ANUL II No. 355. ___________ /\ DOUA EDITIUNE DUMINECĂ, 1 (13) FEBRUARIE 1887 15 BANI NUMEFUJL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’AUNA ÎNAINTE I\ BlTUHESCl: La casa Administratiunei l\ TAKl: Prin mandate poştale Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. IS STRE1AATATE: La toate otliciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul cu iSOtii. numerul, la Kiosculdin mr Hontmartr® 143 Bulevardul St. tari-maiu A». SA. MANUSCRIPTELE IU SE INAPOIAZA Grioore VENTURA Prlm-redactor responsabil 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.:» Paris: la Ajearr Havss, place d•: la bourse, *. Ajenre Llkrr, rue Soire Home d es YîcMres HO. I'l'l' d Iu H'ilii s, pnilrii Paris. Eranria. (■rruiaula. Austro-l n-jarla. Italia si Rarra Itritauir. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunoiuri ei reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 BANI UN NUMER VECHIU APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA tio. 3.—Pi&ta. Episcopiei.—Ro. 3. CONVENTIUNEA CU AUSTRQ UNGARIA IN NOI PERICOL NATIONAL INTERPELAREA D LUI TACHE I0NESCU O CATASTROFA ! TAM NU SE ÎNCREDE! 9 ___ In faţa situaţiunei critiee'şi poate în ajunul isbucnirei unuî conflict îngrozitor între puterile mari, e firesc ca or-ce român se se gândească cu tot dinadinsul, la starea în care se află ţara şi dacă este ea pregătită a întâmpina zilele grele, care o aşteaptă. Când norii se îngrămădesc pe o-rizont şi prevestesc o vijelie, cel d’înteiu lucru pe care îl face un om prudent, este d’a cerceta cum stă în lâuntrul casei sale. Tot ast-fel statele şi naţiunile sunt datoare la momentele critice, se se pregătească în afacerile lor interioare, pentru ca ivirea unor evenimente grave se le găsească tari în lăuntru. In momentul de faţă nu se poate tăgădui că România are nevoe de un guvern tare, în toată şi adevărata coprindere a cuvîntuluî. Aceasta este atât de adevărat, în cât colectiviştii noştri voesc se se folosească de nesiguranţa situaţiu-neî esterioare, pentru a’şi prelungi şederea la putere, zicând că nu este patriotic d’a combate guvernul în momentul actual, când el are nevoe d’a fi susţinut de ţară în faţa strei-nătâţel. Pretutindeni unde colectivitatea esercitâ vr'o înrâurire, în Palat, la Senat, la Cameră, în cercuri politice, nu auzi de cât fraze ca aceasta '• «D. Ion Bratiano s'ar retrage şi ar face loc opoziţiuneî, dar nu poate se o facă in acest moment în faţa si-tuaţiuneî grave a Europei Poate mâine vom avea resbe), ne trebue dar un guvern tare ca acela al d-lui Brătianu». S'au atribuit chiar Regelui cuvinte analoge cu acestea şi avem tot dreptul d’a crede că, în adevăr, o asemenea opiniuae este împărtăşită de Rege, văzând că el urmează a tolera, şi chiar a susţine, un guvern ca a-cela pe care ţara îl suferă de 11 ani. Este dar necesar d a trata pe larg această cestiune şi d’a esamina cu d’amănuntul, dacă în realitate guvernul d-lui Brătianu are acea tărie pe care trebue se o aibă un guvern pentru a conduce destinele ţăreî în nişte timpuri atât de grele ca acele de astâ-z', şi in prevederea unei vijelii atât de grozave, ca aceea de care suntem ameninţaţi. Ca să ajungem la deducţiuni [raţionale în această cestiune, trebue înainte de toate se stabilim ce se înţelege prin un guvern tare In lâuntrul ţăreî. Singurul fapt d’a fi la putere este oare îndestulător pentru a dovedi că un guvern este tare ? In adevăr, venirea la putere a unui partid şi a unuî guvern con-stitue o probă de tăria lui. Or ce guvern Începe prin a fi tare, chiar prin faptul câdereî partidului opus. Astfel, nu se poate contesta că partidul liberal, Întrupat în d-nii C. A. Ro-setti şi Ion Brătianu, era tare la 1876 şi el a dovedit tăria sa prin atrac-ţiunea ce a isircitat’o asupra mai multor nuanţe şi individualităţi po- msmmBmmammmmammmmmnaa&t litice, pe care le-a adunat Împrejurul seu pentru a răsturna pe conservatori şi de care s’a lepădat în urmă, pentru a rămânea singur la putere. De la 1876 până la 1881, guvernul d lui Ion Brătianu cu toate greşelile sale, a fost un guvern de fapt şi de drept. Dar de la 1881 încoace el a devenit o stăpânire numai de fapt, întemeiată pe împreju rarea ocupârei puterei. Baza în adevăr legală, aceea a dreptului, aceea a adevăratei majorităţi a ţăreî i’a lipsit şi toate violenţile şi crimele comise d’atunci încoace de regimul colectivist nu sunt de cât resullanta acestui viţiu originar. Ilegalitatea, sau mai bine, falşa legalitate a regimului nu se putea a-coperi de cât prin mijloace violente, afară din lege, prin coruperea şi viţiarea instituţiunelor. Astăzi partidul liberal de la 1876 nu.mai este sub conducerea d-lui 1. Brătianu. G. A. Rosetti ş’a făcut un giulgiu din odrenţele drapelului liberal şi Dumitru Brătianu cu alţi liberali vechi şi nuoi, să încearcă a scoate liberalismul român din tina. în care l’a târît colectivitatea lui Brătianu Carada. Gare este dar puterea morală pe care o mai are guvernul d-lui Ion Brătianu cu coteria sa în lâuntrul ţăreî? Acea putere morală care singură poate face ca o naţiune să urmeze un guvern în împrejurări critice. Stăpînirea de fapt a puterei nu’i poate da această putere morală. Cu toate aceste dînsa e neapărată pentru un guvern care pretinde să conducă destinele ţăreî în faţa unuî pericol din afară. Chiar guvernele Cele mai autocrutice nu au despre-ţuit nici o dată opiniunea publică a ţăreî. mulţumindu-se cu stăpânirea de fapt, când a fost vorba d’a cere ţârei sacrificii în bani şi în sânge. Atunci chiar când aceste guverne urmau o politică tradiţională, istorică şi naţională, ele pregăteau o-piniunea publice, o pipăiau, luau dintrlnsa acea putere fără care nu se puteau risca a întreprinde ceva grav in afară. Astă zi alianţele şi resbelurile nu să mai fac numai de la guvern la guvern. Naţiunile au dreptul d'a fi consultate, şi numai când ele au fost consultate şi au consimţit, a-tunci un guvern poate conta pe densele, atunci cetăţeanul care este şi soldat, şi soldatul care este şi cetăţean, se bat cu conştiinţa d'a îndeplini o datorie. Guvernul colectivist nu are însuşirile trebuincioase pentru a pretinde ca ţara să’l urmeze cu acea Încredere,care singură poate să’i dea tărie în faţa străinului. In zadar unii iluzionaţi fac apel la concordie, la armisticiu politic. Concordie şi ar-misticiu să pot face intre partide politice,dar nici o dată atunci, când pe de o parte vezi toate partidele şi nuanţele politice ale ţăreî şi pe de alta, o mână de oameni îmbuibaţi, o gaşcă ce nu mai are nici o denumire politică, fiind că murdăria pe care a adunat’o i-a şters or ce urmă de coloare. Care sunt dar drepturile colectivistului Ion Brătianu, în virtutea căror se pretinzâ că trebuie să stea la putere pentru a reprezenta ţara in faţa împrejurărilor critice, de care ea este ameninţată ? Cine i’a dat acest mandat ? Ni să va respunde : «Camerile, ţara legală dau mandat guvernului; prin urmare d. Brătianu dispu- nîndde majorităţile Parlamentului, este mandatarul ţârei şi poate dispune de soarta ei precum crede mai bine». Aşa ar fi, dacă majoritatea Parlamentului ar reprezenta în a-devăr majoritatea ţârei. Dar estă-2i nu mai poate fi în-doealâ pentru nimeni că controlul acestui Parlament nu mai este de cât o iluziune, că aşa zişii mandatari ai ţârei, în marea lor majoritate, nu'şî îndeplinesc datoria, că eî nu mai reprezintă nici un partid politie din ţară, că nu sunt de cât slugi plecate ai unei coterii, a unei colectivităţi de interese, pentru care puterea a devenit o cestiune de existenţă. Unui asemenea simulacru de Parlament şi unuî regim uzat şi compromis ca acela ce ne guvernă astă zi, se încredinţeze ţara interesele ei cele mai scumpe, soarta el, in a-junul unei vijelii că aceea care se anunţă pe orizonul european? Aceasta se fie oare aceea faimoasă tărie în lăuntru care ar face din d nul Ion Brătianu omul situaţiunei şi care ar pune pe ţară şi pe Rege în necesitate d’al mân ţfne la putere? Noi credem, din contra, că din cele arătate reesâ slăbiciunea morală a guvernului colectivist, slăbiciune care, la un moment dat, va atrage după sine şi o slăbire a ţăreî în faţa împrejurărilor din afară. Prin urmare, din punctul de vedere al situaţiunei noaslre interne, guvernul d-lui