magistraţilor !... Insinuare gravă adusă magistraţilor, contra căreia se ridică inter-pelantele şi cere explicări şefului guvernului. Cu atât mal mult, cu cât un advocat mare aflat azi ]£ guvern, a tranşat un proces ce susţinea prinlr'o anume lege pe care a cerut'o parlamentului, procedure pe care un alt membru al cabinetului, atunci simplu deputat, a Infierat'o ca o pata neagra pe drapelul partidu’ul liberal. D. Giani stabileşte, că dupe declaraţiile primului ministru rămâne constatat, că advocaţii şi şoptele altor persoane influente, determină justiţia In ţară, importând a se şti de când şeful guvernului a făcut această tristă constatare şi ce are de gând a face pentru îndreptarea răului. De unde reese, că reforma magistratu-rel se impune mal mult de cât or-când ; şi atunci întreabă pe primul ministru, de ce a lăsat în părăsire proiectele de legi elaborate la 1881 de o anume comisiune legislativă? Terminând d. Giani, propune o moţiune prin care se invită guvernul a aduce fără întârziere, tn deliberarea corpurilor legiuitoare, legea org&uicâ cere să asigure ndependtnţa magistraturel. D. I. C. Uratianu, declară că In cuvintele ce i se atribue nu a voit să facă nici o insinuare In contra magistraturel a câ- iel reformă este la ordina zilei de 1/2 veac |i In aile ţări mari. Şedinţa se redeschide la 4 ore. D. general G. Angclesea, citeşte un scurt raport al comitetului delegaţilor pentru creditul dc 30 milioane. D. Mârzeacn, declară ca şi altă dată, că credinţa sa este, că In faţa duşmanului, ţara aceasta nu va mal avea partide politice. Dc vreme ce primul ministru, preşedintele Senaluiul şi preşedintele Camerei aQ făcut apel la înfrăţirea Lutulor în faţa primejdiei ce ameninţa ţara, întreabă pentru ce nu dă dovadă de abnegaţia ce o cere opoziţiei, chemind’o a-lâturl la guvern pentru ca cu toţii sădea piept duşmanului!... Dar guvernul nare curagiul faptelor sale, de vreme ce nu el prezintă proiectul. ci u tăcut să pornească din iniţiativă parlamentară. Tot ast-fel a procedat tn cestia Evreilor, când n’a îndrăznit să prezinte o soluţiune a sa proprie, făcând şi atunci apoi ia înfrăţire. Creditul ce se dă guvernului este un vot de încredere ce cabinetul urmăreşte a obţine de la ţara întreagă, şi datoria opoziţiei este a nu vota acest proiect dc vreme ce n’are încredere tn guvern, care chiar prin procedeul în cestia aceasta dovedeşte, că apelul săQ la înfrăţirea partidelor nu e sincer. Dar proiectul nu este admisibil nici din pricina latitudiucl nepomenite ce lasă guvernului, de a emite renta şi a întrebuinţa creditul cum va crede de cuviinţă. Apoi Camerele actuale, care sunt a-proape desfirşitul carierei lor legislative, fostau alese tn timp de pace pentru ca să dea ţărel legi ordinare ? N'ar fi oare conform simţiminteior de înfrăţire ca guvernul să se înfăţişeze înaintea ţărel,caro prin nuoi alegeri să şi dea părerea ? Această cu atât mal mult cuvânt, cu cât guvernul acesta a făcut deja un resboiO, din care de şi am fost biruitori ţara a eşit ştirbită !.... (Primul ministru inlrerupo într’uua....) Oratorul cere ca guvernul să dea explicaţii asupra situaţiei dacă voeşte să facă cu putinţă reprezentanţilor ţărel a controla gestiunea politică a cabinetului,pentru ca să se pronunţe în cunoştinţă de cauză şi declară terminând că nu poate vota proiectul tocmai din pricina formei neobiciuuife Iu care să prezintă. D. Aurelîau, găseşte inoportună cererea