ANUL II No. 351 A DOUA EDITIUNE M \RŢI. 27 IANUARIE (8 FEBR). 1887 15 BANI NUMEFtUL, ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE I\ BUCURESCI: La casa Administratiunei l\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. I.\ STRF.1\ATATU i La toate oftlciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. LA PARIS: Se gaseste juinaiul cu 13 Cent. numerul, la Kioscul din rur imtmartre i 18 Bulevardul St. Grrmain Ao. SA. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZ» 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE OIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI l.a Paris: la Agmci1 lluxas, place di la bătu se, S. \ "nu-»- I.ilirr. rue Xolre Paine des Vielfiires ,îd, l‘l' • •/■ la Boiiesi pentru Paris, Francia. liermania. Au«tro>( ngaria. Italia ei Marea IEritanie. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri ei reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 BANI UN NUNIER VECHIU Grigorr VENTURA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Prlm-redactor responsabil So. 3.—Piaţa Bpiscopiei.—No. 3. ECOURI NEBUNI DE LEGAT VATICANUL SI SEPTIAATl I. SUPTSECRETARII DE STAT FEMEIA MORTULUI E C OURI De un-spre-zece ani de zile, îndurăm un regim, pe care toţi oamenii cinstiţi din această ţară l’au înfierat cu cuvintele cele mai despreţui-toare, şi câţî-va oameni au avut darul d'a concretisa acele critice în unele formuli, care vor rămâne în vecinicie nedespărţite de memoria acestui guvern. D. Dim. Brătianu a numit pe ac st guvern «regimul corupţiunei şi al minciunei», d. Carp l’a desemnat sub numele de uregime des jouisseurs» şi d. Maiorescu ni l’a presintat ca «o stăpânire de fapt.» Timp de un-spre-zece ani, o opozi-ţiune intransigentă, căreia nu îi se poate imputa un moment măcar de şovăire, resistând şi la violenţe şi la fâgăduell, neaccesibilă nici la promisiuni, nici la intimidări ’şT-a identificat cauza cu aceea a naţiuneî, a suferit cu densa suferinţele ei, şi făcându-se interpretul durerilor ţe-rel, timp de un-spre-ze e ani a ridicat o voce protestândâ în contra nelegiuirilor acelei «stăpâniri de fapt.» După un-spre-zece ani,in fine, gla sul nostru avu un resunet şi în sinul corpurilor legiuitoare şi vocea noastră găsi un ecou pe unele bănci ale parlamentului. îmi aduc aminte, fiind că am pronunţat cuvântul de ecou, de o com-paraţiune, pe care d. Maiorescu, în-tr’un discurs rostit cu ocasia revi-suirii Constituţiei,o făceaintre glasul organic şi ecoul, care este un glas anorganic. Atuncea glasul omenesc, adică cel eşit din vibraţiunea organelor unei fiinţe cugetătoare, era vocea lui C. A. Rosetti, pe care o ridicase In favoarea revisuirii constituţii ;iar membrii parlamentului erau comparaţi cu nişte stânci goale care în mod mecanic repercutau, prinlr'un ecou fără viaţă,cuvintul lui C. A Rosetti. Comparaţiunea d-lui Maiorescu o reiau astă-zî, deşi, trebue se o declar, ideile ce exprim aci sunt în contradicţie cu ideile majorităţei a-micilor mei, şi me întreb unde e vocea organică de care vorbea d-sa şi unde e ecoul ? Oare strigătul de durere al amicilor noştrii de la Botoşani, a celor întemniţaţi la Rlmnicu-Velcei, acelor care au luptat la Orfeu şi la Bos-sel, nu este el glasul care trâeşte şi care se repercuta astâ-zî, numai în mod mecanic şi brut, când isbeşte stâncele din adunare, de care ne vorbea odinioară d. Maiorescu ? Ierte-ni-se aceste expresiuni : am vrut numai se reproducem în mod fidel cuvintele d-lui Maiorescu, asupra cărora ne grăbim inse a face re-servelo noastre;căci noi nu dispreţuim tocmai plăcerea d’a asculta cîteodată ecoul, când este armonios,şi suntem mulţumiţi când glasul nostru poate se deştepte în ţară, ecouri cât mai numeroase. Nu este însă o stranie teorie, care păcălueşte în contra regulelor fisi-ceî (căci numai despre aceasta este vorba aci,), d'a susţine ca d. Carp că ecoul ar putea se existe prin el în suşî şi se trăiască o viaţă proprie, fără a avea nevoe de glasul organic care îi da viaţă şi fiinţă? «Glasul este viaţa,ecoul este moartea» zicea acum trei ani d. Maiorescu; şi me mir cum tocmai d. Carp vine se susţie astă zi o aşa stranie teorie,— d-sa care ne-a dovedit că a studiat mecanismul ecourilor. X. Fillpeseii. TELE G_R A M E AGENŢIA HAVAS Roma, 6 Februarie In raportul s6d asupra evenimentelor din Masuach generalul Genr spune că Ras-Alula ’l a făcut cunoscut prin intermediul inginerului Salimbeni, prisonierul s60, că trebue să evacueze forturile înainte de la Masuach şi să se mărginească numai la ocupal,iunea oraşului. D. Salimbeni, ameninţat cu moartea, In cazul In care aceste propuneri vor fi respinse, rugă cu căldură pe generalul Genă s6 le accepte. Dar acest din urmă răspunse că nu poate ceda la asl-fel de condi-ţiunl şi că e gata a respinge or ce atac al Abisinienilor. Viena, 0 Februarie Se vorbeşte din noD dar acest sgomot nu găseşte de cât puţină credinţă, de candidatura regelui Serbiei pentru principalul bulgar. Anglia ar Incuragia pe regele Milan să accepte această candidatură. Constantinopol, 6 Februarie «Cale indirectă». Nici un fapt nod de semnalat afară de alegerea patriacliulul ecumenic. Noul ales, S.S. Dyonisios, mitropolit la Andrianopol e cunoscut prin sentimenlele sale anti-ruseştl. In ultimul resbel mal cu seamă, pe timpul ocupării Andrianopolulul de către Ruşi, SS. Dyonisios împcdicând pe bulgari de a lua tn posesiune o biserică ortodoxă din apropierea Andrianopolulul, a fost grav maltratat de Bulgari şi de Ruşi, care ’l Lârîră prin noroia. De aceia se consideră că a-ceastâ alegere, cu toate silinţele şi presiunea extra-ordinarâ exercita de Rusia pentru a face să triumfeze candidatul săfl S.S. loachim, este o probă manifestă că clementul grecesc din Turcia tinde a se depărta cu totul de Rusia. Această neis-bâudâ e cu atât mal simţită cu cât politica rusească, nereuşiud Iu Bulgaria, clientela bulgărească scapă şi ea de acţiunea rusească. Merlln, 6 Februarie. Decretul imperial ce clnamă sub drapele 73,000 de rezervişti pentru a li esersaţl cu mânuirea puscil noi, a apărut. Exerci-ţiurile vor ţine de la 7 până la 18 Februarie. 1‘aris, 5 Februarie. «Le Temps» crede lntr o evoluţiune politică a d-lul de Bismark, de când cu discursul ce a pronunţat în Reichstag, evo-luţiune care sar face In sensul unei apropieri de Austria, care va lua locul apro-pierel Încercate mal Înainte de Rusia. D. de Bismark ar fi organisat contra Rusiei o coaliţiune a Austriei, Italiei şi Angliei, la care s’ar alipi şi Germania daca Francia s’ar alia cu Rusia. Roma, 5 Februarie- Senatul a aprobat fără discuţiune şi In unanimitate cererea de credit penlru trupele din Africa. A exprimat în acelaşi timp admiraţiunea sa pentru soldaţii ce afl fost omortţl apârînd onoarea patriei. AGENŢIA LIBERA Paris, 6 Februarie. Ştiri care sosesc din Germania semnalează că socialiştii germani sunt foarte bine disciplinaţi si cred că vor reuşi. Berlin, 6 Februarie. Usina Krupp a primit comande foarte Însemnate pentru artilerie de campanie. Toate aceste comande trebuie predate tn luna lui Marte. Paris, 6 Februarie. Ziarul Ies Debals d'azl dimineaţă se ocupă cu scrisoarea cardinalului Jacobini către nunciul Papei la Munchen şi crede că ea va avea o mare înrlurire asupra alegerilor în Germania. Franţa adaogă Ies Debals, nu simte nici o părere de rău pentru această scrisoare Din contra, ea doreşte ca Scptenatul să fie votat de Reichstagul; căci, alt-fel, agitaţiunea va urma în Germania, şi această agitaţiune nu poate să fie de cât păgubitoare intereselor tutulor Puterilor. Paris, 6 Februarie. Ziarul le Temps d'a seară zice că atitudinea liniştită a Franţei a contribuit mult la menţinerea pâcel. Franţa este unanimă a respinge orl-ce resbel ofensiv, dar este asemenea otărttă a respinge orl-ce atac nedrept. Parts, 6 Februarie. Ieri, miniştrii s'afl Întrunit In consilia sub