ANUL II No. 356 O SINGURA EDITIUNE MARŢI, 3 (15) FEBRUARIE 1887 15 BANI NUM E FIUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’AUNA ÎNAINTE 1* BUCI’RESd: La casa Administratiunei IA' TARAi Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 Iei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. IA STREIAATATE: La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul cu isOnt. numerul, la Kioscul din rur Hontniartre 113 Bulevardul St, Germaln A o. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI N UME HUL ANUNCIURILE DIN ROMANiA SE PRIMESC OIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Pari»: la Ajrctirr linia», phtce de la . S. Ajjcnre l.ilire. rue Xotre Dame des I ictoires So, 1‘liV ' di lall'Uls. pentru Paris, Erauria. tiermania. \uslro-l nsjariH. Italia si Marca Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia SO BANI UN NUMER VECHIU Grigore VENTURA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Prlm-r«dactor responsabil So. 3.—Pia,t& Episcopiei.—So. 3. O EXECUTIUNE EXPEDIENTE O DESFIDERE -------------- INTERPELARE & D-LUI TACHE I0NESCU BOA LE POLITICE l\ PREVEDEREA RESBOIlll I Situaţia din afară nu îngădue căderea gu\ernuluî, şi opoziţia, luptând peutru răsturnare în aşa împrejurări face un act nepatriotic! Aşa a zis d. Brătianu răspunzând d-luî Fleva şi tot aşa a zis d. Feri-chide respunzend d lui T. Ionescu. Adevărat se fie ? Noi credem că tocmai în prevederea răsboiulul opoziţia e datoare se lupte din răsputeri pentru depărtarea de la cârmă a d-lui Brătianu, şi eacă de ce : Resboiul este actul cel mai însemnat din viaţa popoarelor. Sub în-rlurirea marilor emoţiunl ce provoacă, toate pasiunile populare sunt deslânţuite şi calea e larg deschisă tutulor exstremitâţilor. Râsboiul a-duce cu sine vremea suferinţelor mari şi a sacrificiilor mari; momentele de criză morală hotărîtoare, când popoarele ca şi indivizii sub stăpânirea pasiunilor, îşi uită de toate rezervele, se desbracă de toate regulile convenţionale, pentru ca se apară cu pornirile lor fireşti ; cu complecsul lor de calităţi bune şi rele cu care le a înzestrat natura. E torentul care mugeşte şi care nu ştie încotro se va abate. In asemenea vremi guvernul se cade se fie tare, cât se poate de tare. Însuşeşte această calitate guvernul d-lui Ion Brătianu ? Admiţând chiar, pentru un moment, că opoziţia considerând lupta sa, nu cum e în realitate, ci ca o luptă foarte normală pentru ide*, n’ar voi se facă nici-o greutate guvernului şi ar desama, fi-va guvernul mai tare pentru aceasta ? Nici decum. Tăria unui guvern în asemenea împrejurări nu stă în numerul mic al adversarilor săi politici, nici în slăbiciunea lor, nici chiar în atitudinea lor bine-voitoare; ea stă în sprijinul real pe care îl are din partea ţerel, în încrederea ce naţiunea are într’ensul. Din nenorocire însă.maî cu seamă cu privire la resboî, ţara rru are nici-o încredere în d. Brătianu. E ciudat cum d. Brătianu nu înţelege că în urma resultatelor res-boiuluî trecut, D-sa nu mai are drept a cere de la ţară, sarcinile mari ale unul nou resboT, de la cetăţeni tributul sângelui , jertfirea vieţei. Nimeni nu poate uita. că faţă cu sacrificiile făcute şi cu victoriile armatei noastre, resultatele obţinute de politica d-luî Brătianu au fost neînsemnate unele, desastroase altele. Fără a fi jucat vre-un rol în resboî, vecinii noştri Sârbi, au obţinut şi ei Independenţa şi regalitatea cu adăogiri de teritorii, earâ noi învingătorii de la Plevna, am pierdut Basarabia, am fost siliţi se împământenim ovrei şi am fo3t umiliţi 1* St. Stefano. In schimb insă, câţi-va colectivişti de frunte au făcut pa- rale cu ocazia rechiziţiilor, iar alţii au căpătat grade în armată, decoraţii, au fost însărcinaţi cu misiuni depărtate şi c. 1. Ori cât de dispus ar fi cine va în favoarea guvernului, silit este a recunoaşte că aceste resultate nu sunt de natură a încuraja pe nimeni, nici a provoca entusiasmul sau a îndemna la acte de. abnegaţiune şi de devotament. Pentru ca un guvern se aibă dreptul a ’ţi cere sângele şi viaţa, trebue ca cel puţin se aî convingerea că fapta tava folosi ţărei tale. Şi cum nimeni nu poate avea această convingere sub d. Brătianu, ţara va intra în luptă cu un desavantaj, ale cărui urmări sunt incalculabile, cu luptători fără entusiasm şi fără încredere. Nu e lucru de glumă să ceri unui om se renunţe la viaţă şi la tot ce te leagă de densa. Şi dacă iubirea de ţară te face se mori "cu bucurie pentru ea, nu e tot aşa când banu-esti că moartea ta nu va folosi de cât intereselor personale a unor oameni pe care îi urăşti. Se-ţî dai viaţa pentru interesele altei ţerî, pentru o politică vitregă şi înstreinatâ, ori pentru ca un guvern incapabil se facă din victoriile tale nişte adevărate desastre, nu merge. Şi, ori cât de puternic ar fi sentimentul datoriei, el nu va putea face nimic contra acestui raţionament simplu. Se vor bate de bună seamă români, şi se vor bate bine,dar o repetăm, se vor bate fără încredere şi fără entusiasm. Dar sătenii ce vor zice ei ? Cum vor primi pe oamenii guvernului când vor veni se-i cheme la rechi-siţii lungi şi ruinătoare? Ce vor zice ei, acum când prin cele mai înfundate cătune s'a răspândit vestea isprăvilor d-luî S. Mihailescu-Warchavschi ? Crede d. Brătianu că-şi vor mai lăsa cu aceeaşi bucurie casa şi copii pentru a întreprinde în miez de earnă călătorii lungi şi primejdioase, unde se şi lase vitele, singurul lot* avut, când ştiu că a-ceasta nu va folosi ţărei, ci intereselor vre unul colectivist flămând şi nesăţios ? Nu credem 1 Aşa dar, în cel mal bun caz, adică în ipotesa că opoziţia nu va zice un cuvent măcar, guvernul întră în resboî, şi cu el ţara, grozav de slăbit prin faptul că nu va avea cu densul nici cetăţeni dispuşi la jertfe, nici inima soldatului; şi acestea sunt cauzele principale care fac şi victoriile mar' şi dezastrele mari.. Şi acum judece cititorii dacă în prevederea unui resboî, opoziţia ar face un act patriotic ori nepatriotic, luptând pentru resturnarea guvernului. Ion X.lancovescu TELEGR A M E AGENŢIA HAVAS Berlin, 12 Februarie. Ziare e englezeşti anunţă, câ trupe din armată Algeriei au primit ordinul să intre tn Franţa. Itoma, 12 Februarie. Se crede în general printre cercurile politice că Regele va însărcina chiar astă-zl pe d. Depretis cu formarea unul noQ cabinet, în care d. de Robilant ar păstra portofoliul afacerilor streine. Berlin, 12 Februarie. Dieta Prusiei discutând un proect de împrumut de 40 de milioane de mărci destinate construcliunel noilor linii de drum de lier, un deputat a emis opmiunea ci se poate vedea în acest proect o serioasă garanţie că pacea na va 11 turburată. Ministrul lucrărilor publice d. Maybach a protestat îndată zicând : Proectul supus Dietei presupune menţinerea păcel, care e dorita foarte mult şi de guvern ; darn'aşl putea sfătui să se vază în acest proect, o garanţie cum că pacea va fl menţinută. t*aris, 12 Februarie Ştiri e respâmlite de ziarele englezeşti privitoare la chemarea unor trupe din Algeria, precum şi aceia a Gazetei «Crucii» asupra aceluiaşi obiect sunt cu totul falşe. Constantinopol, 12 Februarie. C. in. In privinţa procclulul lui Sir Wollf, privitor la neutraiisarea Egiptului şi a Canalului, cercurile otomane spun că această neutralisare e presinlalâtn ast-fel de con-diţiunl tn cât pare câ Anglia voeşte ca Poarta să o respingă. Constantinopol, 12 Februarie. C. in. Agitaţiunile continuă în Macedonia. Mal mult! emisari, cari aveaO cu dânşii o pro-clamatiune revoluţionari, ah fost arestaţi Ia Strundja, din care cauză s'a proclamat tn Strundja starea de asediu, trimiţându-se acolo şi ajutoare. Constantinopol, 12 Februarie. C. in.