de explicaţii ce se face guvernului, destul e că nori groşi învâlue orizontu politic pentru ca să justiiice luarea măsurilor de asigurare. Cea lallâcesliune nu o crede realizabilă chiar daca ar voi primul ministru să modifice în asemenea sens cabinetul. De asemenea nu crede, că se poate face vinovat guvernul pentru că a lăsat ca proiectul să vie din iniţiativa parlamentară. Din potrivă, se felicită că proiectul a pornit din iniţiativa unul Deputat. D. Au-relian crede, că proiectul este menit a asigura ţărel mijloace de apărare independent de guvernul, ce se află saQ ar veni la putere, de unde, îngrijirile asupra formei şi latitudine! ce se dă guvernului, nu pot li întemeiate. D. Aureliansftreşeşte,făcând o călduroasă apologie primului ministru şi roagă Senatul a nu mal prelungi şedinţa ci a păşi fără grijă la vot. Discuţia se închide. D I>. Giani arată, că este tiresc lucru că minoritatea &*re nu e reprezintatâ în guvern să fie datoare acere explicaţii.. 1‘rintul Giiik a întrerupe sub cuvânt, că oratorul nu « ju chestie, vorbind aşa pe articole...... D. Giani lămuriri guvernului... Pre»ezjinteie întrerupe din notb... l’r.n'^ul siui-d/a in cestie de regula-metitj.^rede că nu se poate impune orato- D Agarici presideazâ fiind presenţl 115 deputaţi. Se dăcjtire resumatulul şedinţei precedente. D. Paladi. Erl s'a discutai şi votai din iniţiativă parlamentară creditul de 30 milioane. Mă tnscrisesem şi la discuţia generală şi la articolul 1. La articolul l am cedat cuvtntul d-lul Carp, rămăind să vorbesc la art. 2 precum şi d. Giuvara. S’a închis însă discuţiunea într’o tnvâl-mâşală. Şi atunci când credeam că voi avea cuvtntul la ari. 2, şi d. Giuvara care era incris îmt şi cedase cuvtntul, văd că o serie de deputaţi năvălesc la vot, scamotân du-sc discuţia art. 2. Nu s'a mai pomenit asemenea lucru. Un deputat fiind înscris, Preşedintele poate să nu '1 dea cuvtntul şi să declare discuţia Închisă ? Voci Poate. (Sgomot—protestări). I). Palmii D. Preşedinte a suprimat ieri dreptul discut, unei, şi iu ce împrejurare! Atunci când era vorba dc credit pentru rezbel. Suprimarea diacuţiunel însemnează suprimarea protes ţârei ţărel contra politicei aventuroase a guvernului. D. Cainplueanu declară că nu a fost nimic preconceput tn causă. Guvernul e destul de tare, majoritatea e destul de credincioasă pentrua nu căuta să obţie un vot de încredere pe cale piezişe. După ce a vorbit ieri d. N. Ionescu, d. Carp şid. Kogâlniceanu puţin mal râmtnea de spus d-lul Paladi şi celor-l’alţl membrii din minoritate. (Aplause—sgomot) Mărturiseşle că erl era un tumult indescriptibil în Cameră şi nu mal era posibil să prcsidezl căci în emiciclul adunârel era altă presidenţie factioasâ condusă de d. Nicorescu. (Sgomot,—vil protestaţiunl). Preşedintele tn zadar caută a restabili liniştea. Majoritatea cere Includerea discuţiei. D. Cozidini, contra închidere!. Regreta că d. Câmpineanu a fost debordat de en-lusiasmul majorităţeî (aplause) şi n’a fost tn stare să pue în discuţie art. 2. (Sgomot, aplause). Protestează contra unei asemenea procedări (aplau.e din stânga, sgomot în dreapta). Incidentul se închide. D. Diseseu, declară că adânc mişcat de votul de erl, la care din Împrejurări n’a putut lua parte, voeşte a se asocia la acel vot. (Aplause colectiviste). D. Dimltrereu, reînoeşte biuroulul cererea sa In privinţa dosarului cumpărărel Naftalinei. Asemerea cere a se explica