ANUL II No. 351 A DOUA EDITIUNE 15 BANI NTJMERUL ABONAMENTELE încep la i ştie a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE I\ BlciRKSn: La casa Administratiunei K TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. IA STREI.VATATE: La toate oltlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul cu (SCeai. numerui, la Kioscu) din riif Kontmarlre 4 4 3 Bulevardul SL Germaim Ao. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA Grigore VENTURA Prlm-redactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU VINERI, 30 IANUARIE (11 FEBRV 1887 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI ta Paris: la Agrare Havus, place de la botine, 8. Vgrnrr l.ilirr. rue Xotre Dame des Victoires Place de Ut Bourse pentru Paris. Eratu-ia, (•erauuria, Aiistru-I ngaria. Italia si Marea Itritanir. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si, reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 BANI UN NUMEN VECHIU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pist& Episcopiei.—Bo. 8. M BBTA OPOZIŢIE UNIREA PRIMITA IN PRINCIPIU UN NOU PERICOL NATIONAL Alegerile germane — Criza italiana VIRIMENT DE FONDURI FEMEIA MORTULUI m emsta opoziţie De când s’a emis ideia unei uniri a tutulor elementelor din opoziţie, vedem o mare agitaţiune în rândurile guvernamentale. Nedomerirea domneşte In tabăra lui Agramant. Adversarii noştri! încearcă prin toate mijloacele se împiedice această u-nire, şi pentru a ajunge la acest scop, se discrediteze pe toţi ceî care ar putea intra în o asemenea alianţă. Această tactică e veche şi firească şi nu ne surprinde. A avut însă, în cazul de faţă, câte va resultate cam... curioase. Aşa de pildă, dupe c’e însuşi organele guvernului declaraseră o dată că conservatorii sunt partidul cel mai puternic şi cel mal bine organisat din opoziţie, şi că va înjgheba pe toate cele-l’alte ; dupe ce au declarat altă-datâ că junimiştii reprezintă o forţă şi au un viitor; dupe ce, în fine, aduseseră liberalilor opoziţionişt'. în mal multe rîndurî, laude călduroase; dupe toate aceste, imediat cum se vorbeşte de unire, vedem curentul schimbându-se cu desăvârşire. Guvernamentalii se întreabă ce s’au făcut conservatorii, ce sunt ei in această ţară. Nu se mai pomeneşte la noi, zic eî, nici pui de conservator ; cei care’şi dau acest titlu nu sunt de cât oameni ruinaţi or persoane de puţină ispravă.... Trec apoi la junimişti. Unde sunt junimiştii, se întreabă organele stăpânire!? Ge sunt junimiştii? Nu ştim, n’am văzut... ,De ce vorbiţi de geaba domnilor din o-poziţie... Junimiştii nu există... Li se obiectează că mal sunt şi liberali în opoziţie. Liberali, zic ei ? Eroare profundă. Nu sunt liberali în opoziţie. Închipuiri, curate închipuiri... Nu se află. Şi iată opoziţia regulată! Dacă ne am da osteneala d’a urma raţionamentul colectiviştilor până la ulti-mele-I consecinţe am ajunge la rezultatul următor: D nul Lascar Ca-targiu nu există in realitate,d-nii Ver-nescu şi Dimitrie Brâtianu nu sunt de cât halucinaţii create de imagi-naţiunea exaltată a opoziţiei; d-nii Maiorescu, Carp, Fleva, etc. sunt pure fantome; iar restul opoziţiei nu e de cât o simplă fantasmagorie isvorltâ din creerile bolnave a unor opozanţi exaltaţi... Bun de tot. Ca invenţie se poate zice că ac’est magnifique et pas cher». După ce au lăudat pe rend pe toate nuanţele opoziţiei pentru a semăna vrajba între ele, colectiviştii au văzut că, departe d’a ne sfădi ne u-nim. Atunci, văzînd că nu mai au îacotro, tăgâduesc pur şi simplu e-xistenţa noastră. încă o dată, această tactică e grozav de şireată, e subţire de tot. Fie-ne permis însă d’a ne întreba până la ce punct va prinde, şi care va fi naivul care va înghiţi aceste.... afirmaţiuni. li place gluma Românului ; dar toate ca toate, asta e cam lată. Fără a ne însuşi tocmai această tactică, n’am putea oare şi noi să ne întrebăm ce reprezintă d. I. C. Bră-tianu şi ucenicii săi ? Poate principial şi ideile liberale? Aceasta sar putea,dacă aplicarea Tdeilor liberale ar consta pur şi simplu in faptul de a face liberalităţi prietenilor regimului. Dar fiind că această definiţiune nu corespunde tocmai cu ultimele învăţăminte ale ştiinţei moderne, ea nu ne poate mulţumi. Căutăm, ne uităm cu deamănuntul, dar degeaba. Nu găsim nimic liberal in acest regim, afară de firmă. Aşa in cât guvernul liberal d lui a Brătianu se aseamănă cu o sticlă de şampanie golită de conţinutul el, şi în care s’ar fi turnat vin de Măgura. Aceiaşi e-tichetâ, dar alt gust. Dar ne am înşelat poate...Oare nu reprezintă d. Brâtianu principiul şi ideile conservatoare? Ni se pare că s’a susţinut această teză între 1881 şi 1883. Se vedem. Aci suntem mai competenţi. Ei bine, cu mâna pe conştiinţă, desfidem pe orl-cine de a putea proba că d. Brâtianu a făcut vre-o dată un act de conservator. Cât pentru principii.... se lăsăm.... Cum rămâne dar d-nul Brâtianu. Nici conservator, nici liberal ? Curios lucru Avem o zicetoare în Moldova: Nici Turc nici turleae,chiar un fleac. Asemănarea între situaţia d lui Brâtianu şi zieetoarea Moldovenească e ireverenţioasă, dar se impune. Ştim bine că d-nul I. C. Brâtianu se serveşte după trebuinţe de prin-cipiele şi de ideile ambelor partide, fără a le pune nici o dată în lucrare. Le întrebuinţează ca nişte paveze, ca nişte coade sforăitoare pentru zmeul elocinţeî sale. Tactica e bună, cât ţine,dar ajunge; un moment,şi credem că am ajuns chiar la momentul când devine periculos d’a se răzima pe toate principiile şi toate ideile d’a rândul, şi d’a le renega pe toate d’a rândul cu aceaşl dezinvoltură. începe a se sătura lumea de filosofia d-luî Brătianu, care ni se pare că e conţinută toată în acest vers faimos : Mortels.lHeu n'esl plus Di<‘U. mals je suis son propliVle... Alecu A. Bals TELEGR A M E AGENŢIA HA VAS Roma, 9 Februarie. Raportul oficial asupra luptelor de la 25 şi 26 Ianuarie lângă Masuach constată căperderiledin partea Italienilor se ridică la 23 ofiţeri şi 407 soldaţi omorfţl, 1 ofiţer şi 81 de soldaţi răniţi. l'ari , 9 Februarie. Comisiunea Concordatului a adoptat prin li voturi contra 9 principiul separa-ţiunil Bisericel de Stat. Berii», 9 Februarie. Monitorul Imperiului publică un decret al împăratului, aprobat de consiliul federal, decret relativ la transportul trupelor pe liniile ferate, tn cas de resbel. Viena, 9 Februarie. Intr’o scrisoare adresată Corespondent zii politice, din Berlin se spune că guvernul german ’şl dă toate silinţele spre a Înlătura or ce pericol de resbel. Dar în acelaşi timp face să se observe că existenţa acestui pericol n’ar mal putea fi contestată. Viena, 9 Februarie. Un ziar vienez anunţă că s'afi făcut numeroase arestări la Petersburg în urma descoperii unul complot format de parti-sanil ide! republicane. N mic n’a confirmat această ştire. AGENŢIA LIBERA Berlin, 7 Februarie. Proiectul de lege presintat aslă-zl în Landstag privitor la construcţiunea unor linii ferate noul are un scop eminamente strategic. lTn împrumut se consideră ca iminent. Guvernul speră că această măsura nu va provoca noul îngrijiri de vreme ce nu are un caracter agresiv. Berlin, 9 Februarie. Guvernul speră că resultatele alegerilor vor fi favorabile proiectului Cancelarului. Berlin, 9 Februarie. Rreuzzeitung zice că generalul Kaulbars atribr, neisbe mişunei sale în Bulgaria fa tul j! c- nu a 'csi rijinit în destul. Pari*, ■> Feb*>-m-V. Ziarul la Repuhiigw /r-n ncaţft zice. ca Engi ocuparea pn ison i a ligi - \-u- ) pare definit'.!* La Fra nici odată o ast-fei do solu nioe diu rari*». 