— Foai-ta a «-oniainlat rinei sute itr mii puşti eu repetiţie sistem Manşei* si fitl.tlOtl •te earaltine a 6.' silinjji Durata. Cele «Ţintei u predări vor treimi se ineenpn peste fi luni după plntn unui acont de patru sute de mii lire sterlinge. Zece mii de lire sterlinei au fost versate ea arvuna. Constantinopol» 12 Februarie. C. in.— Circula ştirea ea s’a proclamat starea de asediu la l'ilipopoli si ea s'au trimes ortline noi de eAtre Regenta, spre n înainta repede pregătirile militare in Bulgaria si Riimeliu. St. Petersburg, 13 Febr. «Journal de SI. Petersburg» vorbind de chiemarea a o sută de mii de reserviştl sub drapele, declară că această holărtrea fost luată conform disposiţiunilor obicinuite, câ ea e deci pur reglementară şi nu are nici o legătură cu situaţiunea politică actuală. Roma, 13 Februarie. «Opinione» spune că Regele a conferit de dimineaţă cu d. de Robilant şi se a-sigură că în urma acestei întrevorbirl Regele a decis s6 Încredinţeze d-lul Depretis misiunea de a reconstitui Cabinetul. D. DepreLis ar considera ca necesară menţinerea d-lul de Robilant la ministerul Afacerilor Streine. Alena, 13 Februarie. Se asigură tn cercurile politice că numirea d-lul Goluşowsky, consilier de ambasadă la Paris, ca ministru al Austro-Ungariel ia Bucureşti e iminentă. Berlin, 13 Februarie. «Gazeta Naţională» allâcâzilele acestea, Ţarul ar 11 adresat Împăratului Wilhelm o scrisoare foarte amicală. Honia, 13 Februarie. Regele a insat cinat pe d. Depretis sa formeze noul Cabinet, de acord cu d. de Robilant. Constantinopol, 13 Febr. Caie indirectă.—Negociârile bulgăreşti par că daO înapoi tn loc să înainteze, din causa lârâgânirilor şi exigentelor d-lul Zankolf. S'a discutat până acum numărul şi natura partidelor politice din Bulgaria, în vederea compunerii unul guvern mixt. Nu s'a putut obţine nici o înţelegere asupra vre unul punt. Ce se va mal Întâmpla când d. Zankolf va cere ca ministrul de resbel să fie un general rus? lucra care e principala dorinţă a Rusiei. De aceea neisbânda negocierilor actuale e considerată tn general ca sigură. AGENŢIA LIBERA Paris, 12 Februarie. Ziarul le Temps d'astâ-searâ zice câ poporul francez e3te otărît a nu compromite printr'un resbel menirile Ilepublicel. Pentru Frânta, pacea nu este numai o dorinţă sinceră, mgl este şi o datorie. Berii a, 12 Februarie. Landtagul prus'an este prorogat până la 23 Februarie. Principele de Bismarch mal va lua cuvântul Înaintea alegerilor de la 21 pentru Reichstagul. A'iena, 12 Februarie Austria faeemarl silinţe pe lângă Regele Italiei ca să ’i decidă a stărui pe lângă corniţele de Robilant pentru ca acesta să re-vie asupra hotârîrel ce a luat d a nu relua portofoliul afacerilor streine. Homa, 12 Februarie. Aici spiritele sunt tot neliniştite. Negocieri active se urmează între Berlin şi Vatican. Bruxelles, 12 Februarie. Le Nord, organul cancelariei ruseşti în numerul seQ de azi, zice că cel din urmă articol al d-lul Katcolf n are nici o valoare oficială. Le Nord adaugă că inarmările Franţei nu put da prilej la recriminări din partea Germaniei. Londra, 12 Februarie. Manufacturele de arme din Birmengham aii primit însemnate comande.Ele ah sporit tn nişte proportiunî neobicinuite numărul lucrătorilor lor. Paris, 13 Februarie. Se telegrafiază din Petersburg câ 100,000 reserviştl sunt chemaţi pentru a studia a-plicarea noilor regulamente de servicio care de curând s’a a introdus în armata rusă. Madrid, 13 Februarie. Se consideră ca foarte probabilă apropiata dimisiune a d-lul Puigcerver, ministru de finanţe. Mntlrid, 13 Februarie. Ziarul Epoca zice câ Spania nu este inspirată de simtimente de neincrederc fată cu nici o putere. Ea doreşte pacea, cu toate acestea are convinclie de datoriele sale internaţionale. Paris, 13 Februarie. Se desminte ştirea că Germania ar fi încheiat un tratat cu China, prin mijlocirea marchisulul Tseng. Berlin, 13 Februarie seară. împăratul Wilhelm a fost silit se renunţe la plimbările ce le făcea tn trăsură. Nu e sigur câ împăratul va publica un manifest înaintea alegerilor. Paşi», 14 Februarie. Ziaru le Temps d'asearâ zice câ idea de a neutralisa Egiptul n'ar deslega nimic, căci cea mal simplă noţiune de drept public dovedeşte câ tarile ce sunt declarate neutre nu pot compta nici odată pe ajutorul puterilor garante. CESTIUNEA ZILEI O EXECUTIUNE Pricepem că atunci când un guvern noQ vine la putere, cine-va sâ’şi zică : «De şi nu Împărtăşesc principiile acelui guvern, voi aproba ce va face bine şi voi desaproba ce va face răQ.» Dar ce nu pricepem, e ca dupe 11 ani de şedere la putere a unul guvern, cine va să nu ştie daca acel guvern a făcut mai mult răQ de cât bine, or mai mult bine de cât rea, se nu ştie daca acel guvern trebue sprijinit or resturnat şi se vie ca d. Kogal-niceanu se ne zică, făcând tot odaia din ochio şi guvernului şi opoziţie', ca va critica actele guvernului fără Insa a voi se’l râs-toarne. Şi cine spune aceasta? Un om care când ÎI vorbeai până acum câte-va luni de d. Bratianu, se jura facânduşr cruce câ nici în mormânt nu vrea ca oasele sale se fie aleturl cu acelea ale d-lul Bratianu Un om care a primit parale de la Boto-şânenl pentru a răsturna pe guvern şi care vine în parlament şi zice ca, fiind-câ Camerile’i au votat o pensie, nu mal poate daci Înainte se aibe pasiune şi se vroiască a resturna un guvern. Un om care a fost trimes în Cameră de alegatori ca oposant şi care acum caută se joace un rol de disolvant în opoziţie ; care se încearcă se impiedice unirea grupurilor opozante declarând câ nu va merge la consfătuirile opoziţiuneî şi va face opoziţie în felul lut. Ei bine,asemenea situaţiuni echivoce trebue se înceteze, asemenea