Ion Brătianu nu poate de cât se fie păgubitor şi periculos ţăreî în împrejurările actuale. _________________G. V. TELE GR A M E AGENŢIA HAVAS Itoma, 10 Februarie. Ilegele a conferii asupra silua.iel create prin demisiunea ministerului,cu d-nil Spaventa şi Bouglii şi s a întreţinut cu d-nil N'icotera Luzzati şi Mancini. Camera se va proroga chiar aslă-zî şi nu va relua şedinţele sale de cât dupe solutiunea crisel ministeriale. ltusciuk, 10 Februarie. Prefectul din Rusciuk a interzis vinderea ziarelor ruseşti. Ziarul «Slavianin» a publicat o scrisoare a d-lul Rizolf, redactorul ziarului «Svo-boda» (liberlalea),care declară că îucelea-zâ cu publicarea ziarului său, pentru ca misiunea delegaţilor bulgari n’a isbulit, că nu e permis să se îndoiască despre răceala sentimentelor puterilor pentru causa Bulgariei, şi că In aceste condiţiunl,mat bine e a nu se scrie nimic, de cât să se spună inutilităţi. Londra, 11 Februarie. "Times» primeşte din St. Petersbury o depeşe ce face se se prevaza ca rescrvistii armatei tuşeşti vor fi in curând chemaţi sub arme, pentru o perioada scurta de exerciţii. Moscova, 11 Februarie. D. KatkolT a organisat la Moscova o pe-tiţrune monstrâ, pentru a cere Ţarului să realiseze ideia panslavistă, care consistă tn a subjuga nu numai Bulgaria, ci ţoale naţiunile creştine din Balkanl. 1‘eliţiunea e deja acoperită cu mal multe mit de semnălur . Londra, ti Februarie. Camera Comunelor — D. Labouchere punând o chestiune guvernului, Întreabă care sunt resolutiunile eventuale ale cabinetului cu afacerile bu găreştl. Sir Fergusson respunde că e cu neputinţă a se dirige departamentul afacerilor streine, dacă or ce demers important ar fi obiectul unei discuţiunî Înaintea Parlamentului. Trebue să existe aci o cestiune de Încredere Intre Cabinet şi Cameră. Dar Camera cunoaşte politica Cabinetului. Această politică consistă în a interveni numai fn marginea datoriilor şi intereselor englezeşti, precum şi a angajamentelor luate de Anglia şi consacrate prin tratate. AGENŢIA LIBERA Paris, 10 Februarie. Consiliul de miniştri s a întrunit astâ-zl şi a hoârtt d'a menţine la ordinea zilei a Parlamentului cestiunea ridicării drept u rilor asupra cerealelor spre a da o satisfacere intereselor agriculturel. Paris, 10 Februarie Ziarele germane reîncep a publica articole ameninţătoare pentru pace. «Die Metzer Zeitung» susţine că singura garanţie pentru menţinerea păcel ar fi o declaraţiune categorică din partea guvernului francez că Franţa recunoaşte tratatul din Francfort de la 1871 şi că primeşte toate clausele şi toate consecinţele acestui tratat. Londra, 10 Februarie «The Times» de astăzi zice că infiuenţa diplomatică a Italiei e necesară tn situaţi-unea actuală a Europei. Ziarul englez adaugă că este urgent ca contele de Robilanl să reea porto'oliul a-facerilor streine. Berlin, 11 Februarie. «Gazeta din Colonia» exprimă nemulţumirea sa, că Camera franceză a votat prin aclamaţie creditele extra ordinare cerute de ministerul de resbel şi marină. Viena, 11 Februarie Se scrie din Constant inopole, «Corespondenţei politice» căd. Zankofi"consimte până acuma Ia formarea unei regenţe mixte dar că tn toate cele l’alte puncte mânţine tn întreg programul să0. Sferele diplomatice, tncrezându-se tn spiritul de lmpăoiuLc al Rusiei, speră că negocierile angajate în vederea unei des-legărl a crizei bu gare vor duce la un re-sultat favorabil. Atena, 11 Februarie Ofiţerii staţionarului rus din portul Pireu spun că escadra rusă de peMediterana a primit ordinul de a se duce în apele Japoneze unde vor ti concentrate aproape trel-zecl bastimente de rezbel prinţi e care puternicele cuirasale «Yludimir şi Dirni-trie Donsket.» Acest din urmă a şi părăsit In adevăr portul Pn-eul ăncâ de ia 1 Februarie însoţit dc vaporul de resbel «Bobr». l'arls, li Februarie. D. John Lemoine publică în ziarul «Des Debats» de azi dimineaţă un articol în care zice că Franţa nu se ocupă de alegerile germane, că ea nu se sprijină de cât pe propriele sale forţe spre a face faţă eventualităţilor şi că deputaţii el votează fără irazemăsurile ce se impun pentru securitatea ţăreî Puri , 11 Februarie. Ziarul le Temps d'a seară zice că tn Împrejurările actuale, presa engleză, fâcân-du-se ecoul a tot felul de ştiri neliniştitoare, aluat o respundere foarte mare. PcNla, 11 Februarie. Cu ocasiuneadiscuţiuel bugetului a fost vorba erl, îu Parlamentul Ungar, de negocierile începute îutre Româuia şi Austro-Ungaria pentru lncbeiarea unei couven-ţiunl decomerciu. Unii deputaţi ad cerut guvernului ca să se ia tn vedere, în acest tratat, protecţiu-nea ce se datoreşte iudusLriei creşterii vitelor. Corniţele Szechenyi, ministrul comer-ciulul, a respuns declarând că, până acum, delegaţii Austro-Ungarl şi delegaţii români n ad ţinut de cât conferinţe preliminarie pentru a vedea dacă se va putea ajunge la stabilirea unei base solide pentru negociârile definitive. Principiul liberei intrări in Auslro-l ugaiiu a vitelor din ltomunia, u xis ministrul, nu se poale admite de cât cu muri rcslricliun , iiind-ca industria vitelor nu este iu stare d'a susţine o serioasa concurenta, si eu d'allminlrelea industria ungaru trebue p,otegiatu. Corniţele Szechenyi a conchis zicând că nu se poate concepe existenţa unor bune relaţiuu! politice tntre două State care sunt tn resbel vamal. Viena, 11 Februarie. Fremdenblatt d astâ-zl anunţă că peste câte-va zile guvernul imperial va presiuta celor două Parlamente austriac şi ungar cererile de credite pentru compleclarea a-provisionăril Landwehrei şi armăriiLands-turmului. Fremdenblatt zice că necesitatea acestor credite nu se poate discuta avend în vedere obligaţiunea în care se află guvernul d’a fi în posiţiunea d a putea mobilisa armata repede în cas de nevoe. Pesta, 11 Februarie, împăratul a primit demisiunea comitelui Szapary ministrul (mancelor. Corniţele Tiszi, preşedintele consiliului, va fi însărcinat cu iuterimul acestui minister. Berlin, lt Februarie. Principale de Bismarck a avut erl o conferinţă cu ministrul de resbel. Berlin, li Februarie. Kreuzzeitung anunţă că mulţi ofiţeri din slatul-major francez care erafl tn Aligera sab întors în Franţa. Acelaş ziar adaugă că al patrulea batalion din regimentele armatei din Africa, pus pe piciorul de resbel, se va întoarce tn curend în Franţa. CESTIUNEA ZILEI CONVENTIUNEA CU AUSTRO-UNGARI A Din Viena ne sosesc ştiri care confirmă prevederile noastre în privinţa neisbândei negociaţiunelor relative la încheiarea unul tractat de comerţ cu Austro-Ungaria. Aşa dar planul acela atât de abil pe care d. Brătianu credea că diplomaţia austriacă nu’l va putea pătrunde şi care consta în a ruina ţara cu un tarif autonom de un protec-ţionism exagerat spre a adopta pe urma regimul convenţional tn condiţiunl mal avan-tagioase, tot planul acela să poate constata că a ajuns la un fiasco complect. Guvernul actual care a cualificat de act de trădare convenţiunea încheiata la 1876 de guvernul conservator, atunci pe când nu eream independenţi,şicare convenţiune erea mal mult un act politic de cât economic, nu poate obţine astâzt nici măcar condiţiunile dobândite de guvernul conservator la 1876. In privinţa exportului vitelor iatâ cum s’a exprimat corniţele Szechenyi, în palamentul ungar : Principiul liberei intrări în Austro-Un-garia a vitelor din România, nu se ponte admite decât cu muri restrlctiunl. Ziarul Nene Freie 1‘resse, comentând discursul ministrului comerciulut zice : «Daca este aşa, nu să vede prin ce mijloc să poate ajunge la o înţelegere.» Şi mal departe : «După modul d’a vedea al ministrului ungar, nu ni si pare cu putinţă d’a a-jumje la un resultat favorabil.» Este de prevăzut că ruperea negociaţiuni lor care,după discurjul comitelui Szechenyi, poale fi privită ca neînlftturabilâ, va avea o înrîurire şi asupra relaţiunelor politice între ambele state. In aceasta privinţă ministrul comerciulut s a exprimat foarte limpede în sinul parlamentului ungar. «Nu si poate concepe a zis d-sa, existenţa unor bune relaţiunî politice între doue state, care sunt in resbel vamal.» Ar fi de dorit ca fie în Cameră, fie în Senat să se ceara guvernului explicaţiuni în privinţa acestor grave declaraţiuni, cu toate că trebue să ne aşteptăm ca guvernul să răspunzâ prin frasa din discursul tronului : ca întreţinem cu toate puterile rela-ţiunile cele mai cordiale. IN NOII PERICOL NAŢIONAL (Urmare) IV Istoria poporului român este plină de fapte care ati tulburat viaţa strebunilor noştri, şi care se datoresc cestiunilor religioase şi intrigilor atât a catolicilor cât şi a protestanţilor. Ce au suferit şi cât vor avea de suferit Încă bieţii noştri fraţi transilvăneni din pricina aceasta 1... Este un martirolog întreg ; şi In mizeriile ce au îndurat religiunea n’a fost pentru puţin lucru.