9 Februarie Ziarul I? Te mp» de astă seară crede că d. Depretis nu va putearecoiis1 : :-nisterul cu elementele care a ti fac ut ; rt din ultimul cabinet. Viena, 9 Februarie Demisia comitelui de Robilanl a făcut sensaţie la Berlin şi aici se crede că schimbarea cabinetului din Roma, ar fi defavorabilă menţinere! relaţiunilor pacifice între Italia şi oare-care Puteri continentale. ‘ CESTIUNEA ZILEI UNIREA PRIMITA IN PRINCIPIU Eri seară s’aO adunat din nod membrii o-poziţiunel din Senat şi din Cameră. D. Dim. Brătianu luând cel d’ântâio cuvîntul a expus scopul întrunire!, care este d'a se urma discuţiunl asupra cestiunel Nota Agenţiei. Bărbatul de staf cpaniol | unirej tutulor grupurilor din oposiţiune. D. Const. B o crescu a vorb't în favoarea cu care vorbise corespondentul ziarului Novoia Vretnja tl asigurase că, tn caz când s'ar ivi resbel între Franţa şi Germania, Spania ar face o diversiune din partea Pi-reneilor. In schimb Germania va sprijini politica coloniala a Spaniol. Dar este o trădare! zise corespondentul ziarului rusesc. — Ce vrei, uu putem fi folositori Franţei (1) Şi ne va fi foarte uşor să’I facem râu; putem tr.mite pe Tronlariele cl aproape 200,000 oameni. — Şi ce va câştiga Spania punându-se alăturea cu Germania ? — Spania simte nevoia d'a fi respectată în Europa. Printr'o alianţă cu Germania atingem două scopuri: mal întâia indicăm spiritul militar al naţiunii noastre şi pe urmă mărim prestigiul nostru în concertul European. înlr'un alt ordin de idei, poporul Spaniol va apuca cea d'inldiu oca-ziune d'a combata pe Francezi, căci n’a uitat invasiunea de la 1808. Viena, 10 Februarie. In sferele diplomatice se admite, că si-tuaţiunea actuală care nici nu se poate defini tn ce priveşte relâţiunile între Franţa şi Germania va duce mal probabil la un resbel de cât la o deslegare pacifică. Germania în prevederea celei mal rele eventualităţi este pe deplin pregătită. Viena, 10 Februarie. Se comunică din Sofia ziarului Polilische Corespondenz că d. ZankofT ar fi declarat amicilor săi politici, că programul său a fost aprobat de câlre d. de NelidofT ambasadorul Rusiei la Constantinopole. Viena, 10 Februarie. 0 telegramă din Londra anunţă că Poarta a ajuns la o înţelegere cud-nil Zankelf şi Vulkovitch în vederea unei reconstituiri a regenţii In modul următor : Guvernul actual va face loc unul minister de coaliţie care va decide dacă Sobra-nia trebue considerată ca legală satt dacă trebue să se proceadă la noi alegeri. După aceasta noul guvern va propune Sobraniel trei candidaţi la tronul Bulgariei. Printre aceşti candidaţi va figura şi prinţul de Mingrelia. Viena, 10 Februarie. Se lelegrafiază din St. Petersburg ziarelor d’aci: In cursul săptămâni trecute s’aă făcut mal multe arestări printre elevi şcolilor militare. Printre hârtiele unul elev care s'a sinucis s’a descoperit că elevii acestor scoli fac parte dintr’o asociaţiune politică foarte întinsă care are mal mult un caracter republican de cât Nihilist. împăratul este foarte supărat. Fruncfort, - 0 Februarie. «Gazeta din Francforl» anunţâ câ Corniţele Kalnoky a declarat câ articolul d-iuî Kalkof qgre a fost aşea de mult comentat unire! partidelor din parlament şi afară din parlament D-sa a arâtat câ în realitate nu exista azi nici una din acele dificultăţi, In care unit membrii din oposiţie ar putea să vază o piedica pentru unire. D. Tache Ionescu s a pronunţat asemenea pentru unire, zicând că numai ast-fel să poate ajunge ase răsturna guvernul. Trebue ca membrii opoziţiunel se fie bine înţeleşi, Intre (lenţii asupra unul Întreg sistem de luptă. Cât pentru public d-sa crede că nu estenevoe d’a să publica un manifest, ci că va fi de ajuns o simplă declaraţiune subscrisa de toţi şefii tutulor partidelor, cum că sunt uniţi spre a lupta pentru resturnarea guvernului. D. C. Ar ion a vorbit tot în sensul d-lul Tache Ionescu. D. Maiorescu a spus că pentru d-sa u-nirea exista deja de fapt între toate grupurile oposiţiunit. Rămâne numai ca această unire să se facă in mod oficial şi sub o formă aparenta. Pentru aceasta trebue să se găsească formula care va putea uni toate grupurile oposiţioniste. E dar nevoe de timp, de reflecţiune, spre a să găsi formula cuvenita şi spre a să putea face un schimb de vederi cu oposanţil d'afară din Cameră. D. Carp a fost de aceiaşi părere ca d. Maiorescu. Pentru motjvele mal sus exprimate şi tot o dată fiind că d. Fleva, încă bolnav, n’a putut lua parte la toate consfătuirile ce s'aa făcut pînă azi, s’a hotărît a să amâna dis-cuţiunea pe Miercurea viitoare când să va lua o hotărlre definitivă. Precum să vede,s’a admis eri acest punct Însemnat : primirea in principia a idei de unire din partea tutulor membrilor oposi-ţiunii parlamentare, căci la întrunirea de erî, această idee n'a ridicat nici o obiec-ţiune, şi toţi deputaţii şi senatorii s'aQ arătat doritori d'a ajunge la o înţelegere. LA \0l PERICOL NATIOXAL ____ * ii Aşa dar Congregaţia protestantă, pusa sub patronagiul împăratului Wtlhelm al Germaniei, s’a constituit într'ocor-poraţiune puternică de propagandă şi de proselitism politico-religios care are şcoalele sale speciale, asociaţiu-nile sale de gimnastică, de arme, de musicâ, de literatură—toate în scop de a intreţuie focul sacru al germanismului in România şi de a opri ori ce posibilitate de contopire cu noi a ele- mentelor protestante ce recrutează — şi pe care le ţine într'o isolare morală desăvârşită de societatea noastră naţională. Congregaţiunea protestantă pregăteşte pentru un viitor oare-care, legiuni sdravene şi devotate scopurilor germanismului în Orient, în care se cuprinde şi ţara noastră. Ea urmăreşte realisarea faimoasei devise politice : Drang nach Osten. Sub mantia chestiunelor confesionale, se cresc aici, prin urmare, elemente duşmane din principiQ românismului, legilor şi instituţiilor statului nov u Suveran. Aceste elemente la un •7: n- mt dat se vor agrega într’o soli-e strlnsa şi periculoasa—si deci >ul locului pregătirea lor de as-i u-zi u însemnează nimic mal puţin ' .< c? ansformarea acestei (ărî la- i t.iif 'onie germană.... Aceasta decurge uiu logica lucrurilor — care se întăreşte netăgăduit prin declaraţia făţişe a germanilor că suntem destinaţi a ne germaniza şi a lace să dispărem ca popor inferior ţi slab faţă cu un popor prelins civilisat şi tare... Nu de astâ-zi cele mai însemnate pu-blicaţiunl germane manifestează public asemenea veleităţi ; prin urmare pe o cale sad alta, pe tăcute sad pe faţă, se cred germanii în drept să ne trateze ca pe un moştenitor caduc ce prea zăboveşte de a muri. Şi fiind că zăboveşte, îi vin în Insu’şi casa lui, cu hotârîre de ai înlesni sflrşitul şi aşi lua măsurele de cu timp ca să nu le scape diu mâni moştenirea Daca n’ar fi ast-fel s’ar amesteca oare politica în afacerile acestor congregaţii protestante ? Dovadă sigură este ca la cea mal timidă încercare de a esercila controlul statului nostru, congregaţiile dispar în umbra consulului german, care apare Înaintea noastră cu toată autoritatea puternicului imperiu ce represintâ I Pentru ce ? Pentru câ ele sunt un stat în stat din toate punctele de vedere; şi, câ lmpotrivitoare ideii noastre de stat, ele fireşte nu pot recunoaşte legile noastre, fără să renunţe la ţinta ascunsă la care tind. Ele sunt logice cu sine înşile, dar noi suntem oare logici şi consecinţl cu dreptul ce avem de a ne conserva si de a fi stat latin suveran ?.. Aşa sunt lucrurile, şi cu toata marea lor gravitate guvernele noastre nu bagă în seamă nimic; ele păşesc cu încredere spre o prăpastie sigură. Politicianil noştri nu lucrează cu se-riositate şi cu Îngrijirea unor oameni de stat pătrunşi de marea lor datorie către ţară: căci toate interesele cele mari şi permanente ale statului, le pun la o parte pentru a nu avea greutatea să le satisfacă; sau daca să ocupă de dânsele, le resolvâ cu rea credinţa, în contra noastră, ca şi cum n’ar fl representanţil noştri naţionali, ci nişte vechili streini ce să silesc să ne tot smulgă, să ne răpească câte ceva din patrimoniul strămoşesc. lată una din feţele sub care se înfăţişează acest nou pericol naţional. III Ceal'altâ faţă a pericolului este catolicismul şi lucrurile nu sunt cu el mal puţin grave. Cine nu'şl aduce aminte câte legitime îngrijiri n’atl deşteptat în conştiinţa poporului român, chiar de la 1806, instalarea unul principe german de origină şi catolic de credinţă pe tronul iluştrilor noştri