ANUL II No. 352.
A DOUA EDITIUNE
MERCURI, 2R IANUARIE (9 FEBR'l 1SR7
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc
TOT-D'AUNA ÎNAINTE
I> lUCCRESCI: La casa Administratiunei TARA: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei.
I.\ STREIA'ATATF.: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei.
LA PARIS: Segasestejurnalul cu 15Cent. numerul, la Kioscul din rnr «ootmartr* II3 Bulevardul St. tiermain \o. 84.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
Griqork VENTURA
Prim-redactor responsabil
PIELEA URSULUI
EXISTA UN TRATAT ?
ADEVERUL
INTERPELAREA DIN CAMERA AUSTRIEI
BASCA VORBIM 1...
»
FEMEIA MORTULUI
PIELEA JJRSULUI
Lucrul era firesc şi nu ne putea surprinde. Imediat cum s’a răspândit sgo-motul câ o diverginţâ de păreri s’a manifestat între membrii opoziţiei, un Te Deum laudamus a isbucnit din toate piepturile colectiviste. Pentru a celebra aceasta zi de sărbătoare şi de fericire, Voinţa Naţională a luat toba mare, Telegraful trâmbiţa şi l’Etoile
Roumaine flautul....Fie-care după cum
devine,ar zice Caragiali....Vedeabdeja, după toate zilele fripte ce le face lor o-poziţia, vedeati în fine un moment de răgaz, de odihna, de pace.
Dar speranţele lor nu s’ad mărginit acolo. Colectiviştii, obosiţi de munca zilei, nu speraţi numai un repaos trecător. Credeaţi deja că ad ajuns la limanul fericit unde luntrea colectivită-ţel nu mal luptă In conlra valurilor o-poziţiel, la fericirea deplină, perfectă, în fine la Nirvana al partidelor guvernamentale, adecă la momentul când se mărginesc a ’şl contempla....vizirul, şi se afundă în aceasta interesanta privelişte. Opoziţia, pentru dânşii, era moartă, dispăruse de pe suprafaţa pă mentulul. Exagera-vol oare când voi zice câ ştirea înveselitoare fu dusa la palat, ca colectiviştii se pupaţi în bot pe strade, cu lacramile de bucurie în ochi, ca iluminaţii private, focuri de artificii tainice şi indignaţie discretă prin cârciumile partidului, au celebrat aceastâ zi de sărbătoare.
In toată colectivitatea, numai chef, numai plăcere, numai fericire.
Ne pare rău că suntem siliţi d’a smulge aceste dulci iluzii scumpei, prea scumpei noastre colectivităţi. Dar n’a-vem ce face. Faptul a desminţit aşteptările şi pronosticurile presei oficioase. Cioclii s'atl grăbit prea mult. Opoziţia n'a murit.
Petit bonhomme vit encorc....
Şi nu numai că n’a murit, dar câştiga forţe în toate zilele.
Fâr’a insista mal mult asupra unul punct aşa de trist... pentru cel din colectivitate, credem câ ar fi interesant de a arunca o repede privire asupra explicaţiilor şi închipuirilor cărora le a dat naştere pretinsa disensiune de deunăzi Intre opoziţia parlamentară şi o-poziţia extra-parlamentară.
Unii din colectivişti ad pretins ca o-poziţia din corpurile legiuitoare nu recunoaşte existenţa opoziţiei extra parlamentare, fiind că această existenţă nu se poate constata prin nici un mijloc.
Alţii afirmă că opoziţia din Cameră nu vrea să primească direcţiunea şefilor opoziţiei unite.
Alţii, mal dibaci, au vrut să profite de neînţelegerea care credeau ca există în opoziţie, pentru a face demersuri pe lângă deputaţii liberali disidenţi. A vrut să-I îndemne să părăsească opoziţia, şi să reintre In sinul lui Avram, adică a Iul Ion Brătianu. Ce e drept, cel cărora s’a făcut această propunere au pufnit de rîs.
Dar din toate aceste versiuni, din toate aceste propuneri, din toate aceste speranţe, din toate aceste sgomote, ce era adevărat ? Ce a rămas ?
Ce a rămas ?
A rămas opoziţia mal tare de cât ori câna, şi guvernul mal slab de cât ori când. Guvernul e mal slab de cât ori când, fiind că prin legalu.-a care se e-fectuează Intre opoziţia parlamentară
hi
1F> BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROM AN! A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
l.a Paris: la Agi-mr Havas, place de la
bourse, S.
Vgpncr I.ibre, TlIO Xalre Dtuue des I irtoh'CS .7». plai ■ il la Ham peutrn Paris. Kraarla. Umniinia, \nstro-l'ngarin. Italia si Marea liritanie.
\nunciuri pe pag. IV, linia 30 bani. anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia
SO BANI UN NUMER VECHIU
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
Ro. 3.—Pista. Episcopiei.—So. 3.
EMU—rwtitaim
şi cea extra-parlamentară, el va fi combătut cu aceleaşi arme pe toate tărâmuri'e, şi pentru că numărul partizanilor săi, care văd progresele noastre, scade din zi în zi.
Iar opoziţia devine din zi In zi mal tare pentru că a ajuns în fine la unire.
Orl-cine a intrat în opoziţie a intrat cu scopul primordial de a răsturna pe guvern, ori-ce altă cestie ne putend veni de cât dupe ce această primă cestie va fi rezolvată. Toată opoziţia deci, unită Intr’un singur gând, atât lucrătorii de dis-dimineaţă, cât şi cel d'a un-spre-zecea oară, nu putea de cât să fie unită şi într’un mod oficial. Această necesitate a fost simţită de toţi, şi nimenea nu se va împotrivi acestei uniri.
Care ar fi într'adevăr, situaţia omului care ar cftuta să împiedice această formaţiune necesară, firească? Lepădat de întreaga opoziţie, ne mal putend să se apropie de guvern, ar ajunge un fel de pestiferat politic, ocolit de toată lumea, şi depărtat Intr’un unghier unde n'ar mal putea să facă răii ni-mărul.
Aceastâ situaţie nu place nimăruî. De acea, chiar cel a căror temperament s'ar împotrivi mai mult la idea unirel se yor închina înaintea acestei idei. Ea este necesara, fatală şi va fi executată.
Şi, imediat dupe ce acţiunea comună va fi început, adesiunile, una dupe una, ne vor veni. Şi căderea guvernului, care ne părea acuma un an o cestie de ani, acuma cât-va timp o cestie de luni, va deveni o cestie de zile.
Iar colectiviştii vor Învăţa din experienţa, că nu trebue să vinzi pielea ursului pânâ ce nu l'al Împuşcat.*
U.
TELEGRAME
AGENŢIA HAVAS
Londra, 7 Februarie.
Se comunică din Conslantinopol ziarului «Times» câ Poarta se arată foarle preocupată de înarmările MuntenegruluT, cu toate desmiuţirile prinţului Nicolae, precum şi de uneltirile agenţilor bulgari în Macedonia.
■toata, 7 Februarie.
Ziarele cred a şti că contele Robilant are de gând sfe’şl dea demisia.
AGENŢIA LIBERA
Viena, 7 Februarie.
In cercurile bine informate situaţiunea este privită ca pacifică.
Se asigură câ Imperiul austro-ungar va face tot posibilul ca să pună capăt neînţelegerilor între AusLria şi Rusia şi de a menţine pacea Intre aceste două State chiar în caşul când ar isbucni un resbei Intre Germania şi Franţa.
Festa, 7 Februarie.
Maiestăţile Lor împăratul şi împărăteasa Austriei sunt aşteptate aici pe la începutul lunel Iul Marte. Maiestăţile Lor vor 11 însoţite de prinţul Moştenitor şi de principesa Stefania,
Se crede că la aceiaşi epocă vor fi convocate delegaţiunile-
Pesta, 7 Februarie.
D. Trefort a primit astâ-zl în audienţă o delegaţiune a alegătorilor din Pesta. Vorbind despre situaţiunea politică, ministrul învăţământului pubîic sa exprimat asl-fel :
«’MI pare răii ca publicul se lasă aşa u-şor a fi inlluenţat de ştirile resboinice ce se respândesc.
«Adânca mea convingere este câ pacea va fi menţinută.»
Vieua, 7 Februarie.
In cercurile oficioase se privesc ştirile de alarmă care au resunat tn toată Germania nu ca un act politicei ca un mijloc extrem şi admirabil exploatat de Bis-mark pentru a influenţa pe alegători.
Efectul însă a fost desastros pentru toate pieţele financiare, şi mal ales pentru Bursa din Berlin, un krach pare inevitabil.
Loudra, 7 Februarie.
Morning Post zice câ principele de Bis-mark, In convorbirile sa e, manifestă neîncrederea sa în privinţa afirmărilor pacifice ale Franţei.
Paris, 7 Februarie.
Ziarul l'Evănemenl, sub iscălitura Tkeo-critt povesteşte că a făcut la Berlin o vi-sită bancherului Bleichroder,amicul principelui de Bismark.
In convorbirea ce a avut cu bancherul, acesta ’l-a zis că Franţa ’şî aminteşte prea mult de tratatul do la Fr&ncfort, şi uu vrea să primească îndatoririle comerciale ce isvorcsc din acest tratat.
Franţa, ar II adâogat d-nu Bleichroder voeşte printr'un resbei să înlăture tratatul care jigneşte interesele el.
şi, concliizând redactorul ziarului TEve-nement, zice câ d-nu Bleichroder crede câ d. I. Ferry este persana grata la Berlin şi că guvernul german ar vedea cu plăcere că se Întoarce la putere. In caşul acesta eventualitatea unul resbei de sigur ar 11 înlăturată.
Pesta, 7 Februarie.
Pester Loyd d'astâ-zl anunţă câ o apropiere serioasă s'a făcut între principile de Bismark şi p»incipele Moştenitor, care, animaţi de dorinţa d'a menţine pacea vor uni silinţele lor spre a paralisa avântul partidului militar.
Ziazul Egyetertes este tnşeiinţat că for-tificaţiunile din Budapest vor fi modificate mal ales tn scop d'a stabili un lagăr întărit de o mal mare întindere.
Berlin, 7 Februarie.