*) Când o pană maestră va seri adevărata istorie a neamului nostru — des-curcând’o din obscuritatea analelor, de multe ori neînţelese, şi va supune faptele trecute la analisa fllosoliei is-ţorieî — vom vedea clar cât rău au făcut poporului In evoluţiunea desvoltârel sale încercările de proselitism al streinilor. In definitiv, nu se ştie daca .noi românii cari am rămas independenţi nu datorim în mare parte libertatea de care ne bucurăm încă şi astâ-z1, re-ligiunel ortodoxe de răsărit. *) In timpul lui Rac itzi atât de tare de-ven se protestanţi;, tn cât întreprinsese crude persecuţii contra ortodoxilor. Dupe ce ’şl-aQ înjghebat consistoriul ad isbutit se obţină demiterea Archiereuiul Elia Jo-resti credincios ortodoxiei — şi să impună Ardelenilor pe un popă Simonie din Belgrad cu titlul de Episcop ortoJox... Vezi întru toate aceste pe Smcai. Chron. Românilor. www.dacoromanica.ro i 2 EPOCA — 1 FEBRUARIE Punem numai cestiunea fără a voi să intrăm în privirea eî în nici o desvol-tare pe care nu ocompoarta firea a-acestul mic studio — căci în privirea aceasta este mult de vorbit. Dar nu vom trece mal departe fără d’a aminti trei fapte remarcabile din istoria Moldovei, care tustrele fac mal clară ideia ce susţinem. Unul se pelrece pe cănd tara Moldovei,urmărită de competiţiunele Poloniei şi ale Ungariei, ambe ţări catolice, era împărţită între doi domni rivali fii al Iul Alexandru cel Bun, dar de opo-trivă slabi. Unul, Eliaş domnea în ţara de sus şi avea de capitală Suceava unde era şi scaunul Metropolitan al religiu-nel noastre — cel-l'alt, Ştefan, domnia în ţara de jos în Basarabia. Pentru a se menţine şi unul şi altul aveai! nevoe de protecţiunea unul vecin. Eiiaş a alergat îndată la Liov şi s'a închinat regelui Poloniei Vladislav. In urmăl a alergat acolo şi Ştefan care şi el s'a Închinat acestui rege. Tot cam pe acest timp împăratul Bisanţiulul, Ioan Paleo'.ogul, văzându-se debordat de pretutindeni de Turci şi crezând că de se va supune solicitărilor Papilor Romei,va interesa puterile catolice şă’l sprijine, s’a plecat catolicismului; dar nu s’a mulţumit cu atât ci a scris vecinilor Domnitori,între care şi lui Eliaş Domnul Moldovei, se primească catolicismul In regatul sfu. E'iaş socotind că va II mM bine văzut de cato'ocil Poloni, a înduplecat pe mitropolitul Moldovei şi Sucevei să primească catolicismul 1). Sub preocuparea acestor idei de convertire a bisericel orientale la catolicism şi de unire a ambelor biserici sub sceptrul Papei de la Roma, s’a întrunit consiliul ecumenic de la Florenza în 14:19. La acest concilia a mers şi mitropolitul Moldovei Damian care s'a supus, subscriind hotârîrea Sinodului. Puţin a lipsit ca schisma aceasta să nu dea naştere la mari turburărl în Orient şi mal cu seamă în Moldova. Neliniştele pricinuite aii fost mari şi nu s’aîl stins îndată, căci şi ţara era bântuită, fiind că căzuse în mâna unor domni nemernici, absorbiţi numai de interesele lor personale care cu orl-ce preţ se sileaţi să stăpâneasca umbra unul tron. Cu toate aceste reacţiunea ce s'aft produs în spirite contra catolicismului să poate măsura prin inducţiune; căci românii de atunci a părăsit literile latine, de care se serveai! şi aii adoptat slovele chirilice. In fine după înălţarea la domnie a lui Ştefan,cel Mare şi sub păstoria mitropolitului Teoctist orto doosi i ca şi ţara şi afl redobândit toată autoritatea lor. Faptul al doilea s’a petrecut la 1642 în timpul iluştrilor domni Vasile Lupul al Moldovei, şi Matei Basarab al Munteniei. Pe atunci protestantismul, prin secta Calvină, începuse a se răs-pîndi printre ortodoxl şi câştigase chiar pe patriarhul Constantinopolulul, Giril Lucaris, care a scris cărţi în favoarea sectei. In Constantinopol, în Ardeal, în Rusia şi chiar In ţările române libere, intriganţii acestei secte agitau societatea înlr’un grad nespus. Prea puternicii domni români îngri-jiţicu drept cuvânt s’au învoit să adune un mare sobor Ortodox în Iaşi, care s'a ţinut la Biserica cea nouă a lui Vasile Lupu«Trei Ierarhii». Acest sobor presi-dat de patriarhul Partenie al Conslan-tinopolulul s’a compus din treizeci şi opt membri, între care se disting: învăţatul Petru Movilă Mitropolitul Kievului, din partea Rusiei, Mitropolitul Moldovei Varlaam, un Episcop al Un-gro-Viahiel şi Udristea Năsturel, cumnatul lut Matei Basarab. 2) Citez ţoale aceste pentru ca se a-mintesc contipuranilor că lupta politică sub manifestaţia religioasă este de mult încinsă între streini şi Români, şi ca să le arât ca graţie atiludinei ho-tărtte şi patriotice a unor Domni şi prelaţi români— însufleţiţi de sentimentul înalt al conservării naţionale, — 1) . Cn vr'o câţl-va ani înainte intrigile aceste ale catolicismului reuşise sC atragă pe mitropolitul Moldovei Grigorie; dar în timpul unul Domn puternic cum era A-lexandr ujcel Hun—n aveau so (Ide isbândâ în Moldova şi au rămas fără resullat.—In privirea tuturor acestor lucruri se pot consulta pe Michaet Liyuien,Oviaale Chris-t ano — Alcysius Gverra, E.ilome Con-stit. Pontif.—Syropulvs, Hi st. Concilii Fio-rentini. lynativs de Ltica, Geog. bucovina.*. 2) Vezi broşurj mea «Scandal tn Biserică» Imprimată în Iaşi 1873. — Vezi încă: Monumenls auteutiques des Grecs par Aymon 1708 Chronico Ecles. Graecae de Phillppus Cyprius, etc. In acest Sobor, Intre‘alte memorabile lucrări, s a scris de Petru Movilă «Mărturisirea credinţei» operă Însemnată care s’a tradus din ordinul soborului tn toate limbele; şi «Ostudirea Invăţăturel lui Calvin» de milrop. Varlaam. Inspirat de mişcarea aceasta ortodoxă spătarul Niculae Mileseu a scris «Manualul ortodoxiei» tipării la Stockolm la 1G6U. românismul a biruit tot-d’a-una, pre-servându-se ţara de mari nenorociri. Al treilea fapt însemnat s’a produs după ce s’a îndepărtat pe Fanarioţi de la Domnia ţărilor române — în timpul arhipăstoriei marelui Mitropolit al Moldovei Veniamin Costaki şi a Domniei Iul loniţă Slurza Voivod. Ţara Moldovei era îngenuehiată şi cu totul slăbită de marele resboaie ce precedase ; mal cu seamă delapidâ-rele şi corupţiunea Domnielor streine ale Fanarioţilor, o redusese la cel din urmă grad al decaderel;suferise încă şi două desmembrărî, pierzlnd Bucovina şi Basarabia. In asemenea împrejurări de odată se ivesc pretenţiunile catolicismului, prin o cerere imperioasă făcută de consulul Austriac din Iaşi care, în numele împăratului săO, reclamă dreptul erigerei parohiei catolice din Iaşi, la rangul de Episcopat al Moldovei. Cu toate aceste nici Domnul Moldovei, nici Mitropolitul Veniamin nu se îngrozesc de ameninţările consulului Austriac şi de puterea MajestăţiI Sale Apostolice. El întrunesc adunarea ţării, o consultă—şi, acea adunare, face un resmins remarcabil refuzând categoric de a admite asemenea cereri. Refuzul se întemeiază pe motive religioase dar mal cu seamă pe puternice, argumente de' ordine politica, i) Guvernul de atunci,ca şi Mitropolitul ţării, nu lucrează într’ascuns de ţară, nu tace nici acordă o clandestină auto-risare—cum fac politicianil de astă zi. Din contra se reazimă pe ţară pentru a o pune în posiţie de a se apăra. Şi acea ţară mică şi ofilita, acel Domn neînsemnat, au găsit destulă putere pentru a resista puternicului Împărat ! Din toate cele ce am desvoltat până aci resultă această positi vă consecinţă: că toate uneltirile religioase ale streinilor ascund scopuri politice, contrarie intereselor româneşti; şi că având în vedere numai chestiunea pur religioasă — ar fi o neertată greşala să tolerăm în România proselitismul papis-taş sad protestant a cărui scop este să dârîmedin fundamentreligiunea noastră strămoşeasca, căci n'am câştiga nimic alta de cit turburărl sterpe, care ar