oameni trebuesc executaţi. In starea de lucruri actuala nu se poate admite de cât un singur soia de opozanţi: cel care vor i) resturnarea guvernului cu orl-ce preţ, 2) unirea tutulor opozanţilor spre a ajunge la resturnare. Şi oposiţia are doi inamici pe care trebue se’i combatâ cu aceiaşi Invierşunare : 1. Un vrăjmaş făţiş, care e guvernul, 2. Un inamic ascuns, intern, care sunt acel oposanţi ipocriţi de care nu eşti niciodată sigur câ peste 24 de ore nu vor intra în guvern, şi care pe câtă vreme sunt In oposiţie joacă rolul de disolvanţl, pun beţe în roate, caută sub pretexte înşelătoare să desbine oposiţia,or s'o împiedice d’a să uni, şi care sunt mai periculoşi Încă de cât guvernul. Pe aceşti oamen oposiţia trebue sft'f e-xecute, să 1 gonească din sânul ei. Meargă ei apoi la guvern cât vor voi. Nu vom pierde nimic şi guvernul nu va câştiga mal mult. NoT propunem chiar o învoială cu guvernul In această privinţă—şi asupra acestui singur punct sperăm că ne vom înţelege — cala viitoarele alegeri legislative şi chiar la alegerile judeţene de primăvară, să ne punem de acord ca să strivim pe oamenii de felul d-lut Kogâlniceanu, să facem să dispară aceşti ermafrodiţl politici, care aa un picior în fie-care partid, care pe toţi pe rând îl înşală, care sunt un disolvant şi pentru guvern şi pentru oposiţie, şi tot atât de periculoşi pentru unii ca şi pentru cei alţi'. EXPEDIENTE Printre alte învăţăminte pe care cel din urmă zece ani de guvern brătienist ne vi r fi dat ocasia d a le culege, va fl şi acesta: că este maT lesne a te menţine 11 ani la cârmă prin şiretlicuri şi expediente.de câtajpulea să aşterni un plan de reforme şi a da soluţiunt unor cestiunl complicate, indiferent de timpul cât vel remâne la putere. Incontestabil că d. Brătianu e fără seamăn când e vorbă d'a tiage lumea pe sfoară, d’a corupe pe oameni, d'al amăgi prin şiretlicuri. El bine, priviţi pe acelaşi om Înaintea căruia contimporanii sfii remân cu gura căscata pentru dibăcia ce a arâtat’o menţinân-du-se li ani la putere, priviţi ce figură face Îndată ce nu mal e vorba numai de şiretlicuri şi tragere pe sfoară, ci e vorba d’a da o soluţiune unei cestiunl importante, d’a croi un plan politic sad economic, d’a dovedi că are toate Însuşirile necesare unul om de stat. Spre a dovedi aceasta să luăm un e-xemplu, de pildă cestiunea economica, care astâ-zl tocmai este la ordinea zilei. Mulţi ani a trăit d. Brătianu sul» un un regim economic stabilit de predi-cesorii săi,mulţumindu-se acrilica acel iegim.şi tratând de trădători peautoril convenţiunil din 1876. A venit Insă timpul unde nu mal era destul d’a criticaşi d’a arunca cu perfidie acusaţiuni interesate de trădare ; trebuia ca să aştearnă un plan economic, să hotărască o linie de purtare. Să vedem ce a făcut d. Brătianu când s’a găsit In fata acelei probleme. Mal lntâiu guvernul face o lege prin care este autorisat să ridice drepturile de vamă la import până la 50 0/0. Poate aceasta măsură să fie indiciul unul sistem economic ? Neapărat nu. Aceasla nu era de cât un simplu expedient. Să mergem mai departe. Admiţând că regimul taxei de 50 0/0 era numai un expedient, trebuia In urmă să se stabilească un regim economic definiţi v. Vine atunci guvernul cu tariful autonom. Ne era permis să credem că vom găsi Irt acest tarif ideile conducătoare ale guvernului In cestiunea e-conomicâ şi eram în drept să sperăm, câcel puţin de astă-datâ, cu tariful autonom, s’a fixat un regim vamal definitiv. Eroare. Tariful autonom era iarăşi un expedient. In adevăr când puţina vreme în urmă guvernul supuse votului parlamentului diferite convenţiunl comerciale cu Elv. ţia, cu Anglia; când mal cu seamă el fu Învinovăţit de unii membrii al parlamentului, că părăseşte regimul tarifului autonom, spre a adopta regimul convenţional, ni se zise : «Tariful autonom nu este regimul ce voim să stabilim In cestiunea economică. Tariful autonom este numai un mijloc spre a sili pe puteri să Încheie convenţiunl mal favorabile cu noi. Este o simplă armă de care ne slujim In resbelul nostru de tarife». Foarte bine. Dar ce se întâmplă ? Expedientul acesta nu reuşeşte. Trebue remarcat acest lucru câ d. Bratianu, care In politica internă este foarte dibaciu şi trage regulat pe sfoara pe toţi deputaţii, e3te mal puţin norocos în politica externă, şi regulat este www.dacoromanica.ro EPOCA — 3 FEBRUARIE tras pe sfoară când vrea să înşele pe diplomaţi. Precum nu isbutise cu taxa de500/0 se hotărască pe Franţa să încheie cu noi o convenţiune, în nişte condiţiunl de inferioritate faţă cu Convenţia încheiată de acelaşi guvern cu Germania, tot ast-fel n'a reuşit să intimideze pe Austria cu tariful autonom şi să o silească să încheie o convenţiune acceptabilă cu noi. Rămăne acum să întrebăm pe guvern /-Nereuşind negocierile cu Austria lucru care astă-zi pare mal mult de cât sigur, sub ce regim economic avem să trăim ? Sub regimul tarifului autonom ? Dar însuşi guvernul a condamnat acest regim, zicend că e numai un expedient spre a sili pe puteri să încheie conven-ţiunî cu noi. Vrea să zică, regimul actualmente în vigoare, care este un regim ruinător pentru consumatori, pe care însuşi guvernul ni l’a presintat ca fiind un simplu expedient, va trebui iarăşi părăsit. Nu ştim ce reg’m economic va succeda actualului tarif autonom. Nu ştim daca acel regim va fi bun sau rău, protecţionist or liberschimbist. Ştim însă un lucru, că guvernul nu e în stare să ne dea un regim definitiv şi stabil, şi ca în materie economică cel d’ânteiu lucru e siguranţa şi stabilitatea, fără de care sistemul cel mal perfect nu are nici o valoare. Aşteptăm dar să vedem noul expedient la care va recurge de astă dată guvernul. X. F. 0 DESFIDERE! Organul de căpatenie al Colectivi-tăţel, într'un articol sub mincinosul titlu «Calomniele Epocei la adresa I. P. S. S. Mitropolitului Primat», se încearcă a tăgădui informaţiunea noastră despre interpunerea guvernamentalilor până şi în administraţia bisericească. Lăcomie ce a amârlt până în suflet pe I. P. S. Mitropolitul Primat, care într’un moment de scârba, s’a căit c’a primit aceasta Înaltă demnitate şi de la care, a mărturisit că va prefera să abdice, de cât să mai sufere înâduşelile influenţilor puternicilor zilei în exerciţiul suveranităţel sale spirituale, în cârma bisericel. După obicinuitele înjurături, incorigibilul oficios, se ridică cu trufie strigând, că e autorizat a ne da cea mal formala desmin-ţire; nemernicul însă, nu îndrăzneşte a spune de cine anume e autorizat ? Intru cât ne priveşte suntem în stare cu conştiinţa liniştita a menţine în întregimea ei informaţiunea ce am dat cititorilor noştrii, garantând autenticitatea mârturisirel 