ANUL II No. 358 A DOUA EDITIUNE JUOl. 5 (17) FEBRUARIE 18S7 ssmamm 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE I «(CEP LA I 3116 A FIE-CAREI LUNI 81 SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE I!V Bl'Cl'RESCl La casa Administratiunei IA TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. IA STREIAATATE: La l«ate ofîiciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei 6 luni 85 lei. EA PARIS: Segaseste jurnalul cu tsom. numerul, la Kioscul din mr «ontaaaHre *13 Bulevardul St. (iFrniaiii \o. N I. MANUSCRIPTELE KU SE INAPOIAZ* Grigore VENTDRA Prl^-redactor responsabil UNIREA Şi DOMNUL A. o i\TEiu‘i;ivni: colectivista BRATIANU FATA CU RESBELUL GUSTUL PUBLICULUI FEMEIA MORTULUI UNIREA Şi DOMNUL A. 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI 1 a Paris: la Asjoncr Hat as, place de la boursc. S. Agrare I.ilirr, rue Xidre fauni des VictoireS .0, /V.1.. ■/■ ta Uniirii prntrn Paris. Eranria, (Irrmania, Aiistro-1 ngaria. Italia si Mari-a Kritanir. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 BMI UN NUMER VECHIU APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU. REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Ho. 3.— Piaţa Episcopiei.—Ho. 3. Ni se trimite spre publicare următorul articol căruia ne grăbim ai da locul de onoare tn ziarul nostru. România Liberă tntrun articol iscălit de domnul A. şi care pare inspirat de o literă care, de şi nu are un rang In alfabet tot atât de mare, dar In erarhia junimistă trece înainte, se pronunţă contra unirel opo.iţiunel In lupta întreprinsă In contra guvernului d-lul I. Brătianu. D. A. începe printr'o declaraţiune de amor d-lul l.C. Brătianu. Toate gusturile aparţin nalurel, zice francesulşi noi nu putem lmpedica pe d. A. se aibă stima, veneraţiune, iubire particulară pentru şeful colectivităţel, părintele Dimanci-lor şi Ştefan Belilor, şi autorul moralului sistem ce ne guvernă. Insă să ne fie permis a întreba pe d. A. de ce caută să restoarne pe un om aşa de perfect şi de iubit, al cărui spirit fără prejudecată a admis tot-d’auna toate ideile cele mal contradictorii chiar, şi a cărui morală largă a Îmbrăţişat pe toţi oamenii care au voit s6’l slujească, fie el eşiţl din Închisoare, fie din.... ne oprim aci pentru respectul cititorilor ? D. A. vrea opoziţie, dar nu pentru răsturnare. D-lul are un program, un ideal de guvern. Când zicem că are, ne Înşelăm. Acest program nu este al d-lul. Un mare om de Stat... al viitorului l’a născocit. Dar d. A. chiamă pe toţi, conservatori şi liberali, bătrlnl şi tineri, pentru a adopta acest program politic, a se pune sub direcţiunea acestui om de stat, In fine a părăsi erorile vieţel lor Întregi, pentru a crede in legea cea non6. D-sa este In fine S-tul Ion al unul noii Isus. Nu este el lumina, ci, ca s6 mărturisească de lumină şi vine spre mărturisire, ca to[i se crează prin el, căci cel ce dupe dânsul vine, mai mare ca dânsul este. Toţi cunoaştem şi omul şi programul. Să vedem mal Intăiit programul. Iatăl: «Respectul libertăţilor publice, domnia legei, organisaţiunea comunală şi judeţeană, desvoltarea învăţământului, inamovibilitatea magislraturei, şi în fine etalonul de aur. Foarte bine 1 Dar de unde d. A. conchide că acest program este inven-ţiunea şi proprietatea personală a d-lul Carp, şi că numai acest fruntaş neînţeles Încă ar fi In stare să’I aplice, probabil cu colaboraţiunea d-lul A. ? IntâiO vom observa Inteligentululd. A. că chiar timpul des fenunes incomprises a trecut; iar acel al oamenilor politici nelnţeleşl ne teamă că nu va veni nici odată. De altmintrelea cunoaştem de mult acest cântec care ni se cântă de câţi-va ani, de nişte prieteni prea zeloşi aî d-lul Carp care li fac mai mult râd de cât bine. D. Carp, Cristof Colomb al politicei, ar fi descoperit dupe d-lor un nod partid, şi acest partid este al viitorului. Orl-cine poate să vie să se adape la is-vorul făgăduinţei, ori-cine săsestrlngâ împrejurul noului şef şi noului drapel, sub acest Labarum care poarta pe dânsul cuvintele sacre : In hoc signo vinces... Bratianum. Pentru cel ce nu ştia latineşte: In a-cest semn vel birui pe Brătianu. Programul pe care d. A. ni'l dă In ţrăsurile sale gcDerale nu este nici nod nici extraordinar. Asta nu va să* zică că este răd. Dar ceia ce contestăm este că dânsul ar fi invenţia cu brevet a d lor Carp şi A. şi că numai d-lor sunt In drept să’l esploateze— Hic ja-cet. Aci e aci.—Să’l analisăm dar. El se compune din două părţi: Partea teo-rielorvagl, care este cea mal banală şi cea mai fără Însemnătate, şi o parte mal precisă care conţine vre-o două idei clare, nici mai mult nici mat puţin. Cât pentru partea promisiunilor generale, dânsa are un defect: însemnând prea mult, nu mai Însemnează nimic. Care partid n’a pus pe drapelul săd şi n’a făgăduit ţărel, tocmai ca d. A.: respectul libertăţilor publice, domnia legilor, des-vo/tarea învăţământului , asigurarea posiţiuneî funcţionarilor, şi nu mat şliil a câta organisaţie comunală şi jude-ţiană ? Partidul de la putere ni le-a făcut aceste promisiuni ademenitoare şi numai comuna şi judeţul le-a organisat de şeapte sad opt ori până asta-zl, şi dacă II va ajuta D-zed şi M. S. are de gând să le mal organiseze. Asemenea program n'are dar valoare de cât după omul care 11 iscăleşte şi’l pune înainte. Tantvaut l’hom-me, tant vaut la chose. Dacă aceste promisiuni ni s’ar face personal In numele d-lul A. de ce nu l'am crede D-Iul este un tânăr plin de viitor şi fără nici un trecut. Aideţl zăd 1 se încercăm. Dar d-lui este prea modest şi aceste promisiuni ni le face In numele fruntaşului neînţeles, d-nul Carp. Aci să ne oprim. D. Carp nu eom nod. A făcut parte vre-o 15 ani din partidul conservator, a figurat In Ministerele Manolache Costache şi Lascar Ca-targiu, a avut chiar onoarea să fie dat In judecată. Din două lucruri una. Sad că In aceste adunări şi ministere, n’a făcut să domnească legile, n’a respectat libertăţile publice, n’a desvoltat Învăţământul public, n’a administrat bine finanţele, şi a organisat foarte rău şi comuna şi judeţul, aşa cum pretind adversarii partidului conservator, şi aliaţii de astă-zi ai d-lul Carp, şi a-tuncl ce garanţie dă d-lul că lntr’un viitor cabinet va face mai bine ? Ori, ceia ce noi credem, toate aceste acu-saţiunl sunt In mare parte calomnii, şi atunci de ce d. Carp se leapădă de colegii, de complicii d-sale şi vrea să easâ singur curat, asociându-se chiar câte o dală acestor porniri In contra partidului şi cabinetelor din care a făcut parte? Toata logica d-lul Maiorescu nu va scoate pe d. Carp din acest dilem. Să trecem acum la partea progra- ! mulul d-lul Carp şi A. care ne pare mat precisă. Două idei vedem aci : Inamovibilitatea magislraturei şi etalonul de aur. Dar de clnd aceste două idei sunt invenţiunta sad patrimoniul esclusiv al d-lul Carp? Şi cine ne spune că numai d-lui le sprijină şi ar fi In stare să le aplice ? Inamovibilitatea magistraturel datează de la Regulamentul Organic. Răposatul Basile Boerescu a şi depus în Senat un proect In acest scop, şi credem că dacă nu toată opoziţiunea, dară cel puţin acea parte care se intitulează liberala conservatoare, nu ar avea nimic In contra unei asemenea idei. Se ne fie permis chiar se adâogăm, că concursul unul mare partid dă mal multe şanse de isbendâ acestei reforme sociale, de cât chiar adesiunea d-lul A., ori cât de măgulitoare ar putea fi. Etalonul de aur. Cestiunea e3te gingaşă şi comp'icată, şi nu credem că poate fi ţară în lume în care politica generală şi viitorul unei naţiuni să se poatălnvârti împrejurul unei teorii eco-nom’ce care este Încă foarte contestată, de cele mal Înalte autorităţi In materie. Dar fie şi aşa. Etalonul de aur este scăparea României. Apoi d-nul Carp este acel care a propus etalonul de aur, cel d’tnlâiu, In discuţiunile flnanc are şi economice care au avut loc In această cestiune ? Dar d-nul Carp nici a luat parte, după cât ştim, la discuţiunea ce s a petrecut In Adunări pentru înfiinţarea Băncei Naţionale. D-nul .4/. La Im vâri In Cameră, şi d-nul George Mânu In Senat aQ susţinut toată lupta. D-lor aQ propus atunci lntr’un amendament precis ca rezerva metalicn a lîaneei se lle in aur şi aQ prezis şi neajunsurile agiuluî şi epoca de hârtie In care trăim. Dacă dar ori ce alte consideraţiun! ar trebui se peară înaintea marel ces-tiunl a etqlonului de aur. d-!or At. La-hovari şi George Mânu ar trebui se li se dea guvernul. Dar