ANUL II No. 357. A DOUA EDITIUNE MERCURI, i (16) FEBRUARIE 1837 15 BANI NTJMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I 31 16 a fie-carei luni si se PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE I\ BITLBESCI L» casa Administratiunei IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni *0 lei, 3 luni 10 lei. iii STREI* ATATE: La Wte offlciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei. t Iun. 25 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul cu 4SCent. numerul, la Kioscul din rus Bontmarlr. 443 Bulevardul St. (■mualu >o. s i. NUNUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIAM 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROWAN'A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.a HarK: la Agrare (lavas. piure de bl b'iursf, S. Agrnrr l.llire. rue V.t». I"i»i. • ' s l SO. /•'•.• • d. Util" ?'/■.<< ppntrti Part*.. Kriincla, l><-rtnania, \imtr«-l »garia. Italia si Marc» Britanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri ei reclame pe pagina treia 2 lei Unia SO BANI UN NUNIER VECKIU Grioork VENTURA Prtm-redactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Io. 3.—Piaţa- Episcopiei.—No. 3. UNIRE HOTAR1REA DEFINITIVA m NOI PERICOL NATIONAL GENERALUL BOULANGER MIŞUNE DIPLOMATICA î FEMEIA MORTULUI UNIRE Printre puţinele tradiţiuni înrădăcinate Încă din Vechime în pământul ţârii noastre, este şi aceasta: că toate faptele mari, toate actele naţionale trebuesc sevîrşite cu concursul tu-tulor Românilor. Ajunsese se fie un loc comun la noi în ţară, un fel de truism politic, că toate desbinările trebue se înceteze, că toate resimţimintele trebue se tacă, că toate partidele trebue se-şi dea mâna, când e vorbă d'a împlini un act naţional. Este fără îndoealâ, fapta cea mai culpabilă ce In zece ani de greşeli şi turpitudini îi a fost dat d-lul Brâ-tianu se sevirşească, d'a fi rupt cu acea tradiţiune veche şi d’a fi făcut imposibil acel armistiţiu între partide, acea Împăciuire tradiţională, In momentele supreme, între toţi Românii. Ne avend mal de loc base sociale stabile, mal de loc tradiţii, aveam Inse o Constituţie care ne adăpostea pe toţi, care pe lângă unele defecte, avea cel puţin această nepreţuită superioritate, că erea una din singurele legături ce uneau pe oamenii de toate credinţele, că nefiind o lege de partid, toate partidele o primeau, căci toate fuseseră părtaşe la elaborarea ei. Această lege comună a noastră a fost ruptă in mod unilateral de partidul actualmente la cârmă; şi pe ruinele acelei Constituţiunei s’a aşezat un guvern despotic, o stăpânire de fapt, cum a numit’o d. Maio-rescu, care a mers pene a declara prin organul unuia din miniştri, că o parte din ţară e pusă afară din lege. Puţin câte puţin, am văzut luptele politice înăsprindu-se, şi în ajunul poate a unui resbel, în care o ţară mţpă ca a noastră îşi poate pierde existenţa, am putut privi ţara aceasta divizată în doe tabere vrâj -maşe şi neîmpăcate care se resboesc de moarte. Ori câte greşeli a putut comite guvernul actual, nu este greşală mai gravă, ca aceasta, nu este gre-şalâ a cărei răspundere va apăsa mai greu asupra oamenilor ce deţin azi puterea. Nu este asemenea învinovăţire mai gravă pe care ne este cu putinţă d’a o aduce guvernului actual, de cât aceia d'a fi căutat să creeze acea vrajbă neîmpăcată între partide. Din fericire insă, guvernul nu şi-a putut ajunge scopul până la sfârşit, şi pe când d. Brătianu urmărea o politică de ură, de perse-cuţiune şi de discordie, puţin câte puţin unirea începea să se facă în afară de partidul d-sale. Atunci, amicii d-lui Brătianu cei mai intimi, colaboratorii săi cei mai preţioşi, până şi fratele seu, înce- pură unul câte unul a’l părăsi, şi ne fu dat să privim aoest patriotic spectacol: barierele dintre partide coborânduse şi adversarii politici de eri întinzânduşi mâna. Şi aşa trebuia să şi fie. Căci, dacă este adevărat că cea-ce mai presus de toate trebue se imputăm guvernului actual, e că a divisat ţara în două tabere neîmpăcate, că a semănat vrajba spre a putea domina ; dacă în guvernul colectivist vedem obstacolul ce ar putea se împiedice unirea noastră într’un moment de patriotică îngrijire şi de generos a-vent; apoi trebue se recunoaştem că opera de răsturnarea guvernului nu putea fi opera unul singur partid. Am putut poate câte odată, împinşi de un sentiment de egoism, să dorim că guvernul actual se fie răsturnat fie de partidul conservator,fie de partidul liberal, pentru ca victoria se profite ideilor conservatoare sau ideilor liberale. Când însă ne-am ridicat mai presus de aceste sentimente egoiste, de şi legitime, ne-am convins că o asemenea victorie nu trebue să aparţie numai unora, cu excluderea celor-l’alţi, ci că pentru gloria acestei ţări va trebui ca un asemenea guver . se cadă sub loviturile combinate ale tutulor partidelor. De aceia necontenit am făcut a-pel la înfrăţirea tutulor partidelor. Unirea pe care o dorim este mai mult de cât o coaliţiune, în scopul d’a răsturna un guvern, care ca şi altul a putut comite greşeli, sau care a comis mai multe greşeli chiar de cât orî-care altul, este unirea ce ar face posibilă o altă unire, pe care nişte împrejurări grave şi poate chiar un resbel apropiat ar putea să o facă indispensabilă, este unirea în scop d’a dărîma un guvern care semnifică astă-zi divisiunea ţârii în două tabere neîmpăcate, este unirea în scop d’a ne Întoarce la vechea tradiţiune naţională a înfrăţirii tutulor partidelor în faţa pericolului comun. \. I’ilipescu. ETMBBB \ ienn, 14 Februarie. Numirea contelui Goloşowsky, ca ministru