strămoşi ?... îngrijirile aceste din nenorocire nu s’ati desminţit până astăzi, de şi au trecut de atunci două-zecl de ani 1 Acestor îngrijiri sedatoreşte înscrierea art. 82 în Constituţiunea noastra, care prin o delicată condescendenţa tolerând confesiunea catolică a principelui actual, îl impune tot-de-odata hotărltor îndatorirea se crească pe moştenitorul tronului în ritul nostru ortodox de răsărit. Pentru câ Constituanţii noştri au voit ca chiar de la începutul domniei a doua şeful statului, de şi strein prin sânge, să nu mal fie In Împotrivire de www.dacoromanica.ro X 2 EPOCA — 30 IANUARIE sentimente, cu concetăţenii să\ şi din punctul de vedere religios. Nici un om cu minte nu poate privi ca semn de intoleranţă sab de bigotism, amestecul constituanţilor noştri tn cestiunile de conştiinţă ale principelui ce s'a adus In ţara şi căruia i s'a dat coroana cu condiţii bine definite, care erab Tn voia Iul a le primi sau a le respinge....Din contră constituanţii no-’ ştri, atăt de liberali şi atât de înţelepţi, Tn toate câte s'aO atins de organisarea politica a statu'uî român— n’ab fost mal puţin înţelepţi şi aice; el s’ab silit să facă să dispară, cu timpul, tot ce ţinea dinastia acâsta moralmente înstrăinată de poporul pe care avea să’l guverneze. Dar ei pe lângă preocupările dinastice—secondare şi neînsemnate faţă cu interesele cele permanente ale unul popor— s’ab gândit mal cu seamă se atenueze pentru ţară pericolele inerente naturi T unui principe străin şi necunoscut, căruia pe simpla parolă i se încrednţează coroana ţării şi prin urmare dreptul de representare a suveranităţii naţionale.. Fiind-că orl-ce s'ar zice—în principii! strict — numirea unui «principe străin^ cu menire, tocmai pentru că este străin, se garanteze p-orperita-lea unul popor, este un parodox inen-teligibil pentru cine n'are mintea vi-ţiată de sofismele politicei. — Şi dacă s’ab ivit, pe ici pe colea oare-care e-oumpiu feririle, paradoxul rămâne parodox ; căci în aceste caşuri se pierde din vedere că numai dupe ce prin ueul timpului dinastia a perdut cu totul caracterul săfi străin—a devenit proprie misiunel ce i s'a încredinţat. Adecă a devenit utilă, tocmai când a perdut a-ceia pretinsă calitate pentru care s’a Întronat la început şi a devenit seamănă indigenilor în toate privirile morali. Constituanţii români având în vedere toate consideraţiunele despre care vorbim, au voit ca şeful stalului de la a doua geueraţiune, se înceapă asimilarea sa cu poporul latin şi ortodox pe care'i destinat al cârmui — pentru ca să nu treacă multă vreme până ce a-similarea să devie complectă în toate privirile. Ei au început deci cu religia, căci ab ştiut ce instrument puternic este religia când e pusă In serviciul politicei— şi că poate face unui popor lot atât de mult rău, pe cât de mult bine. întreaga civilisaţie este frământată cu sângele ce s’ab vărsat prin ideele religioase puse în serviciul politicei. Trebue exemple ? Să amintim câteva fapte culminante. Ce a fost în Anglia tot periodul în cepul cu Domnia lui Ilcnric VIII şi încheiat cu Domnia Elisabethel — dacă nu o revoluţiune permanentă politico-religioasfi, în care sab vărsat torente de sânge, când în numele protestantismului, când în numele catolicismului, până ce în fine dupe dictatura lui Cromwell societatea engleză ab isbutit u'şl statornici furma religioasă definitivă care a rămas predomnitoare? Au trebuit îngrozitoare crime şi mari res-bele pentru ca Anglia să’şî recapete în fine independenţa morală şi echilibrul armonic al intereselor ca să a-jungă Doamna mărilor. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (24) Al.I \IS HOUVIEK TEMEA MORTULUI PRIMA PARTE (Urmare) VIII lin amic leal Corpul remase în cavob, asistenţe, mişcaţi, se retraseră dupe c i strânseră mâna iui Fe nand care r.ipresenta familia. si îl spusese câte-va cuvinte de mângâere, atât părea de desperat. O t-meniî se dus' se zicând : Bietul tânăr, parcă i ar fi fost frate.... Săiubeafl a'ât de mult.... săr-m mul băiat.... sărmana femeie 1 Odată ce toată lumea se depărta, F-mand gândind.» se. la întoarcere, căută pe mateiot. Voind să reroâie sin-g r cu G nevieva în trasurâ, ca nimeni să nu fie faţa la scena ce va urma dupe Ci Lă, avea de gând să spue matelotu-Jm să ia o altă trăsară, şi ci S-. Vor întâlni pe stradi Pa ferme f li zări, să dase la dânsul şi îl zise : 3imon, ia o trăsură şi vino dupe pp:. .. Eu mă duc cu d na Davenne. Oare astă zi încă tre bue noi se considerăm cestiunea ardentă irlandesă des-brăcatâ de ori ce caracter religios * In Francia protestantismul n'a dat naştere resbelulul civil şi nu s'a văzut Francia de sub Ludovic XIII ameninţată de o invasiune englesă, de nu se lua cetatea Rorhellei de Richelitu ? Dar In Germania? De la Luther şi până acum lupta nu este sfîrşitâ. Dea doua zi dupe constituirea imperiului militar în 1871, bărbiţil de stat germani n’ab conttnit să se îngrijească de viitorul naţiunel lor din causa ces-tiunei catolicismului In luptă cu protestantismul. La cea d’ânteib înfrlngere a Prusiei — într'un viitor resbel — cestiunea u-nitaţel Germaniei va fi din nob pusă în cestiune, prin faptul pretenţiunitor dinastice ale catolicismului învins. Şi atunci cine ştie prin câte dificultăţi va trece iarăşi acest nou imperib ? îndată dupe isprăvirea resbelulul din 1871, principele de Bismark a fost silit să întreprindă un nou resbel înăuntrul Germaniei. Cu toate legile culturale, cu toate măsurile de expulsare a congrega(iur;'-- cu toată încarcerarea episcopi'or resbelul acesta tj’a dat resultatele aşte ‘aîc. Este ml mult sigur că ilustru eancelai iova avea fericirea să vadă \ tor • n u. .'i: cu laurii săi — prt. jura l'a încorona; n resbelul militar cu Franţa Omul de fer care nu ’şl-a plecat capul dinaintea celor mal puternice împărăţii ale iumel, a trebuit, în fine, să capituleze dinaintea unul bătrîn călu găr milrat de la Roma — spre a obţine puţină linişte şi o pace efemeră. Să ne aducem aminte ce răspundea principele de Bismark, celor ce’i îm-pingeab se anexeze ultimele provincii germane ce mai rămaseră Austriei şi să desăvârşească unitatea Germaniei ; el le zicea ; «Nu voib face aceasta — căci am d»»s-«tulă greutate cu provinciile catolice «ce am anexat deja la imperiu, pentiu «ca să mai adaog acestor greutăţi...». In alegerile actuale nu se laudă Cancelarul către opoziţie, cu o scrisoare a Papei... pentru a influenţa alegătorii catolici să’i trimeată deputaţi care să’i voteze legea Septenatului militar ? Mat trebue încă fapte pentru a ne convinge ? A. II llolltaii. IN F OR MA TI UN I Am anunţat că d. Nicolaidi, primarul Graiovei şi a dat demisiunen. Aflăm că în urma unui demers făcut de un mare număr de corner cianţi din Craiova spre ul ruga se retnâe în capul Consiliului comunal, d-sa a consimţit se şi retragă demisiunea. D. Nicolaidi a făcut cunoscut de-legaţiunei comercianţilor, că cedând stăruinţelor, îşi va păstra postul de primar, însă tot odată le a declarat că stărueşte în atitudinea sa opo-santâ, şi că dacă revine asupra demişi unei sale, aceasta o face în mod timporar, numai pentru un an. La anul d. Nicolaidi îşi va pune candidatura la deputăţie. «rrmir-ffMmiirfiwrfrr ■ ■ Simon îl privi, şi, întinzându-î mâna, respunse ; — Ad o, d-le Fernand. Nu mai merg pe strada Payenne. — Ce spui ? zise Fernand mirat. — D-le Fernand, am stat acolo cât a trăit stăpânul mt-b fiind că ’l iubeam pe dânsul. Acuma stăpânul meu e mort. .. Adio... Nu voib să mal văfl a cea casă... Acea casă blestemată.... — Dar nu ştii ce vorbeşti ... Durerea te rătăceşte... — Adio, îţi spun... Mâine voib fi la Brest şi peste trei zile pe mare.... Cine ştie poate ne vom revedea într’o zi... Adio.... Fernand era să mal stărue, dar mate-totul era deja departe. Se gândi cât va timp, apoi, Irecându şl faţa cu basmaua şi, lucru ciudat, ştergându-şl prin această mişcare şi lacrămile şi aerul desperat ce se respândise pe ea, zimbi şi z se Intre dinţi : — Mal bine aşa! Pentru stăpân nob, slugă