«Gazeta Coloniei» vorbind despre eventualitatea unul resbei zice că, tn caşul când Germania ar fi atacată de doul, ar putea să ceară nu numai ajutorul Austriei, ci încă acela al altor State şi a-ceasta tn virtutea unor tratate încheiate
In sferele politice se crede ea Gazeta Coloniei a v dt se vorboase i de Italia si de IlomâiiS»
Varşovia, 7 Februarie.
Generalul Gurko, guvernator general al Varşoviei a primit ordin de la Ţar d’a începe constrneţîunea unul drum între Varşovia şi Kadow.
Acest drum trebue terminat înainte de toamna viitoare.
Conslantinopol, 7 Febr.
Poarta ar fi declarat câ tu nici un cas nu va Lrimete trupele sale în Bulgaria.
Austria a recomandat guvernului otoman d’a nu întrebuinţa mijloace violente în regularea cestiunel bulgaro.
Viena, 7 Februarie.
Se telegrafiazâ din Paris la «Politische Correspondenz», câ în sferele politice din acest oraş există convingerea că d. de Freycinet se va întoarce curând la putere.
Încercarea făcută zilele acestea în scop d’a constitui un Cabinet Freyciuel-Floquef n'a isbutit.
In cercurile guvernamentale franceze există o mare dorinţă d'a vedea pacea menţinută şi se asigură că toate ştirile îngrijitoare care au fost respândite săptămâna trecută aâ venit din străinătate.
Koma, 8 Februarie
In consiliul de miniştrii ce s’a ţinut erl s'a discutat linia de conduită ce trebuia urmată de guvern faţă cu situaţiunea parlamentară actuală.
Pari?, 8 Februarie.
Delegaţii adunării republicane din Spania vor sosi astâ-zl la Paris pentru a da seama d-lul Ruiz Zorilla despre oLârîrile ce s'aO luattn întrunirile adunării ţinute la Madrid.
Berlin, 8 Februarie.
«Corespondenţa rusă», care apare aici în limba germană, afirmă câ tn cercurile naţionale din Moscova există convingerea că un resbei între Franţa şi Germania este iminent.
Berlin, 8 Februarie.
Se confirmă din toate părţile că alegătorii catolici rămân iiotărtţl a vota pentru candidaţii care sunt adversarii Septe-nalulul.
Viena, 8 Februarie.
Dintr'o sorginte autorisală se desminte ştirea privitoare la demisiunea comitelui Robilant.
In cercurile diplomatice d aci se crede câ în caşul când acest ministru ar voi să se retragă, Regele Ilumbert nu ar primi demisiunea lu! fiind-că corniţele Robilant a fost în tot-d'auna adversarul politicei coloniale a Italiei.
Se mal zice câ Italia îşi va lua revanşa In Abisinia dupe ce situaţiunea Europei va fi limpezită.
Paris, 8 Februarie.
Ziarul «La Republique Francaise» de astâ-zl zice că autoritatea Italiei poate fi compromisă de neisbânda politicei sale coloniale, iar prestigiul el militar atins de Înfrângerea ce a sufer.t trupele italiene în luptele lor cu Ras-AIula.
Constantinopoi 8 Februarie
Se zice ca Poarta ar fi primit «Iii» Belgrad ştirea ca Serbia si Bomduia pregătesc un proiect tic alianţa cc este patronat tic Austria si ca aceste doiif State inar-ntcitzn repede.
Din alta parte se afirma ea K om Anin ar negocia aici cu Htisia iu vederea unei o-eupari eventuale a unei parti a Bulgariei de către trupele romdne.
Aceste ştiri contrazicătoare sunt privite ea neîntemeiate.
Berlin, 8 Februarie
«Corespondenţarusă» zieecâ ziarul «No-vosti» a primit din Bulgaria următoarea telegramă: «D. SLoianof caută a dobândi concursul Regelui Serbiei în scop d’a provoca o rescoală în Macedonia.»
Borna, 8 Februarie
Regele Ilumbert a intervenit personal pe lângă corniţele Robilant spre a’l olărl a ’şl amâna cel puţin demisiunea.
CESTIUNEA ZILEI
EXISTA UJST TRATAT?
Sunt acum câte-va zile am vorbit aci de nişte sgomote privitoare la o confederaţiune care ar cuprinde România, Serbia, Grecia şi Bulgaria. Am esprimat atunci mirarea noastră ca guvernul n’a desmintit aceste sgomote şi am adâogat c8 ar fi necesar ca ministerul să fie interpelat în această pri-| vinţâ In Parlament.
Astă zi primim o ştire şi mai gravă. Este vorba de o alipire a României la o conste-laţiune de puteri prin un tratat secret.
Aci nu mai e cestiune dc sgomote sad de presupuneri. Ştirea care ni se comunica nu este de cât repioducerea unul articol apărut în Gazeta de Colonia şi să ştie ca acest ziar îşi ea informaţiunile din sferele oficioase germane.
Depeşa ne anun ţâ câ :
Gazeta de Colonia vorbind despre eventualitatea unui resbei zice că, în caşul când Germania ar fi atacată de două puteri, ar putea să ceară nu numai ajutorul Austriei ci încă al altor state şi aceasta în virtutea unor tratate încheiate.
Dar depeşa mal adaogă că :
In sferele politice se crede că gazeta de Colonia a voit să vorbească de Italia şi de România.
Prin urmare putem fi expuşi a lua parte activă la un mare rezbel european, fâră ca nici parlamentul nici ţara să ştie ceva despre aceasta.
Există un tratat prin care România să o-bligă a da ajutor Austro-UngarieT şi Germaniei în caz când aceasta din urmă ar fi a-tacată de Francia şi de Rusia.
Lucrul e prea grav ca să fie trecut cu vederea.
Ne aducem aminte că, acum câte-va luni, maiorul Haberling a vorbit în comisiunea Reichstagului cu ocaziunea discuţiunel proiectului militar şi a susţinut aceiaşi ideie pe care gazeta de Colonia astăzi o destainueşte.
D-l Dimitrie Sturdza a negat atunci câ exista vr’o înţelegere de aceasta natură.
Ar fi dar de o absolută necesitate ca guvernul să pue o data capăt acestei incertitudini. Ţara nu poate să permiţâ ca existenţa sa să fie pusă pe o carte, fără ca dânsa să fie consultată
E datoria minorităţii din Senat şi din Cameră d’a interpela pe guvern şi d’a ’l pune cestiunea daca există vr'un tratat tn sensul celor destăinuite de gazeta de Colonia.
ADEVERUL
Ziarul de căpetenie al colectivi-tăţei publică în capul numărului seu de astă zi un articol de două coloane intitulat Minciuna ca armă politică, în care acuză presa independentă că a ridicat minciuna la înălţimea unei instituţiunî politice, fiind că informaţiunile pe care le publică ziarele opoziţiunei sunt, cel puţin pe jumătate, inventate şi născocite intr'un anume scop.
Şi cine vine se arunce o asemenea acuzare? Organul unui guvern care a eşit din minciuna, trăeşte prin minciună şi voeşte a’şi prelungi
viaţa prin minciună; un guvern al cărui Monitor Oficial a devenit proverbial prin neadevărurile sfruntate pe care le-a publicat dupe ordinul miniştrilor.
Am fi lăsat la o parte neruşinatele clevetiri ale reptilelor colectiviste; ţara întreagă le cunoaşte a-rama şi ei nu merită ca presa independentă se se apere de bârfelele lor.
Dar fiind că cei de la Voinţa Naţională vorbind de opoziţiune, au pronunţat cuvântul de minciună, primim discuţiunea pe acest terem.
Se cercetăm în puţine cuvinte, cine sunt acei care au făcut din neadevăr o adevărată instituţiune de stat, căci credem că ceea ce are cea mai mare însemnătate pentru o ţară este ca instituţiunile ei fundamentale să nu devie o minciună.
Să începem cu parlamentarismul precum îl pune în practică regimul colectivist.
înainte de toate nu se poate tăgădui că Camerile actuale, în marea lor majoritate, sunt resultatul celei mai sfruntate ingerinţe şi că prin urmare, ele nu sunt adetărata expresiune a voinţei ţăreî. N’o zicem numai noi, ci şi mulţi liberali convinşi. Dacă guvernanţii noştri s’ar fi folosit cel puţin de majorităţile lor pentru a da regimului lor o spoială de parlamentarism . Nici asta n’au putut’o face; toate relaţiunile între guvern şi Cameră au fost şi sunt întemeiate pe minciună; toate drepturile reprezenta-ţiunei naţionale au fost călcate in picioare.
Libertatea cuvântului a devenit ilusorie, dreptul de interpelare a fost nimicit, controlul parlamentar nu mai există de cât cu numele, minoritatea nu e reprezentată nici în biurou, nici într’o comisiune importantă, proiectele de lege şi bugetele sunt prezentate şi votate cu duiumul la sfîrşitul sesiunelor es-.traordinare, după ce sesiunele ordinare au trecut fără nici o lucrare serioasă. Aceste sunt fapte ce nu se pot tăgădui. Cum să chiamâ un asemenea sistem, ce alt nume poate cine-va să-î dea de cât acela al minciunei ?
Să trecem la justiţie.
Aci minciuna e încă mai grosolană. Adversarii guvernului nu mai au drept la protecţiunea legilor ; juraţii sunt aleşi pe sprinceană; când e vorba de un proces politic în care guvernul prevede o achitare, cursul justiţiei e întrerupt prin amnistie fără ca acuzaţii să o ceară, şi atât ministrul cât şi presa guvernamentală urmează a numi pe amnistiaţii fără voie, criminali sau rebeli; judecătorii sunt numiţi, destituiţi, permutaţi după convenienţele politice ale guvernanţilor; parchetul e la ordinele poliţiei; asasinate şi neorându-eli de tot felul sunt tolerate de guvern pentru un scop politic ; bande de bătăuşi cutreerâ stradele capitalei zioa nameaza mare şi comit acte de sălbâtâcie îngrozitoare, fâră ca justiţia să intervie, şi când un procuror voeşte să’şi facă datoria, el este silit să se retragă. Nişte cetăţeni,cari apărându’şi viaţa au avut nenorocirea d’a trage o lovitură de revolver care a ucis pe un bătăuş, sunt torturaţi iu temniţă şi, cu toate aceste, ei sunt mai bucuroşi d’a rămâne încă trei luni închişi, de cât a se expune la o condamnare sigură ticluită de prefect în complicitate cu preşedintele tribunalului.
www.dacoromanica.ro
»
EFOGA — 88 IANUARIE
Eată starea justiţiei? N'a devejiit ea oare o minciună ?