1. P. S. Mitropolitului Primat şi dt-slldem pe mişelul ce ne insultă în Voinţa Naţională să ne dea o desminţire cu bine-cuventarea 1. P. S. Sale fi- Cat priveşte pe protopopul de Vlaşca contra destituire! caruia s’au interpus Senatorii şi deputaţii Colectivişti, precizăm, că fiind denunţat de un candidat la preoţie, ca Va cerut şi luat ban! pentru înaintarea formelor, Mitropolia, prin două ordine a poruncit protopopului să se justifice. Acesta, siruţin-du-se vinovat a tăcut şi a alergat la protecţia puternicilor zilei. Cât pentru obstacolele ce întâmpinai! protoiereil capitalei în executarea instrucţiunilor Mitropolitului Primat pentru reprimarea relei purtări a unor preoţi căzuţi sub oprobriul public, d r susţinuţi de poliţie şi alţi puternici al zilei, vom Însemna numai cazul unui preot, care a devenit odios în mahalaua sa, pentru că pusese casa sa la dispoziţia unul deputat magnat Colectivist, pentru întâlniri...! Fapt constatat prin-tr’o anchetă confidenţială a organelor eclesiastice superioare, pentru care nedemnul preot urma să fie poprit de a sluji pe timp mărginit, şi în ori-ce caz mutat aiurea. Dar, Deputatul-magnat colectivist Interveni cu putere şi impinse neruşinata sa îndrăzneala pân'a căuta să îmbuneze pe Mitropolitul Primat, cu plocoane, ce au fost respinse cu dispreţ de la palatul Mitropolitan. Ear furia Deputatului n’a mal cunoscut margini, încât a avut infamia să trimeaţa chear vorbe grosolane 1. P. S. S de 1 Să judece acum lumea cine are durere de inimă pentru respectul Capului Bisericei niţiona e? noi, sau păcătoşii pe car» ’i reprezintă Voinţa Naţională t Invectivele ce ne aruncă dovedesc tocmai, că destăinuirea noastră bd izbit drept la ţintă şi protestările de devotament ale organului colectivitâtel pentru Biserică, învederează, că am făcut un adevărat serviciu Mitropolitului Primat f uşurăndu’l cel puţin d’astă dată. de necuviincioasele stăruinţe ale unor coleclivişP neruşinaţi, cari cred că toate instituţiunile acestei ţări sunt moştenirea nesăţioasei lor speculaţiunl. D’altminterl, Epoca de la apariţiunea e% a ales cu cea mal scrupuloasă grije informaţiunile sale asupra afacerilor noastre bisericeşti, nedănd la lumină decât pe acelea, pe cari le ţinea din izvoare venerabile; şi tot dauna cu dorul de a servi interesele Bisericel noastre, la a cărei ridicare nu vom pregeta a stărui, dispreţuind lătrăturile dulăilor guvernamentali. Indlction IN F 0 R MAŢI UN I Nu ’şl poate cineva închipui toate intrigile ce se fac spre a se împe-dica unirea între oposiţia parlamentară şi cea d’afară din cameră. In deosebi Regele, şi chiar Regina intrigenză nu numai pe lângă membrii opoziţiunei dar chiar pe lângă nevestele lor ca se facă unirea imposibilă. Nu putem de o cam-dală spune mai mult Unirea însă nefâcendu se sperăm se fim degajaţi de or ce o-bligaţiune de discreţiune, şi vom desveli cu dovezi toate ambiţiunile, toate intrigile ce s’au produs cu a-ceastă ocasie şi care credem că vor edifica pe deplin pe cititori. * Marele steeple-chase al cărui premiu era portofoliu! Agriculturei, industriei, comerciuluî şi domenielor s’a sfîrşit. D. Ştefan Şendrea a ajuns bon premier. Nominaţiunea d-sale este definitivă şi va fi comunicată Corpurilor legiuitoare în şedinţa de Marţea viitoare. Complimentele noastre de ‘condoleanţe celor l’alţi alergători care s’au ostenit de geaba. # Se zice că guvernul va aduce cât mai în grabă bugetele în discuţiu-nea Camerei şi îndată dupe votarea lor Camerile vor fi congediate. IC Un fapt care eîn legătură cu procesul ce este a se intenta amicului şi colaboratorului nostru d. 1. Ian-covescu. Judecătorul de instrucţie de la R. Vclcea a fost schimbat eri cu judecătorul de şedinţă care nu e altul de cât vestitul fost procuror Streli-cescu. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA IIAVAS Belgrad, 12 Februarie. — Se semnalează. în oare-care cercuri, silinţele ce ’şl dă d. Persiani, ministrul Rusiei, a resturna pe d. Garaşanin, cu scop de a uşura formarea unul cabinet rusofil. Berlin, 12 Februarie.—Gazeta Crucii priveşte situaţiunea ca foarte grava, din causa Rusiei. Londra. 12 Februarie.— Ziarele englezeşti cred, în cea mal mare parte, că va fi resboiii, şi atribue Rusiei răspunderea situaţiunil actuale acusend’o că face mari pregătiri militare. Daily New, ma! cu seamă, afirmă că Rusia are vederi nu numai asupra Bulgarii ci şi asupra Constantinopoluluî. Londra, 12 Februarie.—Dup# 5 zile de desbaterl, Camera Comunelor a respins prin 352 voturi contra 210 un a-mendament al d-lui Parnell, care blamează politica urmată In Irlanda de ministerul Satisbury. Roma, 12 Febuarie.—Ziarul Opinia crede cft cabinetul condus de Contele Robilant respunde exact gravelor necesităţi politice ale momentului şi crede că daca d. de Robilant va refusa să ia preşidenţia Consiliului, ar trebui să a-rate Regelui personagiul poiitic ce’l crede mal apt de a forma noul Cabinet. Ruda Pesta, 12 Februarie. — Camera deputaţilor. — Des baterea buge tuluî de comerriă. D. putatul Bekcicsdoreşte încheierea convenţiunel comerciale cu România, cu condiţie însă ca tratatul să cores-punză inlcreseJor noastre agricole şi industriale. Cere de urgenţă sfi se creeze o industrie transilvăneană şi să i se asigure pieţele României. El primeşte declaraţiunile ministerului. Deputatul Emanoi) Andrassy se teme ca nu cum va prin încheierea convenţiunel să fie sacrificate interesele noastre agricole. Ministrul de comerţ Szecseny respunde că produsele brute ungureşti fiind superioare celor româneşti, n’au a se teme de nimic din partea acestor din urmă. Discuţia se închide. România Liberă zice câ se vorbeşte de intrarea d-lui Kogălniceanu în minister. In legătură cu această intrare ar fi şi simpaticul articol trămisdin Bucureşti lui Poster IJoyd. * Se vorbeşte din nou despre, apropiata chemare a d lui Al. Beldiman la postul de secretar general al ministerului afacerilor streine şi înlocuirea d-sale, ca agent diplomatic la Sofia, prin d. Trandafir Djuvara. Aceasta însemnează dupe noi că d. Dim. Sturdza va lua portofoliul afacerilor streine. * D. Mihail Kogălniceanu, a făcut Vineri o lungă vizită d-lui prim-mi-nistru. * Pentru Coconu Mihalaki. Ministerul domenielor a hotârît se uzeze de toată severitatea legei pentru regularea proprietăţei imo biliare în Dobrogeaîn privinţa proprietarilor de pământuri care sunt în întârziere cu plata datoriilor către Stat. * Un mare prânz diplomatic va a-vea loc Marţea viitoare la Palat. * D. Politimos persistând în demi-siunea sa,postul de director general al închisorilor va fi încredinţat d-lul Budişteanu fost procuror general pe lângă Curtea d'apel din laşi. Ne mirăm căci numirea este