nouă. Şi se sui în trăsară, aşezându se lângă Genevieva, care, deşteptată din leşinul săb, stătea tnghemuitâ, ca minele împreunate pe genuchi, ochii săci, privirea fixă. doborâtă de remuşcăriie şi de suferinţele sale. Şi trăsura porni; atunci Fernand zise văduvei cfl putu roa! dulce : — (tenevievo, scumpa mea, s'a sfârşit. .... trebue să Qităm.. . trebue să fim ctnninţi. . Ascultă-mi draga mea, şi să vorbim. Dupe o vizii., de aproape o ora făcută d-lui I. Bralianu, d Dim. Sturdza a trecut la cancelaria Consiliului miniştrilor şi a dat ordin se se convoace Consiliul penlru discară la 6 ore la d. prim-ministru acasă. * Intre profesorii Universitâţei cari se arată cei mai nemulţumiţi contra d lui D. Sturzi, din cauza cuvintelor rostite de dinsul alaltâ-ierl la Senat, este şi .. doctorul Rîmnieeanu ! Ilustrul bătăuş se laudă către ori cine vrea să’l audă că, cu ocaziunea discuţiunet legei Assaky-Babeş Ka-linderoglu, o se îoveţe el minte pe d. Sturza. Nu credem se’i dea mâna d’a se ţine de vorbi, dar bine ar fi s’o facă căci de sigur d. Sturza îi va răspunde prin destăinuiri curioase în privinţa grevei studenţilor Faeultăţei de medicină. * Comisiunea bugetară s’a întrunit azi dimineaţă la ministerul domeniilor. X Pielea ursului. Noul împrumut cununai de 1 i 500.000 iei nu este tneă realisat otorisat de corpurile legiuUor»re şi cheUuoU nu îoc-*put deja se st> Ta* - ■cotcala Iul. Naltiivilmi-nti \je chelltieli , consistă în di»’ Tocate pentru sludinrea şi pr<. ea lucrărilor de es^cutnt cu fondu. â din ace) îm prumut X Din cauza furtuneî, Curierul de Constanlinopele rie putând Ireee Dunărea, trenul fu g>-r care treimea se sosească în Bucureşti eri la 4 ore d. a. a rămas la Giurgiu. Asemenea n’a putut sosi la Bucureşti şi se crede că nu va sosi nici diseară trenul de Verciorova care din cauza viscolului şi troenilor de zăpadă a fost nevoit se se oprească la Filiaş. Do altmintrelea trenurile dintre Bucureşti şi Verciorova nu pot circula, linia fiind întreruptă în apropiere do Stolnici, de Slatina şi de Coţofenî. In M, ldova până în acest moment circulaţia este liberă pe toate liniile ferate. X Până 1h repafaţiunea localului seu parchetul procdrorului general s’a mutat în localul tribunalului Ilfov. X Sub comisiunea budgetară pentru ehieltuielile ministerolu deinterne, a refuzai sporirea alocaţiunei reia tivâ la personalul poliţiei Capitalei, sporire cerută de guvern dupe stăruinţa d-lui Moruzi. X Competiţiunile pentru locurile de membri ai comisiunei permanente de legislaţiune nu început deja. Intre numeroşii candidaţi se pare, pînă acum, că au oare care şanse d-ni» G. Meitani, V. Lascăr, D. Olânescu, C. Uisescu, D. Piotopopescu, Alex. Gostescu şi Missir de la Iaş:. X Sănătatea d-lui lori Brâtianu fiind aproape restabilită, se speră că d-sa va putea eşi din casă poimâine pentru a merge la Florica. X Reprezintant al naţiune1 şi învăţător al tinerime!. Eri d. C F R. dăduse rendez-vous. într’o cârciumă din dealul Spire\ mai multor capi de paşnici cetăţeni din Verde pentru a conferi cu dânşii asupra Dumnez-*u ştie cărui interes colectivist. Amicii d-lui C. F. R. insă, în loc d’a asculta poruncile ce densul vrea a le da, au început se’l ia la răfuială reproşându’i că ’i a tras pe sfoară, căci dările în loc se scadă au se flec rescute, şi altele asemenea. Bietul d. C. F. R. ne mai ştiind cum să’i potolească a fost nevoit să se aşeze cu toată ceata la masă şi să nâbuşeasoâ glasurile cu basamac. Dacă trecea p’acolo vr’un elev de la Matei-Basarab ? OEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HAVAS Iccrlin, 10 Februarie. — «Die Post» publică o nouă scrisoare din Paris tn care se spune că generalul Boulanger e mereb stăpân pe situaţie, că Francia .i* ■ iv o.t ii.urcd re înlr’ânsul, şi că tinuâ. stras!- i-g 10 Februarie.—Li ban c< a presidat ier», prinţul de ■ -;io iuti echirat ca, admiţând că :•-! • d -o e minent. situaţiunea nu • caia. puţin grava, cât timp Franci.. nu \ i recu noaşte tn rund sincer tratatul de pace de la Francfort. BULETIN EXTERIOR Agitaţiunea penlru viitoarele alegeri în Germania a început a lua un caracter destul de violent. Principele de Bismark nu lasfl nici un mijloc de presiune morala neîntrebuinţat spre a’şi asigura succesul. Fie care zi ne aduce ştirea unei măsuri resbelnice luate de guvern. După articolele violente şi pro-vocâtoare ale presei ab venit oprirea esportaţiunel căilor, chemarea a 72000 de rezervişti sub pretext d’a se eser-cita In mânuirea armelor cu repetiţiu-ne. In urmă a intervenit pe dc o parte Papa prin scrisoarea cardinalului Iacobini şi Mareşalul de Moltke prin de-claraţiuiH-a sa către o deputaţiune e-lectorală. In fine aslazi ne soseşte ştirea că «Monitorul Imperiului» a publicat un decret aprobat de consiliu! federal, prin caro se regulează transportul trupelor pe liniile ferate, în caz de resbel. Afară de aceasta, s’a prezentat Land-tagiuluî prusian un proiect relativ la construirea unor linii de căi ferate strategice. Dar guvernul german nu se mărgineşte la ace,ste mijloace de presiune morală. El a avut recurs la acte de vio lenţâ, maîales tn ce priveşte pe socialişti şi pe alsaţienişi iorenl. La SteUin, unde socialiştii voiau să ţie o întrunire electorală, a intervenit poliţia şi forţa armată, s’au făcut arestări şi s’au rănit chiar mal mulţi cetăţeni. La Melz autorităţile germane au o-prit punerea candidaturei unui deputat IX O plimbare vesela (le noapte începuse să plouă îndată ce se întunecase ; o ploaie de vară, caldă, vie, care prefăcea în şiroae pâraele de pe povârnişul cimitirului. Tăcerea nu era turburată în vechiul câmp al repao-sului de cât prin cloncănirea apei în şenţuleţe. Noaptea deasă coprindea în umbrele sale mormintele, crucile şi arborii cei negri pe care nu ’i mişca suflarea vântului. Grâdinuţele mormintelor erau ca nişte lacuri Înconjurate de merişorl; altele păreau o pavăză de oţel cu cruce neagră ; pe acoperemin-tele de tinichea, pe nisip, pe pietre, pe frunze ploaia arunca picături mari şi dese care produceau un sgomot trist la acea oră, în acea linişte, în mijlocul căreia domnea moartea. Păzitorii, udaţi până la măduva oaselor, să retrăsese In căsuţele lor vesele, înconjurate de plante parietale care le Înfrumuseţau cu verdeaţa lor şi le parfumau cu mirosul lor... Era întuneric, vremea era umedă, posomorâtă, şi ei, dupe ce să uscase dinaintea unui foc bun făcut cu uscături de prin îm prejurime şi cu cruci putrezite, să culcase în palul lor moale, şi căzuse în-tr’uu somn liniştit cum e acei care te apucă într’o odaie bună la ferestrele căreia bate ploaia. In aci a noapte nu se făcură rondo din cauza vr. mei rele ; câinii şi ei in trara tn casă udaţi, plini de noroiu şi după ce să scuturară, după ce se uitară Ia stăpânul lor ca să vadă ce gândeşte, să culcară înaintea vetrei, cu botul pe labe, pârlindu-şi perii la foc, şi odată uscaţi să duseră în culcuşurile lor. P'os, era Intunerec; şi 9 ore jumătate sunau când doi oameni soriră peste zid la un loc unde era stricat şi să repara; nepăsători de p'oae, alergară spre partea de sus a cimitirului, în timp ce cel mal scurt din ei zicea ce-lui l'alt. — Iute 1 iute ! fuga, s’ab culcat cam târzib; dar acum nu avem să ne temem nici de oameni nici de câini... — Cel puţin venim încă la vreme ? întrebă cei l’alt. — Tocmai la vreme, dar mî-e c&m frică. — Atunci, să îndoim paşii, drac bătrân, strigă cel l’alt mergând şi mal iute. Amândoi alergab ca nişte soldaţi, cu coatele lipite de trup, cu pasul neschimbat... Gând împedicându-se şi dând sacadă când intrând până îa genunchi în no roi, dur tot drepţi, alergând nu pe cărări ci printre morminte. Dupe trei minute, uzi de ploaie şi de sudoare, să opriră dinaintea capelei funerare, unde câte-va ceasuri în urmă se pusese corpul iui Pierre Davenne. De abia mai putând răsufla, cel mai nalt (cititorii noştri i'ab recunoscu), Simon, deschise uşa şi Introduse p; tovarăşul săb Rigoberl ; acesta dnpe Ce intră o închise de Îndată. Matelotul