la Bucureşti se confirmă.. Baronul de Biegeleben, iost agent diplomatic al Auslro-Ungariel la Sofia, va fi numit consilier de ambasadă la Londra şi cavalerul de Eiscnstein consilier de ambasadă la Berlin. I.omlrn, 14 Februarie. (Camera Comunelor'). D. Smilb respun-zend unei întrebări a d-lul Williamson, spune căSir WoifT conduce Ia Cair şi Con-stnnlinopol nişte negociărl dificile şi delicate şi că guvernul Reginei nu are de gtnd se puie acum capăt misiunii sale. D. Williamson anunţa că va atrage în curând atenţiunea Parlamentului asupra afacerilor din Egypt. Solia, 14 Februarie. Ziarul «Oficial» publică un avis, care spune că oare cari fumisorl al ministerului de resboiu, nd înscrise în fruntea scrisorilor nişte firme şi alte avisurî ce spun că el sunt furnisopi privilegiaţi. Ministerul declară că n'a acordai, astfel de privilegii şi că e în tot d’a una gata a primi or ce ofertă pentru toate genurile de furnituri. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Berlin, 14 Februarie. Ziarul «Die Post» comunică că d. de Bis-mark respunzdnd unei Întrebări ce i s a pus tn privinţa temerilor de resbel şau puţintel de a se menţine pacea, ar fi zis: «Noi trăim In pace, dar uilaţi-vâ la pregătirile Francei, la constructiunea bara-celor, la popularitatea generalului Bou-langer, strigătile ce scoale Liga Patrioţilor contra noastră de 10 ani, şi veţi şti dacă avem să ne temem de ceva dia partea Franciel şi de ceia ce avem să ne ferim.» Strasburg. 14 Februarie. Din ordinul procurorului tribunalului superior al Imperiului politia a început să facă perchisitiunl domiciliare, care n'aO raport direct cu mişcarea electorală, dar care se atribue relatiunilor ce întreţine In Alsacia Liga Patrioţilor francezi. Viena, 14 Februarie. Ministrul de Comerciu a declarat comi-siunel bugetului ca să poate spera că negocierile să fie în curând reluate cu România, spre a ajunge la tucheierea unei convenliunt comerciale; că guvernul a-ustriac e dispus a face concesiuni importante, privitoare la articolele cari ad pentru România un interes special; şi câ se poate deci compta pe nişte procedeurl a-naloage din partea guvernului român. Viena, 14 Februarie. «Corespondenta polilicâ» anuntâ că de-legatiunile se vor întruni la 1 Mariie. Guvernul Imperial le va cere 24 milioane fiorini, trebuincioşl pentru complec-tarea înarmărilor trupelor, precum şi un ! alt credit, a cărui tifrâ nu e Încă fixată, care va putea fi pus la dispositiunea ad-minisLratiunil resbelulul, dar numai iu cas de o necesitate urgentă. AGENŢIA LIBERA Bruxelex, 14 Februarie. Le Nord constată câ Francezii nu sunt de fel dispuşi a ataca Germania. Organu rusesc crede dar că pacea nu va li turburata. Ticna, 15 Februarie in sferele politice se speră că după alegerile pentru Reichstagul germau silua-tiunea în Occident se va limpezi în sensul păcii. Din potrivă, starea lucrurilor în Orient devine mal serioase şi merită cea mal mare atenţiune. Ştirile cele mal recente cu privire la cesliunea tbulgară sunt din j ‘cele maţ nesatisfăcăLoaîn. Eri şi azi ministrul comun, fiind fată şi preşedinţii cabinetelor din Viena şi din PeşLa a ţinut conferinţe sub preşedinta împăratului. S a discutat cesliunea de a se convoca delegaliuuile pentru 1 Martie viitor. Un organ oficios anunţă cu cifra la care se urcă credilelele suplimentare cerută de guvern întrece cu mult sumele arătate până acum. Roma, 15 Februarie. Regele a însărcinat pe d. Deprelis de a forma un minister împreună cu Comtele de Robilant. înainte de a pleca din Roma, ambasadorul Germaniei a avut o lungă întrevedere cu Comtele de Robilant de şi acesta şl dedese deja demisia. Pesta, 15 Februarie. D. Koloman Tisza, preşedintele consiliului cousiderând reaua stare a finanţelor ungare, va păstra mal mult timp portofoliu Ministerului de finanţe. Baron B. d. Orczy consilier intim aslă-zl ministru al Curţii, va lua ministeru de Interne. Celiuge, 15 Februarie. Organul oficial a! guvernului desminte ştirile venite din Constanlinopoie In privinţa pretinselor armări a Muntenegrulul. Solia, 15 Februarie. D. Zankoif a telegrafia! din Constanti-nopole amicilor săi să caute a se apropia de D. Karavclofi', de oare-ce ’l este imposibil de a se realia cu Regenta bulgară. Paris, 15 Februarie ştirile venite din CousLanlinopple spun că d. Zankolf a renunţat la o Împăcare cu regenta. El slârue să se ciieme ofiţeri ruşi In armata bulgară şi este sus^nut Intru acâsta de d. Nelidotr, ambasadorul Rusiei aici-St. Pelersburg-, 15 Febr. In sferile politice se consideră ca probabil un contlict provocat de cesliunea balcanică. Ziarele îndesmuă Rusia ca să persiste cu energie, în pretentiunile sale relative la Bulgaria şi ca să fie gata de a intra în acţiune la un moment dat. St. Pelersburg, (5 Febr. Rusia transportă pe fie-care zi trupe la Baku tn vederea unei acţiuni tn Asia centrală. CESTIUNEA ZILEI IIO T A R IR E A DEFINITIVA * Mâine să întrunesc membrii oposiţiuneî parlamentare, spre a lua o hotărâre definitivă în privinţa unirii tutulor partidelor de opo-siţiune. De la această întrunire va depinde, până ia un oare-care punct, desvoltarea ulterioară a luptei oposiţiuni! în contra regimului d-lul Brătianu. Situaţia e dar aceasta. Avem astăzi In o-poziţie mal multe grupuri având fie care o firmă deosebită, un stat major a parte, o or-ganizaţiune specială, dar intre care deosebirile sunt aproape neînsemnate, mal cu seama Intru cât priveşte cestiunea de răsturnare. Daca am lua chiar grupurile cele mal extreme, de pildă pe de o parte junimişti*, care sunt cei mal domoli In lupta lor, şi pe de altă