Dar administraţiunea? Starea & de destrăbălare nu mal este un secret pentru nimeni.
Or unde te întorci nu vezi de cât paşalicuri, în care se resfaţâ nişte coterii cari ş’au împărţit f ineţiunele şi dispun de onoarea şi de viaţa cetăţenilor. Fie care district are di nastia sa colectivistă.fără voea cărei nimeni nu poate mişca şi aspira. A-buzurile sunt la ordinea zilei;înzadar ziarele le denunţă, cetăţenii se plâng, se încearcă a rezista, este inutil ; prefecţii cei mai abuzivi, cei mai lacomi, cei mai autoritari sunt cei mai buni în ochii guvernanţilor, fiind că prin ei se numesc senatorii şi deputaţii c^ri dau voturile de care are nevoe guvernul.
Ce alta este o asemenea administraţie de cât o minciună ?
In finanţe sistemul e acelaşi. Bugetele se echilibrează pro forma, dările cresc, monopolurile se înfiinţează, renta urmează a se emite, veniturile scad şi ministrul a»*e cutezanţa se zică în Cameră că situa-ţiunea financiarii e strălucită.
Poate fi oare o minciună mai mare ?
Pe tărîmul economic, guvernul se preface pe de o parte că e prolec-ţionist plnă in pânzele albe, şi es-pune ţara la păgubi enorme prin resboiul vamal, iar pe de alia negociază pentru a ajunge la nişte con-venţiunî mai oneroase de cât acele pe cari le-am avut în timpul când eram vasali ai Turciei.
Altă minciună care costă pe ţară milioane şi aduce comerciul nostru la sapă de lemn.
La lucrări publice se construeşte linii ferate de lux, se aruncă milioane în apă, ca pentru tunelul între Bărboşi şi Galaţi, se proectează lucrări măreţe ca podul peste Dunăre, docurl şi intreposite; pentru toate aceste se emite rentă pe care guvernul o întrebuinţează pentru acoperirea deficitelor. Dar drumurile vicinale, şoselile districtuale, în fine căile jde comunicaţiune cele mai necesare de care atârnă bogăţia ţerei, nu se fac, şi cele care există nu sunt întreţinute.
O noue minciună.
Şi aşa mai la vale. Am putea se umplem coloane întregi, dacă am voi se e numerâm toată seria de minciuni de care e format edificiul colectivităţi.
Şi aceşti oameni cutează a vorbi de minciună, când ei singuri cu tot pretinsul lor partid nu sunt de cât o colosală minciună,când liberalismul pe care îl înscriu pe steagul lor intinat e minciuna, când existenţa lor ea guvern şi ca persoane e bazată pe minciuna cea mai sfruntata, când unul din fruntaşii libe-
ralismului român, însuşi fratele primului ministru, i a înfierat, numin-du’î :	regimul corupţiunei şi al
minciunei.
Reptilii guvernului au voit se anzâ adevărul ; credem că le am făcut pe plac.
G, V.
BULETIN EXTERIOR
Interpelarea din Camera Austriei
Ultimele ştiri ce ne sosesc din toate părţile, sunt azi mai puţin alarmante, de cât zilele trecute. Mal cu seama în cea ce priveşte Austria, ele sunt destul de pacifice. O telegramă din Viena, ne a-nunţă că Sâmbăta s’a discutat în Camera deputaţilor, interpelarea privitoare la relaţiunile monarchiel cu puterile străiDe, şi ne dă un resumat al declaraţiunilor făcute cu această ocazie, de d. Ziemikalkovski, ministru fără portofoliu , în locul comitelui Taafe, care se afla bolnav.
Ministrul austriac, a declarat, mal îuleiQ. că în timpul din urmă, nu s’a produs nici un eveniment defavorabil păcel, şi că, cu toată neliniştea ce există în situaţia generală guvernul imperiului crede că pacea va fi menţinută. D nu Ziemikalkovski, a mal adfto-gat, că acest mod d’a vedea corespunde dorinţelor exprimate în mal multe rânduri, mai ales de către guvernul Ma-jestăţel Sale împăratul Auslro Ungariei.
Vorbind apoi de cumpărările şi de pregătirile făcute de administraţia militară, oratorul a declarat că aceste pregătiri se explică prin îndatorirea în* care se afla guvernul d’a garanta situaţia imperiului ca putere mare, şi că nu se poate vedea un semn resboinic, în faptul că conform Constituţiei, se cere aprobarea acelor măsuri de către Cameră.
Dupg cum să vede declaraţiunile ministrului austriac, sunt foarte asigurătoare. Din nenorocire Insa, In situaţia actuala a lucrurilor, nu la Viena trebuesc căutate semnele de pace sad de resbel. Chiar In ceea ce priveşte monarhia Austro-Ungarâ, e probabil ca dacă această declaraţiune se făcea In Camera ungara, iar nu In cea de la Viena, ea n'ar fi fost primită cu aşa multe aplause.
Pacea sau resbelul depind azi de a-titudinea cabinetelor din Berlin şi din Petersburg, şi atât guvernul german cât şi cel rus, sunt departe d’a fi făcut declaraţiunl asigurătoare
In curând va începe lupta electorală în Germania; peste câte-va zile se va cunoaşte rezultatul el.
Daca sgomotele de răsboiu, vor mal continua şi dupg alegeri, atunci nu se va mal putea zice, că aceste sgomote n’ad fost de cât o manoperă, pentru a influenţa alegerile, ci toată lumea va trebui sg fie de acord pentru a conveni că situaţia ia un caracter cu totul grav.
X.
INFORMATIUNI
Sgomotele -de criză ministerială au început de eri se circule din nou. Le îuregistrâm şi noi înse fără a le da nici un crezemînt căci nu vedem ce ar putea motiva, în momentul de faţă, o schimbare a Ministerului. Credem din contra, şi aceasta este şi părerea cercurilor oficiale, că, în faţa numeroaselor corn peti ţiu ni, ni ci chiar numirea unui titular la Mi nisterul Domeniilor nu se va face înainte de sfirşitul sesiunei parlamentare.
Mai mulţi Deputaţi, unii chiar membri ai majoritâţei, sunt hotă-rîţi, se zice, a critica foarte sever administraţiunea Eforiei spitalelor din Bucureşti, când bugetul acestei Eforii va veni la ordinea zilei â A-dunâ rei.
* .
M. S. Regele a fost foarte surprins de atitudinea îndoiasă luata ae d. Cogâlniceanu, cu ocaziunea interpelaţiuneî d-lui Tache lonescu, şi a manifestat surprinderea sa către d. Stătescu care ’l asigurase că guvernul e sigur de concursul d-lui Cogâlniceanu.
X
Consiliul miniştrilor continuă a ţine şedinţele sale acasă In d. prim-ministru a cărui sănătate nu este încă complect restabilită. Ni se spune că din această cauză nici nu se va ţine mâine obicinuitul consiliu de miniştri săptămânal sub preşe-dinţa M. S. Regelui
X
Episcopalul nostru este foarte în-grijnt de un projeet de lege din iniţiativă parlamentară, ce se plămădeşte la Camera, caro tinde a reforma radical organisaţia bisericeî noastre, prin introducerea în Sf. Sinod a preoţilor de mir şi a laicilor.
Mitropoliţii şi Episcopii sunt decişi a apăra pana la extremitate legea organică în vigoare a Sf. Sinod, dată ţerei la 1872 de guvernul conservator, ca una ce este întru tot conformă constituţiunei apostolice şi îu caz de a se ştirbi, sunt ho-târîţi a se retrage în corpore de cît se sufere o schizmă In lumea ortodoxă.
Consiliul de administraţiuue al societâţei creditului financiar rural s’a adunat eri şi a hotârît luarea în posesiune de către societate a unui însemnat număr de moşii pentru care ratele scăzute nu sunt* plătite.
Parcă ne am prinde că cei d’in-teiu expropriaţi vor fi membrii o-posiţiunei.
*
Citim în România Liberă :
Intre cele 24 de milioane, pe care le cere guvernul pentru construc-ţiuni de linii ferate, intră şi cele 5 milioane pentru linia Moineşti Piatra. Această linie este privita ca darul împăcăeiuneî generalului Leca •cu guvernul.
Uşor se fac daruri cu banii altora.
x
D. Politimos ’şî-a dat din nou, şi de astâ-dată fără intenţiune de a o
relua, demisiunea din postul de director general al închisorilor.
*
D. Anastase Stoloj-.nu care, de cât va timp pare a se desinteresa cu desăvârşire de lucrările adunare! din care face parte—cu tot locul însemnat ce are înlr’ânsa—se o-cnpă , din contra, cu multă stăruinţă. de studii asupra agiului.
Domnia-sava publica, ni se spune, o carte în care va desvolta teza dej» susţinută de dânsul, cu un mare succes de fou rire. în Cameră, că a-giul este una din cele mai mari binefaceri ale regimului colectivist căci lui vom datora desvoltarea industriei noastre naţionale.
Bine că ni se mal pregătesc momente de veselie!
X
0 companie engleză a oferit primării Capitalei se, execute în Bucureşti mai multe lucrări al căror preţ se i se idâieascâ prin anuităţi, între albie înfrumuseţarea şi complec-tarea gradinei Cişmegiu, instalarea de vespaziene pe principalele stra de, s. a.
X
Societatea «Obolul» va da la 14 Februarie in sala băilor Eforiei un bal fara tombola şi fără chetă. La sfârşitul balului va li un mare eo-tilonşi se vor distribui o mulţime de miei suvenire.
Biletele se găsesc de vânzare chiar do acum la d na Goralie Sevescu, presidenlasorielâţei, strada Minervel No. 16 şi la d na Elena Pherekydis. viee-preaideutâ, strada Amza No. 1.