îşi scoase haina muiată www.dacoromanica.ro intransigent, d. Antoinr. Şi aceste măsuri violente nu sunt de cât începutul acţiune! guvernamentale în lupta electorală ; ce va fi oare în câte va zflecâi d agitaţiunea va lua proportiunt mai mari şi întrunirile electorale se vor generaliza pe toată întinderea imperiului german ? Toate aceste împrejurări probează câtă însemnătate vor avea alegerile ce se vor face In Germania la 21 Februarie In adevăr de la resullatul acestor a-legeri va atârna atitudinea viitoare a Germaniei. Să nu uitam că Mareşalui de Mollke a zis cu ocaziunea discuţiu-nei din Reichslagcă, dacă nu se va vota septenatul, resbeluleste sigur. Vom vedea dacă, votându-se septenatul resbelul va fi înlăturat. Ne vine" greb d’a o spera. * * • Criza ministerială provocată In Italia de înfrângerea trupelor italiane la Ma-suali, e departe d’a se resolva. Raportul oficial publicat la Roma,asupra luptelor de la 2f> şi 26 lanuarip, probează că emoţiunea produsă prin acea tnfrîn-gere a fost legitimă. Perderi'a suferite ab fost de 23 ofiţeri şi 407 soldaţi morţi şi 10 ofiţeri şi 81 soldaţi răniţi, cea ce pentru un corp expediţionar mic, cum era cel italian, este enorm. Pe d alta purle proporţiunea cu totul extra-ordi-nară tnlre numărul morţilor şi acel al răniţilor, probează că a fosl un adevărat măcel. Deppşile care ne sosesc astfi-zî ne a-nunţă că se întâmpina mari dificultăţi ppnlru constituirea cabinetului,în urma demisionai d-lui Depretis, şi ziarul francez le Tetnps,spune că ’i va fi foarte greu d luf Depretis d’aşî reconstitui cabiuetu! cu acelaşi elemente din care era compus până acum. Criza internă actuală din Italia, se va complica Insă de o criză exterioară, daca actualul ministru al afacerilor streine, corniţele di Robilant, se va retrage definitiv, cea ce pare aproape sigur. Corniţele de Robilant, represinla în cabinet, apropierea Italiei de politica austro- ermanâşi retragerea sa. schimbând cu totul raporturile Italiei cu a-cele puteri, poate avea consecinţe mari, tn vederea gravelor evenimente care se prepară. V. CRONICA \ I lllll E X T I) E E O X I» u It I Şedinţa de ieri a Camerei a fosl foarte importantă. S'a discutat foarte aprins asupra unei cereri a guvernului, de a se anula nişte credite vechi cerute la diferitele ministere, pentru motivul că acele credite nu s’ab putut cheltui toate şi trecerea lor la alte destinaţii, între care şi plata diurnei d-lor senatori şi deputaţi. Dezbaterea a fost foarte animată, şi mulţi dintre deputaţi au cerut ca d-1 ministru al financelor să arate anume, penlru ce nu s’ab cheltuit toate aceste credite, pentru ce ab prisosit aceşti bani şi de la ce capitole anume au rămas. * D-1 Nacu s’a convins şi d-sa că cererea d lor deputaţi este justă şi s’a gră- de tot şi o agaţă de uşă, ca un fel de perdea ocrotitoare, pe când bătrânul Rig, scoţâud chibrituri din buzunar, a-prindea cele două făclii a micei capele. Bătrânul Rig era de necunoscut ; el a-tât de liniştit, atât de pacinic de obi-ceib, părea atunci zguduit de nişte flori puternice ; aruncase jos pardesiul cel lung pe care '1 luase dimineaţa de la Pierre, şi, cu o putere şi o dibăcie exlra ordinară, vîrlse în ipsosul încă moale care ţinea pe loc piatra o daltă şi dintr’o lovitură o mişease. — Aide Simon... iute, zise el. Matelotul veni şi’l ajută să ridice piatra, pe care o puseră pe lespezi. Corpul nu fusese coborât tntr’o groapă. Monumentul familiei Davenne era o sală lungă în care te coborai prin opt trepte. In faţa uşei, dinaintea scărei, era un mic altar, şi, la stânga, patru caze, a-semenea cu nişte cutii, avena largi belciuge ; de asupra fie-cărel erau gravate data morţei, vârsta şi numele acelui care se odihnea acolo. Sălbaticul scosese piatra de la una din aceste caze. Simon şi Rig ridicară sicriul şi’l puseră la picioarele altarului. Ei aveau fie care câte o şurupel-niţa... O frică mare ît coprinse ; fără să zică un cuvânt să apucară să lucreze fie-care de o parte a capacului. Două minute în urmă sicriul era deschis ; ochii înfundaţi, gura uscată a Im Pierre Davenne apărură. (Va urma) EPOCA — 30 1ANUA.HIE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA“ Tirasjlu 6,000 «le fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. bit a face această lucrare explicativă pe care o va prezenta în curând discu-ţiunel parlamentului. Din informa ţiunile pozitive ce am luat, şi care, de sigur nu vor mal fi dezminţite de către Voinţa Naţională la rubr ca «Minciunile zilei», iată tabloul pe care ’l va prezintă d-t ministru al Camerei : 1. 10.000 de lei rămaşi din creditul cerut pentru întreţinerea arestanţilor din penitenciarul Văcăreşti, pentru motivul că în anul acesta aO fost mal puţini hoţi şi tâlhari de cum prevedea guvernul. Aceşti bani se tre« la altă deslinaţiuue şi vor servi la plata diurnei d lor deputaţi, în vedere c» nu mărul lor s’a mărit tn anul acesta prin alegerile suplimentare ce s'aQ făcut. 2. 15,000 lei rămaşi din creditul cerut penlru înfiinţarea azilurilor de infirmi, penlru cuvântul că s'aă găsit în ţară mai puţini invalizi şi belejl de cât se presupunea. Aceasta sumă va servi Ia plata diurnei d lor senatori. 3. 17,005 lei rămaşi disponibili din creditul cerut pentru urmărirea câini lor vagabonzi. Suma aceasta rămasă va sluji la plata lefilor d lor sub-secretarl de Stat ce sunt a se înfiinţa tu urma legel ce se va vota de corpurile legiuitoare. 4. 20,030 lei bani 07, prisosiţi din creditul votat pentru combaterea pestei bovine, şi care se vor întrebuinţa la plata salariilor membrilor din Comisia legislativă, care se va înfiinţa în curând. 5). 18.009 lei, bani 03 remas dia cre-dilul cerut, pentru fondurile secrete, se trec la ţi din care se vor plaţi redactorii ziarelor naţionale liberale, care vor susţine România înaintea streinâ-tâţel, în faţa gravelor împrejurări ce sunt în ajun de a se desfăşură. 0). 12.000 lei, bani 15, remaşl din creditul votat pentru înfiinţarea unui institut care să combată turbarea, dupe metoda lui Pasteur. Această sumă se rezerva pentru a se recompensa toţi a col care se vor converti la marele piincipil liberale-naţionale. 7) . 18.000 lei remaşl din creditul cerut pentru înfiinţarea poliţiei de moravuri,proiect căzut în baltă,şi cu care sumă se va plăti diurna d-lui Ştefan Bellio, care va fi ales de către Cameră inspector al caselor publice din Bucureşti. 8) . Lei zero bani 3 remaşl din creditul pentru cumpărarea naftalinei, se vor vărsa la casa foridaţiunel de scoale publice, şi vor sluji la clădirea mai multor localuri de şcoli în comunele rurale. 9) . 40.000 lei necheltuiţî din creditul cerut pentru furnisarea materialului trebuincios armatei, se vor întrebuinţa la cumpărarea mai multor mii de bâte cu repetiţie, necesare în timp de alegeri şi de indignare publică. 10) . 8.000 de lei bani 04, remaşl din fondul milelor, vor căpăta o altă destinaţie şi vor fi daţi ca despăgubire d-lul Radu Mihaiă care, tn seara infamului atentat de 4 Septembre, din prea mare emoţiune s’a zăpăcit şi atras la maca peste 5. 11) . 120.000 neîntrebuinţaţi din creditul pentru înfiinţarea unui laborator de chirurgie destinat d-rului Asaehi, vor fi cheltuiţi pentru înfiinţarea unei săli de arme, unde vor învăţa duelul toţi deputaţii şi senatorii guvernamentali, şi la plata celor doi profesori de duel, numiţi de guvern,colonel Bibescu şi Mihail Phyrikidis. 12) . 100.000 lei din creditul cerut pentru cumpărarea din Rusia a cailor tre-buincioşl armatei, remaşl disponibili în urma ukazulul împărătesc care interzice exportul cailor din această ţară, se vor întrebuinţa la construirea căilor trebuincioase d-lui general Leca. Acuma, cel puţin, îmi închipuesc ca opoziţia nu va mai fi nemulţumita. Radu Ţandăra. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 29 Ianuarie 1887 Şedinţa se deschide abia la 2 ore 40 m., pentru că nu erea nici un ministru faţă. In sfîrşit soseşte ministrul de resbel, care se dusese la Cameră. Senatul îşi votează bugetul. Interpelarea d-luî P. S. Aurelian adresată d-lul ministru al lucrărilor publice se amână, ministrul fiind absent. Apoî se votează indigenate. Şedinţa se ridici la ora 4. Bedecu. C AMERA Şedinţa de la 29 Ianuarie 1887 La 1 1/2 d. Vice-pre jedinte Agaricl descinde şedinţa, presenţî fiind 113 deputaţi. I). 1 fştur/.a depune un proect pentru a se determina dimensiunile şi culoarea buletinurilor de vot la alegeri'e comunale. Cere urgenţa. D. IV lonescu cere ca să se suprimo din această lege scrutinul de lisLâ. 1). \ieoreseu cere a se faco modificări şi mul radicale tn legea comunală şi se pronunţă pentru urgenţă. Urgenţa se admite. D. G. VlihaloNcu, (din Galaţi) întreabă pe d. ministru al lucrărilor publice, ce însemnează scrisoarea publicată tn «Ro-mâuul»d’aseară, tn care un deputat ungur pretinde că s’ar ti făcut tratări cu guvernul Român pentru deschiderea cu cheltuiala unei societăţi ungare a unei linii de drum de fier de la Braşov la Galaţi prin pasul Kimeşh. Este sau nu adevărat a-ceasla ? D. 11 a»lu Mihai, ministrul lucrărilor publice, afirmă că nici direct nici indirect nu ştie nimic despre aceasta. D. Milialescu nu e satisfăcut, şi zice că daca d. ministru de Lucrări Publice nu ştie nimic, poate colegul săi'i de la Externe se fi ştiut ceva. Discuţia se închide. D. Caton Leca reînoeşte cererea sa în privinţa dosarului expropriaţiunilor făcute în Bucureşti pentru clădirea unei gare centrale. D. Vldraseu dă citire unul proiect de lege relativ Ia organisarea arm stei teritoriale tn Dobrojca. D. A. Ionescu e de părere ca înainte d a sc cere Dobrojeî sacrificiul sângelui fiilor săi să şedea acestora drepturile politice de care se bucură restul ţârei. D. General Ang-lteleseu, ministru de resbel făgâdueşle că tn curând un asemenea proiect de lege va fi prcsinlal Came-rilor. De-o cam-datâ proiec'ul de ege în cestie e luat tn consideraţie şi votat fără discuţie cu 81 voturi contra 3. D. Itariu Yliliai roagă Camera a se ocupa de urgenţă dc un proiect de lege peu-remiterea datoriilor câlor-va comune urbane şi rurale în sumă de 402.000 tel. Urgenţa e admisă. Ne mal find nimic la ordinea zilei. Camera se ocupă cu indigenate. Viitoarea şedinţă, dincausascrbălorilor de măine şi Luni, va fi tocmai Marţea viitoare. Un Spectator CĂTRE D-NII ALEGATORI Persoanele, care avend însuşirile cerute de lege de a fi alegători, nu sâ vâd înscrise tn listele electorale provizorie pentru Cameră şi Senat publicate de primărie, sad nu găsesc înscrise în liste alte persoane care în cunoştinţa lor Însuşesc aceleaşi drepturi, or găsesc în listele electorale figurând persoane care nu au dreptul de alegător, sunt rugate a adresa observaţiunile lor prin graiO sau chiar prin scris, dând numele şi adresa la domnii avocaţi mal jos arătaţi, care se însărcinează fără nicloremunerareastărui plnă la curtea de casaţie pentru a se da satisfacere unor asemenea juste observaţiunl. Secţia I (Galben) 1. P. N. Voinescu, strada Poşta-Veche No. 2. 2. Gr. Chrisenghy, Piaţa Episcopiei No. 5. 3. G. Dâmboviceanu, strada Dio- nisie No. 5G c. 4. G. Varlam, strada Precupeţil-nol No. 4. 5. V. Gârlova,strada Povernei No. 29. Secţia II (Roşu) 1. G. Pallade, calea Victoriei No. 62. 2. Nic. Vrâbiescu strada regală No 6. 3. Gr. llie Pâucescu, strada regală Mc. 4. ’4 Nic. Dragomirescu, strada regală No. 2. 5. N. Papadat, strada Bis. Eni No. 8. Secţia III (Verde) 1. C. Vlahuţi, hotel de France, calea Victoriei. 2. I. A. Brătescu, strada Popa-Tatu No. 20. 3 Ştefan Cornea, strada Popa Tatu No. 78. 4. Vasile Vineş, strada Silfidelor No. 6 bis. Secţia IV ţAlbastru) 1. Dim. Şoimescu, strada Radu Vod i No. 43. 2. C. Costa Foru, dealul Mitropolii No. 3. 3. Grigore Nicolaidi, calea Văcăreşti No. 75. 4. Grigore Chiru, strada Radu-Vodă No. 12. 5. MeneUs Dedu, strada Profesorii No. 4. Secţia V (Negru / 1. Dim. Economu, str. Mircea-Vodă No. 19. 2. Valerian Ursian, str. Stelea No. 2. 3. G. Porfiriade, calea Călăraşi No. 3. 4. AL Ulubeanu, calea Văcăreşti. II,TIME IMTIIIM \TIT\I Cu toată afirmaţiunea contrarie a unui ziar oficios, putem asigura că trimiterea generalului Gantilli îna iuţea unui Consiliu de resbel este decisă. Ministrul de resbel se ocupă de compunerea acelui Consiliu , compunere care Înfăţişează oare care greutăţi din cauza gradului a-cuzatului. M. S. Regele ar fi influenţat mult asupra deeiziunei ministrului de resbel in aceasta afacere. Întrunirea de erl seară la d. priin-ministru a fost cu deosebire spălăcita. B’a vorbii despre toate eestiu-nile pendiute înaintea corpurilor legiuitoare, în special despre legea cumulului, dar nu s’a luat nici o deciziune. In cât pentru d. Dim. Sturdza care provocase întrunirea, nicî o vorbă n’a fost despre d-sa : Se vede că d. Brâtianu a amânat pe altă dată declaraţiunea ce promisese se facă in favoarea credinciosului seu. e Doamna llitrovo, soţia ministrului plenipotenţiar al Rusiei şi copii săi sunt aşteptaţi Duminică în Bucureşti. • Mişcare prefectorală pe cnreopu tem da ca sigură : D. Sc. Trăsnea, prefectul judeţului Brăila, va fi trecut la Prefectura de Covurlm, d. Lupu Koslaki păstrând definitiv prefectura de Botoşani ; D. Km. Guioglu, prefeetul de Con stanţa va înlocui pe d. Trăsnea şi va fi înlocuit prin d. Dim. Ctipe-leanu, prefectul de Tutova. Pentru înlocuirea d-lui Cape leanu la Bârlad nimic nu este încă decis : se aşteaptă hotărîrea d-lui Godrescu. Un grup de colectivişti compus din d-nii Dimancea, C. F. R., Di-sescu, Costinescu şi St. Bellio a luat sarcina d’a face se reintre in sinul colectivităţei pe liberalii disidenţi Din momentul ce d. Ştefan Bellio se amestecă, primejdia pentru opo-ziţiune este serioasă cei mal mulţi dintre liberalii disidenţi fiind tineri. • Di seară The pol itv/uc la d. Eug. Stâtescu. Câţi va Senatori şi deputaţi au fost invitaţi se întărească cercul intimilor. Astâ-zi s’a terminat concursul pentru internat în spitalele civile şi Duminecă se va hotărî clasificaţiu-nea. Un oare-care nutner de concurenţi are intenţiunea d’a cere ca sarea concursului pe îndoitul motif că nu s’au observat disposiţiunile regulamentului tn ce priveşte ordinea seriilor şi că chestiunile au fost comunicate unor concurenţi favoriţi. • Consiliul comunal sâ va întruni mâne, de şi zi de mare sărbătoare, pentru a discuta bugetul eserciţiului viitor. Sfinţii trei ierarhi se’i lumineze. Agenţia liberă ne comunică următoarea informaţiune: Novoie Vremia nu se încrede, zice Corespondenţa rusă, în declaraţiunile liniştitoare ce le au făcut de curând guvernele Europei. Ziarul rusesc constată că cestiu-nile interne precum şi planurile sale asupra politicei străine, împing Germania la un resbel cu Franţa. Pentru ca acest resbel se fie înlăturat, ar trebui nu numai ca Franţa se renunţe a lua nuoî măsuri de apărare, ci şi »e revoace acelea ce le a luat până acum. Admiţând, conchide Novoie Vre mia. ca Franţa să cedeze la preten ţiuniie Germaniei, — ceea ce nu prea e de crezut — resbelul tot n’ar li amânat de cât pentru un timp oare-c ire. Una din companiile regimentului al 2-lea de geniu din nou creat, va fi trimisă la Craiova pentru a ţine garnizoriă acolo. ULTIMA. ORA \(. i : \ l l V H A V AS l.ondrn. 10 Februarie.—D. Goschen a fost ales contra d-lui Haysman, candidat al partidului Gladstonian tn cu-artierul Saint George-Hanover square, în locul d-lui Percy care renunţase la mandatul săd de deputat. Londra, 10 Februarie. — E vorba printre cercurile poiitice de un proiect de neutralizare a Egiptului, proiect ce se atribue minist rului. Times şi Standard blamează acest proiect. Standard spune mai cu seamă că dacă Egiptul ar fi neutralizat, toate statele, chiar şi Rusia s’ar găsi tn valea Nilului pe acelaşi picior de egalitate faţă cu Anglia, care a scăpat ţara de ruină Aşa că citatul ziar priveşte ca imposibil ca ’ordul Salisbury să facă un ast fel de proieet. Londra, 10 Februarie. — Gea mal mure parte din ziarele englezeşti considera siluaţiunea ca îmbunătăţită în Occident, dar găsesc că tn Orient situaţi unea e tot critică. Sofia, 10 Februarie.