suntem siguri că d-lor n’au această pretenţiune. Am t«rminat cu faimosul program 4. C. saQ C. A. Vom sfîrşi acum cu o observaţiune la adresa autorului articolului şi a inspiratorului săd. Este evident că unirea tutulor partidelor din opoziţiune pe un program de guvern, pe o teză afirm itivă, ar fi poate de dorit. Insa când se face apel la toite partidele şi grupurile pentru a se uni Intr’o puternică coaliţiune pentru resturna-rei unul regim detestabil, a cere de la aceste partide cu un trecut deosebit o unitate perfecta de vederi, este: o utopie sau o perfidie. O singură ideie comună ajunge şi aceasta este: Dezrobirea ţârei de sub stăpânirea de fapt, şi aplicarea onestă a regimn Iul constituţional. Naţiunea va şti se aleagă pe ai săi. Ceia ce însă găsim mal curios şi mal caracteristic, este cft tocmai acel doul trei oameni ca d-ni Carp, A, şi alţii care stfiruesc pentru unirea tutulor pe un program de idei comune şi un sistem de |guvern hotârit dinainte resping | mal cu seamă alianţa cu acel cu care aceasta înţelegere ar fi lesne, cu acei cu care sunt aproape de aceiaşi părere, a dică cu conservatorii, precum d-nil Lascar Catargiu, G. Mânu, Al. Laho-varl, şi o primesc cu cel mal mare en-tusiasm cu acel de care sunt despărţiţi şi prin program, şi prin tendinţe, şi prin trecut şi prin viitor; adica cu lăstare abia despărţite de ieri din tulpina brălienistă, fapt care de altmintrelea 11 aprobăm. Ce va să zică asta, D-le A ?... Oare marele vorbe si latele promisiuni, n’ar ascunde de cât câte-va meschine invidii şi meschine ambiţiuni? Să ne ferească D zeu să dăm această interpretare răutăcioasă şi poate nedreaptă. Dar încă odată In numele celor mal scumpe interese ale ţărel, rugăm pe toţi să se gândească că orele sunt solemne, şi Împrejurările grave, şi că multe mici glasuri trebue să Iaca, pentru a nu se asculta de cât unul singur, acela al patriotismului. Dacă d l. Liscar Catargiu a mers la d-1. D. Brâ-tianu, d 1. Al. Lshovari la d-1. Panu, şi chiar d-1. Carp la d-1. Fleva, ar (1 deplorabil că unirea să nu poată isbuli fiind-ca din toţi oposanţil, d-nul Carp ar respinge numai pe colegii săi din partidul şi ministerele conservatoare.— Dacă dar prin aceasta neînţelegere s’ar prelungi lnca acest regim putred şi periculos, ţara va şti cine trebuie să poarte această grea respundere. Vă rog D-le Redactor, se publicaţi aceste cugetări acelei din urma, şi celei mal umile litere din alfabet. Z. Berlin, 15 Februarie. Gazeta Germ miei dc Nord află că procla-maţiune i împăratului la adresa alegătorilor, nu va apare, de oare ce alegătorii cunosc foarte bine vederile suveranului lor. Berlin, 15 Februarie. Un decret ministerial spune că mica stare dc asediO e proclamată la Stcttin şi In 4 districte mărginaşe. Berlin, 15 Februarie. Gazeta Germaniei de Nord vorbind de un articol publicai în ziarul La France din Paris, care articol face pe Germania răspunzătoare de resbelul ce ar putea să is-buonească, citează mal multe articole cari aQ apărut tn foaia psrisiană, tn favoarea revanşei, şi în car! se vorbea sincer despre reluarea Alsaţiel şi Lorenel,în acelaşi timp când se zicea că resbelul e inevitabil Intre Francia şi Germania. Londra, 15 Februarie. Camera Comunelor. — D. Smitli declară că tn slrarea actuală a negociărilor începute tn privinţa chestiunii bulgăreşti, nu e bine să se facă comunicări adiţionale tn astă privinţă. A TELEGR A M E AGENŢIA HAVAS Viena, 15 Februarie. Raportul presintal de guvern pentru a motiva cererea de credit destinat a acoperi înarmările Landslurmulul, spune că ar fi o mare negligenţă de a nu procede la a-ceste înarmări, tn faţă măsurilor analoage luate de cele-l-alte puteri. Interesele mo-narchiel cer menţinerea păcii: De acea guvernul se sileşte a o obţine; cu toate a-ceslea Austria trebue să fie gat i a face toate sacrificiile necesare pentru a nu fi surprinsă şi pentru a putea să apere interesele sale vitale. Buda-Pesia, 15 Februarie. Comisiunea Cameril a votat tn unanimitate creditul cerut de guvern pentru înarmarea Landsturmuluî, AGENŢIA LIBERA ConstantinopoUţ, 15 Februarie. Poarta activează negocierile» In privinţa Bulgariei, fiind că se teme de o rescoilă tn Macedonia. Se zice că Zaharia Stoianoir dispune de un corp de 4000 de oameni gata de a năvăli tn Macedonia, tn caşul când deslega-rea cesliunel bulgare s’ar trăgâni. Constantinopole, 15 Februarie, ştiri din Salonic anunţă că la Strumaia s’a descoperit un complot organizat la Sofia cu scopul de a provoca o rescoulă In Macedonia. Autorităţile aQ luai imediat dispoziţii militare spre a împiedica orl-ce tul burări. 1‘csla, 15 Februarie. Corniţele Koloman Tisza nu va rămâne mal mult de trei luni la ministerul finan-celor. Ţinând a dirlgia alegerile primul ministru ungar va relua atunci portofoliul de interne, încredinţat acum baronului de Urezi. Decretul prin care se primeşte demisiu-noa d-lul Szapary şi se numeşte corniţele Tisza lu linance şi baronul de Urezi la interne u apărut tn ziarul oticial. Muuclien, 15 Februarie. Nunciul Papei a primit o nouă scrisoare din partea cardinalului Jacobini, secretar dâ Stat la Vatican. In această scrisoare cardinalul zice că din ordinul direct al Papei comunică că Prea Sănţia Sa e hotărât, dacă membrii Centrului nu vor asculta poveţele sale, să facă un pas decisiv. 1‘nris, 15 Februarie. Se fac perchisiţiuni domiciliare In toată Alsaţa-Lorena. Pretutindeni se fac şi arestări politice. Boina, 15 Februarie. Criza ministerială urmează. D. Depretis este combătut de mulţi. Se crede că nu va putea forma cabinetul şi că regele va însărcina cu această misiune pe corniţele de Robilanl. Viena, 16 Februarie. Erl s’a presintat ambelor parlamente cererile de credit necesare pentru echiparea landwehruluî şi landslurmulul. Creditul pentru Austria se urcă la 12,011,655 iar acela pentru Ungaria la 7,400,000 fiorini. Afară de aceasta se vor m ti presenta delegaţiunilor cereri de credite comune. In expunerea de motive a proectelor de lege privitoare la aceste credite se spune că guvernul era decis la îuceput a echipa cu încetul atât landwehrul şi lansturmul dar că nesiguranţa situaţiei generale a Europei ’l impune Îndatorirea să desvolte cât mal In grabă forţele de apărare ale imperiului. CESTIUNEA ZILEI O INTERPELARE COLECTIVISTA Parlamentul şi-a reluat fisionomia sa de Cameră colectivistă de când opoziţia parlamentară s a cufundat In discuţiunl bizantine şi de două săptămâni discuta cestiuni de gramatică spre a născoci o formulă care să asigure, în cazul unirel partidelor, preponderenţa cutărul or cutârul grup, atunci când succesiunea d-lul Brătianu nu e Încă deschisa. Interpelărilor d-lor Maiorescu şi Fleva a succedat interpelarea d-lui Epurescu. Onor. representant de Vlaşca, în Înţele- gere fără îndoială cu guvernul, 1( a adresat erl o interpelare privitor la starea negocia* ţiunelor cu Austria tn cestiunea convenţiu-nil comerciale. Se vedea cât colo că interpclantul erea înţeles cu interpelatul spre a da ocazia guvernului a face oare-carl explicaţiunl. Dar d. Epurescu este un copil teribil al colectivităţii, tn cât monotonia acestei discuţiunl între colectivişti a fost oare-şl cum tulburata, graţie unor declaraţiunl a d-lul Epurescu, care erau cu atât mal interesante cu cat erau făcute de un membru al raajori-tâţei. D. Epurescu ne-a spus că în cestiunea convenţiunit comerciale, exista oare-carl neînţelegeri între preşedintele consiliului şi ministrul instrucţiunii publice, care este principalul negociator în această cestiune. «Am aflat ca ar exista chiar o diverginţă de păreri radicală, d. Sturza vroind să cedeze pretenţiunilor Austro-Ungariel, iar d. Brătianu vroind să rămâe nestrămutat în ideile sale protecţioniste.» Aceste cuvinte aO fost oare-şl cum confirmate prin o Întrerupere a d-lul Brătianu, care a exclamat : «Numai nebunii nu să strămuta.» Nu vom releva răspunsul d-lul Ministru al afacerilor străine, pentru motivul foarte simplu că n’a răspuns nimic. D. Ferekidi care de altminteri e ministru de externe numai cu numele, crede că tot ce să cere de la un ministru al afacerilor străine e d'a putea vorbi o jumătate de oră fără a spune nimic şi să crede obligat d’a reproduce în toate discursurile sale, frasa stereotipă că : «negociaţiunile fiind pendinte nu crede ca ar putea spune mal mult (atunci când n’a spus nimic) farft a compromite succesul negociaţiunilor»; frasa care este urmata de un apel la patriotismul majorităţii, primit cu aplause de majoritate, şi cu strigatele de închiderea dt$cu(iuniî,B.