na-meritâ. * Cons. corn. în şedinţa de Sâmbătă dupe ce a rezolvat câte va contesta-ţiuni electorale, s’a constituit în comitet secret pentru a asculta comu-nicaţiunile d lui Primar în privinţa mijloacelor de realizaţiune a noului împrumut de 14 500,000 lei * Prea cuviosul Arhimandrit Dr. Uarian Puşcariu a început a aduna şi a publica în Telegraful Român documente pentru limba şi istoria neamului nostru, d.te uitârei şi care sunt menite a îmbogăţi istoria literatura! noastre. Felicităm pe eruditul prelat, de osteneala ce’şî dă şi ’I urăm reuşită în nobila sa întreprindere. AGENŢIA LIBERA Conslantinopol, 12 Februarie. — Sultanul a declarat mal multor perso-nage politice că propunerile d. Henri Drummond VoHT sunt absolut inacceptabile. Paris, 12 Februarip. — Un conflict Intre Rusia şi China pare probabil. — In acest conflict China este sprijinita de Anglia. Paris, 12 Februarie. — In sferile diplomatice se crede ca Papa doreşte s8 fie ales ca mijlocitor în regularea cesliuneî bulgare precum şi spre a pune capăt greutăţilor ce există între Franţa şi Germania. Berlin, 12 Februarie. — Die Kreuz-zeitung acusă pe generalul Boulanger de a fi provocat prin declaraţiunl imprudente acea agitaţie febril# ce se observă azi în Europa precum şi tensiunea raporturilor intre Germania şi Franţa. Yiena, 12 Februarie. — Nene Ereie Presse zice e#, dup8 discursul pronunţat eri de corniţele Szechenyi, ministru de comerciu ungar, este de prisos s8 se ma! caute motivele pentru care delegaţii români amână întoarcerea lor în Viena. Belgrad, 12 Februarie.— In sferele Curţii sa manifestă un puternic curent în contra cabinetului Garaşanin şi în favoarea formării unul minister mal puţin ostil Rusiei. Douăzeci de medici ruşi au fost chiemaţi spre a ocupa funcţiuni în spitalele scrbeştl. Pesta, 12 Februarie.— D. Apponyi, deputat, a cerut în Parlament, ca s8 se ia măsurile de protecţiune reclamate de industria creştere! vitelor ungureşti în contra importării vitelor cor nute din România lu Ungaria. Această propunere a fost primita în aplausele Camerei. Berlin, 12 Februarie.—«Die Kreuz-zeitung» constată că, pe când situaţiunea pare a se mal limpezi în Oc cident, ea «a în Orientul Europei un aspect mal grav. Foaia germană zice că, în cercurile ruseşti, Austria este acuzata d'a nu se arăta bine voitoare în cestiunea bulgara Soli», 12 Februarie.—Delegaţii bulgari la Constantinopol au fost invitaţi de Regenţă de a sonda cercurile competente în privinţa candidatului ce se va propune definitiv pentru tronul Rut gariei şi de a grăbi întoarcerea lor la Sofia. Paris, 12 Februarie. — Ziarul Jtepu blique francaise d'azl dimineaţă zice ca Eoglitera voeşte să restitue Egiptul Egiptenilor, însă voeşte s6 oprească pentru sine cheile Piram'delor. Roma. 12 Februarie. — D. de Keu-deil, ambasadorul Germaniei pe lângă curtea de Italia, pleacă astă-zi la Berlin. CRONICA BGALE POLITICE Să nu se creadă că boale sunt numai acelea pe care le caută şi nu le vindeca D rul Romniceanu şi alţii ca dânsul. In afară de patologia cunoscuta, de patologia care coprinde maladiile trupurilor omeneşti, mal este o patologîfe: aceea care coprinde boalele trupurilor politice. Naţiunile şi partidele politice, întocmai ca şi indivizii sunt supuse la o mulţime de slăbiciuni şi anomalii care dad naştere la indisposiţil, boale grave şi de multe ori chiar la moarte. Aşa, să cercetăm câte-va din cazurile cunoscute nouă, cazuri de boale naţionale politice, cum am zice: Avem, o dală, frigurile electorale. Aceasta e o boală interminentă, care nu se desvoltă numai în localităţile palustre ci pretutindi ni pe unde sunt a se face alegeri. Pentru maladia aceasta nu s’a descoperit încă medicamentul specific, ci trece de la sine de îndată ca s’nfl deschis urnele. Al doilea avem grandomania, boală foarte frecucntă printre politicianiî care nu sunt nici proşti ca se dea în gropi, iar de deştepţi’I a ferit D-zeiî. Un Meitani, un SI. Şendrea, un Vi-zanti, sunt bunâ-oară, oameni atinşi de această boală. Această boală se mal domoleşte dacă dai individului un portofolid ministerial. Al treilea avem răceala parlamentară, o maladie foarte neînsemnată la început, dar care, dacă nu e căutată la vreme, poate aduce un deznodământ fala'. Aşa, buea-oară, să dam un exemplu : generalul Lecea cere ca să i se rescum-pere llrgul Moineştî, sad să i se construiască cutare linie ferată, sau să se facă miniştri cutare şi cutare din grupul său. Dacă d 1 Brâtianu se împotriveşte, atunci d I Lecea intră în răceala parlamentară, mîrmte, pleacă la Bacău, votează contra, etc. Atunci hatârul generalului trebue făcut repede şi boala trece ca prin minune, alt-fel daca se învecheşte, e pericol. Al patrulea la număr, avem conjuc-tivitele constituţionale. Individul atins de această boală nu vede nimic din ceea ce se petrece In jurul săil, se face câ pune o. belarl de ochii lumel, iar nu pentru al săt şi urmează a fi orb ca toţi orbii. Boala aceasta se observă mal des la monarhii constituţionali. Vin apoi rănile catardmiforme, boală observată în cele din urmă vremuri la d. C. F. Robescu. Aceasta boală are cauze necunoscute, căci se plămădesc în tot d’auna în se creţ. A cincea la număr e diarhea oralo -rică, o boală foarte frecuerită şi care nu poate fi tămăduită de cât printr’o foarte mare dosă de întreruperi parlamentare, sau mal bine, neparlamentare. Suferă mult de această maladie senatorul Meitani şi deputatul Dimancea. A şeasea este constipaţia politică. A-ceaslă boală este în legătură cu centrii nervoşi şi s’a observat la ministrul Ferikidi. O alta boală foarte gravă, dar şi foarte rară în acelaşi timp, este migrena biseptămânală. De această maladie sufere primul-ministru în tot d'auna când se duce la Fiorica. Vindecare radicală aceasta boala na are, dar se alină în tot d'auna momentan, prin doze puternice de închinăciuni şi temenele adresate de către cei ce ’l înconjoară. In asemenea caz, medic al d-lul Bră-tianu nu este numai*d. Romniceanu, dar Întreg partidul colectivist în cap cu d. Radu Mihaiu, Carada, Statescu, Dimancea, Moruzi etc. Cea mal periculoasă dintre toate boalele politice este Insă luxaţia palatină, adicâ-te: când o scrinteşte partidul cu palatul. Să ’I ferească Dumnezeu şi Maica Dimnuluipe d-nii colectivişti de aşa ceva. Radu Ţamlură. www.dacoromanica.ro m IMFJtPFXlREA D-LUI TACHE IONESCU (Urmare şi fine) Mai inteifl, ce s’a petrecut la Botoşani? EO n’am dreptul să spun, căci bine, răii dată, amnistia există DpcI nu s’a petrecut nimic la Botoşani legal-mente vorbind, de şi din pricina cum aţi făcut d-voastră amneslia, unii, chiar unele jurna'e vorbesc alt-fel şi pretind a şti că persoanele acelea sunt îr-eft vinovate. Am aci un jurnal foarte bine cotat de d-voastră care spune lucrul verde : «Guvernul nu a voit să prelungească mal mult arestul preventiv al acelor vinovaţi.» Aşa dar, ce aţi făcut? S’a întâmplat la Botoşani o lupta politică, s’a făcut o vînată alegere, produsul acestei ale- * gerl s’a întărit.