ANUL II No. 353 mm A DOUA EDITIUNE fwr JUOI, 29 IANUARIE (10 FEBR) 1887 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE IX BUCUR ESCI: La casa Administratiunei IX TAR V: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei. 3 luni 10 lei. IX STREIXATATEi La toate olflciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul cu 15Cent. numerul, la Kioscul din rne Montinartre ii 3 Bulevardul St. Curmali* Xo. 81. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE OIN ROMÂNIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI La Paris: la A tren ce Hat as. place (ie la bour se, 8. A«ence I.itirr. rue V- ; l Owu ţfeg YM-.ires 50, |7‘/'it ■ tl tn Ihitn - pentru Paris. Kraucia. Germania. Anstro-1 ngarla. Italia si Marea lîritanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani. anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia SO BANI UN NUMER VECHIU Grigore VENTURA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Prlm-redactor responsabil No. 3.—Piata Episcopiei.—No. S. IMTI1RE SI OKRIRE NEPUTINŢA l\ MII PERICOL NATIONAL BILET DE FAVOARE PARTIDUL CATOLIC IN GERMANIA FEMEIA MORTULUI SI OKRIRE De la revoluţia Bulgară şi de la redeschiderea crisei orientale, viitorul a devenit iarăşi nesigur. Depe-şile vin una dupe alta, anunţând când pace, când resboiu. Aceste ştiri sunt primite cu îngrijire in România, care, de va is-bucni focul, va fl în mijlocul lui, şi par a avea influenţă chiar asupra politicei ei interioare. In adever când se crede că pacea nu va li turburată, când viitorul apare liniştit, toată lumea, până la ctl mai îmbuibat colectivist, recunoaşte că ţara e sătulă până în gât, de d. Brâ-tianu şi de domnia cole ctiviată, şi că azi, mâine, în curend, cu o ultimă sforţare, într’un moment de greaţă supremă, se va scăpa şi de d-lui şi de toţi Simuleşti, Chiriţeşti, Cara-dali, pe care îi înghite d’atâta vremea. Gând însă orizontul se întunecă din nou, lucrul se schimbă. Colectiviştii merg pretutindeni strigând : E resboiu, nu mai cade Brătianu, şi o strigă aşa de mult şi aşa de tare în cât lumea pare a se obicinui cu această ideie, că de va fi resboiu, d. Brătianu remâne la putere. Nu ştim care va fi viitorul, nu ştim daca Intriadever, cum o afirmă colectiviştii, în cas de complicaţii Majestatea Sa este hotarîtâ a nu cere sfaturi de la altul de cât de la d. Brătianu. Noue însă ni se pare că tocmai contrariul ar trebui se se petreacă şi că daca depărtarea d-lui Brătianu e urgentă în timp de pace, ea este de o mie de ori mai urgentă în timp de resboiu. lntr’adever în timpi ordinari, a-tunci când nu e vorba de cât de ceştii de administraţie interioară, menţinerea d-lui Brătianu la putere câte va luni or chiar câţi va ani mai multarjfi, putem zice, de o importanţăsecundară ; negreşit ţara ar suferi, ar înscri la socoteală câte va abusuri, câte va procese scandaloase, câte va zecimi de milioane risipite mai mult, dar în sfîrşit n’ar pieri pentru atâta. Daca însă furtuna va Lbucni, a-tunci lucrurile se schimbă; atunci nu mai e glumă, atunci va fi vorba chiar de existenţa noastră care suntem slab7, care suntem ameninţaţi şi care vom fi în mijlocul primejdii, şi atunci am avea dreptul se fim speriaţi şi am avea dreptul se strigăm daca am vedea la cârma ţârei, în mijlocul vijelii, aceaşî mână nedibace, acelaşi cap ameţit care de un-spre-zece ani n a ştiut se aducă României în politica exterioară de cât umilinţe, jicniri adânci, şi pierderi ireparabile. Cine nu cunoaşte acest trist pomelnic, unde fie care rând represintă cile o părticică din jpămeutul nostru, din neatârnarea noastră, din viitorul nostru, pierdute de veci. La 1877 d-nu Brătianu pierde Basarabia. D-nu Brătianu refusâ compensaţiile teritoriale şi sutele de milioane pe care ni le oferă Rusia. D. Brătianu împământeneşte o-vreii şi voia se îi împământenească pe toţi odată, dacă nu sărea ţara se’l oprească. Se încurcă în cestia Dunărei şi capătă convenţia de la Londra,unde se da Austriei un fel de suveranitate peţermurile noastre. Se ceartă cu Franţa şi ne închide porturile ei. Nu isbuteşte se se înţeleagă cu Austria şi ne închide graniţele ei. Din vreme în vreme, face ceva scuze în dreapta şi în stînga. In sfârşit şi ca un fel de încoronarea operei sale diplomatice ne vine astă primă-varâ cu acea convenţie consulară cu germania atât de fenomenală, în cât chiar Germaniei îi este ruşine de dânsa. Iată isbânzile, iată politica exterioară a d-lui Brătianu de un-spre-zece ani, iată ce a eşit din acel tâfe â tâlc misterios care durează de a-tâta vreme şi la care ţara nu a fost poftită. Şi care să fie causa acestui şir de nefericiri care a picat pe capul nostru cum nu s’a întâmplat în nici o altă vreme? Oare soarta ne-a prigonit? Nu. Nici-odată nu ne-a fost mai favorabilă. Causa este incapacitatea lui d. Brătianu. Şi această vorbă, care va mira poate multă lume, nu o zicem numai noi, nu o zice un glas necunoscut, a zis’o un om, a cărui autoritate nimenea nu o poate tăgădui, a zis’o acum un an la întrunirea publică îu Sala Mânu, d-nu M. Ko-găluiceanu vorbind tocmai despre aceste lucruri. Gâci nu ajunge se fii şiret, şi se ştii se cumperi multe conştiinţe eftine sau scumpe, nu ajunge se legi de d-ta multe interese ca se fii om de stat şi se înţelegi marele interese ale ţârei. Credem dar că respunderea Ma-jestâţei Sale ar fi grea daca în cazul de se vor ivi complicaţiele de care ne temem, ar vrea se le deslege ea-râşî numai cu d-nu Brătianu. Dacă, ferească Dumnezeu, din furtuna ce se pregăteşte vom eşi sdro-biţu ce va respunde Majestatea Sa ţârei care ’l va întreba pentru ce în vremuri grele a ţinut la o parte pe aţâţi oameni care şi ei au lucrat la ridicarea Români', pentru ce nu a luat şi sfaturile lor ? D-nul Brătianu s’a putut crede cât va timp om de stat şi om de geniu. Regele a putut avea cât va timp încredere în luminile lui. llusiile nu le mai sunt permise. Dovezile sunt aci. Incapacitatea presomptuosă şi încăpăţînată devine criminală şi orbirea prelungită devine vinovată. E. TELEGRAME AGENŢIA LIBERA I*arîy, 8 Februarie. Ziarul la Repubiique franţaise d’azl dimineaţă vorbind de scrisoarea Cardinalului Jacobini către nunciul Papei la Mun-chen, zice că autoritatea morală a Papei nu a fost nici odată mal mare de cât a-cum. Papa a devenit factorul principal al diplomaţiei. Roma, 8 Februarie Guvernul italian a primit de la genera- lul Gene care comandă trupele În Abisinia o telegramă tn care şeful expediţiunel spune că Ras-Alula s'a retras din Massuab. Paris, 8 Februarie. Ziarul le TVm/wd’astâ seară zice că inte-, resul cel mal mare al Franciel cere ca să nu se atingă concordatul ce leagă ţara cu Papa. Paris, 8 Februarie. Guvernul francez a primit desfiinţarea clâcel tn EgipL. I.omlra, 8 Februarie. The Times, studiând natura şi însemnătatea relaţiunilor tn Germania şi Rusia, zice că cea d'ănlâid dintre aceste Puteri este silită să privescă pe a doua ca un element de o greutate considerabilă, ci nu ca o cantitate neglijabilă. Menţinerea păcel în Europa atârnă deci de înţelegerea Intre curţile din Berlin şi Petersburg. Germania e constrânsă să ţie seamă de un factor atât de important ca Imperiul de Nord. Pesta, 8 Februarie. Ziarele oposiţiuneî cer cu stăruinţă ca să se intărească oraşul Budapesta. Ele sunt de părere să se facă şanţuri im-prejurul oraşului şi cred că aceste lucrări deintărire n’ar costa mal mult do cât două milioane fiorini. Aceleaşi ziare susţin ca discutarea publică a acestei cestiuul nu este nici de cum un act antipatriotic. Roma, 8 Februarie. Toate ziarele anunţă că corniţele de Ito-bilant, ministru al afacerilor streine, cu toată înalta influenţă care a stăruit po lângă dânsul, persistată botârîrea sa d a şl da demisiunea. Itcrlin, 8 Februarie. «Ilic Vossische Zeitung» anunţă că în urma noisbândel negocierilor angajate pentru alegerea prinţului George.de Leuch-tenberg la tronul Bulgariei, Rusia va propune candidaturi marelui duce d'Ol-denourg. Petersburg-, 2 Februarie. Rusia manifestă din noft disposiţiunî pacifice. Iu