\e d-lor Dimancea şi Rîmniceanu. Apoi d. E-purescu să declara satisfăcut. Este însă o frasă a ministrului de externe, care merita să fie notata ; D-sa ne-a declarat că nu este competent, 1n cestiunele de convenţiunl comerciale. Nu ne Îndoiam de aceasta, totuş' am fost mulţumiţi că d. Ferekidi ne-a confirmat a-ceastă credinţa. lata dar cum să tratează această importanta cestiune a convenţiunil comerciale : Intre d. Preşedinte al consiliului şi ministrul instrucţiunii publice, există o radicala diverginţă de păreri. Ministrnl afacerilor streine este necompetent în cestiune; ministrul instrucţiunii pulice care este incompetent In cele ale şcoalel şi ale bisericii să pretinde competent în cele comerciale, şi lasîndu-şl la o parte proiectul de reforma al instrucţiunii publice, o porneşte la Viena pentru a să ocupa de tractatul de comerţ. Intru cît priveşte competinţa sa în ces-tiunile comerciale, vom spune, şi afirmăm lucrul acesta, că d. Dim. Sturza când a plecat la Viena, a primit instrucţiuni In scris de la d. G. Cantacuzino, directorul drumurilor de fier. I. WIATIAMi FATA CI IIKSIIELIL • PAREREA «LUPTEI». Iată cum se exprimă Lupta tn privinţa situaţiunel cabinetului t. Brătianu, tn caşul unul rcsbel. Un om care are pe spinarea lui per-derea Basarabiei şi politica tortuasă Întrebuinţată faţă cu Rusia nu mal are dreptul să se arunce In ncl aventuri. Dacă acest om ar continua a fi la putere In timpul unul resboifl, atunci pentru a putea ţine ordinea în interiorul ţărel va fi nevoit să introducă starea de asediu, se suspendeza libertatea presei, acea a întrunirilor şi toate cele-l’alle libertăţi. Şi ştiţi de ce ? Fiind că nu se va găsi printre noi un singur naiv care să ’l dea concursul, nu S8 va găsi nimenea care să ’l urmeze. Noi cu toţii, pe calea presei, pe aceia a Întrunirilor, prin toate mijloacele 11 vom combate, vom agita ţara, vom striga din toate puterile noastre. Dacă d. I. Brătianu Îşi inchipue că www.dacoromanica.ro 9 EPOCA — 5 FEBRUARIE _ .1111 i.iiLi—a—« ii yw parte din armata regulată şi în par ticular din corpul al 2-lea de armată. Se vede că d. Moruzi a fost numit general şi că înloeueşte pe d. Cernat. Ca talie, cel puţin, nu perdem nimic la schimb. X Un ziar umoristic colectivist va începe se apară în curînd sub direcţiunea spiritualului cronicar al «Voinţei Naţional* »Smarandaki Gâlnşoâ, pseudonim care ascunde pe o foarte genlilâdoamnăjşi cu colaboraţiunea d-lor N. Orăşeanu, Mitică Olănescu, Trandafir Djuvara şi Mihăescu Porumbarii (Ploşniţă) X Ziarul frances Le Figaro în numărul seu de la 14 Februarie, anunţă că Regele Garol al României şi Regele Milan al Serbiei vor merge la Londra spre a face o visitâ Reginei Victoria cu ocaziuuea jubileului M. S. pentru 50 de ani de domnie. X Oficiul poştal central ne înştiinţează că trenul a celerat din Vâr-ciorova va sosi nslă-z' cu o întârziere aproximativ de 5 ore, din causâ că a fost întroenit între gările Câr-cea şi Piei eşti. X Din cauza ceţei circulaţiunea pe Dunăre a fost cu lotul imposibila ieri. X Naţiunea, din împrejurări neprevăzute, nu va începe se apară în nnoile condiţiuni de cât de Luni 9 curent. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIRERA Hcrlin, 16 Februarie.—Ştirea ce s’a respândit la Burse ca împăratul Wil-helm e din noh ind'spus este cu totul neesacta. împăratul se află bine şi chiar eri a primit pe mai multe persoane In audienţa. Berlin, 16 Februarie. — D. de Keu-dell, ambasadorul Germaniei pe lângă Curtea din Italia, a sosit eri a;cî. A fost Îndată primit In audienţă de către principele moştenitor. Se zice că d. de Kcudell aduce o scrisoare autografă a regelui Umbert pentru Împăratul Germaniei. CRONICA TEATRALA GUSTUL PUBLICULUI Vorba românească: «Unuia ’l place popa, altuia preoteasa şi altuia fata popei» este cu desăvârşire adevărată mai ales In cestiune teatrală. Dacă din spectatorii care au asistat la o dramă sad comedie, am lua numai cinci—vorbesc despre spectatorii cu oare care cunoştinţe literare—şi ’î am întreba In parte ce anume le-a displăcut sau plăcut, ne vom ciocni negreşit cu cinci păreri, cu cinci gusturi diferite. Spre pildă In Patrie, vom avea spectatori care găsesc contra legilor na-tureî caracterul ducelui d’Alba, alţi care nu se Împacă cu Dolores, alţi care nu pot Înţelege patriotismul prea prea afară din cale al lui Rvsoor, patriotism care'l face să erte păcatele nevestei şi ale prietenului săh. Apoi, vom avea spectatori, mal ales de cel cu musca pe căciulă, care a-plaudâ toate nasdrăvâniile ce face Dolores, simţind In fundul inimel că fe-mea când iubeşte adevărat, nu face nici odată prea multe nebunii şi sacrificii. In sfârşit vom avea spectatori care găsesc foarte la locul lor toate caracterele ce par altora cont: a nalurel. In asemenea condiţ:unI, Înţelegeţi cât esle de gnfl unul aut*r să scrie dupe gustul publicului şi unul director de teatru să aleagă o piesă pe placul Întregului public. Din fericire numărul cel mare al spectatorilor nu e aşa cârtitor: unora le place doar să râză la teatru, altora doar să plângă. Sunt persoane care nu se întorc mulţumite acasă de cât dacă Intr’o dramă a fost cel puţin două otrăviri, o răpiie de copil, o înjunghiere şi dacă până la sfârşit a murit atâta lume In cât ai crede că a trecut ciuma pe scenă. A-cestora nu le place In Hamlet de cât numai scena când dau toţi ortul popei. Persoanele care au slăbiciune pentru comediile caraghioase, aplaudă de o-biceiu şi sunt gala se strige bis când vine Guliţă In scenă cu o gheată In picior şi alta In mână, când cântă flaşneta, când rolul sileşte pe un actor să se Împiedice şi să cază. In sfârşit a-ceştia aplaudă la toate glumele din topor. lată ceea ce francezul numeşte le gros public, dupe al cărui gust ni se impune să ne luăm. Alusiile subţiri, cuvintele cu sare, situaţiile adevărat dramatice sah comice sunt puţin Înţelese. E foarte restrlns numărul acelora care fie In drame, fie In comedii, ştih, simt, ce este adeverat frumos. Istoria gustului publicului îmi aminteşte o anecdotă cu care am să Incheiu această cronică. Fac şi eu ca d. Brâtianu. Pe la 1880, scrisesem o comedioară lntr’un act intitulată Uite popa... na e popa, care s'ajucat la teatrul naţional. Era vorba despre nişte părinţi care visai! mereu un ginere pentru fiica lor şi care de câte ori Înhăţau câte un băiat, îşi Închipuiau că ah pus mâna pe un ginere, dar vedeau pe urmă că s’sil Înşelat. La sflrşitul reprezentaţiei, un domn —nu terchea berchea— un domn care juca un rol politic, căci a fost prefect, deputat, şi nu mai ştiQ ce, se apropie de mine, mă strânse de mână feliei -lându-mă dupe obiceiu, şi’mi zise cu cea mai mare convingere şi serioşi tale : — Ml-a plăcut foarte mult farsa asta, dar îi găsesc un cusur. Pe afiş scrie : Uite popa... nu e popa. — Ei ? — Eî, ar trebui să apară popa la sflrşitul piesei, căci altmintrelea nu se Înţelege titlul. încercai eu la Început să fac să Înţeleagă pe criticul meu că subiectul piesei se reazemă pe cunoscutul joc de cărţi: Uite popa nue popa. încercai să’i ne va Înşela in faţa gravelor împrejurări cu câte va fraze sforăitoare patriotice, se Înşeală amar. € Patriotic va fi nu de a da concursul unui asemenea om, patriotic va fi de a agita ţara contra lui, de a profita de împrejurările grave pentru a ’l res-turna. Căci, pentru ce ni s ar cere nouă mai mult patriotism de cât de la d. I. Brătianu incantaţia patriotismului de la 48? Acest om Împreună cu colectiviştii săi sunt el patrioţi ? Atunci nu ah de cât să se retragă de la putere pentru a linişti spiritele şi a face ca cu toţii se fim uniţi în faţa gravelor evenimente din afară. Tată un mijloc foarte simplu şi foarte uşor. Dar d-lor să remână la putere, să continue a comite scandaluri şi abuzuri,să fie stăpâni pe ţară,iar noi din un sentiment patriotic să ’I suportăm, ba chiar să le dăm concursul, aceasta ar fi culmea ridicolului şi a absurdului. In asemenea situaţiune nu am fi patrioţi ci naivi, ci becişnici; am încuraja pe acel oameni a duce ţara la peire şi aceasta In numele patriotismului. Vă foarte mulţumim de asemenea patriotism ! Decl.rcsturnând teza zicem: singurul mijloc de a da linişte acestei ţări este retragerea d-lui I. Brătianu. împrejurările grave prin care trecem Ii dictează această linie. PAREREA «ROMÂNIEI» lată ce zice România, în aceiaşi cestiune. Mal înlâl organul