DEPESI TELEGRAFICE
AGENŢIA IIA VAS
Paris, 7-Februarie. - Guvernul francez a consimţit la desfiinţarea clăcii In Egipt, dar reservând întrebuinţarea sumelor ast fel disponibile.
Viena, 7 Februarie. — «Corespondenţa politică» comunică că un membru al cabinetului englez a declarat ca nici Francia nici Germania n’au iatenţiunea dea face resbel Ia acest moment şi ca cesiunea bulgărească numai ar putea provoca un resbel general.
Pentru aceasta cabinetul englez caută a se apropia de Rusia şi ’şl va da toate silinţele pentru a ajunge, chiar prin concesiuni, la o soluţiune pacinică.
Berlin, 7 Februarie. — «Monitorul Imperiului», pubtica un decret al cancelarului prin care cere ca lumea să renunţe la or ce manifesta’ţiune personală cu ocasiunea aniversării naşterii împăratului, care are trebuinţa de o-dihaft şi de multa îngrijire.
Berlin, 7 Februarie. — Tribunalul din Potsdam a condamnat la 6 săptămâni închisoare pe redactorul unul ziar din localitate, care a divulgat ştirea falşa care spunea că locotenent-Co-lonelul Wiliaume a fost omorât de Tar.
CRONICA
BASCA VORBIM!...
Cunoaşteţi toţi povestea :
—	Bună ziua, măi Istrate.
—	Doi boboci de raţă, frate I
—	Mâl Istrate, tu eşti surd ?
—	Chear acum trecu un cârd. Această poveste mi’a trecut prin cap
când am văzut, şi mal ales când am auzit In ce chip a luat guvernul obi-

ceiul să răspunză la toate interpelările ce i se fac de opoziţie.
Curat vorba românească: «Surdul n'aude, dar le potriveşte !»
Aşa şi d-nu Brătianu, aşa şi d nu Stătescu, aşa şi d-nu Slurza, singurii miniştri care au înalta autorizaţie a Curţeî rpgale spre a deschide gura In Cameră, câcl cel la'ţi ţin numai isonul când se strigă bravo I	,
Mal de ună-zi, d-nu Fleva arăta toate violenţele ce se comit la alegerile comunale, şi dovedea că hârtia pentru buletinele de vot .Întrebuinţată de colectivişti e atât de vânătă, încât ajunge de se Învineţeşte şi spinarea alegătorilor. D sa spunea că de acum înainte ar fi bine ca votul să se pue în urnă în loc de a se pune pe spinare.
EI 1 ce răspuns credeţi că a dat ministerul spre a asigura secretul votului şi neatingerea spinărilor ?
A răspuns: «Doul boboci de raţă, frate» adică : «D-ta d le Fleva eşti un ingrat şi eâ Vizirul mă simţ cu puterile sleite I»
Nu mă mir de loc se auz partea doua a acestui discurs eşind din gura unui guvern In care vieţueşte şi d-nu D. Slurza, dar nu e mal puţin adevărat că başca vorbim, başca ne înţelegem.
Alia, cum ar zice d-nu Stolojanu-Naftalină :
Deputatul Maiorescu invinovăţeşle pe guvern pentru că cetăţenii, plini de o indignaţiune adunată la Pisica albă, au spart capelele ziariştilor şi geamurile redacţiilor.
D-nu Brătianu răspunde că «Poporul a dobândit tonte libertăţile şi că fără popor d nu Maiorescu ar fi dascăl în-tr’uri sal», precum negreşit fără popor d-nu 1. Brătianu ar fi simplu vier la Florica şi precum fără popor, adică fără numărul cel mare al muşteriilor d-nu Slef. Bellu n’ar fi cea ce este.
Bun ! dar nu e mai puţin adevărat că başca vorbim şi başca ne Înţelegem !
Să mal dafi un exemplu :
D. Slurza interpelat în privinţa retuşului scoalelor protestante din ţară de a lăsa să fie inspectate de autorităţile noastre, răspunde că d. Mârzescu e un om imoral.
O fi! Lcs raisins sont trop verts, cum zice fabulistul. Ce n’ar da d. Sturza ca să poată să mal fie imoral ?
Uitam pe d. Stătescu.
Ministrul justiţiei interpelat ded. T. lonescu pentru că prin actul do amnistie s’a adus o insultă Botoşenenilor, răspunde că la Mavrodolu, acum douăzeci de ani s’au ucis oameni 1
A uitat să adaoge că şi la Missolon-ghi, şi la Sevastopol şi la Thermopyle s’au omorît oam enl I
Alt-fel trebue să recunoaştem că a-cest sistem de răspunsuri, brevetat de guvern, este foarte bun, foarte comod.
Tâlharii şi pungaşii când vor fi aduşi înaintea judecătorului de instrucţie, oamenilcare aă luat angajamente şi nu voesc să le ţie, societăţile de asigurări când au despăgubiri de plătit, debitorii spre a scăpa de creditori, n’ar face rău să Înveţe pe de rost formula :
—	Bună 'ziua, măi Istrate I
—	Duo! boboci de raţa frate.
—	Măi Istrate, tu eşti surd 1
—	Chiar acum trecu un cârd !
Max
■
FOIŢA ZIARULUI «EPOCA»
(22)
ALKXIS BOL)VIER
FEMEA MORTULUI
PRIMA PARTE
(Urmare)
VII.
Amor si remuscare
—	01.... nişte recomandaţiunl pe care bietul meu stăpân m’a însărcinat să ţi le dail
—	Bine... mal întâiQ să’l văd puţin sărmanul....
—	Te vei întoarce îndată. zise Si-
mon.... căutând să ia înainte pe Fer-nand, trebue să plec şi aş vrea să ’ţl vorbesc până a nu mă duce.
—	Să vedem, zise cu indiferenţă Fernand pregălindu-se să iasă; dar In acelaşi timp, Simon îş lipi capul de uşă ca să asculte.... Cine-va dăduse trei lovituri seci, pe care numai Simon ie putuse auzi,şi matelotul, sccimbân-du-şl îndată apucăturele, zise :
—	Ştii, mă gândesc.... pot se ’ţî spun asta şi aicea în odaie..., căci nu trebue Să ’l las singur...
—	Ce, nimeni nu ’l veghisză ? zise Jfernand.
Se poate asta, Simon? Să intrăm a-tuneî.
Şi urmând pe matelot, intră în camera mortuară.
Văzând pe pat, straniii luminat de făclia de ceară, cadavrul amicului său, Fernand se repezi şi căzu îu genunchi; apucând mâna rece a mortului în mâ-nele sale care tremurau, plângând cu hohot, strigă cu durere :
—	Pierre I Pierre, se poate oare ?
Şi lacrămile sale curgeau pe mâna îngheţată...
Era o privelişte imposantâ în faţa cărei Simon, cu dinţii strânşi, cu lrun-lea încreţită, stătea ca înlemnit.
Zorile de dimineaţă aruncau printre geamurile ferestrei lumini fantastice, care luptai! cu lumina roşie a faclielor. Corpul ţeapăn, stătea întins pe pat, umbrit de perdelele ridicate. Pe un fotoliu se afla un vas mare de bronz plin de aiasmă.
Fernand se scula făcând o sforţare, şi sărutând pe amicul săd pe frunte, zise .‘
—	Pierre, amicul, fratele med, void îngriji de al tăi....
Simon, îl privea, cu pumnii strânşi; un moment mânia sa fu atât de mare, câ era să se repeadă spre a şterge de pe fruntea stăpânului său urmele seru-tărel luî Fernand... Acesta se sculă tocmai atunci ; el zise ;
—	Ce vrei Simon ?
Matelotul se stăpâni aducându-şi a-minte de jurământul ce făcuse stăpânului său... şi. înfigându-şi unghiele în
carne, strâmbându-se ca să pară că zâmbeşte, respunse :
—	Mă duc jos, veghiază-l puţin.... Mă întorc îndată....
—	Dute, dragul med.....Voiu ve-
ghia ed.
Simon care înăbuşea eşi; dar dupe ce închise uşea inima i se revolte, şi scuipând, zise :
—	Iudă !
VIII
Un amic leal
Matelotul, eşind din odae, află prin Aneta că d-na Davenne să Închisese la ea cu fiica el, dupe ce recomandase să nu intre nimeni.
—	Dar, întrebă Simon, dacă d. Fer-nand voeşte să-I vorbească.
—	Mal cu seamă pe el nu pot să ’1 primesc, respunse servitoarea. *
—	A! zise ex-matelotul clipind din ochi.
Se coborâ în gradină şi, fiind că evenimentele care se petrecuse în acea noapte îi aprinsese sângele şi îl dăduse durere de cap, se plimbă încet, respirând aerul umed al dimineţel. Simon era turburat, o ideie statornică îl preocupa şi îl îngrozea : ce voise stăpânul săd !
Şi faţă cu corpul rece care sta ţeapăn In odae, simţea că curge prin vinele sale, fiori de moarte. Trăia Intr’un misterios complot, care să temea se nu isbutească.
Din vreme în vreme, muşcând din «bonboana sa», zîmbea, apoi de odată
presimţiri sinistre 11 apucau, fruntea i seîncreţia, un tremur nervos li mişca buzele, pumnul săd ameninţător lovea In deşert şi zicea încet ;
—	O ! le aş gâtui pe corpul săd...
Apoi se scutura, ca sa-ş! gonească
tristele gânduri, îşi freca fruntea arzătoare cu mâna, şi pentru a să linişti pe el însuşi, repeta :
—	Lasă! lasă !	-
După ce să plimbă ast-fel vr’un ceas, să întoarse în cameră; intrând fără a bate la uşă, surprinse pe Fernand care, vâzându’l să depârtâ cu grăbire de un mic scrin.
Dintr’o aruncătură de ochi, Simon pricepu ce să petrecuse ; Fernand, rămânând singur, căutase să afie cum stă amicul său. Dar II fusese cu neputinţa, căci din ordinul lui Pierre, matelotul închisese toate mobilele şi păstrase la el cheile. Scrisoarea lăsata pe o mesuţs, fusese întoarsă şi cercetată în toate felurile; una din cele trei pe-ceţi era ruptă... Fernand să gândise un moment să deschidă scrisoarea.