sferele competiute se caută a se tn-lâlura cu orl-cc preţ o ciocnire între Austria şi Rusia. Cu toate acestea, sc ia toate măsuri.e trebuincioase pentru caşul când concesiunile rămânând fără efect un conflict ar deveni inevitabil. Cracovia, 8 Februarie. D. Langievics unul diu capii ultimei res-coale poloneze va sosi în curând aici spre a se stabili definitiv. \ inia, 8 Februarie. Se comunică din Solia ziarulu «Polilische Correspoudenz» că guvernul nu va îngădui nici o dată organisarea de comitete de agitaţie in scop d'a pregăti o rescoală în Macedonia. Este probabil că marea Sobranie va fi convocată îndată după întoarcerea delegaţilor bulgari diu Gonstantiuopole. Vieua, 8 Februarie. Se telegraliazâ din Roma că la Vatican se discută idea d'a forma din Macedonia centrul propagandei catolice In Peninsula Balcanică. Marsilia, 8 Februarie. Un marc incendia a isbucuit îu insula Porquerolles (ceamal nordică diu Insulele Hyeres). Au ars păduri şi vil pe o mare întindere. Această insulă aparţine Franciel şi este fortificată. CESTIUNEA ZILEI NEPUTINŢA * îndată ce un deputat or un senator din o-poziţie adresează băncii ministeriale o interpelare, guvernul răspunde că opoziţia împiedică,. prin interpelările sale, lucrările Cameriî. Apoi aceiaşi Cameră atât de doritoare d'a înzestra ţara cu legt noi, s'apucă să dis-ente oportunitatea intlrpelârii, cestiunea d'a să şti dacă guvernul este or nu silit să 1 răspunzi în termen de trei zile, şi consuma In discuţiunl de regulament, tot atât timp cât ar fi fost necesar spre a se desvolta interpelarea. La un moment dat Camera se arătase a-tât de dispusă d'a se pune pe lucru, în cât mal mulţi membri ai majorităţii veniseră chiar unii cu proectul d'a se ţine şedinţe de noapte, alţii cu idea d’a se hotărî zile speciale pentru interpelări, — toate acestea cu scopul prefăcut, da se pune pe lucru şi d'a nu consuma tot timpul Camerei în discuţia interpelărilor. Un lucru însă e de observat. îndată ce un membru al opoziţiei anunţa o interpelare, membrii majorităţel răspund, că se risipeşte timpul preţios al Camerit, că sunt legi importante în suferinţă, etc. îndată însă ce nu mal sunt interpelări la ordinea zilei, proectele acelea de legi importante se evaporează, ardoarea la lucru a majorităţel se răceşte, şi nu se mai face nimic. Ni se va admite sperăm, că de când s'aO deschis Camerile, ad fost şi zile unde nu eraQ interpelări la ordinea zilei. Care sunt acele proecte importante, ce s'aO adus în discuţia parlamentului? Care sunt acele lucrări serioase cu care s’a ocupat Camera ? Mai sunt numai 15 zile şi sesiunea ordinara se sfârşeşte. Cu toate acestea bugetul nu s’a adus încă în discuţiune; şi sunt legi importante, ca legea instrucţiunel publice, legea asupra cumulului, care nici nu se ştie când vor veni tn discuţiune, sad chiar dacă vor veni vre-o dată. IN NOI PERICOL NATIONAL 1 Senatorul Jaşilor, distinsul nostru prieten d. George Mârzescu a desvol-tat în Senat după sărbătorile anului nod, o interpelare de o mare însemnătate. Interpelatorul, cu acea autoritate pe care i-o dă studiul şi patriotismul luminat, a tratat cestiunea congrega-ţiunelor religiose protestante şi catolice, care de cât-va timp, prin uneltirele lor ascunse tind se facă, tn România, un adevărat stat în stat. Protestanţii şi Catolicii, folosindu-se de liberalismul Gonstituţiunel noastre, de toleranţa...era să zic de lipsa noastră de defienţa faţacutot felul de streini ce năvălesc aici ca întx ’o ţara de cucerit, folosindu-se, mai cu seamă, de libertatea de conştiinţă, careia politicianil noştri Ii dau un falş înţeles, precum şi de împrejurarea ca şeful stalului este catolic şi Doamna iui protestantă, pregătesc în umbra misterului o pârghie politică, cu care ia un moment dat se va putea sgudui societatea româna în fundamentele el. Organizările aceste nu se silesc a mărturisi că s’afi stabilit aiciîn scopuri de «propaganda», pentru a ne face să renegam religiunea noastră strămoşească şi a ne converti la credinţele lor, in vederea unor resultale politice care sunt ţinta lor tăinuită. Poate fi vorba aici de toleranţa religioasă, când nimeni nu s'a opus, vreodată, în România, la dreptul ce ’l are or-ce om să se închine lui Dumnezefi cum îl povăţueşte conştiinţa? Toleranţa religioasă nu are a face cu Congre-gaţiunele religioase, si nu 'I permis unul guvern, care simte respunderea sa către ţară, se privească pasiv statornicirea în mijlocul nostru a acestor organisări sistematice şi erarhiceş-ti, care devin adevărate armate streine bine şi puternic disciplinate,custea-gul lor, cu tesaurul lor şi cu cetatea lor; fiind ca aceste organizări, prin însăşi firea lor, nu sunt nici odată pacl-nice şi nici ajută In ceva progresul naţional al unul popor. Având interese diametral opuse cu interesele noastre româneşti, aceste organisări constitue un pericol naţional,— căci Îndată ce se simţesc tari sad îndată ce găsesc timpul propice, se ştie cât de agresive pot deveni şi cum se încearcă să oprime şi să cucerească chiar prin forţă pe naivii care le-aii lăsat se se înrădăcineze. Toată puterea lor rezemându se în afară, ele se devotează intereselor patronilor ce şi-au dat, nu numai îoches-tiunele confesionale, dar mai mult încă In chestiunele politicei lumeşti. Toate colonisările prin popi se pregătesc, căci prin ei se poate încet, încet distruge «solidaritatea naţională» a popoarelor şi să le aproprieze supune-rel jugului strein. Ş’apol de când e lumea, lume, nu s’au văzut încă vre-o organisare religioasă, curat spiritualistă, desbrăcată de interese temporale; din contra toate îşi ad înfipt pârghia lor de acţiune In miezul intereselor lumeşti, adecă politice. Repetăm dar, încă o dată, că nu poate fi vorba aici de principiul toleranţei religioase, faţă cu aceste organisări cu toiul inutile libertăţii de conştiinţă a omului şi credinţei individului; şi îu principifi, statul modern numai chestiunile de conştiinţă este dator să le respecte. Tot ce se lace mai mult, trece în domeniul politicei şi se desbracă de fapt de falsul văl al chestiunelorde conştiinţă, sub care se încearcă ase ascunde. Aşa fiind,punem Întrebarea determinantă: ce folos trage ţara din toleranţa sa faţă cu congregaţiunile streine ? — Nici unul; din contra această toleranţă o poate costa foarte scump într'un timp dat. Proselitismul între Români? DaratuncI întrebăm : ce interes are naţiunea română se protege asemeni întreprinderi religioase, care dad naştere unor lupte sterile, din punctul de vedere al folosului ştiinţific şi filosofic, căci nu s'a descoperit încă nicăerl în lume adeve-rul religios perfect şi absolut; pe când toţi ştim câte nenorociri cauzează aceste lupte ori unde se incing. In asemenea lupte se pervertesc moravurile, se alterează tradiţiunele naţionale ale poporului, de care lucruri lesne se folosesc inimicii din afară. In toate fiind o cestiune de forţă care primează, o mică naţiune cum suntem noi, trebue să se ferească cu Îngrijire de a’şi crea dificultăţi viitoare, nici măcar când lu present toleranţa el nemărginită nu'i aduce nici un folos. Şi înlr’adevăr, abstracţiune făcând de tulburările care se nasc din libertatea de proselitism, dacă am considera numai religiunea în sine totuşi ne Întrebăm cu drept cuvent: ce interes are poporul român se renege ritul creştin ortodox de resărit, îu care s’a deprins de veacuri ca într'o haină comodă şi bună, care ’1 este suficient desvoltârel lui sociale şi evoluţiunel sale politice, pentru a adopta alt rit creştin străin catolic sau protestant ? Numai fantasia variaţiunn uu justifică în deajuns, în ochii bărbatului de stat, asemeni schimbări şi prefaceri religiose. Dar când se ne supunem noi Românii acestor esperienţe confesionale ? Tocmai atunci când în ţările lor de origină, acţiunea acestor congregaţiunl este oprită, şi ele lnse’şl sunt proscrise din sînul statului, pentru înalte raţiuni politice. Şi aceasta, fiind că cum am mal zis'o, aceste organizări, chiar lu ţările lor de origină, turbură ordinea