guvernul a-supra Intrebuinţârel venitului de l/20/o al porturilor noastre, căci are de gând se anunţe o interpelare asupra acestui subiect. D. Caton Lee a, pentru ultima oară reînoeşte cererea dosarului relativ la exproprierea mal multor case de la CismegiQ, pentru construirea unei g&re centrale. Dacă guvernul nu vrea să dea acel dosar, să o spue curat ca să se ştie. D. Xacu, răspnnde că sunt mal multe dosare relalive la aceste exproprieri, că ele sunt respândite, şi că se ocupă ministerul ca se Ie adune. D. Caton Lee*. Se vă spui eu unde se află dosarele. Ele sunt la cancelaria, direcţiei drumurilor de fler linia Bucure^il-Fe-teştl. D-sa adaogă şi numele stradeişl numărul casei unde se află. D. IVacu. Atunci dacă at văzut dosarul, de ce’l mal ceri ? D. Catou Lei a. Vreau se ’i am aci, când voi desvolta interpelarea; căci am de citit acte dintr’ânsul. Ministru f'ăgâdueşte că dosarul se va trimite. » pieri permanent în apropierea localurilor. D Mln'stro Xacu respunde că recunoaşte primejdia, dar nu are undetnfiinţa acel poit de pompieri. D’almintrelea la teatru există deja un post de pompieri. D. A lonesou e de părere că minisle-riile şi ţoale administraţiile publice ar putea lua de la sine măsuri pentru orga-nisarea serviciului de cxlincţiune a incendiului, care ar isbucni tn acele localuri, pînâ ar veni ajutoarele mal complecte. Discuţia se Închide. La ordinea zilei discuţia proiectului de lege comunală. D. Radu Ieşea obiectează că discuţia acestui proiect s'a amânat d atâtea ori pentru cuvântul că trebue să fie faţă ministrul Preşedinte şi de Interne. D. Radu Xlihnl declară că e gata a primi ori ce altă discuţie daca Camera va găsi de cuviinţă a modifica ordinazilel. D. Nicorescu roagă Camera să nu discute azi legea comunală. Ar fi a surprinde Camera. Erl nu ştia nimeni că această lege va veni azi tn discuţie; ast-fel că nimeni nu s’a putut pregăti aducându-şl notiţele, şi legea nu s ar putea discuta în cunoştinţa de causă. Propune ca să se fixeze ziua dc Luni pentru a începe discuţia acestei legi şi să se urmeze cu această lege tn mod neîntrerupt pînă se va termina. Amânarea se admite, pentru că Luni, d. prim ministim va fi şi d-sa Taţâ. La 2 ore 1/2 *dinţa publică se ridică. DD. Deputaţi trec tn secţii. Un spectator D. Paladi, are cuvântul pentru a des-volla interpelarea sa relalivâ la serviciul pompierilor cu ocazia ultimului incendiu de la Parchetul Curţei. Interpelatorul arată marea primejdiăla care sunt expuse Curţile şi tribunalele în cas de incendiu* Propune lafiinţatţăa umil post de pom- Prin cercurile guvernamentale se vorbeşte de o nota de cea mai mare gravitate primită de d. Hitrovo din Pelersburg şi comunicată d lui Ion Brătianu. Prin această notă se zice că M. S. Împăratul Rusiei iartă pe Serbia şi Bulgaria pentru ingratitudinea lor t'aţă cu Rusia, considerând pe aceste ţeri ca nişte copil resfaţaţî; dar că nici odată nu va erta pe România când ar avea o atitudine care s’ar depărta de cea mai strictă neutralitate. Guvernul rusesc nu admilişg măcar o neutralitate armată, ci vro-eşte o neutralitate desarmatâ, şi cere imediat desarmarea. Aceasta ştire am atlat’o de la mai mulţi membrii chiar ai majorităţii parlamentare. Ni se spune chiar că însuşi d. Brâtianu ar (i declarat faţă cu mai mulţi membrii din parlament, că a primit comunicaţie despre o asemenea nota. Prin unele cercuri nu se dă nici un crezâment aceste! ştiri care e privită