parte partidul liberal-conservator a cărui opoziţiune este cea mal accentuata, vedem că nuanţele ce’i despart sunt aproape imperceptibile. Spre a dovedi aceasta, n'avem nevoe de cât să reproducem aci două declaraţiuni mal recente, făcute de către junimişti. Cu ocasia răspunsului la Mesajul Tronului, d. Maiorescu vorbind în numele grupului săQ, a numit pe guvernul d-lul Brătianu o stăpânire do fapt. Ce alt înţeles poate avea acest cuvânt de cât ca guvernul actual este o usnrpaţiune, o putere neligitimă, căreia pe lângă stăpânirea de fapt, ti lipseşte stăpânirea de drept? Apoi făcut’a vre-o dată opoziţiunea d'a-farâ din parlament, o declaraţiune mal intransigentă de cât aceia a leaderulul partidului junimist ? Noi răspundem categoric nu. Şi de aceia eram în drept sâ credem că junimiştii vor stărui în linia lor de purtare, consecinţă cu declaraţiunea d-lul Maiorescu, pe care şi-afl tras’o de câte-va vreme încoace şi de la care credeam că d'aci înainte nu se vor mal abate. Ast-fel am auzit acum un an pe d. Carp, declarând tn Cameră, că spre a pune capăt tutulor vuetelor ca va intra în guvern îşi dă parola de onoare că nici odată nu va intra In minister cu d. Brătianu. Tot ast-fel acum o lună, România Liberă, ne-a făcut următoarea declaraţiune: Dupe ce organul junimist arată că d. Brătianu e absolut imposibil In cas când pacea n’ar fi tulburată, adaogă apoi: «Şi chiar dacă va fi resbel, d. Ion Brătianu nu mal are nici puterea morală nici chiar puterea reală sâ conducă vasul statului român In împrejurări aşa de grele.» Intr’o asemenea situaţie, ne întrebam, oare simţul adevârat al situaţiunel va şti el s6 biruiască ambiţiunile meschine, şi resim-ţimintele unor spirite strimte, şi ne vom hotărî cu toţii a face unirea, or aceste cesti-unl de ambiţiune personala vor fi ele atât de puternice, In cât se Întunece spiritele unor oameni de valoare la care nişte defecte secundare isbutesc a anula nişte calităţi reale? OrI-cum ar fi, mâine vom fi lămuriţi şi de mâine In colo vom vedea luptele noastre luând o direcţiune nouă. l\ \0li l'tllKlOL WHOYIL VI Am menţionat tn treacăt, actul obs-teşte! Adunări a Moldovei, cu data 1820 August 25, făcut tn Iaşi sub domnia lui Ioniţâ Sturza ; dar fiind-că este un document de însemnătate politică trebuia să dăm lectorilor măcar o restrânsă analisă din el. Adunarea obşteasca, în anaforaua sa către Domnul ţârii, zice că din străvechi vremi — pe când Moldova era bântuită de năvălirea neamurilor duş mane — biserica apusană găsea prilej să trimeatâ aici misionari pentru pro-selitism ; dar câ poporul resculându-se i-a alungat peste hotar. Că,In anul 1592 năvălind cu oşti In Moldova Sigismund Batori al Ardealului a prins şi a tăiat pe Aron Vodă şi a adus în ţară ca domn, pe un oare-care Răsvan întovărăşit şi de un călugăr catolic, trimes de Papa Clement Vlll-lea ca să fie episcop latin tn Moldova. Dar că Ieremia Movilă, împreună cu mal mulţi boerl, mergând la regele Poloniei, s’a întors cu oaste cu care a alungat pe Răsvan şi pe episcopul catolic — iar Ieremia a remas domn recunoscându’l şi Sultanul. De atunci ţara n'a mal avut să sufere de Încercările catolicilor — până dupe pribegirea, tn Rusia, a Domnitorului Mavrocordat — când mica capelă catolică din Iaşi fără voia autorităţilor noastre, s’a prefăcu» tn zidire de piatră ca o adevărată biserică ; dar serviciul bisericesc a urmat a se Îndeplini ca şi Înainte, tot de simpli preoţi, fără alt rang ierarhicesc. La anul 1810, Agentul austriac din I&şl Incunoştiinţeazâ pe Domnitorul Scarlat Calimah, că prea puternicul împerat al Austriei a găsit cu cale a trimite in Moldova un prelat latin cu titlul de episcop al Bacăului... Ear Domnul adunând sfat de boerl şi de episcop!, şi espunându le cazul s'a făcut anafora Sultanului, arătând câ aşezarea aice a acestui episcop este impotrivi-loare obiceiurilor pământului şi nepri-tnilă de Moldoveni ca lucru pricinuitor de multe feluri de zâticnirî şi sminteli in cele din launlru şi in cele din afara şi nu poate fi de mulţumire şi odihnă pământenilor. Sultanul respunde prin firman şi zice câ de vreme ce lucrurile sunt ast-fel, va respinge cererile trimesului austriac de la Tzarigrad, Invitând şi pe Domnul ţârii se respingă şi el cererile Agentului austriac din Iaşi. Cu toate aceste episcopul catolic apucase a sosi In Ba-câd înainte de respunsul Sultanului — stând acolo fârâ voia nimeruî — dar se feri a se presenta la curte şi după puţină vreme a şi murit. Nu s’a mat auzit apoi vorbindu-se de venirea In ţară a vr’unul episcop catolic până după măzilirea lut Calimah. In anul 1819 boerit, aflând ca prin Tzarigrad ear se vorbeşte de trimete-rea In Moldova a unul episcop catolic, sad Întrunit In sfat împreună cu Episcopii şi ah trimes o nouă anafora Sultanului, care ear respunde prin firman câ de vreme ce şederea unui asemenea episcop este fără pildă In obiceiurile ţârei, şi poate pricinui turburâri bunel linişte a Moldovenilor, Poarta nu va învoi venirea Iul... Dar episcopul a sosit ear înaintea firmanului, declarân-du-se că este numai simplu trecător. Cu toate aceste la 1820, fiind Domn Mihail Sutzu, Agentul austriac vine şi cere Domnitorului formala recunoaştere şi Întărire a episcopului latin al eparhiei Bacăului. Vodă adună ear sfatul obştesc, care prin aaafora cere ese-cutarea firmanelor împărăteşti. Insă In primăvara aceluia-şi an soseşte In Iaşi Încă un alt episcop catolic, şi, fârâ a cere aimerui voe, lndresneşte se facă In capela slujbă episcopală. Dupe această lungă espunere de fapte, obşteasca adunare Inchee aşa anaforaoa el către Ioniţâ Sturdza—citez textual acest pasaj care mi se pare remarcabil: Prea înălţate Doamne, «Urmarea bisericel apusâneştl este «vrednică de băgare de seamă. Care «adecă i-ar fi scopul a-şî Împinge până «Intr'atât pre episcopul săd In pămân-«tul Moldovei—dupe atâte turburărl «urmate In vremile trecute şi dupe a-«tâlea împotriviri ale noastre cele din «veacul de acum, şi, In sfârşit, Impo-«triva împârâteştelor hotârlrl şi po-«runci? De cât numai că ar voi să se în-«mu/ţască nemercil săi In această ţară «prin aşezarea episcopului. Aceasta se «poate înţelege chiar din nota dumi-«sale Agentului austriacesc de la 1820, «către mitropolitul Moldaviel.prin care «arată câ aici, In coprinsul ţării, se «află şezători 40,000 suflete de dogma «apusânească. Apof, acest număr în-«târindu-se prin rânduirea de episcop «bisericesc—împuternicit şi cu protec-«ţie politicească — fără Îndoială va a-«junge la sfârşituri nepriincioase şi «cu gred de a se desrâdâcina. Pentru «câ mulţi Moldoveni din cel proşti al «satelor, intru năiejdcle apărării poli-«ticeştî, pot alerga şi a se lipi de cre-«dinţa lor şi îşi vor perde legea cea «pravoslanicâ strămoşească pe care «este întemeiata fiinţa stalului «stapanirel—şi Intru care s’ad păzit I «până acum nevătămată datornica su. www.dacoromanica.ro EPOCA — 4 FEBRUARIE «panere a acestei raiele la prea puter-«nicul devlet. «Noi ne rugăm. precum am fost liniştiţi şi ne supăraţi despre aceasta In «curgere peste două veacuri — de la «Ieremia Vodă şi până In zilele Dom-«nulul Calimah, nepomenindu-se nici «decum de episcop latin — aşa şi de «acum să rămânem în pace, îndulcin-«dune cu paza legei noastre şi dobân-«direa acestui privilegiu care leagă «într'o unire sl într’un cuget pe tot «norodul acestei ţâri şi să scăpăm de «grija vătămărilor obşteşti. Inlr’un dog-«maticesc punct, precum însăşi înalta «Înţelepciune a Măriei Tale, cu ochii cel «pătrunzători priveşte.» Admirabilă este această anafora a boerilor şi prelaţilor Moldovenii Cu toată sfiala ce Ie impunea timpul gred In care trăiad, el apără cu energie contra Cesarulul Apostolic şi contra Papei—drepturile ţării lor.— Cu ce pătrundere desvelesc el scopurile de subjugare treptată a ţării Moldovei prin proselitismul Catolic i Povâţuindu-se de învăţămintele trecutului, el Întreabă cu defienţă şi mirare: care adecă ar fi scopul catolicismului de şi împinge pînă într’atât în pămfintul românilor pe episcopii săi ? Proselitismul ? O, atunci el refusa hotârîtor al tolera, cu atât mai vîrtos că episcopii aceştia vin învestiţi cu protecţia politicească a Austriei, căci se tem ca se vor aduce neprielnice sminteli ţării. Ei nu vor să vadă lncingîn-du-se în Moldova lupte religioase dogmatice în contra religiei strămoşeşti— liind-câ daca ţara aceasta se află într’o unire şi într’un cuget cu toţi fii el, este graţie unităţii religioase. Obşteasca adunare conchide că nădejdile dobândire! protecţiei politiceştl streine, cu care sunt investiţi aceşti episcopl, nu vor întârzia se îndemne pe pământeni !a renegări culDabile şi la trădări primejdioase... Apoi, cu o fină ironie, aminteşte că cele mal multe din încercările de subjugvre a religiei ortodoxe de către papistaşi, s’au întreprins de preferinţă în timpii turburi, când românii, având de susţinut lupta cu armele contra hordelor duşmane, nu avead Îndemânarea de spirit să se poată apăra contra misionarilor papismulul şi intrigilor lor su-terane. In fine obşteasca adunare declară că pe religiunea ortodoxă în teme induse însăşi fiinţa statului român, orl-ce turburare ar vătăma religia, vatămă implicit statul întreg — şi că nu e bine ca o ţara să poarte veşnic, din acest punct de vedere, grija vătămărilor obşteşti... lată cum lucrad bătrânii noştril bărbaţi de stat. Iată câtă îngrijire puneau în apărarea intereselor naţionale, acel boeri cu capul pe tipsie l),’într’un timp cînd, opunerea la năzuinţele celor prea puternici, avea de resultat sburarea capului nu numai de pe umerii celor mai mari boeri, dar şi de pe umerii Domnitorului ţării 2)... 1) Espresia favorită a lui Ion Itrâtianu, contra Conservatorilor — acusftndu’l că din tradiţie boierii ar (1 fost tîrîtorl în faţa streinilor... EI, aşa'i adevărul? 21 Esemplu îl avem în martirul Iul Vodă Ghica care a apărat Bucovina contra lipitoarei Austriei... Astă-zi însă, când românii s au întărit prin unire, când ad o armată viteaza carele-a recâştigat Suveranitatea naţională, miniştrii statului conspiră cu străinii în contra patriei lor.—Eî a-corda streinilor. într’ascuns de. naţiune, drepturile acele pe care părinţii noştril, prin toate vijeliele vremurilor, nu ştiut să le apere şi să ni le transmită Intacte 1 Vil Domnul Mârzescu a desvălit, înaintea Senatului actul tainic prin care miniştrii români recunosc Monseniorului Paoli calitatea de Episcop latin din Bucureşti; act dosit, de la 1879 până astâ-zl şi nepublicat încă în Monitorul oficial. Dacă această recunoaştere a fost un lucru bun, pentru ce misterul ? — Aceste sunt fapte du conspiratori, nu acte ale unor bărbaţi de stat. Interpelatorul a arătat că congregaţiile protestante din ţară declară fără sfială, în statutele lor, că s’ad pus sub protecţia împăratului Germaniei, pentru tot ce priveşte interesele lor materiale şi politice — şi sub autoritatea Marelui Consistorid de la Berlin, pentru tot ce priveşte religia. Interpelato-rul a arătat încă, că prin faimoasa Convenţie consulară cu Germania, care se ţine pendentă asupra capului ţărel, să recunoaşte, pe furiş şi într’un mod subtil, un asemenea stat în stat!... A-ceasta nu vrea să zică trădare naţională ? Protestanţii