publică, necum In ţări străine pe care le consideră ca o pradă bună de dobândit pentru folosinţa lor. Poate că daca am considera de a-proape interesul nostru de stat ar trebui mai curuad să tindem a absorbi în sinul religiunel noastre ortodoxe, pe toţi etorodozii carii sad stabilit statornic pe teritoriul nostru—pentru că în unitatea de credinţi religioase residâ implicit o mare putere politică. Dar este ceva mal grav în cestiunea care ne preocupă. Aceste congregaţiunl,—-afară de neajunsurile inerente lirei lor proprie—devin Îngrijitoare, cu atât mal mult, cu cât vin aci sub protecţiunea unor puternici împăraţi străini. întrebăm dar, dacă numai interese de ordine confesională le mişcă de ce organisarea protestantă s'a pu3 sub patronajul împăratului Wilhelm—a-decâ sub direcţiunea politică a statului german?.. De ce organisarea catolică se afiâ sub patronagiul Împăratului Franz losef — adecă sub protecţiunea Austro-U n gări el ?... Cuml el vin într’o ţară civilisată, sub protecţiunea iegilor căreia orl-cine este suficient protejat şi în privirea intereselor'materiale şi în privirea libertăţii sub toate aspectele şi formele el 0-neste şi vor să fie protegiaţl şi de legile şi autoritatea unor puteri străine? www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 20 IANUARIE horst, la sOrşit«îl d;scursu'u'S s^b, a condamnat In termeni foarte energici jocul cu tendinţe al principelui de Bis-marck, joc care constă Intr a speria pe alegători, evocănd înaintea lor spectrul resbelului. Resoluţiunea pe care a primit'o adunarea In urma cuvintelor d-lut Wind-thorst e caracteristica şi dovedeşte că, cu toată intervenirea putere! Papale, alegătorii catolici să vor pronunţa contra Septenatulu". Resoluţiunea aprobă atitudinea deputaţilor Centrului în cea din urmă sesiune a Reichstagului şi invita pe alegători să trimiţft In Parlament bărbaţi animaţi de aceleaşi sim-ţiminte. Prin urmare lupta va fl crâncenă şi pare că principele de Bismark n’a isbutit să inducă In eroare opiniunea publică prin campania resbelnică organizată şi condusă cu atâta dibăcie In presa germană. Cu toate aceste, guvernul german n'a renunţat la sistemul d’a speria pe alegători, pentru a’i ademeni să voteze pentru Snptenat. Chiar marele şi tăcutul Strateg, mareşalul de Moltke a crezut că trebue să vorbească. El a declarat unei depu-taţiunî electorale ca venise să ’I ofere o candidatura pentru Reichstag că si-tuaţiunea e foarte gravă. Mal mult încă, celebrul mareşal a autorizat de-putaţiunea să răspândească această a-predare,. Depeşa care ne anunţă această de-claraţiune a bătrânului Strateg adaogă că ştirea a produs o nouă scădere la Bursa. Noi nu putem considera intervenirea mareşalului de Moltke, de cât ca un nofi mijloc electoral pe care II întrebuinţează principele de Bismark, pentru a Înrâuri asupra alegătorilor. V. INFORMA TI UNI O întrebare şi în acelaşi timp o mică povaţă ziarelor oficioase V. N. şi E. r. De ce, când ne dau desminţicT, noue sau confraţilor noştriîdin opo-ziţiune, se agaţă, mal tot d’a una, de ştirile de mediocră importanţă, înregistrate ca ori ce zgomote de cari ziarele conştiincioase sunt datoare se ţină pe cititorii lor în curent şi de ce nu aduc nici o data cea mai mică dovadă în sprijinul desminţi-rilor lor ? Ar trebui se ştie V. N. şi E. R. că, între o afirmaţiune pură şi simplă a lor şi o asemenea afirmaţiune a Românului. României, României libere, Independenţei Române, Epocei sau ori cărui alt ziar de opoziţiune, nimeni nu mai ezitează, nici chiar cei mai îndrăciţi d’între colectivişti. Am dori ca se ştim ce mesuri s’au luat în privinţa fraudelor descoperite la povarna din judeţul Vaslui a d-lui Bastaki, socrul d-lui Ne-ron Lupaşcu. Adevărat se fie că lucrurile s’au făcut muşama remâind statul în pagubă de peste 25,000 lei? In urma insolenţelor rostite eri în Senat de d. Dimilrie Sturza la a- drcsa profesorilor Universităţii din Bucureşti, d. Aristid Pascal a luat iniţiativa unei întruniri a tuturor profesorilor pentru a se chibzui a-supra răspunsului de dat veninosului ministru al Instrucţiune! publice. D. Busch, ministrul Germaniei în Bucureşti, a plecat aseară, du-cându-se la Berlin, unde a fost chemat grabnic, în urma morţei celebrului profesor de obstetrică Seim e-der, cumnatul seu. * Unincendiu a ishucnit astă noapte în localul Gurţei d’apel din Bucureşti. Focul a luat în arhiva parchetului procurorului general, dar a fost stins cu destulă repeziciune pentru ca stricăciunile se fie neînsemnate. Păcat că în locul arhivei parchetului procurorului general nu s’a aprins aceea a parchetului de la tribunal căci poate ardea şi vestitul procos-verbal Moruzi-Manolesou-Po-pescu. * In urma deficitului descoperit acum câte-va zile în casa unui corp de trupă, intendenţa a luat mesuri pentru ca inspecţia administrativă a fie cărui corp se se facă regulat cel puţin o dată pe lună. * D. Prim-minist.ru continuă a fi indispus, de rîndul acesta serios iar nu ca atunci când vrea se se dero-beze la discuţiunî parlamentare neplăcute. Starea sa reclamă încă câte-va zile de îngrijire. # O mare activitate domneşte de doue zile la ministerul instrucţiune! publice: mal toţi funcţionarii sunt ocupaţi a aduna la un loc, de prin diferitele dosare, actele relative la anchetele, făcute de un şir de ani, profesorilor de toate gradele. Aceste acte d. Sturdza voeşte se le prezinte Camerei în cursul discuţiunei pro-ectului de lege asupra învăţământului. X Amicii d-lui Bratianu Îşi dau mare osteneală pentru a face se se crează că relaţiunile guvernului nostru cu guvernul rusesc sau îmbunătăţit foarte mult de cât-va timp. Ce interes o fi avend colectivitatea pe care, până eri, o apuca atacuri de epilepsie numai la auzul numelui de Rusia, se ţine a acredita acel sgomot do alt mintrelea nendcverat ? X Citim în România Liberă de azi: Se vorbeşte, printre colectiviştii mai sus puşi, câd. I Bratianu ar fi foarte inclinat se designeze pe succesorul seu în minister şi se’şr reducă activitatea politică la inspira -rea şi sprijinul acestui succesor, ca şef al maioritâţii. Dar e greu de găsit acest succesor. Agenţia Havas ne comunică următoarea telegramă : Paris, 8 Februarie. — Camera a sdoptat fără discuţiune cererea de un credit de80 milioane pentru ministerul de resbel şi de 30 de miloane pentru ministerul marinei. CRONICA TEATRALA BILET DE FAVO ARE Moartea teatrului naţional, causa pentru care artiştii noştrii simt lipsă de bant. e biletul de favoare, biletul de intrare gratis. In seara când teatrul e plin de sus până jos. când In fie care loje sunt cinci şi şease persoane, când eşti convins că spectacolul a produs negreşit cel puţin trei mii de ler, remâi încremenit daca afli de la casierul teatrului, că nu s’ab Încasat de cât o mie de le! sau că a bea s’ab putut acoperi chel-tuelile. Cu toate acestea, sala e plină. Da, e plină de un public care a intrat în teatru spuind uşierului cuvântul turcesc despre care am mai vorbit o data, sab Înfăţişând la control un bilet de favoare. In timpul stagiuneî, direcţiunea dă pe fie care seară aproape câte 15 bilete gratis, adică peste o mie de loji de la Octombre până la Aprilie, ceia ce re-presintă o sumă m ii mare de 30,000 de lei. Dacă aş mai socoti parterul, aş a-junge l.i suma de una sută mie lei per-duţi de artiştii societari din cauza po-manei ce se face cu bilete gratis. Cine dă exemplul cel rău > Chiar Comitetul teatral. Sunt unii onorabili membrii ai comitetului, care să înţeleg tn literatură cum mă înţeleg eu In cismarie sah dulgherii,şi care nu intră 1n Cabinetul directorului de cât spre a cere In fie-care seară cel puţin două togi şi trei sau cinci bilele de parter. Domniile lor, Îşi trimiL şi slugile de geaba la teatru, convinşi că nu pot da o dovadă mal puternică de cât a-coasla despre dragostea ce poarta scenei noastre naţionale. Apoi vine rândul colectiviştilor care au dreptul să ceară să vadă cutare piesă fără a plaţi o lascae, şi boala a-ceasta fiind foarte lipicioasă, n’a mal remas actor care