ca o manoperă din partea guvernului spre a obţine creditul de 30 milioane şi a ademeni o parte din oposiţie. • In secţiunile Senatului nu s’a urmat nici o discuţiune asupra creditului de 30 milioane. In 5 minute toate secţiunile se a-dunnseră, examinaseră legea, o primiseră şi ’şî numiseră delegaţii. Numai în secţiunea a 2-a d. Dim. Brâtianu a luatcuvîntul protestând contra modului neregulat cum s’a întrunit acea secţiune şi cu toate că acea secţiune îşi alesese deja delegatul, discuţiunea a reînceput recu noseându se ast-fel temeiul protes tatiunei d-luî D Brâtianu. $ In şedinţa de azi dimineaţă a Con siliuluî miniştrilor d. Eug. Stătescu a aretat din nou dorinţa d’a se retrage din Cabinet, invocând earâşî pretextul perderilor ce suferă prin interuperea prelungită a exerciţiului profesiune! sale de avocat. D. Ion Brâtianu înse a declarat că cu nici un chip nu i va primi demisiu-nea şi că dacă va persista se se retragă se retrage şi densul. Deci d. Stătescu va re mânea. D. Caton Leca va adresa, în primele zile ale septâmânei viitoare, o interpelare guvernului, privitor la exproprierile făcute pentru clădirea gârei centrale. lată moţiunea propusă de d. Giani în şedinţa de azi a Senatului: Moţiune de ordine de zi Senatul, Ascultând pe interpelator precum şi răspunsul guvernului ; şi regre tând declaraţiunile făcute de către primul ministru in şedinţa Camerei legiuitoare de la 15 Ianuarie la a-dresa magistraturel cu ooaziunea creditului de 8,000 fr. pentru plata a doi avocaţi suplimentari ai Sta lulu', Invită pe guvern ca fără întârziere se aducă dinaintea Corpurilor Legiuitoare legea organică prin care se asigure deplina independenţă a putere! judecătoreşti. t). Giani. D. N. Fleva speri se poată merge Marţ! la Cameră. D-sa va adresa două interpelaţii guvernului : una ministrului justiţii şi alta ministrului lucrărilor publice Principele Dim. Ghika care se aşteaptă, ca cu ocaziunea cercetărci în şedinţă publică a bugetului Eforiei spitalelor, să auză multe adevăruri neplăcute, a cerut şi dobîndit de la d. loan Brâtianu fâgâduiala că va lua cuvîntul în discuţiunea acelui buget. • D loan Câmpineanu, primarul Capitalei a fost primit azi de M. S. Regele căruia a supus proiectele diferitelor tuerâri ce Comuna este ho-tarîtâ sâintreprinzâ. • Disearâ la d. Eug. Stătescu sindrofie mal numeroasă decât de ordinar : au fost invit&ţ- şi vr’o 20 de Deputaţi şi câţi-va Senatori cari nu fac parte dintre obicinuiţii caseL Erl pe la orele 4 dupe amiază în strada Gabroveni, un vânzător do ziare anume Mihalache Bârbulescu s’a plâns că a fost maltratat de un Foni Chibritaru cârciumar din str. Văcăreşti No 144, care ’i-a rupt toate esemplarele ce a\ea din ziarul nostru. Faptul s'a petrecut în mijlocul stradei şi în fata mai multor comercianţi care se găseau în faţa cafenelei de la Hotel Gabroveni. • D. loan Brătianu spunea azi la Senat că va pleca la Florica mâine dimineaţă cu trenul ordinar ; d sa a angajat chiar pe d. Piersiceanu Prefectul de Uoijiu care ’i cerea o întreţinere să plece cu acelaşi tren pentru a putea vorbi pe drum. E probabil dar că primul Ministru va pleca disearâ sau mâine peste zi cu un tren special. Circulatiunea este restabilită pe toate liniile căilor noastre ferate. ULTIMA ORA AGENŢI A IIA VAS Berlin, 18 Februarie.