bântui societatea, abatând’o din mersul el liniştit spre progres. Ori cum s'ar pune chestiunea, şi ori cums’ar aprecia ea,nuavem de cules de cât pagube în present, ca să pregătim pericole la perspectivă pentru viilor. Apoi, nu se poate tăgădui ca religiu-nea noastră este cu mult mal supe vioară, acelora ce ni se aduc ca perfecte şi savante. Este superioară mal înteiu pentru că are pentru sine beneficiul timpului; câcl prin o lungă succesiune de veacuri ea a pătruns adânc moravurile noastre, a străbătut cele mal intime ţeseturi ale organismului socia', încât a devenii o adevărată instituţie naţională. Biserica română, n’a împiedicat şi nici împiedică progresul şi cultura poporului român; din contra la toate momentele mari ea a fost tot d’auna cu ţara în ceşti unile vitale pentru români; câcl ea nefiind supusă vre-une'i autorităţi hie-rarhiccştl străine, toată puterea sa o caută în ţară nu afară de ţară. Patriarhul Constanlinopolel nu are nici o autoritate asupra bisericel noastre; nici asupra celor l'alte biserici ortodoxe. Şi dacă ’I acordăm cinstea pre-caderei, este numai pentru ca el perso-sonificâ idealmente representaţiunea Unităţii Canonice şi dogmatice a ortodoxiei, nimic mai mult. Toate legăturile noastre cu patriarhatul sunt de un idealism atât de subtil, încât se reduc la nişte simple acta de politeţă şi la relaţiile amicale şi de urbanitate care se întreţin între buni vecini. Atâta tot: căci biserica noastră este autocefală şi suverană ca şi statul Român, şi nimeni nu are dreptul a se amesteca tn afacerile el. (2) Prosperitatea şi decăderea Bisericel noastre a corespuns tot-d’a-una prosperităţii sau decăderii statului, câcl soarta sa este legată de a naţiune!. Sub domni cel mari, ca Alexandru cel Bun, ca Ştefan cel Mare. ca Mircea, ca Matei Basarab şi ca Vasile Lupu, biserica română era strălucitoare aruncând raze de lumină în Orient: Rusia a luat dintre noi pe ilustrul şi eruditul Petru Movilă şi l’au făcut Mitropolit Kievului. Patriarhii Constanlinopolel recurgeau de multe ori la Biserica noastră pentru a avea sprijin şi ajutor. Aşa dar nici din punctul de vedere al ilustraţii trecutului, nici din punctul de 1) Vezi tn privirea aceasta broşura publicata de P. S. Meihisedek după hotârîrea Sinodului Homân. (2) Canlimir. Descrierea antică si aci iialâ a Stalului Moldovei. Edit. )atm& din Bucu-reşLl 1872, pag. 144—110. Kogălniceanu, Litopiseţul ţârii Moldovei.- Edil. 1840 în Iaşi pag. 320. vedere al insuflc:enţel religioase, nici din punctul de vedere al raţiunelor politice şi sociale, nu esistă temeiuri ca se ne lăpădăm de biserica noastră ortodoxă, pentru dragostea catolicismului sau a protestantismului Prelaţii bisericel noastre naţionale nu au avut mânele mânjite cu sânge omenesc; el n’aQ ridicat furci de moarte, nici aii a-prins rugi ca se ardă pe nimeni în numele lui Hristos , nici au construit îngrozitoare suterane pentru torturi spre a smulge din inima nenorociţilor eretic1 2, abjuraţiuni... Cum am putea se părăsim dar biserica noastră naţio nalâ care ’I blândă, liberală şi generoasă, care ne-a deprins sfi fim ospitalieri şi tolerenţl cu toţi oamenii, pentru ca se venim se ne plecăm grumazii jugului despotic şi intolerant al unor secte, care au devastat imperiile lumel prin foc şi sabie şi era se înece civili-saţia în sângele uman?... Ar fi o crimă politică; ar fi, mal mult o insanitate a minţel!... Noi nu putem face aceasta şi nu trebue sâ lăsăm a se înrădăcina In patria noastră asocia-ţiunl condamnate pe aiurea în numele progresului omenesc. A. I). llolhan. INFORMATIUNI Aflăm eh d. Grăsnaru, vestitul preşedinte al tribunalului din Vâlcea, furios din causa actelor re am publicat în privinţa d-sale, a venit în Bucureşti spre a cere d-lui Stă-tescu autorizaţia d’a urinări pe a-micul nostru I. N. Iancovescu, pentru motivul că în conversaţii particulare, ar fi repetat aeusaţiunile înd reptate încontraindividulul Crâs-naru de ziarul Epoca. Pentru a se sustrage verdictului juraţilor, supusul d-lui Stătescu vrea se fie judecat tot de supuşii d-lui Stătescu, şi de aceia vrea se urmărească pe d. Iancovescu înaintea tribunalelor ordinare în loc d'a ne urmări pe noi înaintea juraţilor. X Cu tot dispreţul ce colectiviştii a-fecteazăîn public pentru opoziţiune ei nu sunt mal puţin serios îngri-jaţi de acţiunea acesteia şi unirea tuturor grupurilor opoziţioniste îi preocupă cu deosibire. In cea din urmă adunare care a avut loc la d. Stătescu acesta a zis că fuziunea diferitelor clemente ale opoziţi unei ar fi o foarte mare primejdie pentru guvern şi că trebue împcdicate cu ori-ce preţ. Aviz acelora din opoziţiune care prin îndărătnicia lor, fac jocul d-lui brătianu. X In lumea oficioasă şi mai ales intre familiarii Palatului, crozămîntul la un război apropiat, în care llo mânia nu va putea evita d’a juca un rol, se arăta din zi în zi mai mare. Judecând după cuvintele u-Vior personaje colectiviste par’căam fi în ajunul d’a intra în campanie. Această silinţă a amicilor Guvernului d’a îngrija publicul nu este lucru curat. Se ne ferim. X D. Lascar Cutargiu a sosit azi in capitală. X Idea unirei tutulor grupuriior o-pcziţiel face din ceîuce mai multe progrese. Singurele persoane care se împotrivesc încă de şi nu pe faţă sunt d. deputaţi Marghiloman tatăl şi fiul. Aceasta spre ştiinţa alegătorilor lor de la Buzău. X Legea pentru perceperea veniturilor comunale va fi viu combătută în Senat de către chiar unii membrii ai majorităţei, Intre cari d-nil P. S. Aurplian, Meitani şj Gr. Şte-fânescu. D. 1. Bratianu va avea de lucru ca se’şi ţină pînâ la sfîrşit angajamentul luat către d. Câmpi-neanu. X Un nou post de sub directoare a fost creat la Azilul Elena Doamna a nume pentru o damă germană a-dusă din Francfort. Aceasta tace parte dintr’un sistem care se aplică încet dar sigur şi graţie cărui peste cât va timp tot personalul Azilului va fi german. X Mâine Duminică la ora 8 1/2 sera d. deputat G. Paladi va ţine confe rinţa sa in Sala Ateneului tratând despre rolul fenieel în democraţie. X 1). Dan. Guşti, primar al Iaşilor, a fost primit azi in audienţa de M. S. Regele. Convorbirea a avut de subiect starea capitalei Moldovei. , Aflăm că îndată după prezintarea scrisorilor de acreditare, d. Lasce-les, noul ministru plenipotenţiar al Marei Britanii va lua un congediu de zece zile pentru a merge la Cou-stantinopole. X Sunt trei luni de când avem un nou consiliu comunal, prin urmare trei luni de când comuna trebue se delege pe unul din membrii sei spre a faee parte din Comitetul teatrului. Prin urmare ce mal caută în a-cest comitet d. Gostantinescn, care n’a fost reales în consiliul comunal şi care astă-zi e tot la teatru. Nu cum va stă ac >lo numai ca se distribue zilnic loje gratis? X Mâine Duminică 1 Februarie se căsătoreşte simpaticul nostru confrate, d. Vintilă C. A. Rosetti, proprietar şi direc tor al «Românului» cu domnişoara Elisa litropulo. Căsătoria va fi numai civilă şi se va celebra la 2 ore d. a. in localul Primăriei Capitalei. Facem cele mai călduroase urări pentru fericirea tinerilor soţi. X Agenţia Liberă ne comunică: Secţiunea a 8-a a tribunalului corecţiooal din Paris ’şî a dat erî sentinţa în procesul intentat d-lui Alexandru Ciurcu, fost director al ziarului /’/ndăpendance Itoumaine pentru omucidere prin imprudenţă. D. Alexandru Ciurcu a fost a-chitat. X întrebăm pe d. ministru de resbel ce se face cu indemnitatea datorită regimentelor de linie care au fost trimese în Dobrogiadoi ani d’a rondul pentru stârpi rea lăcustelor? Pentru ce nu se plăteşte şi ce s’au făcut fondurile destinate pentru a-ceasta ? DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Berlin, 11 Februarie. împăratul Wilhem, restabilitde indispo-sRiunea Irecâloare ce i'a impedicat să a-siste la balul Curţii, se află astă-zl în deplină sănătate. Roma, 11 Februarie. In sferele noastre politice se manifestă temerea că înţelegerea ce a intervenit între Papa şi principele de Bismarck să nu lie mal formală de cât o spune cardinalul Jacobini în scrisoarea sa către nuneiul de la Munchon. Se arată o mare supărare în contra cancelarului şi mulţi ’1 acusă de duplicitate. Paris, 11 Februarie. Ziarul Les Debats d'azi-dimineaţă zice că propunerile lui Sir Drumond