să nu se înscrie de la do îă-spre-zece pentru a cere patru, cinci locuri. Eb fac o prinsoare. Să poftească or-cine va voi, să fie dor prieten din căciulă cu d-nul X, Y, sau Z, membru din comitet, Impiegat din cancelarie, maşinist sad lampagiu la teatrul naţional, să ceară un bilet, şi dacă nu i se va da, primesc ca pedeapsă să citesc în toate sările Voinţa Naţională. In asemenea condiţiunr, e lesne de înţeles ce se întâmpla : Trebue să fie cine-va cu desăvârşire tâmpit sau copil de tot ca să-şi plătească locul la teatrul românesc. Pe fie-care, trebue neapfirat să’l a-jungă odată rândul să meargă gratis la teatru. Se joacă spre pildă Patrie, o dramă care are mult succes, care costă scump ca decoruri, ca Înscenare, costumuri, personal şi cele l’alte. Te duci îndată şi ceri o loje gratis la cea d’ântâ u reprezentaţie. Ei! se Întâmpla de nu ţi se da : poate, dar ai puţintică răbdare stimabile, cum zice Caragiali în Scrisoarea perdută, căci la a doua, a treia, sad a patra reprezentaţie o sS’ţl vie rândul să te fur’andiseştî gratis într’o loje. Oare nu s’ar putea să dăm o dată peste un director cu destulă voinţă spre a pune capăt acestui nărav î Oare d nu SUnceseu n’are destul cu -r,ij, în interesul teatrului naţional, spre a spune tuturor postulanţilor de bi'ete gratis : «Nu se mai dăl» Să încerce o lună, şi ed II încredinţez că va pune stavilă acestei cerşetorii, căci e Intr’adevăr ruşinos să vezi oameni cu 30. sad 40 de mii de lei venit alergând la direcţie şi milogindu se pentru a obţine un bilet de favoare. Ed propui următorul leac : Precum Claymoor arată cu d’amă-nuntul cine a asistat la representaţiile Operei şi ce toalete ad avut cocoanele, ed mă oblig să public regulat pomelnicul spectatorilor cu bilete de favoare. N’are direcţia teatrelor de cât să ’mî comunice lista. Mă prinz că atunci nu va mai cere nimeni bilete gratis, şi mă prinz că teatrul va avea un venit mai mare de cât astăzi. Ca dovadă ca povaţa mea e sinceră, rog din suflet pe d. Stăncescu sâ mă trimeatâ să mă plimb,dacă li void cere vre-o dată un bilet de favoare chiar pentru mine, chiar pentru neamurile sad cunoştinţele mele. I». It. II. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL. Şedinţa de la 28 Ianuarie 1887 Principele Dim. Uliica deschide şedinţa la 2 ore. Ministrul de resbel citeşte un proect de lege pentru scutirea dc ambarcare a ofi-cerilor ingineri din corpul flotilei. Se admite. Apoi d-sa propune alt proect de lege dupe care oiiceriî pensionari se vor a-dresa, în caz de liligiO, consiliului de miniştri ear un tribunalelor. Puterea judecătorească dată miniştrilor cam supără Senatorii serioşi. Generalii Budişteanu şi G. Angelescu, d. Frumu-şanu, etc., arată că proectul duce la arbi-irariu şi se declară contra Iul. Totuşi pro-cclul e votat cu 46 bile albe contra 12 negre. Apoi se votează indigenate. Şedinţa se ridică la 3 ore 1 /2. Bedecu. CAMERA Şedinţa de la 28 Ianuarie 1887 D. general Lecca deschide şedinţa la ora 11/2. 130 deputaţi presenţî. 1). Paladi cu ocasia incendiului de azi noapte la parchetul Curţel arată gravitatea pericolului şi propune guvernului să înfiinţeze un post de pompieri care să poată la uevoe aduce un grabnic ajutor. D-sa arată că pompele care aQ venit azî dimineaţă se stingă incendiul eraO îngheţate şi în neputinţă d’a funcţiona. Banca ministerială ne răspunrând nimic, d. Paladi transformă cererea sa în interpelare. La ordinea zilei interpelarea d-luî Di-mitrescu de la Brăila. D. Diniitrescu spune că în 1879 compania drumurilor de fer fiind condemnată a plăti comunei Brăila 100,000 lei, când Statul a rescumpărat drumurile de fer, a luaL asupră-şl această obligaţie. Cum ! vin aci între noi, şi din capul locului se manifestează făţiş nouă cu defienţa în inimă? Cor o largă şi frăţească ospitalitate acelor căror îşi rezervă în taină să le impue cu forţa împăraţilor streini, când le va veni Îndemână?... Aceasta j frfiţ'e?—Şi daca nu’i frăţie, nu’i nici egalitate de raporturi, şi ne fiind egalitate ei se con-stitue dar In societate privilegiată în sinul societăţel noastre, între cetăţenii unui stat care, In pactul săb fundamental, 80 proc'amat ca dogmă politică marele principiO al egalitaţei tuturor dinaintea legei. Daca este aşa, chiar când n' r esista raţiunile serioase pe care le-am des-voltat mai sus, nu suntem noi în drept să ne desfldem de asemenea oaspeţi, să le pătrundem scopurile oculte—să’i punem în fine la o severă carantină ?... Aceasta cu atât mal mult ni se impune cu cât eî fac totul pe tăcute, şi când ne trezim, la tot pasul, ne isbim de fapte împlinite prin viclenie şi presiuni diplomatice, în fine prin tot felul de uneltiri, cum fac conspiratorii cei mai periculoşi... Putem noi să nu zicem nimic unor asemenea oameni şi să’i îngăduim cu încredere tn ţara noastră — înteme-indu-ne pe principiul anarhic In politică laissrz faire, laissez passer? Cine ne poate tăgădui dreptul nostru In cestiunile de conservaţiune naţională, de pace şi de ordine pub’ică ? A nu esercita acest drept, ar fl a renunţa înşine la suveranitatea noastră, mai mult încă, ar fi a renunţa la dreptul existenţei c-a naţiune proprie. Nici un drept nu este contra dreptului—şi cel mai mare dintre toate este dreptul de a fi. \. I» Holbau BULETIN EXTERIOR Partidul catolic în Germania Evenimentele zilei sunt: discursul Însemnat pe care Fa pronunţat d-nul Windthorst, şeful partidului centru, la o Întrunire ţinută la Colonia şi grava declaraţiune făcuţi de nureşalul de Moltke unei deputaţiuni electorale. Şeful centrului a constatat că principele de Bismarck a făcut apel la Papa pentru aplanarea unui conflict de ordin interior şi a declarat că centrul nu poate de cât se fie mândru de succesul Papalităţel. Aceasta alitudiae a d-lui Windthorst era firească; noi o prevăzusem îndată după ce am avut cunoştinţă de scrisoarea cardinalului Jacobini. Nu se poate tăgădui, ci partidul catolic din Germania nu putea să viseze o isbândâ mai mare, de cât aceea d’a vedea cum adversarul săb nelmpăcU a ajuns a fi silit să învoace ajutorul şefului catolicismului, lntr’o cestiune interioara. Scrisoarea cardinalului Jacobini probează că puterea Papâlităţel este Intr’o creştere simţitoare, dar nu e probabil ca inlervenţiunea Papei să aibă destulă înrâurire ca să facă pe a-legătorii catolici să voteze pentru candidaţii ministeriali, căci d-nul Windt- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA». (23) ALliXIS BOUVIER FEMEA MORTULUI PRIMA PARTE (Urmire) VIU lin amic leal Tot cu capul plecat, cu urechea Întinsă, cu ochii pe jumătate deschişi şi clipind, matelotul lui Pierre asculta, căutând cu Îngrijire unde voia s’ajungă stăpânul său. — Trebue s' nu să întâmple asta 1... — Dar, cum? Întreba matelotul. Nu pot să împedec pe d-na de a intru spre a zice adio bărbatului săb. — Vezi, dragă Simon... Trebue să fim tari, să fim cuminţi, să stingem or-ce înduioşare... trebue In fine să grăbim Înmormântarea şi să ducem cât mal iute de aci pc bietul Pierre, ca să nu să întâmple catastrofa de care mă tem. — A1 Înţeleg, zise Simon. părând fericit de ceea ce'x să spunea. AI dreptate, e o ideie minunată... ai, zăb, o inimă bună. . par cum să facem ? — Nimic mai uşor... Mergem la Primărie. — Bine 1 — Declarăm moartea, o punem cu 7 ceasuri mai târziu. — Bine ! şi atunci 1 — Atunci... vom putea să facem chiar In astă seară Înmormântarea... — Zău, ai dreptate... Dacă ai murit odată, eşti mort pentru tol-d’a-una ! zise Simon care părea din ce 1n ce mai încântat de ideia lui Fernand ; ast-fel vom isprăvi lucrul de grabă, ca nişte oameni de inimă... Eî ce ! o nenorocire s’a întâmplat... nu trebue pentru asta să plângem zece ani... Sunt la ordinele d tale d-le Fernand. Şi, matelotul gândia In sine : — A ! blestematule, ţi’ur plăcea să rămâi singur aicea cât mai degrabă; să te afli cu densa, la densa, adică la line... Lasă ! lasă 1 blestematule !... — Ei bine 1 să plecăm de îndată, te vei Întoarce In curând, singur, In timp ce mă vei ocupa de pregătiri... Să laşi pe