Văzend ^ servitorul amicului săd, îşi stăpâni emoţiunea, şi II înLrebă :
—	Simon, ce e asta ? Şi îl arătă scrisoarea.
—	Nu ştid, d-le Fernand ; d-! locotenent mî-a dat această scrisoare când s’a simţit de tot rău, şi când 11 întrebai dacă trebue s’o arăt domniei, el ml a zis: «Nu! pune-o colo pe mesuţă 1 Când totul să va afirşi, când vă veţi în toarce de la cimitir, în aceaslă oda:p chiar, femeia mea va rupe pec-ţiie ;
aicea sunt ultimele mele voinţe.»
—	A! atunci trebuia să strigi scrisoarea asta..... nu e bine s’o lăsăm
aici...
Ast-fel gândea şi Simon mal cu seamă relativ la cel care’i vorbia: dar el zise :
—	O I nu-î nici o primejdie... Nimeni n’avea să intre acolea... Aşa îmi poruncise lămurit stăpânul meu ; Insă fiind că d-ta eşti mai mult de cât un prieten, mal mult de cât un frate, pentru d-ta mî-am putut călca porunca... dar nimenea altul nu va intra de acum înainte...
Urmă o lungă tăcere după care Fernand zise lui Simon !
—	O să ne ducem amândoi la primă; rie ca să declarăm moartea.
—	Sunt la ordinele d-voastră.
—	Dar, zise Fernand cam încurcat, trebue să vorbim ceva mal întâi.
Simon îngrijit, clipea din ochi şi’şi muşca buzele deschizând urechile în patru.
—	Simon, urmă tânărul, vezi ce durere... moartea aceasta neaşteptată, îngrozitoare, a adus In casă ; în urma lui a rămas nenorocita Genevieva, pe care aceasta lovitură a făcut’o mai nebună ; starea în care să află e de spaimă, cel mal mic lucru ar putea să producă o Două catastrofă... Mî-e frică să nu vo-ioscă să vază cu or-ce preţ pe acela pe care’l iubea atât şi atunci, să nu să declare în ea o boală de moarte—
(Va urma)
www.dacoromanica.ro
PUBLICITATEA
ZIARULUI ,, EPOCA'
r Ir agi u 6,000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
AnunciurI şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
Şedinţa de la 27 Ianuarie 1887
Principele D. Ghica deschide şedinţa la ora 2.
I). Is. 1 .crescu îşi desvoltâ interpelarea asupra anotnalielor ce se petrec in archivele Statului. Oralorul spune ci dosarele şi crisoavele din archive sunt tn-tr’o desordineestraordinarâ, şi cauza este dupfe d-sa, lipsa personalului. |Sftrşind, cere s6 se fiică o ancheta.
O, Dini. Sturd/a, ministrul cultelor, răspunde ca vina dosordincl este localul, tn care e gred s6 păstrezi binealălea hârtii. S6 avem încredere tn directorul arhivelor, d. HftjdăO, care mal mult de cât ori cine are durere pentru documentele noastre istorice.
Se trece la ordina zilei, unde este interpelarea d Iul Gr. Sl.erftnescu relativă la numiread-lul dr. G. Asaki la o catedră u-niversitară.
Interpelarea d-lul (>. Stefanescu
Oratorul declară mal înlâifl că cuvtnla-rca d-sale nu atacă pe ministru, dar a-pâră legea. Căci, deşi personal d-sa ar voi s6 nu vază de căt celebrităţi profesând pe caLedrelo universitare, nu mal puţin doreşte ca legile apărătoare ale or-gan'zatiunel universitare să nu decalcate, şi aceasta nu e o vorhă aruncată In vent: oratoriii desr.hido dosarul apărărel şi a-ratâcă consiliile universitare şi permanente aii fost abia consultate şi că părerea lor nu a fost luată luconsideraţie. Iată părerea d-lul Hăjd&O ...
D. Dini. Sturdza: Nu este aşa 1...
D, Gr. Stefanescu : D-nule ministru, citesc dosarul, nu inventez.
1). Dim. Stunl/.a nervos: Ha sunt curate invenţiunl.
D. Gr. Stefanescu rlzând : Ale dosarului.
D. l>ini. Sturdza ameninţa cu degetul: Da chiar ale d-tale...
D. Gr. Stefaneseu : Vrea să zică, eu sunt un....
D. Dini. Sturdza : Da !
D. Gr. Stefanescu: Senatul va aprecia. In substanţă, oratorul zice că nu atacă câtuşi de puţin pe d. dr. Asaki, a cărui ştiinţă este nediscutată. Dar să ridică în potriva procedeului i^inislrulul de instrucţiune, care profită de personalitatea d-lul Asaki pentru a crea un precedent din cele mal primejdioase pentru universitatea română; şi înainte de a (I primejdioasă pentru viitor, numirea aceasta e primejdioasă pentru present, căci oameni inferiori d-lul Asaki se strecoară astăzi pe lingă el în corpul profesoral.
D. Dini Sturza : Conclusiunea I D. Gr. Stefanescu: Conclusiuneamea, d-le ministru, este că bine al face să res-pectezi mal mult legile al căror apărător te-a făcut tara.
Dcspunsul ci lul Dini. Sturzii
Ministrul instructiunel publice argumentează cu capacitatea d-lul dr. Assaky, cu concursurile pe cari d-sa le-a trecut tn PrancTa' cu catedra şi positiunea ce o-cupa acolo. Ar 11 o înjosire pentru universităţile franceze să punem pe un bacalaureat al lor să concureze pentru a II ceva tn universităţile noastre. Dar vă e teamă ca numirea d-lul Assaky să nu fie o înjosire pentru universităţile noastre : înjosire este, şi chiar meritată, căci nu posedăm un singur om de valoarei d-lul Assaky.
In ceea ce priveşte călcarea legel, ministrul declară că nu se va apăra; Senatul să’l dea vot de blam, dacă crede de cuviinţă.
După un mic răspuns al d-lul Gr. Sle-fânescu, principele Dim. Ghica pledează cauza d-lul dr. Assaky şi termină zicând: Vărsati-vă necazul pe d. ministru dacă vreţi ; v’il abandonez; dar cruţaţi pe nu ttnăr de talent, de viitor, necesar, de un indispensabil ştiinţei şi universilătel noastre. (Aplause).
Incidentul se închide, de şi mal sunt înscrişi principele Gr. Sturza. rgeneralul Fălcoyanu şi d. P. S. Aurelian.
Apoi se votează câle-va credite, intre altele acela de cinci milioane pentru armament, şi căte-va indigenate.
In sfârşii d. Is. Lerescu reia cuvântul pentru a ’şl desvolta interpelarea asupra reconstruirel catedralei de Ia Tîrgovişlc: D. Dim. Sturza II linişteşte şi şedinţa se ridică la 4 ore 3/4.
liedecu.
CAMERA
Şedinţa de la 27 Ianuarie 1887
La ora 11/4. D. General Leca deşchtde şedinţa, fiind 100 deputat! presenţl.
Un congediu de 10 zile se acordă d-lul
C.	F. Robescu.
D. Epureseu, întreabă ce are guvernul de gând cu convenţia comercială cu Aus-Iro-Ungaria şi dacă e adevărat că delegaţii Români vor merge la Viena. Guvernul va răspunde peste trei zile.
D. Ministru «le (luauce, depune un proecl de credit dc 100,000 lei pentru material trebuincios ambulantelor militare.
Mal cere scutirea taxei de import a cailor de remonta cavaleriei.
In fine, întroducerea serviciului militar în scoalele de agricultură şi silvicultură. Se votează urgenţa.
La ordinea zilei interpelarea d-lul Ni-corescu.
Interpelare» d-lui Meoreseu
Subiectul inlerpeiârei este cunoscut: Ne-regularilăţile urmate cu ocazia alegerilor consiliului comunal de la Bârlad.
D-sa inlrâ tn materie printr’un exord tn care aratâ că azi tn ţară nu mal domnesc legile ci bunul plac al primulul-ministru.
Cui să ne plângem? Regelui? Dar Regele tu sferele Înalte tn care se Închide, nu vrea să auză plângerile noastre, M. S. se mulţumeşte să auză linguşirile acelora care 11 lucoujoarft. (Aplause).
Majoritâtel să ue plângem? Dar majoritatea.... câte n'ar avea de zis contra el D. Nicorescu dacă n'ar fi oprit d'a vorbi de funie tn casa spânzuratului (râsele, a-plause).
Primul-ministru nici vrea să ia răspunderea faptelor administraţiunel sale. Oratorul citează exemple cunoscute, şi reaminteşte tn treacăt propria declaraţie a d-lul I. C. Brătiauu «am tolerat abusurl, asasinate ele.» (Aplause).
Preşedintele adunare!, a tolerat a-sasiuate pe trupul său (dreapta aplaudă).
D. INicorescn, dacă e vorba de trup, apoi nu e al d-lul Brălianu ci al d-lul G.
F.	Robescu. (Râsele, aplause tn stânga).
Interpelatorul intră apoi în amănuntele alegerel. D-sa arată câte violente, câte ingerinţe de tot soiul, câte neregulc şi călcări do lege înlziua alegerel,bătăuşii dupe slrade, controlul buletinelor de vot prin plicuri transparente etc. ele.
D sa citează numeroase exemple de fraudare a legel adesc-orl aplaudat de minoritate şi întrerupt do majoritate.
Apoi enumera şi dovedeşte diferite caşuri de incompatibilitate legală a 4 consilieri aleşi tn actualul consiliu.
Aceste caşuri au fost supuse cunoştinţei d-lul prim-ministru, care In primul moment, a recunoscut însuşi că legea fusese violată, şi cu mâna sa a pus resoluţie favorabilă contestaţiunel alegerel; Insă mal târziu, a revenit şi ştergând prima sa resoluţie, a pus alta prin care confirma alegerea ca bună.
Dupe cererea mal multor deputat! şedinţa se suspendă pentru 5 minute. Sunt 3 ore 1/4.
La redeschidere d. Nicorescu continuă interpelarea si.