vin în ţara noastră, se conslituesc, se organisează, cu legele lor, cu împăratul lor — şi se superpun nouă ; catolicii vin şi el în ţara noastră, cu legile lor, cu împăratul lor, cu orga-nisaţia lor specială, şi se superpun nouă... Dar noi ce să devenim, unde să ne ducem, de vreme ce alţii sunt stăpânii casei noastre ? Şi cu toate aceste, majoritatea Senatului, care zice că representă ţara legală într’o chestiune de ordine naţio nală atât de gravă, a trecut pur şi simplu la ordinea zilei I... Şi cu toate a-ceste, într’o chestiune de esistenţâ pentru religia noastră strămoşească şi de pace publică, prelaţii cu mitropolitul primat în frunte, n’au avut ruşine de oameni — când s’a pus votul cu a-pel nominal — şi au votat contra bise-ricel căreia ad jurat credinţă până la moarte ! Abea trecură câte-va zile dupe serbft-torile naşterel Mântuitorului lumel, şi am văzut în veleag desgustătorul spectacol al prostituţiunel clerului nostru înalt, în faţa streinilor — în faţa catolicilor şi a protestanţilor, în faţa creş-tinătăţei întregi 1... Nu mal este, Prea Sfinţi Părinţi, nimic sacru pentru voî, de vă bateţi astfel joc de demnitatea omenească? Cum, Episcopii ortodoxl ai ţărel, călcând în picioare sacrele noastre datorii... ca şi Damian apostatul din 1439 — ad tradat legea lor strămoşească, legea care le-a dat «darul», şi prestând propriele lor mâini duşmanilor ÎI ajută să surpe din temelie Biserica naţională 1 Este prea mult... spirituali — nu representanţl voi re-J ligiunea acestui popor ortodox... şi de aceea vă strigăm din mâruntaele conştiinţei noastre de români: Masca jos, hereziarhi al religiunel ortodoxe !... Masca jos, căci pentru interese profane aţi precupeţit sacerdociul vostru, aţi revoltat conştiinţa creştini’or ! Cel ce nu’I vrednic să apere altarul Dumnezeului săd, ce se îndârjeşte să apuce In mână toiagul păstoriei oilor Domnului?... Cel ce nu’I vrednic să apere credinţa căreia s’a vocat, ce ’şl împodobeşte capul cu mitra mitropolitană şi grumazii cu cruci diamantate ? înlături — căci daca nu aveţi măcar virtutea civică să daţi un vot onest şi liber — cum veţi putea voi, în timp de furtună, se vă puneţi streajă pentru apărarea unei cauze sfinte ? Înlături — fiind că biserica străbunilor noştri nu poate, nu trebue să re-mânâ pe mâini sacrilegii; căci inima voastră este fără virtuţi, mintea voastră fără judecată, conştiinţa voastră fără credinţi... Dumnezeul vostru este viţelul de aur şi fiinţa voastră nu respiră de cât deşertăciuni şi pofte lumeştii Nu, nu ne trebue curtesanl şi comedian! în Biserică, ci bărbaţi cuvioşl, demni, oneşti, cu credinţe nestrămutate. Căci nu voim ca într’o zi să vedem înstreinându-se şi tronul bisericel, dupe cum s’a înslreinal tronul politic al ţărel 1 A. I) llnlhnn INFORMAŢI UNI Am spus în numărul nostru de ieri că Sâmbăta trecută ştiri de o deosebită însemnătate trebui să li fost primite deguvern din străinătate. In tot aceiaşi zi numeroase şi lungi telegrame cifrate au fost primite de diferite legaţiunî din Bucureşti şi mai ales de legaţiunea Rusiei. In cercurile diplomatice eventualitatea unui rezbel se consideră ca foarte probabilă. * Gomisiunea bugetară a terminat cu desăvârşire lucrarea sa. D. Emil Costinescu, raportor general, va depune chiar înainte de sfârşitul acestei săptămâni raportul său pe biuroul Camerei. * D. Crăsnaru, vestitul prezident al tribunalului Vâlcea,cerînd d-lui ministru al Justiţiei autorizaţiunea d’a urmări pe d. I. N. Iancovescu pentru un articol publicatîn ziarul nostru, d. Stătescu l’a povăţuit să se astâmpere şi să nu se mai bage într’un nou bukluk. X Un prieten din llusciuk ne scrie că o importantă întrunire a avut loc alaltăeri la deputatul Z vharia Sto-wnof şi că în această întrunire s’a hotărît trimiterea la Sofia a unei delegaţiunî care se someze pe guvernul Regenţei d’a pune mai multă energie în represiunea mişcărilor Zancoviste. Aceasta ar dovedi că ştirile ce am primit din altă parte şi pe care le am comunicat cititorilor noştri despre un revirement serios al populu- ţiuneî bulgare contra Regenţei sunt adevărate. X D. Ferekidi, ministrul afacerilor streine, a primit azi pe d-nii de Coutouly, ministru al Rrancieî şi Lascelle's, ministrul al M. S. Britanice. X Reînfiinţarea la ministerul afacerilor străine, a biuroului presei care a esistat altă dată a fost hotârîtă. X D Ion Brătianu întorcendu-se azi de la Florica, Consiliul de miniştri se va întruni la 5 ore sub preşeden-ţia d-sale. X Ştim că consulul nostru general la Budapest, d. Alex. Farra, a adresat Ministerului afacerilor străine un foarte însemnat raport asupra situaţiunei economice a Ungariei in anul 1886. De ce nu se grăbeşte guvernul a publica acel raport care în-fâoişează, în starea de azi a relaţiu-nilor noastre vamale cu Ungaria, un deosebit interes pentru noi. X M. S. Regele a emis dorinţa ca în bugetul viitor al Ministerului de resboî să se prevază încă un batalion de geniu, care va primi denumirea de batalion de cetate, pentru fortificaţii. X Raportul făcut în afacerea generalului Cantilli este gata de mult. D. General C. Budişleanu nu l’a în-naintat încănâdâjdnind că D.Cantilli va reveni asupra primelor sale de-claraţiunî. E de observat că d General Cantilli n’a căutat câtuşi de puţin să’şî uşureze posiţia, ci din contră, cu multă energie, a arătat că nu re gretă cea ce a făcut. X Acum se vorbeşte că d. Luca lo-nescu, fostul şefal divisiei administrative la Interne şi actual Prefect într’un judeţ, pare că va înlocui pe d Politimoj la direcţiunea penitenciarelor. X Mulţumită deosebitei stăruinţe