WolfT privi tdare la Egipt şi care vi le am telegra-flal ieri echivalează cu un adevărat protectorat al Englilerit stabilit asupra Egip-' tulul. Viena, 11 Februarie. Ni se Lelegrafiază din Roma că : Ziarul «Opinione» în articolul săîi de azi, zice ca peste câte-va luni expiră tratatele existânde între Italia, Germania şi Austria şi care aveaQ de scop mânţinerea păcelşi garantarea integrităţi teritoriale a fiie-cărul aliat. Demisia comitelui de Ro-bilanl, zice ziarul Italian, a surprins prin urmare Italia în momente foarte delicate. Acest articol a făcut sensaţie în cercurile politice d’aci. Paris, 11 Februarie. Autoritatea militară din Alsacia-Lorena a trimis la gara (germană) din Avricourt 0 jumătate companie de infanterie, sub pretext de a supraveghea revisiile la care se supune la vamă trenurile care sosesc din Franţa. Voii a, 11 Februarie. «Nezavissima Bulgaria» dă seama de pretinsa misiune cu care ar fi fost însărcinată doamna Papazoglu acum trei zile. Această doamnă, zice organul oficios bulgar, era însărcinată să conrupe pe colonel Nicolaieff, ministru de resbel şi să'l aducă a lucra la răsturnarea Regenţei şi a cabinetului. Colonelul Nicolaielf primise, din Constantinopol, de la bărbatul d-nel Papazoglu, o scrisoare în care i se făgăduia 0000 livre turceşti, gradul de general şi confirmarea sa ca ministru de resbel; colonelul vestise îndată Regenţa de propunerile ce 1 se făcea. Roma, 12 Februarie. D. Depretis şi corniţele de Robilant afi declarat că nu pot intra în noul cabinet. S’ar putea ca Regele se se adreseze către d-nil Crispi şi Cairoli spre a forma noul cabinet. Paris, 12 Februarie. Comisiunea parlamentară Însărcinată cu studiarea proectelor privitoare la armată a hotărât de a asculta pe ministru de resbel Boullanger, asupra mal multor puncte relative la reservele armatei. Viena, 12 Februarie. Articolul ziarului Opinione pe care v; fam semnalat erl prin depeşă continuă a fi comeutat în cercurile politice uude a produs o adâncă impresie. «Neue Freie Presse» declara că acest ar- www.dacoromanica.ro ticol este de o marc însemnătate tn vederea gravelor revelaţiuni politice ce conţine. Foaia vieneză zice că Italia are trebuinţă de Corniţele de Robilant şi că nimeni altul ca dânsul nu va putea găsi i-ceiaşl bună-voinţâ la curţile din Viena şi Berlin, «Neue Freie Presse» nu se îndoeşte că tratatele între Italia. Austria şi Germania vor fi reinoile având In vedere situaţia actuală a Europei, dar crede că Italia va trebui să facă mari sacrifice pentru a fi pusă p un picior de egalitate cu aceste două puteri. Viena, 12 Februarie. «Viener Tagblatt» anunţă câ generalul Kaulbars care se află aici cu familia sa, aşteaptă dintr’o zi în alta ordinul d’a pleca probaoil tn Bulgaria. imiiiutiitt D-LUI TACHE IONESCU D. Taclie lonescu: D-loi deputaţi, în raportul pe care d. ministru al jusliţiel ’l-a înaintat Majestăţel Sale Regelui ca sâ recomande şi sg ceară aninut erea Botoşenenilor, găsesc a-ceasta frasâ : «Sâ sperăm, Sire, că, graţie înaltului exemplu ce se dă de Sus, anul nod va aduce cu sine o Îmblânzire a pasiunilor politice şi mal multă moderaţiune în luptele, dintre partide.» Ar părea dar constant că scopul ca. binelulul, când a făcut această amnes-tie, a fost* ca sâ mai tempereze paro xismul la care a ajuns lupta dintre partidele noastre politice,şi sâ conducă pe toţi la mai multă moderaţiune. 'Şi a ajuns scopul ? Onor. guvern şi d. ministru al justiţiei In restul raportului său. nu cum va va fi făcut ast-fel în cât amnestia de la Botoşani In loc să împăciuiascâ spiritele, sâ fie din contra o măsură de provocare, C8re departe de almblânzi luptele dintre partidele politice, le va înăspri şi mai mult, şi le va înăspri şi mal mult, şi le va sui la un diapason la care nici un bun cetăţean nu poate dori ca sâ le vadă ? Eu Îmi propun sâ dovedesc înaintea d voastră că raportul d-lui ministru de justiţie este de aşa natură In cât pasiunile politice se află înăsprite In loc de îmblânzite ; ’mî propui sâ dovedesc că s’a desnaturat până şi scopul am-nestiei; sâ dovedesc în fine că acesta nu este un episod din viaţa noastră politică, ci o verigă dintr’un întreg lanţ de măsuri politice, prin care guvernul se face aţâţătorul pasiunilor politice, (aplause din partea minoritâ-ţei). Ca pasiunile politice la noi astă-zl sunt foarte excitate, şi că ar fi de dorit sâ se îmblânzească, nu este nimeni, nici pe acele bănci, nici pe băncile a-cestea care sâ nu o recunoască. D. ministru de justiţie, respunzând d-lui Ma-iorescu zilele trecute, dedea câte-va e-xemple de paroxismul luptelor noastre politice. Vâ spunea, de exemplu, câ presa — şi ar (1 fost mai drept dacă zicea o parte minimă din presă — merge cu patima politică până a ataca pe Maiestatea Sa Regele ; vâ spunea d sa că presa — şi ar fi fost mal drept sâ zică un singur jurnal — a mers până a ataca viaţa privată a unei familii de obşte cum scută prin virtuţile el. Aşa este. D. ministru al justiţiei a spus adevărul, dar numai o parte din adevăr. D-sa ar fi putut să dea şi alte exemple : V’ar fi putut spune că acest amestec calomnioc in viaţa privata nu este numai opera presei, ci a multora ; ar fi putut să spună că calomnia se face In două feluri: de unii pe faţă, cu francheţă ; de alţii, care pe lângă infamie unesc şi laşitatea ; miserabilele a-tacuri se învelesc într’o alusiuue aşa de veninoasă, în cât atacatul nu poate nici chiar să ceară satisfacţiune calorn niatorului, căci a se recui oaşte In a-cele murdare alusiunl ar fi a se umili. Ar mal fi putut d. ministru să ne spună că în ţara românească s'a găsit un procuror-general care să întrebe pe un procuror de tribunal, şi încă prin telegraf, dacă în ziua cutare a mâncat la masa cutâruia, şi cine mal era la masă, şi ar fi putut să adauge că s’a găsit şi un ministru de justiţie care să dea af.iră pe procurorul care mâncase la un membru al oposiţiel. (Aplause din partea oposiţiel). Dar a constata un fapt este un lucru uşor; ai constata însă căuşele lui, e-, ceasta este opera omului politic. Şi mai înainte de toate, să fie oare pentru prima oară în istoria noastră contimporană pasiunile politice ajunse ia acest diapason? Lupta dintre partide nu va fi fost ea tot aşa de vie şi altă dală? Eu, d-lor, mă Întorc cu gândul înapoi, la epoca când eram copil la şcoală. Vă aduceţi aminte cu toţii că d. ministru al justiţiei apostrofând pe onor. meu coleg, d. Arion, ’i zicea : Ascultaţi şi Învăţaţi; d-voastră la 1875 eraţi Ia şcoala, şi nu ştiţi ce se petrecea.» EPOCA — 1 FEBRUARIE PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EPOCA“ Tiraglu 0.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei. ştim ce se petrecea pe la 1875, d le ministru. Da, eram la şcoală, dar pe când eram noi In şcoala—nu ştiO cum va fi azi sub actualul d. ministru al instrucţiei — şcolarii se interesau mult de cele ce se petreceail şi faceaQ chiar politica, bine înţeles copilărească. Noi, d lor, veneam la circ să aplaudăm discursurile nu ale d-lul ministru al justiţiei care vorbia rar, dar ale d-lul Fleva, care pe atunci era socotit demn să lupte pentru libertăţile româneşti... acuma a rămas bun numai pentru libertăţi ţigăneşti. (Aplause din partea oposiţiunel, ilaritate). Veneam şi la Mazar-paşa, tn localul acela închis dar neacoperit. Atăt e adevărat că nu este nimic, nou sub soare, tn c!tt chiar jur-nnlul consiliului de miniştri din 1875, pe care ’l a citit d. ministru al justiţiei a’a repetat acu tn urmă. EQ la 1875 luam parte la o revistă literară, — erad tinerii atăt de nebuni, In căi publicad reviste literare,—şi'ml aduc aminte că făceam o mulţime de glume asupra a-celul jurnal al consiliului de miniştri şi ne întrebam oare cuvântul ttichis şi cuvântul acoperit tot una să fie ? Ei bine, acum duol ani, cănd oposi-ţiunea a voit să se întrunească In gradina maiorului Lâmotescu, n’a fost im pedicată sub cuvânt că locul de şi Închis e Insă neacoperit ? Nu ştid, d-le ministru, daca şcolarii citeau ori nu pe VirgiliO, dar pot să vă asigur că articolele d-voastra asupra afacerel Mavrodolu, articole nu tocmai blănde, le învăţase pe de rost. Ziceam, d-lor, că ceea ce se petrece azi s'a mai petrecut. S’a vorbit de atacurile contra majes-tăţel sale Regelui. Eu le