—«Gazeta Germaniei de Nord» comunică că prinţul de Bismarck ar fi declarat că este inoportun ca împăratul să adreseze acum un mesagiu alegătorilor, dar că se va propune adoptarea acestei măsuri, dacă din cauza reului rezultat al alegerilor, ar deveni necesară o nouă disolvare. Strasburg, 18 Februarie. — Per-chiziţinnile domiciliare continuă în mai multe oraşe ale Aisaciei şi Lorenei. Numărul persoanelor compromise sau arestate e considerabil. Paris, 18 Februarie. — După o depeşă venită din Moscova prinţul de Bismarck ar fii bănuit că voeşte să se servească de prinţul de Battenberg pentru a angaja Rusia într'o luptă contra unei coaliţiuni făcută de el însuşi. Aceiaşi depeşă adaogă că cesliunea bulgărească devine un detaliu tn situa-ţiunea generală şi că Rusia nu p'crate accepta egemonia germană care ar re-sulta din înfrângerea Franciel într’o luptă contra imperiului german. Londra, 18 Februarie. — «Times» întrevede că resbelul poate isbucni dintr’un moment într’altul. AGENŢIA LIBERA Berlin, 18 Februarie. — «Kreuzzei-tung» priveşte ca serioase ştirile despre neînţelegerile ce se zice că ar exista între d. de Giers şi d. Kalkolî. Ziarul berlinez crede că desmintirile oficioase ce vin din Pelersburg sunt fără valoare de oare ce ele sunt date chiar de d. de Giers. Coustantlnopole, 18 Februarie. — Se asigură câ ambasada franceză a sfătuit în mod confidenţial pe Delegaţii Bulgari d'a se arăta mai concilianţi în negociările lor cu Poarta şi cu d. Zan-kolf, căci, altmintrelea, se apropie din ce în ce mai mult pericolul unei ocupa-ţiunl ruseşti cu consimţimântul puterilor amice ale Rusiei. Solia, 18 Februarie.— A sosit ştirea câ d. Zankoff pleacă în Rusia. Paris, 18 Februarie. — Aici se priveşte pozitiunea d-lut de Giers ca foarte mult sdruncinată de opotlţiunea ce ’i face d. Katkoff. Madrid, 18 Februarie. — D. Salme-ron ’şl va da mâine demisiunea sa de deputat. Yicna, 18 Februarie. — Delegaţiu-nile vor fi convocate pentru zioâ de 1 Marte, precum v'am telegrafist la 14 Februarie. Madrid, 18 Februarie.— D. Castelar a făcut erl, în culoarele Camerei, o a-pologie entusiastă a Franţei, care, cu toate provocările, dă probele cele mai vădite de prudenţă, de moderatiune şi de patriotism. Berlin, 18 Februarie. — E cu lotul neesact ca Landwehrul german trebue se fie convocat In luna lui Aprilie. NUVELE FINANCIARE Agiul a ajuns la 19.10. Argintul se găseşte cu mare a nevoie ţa în plată, nc aşteptăm a vedea tn curând o primă şi la argint. Băncile a căzut la 050, Dadele 240. Construcţiile cu toate clădirile votate cad continuO.iAzI a închis la 120—I2i. —x— Viena aduce napoleonul 10.145. Cele 1 alte valori pu(in mal ameliorate. www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 7 FEBRUARIE RSHH CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 6 Februariel887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 5 0/0 » română perpetuă. 90 91 6 0/0 Oblig, de Stat Rur. conv.) 84 85 Impr. cu prime Bucur. Gei 20' 32 35 7 0/0 Impr. Munic. Emis. lăsă 711/2 721/2 10 lei Oblig.Casel pens.il. 3u0 200 210 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 7 0/0 » » » 79 80 5 0/0 » » » 96 97 6 0/0 * rurale » 84 85 5 0/0 » » » 98 99 Aur contra Argint sau bilet?. 18T/2 190/0 DE VENZARE SI DE Alt EXDAT MOŞIA GRIMH Districtul lalomitza Porprielatea moştenitorilor B. BOERESCU Ase adresa li Str. Pensionat, Bucureşti lir \TV71BC Doua perechi casse In Bucu-IIL ILl/. llll, rescî, cartier contrai, pe o intindore de 2000 şi mal bine m. p. in cari se coprind, clădirile, gradina, florărie, hai, etc. Peste 40 saloane şi camere afara de cdlinia, grajd, şopron. 