a d-lor doctori Grecescu şi Brînzâ, toate măsurile sunt luate pentru ca lucrările de înfiinţare ale nouei grădini botanice să fie grăbite ast-fel în cât această grădină va putea chiar în vara viitoare să fie pusă la disposiţiunea studenţilor. X D. Ion Câmpineann, primarul Capitalei a fost primit azi dimineaţă în audienţă de M. S Regele. X Direcţiunea generală a căilor ferate române a hotărît înfiinţarea a două spitale pentru amploiaţii ei, unul la Bucureşti, în apropiere de gara de Nord şi altul la Roman. Foarte bună măsură. X Şedinţa de a-seară a societăţii ştiinţelor medicale a fost din cele mai interesante. Atenţiunea asistenţilor a fost mai ales viu solicitată de o comunieaţiune a eminentului nos- 0, nu I nu sunteţi voî păstorii noştri tru chirurg, doctorul Dimitrtseu-S vereanu, asupra mai multor cazuri de isterotomie şi deovoriotomie în care a dobândit succesul cel mai mai complect şi a unui nou mod de cusătură în aceste operaţiuni. Tot în şedinţa de a-seară, societatea a ales ca membru deonoare al ei pe d. profesor doctor Reverdm din Geneva şi a acordat studenţilor î,u medicină dreptul d’a Hdresa so-oietâţeî comunioaţiunî asupra ob-servaţiunilor făcute de dânşii în spitale. X D. general F.orescu a sosit în Capitală, venind din Belgrad. X Diseară este la palat un mare prânz diplomatic, la care sunt poftiţi miniştrii streini împreună cu secretarii lor. X Duminica viitoare va avea loc la d. Nicolae Fleva cununia nepoatei sale, d-şoara Elena Capeleanu cud. EnriC Koemer, inginer al Ocnelor-Mari din Vâlcea. In aceiaşi zi se va celebraşi căsătoria d-lui Alexandru Giani, consilier la înalta Curte de Justiţie şi de Cnsaţiune, cu d şoara Marin Olă-nescu. X Juoî, 5 Februarie curent, la 8 1/2 ore seara, d. Ştefan Veleseu va ţine în sala Atheneuluî conferinţa sa despre : onoraţi şi onorabili. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA II.H AS Rmln Pesta. 15 Februarie.—Ziarul oficios publică demisiunea Contelui Szapary ministrul de finanţe. D. Tisza face interimul ministrului de finanţe ; Baronul d’Orezy, ministrul curţii, e însărcinat cu interimul ministrului de interne şi d. Lucacs e numit secretar de stat la ministerul căile r de comunicaţie şi lucrări publice. BULETIN EXTERIOR IAU GENERALUL BOULANGER Oficioasele germane continuă a ataca fără preget Francia, pe care o fac responsabilă de starea neliniştitoare a Europei. In acest scop National Zei-tung din Berlin aduce senzaţionala ştire, că generalul Boulanger, ar (1 avut de gând, fără ştirea guvernului Republicei, să adreseze o scrisoare d’a dreptul câtre Ţarul Rusiei ! Şi pentru că această destăinuire n’a fost până acum desminţitâ, oficioasele Cancelarului Germaniei cred, că această urmare a ministrului de rezboiu al Fraa-cel este cu prisos îndestulătoare spre a întemeia îngrijirile guvernului german asupra scopurilor ascunse ale politicei franceze. Din norocire un corespondent al lui Pester Llogd asigura, că d-nu Fiou-rens, ministrul de Externe al Francei, prinzând la vreme de veste despre in-tenţiunea generalului Boulanger, ’şî a pus toate silinţele spre a’l Împiedica FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (24) AL EXIS ROUV1EK FEMEA MORTULUI PRIMA PARTE (Urmare) IX O plimbare vesela va da demi-siunea. Târgui intre guvern şi d. Cogăl-niceanu s’a făcut. Erî s’a putut vedea pe stradele Ca pitalei în aceiaş trăsură d. Cogâlni-ceanu cu d. Carada. Cin cunoaşte dispreţul adînc ce ULTIMA. ORA AGENŢIA HAVAS Viena, 15 Febr. — Baronul Pino de Friedenthal, fost ministru de finanţe, e numit guvernator al Buko- vinel. Berlin, 15 Febr.—Sescriedin Stras-burg ziarului «Post» din Berlin că starea de asediii se va proclama la Metz şi Slrasburg dacă alegerile din Alsacia Lorena vor arăta că sentimentele majorităţii populaţiunil a rămas favorabile causei franceze. Berlin. 15 Febr.—Se asigură printre cercurile politice ca consiliul federal a acceptai propunerea guvernului prusian de a proclama mica stare de asediii la Stettin. Londra, 15 Febr. — «Times» constată că situaţiunea s’a înbunătăţil în Occident, dar că în Orient din contra s'a agravat. Relevează importanţa pregătirilor militare ale Austriei şi a cererii creditului de 60 de milioane fiorini, ce se va propune delegaţiunilor. Bombay, 15 Febr.— Mai multe mii de soldaţi chinezi aii năvălit în Birui a nia. Ruda-Uesta 15 Febr. — Camera deputaţilor. — Ministrul de resbel pre-smtă o cerere de credit de7,460,000 florini pentru muniţiunile destinate înarmării honvezilor şi pentru echipamentul contingentului reservelor. Proiectul a fost trimes unei comisiunl financiare. Intr'o conferinţa ţinuta erî, represin-tanţil tutulor partidelor aQ hotârlt să voteze creditul cerut fără discuţie. Viena, 15 Februarie. — Camera. — Guvernul cere un credit de 12 milioane florini pentru înarmările landverului şi landsturmuluî din Austria. AGENŢIA LIBERA Viena, 15 Februarie.—Creditele ce se vor cere delegaţiunilor pentru departamentul de resbel se vor urca ia suma de 25 milioane fiorini. Berlin, 15 Februarie. — Mica stare de asediii a fost aplicată In oraşul Stettin. Berlin, 15 Februarie. — Gazeta ministerială, anunţă că guvernul german a renunţat Intr un mod definitiv la publicarea unei proclamări a împăratului înaintea alegerilor. l’arls, 15 Februarie. — Ziarul Ies Debats d’azl dimineaţă spune că Germania în scop d’a esercita o mai mare înrâurire asupra alegătorilor şi d’a 'şl asigura o isbândă mai sigură In alegerile de la 21 Februarie, recurge ta tot felul de mijloace periculoase. Ea a-meninţa pacea Europei şi răspândeşte articole care aţtţă spiritele şi provoacă la resbel. Viena, 15 Februarie.