liheral-conservator respinge ideia do unire în caşul unul resbel : In asemenea condiţiuni equitabile propun Colectiviştii împăciuirea cu o-posiţiunea,—cu ţara Întreagă: cu victimele de la Botoşani, cu cele de la Turnu-Mâgurele, cu cele de la Vâlcea, cu redacţiele ziarelor independente şi cu nefericitul şi inofensivul Staico-vici,—pentru a face faţâţevenimentelor ce se desemnează pe bătrânul continent In 1887. Apoi Romanţa urmează ast-fel : Cu îndoite forţe dară Românii vor trebui sa ţie piept de aci Înainte regimului jafurilor din năuntru şi al umilinţelor din afară, cu certitudinea că, mult nu va trece, şi va ajunge şi acest blestemat regim acolo unde a ajuns Domnia Iul Mihnea turcitul, şi Vornicia lui Stroe Leurdeanu, unice In istorie, după chip şi asemănare, cu regimul Colectivi ţaţei. Amar dară se Înşeală colectiviştii dacă spun că oposiţiunea va putea sta la vorba şi trata pe parolă de onoare despre Impăcăciune cu d’alde Radu Mihaiu, Dimancea, Slâtescu, Carada şi C-nia. Ar fi alt Cine-va în posiţiune,—şi după Constituţiune, şi după raţiune,— ca să facă apel la domolirea spiritelor şi la concordia tutulor cetăţenilor In prevederea furtunilor ce aQ să sufle. Acela care vede şi care trebue să cunoască adevărata situaţiune a ţărel, ca suprem arbitru Intre guvern şi naţiune, acela numai s’ar cuveni să judece pro- FU1ŢA ZIARULUI «EPOCA» (25) Al.EXIS BOL VIER EEMEA MORTULUI PRIMA PARTE (Urmare) IX O plimbare vesela «le noapte Plecară ducând corpul, pe când ploa merefi... De astă dată, sigur de viaţa stăpânului său, Simon trecând pe lângă morminte, să Infloră cum nu să înfiorase la venire... Trecură pe a-ceiaş spărtură a zidului pe unde veniseră. După o jumătate ora şi mulţamită ploaeî mari care eâdea, ajunseră fără nici o întâmplare rea la căsuţa de la Şarona pe care Pierre o Inchiriase 3 zile malnainle; ferestrele erah luminate şi uşa care se deschidea pe cimitir era deschisă. Inchizând'o, matelo-tul vesel, Inând o bonboanâ In gură, zise : — Am avut noroc, vremea a fost minunată n'avem ce zice... Bieţii oameni erafi muiaţi până la «•ase* cesul pendinte înaintea sa dintre ţară şi d. loan Brâtianu, şi, In caşul cel mai favorabil guvernului, să se raporte la verdictul corpului electoral, disolvând nişte corpuri legiuitoare ce nu repre-sintâ adevărata epiniune a ţărei.şi procedând îndată la noul alegeri cu un guvern nou de moderaţiune şi de con-cilaţiune. BULETIN EXTERIOR CEST IUN EA BULGARA Pe când situaţiunea a devenit puţin mal liniştitoare In occident, lucrurile încep iarăşi a lua un caracter foarte grav In peninsula balcanică. Negociarile care urmah de cât-vatimp la Constantinopol Intre delegaţel regenţii bulgare şi d-l. Zankof n’ah dat nici un rezultat. Nici nu se putea alt-fel, căci propunerile d-luî Zankof nu ţinteau la nimic mal puţin de cât a înlocui regenţa prin un guvern cu totul devotat Rusiei. Să înţelege ca aceste propuneri nu puteau să convie delegaţilor regenţei, cari primeau inspiraţiunile ior de la ambasada englesă. De aceia lucrurile au rămas In suspensiune. Ast-fel cestiunea bulgară,/In loc d’a merge spre o soluţiune, să încurcă din ce In ce mal mult şi ameninţa d’a deveni mărul de discordie, de unde va eşi conflictul cel mare pe care toata Europa II aşteptă cu atâta grijă. De cât-va timp deja sa produseseră unele simlome, care prevesteau isbuc-nirea acestui nou focar de agitaţiune în peninsula balcanica. Să ştiea de mult că regenţa bulgară avea intenţiunea d’a provoca o rescoala In Macedonia, spre a pune prin aceasta pe Turcia Intr’o poziţiune dificila şi a o sili să parăseasca atitudinea sa filo-rusă. Acest plan al regenţei era susţinut Intr'un mod destul de făţiş de câtrâ Anglia. Macedonia era cutreerată de agenţi englezi cari respundeau bani şi escitau populaţiunea la rescoala. Dar până acum aceste agitaţiuni nu luaseră o formă atât de periculoasă şi se putea crede că regenţa bulgară nu va voi să puie In pericol toată opera liberăreî Bulgariei, adăogând la elementele agitaţiunii deja existente şi altele mai grave şi mai periculoase. Cu toate acestea pare că In câte-va zile vom auzi ştirea că Macedonia e In plină insurecţiune. Deja se anunţă că bande armate ah trecut graniţa bulgara şi ca altele să pregătesc a le urma. Fireşte că, In faţa acestei stări de lucruri, Grecia nu va putea să stea indiferentă. Să ştie ca Grecii ah pretenţiuni tradiţionale asupra Macedoniei şi, In ziua când Bulgarii vor voi să întinză unirea bulgară şi asupra Macedoniei, e sigur că să vor întâlni cu o rezistenţă energică atât din partea grecilor cât şi din partea românilor. Aşa dar cestiunea balcanică, in loc d’a se simplifica, să complică Încă mai mult, şi e greu de sperat că atât contrastele de interese între puterile mari cât şi pretenţiunile etnice ale popoarelor balcanice să se resolve pe calea pacinică. V. X. Visurile bune si rele ale matclo-tuiui Simon Itivet. Călăuzit de Simon, bătrânul Rig, ducând In braţe pe bolnavul săh, intră In grădină. Ajunseră curând la uşa vestibulului. Simon o deschise : o lampă lumina scara; să urcară pe ea şi ajunseră la catul I-ih : o odaie era luminată, un foc de lemne ardea în cămin, dar Împrejurul lor domnea tăcerea cea mal a-dâneă şi căsuţa părea părăsită ; cu toate acestea patul acoperit cu cearşafuri curate era gata să primească pe bolnav. Simon nu păru mirat, iar bătrânul Rig să arăta nepăsător.' Dupe ce puse pe Davenne In pat, sălbaticul scoase din buzunar o sticluţă ; apoi, deschizându-I cu degetele sale slabe gura, turnă In ea câte-va picaturi dintr’un licid roşu. Observă atunci pe bolnav cu băgare de seamă. Simon, care sta In dosul lui, privea fără a cuteza să vorbească, uimit de tăcerea care II înconjura. După câte-va momente de aşteptare, coloarea palidă a feţei dispăru, umerile obrazului de-veniră roşii, buzele se rumeniră, şi pieptul să ridică prin acţiunea respira-ţiunel regulat restabilită. Atunci bătrânul sălbatec să Întoarse spre Simon şi’i zise ast-fel casă nu deştepte pe bolnav : — Acuma a scapat... Trebue să’l lăsăm să doarmă; mâine să va scula mal slab... atâta tot... INFORMATIUNI Pe când crimele nihiliştilor res-pândiseră groaza în toata Rusia şi ma ales dupe atentatul încercat pe calea ferata lungă Moscova, călătoriile Czaruluî erau ţinute cât se poate de secrete. Ast-fel, se anunţa că M. S. va pleca în cutare zi, la cutare oră; la acea zi şi oră trenul imperial părăsea gara cu tot ceremonialul obicinuit, dar într’însul nu se afla decât suita împăratului ear acesta lua un tren următor avend toate aparenţele trenurilor ordinare. D. Ion Brătianu care de unsprezece ani imitează şi a ajuns se întreacă pe autocratul tuturor Rusiilor în exerciţiul unei puteri fără margini, a început se'l imiteze şi în chipul d’a călători. Ziarele oficioase fac cunoscut că prezidentul Consiliului va pleca In cutare zi, dar d. Brâtianu e deja plecat din ajun; că va sosi mâne de dimineaţă, dar e sosit de aseară sau nu soseşte decât la noapte. Aceste precauţiunî ridicule pe care i le impune anturagiul seu încântă pe d. Brătianu. Multe şi ciudate sunt formele nebuniei ! X La întrunirea de eri a deputaţilor, ce a avut loc la d. N. Flevo, d. Carp s’a pronunţat în contra unirii. Dl). Fleva şi C. Arion aii susţinut din toate puterile unirea tuiulor grupurilor opozante. X Un consiliu de miniştrii a fost ţinut azi dimineaţă la Palat sub pre-zidenţa M. S. Regelui. X Deşi d. Carp se va rosti şi astă seară la întrunirea de la d. Marghiloman în contra ideei unirii grupurilor opoziţioniste, şi'deşi trebuia se se ea diseara o hotârîre d'finitivă, totu şi credem că această şedinţă nu va produce nici o ruptură, nici o unire definitivă. Junimişti, dupe cât suntem informaţi, vor căuta prin mijloace dila-torii se evite o hotârîre definitivă, şi se prelungească negociaţiuriile. X Pentru înfăţişarea dinaintea Cur-ţei d’apel a procesului seu cu casa Jacques Poumay succesori, proces privitor la împrumutul cu primeai oraşului Bucureşti, consiliul comunal a hotărît ca, pe lingă avocaţii sei ordinari, se angajeze încă alţii doi dintre notabilităţile baroului. Primarul ar vrea ca alegerea acestor avocaţi se se facă fără distinc-ţiune de opiniuni politice, ceî mai mulţi membrii ai Consiliului înse cer ca se nu se ia de cât d’între colectivişti. X La ministerul justiţiei se lucrează la o noue reglementaţiune a serviciului portăreilor. Sperăm că de rândul acesta se va ţine o mai bună seamă, de cât, cu ocaziuuea