cine-va lângă densul... — Nul nul El mi-a poruncit alt fel! Eşiţi mă rog, am să Închid uşa cu che-iea... N'o să stăm mult. Fernand aprobă şi eşi... Simon, sub cuvânt că vrea să dea o ochire corpului, se duse de bătu de ireî or. In sec pe uşa In dosul cărei era ascuns bătrânul Rig, apoi eşi, Închise uşa cu îngrijire şi porni pe urmele Iul Fernand. Ast fel precum hotărâseră, declarară moartea dându-T un termen mai nain- tal, şi înmormântarea fu hotărâtă pentru acea seară chiar, la 5 ore. Toate se petrecură precum prevăzuse Fernand. Genevieva nu eşi din odaia sa, de frică ca să nu întâlnească pe Fernand. şi remuşcârile care o urmăreau li nimicise curagiul, nu cuteza să intre In Camera bărbatului săii; când veni să i să spue că Înmormântarea va avea loc la 5 ore, începu să piângă şi zise : — Voi veni şi eh ! încercară s’o facă să-şi schimbe pă-, rerea. Dar Simon să opuse zicând cu vioiciune ; — E o datorie sfântă, şi nu să cuvine ■ ca doamna să n’o Împlinească. D. Fernand să va ocupa de d-na... Fernand ridică ochii şi privirea sa arzătoare căută să întâlnească pe aceia a lui Simon ; voia să citească In ea in-tenţiunea cu care spusese această frasă dar matelotul, liniştit, îşi ştergea o-chii cu basmaua. Doctorul legist venise dimineaţa să constate moartea; să mulţumi să ridice pleopele spre a vedea ochiul sticlos fără privire. Citise ordonanţa doctorului din ajun şi conchise că bolnavul murise de o ipertrofie a inimei... Atunci Simon să Închise In odaia stăpânului său, refuzând de a mânca ceva. Când oamenii de la pompele funebre veniră, ei Ii făcu să ducă sicriul tn o daie apoi ceru să’l lase se pue el singur pe stăpânul seb într’ensul. I să făcu pe voi«. După aceia chemă ■I pe ciocli şi le spuse să aşeze capacul. Atunci să duse să previe pe Genevieva ca ora tristei ceremonii venise. Aceasta, cernită peste tot, sărută pe fiica sa, şi fără a putea spune un cuvânt, covârşită de emoţiunea-î dure roasă, urmă pe matelot şi se coborâ în salon, unde Fernand povestea la câţiva amici care aşteptau spre a duce pe Pierre Davenne ta ultima-î locuinţa cum murise el de răpede şi de ciudat. Când cortegiul se puse In mişcare, Genevieva se sui într’o trăsură sin ■ gură; In urma corpului mergea Fernand. Dupe toţi asistenţii mergeau, la braţ, matelotul Simon şi colegul săb Rigobert,Îmbrăcat pentru împrejurare cu. un pardesiu larg pe care ’l luase fără a sta la gând din dulapul cu haine a lui Pierre, sub cuvânt că nu se poate duce acasă ca să se îmhrace. Tot timpul cât ţinu ceremonia funebră, bătrânul Rig se uită necontenit la cia-sornicu) pe care ’l luase din ne băgare de seamă de pe sobă, şi mormăia încet: — N’ab să mai isprăvească o dată cu fleacurile Io" 1 — Avem timp ? întrebi Simon. — Avem timp, da... insă nu trebue să întârziem cumva... sau.. — Sau ? zise Simon. — Sab nu respund de nimic. — Nu zi asta, blestematule I şoptea Simon ca strâns de gât, nu zi asta... Şi credinciosul matelot se făcea vânăt pe faţă. Din contra Rig zimbea. Ceremonia religioasă îu scurtă ; cu toate a- cestea ajunseră la cimitir tocmai când Începea să lnopteze. Familia Davenne avea un cavou mare ca o capelă, corpul fu depus acolo. Atunci se petrecu o şcenă sfâşietoare. Genevieva se coborâ din trăsură la poarta cimitirului; când ciocli ridicară sici iul ca să ’l ducă In cavou nenorocita femeie se asvârli asupra lui, şi căzând In genuchi, plângând cu hohot, strigă: — Iertare 1 Pierre! iertare!... Nu! nu e adevărat că eu suat pricina morţei talc !.... Iartâ-mă, Pierre 1... Toată viaţa mea, ţ’o jur, voiu întrebuinţa-o pentru a ’mî rescumpăra greşeala 1 Pierre, iartă-măl... Pierre I... Ori cine înţelege că asistenţii reni a-serâ încremeniţi. Fernand, schimbat la faţă, îşi muşca buzele, se stăpânea ca să nu se arunce asupra ei şi să lnă-buşe.iscă In gâtul el destăinuirile pe care le făcea remuşcările sale. Stăpâ-nindu-se şi revenindu-şi în fiie, zise unul din asistenţi: — Biata femeie, nenorocirea o îne-buneşle. Ajută-mă te rog s’o iau de a-icî, ca să nu mal aibă în ochi această tristă privelişte, şi s’o duc la trăsura el. Aceste vorbe părură atât de naturale, atât de adevărate, In cât doi trei bărbaţi veniră In ajutor Ini Fernand. El luară mai pe sus pe nenorocita şi o puseră In trăsuiă cu toate ţipetile e'. — Lăsaţi-mă.... lăsaţi-mc...Pierre, iubite, adio.... Adio, iartă-mâ, îndu-ră-te...Şi leşină, (Va urma) www.dacoromanica.ro PUBLICITATE» ZIARULUI „EPOCA' Tlrag/lu 6.000 «le fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Insă d’atuncl ministerul lucrărilor publice, sub diferite pretexte a refuzat continua a o esecuta. Comuna a vrut să tl cheme tn judecată. Ministerul de interne a refuzat comunei autorisarea necesară. Ministerul lucrărilor publice răspunde comunei în mod invariabil că lucrările ce îşi propune a face la Brăila cu această sumă sunt în legătură cu cesliunea cheuri-lor. care sunt încă In studia. DarpecAt ştie interpelatorul, chestiunea aceasta a fost deja resolvată în sensul că se nu se mal facă cheurl ci un ba-sin - lucru care provoacă rîsul lutulor oamenilor competinţl. In consecinţă se pune la vot daca tre-buc sah nu imprimate prealabil cererile de credite ale guvernului, ftesultatu] votului este : 42 voturi pentru tipărire 08 contra. Obiectul interpelărel este ca ministrul de interne să aulorise comuna a acţiona ministerul tn judecată pentru plata sumei de 400,000 lei. CAL pentru lucrările ce se tot făgăduesc, puţină nădejde e de dănsele căt timp va li la ministerul respectiv un om necompetent ca actualul titular. (Aplause). D. Radu Mibai, ministrul lucrărilor publice caută a justifica administraţiunea sa pretinzând că studiul cestiunel cheuri-lor s’a făcut în mod foarte conştiincios şi că tn curend se va da satisfacţie cerinţe loiMcomunel. Se cerc închiderea discuţiei. D. Voinov, vorbeşte contra, D. Maniu, vorbeşte pentru. Discuţia se închide' Paladi nu crede că guvernul are o asemenea latitudine.D'acea e nevoe de explicaţii, şi ministrul n’a dat nici una. (Aplause). D. C A» ion susţine aceaşl thesă şi proteste zâ contra cuvintelor d-lul Nacu prin care se punea în dubiu competinţa repre-sentanţilor naţiunel tn materie financiară. Negreşit că nimeni nu poate ajunge la gradul de competinţă financiară de care se bucură d. Nacui(rîsete), dar totuşi buna cuviinţă opreşte pe d. ministru a exprima asemenea Injurioase îndoieli. (Aplause). D K pur eseu ia apărarea guvernului, şi tn treacăt prezice minorităţel o apropiată desbinare. Dupe părerea d-sale grupul junimist în curând se va împăca cu guvernul lăsând în opoziţie numai pe liberalii desidenţl. D. \ ari »m. D-le Epurescu, abusaţl de absenţa d-lul Marghiloman, (râsete, a-plause). D. Epnresuu pare puţin turburat, apoi continuă provocând ca în tot d auna o continuă şi sinceră ilaritate, chiar printre rândurile majorităţel. Voci. închiderea discuţiei. D. Râdulescu vorbeşte contra. D. Voinov pentru. Discuţia se închide. Se pune la vot legea tn total şi se votează cu fit contra 18 La ordinea zilei validarea alegerel de la Suceava. Se proclamă deputat d. llagio-polu. D. Paladi cere guvernului a aduce cât mal curAndjtn discuţia Camerei bugetele pe 1887—88 ca sfe nu mal fie nevoe de o prelungire a sesiunel. D. ministru «1*‘ finanţe declară că bugetele sunt aproape gata, şi că In curând vor veni în discuţie. Se pune la vot diferite credite fără discuţie. La 1 1/2şedinţa se ridică. Un Spectator 3 C. Dâmboviceanu. strada Dio-nisie No. 50 c. 4. G. Varlam, strada Precupeţil-nol No. 4. 5. V. Cârlova,strada Povernei No. 2v*. Secţia 11 (Roşu) 1. G. Pallade, calea Victoriei No. 02. 2. Nir. Vrâbiescu strada regală No 0. 3. Gr. Ilie Păucescu, strada regală No. 4. 4 Nic. Dragomirescu. strada regală No. 2. 5. N. Papadat, strada Bis. Eni No. 8. Secţia 111 (Verde) 1. C. Vlahuţi, hotel de France, calea Victoriei. 2. I. A. Brâtescu, strada Popa-Tatu No. 20. 3. Ştefan Cornea, strada Popa-Tatu No. 78. 4. Vasile Vineş, strada Silfidelor No. 0 bis. Secţia IV (Albastru) 1. Dini. Şoimescu, strada Radu Vodâ No. 43. 