—Nu voiQ să revifl asupra interpelărel d lui Fleva; ea a fost prea bine făcută ca să se mal poată reface. — Dupe acea viDeţealâ, şi dupe acele mişcări s’a întâmplat alt ceva,— ceva despre care am dreptul s§ vorbesc, căci Botoşenenil nu aâ amnestial pe nimeni.— S'a întâmplat arestarea a 25 persoane, ce este dreptul, într’un a-rest confortabi1. Şi eu mulţumesc d-lul ministru ul justiţiei cu sinceritate că a bine-voit să pună pe arestaţi într’un local deosebit de arestul ordinar, şi nu a primit consiliul pe care tl dă un jurnal bine inspirat. Jurnalul poarta data de 6 Ianuarie; — vedeţi că consiliul era cam postum—(aplause pe băncile opo-siţiunel) şi se ocupă do preveniţii de la Vâlcea—nu şlifl daca sunt sau nu sunt vinovaţi eU nu mă pronunţ şi nimeni n’ure dreptul să zică câ sunt sau nu sunt vinovaţi până când juraţii nu’şl vor spune verdictul lor, căci a face altfel ar fi să ne batem joc de instituţiu-nea juraţilor. (Aplause). Iată ce consiliu se dă ministrului justiţiei de către un jurnal iubit de banca ministerială. «Până acum acu-saţii s’aâ bucurat în închisoare de un tratament cât se poate de bun ; li se permitea să fumeze, să citească, ele... de aci înainte ni se pare că autorităţile ar putea să le arate mal puţină condescendenţă şi să nu mai uzeze faţă cu dânşii de extrema toleranţă ce le-aâ a-rătat până acum.» Deci aceşti simpli preveniţi ar fi bine să nu mai aibă dreptul nici să fumeze nici să citească. Dar la Botoşani preveniţii aâ fost mal confortabil arestaţi, aă fost mal confortabil instruiţi şi afacerea a urmat cursul el până la camera de punere sub acusaţie. Ce s’a petrecut a-colo? Efl, d lor, cred că d. ministru a făcut un lapsus calami în raportul său, căci iată ce zice : «Tot de o dată am onoare a aduce la cunoştinţa majestaţel-voastre că, conform instrucţiunilor deja date d-lui procuror general, camera de punere sub acusare a acelei onor. curţi, a ordonat... etc. etc.» D-lor, frasa are serul de a zice, pe româneşte, câ conform instrucţiunilor d-lui ministru, camera de punere sub acusaţiune a judecat aşa sad altmintrelea. Eu mărturisesc ca trebue să fie un lapsus calami, o eroare de redac-,iune ; cred că d. ministru a voit să zică ca a dat instrucţiuni procurorului general, şi câ din întâmplare... Camera de punere sub acusaţiune a eşit de a-ciiaş părere cu d. ministru de justiţie. ( Aplause din partea oposiţiunel). Afacerea era dar ia camera de punere sub acusaţiune când intervine la Bucureşti o faimoasă achitare. D-lor, am auzit, şi vă mărtur sesc că cu durere am auzit, că pe mulţi acea achitare ’i-a supărat; pe mine m'a înveselit pentru câ în acea achitare am avut probă deplină — lucru de care de alt-fel nu mă îndoiam — că în ţara româneasca nu este nici un partid politic care să înscrie asasinatele în programul său. (Aplause). Şi că nu se poate găsi aici un colegid electoral care să trămilă representanţi al săi oameni capabili de aşi mânji mâinele în asemenea infamii. (Aplause din partea oposiţiunel). M’am bucurat dar de acea achitare, fi nd că dânsa spala o pată care putea să rămână asupra noastră a tutulor, şi şi a majoritâţeî şi a minorităţel, căci ar fi fost o ruşine naţională ca un deputat să fie asasin. (Aplause). Da, d-lor, se zice că pe mulţi ’l-a supărat achitarea, şi atunci sub impresia acelei achitări, de o dată ne aducem a-minte câ vioe anul nou şi este bine să ne împăcăm. Ce este dreptul, Crăciunul trecuse. (Ilaritate). Şi nu ne venise ideia de ai trămite pe arestanţl în sânul familiei. Auul nou se vede că a fost mal duios, şi de aceia ne am gândit câ ar fi bine ca acel cari n'afl putut să mi- EPOCA — 3 FEBRUARIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EPOCA“ Tlrnglu « 000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. nânce pe la casele lor gâscă grasa la Crăciun, să guste măcar din plăcinta cu răvaşe de la anul noQ. (Ilaritate). Şi atunci se zemisleşte amnistia. Gurele role zic ca s'a zămislit amnistia din causa celor petrecute la juriul din Bucureşti. EQ care nu sunt ecoul gurilor rele, presupun că amnistia s’a tăcut pentru motivele aratate de d. ministru In raportul sfifi, adică pentru Împăciuire. Ei bine, aşa s’a făcut ? Ziceam, d-lor, că amnistia este un fel de tratat de pace pentru încetarea unor lupte civile. Ei bine, aşa s’a făcut această amnistie ? S6 vedem cum se petrec lucrurile In alte ţări 1 Şi să nu aducem exemple de la guverne monachice absolute, ci de la ţările liberale. In Francia, când s'a făcut amnistia de la 29 Iulie 1881, se zicea aşa : «Amnistia se acordă pentru toate delictele de presă comise Înainte de 10 Februarie 1881.» Deci amnistia se acordă nu delicuenţilor, ci delictului, pentru că ceia ce se uită, şi se poa.te uita, este delictele şi crimele petrecute. Va să zică ceia ce se şterge, ceia ce se uită prin amnistie sunt faptele delictuoase, iar nu persoanele care le ad comis, căci persoanle sunt vii, ele trâesc şi nu sc pot uita. Dar fără a merge In Francia, avem chiar la noi un precedent, şi un precedent din timpul ministerului din care face partea d. M. Kogălniceanu.din 1809. Iată ce se zicea In acel decret: «Art. I. Delictele politice şi de presă pendinte 'înaintea justiţiei,sunt şi râmdn anine stiate. Cine s’a amnistiat ? S’ad amnistiat vinovaţii pentru delictele de presă? Nu, pentru că nu se amnistiazâ persoana ci se amnistiazft delictul. La Botoşani nu este aşa. Decretul nu se amnistiază faptele comise la Ifo-toşani, ci acordă amnistie persoanelor implicate in faptele de rebeliune. Ei bine, tot una este ? A uita faptul este a şterge cu adevărat or-ce suvenire, a acorda uitare persoanelor implicate, este a afirma că a fost o rebe liune, că acele persoane ad fost implicate, dar că bine-voiţl a nu ’i mal ur mări. Dar raportul ? Ia să vedeţi raportul de la 1869, ce cuviincios era : «înaintea justiţiei se ailâ pendinte câ-te-va procese politice şi de presă. So-cot, Măria Ta, că cea mal bună măsură ar fi ca acest proces să se Închidă pnn amnistia ce Măria Voastră veţi binevoi a acorda». Astâ-zl lucrurile se petrec alt-fel ; astft-zl d. ministru zice : «Sire, conformându-mă simţimin-telor Maiestăţel Voastre, a căruia inimă. tot d'auna indulgentă pentru cel greşiţi şi clementă pentru cel căzuţi în vină, nu a remas nici odată nemişcată când s’a făcut apel la generositatea ei.» D-lor, că Maiestatea Sa Regele are o inimă clementa, cine se lndoeşte, mal cu seamă