4 pimniţi instalaţie de apa, iluminaţie cu gaz, sonerie electrica etc. Pentru plata se fac înlesniri prin buna intelegere. Informatiuni la Administraţia acestui Ziar. AV I S LA BRICIUL LUI NAPOLEON SALON SPECIAL DE TUNS. RAS'SI FRESAT Acest salon este aranjai cu totul din noO şi foarte elegant. N. B. face abonamente a la carte cu patru i lei o carte cu 12 cupoane tot de odată vă recomand şi un mare asortiment de parfumerie, pudră Velatine, Gearmandrie, pastă, apă de lubin veritabile etc. etc. Sper că onor. public şi onor. mei clienţi mă vor onora cu prezenţa d-lor. Cu perfectă stimă St. lorgru 1 ostandineseu No. Ui, Cal. Vie. No. Ui. vis-d-vis de ministeru ftnancelor si domenie DE VENZARE Locul din strada Mântuleasa No. 30. A se adresa la Domnul I. SOCOLESCU ARHITECT No. 12 bis. Strada Domniţa. No. 12 bis. III1 VftVf ARI? Casele din Strada l)ll V L.IlAIiL Lucacl 45, făcând colţ cu Strada Remus, compuse din 4 odăi şi antre, odae de servitori, sofra-gerie şi bucâtrie; pimniţă mare zidită, curte cu pomi roditori. — Pentru preţ a se adresa la proprietară In aceste case. In Paris : U BL ICITATEA ZIARULUI „EPOCA" N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 ANUNCIURUE DIN RCMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMISTRATIA ZIARULUI ia AGENCF .AVAS, place de la bourse, No. 8. - AGENCE LIBRE : rue Notre Devine des Victoires Nr. 50 (Place de la Bourse) pentru Paris , Francia , Germania, Austro - Ungaria , gltalia si Marea Britanie. iisbf--: S>'. „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata de inventatorul d-nul ft*rof. Meidinger peutru Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lănga Banca României Subele acestei fabrici sunt premiate cu cele d'iutâiu premiuri: Vieua i îll, Husei 4H77, Paris t»77, Secl.sha.iH 177h, Wels 487H, 1878, Vieua 188U, Eger 18 84 si st 1881 ? Aceste sobe sunt Întrebuinţate în Bucureşti in mai mult de 20UU case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca Românie,; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand Hâtel; In laşi, HOtel Trajan ,80 sobe; in şcoala militară si casarme. ______________________Preferinţa acestor sobe este ajrimvirrn nrru : asa de mare in cât se găsesc MLIIIIriUbK'UrtN pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu- ||Zh E I M bl ic se se ferească'de schimba- mm * rea _ fabricatiunei noastre durabile si exacte de imiiauum ile tot felul, fie recomandate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele Ia care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte cu preturi reduse gratis si franco. ilMBMiâ ruisnriir NU tyAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric NVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE BOURSANB întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par BenedictinI, cu o dosâ de câte-va picături tn apă, previne şi viridicâ căreia dinţilor, pe care I albeşte, consolisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN IM». SA PĂRINŢI BENEDICTINI din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANVELONNE, Prieur 2 MEDALII DE AUR: Bruxel/a 1 880, Londra 1884 cele mai Înalte recompense RUE HUGUERIE, 3 BORDEAUX Deposit la toate larmaciile, parfumeorl şi CoafeorI represenlante penLru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comerciala Franceză din Guluti s sucursălelc ei. ClIMPARATI RENUMITA POUDRE ,,LA DUCHESSE" Iproprietate exclusiva a May asinului Vartnn Mi-WssirfUdin Focsani.Singura <:e nu cantine nimic Ivătămător si du fetici o atbeatza nereprosabila. Sub semnaţii Vartan Missir Ui avem o-Inoarea a anunţa Onor. Public că după multa ■experienţă făcută, am reuşit a poseda pou-l ldre pentru Tualetă fără Bismoutb şi fâr&l nici o altă substanţa vătămătoare feţei, pre-l Iparatădo «Dorin» Chemist brevetat sub de-p numirea de „LA DUi’HESSE» E destul ca cine-va sfi cumpere odatăl pentru a se Încredinţa şi a nu cumpăra per viitor de cât pouiire ,.l.a Duchesse" de cu-f I ori le alba, roase si rachel. Preţul este de 3 frs. Cutia. Deposit In Focşani Ia Magasinul nostru » » Tecuci » Filiala noastră » » Bârlad » d-nu Garabed CerkezI « » Roman » d. M. Kerestescb lar.| » » R.-Sarat» d. Linde farmacist >i » Bacău » d. M. Ilirschenbein o » Galaţi » d. Fraţi TI». Cerkez. Cu stimă \ urlitn Missir lii.l ORIGINALE MASINE SINGER Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-litati si in durata Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune NOILE IYIASINI DE CUSUTCUBRAT ÎNALT,,IMPR0VED“ % Da exposiţiunoa internaţională din Edinburg in Octombre a. t. avi primit cel mai Înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singer din toate maşinele de cusut expuse. = MEDALIE DE AUR = Venzare în rate, si contra bani cjaLa. un rabat oonv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi tn toate filiale.e noatre. Iaşi Strada Lăpuşneanu Ghl C I n I I NI P C R Galatzi » Domneasca . II LI U LI li U L D Craiova » Lipscani Haite Eforiei Ploesti » Lipscani _BUCUREŞTI Botoşani » Mare ° . T.-'ieverin » Aurelianu SOBE MEIDINGER H. Hriiu, Viena, I., Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA N U M A 11 O LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU] SERBATORI PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea tn cel mult 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Siecjfriecl Gr o cl îl scher XVIEN II. Gi'osse Pfarrgasse 6 „STELLA” Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN TOALETA etc. DEPOU CENTRAL SI BIUROU : ’Pdtea Victorit, No~ BUfvîs-a-vis de Palatul Regal. RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN SIROCHI CiicbtUcd^n iui ItilUl Uc LIJUUllUj Ulapcilij pci ucicj tapisează camere lntr’un mod elegant, tn toate stilurile şi ori-ce lucrări de tapiserie. IPrest-urule moderate, eseoutiunea la timp ul lxotarAt. CONSTANTIN SIltOCHI. SALA B0SEL*ar*“ l)n mintea Bal Mascat. CA | A nRFFII Vârf ia Joia şi Du-wttLA U ni tU mimcB al Mascat. CAI A D A 11 H D Marţia Joia şi Du-oA LA D AILUn mintea Bal Mascat. SĂMÂNŢĂ DE IN ELţ- tatea cea mai Duna, foarte curat. Se alia de venzare la proprietatea Cam-piueauca un chilometru departe de oraşiul Focşani. nr I M PU I Dl AT Gasa din slrada Ut mbrilnl A I Sfinţi Apostoli No. 42, cu Uuue etage, aproape de cheurl. Curte foarte spaţioasă. Doritorii să se a-dresese Calea Victorii No. 74. 11 Batri-na ci© 112 am m întindere de 400 pogoane lemn de gorun, frasin ş. a. de pe moşia Alicenii-Călnău, un ceas depărtare pe şosea de oraşul Buzău.—A se adresa In toate zilele de la 2 ore până 5 ore la d. N. Iacovaky Str. Mercur No. 4 bis. M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. DE ÎNCHIRIAT De la Sf. Gheorglie viitor CASA d-lul V. HIOTT din Str. Luterana No. 15, mobilate si nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal. şopron de 5 trăsuri 2 pim uiţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Asemenea şi de arendat de laSf. Gheor-ghe viilor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte. Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar în toate zilele de la orele 8 de dimineaţă până la orele 5 seara. — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — MARELE HOTEL DE FRANCE MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURI Calea Victoriei Colţul Bulevard. Universităţeî, îti faţa biser. Sărindar Bogată colecţiune, rămasă moştenire de la Earl of lombwell din Londra ne-a fostlncrediuţatâsi. re a o pune In Vânzare. Ea se compune din tablouri vechi şi mouerne de primul ordin, lata câte-va nume luate ia întâmplare: Vechi, Sebastian del Piombo vde te celebra Hamillon Gal-lerie;, Rembrandl, Claude Lorraiu, Welonvverman, Ther-bourg, Steen, Teniers, Brakenbourg, A. et I. Ostade, Ru-bens, Correge, Ruysdael, MaeszBoth.Koningh, Berghem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kaulbach, directorul a-cademiei de bele-arte din Munich.Gab, Max.Seitz, Paczka ţs'a vândut la Paris în 1875 cu 30,000 lei), prof. Geiger, Hibot, Gudiu, biaz.beschampac, bupre, Jsque, Karlovszky f telev al lui Munkacsy', A. Kulman, de Garay, S. Giroux, P Glisenti, Van den Bos, prof. itumples, Bruck, Chaignean. Deprez, Guyot.Bellecour, Moormans, Beauquesne, kuekl, Perier Verboeckhoven, prof. Cretius, Carolus, Miralles l Van Uanen, etc. luvitam pe amatorii de bele-arte se bine-voiasea a ne o- f nora en visita d-lor ; eiior găsi o eoleetiuue de mare importanta si tor avea ocasitiuea sesi imbogateasea eolec-tiuuea lor eu capo d*opere pe. nişte preturi eesceptiouale. — Observam ea toate tablourile se vinde cu garautia autenticitate! lor si după dorinţa amatorilor se poate trimite a Paris sau Berlin peutru espeetisa. D. KLFl.MiFIUj.FH et F1LS_________Paris. — BUCUKESTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradeî Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mai modern, având 1 estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. F*H. HUGrO ANTREPRENOR PROPIETARULHOTELULUI HUEO DIN BRAILA . ---------------------- - — HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT IIAZAIi I) FU LITERA — bucureşti — 3 —Coltul Stradeî Gabroveni si Şelari —3 Avem onoare de a recomanda onorabilului public si clientelei noastre magasinul nostru, bine asortat cu tot felul de stofe moderne de comande mai cu seama pcnlru Sesonul de lama. Asemenea am primii un bogat asooliment de haine confecţionate după Ultimul Jurnal. Comslumc Sacot la Ijerniire Mode, Redingote cu veste Diagonal, Jaguete cu Veste Chaviot, Pea-tesiuri de Coachmm, Pante-loni lantaisie, Veste Brocate si Piguet fantaisie. Asemenea avem si Costume de copii cele mai moderne si cu preciurile foarte con-venavile. De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastra, a ne onora cu Visitele d-lor, asigurandu-ve ca vor fi pe deplin satisfăcuţi. HAIKE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT TAMAR INDIEN FRUCT LAXATIV SI HACOIUTOIt preparat de ANTON ALTAN FARMACIST Nu conţine nici un purgativ drastic, cum; podopliilina, aloes, seamonum Ialapa etc. etc. DEPOU LA ,,FARMACIA LA AURORA" Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoyiţâ Bacâu. PREŢUL UNEI CUTII 2 LEI. S 1 1 " ■ 1 " ■ 1 ^^^——— "" " ■ n , — ■ - ■ 1 . ' "■■■■ Bucureşti, —Tipografia ziarului EPOCA — Piaţa Epucopiei No. 3 www.dacoromanica.ro