reprob, dar putem noi uita pe Sinaiaf...? Permite-ţi’ml să nu mal spuid restul ; ştiţi, era vorba de un schimb de duol munţi. Zilele trecute, citeam Intr’un jurnal o notiţă In privinţa pretinsei origini a familiei Hohenzollern, şi o notiţă nu tocmai cuviincioasă. Eu, d-lor, mărturisesc că — nu zic m’am indignat, căci acest cuvânt nu se mal poate întrebuinţa Intr’un mod decent,—ci m’am scandalisat. El bine, acel articol era un extract d.n Telegraful din 1873. Observaţi ca nu voiesc să scuz prezentul cu trecutul, ca recunosc că In zece ani ţara ar fl trebuit să facă progrese In toate; prin urmare, şi In modul luptei politice şi nici nu voiesc să Incriminez un trecut care se explica In mare parte piin opresiunea guvernului d'atuncl, dar void să zic un lucru, că nu trebue să ne miram prea mult, daca In viaţa noastră politică ajung epoci, In cari o parte din oştirile cari se luptă ese din rânduri şi se dă la excese. Şi zic mal mult: tocmai noi liberalii cari am păcătuit In acest sens, nu ar trebui să llm atăt de intoleranţi cănd se găsesc şi alţii cari păcăluesc lot aşa. Chiar acel a-tac la viaţa privată a unei familii virtuoase, de care v’aţi indignat cu drept cuvânt şi nu e lucru nod. El, d-lor, este cel puţin încă o familie In ţara aceasta loarte virtuoasă, familia suveranului nostru ; n’a fost ea atacată tot prin o caricatură, şi tot In viaţa el privată? Şi nu cum va acea recompensă de care ne vorbia d. Chiţu nu va fl încurajat întru ceva şi pe alţii? Adevărul e dar acesta, ca nimic nod sub soare, şi că daca pasiunile politice azi stad sus, ele au stat tot aşa de sus In preziua cădere! guvernului conser vator. Nu că doară vread să fac vre o alusiune, că adică d-voastră sunteţi In preziua unul asemenea eveniment. (A-lause din partea minorităţel, ilaritate). Doamne fereşte. I).ministru al justiţiei, Eug. Sta-lescu: Aceasta ne aţi prevestit'o încă de astă primăvară la Senat 1 1>. I. Ionescu: Aveţi în cameră o maioritate foarte însemnată. 1). V. iepurescu: Şi In ţară. I). T. Ionescu: Daca aţi fi avut puţină răbdare aţi fl văzut că aş fi ajuns acolq* Aveţi In Senat o maioritate şi mal pu- ternică; şi In ţară aveţi sau pretindeţl ca aveţi mal unanimitate; prin urmare sunteţi tari, şi nu void să fac vr’o alusiune când zic că asemenea fapte s’ad mal petrrcut la 1875; fac. istorie, şi mă întreb dar când a mai fost excitate pa-siunele politice ca azi. Şi atunci, d lor, mă întreb, care să fie causa că pasiunile politice de la noi din ţara la anume momente date, la e-poce intermitente se sue sus. şi lupta dintre partide căpătă un ton care ne displace la toţi} Snnt, d lor, cause generale, dar acelea unele sunt vecinice, altele nu se vor putea tămădui de cât cu vremea. Nu este aci locul să le des- j picăm. Destul că nu ele sunt causa directă a acestei excitări periodice. Mulţi cred că ad spus lucruri mari, când ad respuns suntem latini, sânge ca'd; acest răspuns Insă mi se pare gol căci latini eram şi la 1877, şi la 1878, şi la 1879; latinitatea nu încetează şi cu toate aceste superexcitarea patimelor poliitce vine la epoce deosebite. D-lor, adevărata causă este atitudinea guvernului care tn loc de a impă-ciui spiritele, le aţlţă. De şi aceasta este o politica generelă a guvernului void lua pentru moment, de exemplu, recenta amnestie. Amnestia, d-lor, ce este ea? D. ministru al justiţiei a bine-voit a ne da o definiţiune perfecta la Senat. Iată dell-niţiunea d-lul ministru de justiţie: «Cine zice amnestie, zice abolirea faptelor, uitarea, aruncarea unul văl asupra unor incidente petrecute». Aşa dar amnestia nu este o iertare ; ea dar se poate adresa unul inocent, ca şi unul vinovat, ea este o Înalta măsură politică care însemnează uitarea absolută. Când a intervenit amnestia priti-tr’o ficţiune legală, faptele ce s’ad petrecut sunt repurtate a nu se (i petrecut nici odată ; cu alte cuvinte, la Botoşani nu s’a întâmplat nimic, afară de buletinele vinete, care nu s’ad amnestiat. (Aplause din partea oposiţiunel). D-lor, cum vreţi să zic că s’a amnistiat, s'a uitat un fapt, când efectele lui sunt In picioare ? Cum se zic că buletinele vinete s’ad amnestiat, când consiliul comunal s'a validat ? Vreţi să zicem şi de arestul preventiv că sa uitat? Apoi acesta nu s'a amnestiat. Amnestia, ce este drept, In unele ţări, sub guverne reacţionare şi despotice s'a confundat până la un punct cu graţia. Aşa de exemplu amnestia sub imperiul al doilea, sub Napoleon al 111-lea, se aplica nu numai la delictele politice, dar şi la cele de drept comun; aşa, când s’a însurat Împăratul, când s'a născut principele imperial, s’a dat o amanstie generală care a coprins şi delicte de drept comun, cele mal fără importanţă, cum sunt delictele silvice, etc. acesta pentru ca să se înveselească lumea, să fie cât mal mult public la luminaţii. Dar In ţările liberale amnestia nu este o ertare, ci o măsură politică, o uitare a faptelor petrecute. De aceea Constituţiunea noastră zice: că Regele poate amnestia numai In materie politică. pentru că delictele politice se deosebesc de delictele de drept comun ; delictele politice sunt ast-fel In cât caracterul lor delictuos depinde de succes şi de insucces. V’aduceţi aminte când Sarah întreba pe Ra-bagas : ce deosebire este Intre o re-voluţiune şi o rebeliune ? Şi Raba-gas răspunde: «revoluţiunea este o mişcare politică care reuşeşte, şi rebe-liuneaesteo mişcare carenu reuşeşte :» Politica este o lupta de partide, tn ace-slă luptă suut învinşi şi învingători, şi de multe ori este mal bine pentru învingător, ca In loc de a extermina pe învins, să-î zică: uite, eu renunţ la putinţa mea de a te extermina, şi nădăj-duesc că şi tu vei uita ura şi răsbuna-rea. Aceasta aste origina şi natura am-nestiel. Este o măsură generală de a Împăca spiritele, o uitare reciprocă; «noi uităm ce aţi făcut voi Învinşilor, ca şi noi mâine poimâine când veţi fl victorioşi să nu ne ţineţi seamă de ceea ce am făcut noi, să uitaţi că v'am Învins.» Este, cum am zice. un tratat de. pace Intre două partida politice, pace care când este leal acordată, este leal primita şi leal executată. Ei bine.aşaaţl făcut d-voastră cu amnistia de la Botoşani? Sfârşitul Ia numărul viitor ' Această noutate învechită n’a putut să fie născocită de cât de ziarele opoziţiei, spre a lovi In marele partid liberal naţional şi spre a induce In e-roare publicul Încrezător. Mai IntâiQ — (cum ar seri cu multă subţirime de condei Voinţa Naţională—) e curat o minciună cl a isbucnit un ia-cendiu la grefa parchetului Curţei: focul a fost la parchetul tribunalului Ilfov, câcl membrii care compun parchetul Curţei sunt mal pre sus de or ce p&rlealâ. Apoi e un sfruntat neadevăr că aQ ars dosarele dintr’un dulap. E un sfruntat neadevăr, pentru un motiv foarte lesne de Înţeles: astăzi dulapurile de la tribunale, nu mal conţin dosare ; până când se va vota legea pentru reforma magistraturel, această mobilă e In special rezervată numai pentru a oouţine procurori. Ca dovadă că cea ce spui este adevărat voi aminti următorul fapt care Inchee or ce discuţiune: Ministerul justiţiei rugat In mal multe răndurl să dea tribunalelor case de fler spre a se păstra Intr’îiisele actele de valoare, a refuzat mereO să înzestreze parchetele cu câte un IVertheitn, pentru motivul foarte lesne de priceput că un procuror care se respectă şi chear care nu se respectă, nu se poate ascunde într'o casă de fler cu aceaşi înlesnire ca în-tr’un dulap. Apoi unde mal puneţi nenorocirea ce s'ar puteajtntârupla, In ziua când un membru al parchetului ar remâne închis In lada de fer şi s’ar pierde cheile 1 Ar avea lot timpul să pearâ acolo de foame până când s'ar aduce alte chel de la Londra sail Viena I Nădajduesc Insă că nenorocirea de Joi, n’are să se mat ivească căci ministerul de resbol a luat înţeleaptă măsură de a organisa serviciul pompierilor şi comisiunea întocmită spre a studia a-cest proiect a şi pus înainte următoarele două puncte menite aîmpedica in-cendiurile : 1. Să se mărească numărul sacalelor, de oare ce ne lipseşte apa necesară spre a umple chiar sacalele ce avem acum. 2. îndată ce un incediu va lua pro-porţiunl mai mari, să se asvârle asupra casei In flăcări o cantitate însemnată de cutii cu chibrituri,singura