—Circulă ştirea că d. de Nelidof ar fi spus că d. Zan-koff a fost prea exigent punând condi-ţiunile ce să ştie. Sofia, 10 Februarie. — Poliţia a a-reslat o doamnă numită Papazoglu, caro venise la Sofia cu scopul de a căuta să atragă pe ofiţeri într’un complot contra guvernului. Hârtiile găsite la această doamnă ar fi foarte compromiţătoare. Nota Agenţii. Bărbatul d-nel Papazoglu este un mare comerciant din Canzanlih, acum emigrat, tn urma evenimentelor dik Solia. AGCV I IA LIBERA lterlln, 10 Februarie.—Die Post primeşte din Paris ştirea că situaţiunea este tot Încurcată. Ziarul oficios adaogă că liniştea ce se observă acuma seamănă mal mult cu acea linişte ce precedă isbucnirea furtunel. ICurliii, 10 Februarie. — Episcopul din Liniburg a interzis cleru'ul său d’a se amesteca în lupta electorală tn contra Septonatulul. In cercurile partidului centru care este adversarul Septenatului se ma nifestă temerea c. alţi epfscopl să nu cumva să imite atitudinea episcopului din Limburg. Pesta, 10 Februarie.— Pester Loyd este informat dint’o sorginte sigură că ştirea privitoare la reîntoarcerea generalul1 Kaulbars este cu totul ne. esacta. Pesta, 10 Februarie.— Se credo că astă-zl d. Szapery, ministru de finanţe, va demisiona. Portofoliul săd va fi încredinţat unuia din membrii cabinetului. Londra, 10 Februarie—Ieri seară a avut loc banchetul anual al Camerei de comercid. Sir J. Fergusson.sub-secretar de stat la afacerile streine, a asistat la acest banchet şi a pronunţat un discurs. Intre altele, Sir J. Fergusson a zis ca nu se poate tăgădui că există temeri de resbel, dar că Suveranii Europei sunt foarte doritori d’a menţine pacea. A adăogat că este de sperat că aceste silinţe vor isbuti. Paris, 10 Februarie. — Maiorul general Martvnof, aghiotantul Ţarului, a sosit tn Paris. Călătoria sa este privată ca fiind în relaţiune cu regularei cestiunel bulgare. Maiorul general Martvnof va fi primit astăzi de d. Flourens, ministru al afacerilor streine. Paris, 10 Februarie.—Prineipele de Hohenlohe, «Stauhalter» al Alsaţel-Lo-renel, Ia banchetul ce a oferit erl dele-gaţiunei din Alsaţa-Lorena a declarat că situaţiunea va rămâne periculoasă pj cât timp Franţa nu va primi consecinţele tratatului de la Francfort din 1871. Londra 11 Februari.—Corniţele de Dunv&ren, sub secretar de stat parlamentar la departamentul coloniilor ’şi a dat demisiunea pentru motive ana-loage cn acelea ce le a invocat lord R. ChurchilL NUVELE FINANCIARE Agio 18.10, Noutăţile sos te azi continuă a fi tot îngrijitoare. Cursurile Burselor din streinătate sunt tot incerte. Renta pierde la Berlin 0.10 închizând cu 90.00. La Frankfort 0.30 închizând 90.70. —x— Creditele Austriace la Viena 270.80. Rublele 115. Napoleonul 10.13. Cota Parisului n’a sosit. I-a Representativme CD CD ri < © O < Q z> u CC a © h- < , u k 10 •H 0 0 ZEFLEMELE ZEFLEMELE U ZEFLEMELE ZEFLEMELE M ZEFLEMELE f a ZEFLEMELE I a pffî § Q O N £ « Yl P T *-t- 50 «5 9 —> a> I-n Representatiune SOCIETATEA GEORGAFICA ROMANA SUB AUGUSTA PRESEDENTIE A ttASSSTJMrS! SALE RSSELÎJI —O— Conform art. 13 din statutele Societăţii, subsemnaţii, tn numele Comitetului, ationoare a convoca pe toţi d-ni societari a so întruni jn Adunare generală obligatorie la 1/13, 2/14, şi 3 /15 Februarie 1887, la 8 1/2 ore seara, tn sala de şedinţe a Senatului. Aceste şedinţe vor II presidate de însuşi Mnle.tutea Sa Regele. PROGRAMA LUCRĂRILOR In ziua de i/t.T Februarie, 8 l/t ore seara 1. Dareajde seama anualăad-IulSecretarOe-nerai al Societăţii. 2. Raportul d-lui Casier asupra situaţiunii financiare a Societăţii. 3. împărţirea diplomelor elevilor cari au reu şit la roneuraul general din Septemliie linul «reeut. 4. Raportul Comisiuni! asupra premiului „General Manii". 5. Conferinţa d-lui URECHE A. V-, — despre Sloliu/ii. tulonisuri in tăierile romane ăin Hreoliiul YYI-len la A VIII. - Doeumentr. 6. conferinţa domnului (o\sTX\ii\i:sn HAR1IU Br.. despre numirile geografice. In ziua de i ii Februarie, 8 //* ore seara f. Conferinţa d-lui TOCILESUU UKIMIHE. — despre drumurile din Dacia. !. Conferinţa d-lul ui TCl'LEsrt' D- c:.. — despre d-mi I.eon «le ilosuj si studiile sale etnograllee In KoinAiiiii. 3. Conferinţa d-tu> A\TO\ESCU KEMUS, — despre pădurile din Komâniu. In ziua de S/ts Februarie. 8 IjS ore seara 1. Conferinţa d-lui HKMTES ŞTEFAN,—despre elementele climatice extreme pe sn-pralata globului. 2. Conferinţa d-lui Bl SUIAM' 44., — despre invetumăntul Intuitiv in studiul geografie. 3. Conferinţa d-lui KASIUESCI T., — despre Pltoresenl Ucogrnliei. Vice-Preşedinte : ukm kai. li. MAAO. Secretar general: GEORGE t. LAHO VÂRI. NB. Tribunele şi lojile din sala Senatului sunt la disposiţia publicului care ar dori se asiste la aceste conferinţe. BUN SI NU SCUMP 1‘i-imii lubricu de conserve uulionule fondata la anul 1879 sub Urma C T. CH RISTOFOR LA MARINAR Calea Victoriei, IOD vis-â-visde Cişmeaua roşie sub Jokei Club Vinde cu următoarele preciuri tlixe: Fasole verde Bame Pătlăgele vinete Tarhon Ghiveciu Ardei graşi Vin alb de Dragaaaul litru 80 bani Vin negru de Xeeoresti litru 80 bani NB. Lunea si Joia Stridii proaspete duzina 2 fr. 50 bani. Icre proaspete si de chefal, calitate buna. Toate prospăturile de Orient Cu stima C. T. « IMUNI OlURI. IM M II IMP0KTA1VT RECOMENDAM CU DEOSEBIRE MAGASINUL CARAPATI CASĂ DE CONFIENŢĂ Bine asortata cu tot felul de bijl te-RIE DE AUR Si DE ARGINT, LUCRATE CU BRILIANTE SI DIAMANTE ele., precvtll si ARGINTAR® VERITAB1E « de CfiINA ser-vicivri de masa, pahare de ciaiu, icoane, candele ete. SE VINDE CU PRETURI SCĂZUTE, din cauza ca voeste sc se desfaca de toate mărfurile sale din Magasin. ■ ■ ■ ....... I ■ ■ ■ !■■■»- .... www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — 30 IANUARIE CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 20 Ianuarie 1887 - J—w VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 5 0/0 » română perpetuă. | 92 93 6 0/0Oblig, de Stat Rur. conv.l | 801 2 87 Impr. cu prime Bucur. ,Iei 20 | 34 37 7 0.0 Impr. Munic. Emis. 18S3 I 73 731/2 10 lei Oblig. Casei pens 1. 3o0) 1 210 215 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 7 0/0. 811/2 821/4 5 0/0 i> u n I 981/2 991/4 6 0/0 » rurale » 851 4 853/4 5 0/0 » » a 101 1/2 102 Aurtcontra Argint sau bilete. 171/2 18 VMS IMPORTAM MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI Albe si ISTecji’e cu 50 b. litru. Se vinde mal eftin de cât ort unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR No. 12, Strada Paţa Am zi. No. 12 Aranjat din doG foarte elegant, pose-■ dând două biliarde, restaurant cu dife-I rite mâncârl calde şi reci. NB. Cazinul se închiriază pentru baluri nunţi etc. DE VENZARE SI DE ARENDAT MOŞIA GRIXDU Districtul Ialomitza Porprietatea moştenitorilor B. BOERESCU A se adresa 11 Str. Pensionat, Bucureşti nr lT£'YT7l|)r Casele din Strada DL ILlUillL Lucaci 45, făcând colţ cu Strada Remus, compuse din 4 odaişiantre, odae de servitori, sofra-gerie şi bucăt rie; pimniţă mare zidită, curte cu pomi roditori. — Pentru preţ a se adresa !a proprietară în aceste case. ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Unica şcoală de musică vocală şi instrumentală, unde ;e predau lecţiunl cu 15 LEI PE LUNA Asemenea pune la disposiţlQnea Onor. Public cea mal bună orchestră pentru Baluri, Soarele, Nunţi, etc. Înscrierile şi cererile se fac de ta 9 — 11 dimineaţa şi de la 3 — 8 seara. _____ __ DE ÎNCHIRIAT De Ja Sf. Gheorghe viitor CASA d-lul V. HfuTT din Slr. luterana.