2. C. Costa-Foru, dealul Mitropolii No. 3. 3. Grigore Nicolaidi, calea Văcăreşti No. 75. 4. Grigore Chiru, strada Radu-Vodâ No. 12. 5. Menelas Dedu. strada Profesorii No. 4. Secţia V (Negru) 1. Diro. Economu, str. Mircea-Vodă No. 19. 2. Valerian Ursian, str. Stelea No. 2. 3. G. Porflriade, calea Călăraşi No. 3. 4. Al. Ulubeanu, calea Văcăreşti. ceaslă adresă d lui Sturdza. a fost înmânată azi D. Mllmeseu-Poriimbai-u, dă citire unul proect de lege pentru deschiderea unul credit. D Coaadini, reaminteşte preşedintelui că d. Chiţu dupe fotoliul preşedinţia! a promis că aceste proecte se vor tipări şi împărţi înainte d’a veni în discuţie. Preşedintele adunare!, zice că în tot-d’a-una aceste cereri de credit ah trecut fă-ă aceste formalităţi. D. Paladi, arată că e absolut indispensabil că aceste credite să fie matur stu diate; căci nu se poate aşa lesne acorda bani guvernului. Preşedintele adunare!, făcând apel la d Chiţu, acesta declară că într'adevăr d-sa a cerut ca preşedinte, acum câte-va zile, tipărirea {acestor cereri de credite (aplause). In consecinţă d. Mihăescu Porumbaru, dă citire proiectului de lege de credit în cestie. Glasul raportorului e atât de slab tn cât nici s’aude ce citeşte. Minoritatea protestează. D. Mania declară că în asemenea con diţiunl, d-sa nu îşi poate da votul. Dintr'o simplă citire, abia auzită, poate cine-va zice că a înţeles un proiect de lege şi să voteze în conştiinţă! D. Voinov arată asemenea că acest credit nu se poate vota de oare ce nimeni nu îşi dă seania de ce este. D. IVacu ministru de finanţe zice că e gata a da orl-ce explicaţie numai cu o singură condiţie : «ca aceia care le cere să fie în stare să le priceapă», (sgomot protestări) D-sa caută a explica motivul cerercl de credit în cestiune. Zice că economiile făcute în cursul anului din diferitele capitole ale bugetului diferitelor ministere, să fie trecute la capitolul pentru deschiderea creditelor extraordinare şi suplimentare. Acesta este obiectul cererel. D. I. IVegruz/.i se ridică contra unei a-semenea procedări. Guvernul nu e liber a face orl-ce economii; cheltuelile prevăzute în buget n’ar fi fost votate daca n’ar 11 fost necesare; deci nu poate ministerul să le suprime după bunul s6Q plac numai pentru a ajunge să crească capitalul fondurilor extraordinare. Sunt economii lăudabile precum sunt şi altele culpabile. înainte de a se pune la vot acest proiect, ar fi bine să spue guvernul de care economii e vorba. Discuţia se închide. Proiectul se pune la vot şi trece cu 60 voturi contra 22. La discuţia pe articole d. Puiuţii ia cuvântul şi arată Inconvenientele theoriel desvoltate de d. ministru de financc. Un exemplu pentru desluşirea cestiunel. Camera înainte de a vota bugetele discută daca trebue 10 saO 20 milioane pentru instrucţia publică. Majoritatea decide că trebue cheltuite 20 milioane. Bugetul se votează cu această sumă. Poate guvernul în urmă să se fălească că a făcut eco pomii cheltuind numai 10 milioane ! D. ŞTIRI TEATRA.LE La Teatrul Naţional se repetă Medeea, tragedie de E-Legouvă care se consideră ca unul din cap d’operele literaturel dramatice moderne. In acelaşi timp se repetă şi Gringoire frumoasa comedie a Iul Theo-dore de Banville. a • * Mâine soseşte în Capitală o celebră primadonă dramatică, doamna Maria Durând pe care a angajat'o direcţia Operei pentru patru reprezentaţiunl extraordinare. D-na Durând va cânta din repertoriul operilor Ughenotii, Norma, Africana, Aida Borgia si Faust—La 2 Februarie va debuta în opera Ughenotii. S'a deschis un noii abonament pentru aceste patru reprezentaţiunl. Preţurile pentru 4 represenlaţil sunt fixate: 480 fr. avant seine, 440 begnoire., 360 bel etage, 200 rang al III, 80 Stil I, 48 Stal II, 32 Stal III. 2 fr. pe seară Galeria. înscrierile se fac la oasa teatrului şi la direcţiunea Operei. Aflăm că mai mulţi acţionari ai Băncii Naţionale au hotârît se sus-ţie candidatura d-lul Al. Vericeanu la postul de director al Băncii în locul d lui Bilcescu. Dc la 22 Februarie se vor începe în Sala Ateneului Trei Concerte Simfonice dirigeate de Ed. Wachmann. Un afiş special va da programa lie-cărul concert. Se poate înscrie pentru abonamente la magazinul de muzică al d Iul C. Gebauer şi la librăria Graeve. * * * Se anunţă sosirea — la finele lunel Februarie — a doamnei Paulina Luca şi a d-lul L. Miersvvinsky, cari vor da trei reprezentaţii extraordinare. Operele pe cari le vor cânta sunt: Carmen, Ughenotii, Trovatore, Ebrna, etc. Doamna Lucea se bucură de un renume mare european, cântă şi joacă pe Carmen fără rivală; lot asemenea este şi cu tenorul Miersvvinsky, care arc o voce şi o năl- ţime ca nici unul din timpii actuali. * * * Succesul piesei Patria merge pe fie care zi crescând. Nici pdată, putem zice, Teatrul Naţional n’a făcut o mal norocită alegere ca piesă, şi artiştii au corespuns pe deplin la interpretarea diverselor caractere al eroilor acestei drame istorice. Pusă in scenă c’o particulară esactitate, ea merită a fi văzută de toţi amatorii de Teatru. CĂTRE D-NII ALEGATORI Disearâ va avea loc la d. Ion Bră-tianu o întrunire mai numeroasă de cât obicinuit căci, pe lângă intimii care ’şi petrec toate serile la Primul-ministru, au fost invitaţi şi alţi vr’o 20 de senatori şi deputaţi. Pe cât am putut afla, în această întrunire, provocată de d. Sturdza, d. Brâtianu va arăta nemulţumirea sa pentru necazurile ce uni! membri ai majorităţilor fac simpaticului ministru al cultelor şi instrucţiune! publice şi va declara din nou că nu înţelege ca devotamentul nemărginit al d-lui Sturdza se fie ast-fel răsplătit. • Ni se scrie din Paris că d. Cos-tescu Comăneanu se ocupă cu studierea regulamentului Gamerii deputaţilor francezi. Guvernul nostru l’a însărcinat cu această misiune, spre a se introduce şi la noi amenzile expulsiunea şi încarcerarea pro-visorie a deputaţilor. Comisiunea bugetară s’a pronun-ţ’it eri definitiv asupra proectului de buget al ministerului afacerilor streine şi, dupe insistenţa guvernului, a restabilit suma de 80,000 lei pe care sub-comisiunea o scăzuse din alocaţiunea propusă pentru ehel-tuelî de reprezentaţiune ale capilor noştri de misiuni diplomatice. D. Căpitan Coindă, noul ataşat militar la legaţiunea română din Viena, a fost primit azi de d. ministru de resbel şi Duminică va avea o audienţă de la M. S. Regele. Ministrul a promis d-lui Goandă că ’i va păstra catedra ce ocupă ou atâta distincţiune la şcoala specială însărcinînd cu cursul pe un suplinitor. Conform unui ordin al ministrului Cultelor şi instrucţiune! publice, cursorii5 de pedagogie care fac parte din programul scoalelor secon-dare de fete şi care, de cât va timp. nu se mai predau vor reîncep» la 1 Februarie viitor. Consiliul comunal al Capitalei a hotârît reducerea la jumătate a taxelor exorbitante la care sunt impuşi întreprinzătorii de baluri publice, cafenele-eoncerte, ş. c. a. La sfirşitul carnavalului, măsura este cam târzie. Etn manifestaţie făcu, em pagubă nu, cum zicea reposatul Bolliac de colectiviştii de pe vremea lui cari ’şi dedeau demisiile din posturile onorifice iar din cele eu leafă nu. Representaţia extraordinară care trebuia să aibă loc Dumineca trecută la Teatru Naţional în beneficiul d-lui Serghiadi, director al operei, este fixată pe Dumineca vi itoare, t Februarie. Programul este din cele mai frumoase. Cei care voesc se asiste, se se grăbească, căci dupe câte aflăm cea mai mare parte din locuri sunt deja luate. m Atragem atenţiunea cititorilor noştri asupra unui important studiu, al d lui Alexandru llolban, relativ Ia congregatiunile religioase străine. la noi în ţară, intitulat Un nou pericol naţional, n cărui publicare, o începem azL ULTIMA ORA AGENŢIA HA VAS Londra, 9 Februarie.—«Cartea albastră» s’a împărţit Parlamentului. Ea coprinde documentele privitoare la res-turnarea şi la întoarcerea prinţului A-lexandru de Battenberg. Ea mal coprinde o depeşa a d-lul Gi-ers, cu data de 11 Noombre, depeşă în cire primul ministru al Ţarului expune vederile Rusiei, şi o depeşă, cu data de 8 Decembre, în care lord Id-desleigh constata deosebirea de simţi-minte ce separă Englitera de Rusia, In cesliunea bulgărească. Goma. 9 Februarie.