ma-tere inflamabilă care nu arde. Cu digresiunea mea asupra reorga-nisăreî pnmpierilor. am uitat să vă spui ce s’a Întâmplat Joi, ce a ars, şi din ce pricina a fost foc. Eată amănuntele acestei catastrofe : Primul procuror Andronescu era ocupat cu cercetarea unei bande de tâlhari. D sa cauta de o septămână de zile să afle care este şeful bandei, dar nu descoperea nimic. Cheltuise peste o suta de lei cu fricţiuni de spirt, făgăduise atâtea slujbe încât nu mal re-mânea nici una disponibila In toata România. InceicărI zadarnice, primul procuror Andronescu nu putea să afle nimic Atunci, aducându’şl aminte de succe sul nepomenit ce a avut când a făcut instrucţia afacerel Oroveanu, primul procuror care ştie şi latineşte grăi «Noii bis in idem, zice proverbul I Aşa e, dar eQ nu intru In acelaş dulap ; cel d’entâiQ era la Văcăreşti acesta e la Bucureşti.» După această adâncă cugetare, An dronescu se repezi In dulap, dar focul care ’l ardea spre a descoperi adevărul, era atât de mare, tn cât Într’o clipă s’a comunicat dulapului. Parchetul tribunulului Ilfov e In do-liQ, primul procuror a murit tn ecser-ciţiul funcţiunel şi dulapului săli. A murit nimicit de flăcări, rostind numai următoarele cuvinte : Am voit să con stat că toată viaţa mea am fost om cin stit, de vreme ce mor.... pârlit ! ăl ax. CRONICA O OATASTROFA! De patru zile merge svonul prin oraş că un incendiu ar fi isbucnit la grefa Curţei de Apel şi că un dulap dinpre-ună cu mal multe dosare aQ ars. ULTIME INFOItMVTILM Nu şi poate cineva închipui toate intrigile ce se fac spre a se împe-dica unirea între oposiţia parlamentară şi cea d’afară din cameră. In deosebi Regele, şi chiar Regina intrigează nu numai pe lângă membrii opoziţiunei dar chiar pe lângă nevestele lor ca se facă unirea imposibilă. Nu putem de o cam-dată spune mai mult Unirea însă nefăcendu se sperăm se fim degajaţi de or ce o-bFgiţiune de discreţiune. şi vom desveli cu dovezi toate ambiţiunile, toate intrigile ce sau produs cu a-ceastă ocasie şi care credem că vor edifica pe deplin pe cititori. Numirea Contelui Galuşowsky în postul de ministru al Austro-Un- gariei în Bucureşti poate fi privită ca un fapt îndeplinit. D. Lascelles. noul ministru plenipotenţiar al Marei Britanii, va prezintă mâine Duminică scrisorile sale de acreditare M. S Regelui. • Marele steeple-chase al cărui premiu era portofoliul Agriculturei, industriei, comerciului şi domenielor s’asfirşit. I). Ştefan Şendrea a ajuns bon premier. Nominaţiunea d-sale este definitivă şi va fi comunicată Corpurilor legiuitoare în şedinţa de Marţea viitoare. Complimentele noastre de con-doleanţâ celor l’alţi alergători care s’au ostenit de geaba. V • Se zice că guvernul va aduce cât mai în grabă bugetele în discuţiu-nea Camerei şi îndată dupe votarea lor Camerile vor fi congediate. Un fapt care e în legătură cu procesul ce este a se intenta amicului şi colaboratorului nostru d. 1. Ian-covescu. Judecătorul de instrucţie de la R. Vâlcea a fost schimbat erl cu judecătorul de şedinţăjeare nu e altul de cât vestitul fost procuror Streli-cescu. România Liberă zice că se vorbeşte de intrarea d-lui Kogălniceanu în minister. In legătură cu această intrare ar fi şi simpaticul articol trămis din Bucureşti lui Tester Lloyd. Se vorbeşte din nou despre apropiata chemare a d lui Al. Beldiman ia postul de secretar general al ministerului afacerilor streine şi înlocuirea d-sale, ca agent diplomatic la Sofia, prin d. Trandafir Djuvara. Aceasta însemnează dupe noi că d. Dim. Sturdza va lua portofoliul afacerilor streine. D. Mihail Kogălniceanu, a făcut cri o lungă vizită d-lui prim-mi-nistru. Pentru Goconu Mihalaki. Ministerul domenielor a hotârît se uzeze de toată severitatea legei pentru regularea proprietăţei imobiliare în Dobrogea în privinţa proprietarilor de pământuri care sunt in întârziere cu plata datoriilor către Stat. Un mare prânz diplomatic va tivea loc Marţea viitoare la Palat. D. Politimos persistând în demi-siunea sa,postul de director general al închisorilor va fi încredinţat d-lui Budişteanu fost procuror general pe lângă Curtea d’apel din Iaşi. Ne mirăm căci numirea este ne-meritâ. • Consiliul comunal, întrunit azi, dupe ce a rezolvat câte va contesta-ţiuni electorale, s’a constituit în comitet secret pentru a asculta comu-nicaţiunile d-lui Primar în privinţa mijloacelor de realizaţiune a noului împrumut de 14,500,000 lei. • Prea cuviosul Arhimandrit Dr. llarian Puşcariu a început a aduna şi a publica în Telegraful Român documente pentru limba şi istoria neamului nostru, d «te uitărei şi care sunt menite a îmbogăţi istoria lite-ralurei noastre. Felicităm pe eruditul prelat, de osteneala ce’şî dă şi ’i urăm reuşită în nobila sa Întreprindere. ULTIMA ORA - * AGENŢIA HA VAS belgrad, 12 Februarie. — Se semnalează, In oare care cercuri, silinţele ce şl dă d. Persiani, ministrul Rusiei, a resturna pe d. Garaşanin, cu scop de a uşura formarea unul cabinet rusofil. Berlin, 12 Februarie.—Gazeta Crucii priveşte situaţiunea ca foarte gravă, din causa Rusiei. Londra, 12 Februarie.— Ziarele en glezeştl cred, In cea mal mare parte, că va fi resboifl, şi atribue Rusiei res-punderea situaţiunil actuale acusend’o că face mari pregătiri militare. Daily New, mai cu seamă, afirmă că Rusia are vederi nu numai asupra Bulgarii ci şi asupra Constantinopolulul. Londra, 12 Februarie.—După 5 zile de desbaterf, Camera Comunelor a res pins prin 352 voturi contra 2-46 un a-mendament al d-lul Parnell, care bla- mează politica urmată In Irlanda de ministerul Salisbury. Roma. 12 Febuarie.—Ziarul Opinia crede că cabinetul condus de Contele Robilant respunde exact gravelor necesităţi politice ale momentului şi crede că daca d. de Robilant varefusa sg ia preşidenţia Consiliului, ar trebui sg a-rate Regelui personagiul politic ce’l crede mal apt de a forma noul Cabinet. Ruda Pesta, 12 Februarie. — Camera deputaţilor. — Desbaterea buge tulul de comerciQ. Deputatul Bekcics doreşte Încheierea convenţiunel comerciale cu România, cu condiţie Insă ca tratatul sg cores-punză intereselor noastre agricole şi industriale. Cere de urgenţă sg se creeze o industrie transilvăneană şi sg i se asigure pieţele României. El primeşte declaraţiunile ministerului. Deputatul Emanoil Andrassy se teme ca nu cum-va prin tncheierea convenţiunel sg fie sacrificate interesele noastre agricole. Ministrul de comerţ Szecseny respunde că produsele brute ungureşti fiind superioare celor româneşti, n’aQ a se teme de nimic din partea acestor din urmâ. Discuţia se Închide. AGENŢIA I IBERA Constnnllnopol, 12 Februarie. — Sultanul a declarat mal multor perso-nage politice că propunerile d. Henri Drummond VolfT sunt absolut inacceptabile. Paris, 12 Februarie. — Un conflict Intre Rusia şi China pare probabil.— in acest conflict China este sprijinită de Anglia. Paris. 12 Februarie. — In sferile diplomatice se crede ca Papa doreşte să fie ales ca mijlocitor In regularea cestiunel bulgare precum şi spre a pune capgf greutăţilor ce există Intre Franţa şi Germania. ncrlin, 12 Februarie. — Die Kreuz-zeitung acusâ pe generalul Boulanger de a fl provocat prin declaraţiunl imprudente acea agitaţie febrilă ce se observă azi In Europa precum şi tensiunea raporturilor intre Germania şi Franţa. Viena, 12 Februarie. — Nene Freie Prcsse zice că, după discursul pronunţat erl de corniţele Szechenyi, ministru de comerciu ungar, este de prisos să se mal caute motivele pentru care delegaţii romănl amână Întoarcerea lor In Viena. Belgrad, 12 Februarie.— In sferele Curţii sa manifestă un puternic curent In contra cabinetului Garaşanin şi In favoarea formării unul minister mal puţin ostii Rusiei. Douăzeci de medici ruşi aQ fost chiemaţi spre a ocupa funcţiuni In spitalele sârbeşti. Pesta, 12 Februarie.— D. Apponyi, deputat, a cerut In Parlament, ca să se ia măsurile de protecţiune reclamate de industria creşterel vitelor ungureşti în contra importării vitelor cornute din România In Ungaria. Această propunere a fost primită In aplausele Camerei. Berlin, 12 Februarie.—«Die Kreuz-zeitung» constată că, pe când situaţiunea pare a se mal limpezi In Occident, ea ia In Orientul Europei un aspect mal grav. Foaia germană zice că, în cercurile ruseşti, Austria este acuzata d’a nu se arăta binevoitoareln cestiunea bulgară. Sofia, 12 Februarie.