regle-mentaţiunilor precedente,de multele şi dreptele plângeri ale împricinaţilor. X Poliţ-Kneazul Moruzi a făcut az, dimineaţă inspecţiunea companiei de gendarmi pedestri. Ştiam că gendarmii pedestri fac Matelotul nu putu să respundâ nimic, două lacrimi lunecară pe obrajii săi; să strlmbă In chip de zlmbet, şi, st rin gând mâna fostului săh tovarăş de arme pân’a’i-o zdrobi, respiră din răsputeri. — De acuma, zise vrăjitorul, nu mal are nevoe de noi; uşele sunt închise afară plouă şi aicea e bine : suntem osteniţi amândoi; fă ca mine, eh unu mă duc să mă culc... Simon mal strânse lnc’odată mâinele tovarăşului său şi să sili ca să vorbească, dar nu găsi nimic de spus ! In fine rosti un : — Lasă ! lasă 1 Bătrânul Rig luă covorul care să afla înaintea patului şi, aşezându-1 Intr'un colţ să trânti pe densul ; apoi dupe ce să învârti de vre o două, trei ori ca un câine care îşi caută locul, se In văl i In rochia lui şi nu să mal mişcă... Mal puţin de 10 minute în urma, o şuerătură nasală arată ca bătrânul saltimbanc adormise. Simon, dupe ce Invăl: bine pe stăpânul săh şi se uită mult timp la dânsul, dupe ce făcu lampa mai mică, trase lângă foc fără sgomot un jeţ mare. îşi scoase Incăiţămioţele pline de no-roiu, hainele udale, zâmbindu-şî lui însuşi sau strâmbându-se la dânsul Însuşi In oglindă, — dupe cum v’a plăcea să ziceţi — Apoi se aşeză în jeţ, cu picioarele mai pe cenuşe căci pielea lui Simon era ca cornu, şi ghemuin-du-se, punându-şl mânele pe burtă, a-dormi; dar mal puţin discret de cât fostul său coleg, somnul său Începu prin o hârâiturâ sonoră. Ploaia încetase. Când toată lumea fu adormită, o uşe nevăzută se deschise In fundul alcovului patului: o femeie intră şi se rezemă cu băgare de seamă de pat. Par-că Pierre ghicise sau o aştepta, căci îndată deschise ochii. El mişcă buzele, femeia se plecă ca să asculte, dar nu se auzi nici un sunet; cu toate acestea ea Înţelese, şi apropiindu-şl gura de urechea Înviatului, II zise cu 0 voce Înăbuşită pe care el singur putea s’o auda: — S'a făcut I... In ochii bolnavului s’arată o privire voioasă dar faţa sa remase ca de marmoră ; numai buzele se mişcară puţin ca pentru a zice : — Mulţumesc 1 Femeia se plecă din noh atunci şi ’I zise : — Dumnezeu să ne ierte şi se ne o-crotească 1 Şi plecă îndată. Uşa se Închise 1n urma eî şi, dupe câte-va minute se a-uzi sgomotul unei trăsuri care se depărta. Pierre, cu ochii deschişi', asculta; 1 se păru ca matelotul săh vorbeşte, închise ochii, făcându-se că doarme. Dar Simon nu se deşteptase : mulţumit de noaptea ce petrecuse fiind-ca Îşi regăsise stăpânul, visa şi era un vis plăcut, căci râdea si zicea în somnul iul: — Da, princesâ... primesc şi In a-mintirea d-tale, cu inelul de la nasul d-tale voih da să-mi facă nişte cercel... nu ’i voiu lăsa nici o data din urechi... Princesă, aî să vezi Europa.... Nu coase atâtea diamante pe tunica mea., mi-e prea cald aşa, sunt prea greu îmbrăcat. îmi vine înăbuşeală. Şi sudoarea isvora pe fruntea mate-lotulul, care se sbuciuma pe jeţul săh. — Pune-ţl ’ml iute Incalţâmintrie... de piele de elefant albastru... repede., nisipul e ferbinte... ce soare... nâsipul mă arde, aide odată, grâbiţi-vă... A !... Şi matelotul se deşteptă, In mijlocul svârcoliturilor sale; crezând ca 'şi pune ghetile de piele de elefant albastru, lş vâra picioarele sale largi In cenuşa arzătoare ; deşteptându-se se dădu înapoi ; era şi vreme, pielea i plesnise deja. Iş şterse sudoarea de pe frunte, zâmbind cu părere de rău că fericita situaţiune In care se văzuse nu era de cât un vis.... şi Îndată se gândi la stăpânul său. Se duse In vârful degetelor, până la pat şi II privi. Pierre i se păru schimbat: II privi a doua oară, şi văzând mal bine cât era de nemişcată faţa sa, II fu frică... Groaza II coprinse atunci, puse mâna pe fruntea stăpânului său ; faţa lui nu se schimbă, i se păru chiar că fruntea ’l erea rece. Atunci ca nebun dădu un ţipăt şi sări Intr’o parte. (Va urma) www.dacoromanica.ro PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EPOCA“ Tlraglu O 000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina 111 linia 2 lei. arăt asemănarea intre părintele care crede mereu că pune mâna pe un ginere şi nu pune mână pe dânsul, şi jucătorul care crede ca a pus mâna pe popă şi se Înşeală. De geaba. Criticu1 Îmi zise iarăşi : — Ascultâ-mă şi pe mine, trebue să ţii socoteală de gustul publicului. Potriveşte lucrurile ca să aduci un popă la desnodâmânt, ca să se Înţeleagă mal bine titlul Piesei. Atunci U răspunsei şi cil cu aceiaşi seriositate: — M'at convins. Pentru a doua reprezentaţie am să aduc de sigur chiar un arhiereii ca să fie efectul şi mal frumos 1 Eilâ gustul publicului I n. it. it. DINTR'O ZI INTR’ALTA SOCIETATEA GEOGRAFICA .Şedinţele de la 1,2 şi 3 Februarie Ca de obicei Societatea Geografică s’a Întrunit la Începutul lunel februarie pentru a ţine şedinţele sale anuale. Programul lucrărilor fiind din cele mai bogate, regretăm că lipsa de spa-ţiO ne opreşte de a face o dare de seamă tn extenso despre toate conferinţele ce s’a ţinut In aceste trei zile. Dupe citirea raportului despre mersul societaţel al secretarului general şi pe care ’l vom publica lntr'un număr viitor, s'a distribuit premiurile ce societatea acordă In fle-care an ; In urmă s’a ascultat conferinţele anunţate In program : D. V. Alexandrescu I rochie a vorbit cu competinţa sa despre slobozit, colonizarea ţârilor Române In secolele al XVI şi al XVIII comunicând societate! şi mal multe documente istorice. D. ilurhii Constantinescu a vorbit despre numirile geografice, accentuând necesitatea prelucrării dicţionarului care a început deja a fi publicat, ceia ce a făcut pe d. Dimitrie Sturza ca să ofere sociatâţel una mie lei In acest scop. Dupe aceasta şedinţa s’a amânat pentru a doua zi când s’a reluat seria conferinţelor. D, Cir, TocHescu a vorbit despre drumurile din Dacia, arătând ultimele descoperiri făcute atât de d-sa cât şi de alţi cercetători archeologi. D. D. C. Butculescu arătă cercetările şi studiele etnografice făcute de d-sa In unire cu d. Leon de Rosny, arâ-tiudu-ue diferitele observaţiuni culese din judeţul Muscel; de şi peste măsură de lungă conferinţa sa totu’şi a fost ascultată cu un viu interes. D Autonescu Itemuşi era aproape să renunţe la conferinţa sa despre pădurile noastre, dar M. S. Regele care presida, se vede că se interesa mult de acest subiect şi comunică biuroulul ca să asculte pe d. RemuşI de şi ora era ii scara. Comparaţia ce a făcut Intre pădurile ţării noastre cu acele a le vecinilor noştri Unguri, desvoltarea subiectului au probat până la evidenţă că la noi în special guvernul nu se ocupă de pădurile dominiale, ci le lasă să se strice şi face economii nesocotite, întrebuinţând bani In construcţii In oraşe nefolositoare. Statul Român importa lemne de 20 milioane şi exportă aproape 8 milioane. Tributul i’am dat numai Ungariei şi Bucuvinel. Guvernul e vinovat că In loc să înfiinţeze şcoli pentru a avea oameni cum lac toate ţările, el le desfiinţează ca ne trebuincioase. Conferenţiarul a arătat că pe când Ungarii. FranceziiEnglezii şi Germanii, distribue gratis zecimi de milioane de plante din pepinierile făcute In acest scop, guvernul nostru pretinde 5 bani de fie ce puişor de dud ce are In pepiniera de la Gura-Motru şi Ilerastrafl. D .Sturza care ascul ta aceste grave adevăruri a avut de mal multe ori accese... dar s'a mulţumit a sări pe scaunul său lnghiţând In sec, mai cu seamă când jegele a felicitat pe d. Remuşi. In seara de 3 Februarie trei confe- ! rinţe anunţate, s’a ţinut sub pri-şedinţa d. general Mânu, M. S. a lipsit. D. Ifepltes care a vorbit Întâii! cu multă cunoştinţă despre cestiuuile cli-matologice şi ondulaţiunile baroine-trice. D. Huzoiaiiu care a vorbit despre studiul geografic. Subiect interesant mal cu seamă că el trata tocmai subiectul In cestiune geografică. A vorbit Insă atât de încet In cât abia se auzea. La urmă a venit d. Basileseii. d< s pre pitorescul geografic. Conferenţiarul a ştiut să facă pe public să uite obosela şi să nu ’şi aducă aminte cA e ultimul, d ss a emis câte-va idei, care nu ne In doim ca membrii societâţel vor câuta să le pună tn esecutare aşa de esem-plu: căile ferate şi oficiile poştale să înlesnească mijloace celor care vor să viziteze munţi noştri. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de tu 4 Februarie 1887 Şedinţa sc deschide la 2 1 2 ore sub pre-şedinţa prinţului D. Ghika, cu 85 Senatori faţă. împământenirea d-lnl Popian din T-Se-verin, votarea căruia remăsese nulă din şedinţa precedentă, pnnându-se din noii la vot se admite cu li bile. Senatul trece lu secţiuni pănă la sosirea primului Ministru. şedinţa publică se redeschide la 3 i/2. Prinţii Cliilui, comunică senatorilor, că probabil că d-nu Prim ministru nu va mal putea vani azi, fiind ocupat la Cameră. Prin urmare ridică şedinţa anunţând pe cea viitoare pe mâine. Adinteriin. CAMERA Şedinţa de la 1 Februarie 1887 D. Dimancea, vice-preşedintc, deşchide şedinţa la i 1/2. Presen ţi 110 onorabili. Se acordâ un congediu de 10 zile d-lul A. V. fonoscu, deputat de Bârlad. D. ButenlescD) depune pe biurou o pe-tiţiunea locuitorilor din Pâlâneşll (Buzău) cerând să se facă o şcoală tn localitate. D. Caton Ceea cere să ’f se respunda tn mod categoric dacă i se va da dosarele privitoare ia espropierile ce s’aO făcut tn capitală pentru construirea unei gare centrale. Biuroul va avisa. Să ia apoi tn consideraţie prin 52 voturi contra 39 proiectul de lege relativ la construirea unul palat de industrie şi agricultură. D. Voinov, la discuţiunea pe articole, se miră că guvernul sâ propună clădirea unul palat de industrie şi agricultură tn-nainte să aibă ţara industrie. Cât pentru agricultură, destul este să producă pă-mtntul muncit de braţe suficiente, pentru ca consumatorul să ştie unde să găsească grânele de cumpărat. Dar poate oratorul se Înşeală, nefiind om competent tn materiâ; de acea se va baza pe cestionarul făcut de d. Stolojan, pe când era ministru : el bine, nu a fost întrebată ţara dacă ’î trebue un palat de industrie şi nici nu a gândit să dea dânsa viaţă unei asemenea idei. Prin urmarene-cesitatea acestui edificiu costisitor nue simţită de nimeni. Mal bine ar fi, zice d. Voinov, să se Întrebuinţeze banii acestui palat la acoperirea unor cheituell mal urgente, ba chiar pentru acoperirea deficitului bugetar. In sllrşit oratorul are convicţiunea intimă că construirea acestui palat de industria nu este cerută de nici un alt interes de cât de acela al unei societăţi care periclitează şi al cărei acţionări, perso-nagl influenţi, ar voi sâ ’şl rcdice acţiunile. Voci. Ah ! ah ! D. Dum llulciilcscu arată că ideia unul palat industrial nu este nouă. In 1841 Moldovenii o avuseră Lupu Balş, şeful cabinetului de atunci tmbrâţişase a-ceastă idee cu căldură şl înfiinţase expoziţii agricole şi industriale tn palatul Academiei, pănă ce ar putea clădi un palat special. De astă dată, d. Dum. Butculescu e a-plaudat de majoritate. D. C. C. Arion combate la rîndul sâă proeclul de lege. Oratorul roagă mal întâii! majoritatea sâ uite că proectul e-mană de la banca ministerială şi să judece, tn conştiinţă, dacă se simte aşa mare trebuinţă la noi de reea ce doreşte guvernul. Apoi arată că nu un palat de industrie vrea sâ facă Lupu Balş la Iaşi tn 1841 dar exposiţil industriale şi agricole, pur şi simplu. Oratorul se mal teme că suma de 1 200 000 lei, ceruţi pentru construirea palatului, să nu fie suficientă, şi sâ nu se întâmple ca cu palatul justiţiei, unde s'a cerut Camerei credite suplimentare mal mari de cât era suma primordială. D. St. Belu : De ce n'aţl vorbit atuncea contra ? D. C. C. Arion. Am vorbii... D. St. Belu vociferează : Atunci sâ fi făcut discursuri de avocat. EPOCA — 5 FEBRUARIE D. C. C Arion Domnule cestor Belu, te rog să fii calm, căci d. Varlam lipseşte din şedinţă şi n are cine să aperemino-ritatea. (Aplause). Oratorul termină adresându-se din nod majoritiţei. Suntem toţi plăliţ . zice d-sa, ca să controlăm guvernul, nu ca sâ votăm orbeşte ori ce ne propu :;e. Daci votaţi cu ochii Dubişi, nu veţi mal II, cum ziceţi, partidul liberal care represintă ţara, dar numai partidul d-lui I. Rrâ-tianu. D. I. t’. Bratianu. Protestez, ei! nu pot avea partid... D. C. C. Arion. Ba fi puteţi avea, căutaţi sâ’l aveţi, şi II aveţi chiar. D. M. iiogalnlceaun declară că va vota legea, pentru că un palat industrial va fi cel mal bun râspuns Ungariei care pretinde că n'avem industrie. Cu această ocaziune, oratorul protestează contra atacurilor de care este zilnic obiectul din partea opoziţiei, care, îndată ce d-sa votează un proect de lege al guvernului, îndată ce d-sa merge la palat, pentru întâia oară de cinci ani, zice că trădează partidul, că s'a vludut guvernului. Nu trădează, şi pururea va fi contra d-lul I. Brătianu, penlru că preşedintele consiliului nu mal este reprezentantul partidului liberal, dar a devenit conservator mal grozav decât cei de la 1876. Dară va vota lot d’a-una legile huna, de ar fi propuse de parlament sau de guvern. D. I. C. Braltauu susţine că banii pe care tl cere sunt deja votaţi de Cameră pentru alte lucrări şi economisuţl asupra acestor lucrări. Asl-fel podul peste Dunăre. Discuţia se închide şi ari . i se votează. D. Co/.ailini zice la art. 2, câ minoritatea va vota contra proeclulul penlru că guvernul, de şi spune că esislă economii asuura lucrărilor votate de Cameră, nu poate arăta care sunt acele economii, de oare-ce lucrările nu sunt efectuate^, nici chiar începute. Dupe o mică discuţie asupra conlinuă-rel discuţiuncl, aceasta este Închisă. Cu consimţimântul guvernului, un a-mendament al d-lul Kogălniceanu, dupe care un palat de industrie se va c'ădi şi la laşi, este admis. Pentru aceasta suma este urcată de la un milion două sute mii lei la două milioane. Ast-fel modificat, proeclul de lege este votat prin 78 bile albe contra 24 negre. Se aduce în discuţiuuia Camerei proeclul de lege autorisând pe guvern să întrebuinţeze la plantaţiunl banii afectaţi penlru cumpărarea grânelorde semânţă. D. IV. lonescu, cere cspheaţiunl asupra acelor plantaţiunl. D. I. C. Bratianu, vorbeşte dar nu es-plică. Apoi discuţia se închide şi proectul sâ ia în consideraţiune cu 58 voturi, contra ‘f. D. Bălăcii, ia cuvântul la discuţiunea pe arlico'e pentru a arăta că esploatarea pădurilor nu este de compeLenţa stalului ci a particularilor. Pe de altă parte acest proect devine o armă elecLorală şi nimic alt. Cu sistemul acesta guvernul la putere îşi va lua puLere^ chiar el de la naţiune, cu de-a sila, iar nu în mod spontanefi. Guvernul nu va mal fi dar de cât un guvern de fapt, iar nu o emanaţiune a ţârei. Dac\ d. Brătianu poate sâ acorde principiile liberale care Iau adus pe banca ministerială cu acest noO sistem, oratorul va renunţa la discuţiune. D. !• Bratianu, nu caută câtuşi de puţin să pue de acord trecutul d-sale cu pre-senlul. Se mulţumeşte în a spune că d. PaJadi nu e competent în materie de silvicultură. i»egea se votează dupe o mică discuţie asupra scoalel de silvicultură. Şedinţa se ridică la 5 ore 1/2. Bctlccu. ILTIMK INFORMAM Membrii ambelor adunări, atât acei din majoritate cât şi acel din minoritate, sunt chieraaţi pentru diseară, la o întrunire secretă în sala şedinţelor Senatului. Ni se asigură câ în această întrunire guvernul va face însemnate co-municaţiunî privitoare Ia politica exterioară. Ştirile sosite astă-zl din Constan-tinopole, anunţă că insurecţiunea este în ajunul d'a isbucni în Macedonia. S au trimes trupe turceşti la Salonic şi d’acolo în lâuntrul Macedoniei spre a întări garnizoanele. Din cauza întrunirei de disearâ la Senat, întrunire ia care, în contra uzului obicinuit al colectiviştilor, au fost invitaţi şi membrii minorităţilor conferinţa oposiţiune1 ce trebuia sâ aibă loc astâ-seară la d. Marghi-lom m a fost amânată m Case decomerciu greceşti, au primit ştiri care anunţă câ guvernul din Atena a început se facă pregătiri militare serioase, în vederea e-veuimentelor cari se crede că se vor produce in curând in peninsula balcanică. 