Se ştie că colegiul 1 la alegerile comunale de la Bârlad a fost al guvernului iar la al II a isbutil opoziţia.
Alegerea colegiului 1 a fost contestata ca făcută în persoana unor persoane incompatibile şi tn formă ca şi în fond pă-talăde ilegalităţi şi violenţe.
Alegerea colegiului II n'a fost contestată de nimeni. Cu toate acestea mal mulţi a-leşl al colegiului al II aU fost contestaţi şi invalidaţi de colegii lor din consiliu guvernamentali, care el însuşi sealîaiicontestaţi.
Aceasta, e un fapt grav şi caracteristic. D. Nicorescu aratâ tu dosar prima deci-siunea primului ministru ştearsă în urmă şi înlocuilă printr’alta opusă.
Când am întrebai pe d. 1. C. Brătianu despre această schimbare, d-sa ’mî-a răspuns:
«Dccislunea meu o lin iu suspea-«sie până câud le vei iuipaca eu d. «Codreseu!»
Ce are a face cererea mea legitimă cu ac astă propunere ciudată?
Oare credea d. prim-ministructţsunl un solicitator interesat personal 1 Dar ce are a face validitatea alegerilor de la Bârlad cu relaliunile mele personale cu d. Codrescu?! (rîsete, aplause).
Oratorul în peroraţia sa energică arată că respunderea tululor faptelor d’aseme-nea natură incumbă Marelui Comedian, — tn sensul bun al cuvântului — de şi acesta arc tendinţa d a declina orl-ce răspundere-
D. Fundeseu proteste» ă contra cuvântului comedian.
DJXicoreseu. Nud-voastră putetl veni In sprijinul d-lul prim-ministru,d-sa n’are nevoe dc d-voastrâ. Poate d-voatră aveţi nevoe de el (rtsete), cuvântul comedian nu l’am zis în sensul săii rău, ci în sensul nobil, în sensul cel înalt. Citiţi putină literatură d-le Fundeseu! (rîsete).
Terminând oratorul conchide că de vreme ce Regele nu face dreptate, ’de vreme ce de la Majoritate nu poate aşlepla nimic, nu mal remâne de cât să apelăm la suveranul cel mare, la naţiune. (Aplause prelungite, sg mol în dreapta).
Itespiinsul d-Iui Radu .Dihai
D.	ministru al lucrări or publice in
locui primului ministru şi ministru de in-
EPOCA — 28 IANUARIE
terne, care este bolnav, caută a justifica alegerea incriminată.
In privinţaschimblrei resoluţiunel d-iul Brătianu aflate tn dosar, D. Radu Miha zice următoarea enormitate:
«El ce, d-le Nicorescu, dacă acest act din dosar, ar fi fost aşa de grav cum zici d-ta şi ar compromite pe d. Brătianu, grea ne ar fi fost să 1 rupem din dosar?.. (Esclama iunl oh! oh!—aşi aveţi obiceiul ?)
D. Radu Mfhai Dar nu facem asemenea lucruri, fiind că suntem oameni cu bună creştere (râsete).
Făcând personalităţi când eu d. Nicoscu, oând cu alţi membri din minoritate,bietul ministru cu multă dificultate îndrugă un şir de frase descusute, pe care se încearcă a le lega tntre ele prinrl’un lux de gesticulaţii şi de exclamaţii de cea mal vulgară specie.
In cele din urmă sfârşeşte tristul său respuns printr’o cestiune personală cu d. Voinov, căruia fi contesta dreptul d'a critica actele guvernului de care d-sa ar fi solidar Ilind-că a făcut odinioară parte din minister.
Acesta tf răspunde verde :
Cum ! Efl să fiii responsabil de faptele ce comitet!! De alo d-tale d-le Radu-Mi-hal 1 Păcatele melc 1 Cum al crede uua ca aceasta ?
D. Itadu Mihai. ECi sunt gata a res-pundc de faptele mele înaintea majorităţii.
D. Voinov. Nu mă sili să deschid dosarul d-tale. Ştii că am putea găsi multe.
D. Unda Dihai (cam tulburat)zice d-lul Voinov câte va cuvinte violente printre care culegem expresiunea «al lupei» şi termina rugând Camera să treacă la ordinea zilei, (aplausele reglementare. închiderea discuţiei).
Interpelări'» «l-lui Rnriiilescu
La orele 43/4 se dă cuvântul d-lul Ră-dulescu pentru desvollarea interpolare! sale asupra proiectului de lege pentru garantarea libertălel individuale, care dc atâtea ani a rămas Îngropat In cartoanele ScnaLulul.
D-sa aratâ necesitatea unei legi d'ase fhcnoa naturâ, zice că legea aceasta, votată de Cameră, conţinea foarte multe progrese asupra stărel legislatiunel actuale.
Pentru ce guvernul a retras’o din SenaL ? Ministrul Justiţiei interpelat mal deunăzi in Senat de d. Giania dat trei motive din care nici unul nu este satisfăcător.
lntr'adevăr d-sa a zis că nu împărtăşeşte ideia coprinsâ de ari. 81.
Apoi poale majoritatea Senatului esto d’altă părere. Este d. Stătescu suveran în aceaslâ materie ?
A mal zis d. Stătescu că voeşte a amâna acest proiect până la înfiiţarea unei co-misiunl legislative. Este oare aceasta un motiv serios !
Al treilea său motiv a fost personal. D. Nacu, care de şi fusese în Cameră raportor al proiectului la 1881, tuşă ca ministru de justiţie a găsit de cuviinţă a ’l retrage din discuţia Senatului la 1885.
D. Rădulescu insistă asupra acestei stranii situatiunl personale ale d-lul Nacu.
Nu I zice d-sa, nici unul din aceste motive nu este cel adevărat.
Motivul adevărat este interesul meschin de partid cure vă opreşte d’a garanta libertatea individuală printr’o lege liberală. Asemenea legi ar gena mijloacele de care vă serviţi în luptele politice.
Oratorul citează un fapt comis în ultimele alegeri de magistratul care la Piteşti a presidat biuroul electoral.
Acesta pentru a trage la sorţ compunerea biuroulul electoral, s’a servit de două feluri de hârtii, uua ordinară, cea-I-altâ goasâ ca cartonul. Şi ast-fel i-a fost lesne să scoată din urmă 4 cartoane pentru a şl alege membrii biuroulul ce presida.
Ce încredere să avem in asemenea magistrat! 1
D'acea legea în cestiune este imperios necesară.
Dar nu numai intervenţia guvernului în materie politică este de temut pentru' cetăţeanul venit înaintea judelui de instrucţie. Adese-orl chiar inexperienţa şi imprudenta acestui magistrat pot să '1 fie fatele.
Interpelatorul termină In aplausele minorităţii.
Respuusul d-lui Nacu
D. Xacu cauLă a justifica contradicţia în care a căzut cu ocazia acestui proiect de lege alegând buna sa credinţă în 1881 tn 1885 şi acum.
Retragerea proiectului din Senat, n’a avut nici o importantă de oare ce şezuse 4 ani in cartoane !
D. Nacu zice că şl aduce aminte că D. d. B. Boerescu şi Bosianu, după ce proiectul se votase în Cameră, ’t-aii dat o lecţie bună arălânduî defectele acelei legi. D’a-luncl d-sa şi-a schimbat părerea asupra el. A retras proiectul şi a instituit o comi-siune la minister pentru elaborarea unul nou proiect, şi d'atuncl timpul ’l-a lipsit pentru a termina acest proiect. Speră că îndată cc comisia legislativă va fi constituită, ea se va ocupa d'acest proiect.
In privinţa faptului de la Piteşti, d. Nacu dă d-lul Rădulescu o energică des-minţire.
D. Kadulescu «cu tărie». Vă contest dreptul d'a vă îndoi de zisele mele, d-le Nacu.
D. IV'aeu continuă cu promisiunile pe viitor şi laudele către sine şi termină; iar Camera trece la ordinea zilei.
La ora 6 şedinţa se ridică.
CITII IVFOHHTTIIM
D. loan Balâceanu, ministru! plenipotenţiar al României la Constan-tinopoV esta aşteptat zilele acestea în Bucureşti. Gestiunea tratatului de comerciu româno-turc nu este străină acestei călătorii.
Guvernul este foarte superet de atitudinea în doi peri a d-luî Ko-gălnieeanu. Un ministru zicea chiar azi că dacă d. Kogălnieeanu nu se va arăta franc sprijinitor al guvernului, acesta ii va areta că are ac pentru cojocul domniet-sale. Acest ac este legea pentru revizuirea împroprietăririlor, aflată în studiul Senatului, şi pe care guvernul o va face aplicabilă şi tn Dobrogea.
•
Aseară nouă şi hotărâtoare întru nire a junimiştilor la d. Maiorescu.
D. Ferekidi, ministrul afacerilor streine, a primit azi pe d. Hitrowo, ministrul plenipotenţiar al Rusiei şi pe d. însărcinat de afaceri al Aus-tro- Ungariei.
*
Consiliul comunal a însărcinat o comisiune technică cu alcătuirea unui proect pentru încongiurarea Capitalei cu un şanţ. In acelaşi timp toţi membrii consiliului s’au angajat se uzeze de influenţa lor pentru a uice se se primească de Cameră propunerea de lege a d lui deputat Tânăseseti avend de object Introducerea, în întrul liniei de acsiz, a unor comune din giurul Capitalei. Prin aceste mijloace consiliul comunal speră se stârpească fraudele în dauna casei acsizelor.
Primăria capitalei are intenţiu-nea d’a înfiinţa intrepozite pentru articolele supuse la drepturi de acsiz. Măsura este din cele mai ne-merite şi realizaţiunea ei va avea îndoitul avantaj d’a aduce o însemnată înlesnire comerţului şi d’a împuţina contrabandele.
•
Zece familii israelite vor părăsi zilele acestea Bucureştii pentru a emigra în America. Esemplul este din cele mai bune şi am dori se fie urmat de cât mai mulţi din fii nes pâlaţî şi chiar spălaţi ai lui Israel
Cu această ocasiune suntem fericiţi d’a avea complimente de făcut prinţului Moruzi, prefectul poliţiei.