—Criza ministerială e tn genere înfăţişată, în toate cercurile politice, ca trebuind s8 fie dificilă. Regele a conferit cu Preşedinţii Camerei şi Senatului. Se crede că, peste două sau trei zile, Camera, după ce va fi aprobat proiectul de buget, se va amâna pentru o dală nehotărâta. Cernovlta, 9 Februarie. — Baronul Alesani, guvernatorul Bucovinei, a murit ieri seară, de un atac de apoplexie. mănieicât şi pentru interesele Austro-Ungariei. Paris, 9 Februarie. — In cercurile diplomatice persistă convingerea că principele de Bismark va cere guvernului francez o declarare categorică purtând că Franţa va păstra cea mal strictă neutralitate în caşul când un conflict s’ar ivi în Orient. Lyon, 9 Februarie.—Trei bombe încărcate cu dinamită an fost depuse de anarhişti în dosul palatului justiţiei din oraşul nostru. Aceste bombe aQ făcut pe rând ex-plosie. Un comisar şi trei agenţi de poliţie aii fost răniţi. Imediat s’a procedat la arestarea indivizilor ce sunt bănuiţi d’a face parte din cercurile anarhiste. Paris, 9 Februarie. — Explosiunea ce s’a produs la Lyon a făcut aici o impresie cu atât mal mare cu cât a-proape la aceiaş oră un fapt identic s'a produs la Saint Etienne. Din fericire, la Saint-Etienne, n’afi fost accidente de persoane, ci numai stricăciuni materiale. Londra. 9 Februarie. —La Bursă, aseara, Consolidatele aCi încheiat cu 100,50. NUVELE FINANCIARE Agio 18.40. Piaţa tn plină stagnaţiune nici o a-facere. Deschiderea Vienet aduce napoleonul !0.il. Imperialii s a urcat cu 3 puncte. Rublele pierd 1/2 punct. Creditele asemenea pierd 3 puncte. Schimbul din nod a Început să se urce. Tendinţa bursei vieneze grea. —x— Până în momentul d’a pune sub presă, telegramele anunţând cursurile burse or clin Viena, Berlin, Francfort, Paris şi Londra n'aO sosit; această întârziere durează d’aprope o săptămână. 1D* SALTER! de la facultatea din Viena H SPEC.: BOALE de FEMEI şi S Y F1 I I_ I S S A MUTAT No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 LANGA FARMACIA « CU SFINŢI » ( Calea Moşilor ) Consultaţiuuî în toate zilele de la — 2 — 5 p. in. — Persoanele, care având însuşirile cerute de lege de a fi alegători, nu să văd înscrise în listele electorale provizorie pentru Cameră şi Senat publicate de primărie, sau nu găsesc înscrise în liste alte persoane care în cunoştinţa lor însuşesc aceleaşi drepturi, or găsesc în listele electorale figurând persoane care nu an dreptul de alegător, sunt rugate a adresa observaţiunile lor prin graiu saii chiar prin scris, dând numele şi adresa la domnii avocaţi mal jos arătaţi, care se Însărcinează fără nici o remunerare a stărui plnă la curtea de casaţie pentru a se da satisfacere unor asemenea juste observaţiunl. Secţia 1 (Galben) 1. P. N. Voinescu, strada Poşl^i-Veche No. 2. 2. Gr. Chrisenghy, Piaţa Episcopiei No. 5. Societatea studenţilor în medicină s’a întrunit aseară pentru alegerea biuroului seu. Au fost aleşi d-nii Inotescu, prezident, Luca Teodoriu şi M. ilris-todorescu.vice-preşidenţî, Mirinescu secretar general şi Grozoviri, casier. • Incendiul de azi la archiva parchetului procurorului general a distrus între altele şi 86 dosare dintre care 3, aflate pe biurouri, erau re lative la afaceri în curs şi în privinţa cărora vor trebui se s; refacă actele de instrucţiune. m Dintr’un nuaier de peste 400 studenţi înscrişi la facultatea de medicină, abia vr’o 130 au iscălit edrt sa de mulţumire despre care am vorbit acum două zile câtre ministrul Cultelor şi instrucţiune! publice. A- AGENTIA LIBERA Berlin, 9 Februarie. — In cercurile cele mal bine informate d’aicl se consideră situaţiunea ca având un caracter de gravitate neobicinuită. Tensiunea este foarte mare. Stettin, 9 Februarie.— Partidul socialist a ţinut ieri o mare Întrunire electorala. Trel-spre zece mii persoane an luat parte la această întrunire. Poliţia a voit să disolve adunarea; dar membrii săi s’uii opus. Atunci forţa armata a fost chemată, şi soldaţii s’aCi aruncat asupra mulţi-inel cu baioneta înainte. 30 lucrători au fost răniţi şi 3 ucişi. Mai mulţi agenţi ai poliţiei au fost şi el răniţi. Bonta, 9 Februarie.— Ieri, la Cameră, d. |Depretis, preşedintele consiliului, a anunţat că şi-a dat demi-siunea. Viena, 9 Februarie.—Toate ziarele înregistrează depeş! din Berlin relalînd faptele ce s’aO petrecut eri la Stettin. Un mare număr de socialişti aâ fost arestaţi In urma acestor fapte. Arestările se continuă. Viena, 9 Februarie. — Neue freie Presse d’aslăzî constată că îmârziarea ce pun delegaţii români ca să se întoarcă la Viena spre a relua negociă-rile începute, este o simptomă care trebuie se atragă atenţiunea. Graba ce o manifestase la început cabinetul din Bucureşti s’a recit d’o-dată. E probabil, zice ziarul vienez, că a-ceastaînlârziare nu se datoreşte de cit dificultăţilor politice ce le întâlneşte cabinetul d lui I. Bratiano în Cameră şi afară din Parlament, şi care se opun la reînceperea negociărilor ce sunt tot alît de trebuincioase pentru interesele Ro- ANDNC1I1 IMPORTANT RECOMENOAM CU DEOSEBIRE MAGASINUL CARAPATI CASĂ DE C0NFIENŢĂ Bine asortata cu lot felul de bijuterie DE AUR SI DE ARGINT, LUCRATE CU briliante si diamante etc., precum si argintărie veritabil si de china ser-viciuri de masa, pahare de ciaiu, icoane, candele ele. se vinde cu preturi scăzute, din cauza ca voesle se se desfaca de toate mărfurile sale din Magasin. D'DAVIDOVICZf de la facultatea din Viena SPEC. BOALE INTERNE, OE COPII I SI DE GAT : Strada SI'. Vineri \o. 14 i (vis-ă-vls de biserica Sf. Vineri) ord. 3 — 5 p. iu. w CASA DE SCHIMB ALEI. GR. I01SCD 4 B. MĂRCI] Strada Uporani, Vo. tu bis Bucureşti, 28/9 larnurie VALORI FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 O/Olt Ap 1 Of Renta rom. amortis. 5 0'0 ' ' “ Renta rom. (rur. con) 6 0/0 Oblig, de stat C. P. R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 1864 7 0/0 IMartSei Impr. Openheim 1866 8 0/0 1 lan 1 Iu' Agio împrumuturi de oraşe Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 apr. Idem idem din 1884 5 0/0 l Mai 1 N< Impr. or. B. cu prime !oz f. 20 VALORI D1VERS2 Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon.Ur.din Buo. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fonc. Or. din laş i5 0/0 Obl. Gas pena. fr. 300. 10|1 Mai Scadenţa cuponelor Târg lîb curs mediu 1 Ap 1 Or ! Mai î No 1 Ian t lei Idem 1 Ian 1 Iul 1 lan 1 Iu Idem Idem Idem Idem Idem Nt 91 91 sr. i /2 181/2 72 !/2 91 37 100 15 98 91 81 71 1 2(0 www.dacoromanica.ro EPOCA — 29 IANUARIE CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 20 Ianuarie 1887 VALORI Cump. Vând. 1 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 92 1 ai 5 0/0 » română perpetuă. 6 0/0Oblig, de StatiRur. conv. 861/2 87 Impr. cu prime Bucur. Joi 20 31 37 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 18X3 10 lei Oblig. Casei pens (1.300) 73 731/2 ! 210 215 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 811/2 821/4 ) 7 0/0. . . 5 0/0 a u 1» ax 1/2 9914 1 6 0/0 » rurale » 85 1 4 853/4 5 0/0 a 1» a» 1011/2 102 Aur contra Argint sau bilete. 171/2 18 A VIS IMPORTANT MARE DEPOSIT DE VINURI VECHI Albe si Negre cu 50 b. litru. Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CfiZIN SOTIR No. 12, Strada Piaţa .4msi, No. 12 Aranjat din noii foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci. NB. Caziaul se închiriază pentru baluri nunţi etc. DE VENZARE SI DE ARENDAT MOŞIA GRI.VDU Districtul Ialomitza Porprietatea moşten5lorilor B. BOERESCU A se adresa lt Str. Pensionat, Bucureşti rjji îipiij înr Casele din Strada Ut i h\L iltL Lucaci 45, făcând colţ cu Strada Remus, compuse din 4 odal şi antre, odae de servitori, sofra-gerie şi bucăt rie; pimniţă mare zidită, curte cu pomi roditori. — Pentru preţ a se adresa la proprietară în aceste case. ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Unica şcoală de musică vocală şi instrumentală, unde -e predai! lecţiun’ cu I5 LEI PE LUNA Asemenea puneladisposiţliineaOnor. { Public cea mal bună orchestră pentru J Baluri, Soarele, Nunţi, etc. Înscrierile şi cererile se fac de Ia 9 — t 11 dimineaţa şi de la 3 — 8 seara. AV I S LA BRICIUL LUI NAPOLEON SALON SPECIAL DE TUNS, RAS SI FRESAT Acest salon este aranjai cu totul din noii şi foarte elegant. N. B. face abonamente a la carte cu patru A lei o carte cu 12 cupoane tot de odată vă recomand şi un mare asortiment de parfumerie, pudră Velatine, Gearmandrie, pastă, apă de lubin veritabile etc. etc. Sper că onor. public şi onor. mei clienţi mă vor onora cu prezenţa d-lor. Cu perfectă stimă St. lorgu < ostandinescu Vo. Mî, CM. Vie. ,Vo. Ui. vis-â-vis de ministeru /inancelor si ilomenie PUBLICITATEA ZIARULUI EPOCA 4 4 In Paris N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 ANUIiCIORILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMISTRATIA ZIARULUI la AGENCE HAVAS, place de la bourse, No. 8. — AGENCE LIBRE : rue Notre Dome des Victoires Nr. 50 (Place de la Bourse) pentru Paris , Francia , Germania, Austro - Ungaria, Italia si Marea Britanie. 1®”” ,,STELLA“ Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN DE TOALETA etc. DEPOU CENTRAL SI BIUROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. NUMAI 10 LEI CEL MAI FRUMOS CADOU]!PENTRU SERBATORI PORTRETE IN * MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea tn cel mult 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebuc alăturat şi costul. Atelier artistic premiat WIEN Sieg-fVied Godasoher 11. Grosse Pfarrgasse 6 RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTAJVTirsr SIROCHI — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, [ tapisează camere Intr’un mod elegant, !n toate stilurile şi ori ce lucrări de tapiserie. IPreturile moderate, eseoutiunea la timpul liotai'ât,. COXSTAXTIX SIROCHI. i Cal. \ tetorii P al. Dac.-l. .Inrger. Gulere si manşete de olanda ultirnu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frautzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru fldantacl-I.ayettes si Trousouri pentru eopii. Trousouri peutru pensionate, oteluri ai reNtauranturi. mmm medical BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAI.Otit; NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec Secţia medicala 1. Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. OrhalaţI—6. Masajifi sistematic—7. Ser-viciuila domicilia — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur..................2.50 1 Bae de putină cu şi fără (luşe . 2.— medicamente................i.— 1 duşe rece sistematică cu basin !.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notat.Băile de abur sunt deschise In toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă ia 7 ore scara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului. Direcţiunea ii ORIGINALE ASINE SINGER Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-iitati si in durata Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCUBRAŢ ÎNALT,,IMPR0VED“ La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. aft primit cel mal înalt premiti numai maşinele de cusut ori-nale Singerdin toate maşinele de cusut expuse. MEDALIE DE AUR = Vânzare in rate, si contra bani gata nnr*ak>&t conv. Uepoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băccle, Aţă şi Mătase se găsesc şi In toate filiale e noatre. G. NEIDLINGER Băile Eforiei — BUCUREŞTI — Iaşi Galalzi Craiova Ploesti Botoşani T.-Severin Strada Lăpuşneanu Domneasca Lipscani Lipscani Mare Aurelianu MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUKESTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradel Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cdt toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mal modern, având i estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. PH. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAiLA ■ MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURI Calea "Victoriei Colţul Bulevard. Universităţei, în faţa biser. Sărindar Bogală colecţiune, rfemasâ moştenire de la Earl of iombwell din Londra ne-a fost încredinţată spre a o pune tn vânzare. Ea se compune din tablouri vechi şi moderne de primul ordin, lată câte-va nume luate la întâmplare: Vechi, Sebastian del Piombo (de te celebra Hamilton Gal-lerie), Rembrandl, Claude Lorrain, Welonwerman, Tlier-bourg, Steen, Teniers, Brakenbourg, A. el I. Ostade, Ru-bens, Correge, Ruysdael, MaeszBoln.Koningh, Berghem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kaulbacb, directorul a-cademiel de bcle-arte din Munich.Gab, Ma.\,Seitz, Paczka (s’a vândut la Paris In 1875 cu 30,000 lei), prof. Geiger, Ribot, Gudin, Diaz, Deschampac, Duprâ, Jsque.Karlovszky f (elev al lui Munkacsyi, A.Kufman, de Garay, s. Giroux, f Glisenti, Van den Bos, prof. Rumples, Bruck, Chaignean. I Deprez, Guyol.Beilecour, Moormans, Beauquesne, Kuebl, I Per ier Verboeckhoven, prof. Cretius, Carolus, Miralles | Van Hanen, etc. Invitam pe amatorii de bele-artc. se bine-vuiasca a ne o-nora ca visilu d-lor ţ ei vor găsi o coleetione de mare importanta si vor avea oeasiuuea se'si imbognteasea eolee-tiunea lor eu capo d'opere pe nişte preturi ccsrrptUmale. — Observam ea toate tablourile se vinde cn garanţia au-tentieitatei lor si după dorinţa amatorilor se poate trimite a Paris sau Berlin peutru espertisa. 1). KLEINBERtiEH et FIJLS______Paris. EREZII E. LEMAITRE SUCCESORII ---CXCi-- TIMTOIilE DE FER SI ALAM - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI Se însărcinâză cu construc-ţiunl de turbine si mori cu pre-urî mal reduse de cât acele in Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu t piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietrei Iei 3800. Eseculează repede orî-care lucru de turnătorie sat) mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mare deposit, de fer*, raiuri perrtrvi vagonete ddscauville, tzeve de tuci. IMCare asortiment de pietre de moara. La Ferte-sous-Jouars. TAMAR INDIEN FRl'CT LAXATIV SI ItACOHITOH preparat de ANTON ALTAN FARMACIST Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podophilina, aloes, seamonum lalapa ele. etc. DEPOU LA ,.FARMACIA LA AURORA11 Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţă BacăO. PREŢUL UNEI CUTII 2 LUI. iii nan HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT CO 2 < 5 A» w “ «5 E- 09 K K B O t> B BIZUI D’ENGLITERţ — EUCURESTI — 3 — Coltul Stradei Gabroveni si Şelari—3 S < £ Avem onoare de a recomanda onorabilului pu noastre iu o g asinul nostru, bine asortai cit tot felul de stofe modeme de comande mai cu scama pentru Sesomul de Iarna. Asemenea am primit un bogat asootimenl de haine confecţionate după Ultimul Jurnal. Cotnslume Sacol la DcrniAre Mode, Redingote cu veste Diagonal., Jaguete cu Veste Chaviot. Parlesiuri de Coachmen, Pante-loni fantaisie, Veste Brocate si Piquel fanlaisic. Asemenea avem si Costume de copii cele mai modeme si cu preciurile foarte con-venavile. De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastra, a ne onora cu Visitele d-lor, asigurdndu-ve ca vor fi pe deplin sa-tisfăcuţi. os £ s > M 2 O I -(/> m r > 2 cc n HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII/PRECIU MODERAT „PRETURI FOARTE REDUSE" Singura fabrica autorizata de inventatorul d-nul Prof. Meidingcr pentru SOBE MEIDINGER H. Heiui, Viena, I., Karnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Sucursala generala în Bucureşti Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele, acestei fabrici simt premiate cu cele d'iulăiu premiuri: Viena ISIS, Ka.se! 1ST7, Paris 1877, Secbshaus-1778. \Veis<878, Teplitz 1878, Viena 188U, Eger 4 8 81 si Triest 4 881 ? Aceste soba sunt întrebuinţate tn Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Ileliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Na-ionala, Banca Românie.; sobele mele mai sunt intrebuintate ]a Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand Hfitel;