\o. 15. n,o-bilate si nemobilate având 22 camere, grajd de 10 cal. şopron de 5 trăsuri 2 pim-niţe, 1 puţ şi grădină cu 2 pavilioane. Asemenea şi de arendat de laSf. Gheorghe viitor moşia d-sale Copaciu din districtul Vlaşca plasa Căi nişte. Doritori! se vor adresa ia d-nu proprietar în toate zilele de la orele 8 de dimineaţă până la orele 5 seara. UE itiXl 11)C BLOCUL din Strada DL Uj.A/jUiL Col ţel No. 61 alături de casa Gianoglu avend o faţadă de 47 metri. A se adresa Strada Dionisie No. 50. In Paris : UBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA“ N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 ANMCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMISTRATIA ZIARULUI la AGENCE HA VAS, place de la bourse, No. 8. AGENCE LIBRE : rue Notre D«me des Victoires Nr. 50 (Place de la Bourse) pentru Paris , Francia , Germania, Austro - Ungaria, Italia si Marea Britanie. „STELLA“ Sapunei-ie si Parfume rie, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN OE TOALETA etc. DEPOU CENTRAL SI BIUROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. N U M A 11 O LEI CEL MAI FRUMOS CADOU ii PENTRU SERBATORI PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea în cel mult 10-14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Siecjf'r'iecl Gr o cl «i s o h e r WIEN 11. Grosse Pfarrgasse 6 ■■KanunD Cal. \ ictoril P al. Dac.-Bom. LA ORAŞUL VIENA^il âlavilledevienne: vis-a-vis de .ib. Sr»eec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru leftlnatate ni soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calităţile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate. Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. ti. .laegcr. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzeBti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru tlilaotatl. I .avellrs n! Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restaurauturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAI.OGL NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIEN A CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec INSTITUTUL MEDICAL BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1. Hydrolherapia — 2. Electrizare — 3. Intnopedie—4. Gimnastică medicală—6. Orhalaţl—6. Masajiil sistematic—7. Ser-viciulla domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur..........., , . 2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente................1.— 1 duşe rece sistematică cu basin t.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise în toate zilele de ia 7 ore dimineaţa pînă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnâ ia 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului.___________Direcţiunea RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN SIROCHI — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, [tapisează camere Intr’un mod elegant, în toate stihurile şi orl-ce lucrări de tapiserie. IPreturnle moderate, eseou.tixi.nea | la timpul hotărât. CONSTANTIN SlItOCHI. ORIGINALE ASINE SINGER Sunt necomparabile in constructiune neintrecute in cua-iitati si in durata Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAT ÎNALT,.IMPROVED" La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. at\ primit cel mal Înalt premiu numai maşinele de cu6ut ori-nale Singerdin toate maşinele de cusut expuse. = MEDALIE DE AUR = Vânzare în rate, si contra bani gata unrabat conv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi în toate filialele noatre. G. NEIQLINGER Băile Eforiei — BUCUREŞTI — laşi Strada Lăpuşneanu Galatzi » Domneasca Craiova » Lipscani Ploesti » Lipscani Botoşani » Mare T.-Severin » Aurelianu MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUHESTI - No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradel Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mal modern, ■ având 1 estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banc/te-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. 3PTT. HUGrO ANTREPRENOR PROPIEîARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILI MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURI Calea Victoriei Colţul Bulevard. Universităţei,bi faţa biser. Sărindar Bogată colecţiune, rămasă moştenire de la Earl of iombwell din Londra ne-a fost încredinţată spre a o pune în vânzare. Ea se compune din tablouri vechi şi moderne de primul ordin, lata câle-va nume luate la întâmplare: Vechi, Sebastian del Piombo (de le celebra Hamiltou Gal-ieriej, Rembrandt, Claude Lorraiu, Welonwerman, Ther-bourg, Steen, Teuiers, Brakenbourg, A. et l. Ostade, Ru-bens, Correge, Ruysdael, Maesz Both.Koningb, Berghem, etc.; modernii, Munkaesy, F. A. Kaulbach, directorul a-cademiel de bele-arte din .Mumch.Gab, Max.Seitz, Paczka (s'a vândut la Paris în 1875 cu 30,000 lei), prof. Geiger, Ribot,Gudin,Diaz,L»eschampac, Dupre, Jsque.Karlovszky (elev al Iul Munkacsyt, A. lvufman, de Garay, s. Giroux, Glisenti, Van den Bos, prol. Rumples, Bruck, Cbaigueau. Deprez, Guyot.Bellecour, Moormans, Beauquesne, Kuehi, Perier Verboeckhoven, prof. Cretius, Carolus, Miralies Van Hanen, etc. luvitaiu pe amatorii dr belr-ai tr se biue-voiasca a ne o-nora cu visita <1-1 or s ei «or găsi o oolectiuiie de mare importanta si «or a«ea orusiuuea se’si imbogateasea eolec-tiunea lor cu capo d'opere pe nişte preturi eesreptionale. I — Ubser«am ea toate tablourile se «iude eu guruutia au-tenticilatei lor si după doriuta amatorilor se poate trimite a Paris sau Berliu pentru espertisa. D. IvI I IMti lU.l.ii el FULS.—Paris. EREZII L. LEMA1ŢRE SUCCESORII TLItWTOmt DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 261, — BUCUREŞTI Se însărcinâză cu construc-ţiunl de turbine si mori cu preţuri mal reduse de cât acele din Viena si Pesta. PREŢUL Unei mor! cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie safi mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mare cleposit de fer, raiuri pentru vagonete d 6 caii viile, tzeve de tuoi. Mare asortiment de pietre de moara. La Fertă-sous-Jouars. 111 HAINE BAB1SATESTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT BAZAI! ii IM. 1.1 TI.li \ — BUCUREŞTI — 3 —Coltul Stradei Gabroveni si Şelari—3 Avem onoare de a recomanda onorabilului public si clientelei noastre magasinul nostru, bine asortai cu tot felul de stofe moderne de comande mai cu seama pentru Sesonul de huna. Asemenea am primit un bogat asootirnent de haine confecţionate după Ultimul Jurnal. Comstume Sacot la Derniirc Mode, Redingote cu veste Diagonal, Jaquete eu 1'este Chaviot, Parlesiuri de Coachmen, Pante-loni /anlaisie, Veste Brocate si Piquel fanlaisie. Asemenea avem si Costume de copii cele mai moderne si cu preciurile foarte con-venavile. De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastra, a ne onora cu Visitele d-lor, asigurăndu-ve ca vor fi pe deplin satisfăcuţi. w HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT TAMAR INDIEN FRUCT LAXAŢIV SI RĂCORITOR preparat de ANTON ALTAN FARMACIST Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podophilina, aloes, seamonum lalapa etc. etc. DEPOU LA ,,FARMACIA LA AURORA" Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţă BacâO. 1‘RETUL UNEI CUTII 2 LEI. „PRETURI FOARTE REDUSE ti Singura fabrica autorizata de inventatorul d-nul Frof. Heidingcr pentru SOBE MEIDINGER 11. ilciui, Viena, I., Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici sunt premiate cu cele d'iutiUu premiuri: Viena 1873, Rasei 1877, jParis 1877, Sechsliaus 1778, Weis 1878, iTeplitz 1878, Viena 1880, Egcr 4 8 84 si Triest 4884 ? Aceste sobe sunt Întrebuinţate tn Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Na-ionala, Banca României; sobele mele mai sunt întrebuinţate *a Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand Hâtel; ‘n iaşi, Hâtel Trajan (,85 Bobe) in şcoala militară si casarme. -— —__________________ Preferinţa acestor sobe este ti C I fi I ăl C D nrri! ■ asa de mare in cât se găsesc , fflblIflNUCK'UrEN pretutindeni imitatiuni. IffLf U iU C I U VXJ Prevenim deci pe onor. Pu-t I HI blic se se ferească de schimba-■ ■1 ■ rea fabricatiunei noastre du- rabile si exacte de imitauum de tot felul, fie recomandate ca sobe Meidinger, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele ia care pe interiorul useior este turnata marca oastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte cu pretori reduse gratis si franco. Bucureşti, —Typografia ziarului EPOCA —- Piaţp Episcopiei No. 3 www.dacoromamca.ro