dupe confidenţele făcute de d. Ghiţu. De alt-minterea clemenţa este virtutea regilor. Vă aduceţi aminte că Don Carlos înainte de a deveni Carol (Juinlu se duce la mormântul lui Carol Magnus, să ’I ceară consilii, şi revine zicând J’ai demandă par ou faut-il que je corn mence ? Et il m'a răpondu : Mon fils, par la clămence. (Aplause). Dar d-voastră credeţi că este destul să constataţi că Regele este clement ? Pe noi nu ne importă modul In care clemenţa se acordă; căci puteţi să a-cordaţl clemenţa numai ace'ora care o cer, numai acelora care sunt vinovaţi; dar, să ’mî impuneţl mie clemenţa, mie care voesc să mă judec şi să es limpezit prin judec ită poporului, să 'mi acordaţi mie o ast-fel de clemenţa precedată de un brevet de culpabilitate ? ? Ei bine, vă tăgăduesc prep tul d’a acorda asemenea clemenţă. (A-use din partea oposiţiunel). D-voastră aveţi douP cSî de-urmat. saQ să frimeteţi pe aceşti oameni lna intea justiţiei şi să’i lăsaţi să'i judece justiţia ţărel, justiţia poporului, sau cel puţin să le acoidaţl o amnistie francă şi leală ca şi el să se considere legaţi de amnistia d voastre şi să uite, câcl de... o fi având şi el ceva de uitat In contra d voastre. Dar d-voastrft In loc să faceţi aceasta, v’aţl transformat In curte de juraţi, aţi citat In cabinetul d-voastre de la minister pe cel ce ’i credeaţi vinovaţi, ’i-aţl judecat, ’i-aţi găsit vinovaţi, dupe o justiţie de sigur foarte imparţială, şi dupe ce aţi dat sentinţa şi ’i-aţl osândit, atunci ’i-aţi graţiat. Apoi vă Întreb: aveţi d-voastră dreptul să osândiţi pe aceşti oameni, ca pe urmă să veniţi să vă arătaţi clemenţa? (Aplause din minoritate). Cine v’a dat voe d voastră ca să imprimaţi o pată asupra acelor persoane, şi să nu le lăsaţi nici putinţa să meargă Înaintea justiţiei şi să o şteargă? (Aplause din partea opoziţiunel). Acest drept vi’l tă-găduesc, şi vi l’au tăgăduit şi el. Şi de aceea prin această amnistie, d-voastră In loc de ai calma, v’aţl făcut pe aceşti oameni duşmani şi mal Înăspriţi In conţi a d -voastră, câcl dupe ce ’i-aţl ţinut In arest atâta vreme, ’l-aţl smuls din braţele juraţilor ca să’i umiliţi, şi şl iţi, d-lor, că lotul se eartă, dar umilinţa nu. (Aplause din partea opoziţiunel.) Dar, d-lor, cum ziceam de la începutul acestei interpelări, această amnistie desnalurată, pe care nimeni nu v’a cerut’o, esle ea ceva excepţional, sau face parte dintr’o politic i întreagă? Face parte, d lor, dintr’o politică In treagă, din noua d-voastră politică, şi încă In acest punct nu veţi putea recurge nici la vechiul d-voastră sistem de apărare, de a ne arăta păcatele conservatorilor ; ştid că de câte ori vi se impută ceva In privinţa politicei d-voastră, tot-d’a-una ne răspundeţi că, tot aşa se făcea şi sub conservatori, ca şi cum daca alţii au făcut pecate, d-voastră aveţi dreptul să trăiţi din păcatele lor. (Aplause din partea opo ziţiunel). Dar In caşul de faţă nu puteţi recurge la arsenalul păcatelor de altă dată, câcl conservatorii n’aO des naturat amnistia, In această privinţă aveţi meritul invenţiunel. D-lor, ziceam că această amnistie face parte dintr'o politică Întreagă a guvernului actual, şi o voi dovedi. Gând spiritele sunt calme şi liniştite este lucru uşor de a guverna; guvernului Insă ’i vine greii când spiritele sunt excitate, când lupta dintre partizl este violentă, atunci se pune la încercare guvernele şi se dovedeşte de vor să res-pecteze legile şi libertăţile. In politică nu cunosc de cât două şcoale : Şcoala autoritară, restrictivă şi şcoala liberală. Şcoala autoritară, restrictivă zice •• Libertatea presei devine prea mare, iute o măsură de res-tricţiune, o măsura care cel puţin are meritul francheţei, şi care ne dă garan ţia judecătorului care o aplică ; şcoala autoritară zice .' întrunirile devin periculoase, dad, In judecată pe oratorii cari provoc la revolta, şi atunci am cel puţin ed, cel dat In judecată, dreptul de a lua de piept pe ministrul reac ţionar şi a’l denunţa publicului : omul acesta nu este nici pentru libertatea In trunirilor nici pentru libertatea presei! Şcoala liberală din contră nu voieşte măsuri restrictive, ea crede că din excesul libertătel ese echilibrul. Şcoala liberală ţice: Presa este violentă,presa cea bună va omori pe cea rea; la întruniri se fac excese de vorbă, vio lenţii se vor face el singuri ‘ridiculi la tribună se spun prea multe, ţara ’I va judeca. Şi să nu credeţi, d-lor, că şcoala liberală gândeşte ast-fel dintr'o < ra-goste neraţionată pentru idolul libertatea, nu;şcoala liberală este şi ea fondată tot pe experienţa, tot pe istorie. Noi liberalii credem că istoria a dovedit că cu măsuri de restricţiune se calmează numai la suprafaţă, dar cu cât calmul este mai mare la suprafaţă, cu atât vijelia este mal mare la fund. (Aplause din partea minorităţel). Gând persecutaţi jurnale, Îndoiţi numărul abonaţilor; când Închideţi întrunirile publice, daţi naştere la formare de societăţi secrete; când opriţMiber-tăţile tribunei, atunci Împingeţi singuri la comploturi. (Aplause din partea oposiţiel). Iată ce’.e două scoale : Fie-care Îşi are crezul său, trecutul său, partisanil săi în lume. De mult lumea le cunoştea, dar nu cunoscea o a treia. El bine, de curând, D-lor, s’a ivit o altă şcoali, o şcoală care esle atât de tlnărfi Încât ’ml-e teama că nu este Încă înţereatâ, şi pe care cum s’o numesc ? aş numi o şcoala cumulului politic,căci cumulează—pentru guvern —avanta-giele celor-1 a’te două scoli. ("Aplause din p riea oposîţiunei)-Formula el este aceasta: libertate pe hârtie, restricţiune de fapt; şi res-«tricţiune nu formulată prin legi şi a-plicatâ de judecători, ci Geluită In întuneric şi aplicată de... sciţi de cine. In această scoală se zice: Este presa violentă, şi nu putem să'i facem procese de daune interese, atunci batem pe jurnalişti. Sunt întrunirile vio'ente şi nu le putem opri; iute prefectul poliţiei, chiamft pe toţi antreprenorii de localuri publice şi le interzice de a închiria sălile. (Aplause din partea opoziţiei). Este vorba de interpelări care supără pe guvern ; să se amâne peste o lună. (Aplause din partea opoziţiunel) Ei bine, d-lor, dintre toate scoaiele politice, aceasta este cea mal nenorocită, căci nu are măcar curagiul opi-niunelor sale ; Iţi spune că te bucuri de cele mal mari libertăţi, şi In fapt te opreşte de a le exercita ; una II esle vorba şi alta II este portul. Când ti apuci din scurt, Iţi răspund : ce vreţi, presa este liberă, jurnaliştii nu sunt arestaţi, şi când II spui câ jurnaliştii au fost bătuţi pe strade, Iţi răspund: probează că ’l-am bătut ed 1 (Aplause din partea opoziţiunel). Această scoală mal are un cusur, că este şcoala care aţlţâ mal mult