preşedinţa d-lul Grăvy. S a discutat mal cu seamă despre sgo-motele falşe de resbel ces’aO respândit de către oameni interesaţi. Consiliul de miniştri a constatat că re-laţiunile Franţei cu Puterile streine sunt din cele mal bune, şi că relaţiile diplomatice n’aO fost nici odată turburate. Pclersburg, 6 Februarie. Ziarul Novo ic Yrernia acusâ Serbia de a fa vor isa propaganda bulgară tn Macedonia. Rad rid, 6 Februarie. Se anunţă o mare Întrunire a noului partid liberai reformist în scopul d'a imprima,prin mijloace ce rămâne a se otărf, un mers mal repede partidului. Crisa Intre lucrători ia o Întindere din ce tn ce mal mare, şi inspiră aici serioase temeri. Iloaa, 6 Februarie. Toate comunele din Italia au primit ordinul d’a pregăti rolurile pentru miliţia teritorială care va fi convocată In curînd. Viena,0 Februarie. Ziarele d’aicl comentează cu vioiciune respunsul d-lul Ziemikalkowsky. Ele găsesc tn general că, 00 toate declaraţiunile pacifice făcute de guvern, siluaţiuuea nu este mal puţin gravă. Berlin, 6 Februarie. In urma asigurărilor de pace venite din toate părţile cursurile Bursei d'aicl s'aii ridicat tn mod înseninat. Viena* 7 Februarie. Sâmbăta s’a discutat in Camera Deputaţilor interpelarea privitoare la relaţiunile imperiului cu Puterile străine. Corniţele Taafe fiind bolnav, d. Ziemi-kalkowski, ministru fără portofoliu, a respuns la interpelare. D. Ziemikalkowski a făcut următoarele declaraţiunl: «Relaţiunile Imperiului cu Puterile străine sunt satisfăcătoare în toate privinţele (Aplauae). Mal ales in timpul din urmă au sa produs nici un eveniment defavorabil pâcel (Aprobare). Cu toată serioasa nelinişte ce există in situaţiunea generală, guvernul imperiului stărueşte a crede ca pacea va 11 menţinută. Acest mod d’a vedea, adaugă ministrul, corespunde dorinţelor în diferite rânduri exprimate de către guvernele tutulor Slatelor şi mal ales de către guvernul Majestăţil Sale împăratul Aualro-Ongariel. (Semne de vie aprobare). «Dacă administrarea militară a crezut necesar d a face oare-care cumpărări, a-ceasta se explică prin Îndatorirea în care se atlă guvernul d a lua măsuri de prevedere tn scop d'a garanta siguranţa imperiului ca Putere mare.» (Aprobare) Ministrul conchide în modul următor : «Nu se poale vedea In actele guvernului nici un simptom resboinic, precum nu se poale privi ca atare faptul că s'ati luat măsurile de precauţiuul militare necesare şi că conform Constituţiunel ţărel se va care aprobarea lor. (Semne de vie aprobare), Viena, 7 Februarie. Articolul diu urmă al d-lul KatkolT este foarte mult discutat de presa d'aicl. Gazetele susţin că acest articol preci-seazâ atitudinea ce va păstra opiniunea publică tn Rusia In caşul unul conilict franco-german. «Neue freie Presse» constată cu muiţă-mire că d. Katkoll' In ariicolul său nu cruţă mal mult pe Germania de cât Austria. Ziarul vienez vede In acest fapt dovada că există o înţelegere între aceste două Puteri. Atena, 7 Februarie. Operaţiunile de recrutare an fost amânate pe luna Iul Iunie. Se zice că manevre mari vor avea loc In curând. CESTIUNEA ZILEI Interpelarea «1 Ini Indic Ionescu Interpelarea d-lut Tache Ionescu a dat încă o dată d-lul Stătescu ocaziunea d’a ■’şl arăta arama colectivista. Atitudinea marelui logofăt al dreptăţel a fost de un cinism atât de revoltător, în cât chiar d. Chitzu a fost silit să’i dea o lecţie bine meritata. Înainte d’a începe interpelarea, ministrul colectivist îşi permisese a pune Camerei întrebarea daca consimte sad nu ia disvoltarea interpelârel. D. Chitzu care presida Adunarea, avu tactul d’a ignora cu totul stranea şi insolenta Întrebare a d-lul Stătescu şi Întreba pur şi simplu pe ministru daca e gata a respunde la interpelare. In faţa acestei atitudenl dispreţuitoare a biurouluf, ministrul nu putu să dea înapoi şi declara ca e tot-d’auna gata a răspunde. Dai Etot d’auna gata a răspunde d. Stâ-tescu. Dar cum răspunde? Cum