—Delegaţii bulgari la Constantinopol aQ fost invitaţi de Regenţă de a sonda cercurile competente In privinţa candidatului ce se va propune definitiv pentru tronul Bulgariei şi de a grăbi întoarcerea lor la Sofia. Paris, 12 Februarie. — Ziarul Rtpu blique francaise d’azl dimineaţă zice ca Englitera voeşte să restitue Egiptul Egiptenilor, Insă voeşte să oprească pentru sine cheile Piramidelor. Roma, 12 Februarie. — D. de Keu-dell, ambasadorul Germaniei pe lângă curtea de Italia, pleacă astâ-zi la Berlin. Berlin,12 Februarie.—Kreuzzeitung ocupându-se de demisiunea cabinetului italian, zice că corniţele de Robilant trebue negreşit sg reia portofoliul afacerilor streine, căci alt-fel Italia s’ar expune a remâne isolatâ. NUVELE FINANCIARE Situaţiunea târgurilor este tot grea. A-giul 18.35. Daciele 252, Construcţie e 129— 132,Băncile Naţionale 976—983. Reporturile 1 1/2, Daciele i Construcţiele şi Băncile 6. —x— Viena, Paris, Londra, Berlin, continua a avea aceaşi fisonomie. Napoleonul la Viena 10,12. —x— Renta la Berlin 91, www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 1 FEBRUARIE CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 31 Ianuarie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 911/2 921/2 5 0/0 » română perpetuă. 6 0/0 Oblig, de Stat Rur.conv.' 803'4 851/2 Iinpr. cu prime Bucur, (lei ?cec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru, ieftinatate ol soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Olanda veritab. de Belgia Mad&BĂH umburg. olam frantzuzesc~do toate calităţile Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. .......................gia si Ri adapolam si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. ti. .larger. Gulere si manşete de olanda ultimu lason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri rompleete pentru fldantali. I.ayettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAbOGU NostiiC ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS OUI-CU1 VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIEN A CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANtA» vis-â-vis de librăria Socec KSTITim. MEDICAL BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnaslică medicală—5. Orh&laţI—6. MasajiO sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur . . ............2.50 t Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente.............1.— 1 duşe rece sistematică cu basin 1.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame Insă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnâ la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului._________Direcţiunea ORIGINALE MASINE SINGER Sunt necomparabile In constructiune neîntrecute In cua-iitati si in durata Posedă cel mal înalt grad de per fecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAŢ ÎNALT,,IIV1PR0VED“ La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. j t. aii primit cel mai înalt premii! numai rnaşinele -* nale Singer din toate rnaşineie de cusut expuse. MEDALIE DE AUR ------------------------ | Venzare în rate, si contra loani gata nn rabat oonv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi tn loate liliafe'e noatre. Iaşi Strada Lăpuşneanu G. NEIDLINGER Craiova » Lipscani llaile Eforiei Ploesti » Lipscani — BUCUREŞTI___ Botoşani » Mare T.-Severin Aurelianu MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradel Lipscani, din nou clădii, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mal modern, având i estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. IPH. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO OIN BRAILA MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURI Calea Victoriei Colţul Bulevard. Universitâţeî,în faţa biser. Sărindar Bogată colecţiune, remasă moştenire de la Earl of lombwell din Londra ne-a fost Încredinţată spre a o pune în vânzare. Ea se compune din tablouri vechi şi moderne de primul ordin, lata câte-va nume luate la întâmplare: Veclil, Sebastian del Piombo (de te celebra Hamilton Gal-leriej, Rembrandt, Ciaude Lorrain, Welonwerman, Ther-bourg, Steen, Teuiers, Brakenbourg, A. et I. Ostade, Ru-bens, Correge, Ruysdael, Maesz Both.Koningh, Berghem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kaulbacb, directorul a-cademiel de beJe-arle din Munich.Gab, Max,Seitz, Paczka (s a vândut la Paris în 1875 cu 30,000 lei), prof. Geiger, Ribot, Gudin, Diaz, Deschampac, buprâ, Jsque, Karlovszky [elev al Iul Muukacsyl, A. Kufmau, de Garay, S. Giroux, Glisenti, Van den Bos, prof. Humples, Bruck, Chaignean. Deprez, Guyot.Bellecour, Moormans, Beauquesne, Kuehi, Perier Verboeckhoven, prof. Gretius, Carolus, Miralles Van Hanen, etc. luvitam pe amatorii de bele-arte se bine-voiasca a ne o-uora cu visiUt d-lor ; ei vor găsi o coleetiuue de marc importanta si Nor avea ocasiunea se‘si imbo^ateasca eolec-tiunea ior eu capo d'opere pe nişte preturi ecseeptionale. — Observ um ca toate tablourile se viude cu garanţia au-teuticitatei lor si după doriuta amatorilor se poate trimite a Pari* sau Berlirvpeutru espertisa. D. KLELVBERGEJR et 11LS_____Paris. EREZII E. LEMAITRE SUCCESORII T1MT0KIE DE FED Si ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI Se însărcinâză cu construc-ţiunl de turbine si mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta. TAMAR INDIEN I HUCl LAX ATI V SI HACOKITOA preparat de ANTON ALTAN FARMACIST Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podophilina, aloes, seamonum lalapa ele. etc. PREŢUL Unei mori cu f piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecuteazâ repede orl-care lucru de turnătorie safi mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. IVI iii’e deposit de fer*, r*aiur*i pentru, vagonete d^oauville, tzeve de tuoi. IVlare asortiment de pietre de moara. La Fertâ-sous-Jouars. iii DEPOU LA ,,FARMACIA LA AURORA‘‘ Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Hacoviţă Bacâil. PREŢUL UNEI CUTII 2 LEI. HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT BAZAR D ENGLITEKA — BUCUREŞTI — 3 — Coltul Stradei Gabroveni si Şelari—3 Avem onoare de a recomanda onorabilului public si clientelei noastre magasinul nostru, bine asortat cu tot felul de stofe modeme de comande mai cu seama pentru Sesonul de Iarna. Asemenea am primit un bogat asootiment de haine confecţionate după Ultimul Jurnal. Comslume Sacol la Deraiere Slode, Redingote cu veste Diagonal, Jaquete cu Veste Chaviot, Partcsiuri de Coachnien, Pante-loni fantaisie, Veste Brocate si Piquct fanlaisie. Asemenea avem si Costume de copii cele mai moderne si cu preciurile foarte con-venavile. De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastra, a ne onora cu Visitele d-lor, asigurdndu-ve ca vor fi pe deplin satisfăcuţi. w „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata de inveutatorul d-nui Prof. Mridiugcr pentru SOBE ME1DINGER H. Ilcini, Viena, I., Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 V. 2 | fi 50 73 --j K O 5 a h | r W HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici sunt premiate cu cele d'iutikiu premiuri: Viena i 73, Rasei 1817, Parts 1877, SeciisbauM 1778, VVels 1878, leplitz i 878, Vieua 1880, Egcr 18 81 si Tnest 1881 f Aceste sobe sunt întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea ae gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Na-ionaia, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate ‘a Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul centrai si Grand H6tel; *n Iaşi, HOtel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme. -----------------------Preferinţa acestor sobe este ăir iniurrD nrpsi *asa de niare in cât se găsesc WtlnlKutK'Ur LN 'pretutindeni imitatiuni. ii r | ii yV I Prevenim deci pe onor. Puri u I m yNVţiblic se se lereasca de schimba---------------------wii i-iiV4rea labricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni de tot felul, de recomandate ca sobe Meidir.g constructiune ameliorata sau Sistem. cge . _______m_____pn Numai acele la care pe interiorul usc lor este turnata marca oastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte cu preturi reduse gratis si franco. Bucureşti, Episcopiei No. 3