de cât ori care altă scoală, patimele politice. De aceea v’am zis: D-voastră faceţi şcoala aţi ţărel patirnelor politice. Şi când se aţlţă patimele politice? când se desparte ţara In două câmpuri, şi mal răfi de cât In republicele italiene din evul medid?Când? când Europa se află Intr’o situaţiune grea, când dintr’un moment tntr’altul poate să se abată asupra Orientului o ast fel de vijelie în cât de am fi toţi la un loc şi încă nu vom fi prea mu'ţi ca să putem resista. (Aplause din partea o-poziţiunel). Atunci D-voastră, cel tari, nu găsiţi nimic mal bine de făcut, de cât să a-ţlţaţi patimile politice, de cât să di visaţi ţara In două tabere, ajunse la aşa grad că nu le-a mal rămas de cât să’şl tragă gloanţe una contra alteia, căci alt ceva nu ştiu ce a mal rămas de făcut. (Aplause din partea opoziţiunel) Dar se zice: să începem noi, minoritatea, sad dupe nobila expresiune a d-lui ministru al justiţiei, noi, asasinii. D-lor, nu ridic injuria, căci ce aş putea zice, care să fie la înălţimea insultei ce ni s’a adresat, şi care să fie In acelaş timp parlamentar ? ce aş putea zice ? De aceea mă mulţumesc a vă răspunde câ insultele d-voastră nu ne ating, şi mă ocup numai de cestiunea politică. Şi de aceea vă zic : vă Înşelaţi când credeţi că minoritatea poate să dea exemplul de moderaţiune. Dacă sunttţ tari,—şi dc, pretindeţl că sunteţi târî—începeţi d-voastrft cu mode-raţiunea; nici odată nu aşteptaţi acest esemplu de'la cel slabi. Nu vă aşteptaţi nici-odatâ ca cel slab să’şl asvârle ultima sa armă, care este liberul curs al conştiinţei lui. (Aplause din partea opoziţiunel). Dacă sunteţi tari, arătaţi ţărel că sunteţi In stare să guvernaţi cu legi liberale; dacă nu sunteţi In stare, a-tunci spuneţi ţărel că v'aţl schimbat i-deile, şi câ vă trebue legi restrictive. (Aplause din parlea opoziţiunel). Dar ceea ce nu aveţi dreptul este să transformaţi guvernul, care nu este al nici unul partid ci garantul libertăţilor tutulor, lntr’un aţlţător al patime-lor politice. Şi sunt cu atât mal mult In dreptul med să cer de la d-voastrâ calmarea patimilor politice, cu cât, dupe noul d-voastrâ program, desvol-tat la Începutul acestei sesiuni, cam la atât se reduce misiunea d-voastră. In-tr'adevăr, d-lor, cu ocasiunea discuţiu-nel asupra proiectului de răspuns la Mesagiul Tronului, d. ministru de finanţe, dupe ce a descoperit că Adunarea se afla la un nivel intelectual mal înalt de cât se aştepta d-sa, ne a spus care este idealul politic al guvernului. D. ministtu de finanţe ne-a spus, că pe câtă vreme partidul liberal va asigura ţârei liniştea, pe atâta vreme ţara va fi cu el. Nu noi minoritatea avem să ne plângem de modestia acestui program politic liberal. (Aplause). Şi ar fi prea crud din parte-ne, căci programul a-cesta ar putea să’l iscălească şi repo salul Nicolae Pavlovicî. (Aplause din partea opoziţiunel). Dar coea-ce suntem In drept să vă cerem, este că atunci când veţi ajunge să Îndepliniţi noul d-voastră ideal politic, că atunci când veţi putea anunţa urbi et orbi câ ordinea domneşte tn România, să ajungeţi la acest resultat fără să inventaţi pe cetăţenii indignaţi, şi fără să coborâţi de pe piedestalul săQ pe cea mâl Imită instituţiune o-meneaseâ, o insituţiune atât de înaltă In cât atinge Însăşi divinitatea. (A-plause din partea opoziţiunel). ILTIMF. INFORM\TltM Ştiri de o însemnătate particulară trebue se fi fost priimite din străinătate de către guvern Sâmbăta trecută. Ministrul afacerilor streine, dupe ce lucrase dimineaţa cu Regele, a rost priimit încă o dată dupe amiazî, de M. S; care îndată apoi a chiemat, mai Intel pe generalul An-ghelescu ministrul de resboî, şi pe urmă pe generalul Fălcoianu şeful marelui stat-major. • Alegerea făcută de d. Ion Brâtianu în persoana d-lui St. Şendrea pentru portofoliul Domeniilor nemulţumeşte foarte mult pe unii membri influenţi ai colectivitâţei, cari s’au opus din resputeri la acea alegere şi cari sunt notărîţi a uza din nou de toate mijloacele, pentru a sili pe primul ministrul a reveni asupra hotârîreî luată. Se poate dar că comunicarea numirei d lui Şendrea către Corpurile legiuitoare care trebuia se aibă loc mâne, se fie amânată. • Mitropolitul a început inspecţiu-ne i ce este hotărît a face monasti rilor din eparhia sa. Eri I. P. S. S. a vizitat Cernica şi Pasărea, dar nu a remas tocmai mulţumit de cele ce a vezut. Comisiunea însărcinată cu alcătuirea proiectului pentru reorgani-saţiunea serviciului pompierilor s’a întrunit ieri şi a hotărît definitiv asupra acelei reorganizaţiuni. Beizadeaoa nu vrea se mai ţină nici o seamă de regulamentele relative la personalul medical al spitalelor Eforiei. In contra dispoziţiuni-lor precise ale acelor reglemente şi cu marea pagubă a unui însemnat numer de tineri medici pe care ’î opresce în cariera lor, Beizadeaoa a făcut, fără concurs, mai multe înaintări de medici secondari la gradul de medici primari şi mai multe numiri de medici secondari. S’a găsit Inse din norocire un doctor din cei înaintaţi care n’a primit se beneficieze de ilegalitatea a-ceasta. Doctorul Boicescu, secondar la spitalul de copii a refuzat locul de medic primar al Consultaţiuni-lor gratuite la Golţea, declarând că numai prin concurs,voeşte se’şî câştige înaintarea. • Ieri s’a deschis noua secţiune Chirurgicală înfiinţată la Spitalul Filantropiei şi încredinţată d-luî doctor Assaky. Foarte multă lume era eri la căsătoria confratelui nostru Vintilâ C. A. Rosetti. D’intre acel însă cari dato-resc acea ce sunt azi reposatului C. A. Rosetti n’am vezut ae cât pa d nil E. Stătescu, Em. Mihâescu-Porumbaru şi C. Disescu. Suntem rugaţi a anunţa câ d. C. Miile a părăsit redacţia ziarului Lupta. Romanul Dinu Milian a cărui publicaţiune este întreruptă în Lupta din causa retragerii d lui Miile, va apare în volum peste curând. Colaboratorul nostru d. I. lanco-vescu ne roagă se anunţăm că d-sa este autorul articolului în contra d lui Crăsnaru. ULTIMA ORA ■ l-'.iirg. 14 Februarie. — Mani-festaţiunl provocate de socialişti s'aQ făcut la Glascov, unde poliţia a operat mal multe arestări. Dublin, 14 Februarie.—Nuolrezvră .irl s’afi ivit Sâmbătă la Belfast. I-a Representatiune 00 00 <4 t*3 a O < a z> CC I- < LlI ZEFLEMELE ZEFLEMELE 1 ; ZEFLEMELE EMELE ZEFLEMELE 11 ZEFLEMELE O ş* pCd a • cd Q ^ ’cr- O CM •3 n *) 3 T t- S5£ *3 a o. 0*0 a-® «3 O tr. —» >5 (S u I-a Representatiune BUN SI NU SCUMP Prima fabrica de conserve naţionale fondata la anul 1879 sub (lrma C T. CH RISTOFOR LA MARINAR Calea Victoriei, 100 vis-ft-visde Cişmeaua roşie sub Jokei Club Vinde cu următoarele preciuri fiixe: 3 » Fasole verde Bame Pătlăgele vinete Tarhon Ghiveciu Ardei graşi ’m) o 0 1 ■a o — £ O t l> 6 ’q