3 O foarte bună măsură luată de d. Dim. Sturza Lucru este destul de rar ca se'l înregistrăm cu plăcere. Ministrul Instrucţiune! publice a decis ca un premiu de 1000 lei se fie dat în fie care an autorului celei mat bune teze pentru doctorat pre-zintatâ la Facultatea de medicină di Bucureşti. Mulţumită îngrijirilor d-lu* doctor Al A Ureehie, d. deputat Dim. Bibescu se află mult moi bine şi însănătoşirea sa deplină nu va întârzia. Rugăm ped. Baealoglu, casierul primăriei Bucureşti, persoană a cărei onorabilitate este recunoscută de toată lumea, se cerceteze şi se ne spună, pe calea ce domnia sa va găsi mai nemerilă, ce se face cu produsul, destul de considerabil, al amenzilor impuse pentru diferite infracţiuni, micilor slujbaşi ai comunei şi mai ales măturătorilor de strade. Se întrebuinţează aceste amende, precum sar cuveni, pentru alimen tarea unei case de ajutor a slujbaşilor nenorociţi sau pentru giatifi-carea acelor cari dau dovezi de un deosebit zel, sau se mănâncă cum se mănâncă la Prefectura Poliţiei Capitalei amenzile impuse sergenţilor de oroş ? Iarăşi Stoica Alexandrescu. De ee acest interi sânt condemnat de şi în perfectă stare de sănătate, osia ţinut la infirmerie ? Nu este şi asta un fel de păstrare la secret? • Unele ziare au vorbit despre un scandal întîinplat într’una din principalele instituţiunl private de domnişoare din Capitală Directoarea acestei instituţiunl a cerut Ministerului Instrucţiune! publice o anchetă oficială declarându-se în măsură d’a dovedii că nimic din cele ce s’au vorbit nu este adevărat Afiăm cu deosebită mulţumire că consiliul de adininistra,iune al Regiei monopolului tutunurilor se o-cupâ foarte serios cu chibzuirea unor nuoi măsuri pentru desvoltarea culturei tutunurilor indigene. Era şi vreme ! ULTIMA ORA AGENŢIA 1 IA VAS l.omlra, 10 Februarie. — Din Sua-kim se comunică ziarului «Times» că Italienii aQ evacuat toate forturile ce lnvecinesc Masuahul, precum şi avant-posturile ce ocupau de mai înainte. Londra, 10 Februarie. — «Daily News» face să reiase Inconvenientele ce resultâ din politica de ingerinţe urmărită tn Egipt de cabinetul englez şi declară că Anglia trebue sâ se mărginească a menţine liberă calea Indiilor. Neutralisarea Egiptului, după spusele ziarului de mai sus, trebue sâ pre-serve aceasta ţara de întoarcerea do-minaţiunil otomane. Viena, 16 Februarie. — împăratul a primit tn audienţă pe ataşatul militar rus, colonelul Zujeff, care a fost apoi invitat a prânzi la archiducele Albert. Berlin, 16 Ferbruarie. — «Gazeta Crucii» acuză Francia că continuă înarmările sale, cu toate desminţirile generalului Boulanger. Constant! no pol, 16 Februarie. — Se comunică ca In întrunirea de la 15 Februarie dintre represintanţil Porţii şi delegaţii bulgari, s’ar fi înţeles a-supra compunerii unei nuoi regenţe, care să fie formată din d-nil Slambulotf şi ZankofT, la cari se va adăoga un al treilea personagiu cu totul neutru. Numele celui d’al treilea se va hotărî după un acord ulterior. Numirea noului ministru de resbel s'ar fi stabilit asemenea în principiu. AGi:.\ I IA LIBERA l*esln. 16 Februarie. — Comitetul apărării naţionale a discutai erl seară proiectul de credit ce 'I a presintat baronul de Tejervary, ministru al apărării ţârei. Proectul a fost primit în unanimitate. Viena, 16 Februarie. — In cercurile diplomatice se priveşte slagnaţiunea negociarilor începute pentru resolva-lea cestiune! bulgare ca un simptom îngrijitor. Există temeri că se vor produce nuoi complicări. Viena, 10 Februarie. — Cele două guverne au Început negociări cu Rolh-schild şi cu Creditul mobiliar austriac (Credit anstalt) In scop d’a găsi sumele prevăzute tn Creditele ce s’au votat de ambele Parlamente şi acelea ce se vor propune Delegaţiunilor. Berlin, 16 Februarie. — «Kreuzzei-tung» anunţă câ Franţa, cu toate desminţirile ministrului său de resbel, urmează cu construirea de baraci In regiunile vecine de fruntaria germană. Ziarul beriinez zice că soliditatea cu care aoeste baraci sunt construite dovedeşte că ele sunt făcute pentru a servi pentru un timp mal lung, şi nu sunt construcţiuni vremelnice precum spun Francezii. Berlin, 10 Februarie. — Consiliul federal a autorizat aplicarea micei stări de asediu nu numai !a Stettin, ci şi In patru arondismente vecine cu arest oraş. Beriin, IO Februarie. — Nobili din provinciele catolice de la Rhin afl făcut cunoscut câ ei se despart de Centru. Berlin, 16 Februarie. — D. de Keu-dell a fost primit In audienţă particu Iară de către împăratul Wilhelm, căruia ’î a Înmânat o scrisoare autografă din partea regelui Rafiei. D. de Keudell a plecat imediat înapoi la Roma. Berlin, 16 Februarie. — Noua lege eclesiaslicâ va fi presentată la Camera Seniorilor la 21 Februarie. Paris, 16 Februarie.— Se telegraf! ază din Ber’in că socialiştii german! aii de gând să facă grave destăinuiri asupra politicei exterioare a principelui de Bismarck, mal ales In ceea ce priveşte evenimentele ce s’aO petrecut de curând In Bulgaria. Berlin, 16 Februarie.—E sigur astăzi câ nu se va publica nicl-o proclamare a împăratului înaintea alegerilor. In cercurile oficiale s’a recunoscut că o asemenea proclamare ar putea fi privită sall ca o ameninţare de resbel sad ca o desminţire dată ziarelor germane rare aâ arătat Franţa ca fiind gata se atace imperiul german. In faţa acestor tălmăciri posibile, guvernul a renunţat la proclamarea Im pâra tul uf. NUVELE FINANCIARE Agiul 18.40. Napoleonul la Viena 10.15, Creditele 270.30. [lenta umorlisabilă la Berlin 90.25, la Frankfurt H0.30. Rublele 182.85. Municipalele Bucureşti la Berlin 90.70. ROMANŢA PRIM IRII COMUNEI URBANE ROMAN La $1 Februarie curent, ora 2 p. m., se va ţine licitaţiune orală la a-ceastă Primărie, pentru intreprinde-rea curăţiref latrinelor şi cisternelor din Roman. Se incunoştinţează amatorii, ca sâ se presinte cu garanţie de 100 lei. Condiţiunilc şi regulamentul sunt în cancelaria Primăriei. Primar, D. I. DRAGHICI- Secretar, I. V. Botez. No. 369 1887 Februarie 2. Sale Itailor Eforiei.—Marţi la 10 (20) Februarie Bal ea Tombola pentru sporul fondului Societâţel de bine-facere,,PliO-VIDENŢI I-a Ftepreseiitatrune O < Q =D DC I— < LlI î> 00 00 •H H ts 3 h © fa IQ 0 h3 ZEFLEMELE ZEFLEMELE U ZEFLEMELE ZEFLEMELE ZEFLEMELE ZEFLEMELE 3 oCC a • se a 5> 5 u/0 idem Li».- Lai. pena. Ir. 800. lOfi Mai No 91 y 1/8 84 1/2 18 1/2 71 1/2 91 35 ion • 84 97 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 5 FEBRUARIE CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 31 Ianuarie 1887 VALORI 5 0/0 Renta amortisabilă. . . 5 0/0 » români perpetui. 6 0/0 Oblig, de Stat Rur. conv. Irapr. cu prime Bucur, (lei 201 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 18S3 10 lei Oblig. Casei pens (1.3u0) 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 7 0/0 » » » 5 0/0 » » » 6 0/0 » rurale » 5 0/0 » » . Aur contra Argint sau bilete. Cump. Vând. 911/2 921/2 86 3/4 851/2 34 36 711/2 721/2 200 210 80 81 97 98 84 85 99 100 181/4 181/2 avis \mm\j MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI Albe si Negre cu 50 b. litru. Se vinde mai eflin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR No. 12, Strada Piaţa Arnsi, No. 12 Aranjat din nod foarte elegant, posedând dcmfe biliarde, restaurant cu dife- ] rite mâncări calde şi reci. NB. Cazinul se închiriază pentru ba- ] luri nunţi etc. DE VENZARE SI DE ARKMLAT MOŞIA ORIMH Districtul lalomitza Porprietatea moştenitorilor B. BOERESCU A se adresa li Str. Pensionat, Bucureşti nr WYI IUL' Doua porechi casseln Buou-Mr. iL.il IIIL resci, cartier central, pe o intindere de S1000 şi mai bine m. p. in cari se eoprind, clădirile, gradina, llorarie, bai, etc. Peste 10 saloane şi camere afară de cdhnia, grajd, şopron, 4 pimniţi instalaţie de apa, iluminaţie cu gaz, sonerie electrica etc. Pentru plata se fac înlesniri prin buna înţelegere, tnformatiuni la Administraţia acestui Ziar. AV I S LA BRICIUL LUI NAPOLEON SALON SPECIAL OE TUNS, RAS SI FRESAT Acest salon este aranjai cu totul din noO şi foarte elegant. N. B. face abonamente a la carte cu patru 4 lei o cai-te cu 12 cupoane tot de odată vă recomand şi un mare asortiment de parfumerie, pudră Velatine, Geamiandrie, pastă, apă de lubin veritabile etc. etc. Sper că onor. public şi onor. mei clienţi mă vor onora cu prezenţa d-lor. Cu perfectă stimă St. lorg/u 1 'ostandinescu No. t4i. Cil. Vie. No. ta. vis-ă-vis de mmisteru financelor si domenie DE VENZARE Locul din strada Mântuleasa No. 30. A se adresa la Domnul I. SOCOLESCL ARHITECT No. 12 bis. Strada Domniţa. No. 12 bis. nU \ît\711)1 Casele din Strada DL \IUW> Lucaci 45, făcând colţ cu Strada Remus, compuse din 4 odăi şi antre, odae de servitori, sofra-gerie şi bucăt rie; pimniţă mare zidită, curte cu pomi roditori. — Pentru preţ a se adresa la proprietară In aceste case. ,,STELLA“ Sapunerie si Parfumerie, Bucuri sti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN OE TOALETA etc. DEPOU CENTRAL SI BIUROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. N U M A I_1 O LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU] SERBATORI PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATUR4EĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea tn cel mult 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Siegfhiecl Grociasoher* WIEN 11- Grosse Pfarrgasse 6 RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN SIROCHI — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, | tapisează camere Inlr’un mod elegant, In toate sti-1 [lurile şi ori ce lucrări de tapiserie. T’r'et/uri.le modelate, eseozvtivinea | | la timpul hotărât. CONSTANTIN S1HOCHI. NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL IM'. 