D nia sa a luat măsura ca toate pasporturile care se liberez jidanilor neîmpămenteniţi prin lege se fie valabile numai pentru ducere.
De altminterlea este posibil ca măsura se aibă de scop oare care sfân ţuială la întoarcere.
•
Joi 29 Ianuarie la Ateneu d. Alec-sandru Djuvara deputat, va ţine o conferinţa asupra Socialismului de Stat.
0 însemnată mişcare în personalul judecătorilor de pace se pregăteşte la ministerul justiţiei. Decretul relativ va părea chiar în cursul acestei săptămâni în Monitorul 0-ficial.
ULTIMA ORA
AGENŢIA HA VAS
Berlin, 8 Februarie. — Se asigură că mareşalul de Moltke, primind o de-putaţiune de alegători aparţinând partidului conservator, ar fi declarat că situaţiunea e foarte gravă şi ar fi auto-risat deputaţiunea să facă cunoscut declaraţkiuea ss.
Doina, 8Februarie. —Toate ziarele afirmă că contele Robilant persistă a şl da demisiuneacu toate sforţările ce se fac din diferite părţi pentru a’l face să reviâ asupra hotărîrel sale.
Doina, 8 Februarie. — Printr’o depeşe plecată din Masuach Ia 6 Februarie, generalul Genă anunţa că Negus şi Ras-AIula i’aQ adresat nişte scrisori, pentru a cere evacuarea te-ritorului ce aparţlqe AbisinieT.
De etnd Ras-AIula s’a retras, se poate comta pe o încetare momentană, în timpul căreia Abisinienii nu vor întreprinde nimic contra Masuahulul.
Londra, 8 Februarie.—«Times» recunoaşte că în Franţa s’a dat probă de mu't bun simţ şi moderaţiune în faţa provocărilor ziarelor germane.Cu toate acestea, ziarul Cetăţii nu crede că d. de Bismark să se Înşele asupra scopului final a Înarmărilor ce se fac în Francia.
Londra, 8 Februarie.— «Morning-Post» e de părere că cestiunea bulgărească e pe cale de soluţiune.
Sofia. 8 Februarie.—De când cu e-vemmentele din Rumelia, relaţiunile poştale, afară de transportul scrisorilor, aO ost Întrerupte între Bulgaria şi Turcia. E vorba astâ-zt dea’i restabili ast fel cum a fost şi altă dată.
Constantinopol 8 Febr. — D. de NelidofT va avea astă-zi o întrevedere cu marele Vizir, în privinţa cestiuni, oulgâreştl.
AGENŢIA LIBERA
Viena, 8 Februarie. — Cale indirecta.—In un- le cercuri oficioase de aci se zice că articolele resboinice apărute zilele trecute în ziarele oficioase din Germania nu ereaă numai o manoperă electorală. Se crede că, provocând a-ceste panice de Bursă principele de Bismarck urmarea un îndoit scop :
1.	Acela d’a lovi în adversarii săt politici—partidul liberilor— cugetători— care se compune mal ales din financiari.
2.	Acela d'a împedica realizarea împrumutului ce Rusia voeşte să’l facă la Paris.
Berlin, 8 Februarie. — Cale indirectă. — Se resp&ndeşte vorba că principele de Bismarck ar avea intenţiunea d’a cere, peste câte va zile, prin intermediarul comitelui de Munster,ambasador la Paris, esplicărl guvernului francez, în privinţa baraceîor clădite de curând la hotarele Franţei spre Germania. Se pretinde că principele de Bismarck, In numele guvernului german. va cere dărâmarea acestor ba-race.
In cercurile politice se vede în acest demers, In caşul când s’ar realiza, un expedient minunat întrebuinţat de cancelar pentru a exercita o presiune definitivă asupra alegătorilor în vederea alegerilor ce vor avea loc la 21 Februarie.
Bunicii, 8 Februarie. — Cale indirecta. — Bată textul complect al scrisoare! cardinalului Jacobini către nunei ul Papei:
«Dacă Prea Sflinţia Sea a crezul de cuviinţă să şl exprime dorinţa tn a-ceastă privinţă, cauza este că cestiunea Septenatului este în corelaţiune cu unele cestiuni de na'urâ religioasă.
«Guvernul Gertnau ar fi luat iniţiativa d’a aduce revizuirea definitiva a legilor de Mat, dacă purtarea Centrului în votul Septenalului ar fi fost mulţă-mitoare.
«Vaticanul, dând sfaturile sale în privinţa Septenalului, a voit să se facă agreabil Împăratului Germaniei şi d-lui de Bismarck, cancelarul săă.»
Idei, 8 Februarie. — Din ordinul a-miralitaţif, un deposit al artileriei de marina va fi creat peste câle-va zile la Geestengunde.
"Paris, 8 Februarie. — Ziarul «Le Rappel» de azi dimineaţă publică o scrisoare ce ’i o adresează d. Crispi.
In această scrisoare cunoscutul bărbat de stat italian zice că Franţa şi Italia aă tot de perdut fiind duşmane una alteia, şi aă tot de câştigat formând strînse legături de amiciţie.
Paris, 8 Februarie. — Ziarul «Les Debats» de azi dimineaţă constată că presa engleza a venit acum la o mal bună şi mai sănătoasă apreci&re a si-tuaţiunei generale In Europa şi nu mal impinge ia resbel.
Londra, 8 Februarie. — «The Times» zice că o Împăcare imediată s’ar produce tn toate spiritele dacă cabinetul francez ar declara categoric că Franţa va observa cea mal strictă neutralitate în caz rând ar isbucni un resbel în Orient.
Colonia, 8 Februarie. — La o întrunire ţinută ert de partidul Centrului, d. Windlhorst a rostii un însemnat discurs.
Eată puntele de căpetenie ce le a atins.
Capul Cenţi ului recunoaşte căînainle
d’a sosi seri soarea cardinal ului .iacobini Papa se rostise tn favoarea Septenalu-lui, însă într’o scrisoare particulară, care a f03t cunoscută prin o indiscre-ţiune.
Scrisoarea Cardinalului este cel mal bun manifestai Centrului. Ea va fi preţuită de toţi, însă Centrul voeşte se păstreze independinţa sa.
S'a făcut apel la Papa pentru aplanarea unul conflict în politica interioară. Centrul nu poate de cât se fie mândru de succesul Papalităţii.
Sfîrşind, d. Windthorst a condamnat jocul cu tendinţe al principelui de Bismarck, care joc consta tntr’a speria pe alegători evocând înaintea lor spectrul resbelulul.
Adunarea, tn urma acestui discurs a votat o resoluţiune prin care aprobă cu totul atitudinea deputaţilor Centrului In cea din urmă sesiune a Reichs-tagu ui şi Inviţi pe alegători se trimită In Parlament oameni animaţi de aceleaşi simţiminte.
Berlin, 8 Februarie. —Toate ziarele comentează d;scursul d-luî de Windthorst.
Berlin 8 Februarie.— In sferele diplomatice se considera relaţiunile dintre Franţa şi Germania ca Îmbunătăţite înlr’un mod simţitor.
Bruxelles, 8 Februarie. — In urma ştirilor pac fi ce ce aii sosit din Berlin, guvernul belgian a otărât d’a amâna cererea de credit ce voia să le propună Parlamentului.
Petersburjj, 8 Februarie. — Hatmanul cosacilor care. ab luat o parte strălucită la expediţiunea în contra o-raşulul Massanah s’a tnters aicî.


1D1 SALTER
Ă	de la facultatea din Viena
| SPEC.: BOALE de FEMEI şi
S Y F I L I S
'	SA MUTAT
No. 4 — Strada Fortunei — No. 4
LANGA FARMACIA « CU SFINŢI »
( Calea Moşilor )
ConsultaţiunI în toate zilele de la — 2 — 5 p. in. —
www.dacoromanica.ro
mm
EPOCA — 28 IANUARIE
mmmmmammmmmmmmm
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 20 Ianuarie 1887
VALORI
S 0/0 Renta amortisabilâ. .
5	0/0	» română perpetuă.
6	0/0Oblig. deStat(Rur. conv.' Impr. cu prime Bucur, (lei ?0)
7	0/0 Impr. Munic. Emis. 18<3
10 lei Oblig. Casei pens (1. 3u0) 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 7 0/0	»	»	»
5 0/0	a	a	a
0 0/0	a	rurale	»
5 0/0	a
Aur contra Argint sau bilete.
Ctimp.
92
861/2
34
73
210
811/2
981/2 851/4 101 1/2
171/2
Vând.
93
87
37
731/2
215
821/4
991 4
853/4
102
18
WIS llll'ORTAM
MG RE DEPOSIT DE VINURI VECHI
Albe si Negre
cu 7>0 b. litru.
Se vinde mat eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public
MURE CAZIN SOTIR
No. 12, Strada P'.ata Amzi, No. 12
Aranjat din nou foarte elegant, posedând doufe biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci.
NB. Cazinul se închiriază pentru baluri nunţi e c.
DE VENZARE
Locul din strada Mântuleasa No. 30. A se adresa la
Domnul I. SOCOLESCU
ARHITECT
No. 12 bis. Strada Domniţa. No. 12 bis.
r » I ă nncc! Marţ ia Joia şi Du cALtt DUOlL minica Bal Mascat.
SALA ORFEU mintea Bal Mascat.
CAI A D A 11 f\ R Mar (ia loia si Du OhL/4 DnlLUn mmica Bat Mascat.
I
i i
ANTON KNEISEL
BUCUREŞTI
— No. 12, Calea Victoriei No. 12 —
Unica şcoală de musică vocală şi instrumentală, unde epredafi lecţiun cu
15 LEI PE LUNA
Asemenea pune la disposiţlunea Onor. Public cea mal bună orchestră pentru Baluri, Soarele, Nunţi, etc.
înscrierile şi cererile se fac de la 9 — 11 dimineaţa şi de la 3 — 8 seara.