—Afara de creditele de 25 milioane fiorini ce guvernul le va cere delegaţiunilor pentru departamentul de rezbel, el va solicita aprobarea unor alte credite a r âror ţi-fră nu este încă fixată pentru razul când situaţiunea ameninţătoare de astăzi s'ar prelungi cât-vatimp şi a1- face necesare mSsurlde apărare. Berlin. 15 Februarie.—Seaslgnra cu starea de asediu nu va li proclamata in Slrasburg si lleăz de cui în cazul când rezultatul alegerilor. in Alsacia l.orena, ar li favorabil partidului francez. Berlin, 15 Februarie. — Ştiri posi-tive din Petersburg spun că nu este exact că Ţarul ar fi desaprobal pe Kat-kow precum o pretind ziarele engleze. Borna. 15 Februarie.— Comitete de Robilant pune ca conditiunî la primirea din partea sa a unul portofo ;Q tn noul cabinet represiunea fără milă în contra manifestărilor iredentiste www.dacoromanica.ro FPOCA — 4 FEBRUARIE r urnire—r BB9 CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 31 Ianuarie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 5 0/0 » română perpetuă. 911/2 921/2 6 0/0Oblig. de Stat Rur. conv. 803/4 851/2 Impr. cu prime Bucur, (lei 20) 34 30 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig.Casel pens 11.3001 711/2 72 1 li 200 210 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 7 0/0 * » 80 81 5 0/0 » » » 97 98 6 0/0 » rurale » 84 85 5 0/0» 99 100 Aur contra Argint sau bilete. 181/4 181/2 WIS IMPORTAM MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI Albe si Negre cu 50 b. litru. Se vinde mal eftin de cât ort unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR 1 No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. ii j Aranjat din noii foarte elegant, pose- | dând două biliarde, restaurant cu dife-rite mâncări calde şi reci. NB. Cazinul se Închiriază pentru ba- v luri nunţi ele. AV I S LA BRICIUL LUI NAPOLEON SALON SPECIAL OE TUNS, BAS SI FRESAT Acest salon este aranjai cu totul din nou şi foarte elegant. N. B. face abonamente a la carte cu patru 4 lei o carte cu <2 cupoane tot de* odată vă recomand şi un marc asortiment de parfumerie, pudră Velatine, Gearmandne, pastă, apă de lubin veritabile etc. etc. Sper că onor. public şi onor. mei clienţi mă vor onora cu prezenţa d-lor. Cu perfecLă stimă St. lorgu < ostandiiieseii No. ta, c.u. vie. no. ta. vis-d-vis de mmisteru financelor si ilomenie ANTON KNEISEL — No. <2, Calea Victoriei No. <2 — Unica şcoală de musică vocală şi instrumentală, unde se predai! lecţiun! cu 15 LEI PE LUNA Asemenea puneladisposiţliineaOnor. Public cea mal bună orchestră pentru Baluri, Soarele, Nunţi, etc. Înscrierile şi cererile se fac de la 9 — 11 dimineaţa şi de la 3 — 8 seara. DE ÎNCHIRIAT De la Sf. Gheorghe viitor CASA d-lul V. HIOTT din Slr. Luterana IVo. 15, mo. Minte si nenioltilate având 22 camere, grajd de 10 cal. şopron de 5 trăsuri 2 pim-niţe, t puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Asemenea şi de arendat de la Sf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Câlnişte. Doritorii se vor adresa la d-nu proprietar tn toate zilele de la orele 8 de dimineaţă până la orele 5 seara. I.OCUL din Strada Colţeî No. 61 alături de casa Gianoglu având o faţadă de 47 metri. A se adresa Strada Dionisie No. 56. PUBLICITATEA ZIARULUI 11 EPOCA (( In Paris N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 ANUNCIURILE DIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMISTRATIA ZIARULUI la AGENCE HAVAS, place de la bourse, No. 8.--------AGENCE LIBRE : rue Notre Dame des Victoires Nr. 50 (Place de la Bourse) pentru Paris , Francia , Germania, Austro - Ungaria , Italia si Marea Britanie. ,,STELLA“ Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN DE TOALETA etc. DEPOU CENTRAL SI BIUROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. NUMAI10 LEI CEL MAI FRUMOS CADOUlPENTRU SERBATORI PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ m Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea în cel mult 10-14 zile. Fotografia remâne neatinsă. . . Asemănare lidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat S ie cj IV ie ci Godascher WIEN 11. Gr os se Pfarrgasse 6 RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN SIROCHI — No. 15, Calea Dorobanli, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere într’un mod elegant, în toate sti-! lurile şi ori-ce lucrări de tapiserie. Preturile moderate, eseoutiunea j la timpul hotărât,. CONSTANTIN S1HOCIII. Cal. V ictorii P al. Dac.-Rom. m-LA ORAŞUL VIENA « ) Â LA VILLE DEVIENNE vis-d-vis de LII». Socee Recomandam onorabilei noastre clientele pentru, ieftinntate ai soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de FU d’Ecosse, de bumbac, de l&na si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului I>r. U. Jar ger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu baleDe veritabile. Trousouri complecte pentru tldaulati. I.aj ettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri al restaurantul*!. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOG li NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CU1 VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec INSTITUT! MEDICAL BUCUREŞTI 6.-STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1. Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. IntnGpedie—4. Gimnastică medicală-*-5. Orhalaţl—6. Masaj iu sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur................2.50 i Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente...............1.— 1 duşe rece sistematică cu basin 1.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notâi. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform p roşpectulul._______Direc tiunea ORIGINALE ASINE SINGER Sunt necomparabile in constructiune neintrecute in cua-litati si in durata Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAT ÎNALT,,IMPR0VED“ * La exposiţiunca internaţională din Edinburg in Octombre a. t. avi primit cel mal Înalt premiO numai maşinele de cusut ori-nale Singerdin toate maşinele de cusut expuse. = MEDALIE DE AUR = Vânzare în rate, si contra, bani gata un rahat oonv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-bâcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi In toate filialele noatre. laşi Strada Lăpuşne&nu GN El ni INPTD Galalzi » Domneasca . II Li ULIII ULII Craiova » Lipscani liaile Eforiei Ploesli » Lipscani — BUCUREŞTI— Botoşani » Mare T.-Severin Aurelianu MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradei Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mai modern, având i estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şt alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt. F*H. HUGrO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURI Calea Victoriei Colţul Bulevard. Universităţeî, în faţa biser. Sărindar Bogată colecţiune, rămasă moştenire de la Earl of lombwell din Londra ne-a fost Încredinţată spre a o pune în vânzare. Ea se compune din tablouri vechi şi moderne de primul ordin, lată câte-va nume luate la întâmplare: Vechi, Sebastian del Piombo ţde te celebra HamilLon Gal-lerie), Rembrandt, Claude Lorrain, Welonwerman, Ther-bourg, Steen, Teniers, Brakenbourg, A. et I. Ostade, Ru-bens, Correge, Ruysdael, MaeszBoth.Koningh, Berghem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kaulbach, directorul a-cademiel de bele-arte din Munich.Gab, Max.Seitz, Paczka (s’a vândut la Paris In 1815 cu 30,000 lei), prof. Geiger, Ribot, Gudin, Diaz, Deschampac, Dupre, Jsque, Karlovszky (elev al Iul Munkacsyl, A. Kufman, de Garay, S. Giroux, Glisenti, Van den Bos, prof. Rumples, Bruck", Chaignean. Deprez, Guyot.Bellecour, Moormans, Beauquesne, Kuehl, Perier Verboeckhoven, prof. Cretius, Carolus, Miralles Van Hanen, etc. Invitam pe amatorii (le bele-arte se biue-vuiasca a ne o* nora cu visita d-lor : el vor găsi o colecţiune de mare importanta si vor atea ocasiuneu se’sl imbogateasca colec-tiuuea lor eu capo d'opere pe nişte preturi ecseeptionale. — Observam ca toate tablourile se viude cu garanţia autenticitate! lor si după doriuta amatorilor se poate trimite a Paris sau Berliu pentru espertisa. D. ULEIAUERCiER et FILS.—Paris. EREZII L.LEMAITRE SUCCESORII TIIRMTOItIE DE FER SI \L\M\ - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALE» VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI Se însărcinâză cu construc-iunl de turbine,si mori cu pre-url mal reduse de cât acele in Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie safl mecanică; precum; olane simple le. şi ornat Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonete dâoauville, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. La Fertâ-sous-Jouars. 111 î HAINE BABBATESTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT 5 < 5 r S H.5J, - S £ 3 o « f-, £ ta i CC . < p £ O O • t> I * h ffl I < w | I N D I < H I ■■o i o co BAZAR D’ENGLITERA • _ BUCUREŞTI — 3 — Coltul Stradei Gabroveni si Şelari — 3 Avem onoare de a recomanda onorabilului public si clientelei noastre magasinul nostru, bine asortai cu tot felul de stofe modeme de comande mai cu seama pentru Scsonul de lama. Asemenea am primit un bogat asootiment de haine confecţionate după Ultimul Jurnal. Comstume Sacol la Deraiere Mode, Redingote cu veste Diagonal, Jaguete cu Veste Chaviot, Parlesiuri de Coachmen, Pante-loni fantaisie. Veste Drocate si Piguet funtaisie. Asemenea avem si Costume de copii cele mai moderne si cu preciurile foarte con-venavile. De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastra, a ne onora cu Visitele d-lor, asigurăndu-ve ca vor fi pe deplin satisfăcuţi. HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT TAMAR INDIEN FRUCT LAXAŢIV SI RĂCORITOR preparat de ANTON ALTAN FARMACIST Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podophilina, aloes, seamonum lalapa ele. etc. DEPOU LA ,,FARMACIA LA AURORA" Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţâ BacăO. PREŢUL UNUI CUTII 2 LUI. „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata de inventatorul d-nul Prof. Ueidingcr pentru SOBE MEJLDLN GER II. Heiin, Viena, I., Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici sunt premiate cu cele d'iutaiu premiuri: Viena i 73, Kasel 1877, Paris 4877, Sechsbaus 4 778, Vt’els 4878, Ieplitz 4 878, Viena 4 880, Eger 4 8 84 si Triest 4884 ? ate'Bobe sunt întrebuinţate tn Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Na-ionala, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate *a Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand Hâtel; *n Iaşi, HOtel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme. -------—_______________Preferinţa acestor sobe este unmurrc afhu ;asa de mare in cât se găsesc m LI ** I r* ij t K"U r EN pretutindeni imitatiuni. U ,li f I y v\. I Prevenim deci pe onor. Pu-ir n n L I W! blic se se ferească de schimba- c-----------------—■ i «■?> e rea fabricatiunei noastre du- rabile si exacte de imitatiuni de tot felul, tie recomandate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul uselor este turnata marca oastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte ca preturi reduse gratis si franco. mm BucureşIWWWk iaţa Episcopiei No. 3