8.8. PĂRINŢI BENEDICTIN din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur 2 MEDALII DE AUR: Bruxel/a 1880, Londra 1884 cele mai inalte recompense INVENTATA IN ANUL I373 OE PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosâ de câte-va picături tn apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care'i aibeşte, consolisân-du-1, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE HUGUERIE, BORDEAUX Deposit Ia toate tarmaciile, parfumeorl şi Coafeorl represenlanle pentru România, Serbia şi Bulgaria; AgentiiI Comerciala I'rnnce/ă din Galaţi s sneursâlcli' ei. CUMPĂRAŢI RENUMITA POUDRE ,,LA DUCHESSE" proprietate exclusiva a Magasinului Vartăn Mi-ssirfli din Focşani.Singura ce nu conţine nimic vătămător si. du felieioalbeatza ncreprosabila. Sub-8emnaţii Vartan Missir fii avem o-noareaa anunţa Onor. Public că după mult» experienţă făcută, am reuşit a poseda pou-dre pentru Tualelă fără Bismouth şi fără nici o altă substanţă vătămătoare feţei, preparată de «Dorini) Chemist brevetat sub de numirea de „LA DUCIIESSE" E destul ca cine-va sft cumpere odată pentru a se Încredinţa şi a nu cumpăra pe viitor de cât poudre „La Duc!iesse“ de culorile albă, roase si rachel. Preţul este de 3 frs. Cutia. Deposit în Focşani la Magasinul nostru » » Tecuci » Filiala noastră » >■ Bârlad » d-nu Garabed Cerkez » >i Roman » d. M. Kerestesch far. » ii R.-Sarat» d. Linde farmacist ii ii Bacăh ii d. M. llirschenbein » » Galaţi » d. Fraţi TI). Cerkez. Cu stimă Varlun Missir iii. i ORIGINALE MASINE SINGER Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-litati si in durata Posedă cel mat înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAT ÎNALT,,IMPR0VED“ * La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. au primit cel mal înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singer din toate maşinele de cusut expuse. = MEDALIE DE AUR = Venzare în r»at,e, si contra hani gata nn rahat conv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi tn toate filialele noatre. Iaşi Strada Lăpuşneanu GM C| ni I N P F R Galatzi » Domneasca . II L.I ULIII ULII Craiova » Lipscani Caile Eforiei Ploesli » Lipscani — BUCUREŞTI— Botoşani » Mare T.-Severin Aurelianu PUBLICITATEA ZIARULUI In Paris ? 7 N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 EPOCA ii ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT hk ADMISTRATIA ZIARULUI la AGENCE HAVAS, place de la bourse, No. 8.------- AGENCE LIBRE : rue Notre Dame des Victoires Nr. 50 (Place de la Bourse) pentru Paris , Francia , Germania, Austro - Ungaria , Italia si Marea Britanie. MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel măi mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradel Lipscani, din nou clădii, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu desăvârşire nod montat, după stilul cel mal modern, având i estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şt alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. F»H. HTJGFO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HU60 DIN BRAILA MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURI Calea Victoriei Colţul Bulevard. Cniversilâţei, în faţa biscr. Sărindar Bogată colecţiune, rămasă moştenire de la Earl of iombwell din Londra ne-a fost Încredinţată spre a o pune In vânzare. Ea se compune din tablouri vechi şi moderne de primul ordin, lata câte-va nume luate la întâmplare: Vechi, Sebastian del Piombo(dete celebra Hamilton Gal-leriej, Rembrandt, Claude Lorrain, Welonwerman, Ther-bourg, Steen, Teniers, Brakenbourg, A. et 1. Oslade, Ru-bens, Correge, Ruysdael, Maesz Botu.Koningh, Berghem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kaulbach, directorul a-cademiel de bele-arte din Munich.Gab, Ma.\,Seitz, Paczka (s’a venduL la Paris tn 1875 cu 30,000 lei), prof. Geiger, Ribot, Gudin, Diaz, Deschampac, Duprâ, Jsque, Karlovszky (elev al Iul Munkacsyt, A. Kulman, de Garay, S. Giroux, Glisenti, Van den Bos, prof. Rumples, Bruck, Chaignean. Deprez, Guyol, Bellecour, Moormans, Beauquesne, Kuehl, Perier Verboeckboven, prof. Cretius, Carolus, Miralles Van Hanen, ele. Invitam pe amatorii «le bele-arte se biue-\ oiasca a ne o-nora eu \is.ta «l-lor ; ei vor găsi o cole«'liune «ie. mare importau ta si vor avea o«*as:uuea se*si îmbogăţească eolce-tiuuea lor eu capo «1‘opere pe nişte preturi ccsceptionale. — Observam «*a toate tablourile se vinde cu garanţia au-teuti«*itatei lor si după doriuta amatorilor se poate trimite a Paris sau Berlin peutru espertisa. ^ li. KLEINBERGER et FILS.—Paris. SALA BOSEL tS&tâJL O A | fi fi D C C11 Mar (ia Joia şi Du-vH Lft UnrtU mintea Bal Mascat. Duminica Bal Mascat. SALA BĂILOR mintea Urli I" SĂMÂNŢA DE IN SîS tatua cea mai buna, foarte curat. Se altă de venzare la proprietatea Cam-pineauea un chilometru departe de oraşiul Focşani. iir i F\ / , tu I' LOCUL din Strada Ul ilAl iUL Colţel No. 61 alături de casa Uianogiu avend o faţadă de 47 metri. A se adresa Strada Dionisie No. 56. |) Batri-na ele 1 2 arzi in Întindere de 400 pogoane lemn de gorun, frasin ş. a. de pe moşia Alicenii-Călnău, un ceas depărtare pe şosea de oraşul Buzeu.—A se adresa In toate zilele de la 2 ore până 5 ore la d. N. Iacovaky Str. Mercur No. 4 bis. M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Baromelre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesuri metrice etc. cu preţuri foarte moderate. DE ÎNCHIRIAT De la Sf. Gheorghe viitor CASA d-lul V. HIOTT din Str. Luterana No. 15, mobilate si nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cat. şopron de 5 trăsuri 2 pim-niţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-saie Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte. Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar în toate zilele de la orele 8 de dimineaţă până la orele 5 seara. 5 < 5 U £ > o u CC < O £* — C/5 -J D h -J O O BAZAR D’ENfiUTEHA — BUCUREŞTI — 3 —Coltul Stradei Gabroveni si Şelari —3 Avem onoare de a recomanda onorabilului public si clientelei noastre magasinul nostru, bine asortat cu tot felul de stofe moderne de comande mai cu seama pentru Sesonul de lama. Asemenea am primii un bogat asootimenl de haine confecţionate după Ultimul Jurnal. Comstume Sacot la Demitre Mode, Redingote, cu veste Diagonal, Jaquele cu Veste Chaviot, Partesiuri de Coachmen, Pante-loni fantaisie, Veste Brocate si Piquet fanlaisie. Asemenea avem si Costume de copii cele mai moderne si cu preciunle foarte con-venuvile. De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastra, a ne onora cu Visitele d-lor, asigurtXndu-ve ca vor fi pe deplin satisfăcuţi. MIM BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT TAMAR INDIEN FRUCT LAX ATI V SI RĂCORITOR preparat de ANTON ALTAN FARMACIST Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podopliilina, aloes, seamonum Ialapa etc etc. DEPOU LA „FARMACIA LA AURORA*‘ Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţâ BacâO. PREŢUL UIMEI CUTII 2 LEI. „PRETURI FOARTE REDUSE <1 Singura fabrica autorizata de inventatorul d-nul Prof. Meidiugcr pentru SOBE MEIDINGER H. li ci 111, Viena, I-, Karntknerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici «unt premiate cu cele d'iutiiiii premiuri: Viena 1 13, Rasei iHll, Paris iH17. Sechsliaus 1778, Wels 1878, TepiiU 1878, Vieua 1880, Eger 18 81 ai Trieat «881 f Aceste sobe sunt Întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand Hfttel; In laşi, HOtel Trajan (8b sobe) in şcoala militară si casarme. Preferinţa acestor sobe este j asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pase se Cereasca de schimbarea fabricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, fie recomandate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca noastra, Bunt adeveratele noastre fabricate. MEIOINGER-OFEN preu H E I M -îs^lbuc" —-----—----* rea ProMpecte cu preturi reduse gratis si franco. Bucureşti, —Typografta ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3 www.dacoromanica.ro