III. M\l)VI ruinau plasa Silis-teanca, judeţul BuzăO.un ceas pe şosea de oraş, 2,700 pogoane arabile. Pâtul de 500 kile porumb, magazie bună pentru 500 kile. Case de arendaş, casă de moară cu aburi fără maşină şi fără roate. A se adresa In toate zilele de la 2 ore până la 5 ore la D. Nicolae Iaco-vaky, Str. Mercur No. 4 bis.
mîlEDEVENZ\RE“B*E
12 ani In Întindere de 400 pogoane
lemn de gorun, frasin ş. a. de pe moşia Alicenii-Călnău, un ceas depărtare pe şoseade oraşul BuzCu.—A se adresa In toate zilele de la 2 ore până 5 ore la d. N lacoveky Slr. Mercur No. 4 bis.
PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA
((
In Paris
N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
ANUS CIORILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMISTAATIA ZIARULUI
la AGENCE HAVAS, place de la bourse, No. 8, — AGENCE LIBRE : rue Notre Dame des Victoires Nr. 50 (Place de la Bourse)
pentru Paris , Francia, Germania, Austro - Ungaria, Italia si Marea Britanie.
„STELLA
Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi
DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN
OE
TOALETA etc.
DEPOU CENTRAL SI BIUROU / Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal.
NUMAI IO LEI
CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURALĂ
PORTRETE
IN
MĂRIME NATURAEĂ
Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea tn cel mult 10—14 zile.
Fotografia rcraâne neatinsă.
Asemănare fidelă se garantează.
La trimeterea fotografiei trebue alălurat şi costul.
Atelier artistic premiat Siecjfi'iecl Godascher WIEN	11. Grosse Pfarrgasse 6
RECOMANDAM
ATELIERUL DE TAPIŢERIE
CONSTANTIN SIROCHI
— No. 13, Calea Dorobanţi, No. 15 —
Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, I tapisează camere Intr’un mod elegant, !n toate sti-1 lurile şi orl-ce lucrări de tapiserie.
Preturile moderate, esecutiunea] la timpul liotai'&t.
CONSTANTIN SIROCHI.
WjgfâţfT:
NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
AL
IM'. 8.8. PĂRINŢI BENEDICTIN!
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don M A N U E L O N N E, Prieur * MEDAI II DE AER: Bruxella 1880, Londra 1884
cele ntai iunlte recompense
INVENTATA
IN «NUL
I373
0E PAR. PIERRE
BOURSAND
Întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-l'ric al P. P. S. S. par Benedictin!, cu o dosă de cătc-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care I albeşte, consolisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONOATA IN I807
AGENT GENERAL
SEGUIN
3, RUE HUGUERIE,
BORDEAUX
CUMPĂRAŢI REIMITA POIM
,.LA DUCHESSE"
proprietate exclusiva a Magasinului Vartan M/'• sstrfiidin Focşani.Singur a ce tiu conţine ni inii. vătămător ti da foitei o albeatsa net'vprosabila
Sub semnaţii Vartan Missir pi avem o-noarea a anunţa Onor. Public că după multa experienţa tăcuta, am reuşit a poseda pou-• Ire pentru Tualetâ fără Bism-uth şi fura bici o alta substanţa vătămătoare feţei, preparata de - Dorin» Chemist brevetat sub de-luumirea de
Dl 11IESSE”
cumpere o datai
Deposil la toate larmaciile, parl'umeorî şi Coafeorl representanie nenfrn lin mânia, Serbia şi Bulgaria; Agendă Comercială Francez* din Calaţi » sucursalele ei.
»CA
E destul ca cine-va se _
Ipentru a se încredinţa şi a nu cumpăra pel ■viitor de cât poudre ,,La Duchesso" de cu-f |lorile alba, roase si rachel.
Preţul este de 3 l'rs. Cutia.
|Ueposit în Focşani la Magasinul nostru "	»	Tecuci	u	Filiala noastră
»	>i	Bârlad	»	d-nu Garabed Cerkezl
»	»	Roman	»	d. M. Kerestcsch l'ar.|
*	» R.-Sarat» d. Linde farmacist
>	»	BacUu	»	d. M. Hirschenbein
*	»	Calaţi	»	d. Fraţi Th. Cerkez.
Cu stimă
Variau Missir iii.
ORIGINALE
IUI A S I N E SINGER
Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-iltati si in durata
Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune
NOILE MAŞINI DE CUSUTCU BRAŢ ÎNALT„IMPROVED"
*
La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. aii primit cel mai Înalt premii! numai maşinele de cusut ori-nale Singer din toate maşinele de cusut expuse.
= MEDALIE DE AUR =
Vânzare în rate, si contra loani ejata unrabat conv.
Depoul acestor maşini, şi accesoriele el. precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-
aatre.
Strada
epo	m&mm.
bâcele, Aţă şi Mătase se găsesc şi în toate filiale e noatre.
G. NEIDLINGER
Băile Eforiei - BUCUREŞTI —
laşi Galatzi Craiova Ploesti Botoşani T.-'everin
Lăpuşneanu
Domneasca
Lipscani
Lipscani
Mare
Aurelianu
MARELE
HOTEL DE FRANCE
— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradel Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel in cât toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu desăvârşire noii montat, după stilul cel mal modern, având 1 estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt.
F*H. HUGO
ANTRBPRENOR
PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA
MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURI
Calea Victoriei
Colţul Bulevard. Universităţei,in faţa biser. Sărindar
Bogata colecţiune, rămasă moştenire de la EarI of iombwell din Londra ne-a fost Încredinţată spre a o pune în vânzare. Ea se compune din tablouri vechi şi moderne de primul ordin, lată câte-va nume luate la Întâmplare: Vechi, Sebastian del Piombo ,de te celebra Hamilton Gal-lerie), Rembrandt, Claude Lorrain, Welonwerman, Ther-bourg, Steen, Teniers, Brakenbourg, A. et I. Ostade, Ru-bens, Correge, Ruysdael, Maesz Botn.Koningb, Berghem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kaulbach, directorul a-cademicî de bele-arte din"Munich.Gab, Max.Seitz, Paczka (s’a vândut la Paris în 1875 cu 30,000 lei), prof. Geiger, Ribot, Gudin. Diaz, Deschampac, Duprâ, Jsque, Karlovszky (elev al Iul Munkacsy', A. Kufman, de Garay, S. Giroux, Glisenti, Van den Bos, prof. Rumples, Bruck”, Chaignean. Deprez, Guyot.BelJecour, Moormans, Beauquesne, Kuehl, Perier Verboeckhoven, prof. Cretius.-Carolus, Miralles Van Hanen, etc.
Invitam pe amatorii do bele-arte ho biue-voiasca a ne o-nora eu \isita d-lor ; ei vor găsi o colectiiinc de mare importanta n! vor avea oeasiunea şf\i imbogateasca eolec-liuiiea lor eu capo d'opere pe nişte preturi ec»ţ£ptiouale. — Observam ea toate tablourile se vinde eu garanţia autenticitate! lor si după dorinţa amatorilor se poate trimite a Paris san Berlin pentru espertisa.
D. KLEI.VUEDGED et F1LS.—Paris.
EREZII E. LEMAITRE SUCCESORII
TtRMTORIE DU FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI, — CALEI VĂCĂREŞTI 251, — BUCUR STI
Seînsărcinâzâ cu construc-ţiunl de turbine si mori cu pre-url mal reduse de cât acele in Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600,cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie saO mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc.
Mare deposit de fer, raiuri perrtr*u. vagouete cl 6 c li vi viile, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietr-e de moara. La Fertâ-sous-Jouars.	111
TAMAR INlSlEN
FRUCT LAXATIV SI RĂCORITOR
preparat de
ANTON AI/fAN FARMACIST
Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podopkilina, aloes, seamonum Ialapa etc. etc.
DEPOU LA „FARMACIA LA AURORA*‘
Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti
De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţâ Bacăfi.
PREŢUL UNEI CUTII 2 LEI.
El
HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT j
-
g
o
ie
CC
<
mi
U9
(fi
55 I
/ =
o o
«g
I- 85
“ I
D
H
•J
O
O
00
,
BAZAR D’ENULITERA
— BUCUREŞTI —
3 —Coltul Stradei Gabroveni si Şelari —3
Avem onoare de a recomanda onorabilului public si clientelei noastre magasinul nostru, bine asortat cu lot felul de stofe moderne de comande mai cu seama pentru Sesonul de Iarna. Asemenea am primit im bogat asooliment de haine confecţionate după Ultimul Jurnal. Comstume Sacot la Dcrnicre Mode, Bedingole cu veste L)ia-aonal, Jaquete cu Veste Chaviot, Partesiuri de Coachmen, Pante-loni fantaisie, Veste Brocale si Piquet fanlaisie. Asemenea avem si Costume de copii cele mai moderne si cu preciurile foarte con-venavile.
De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastra, a ne onora cu Visitele d-lor, asigurandu-ve ca vor fi pe deplin satisfăcuţi.
00
o
o _
^ £
r S % >
« a
00“
fiii s s §
h i r
P!
I 2
(fi
g
> >
?0
CC
HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT
„PRETURI FOARTE REDUSE"
Singura fabrica autorizata de inventatorul d-uul Prof. Meidingcr pentru
SOBE MEIDINGER
H. Hciiu, Viena, I.,
Karntiinerstrasse 40 — 42
Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA
Sucursala generala în Bucureşti
Strada Lipscani No. 96 lingă Banca României
Sobele acestei fabrici .sunt premiate en cele d'intăiu premîuri: Viena tS73. Rasei <877, Paris 1877. Sechsliaiis <778. Wel* <878. Tcplitz. <878, Viena <880, Eger <88< al Triest <88< î
Aceste sobe sunt Întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, (.radina de copi', Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Na-ionala, Banca României; sobele mele mai sunt intrebuintate la Craiova Cazarma de Artilerie, Spitalul central si Grand Ilfltel; In laşi, Hăţul Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme.
—----------------- Preferinţa acestor sobe este
iirmikirro nrPM asa de mare in cât se găsesc ÎWtmilMUtK-UrEN pretutindeni imitatiuni.
Prevenim deci pe onor. Pu-[ blic se se ferească de schimba-fabricatiunei noastre du-
H E
* rea
rabde si exacte de imitatiuni de tot felul, fie recomandate ca sobe Meidlnger, constructiune ameliorata sau Sistem.
Numai acele la care pe interiorul usdor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate.
Prospecte eu preturi reiiune gratia «I franco.