a răspuns şi d-lui Tache Ionescu. Cu nici un argument, cu nici un fapt, ci numa! prin bârfell şi insulte. In faţa elocintelul şi sdrobitorulul re-chisitor al d-lul Tache Ionescu, ministrul a fost d’o slăbiciune care nu putea provoca de cât un zlmbet de mila. N’a şi cules de cât o singura aprobare, aceea a Doctorului Râmniceanu. Să’i fie de bine. NEBUNI DE LEGAT De câţi-va ani încoace guvernul d-lui Ion Brătianu pune în practică un expedient financiar, care este următorul : Pune într’un an de se votează o emisiune de rentă de n.ai multe milioane, pentru lucrări publice. A ceste milioane sunt întrebuinţate, parte penlru acele lucrări publice, care se esecută numai pe jumătate, şi parte pentru resursele ordinare ale bugetului. Fiind dat că o parte din acele resurse sunt distrase de la destinaţia lor, guvernul are nevoe la anul de alte emisiuni de rentă, spre a acoperi manopera sa. Şi aşa mai departe; în fie care nn acelaşi lucru reîncepe; in fie care an se votează nuoî emisiuni de rentă, când pervtru linii de drum de fer, când pentru clădire de localuri de şcoli. Este dar pentru guvern o necesitate imperioasă ca pe fie-care an, se se emită un număr oare-care de milioane de rentă. Şi daca majorităţile din Camere n’ar fi complice cu guvernul, ele îi ar spune : «Am votat atâtea milioane de rentă pentru lucrări publice care nu s’aii esecutat Astă-zi ne cereţi nuoi resurse extra-ordinare. Sfârşiţi mai înteiu lucrările publice pentru care v’am votat fondurile cerute de d-v. Când ele vor fisfâr,ite ne vom gândi daca trebue se votăm nuoi emisiuni de rentă. Până atuncea însă, nu mal vă dăm un franc». Camerile insă, complice ale guvernului, pe fie care an votează e-misiunile cerute de d. Brătianu, căci altminteri expedientul din care tră-eşte guvernul s’ar da pe faţă. Ne puteam dar aştepta, că şi iu această sesiune se vie guvernul se ceară o nouă emisiune de rentă pe care camerile se vor grăbi a o vota. Un singur lucru nu ştiam: sub ce formă va cere guvernul aceste credite ? Va cere el anul acesta acele milioane pentru lucrări publice, pentru fortificaţii pentru canalizări de rîuri? Aceasta n’o ştiam. Ce-a ce ştiam insă în mod sigur, e că acele milioane le va cere. In adevăr nu ne-am înşelat, şi nici nu ne puteam înşela. Guvernul a cerut o nouă emisiune de rentă, in suma de 24 milioane, pentru clădirea unor nuoi linii de drum de fier. Lucrul de\ine însă azi mai grav. Ce a ce până acum constituia un expedient culpabil, devine astăzi, în situaţia in care ne aflăm, oadeverată nebunie. Starea tesauruluî nostru public e din ce in ce mai rea; bugetul nu se poate echilibra; avem o datorie publică din ce în ce crescândă, şi a căror anuităţi cu adaosul agiului a-juns la 19 0/0 vor covîrşi în curînd sumele necesare spre a face faţă necesităţilor diferitelor servicii publice. Pe de altă parte guvernul se arată foarte neliniştit din cauza sgo-motelor de resbel care se produc de câte-vă vreme, cu oare care stăruinţă, şi chiar în şedinţa de Sâm-b .tâ a Camerei deputaţilor d. ministru al afacerilor streine ne-a arătat situaţia exterioară ca fiind foarte îngrijitoare. Admiţând darea declaraţiile d-lul Ferekidi să nu fie exagerate şi că în adevăr eventualitatea unui res-bel apropiat se fie posibilă, nu este oare o adevărată nebunie d’a ne a-runca în“nuoi împrumuturi spre a construi câte-va linii ferate a căror clădire poate fi, fără inconvenient, amânată pe un an sau doi? Nu este o adevărată demenţă ca în situaţia precară a tesauruluî public, când vom fi siliţi poate mâine a face însemnate sacrificii extraordinare pentru armamentul nostru şi utilajul de resbel care lasă mult de dorit, şi când nu ştim cum am putea-o scoale atunci la capăt , se ne apucăm să facem nuoi împrumuturi, pentru nişte lucrări publice, care nu vedem nici nu zor ca chiar anul acesta;se fie executate? Trebue cu orî-ce preţ se fie guvernul Împiedicat d’a face această noă nebunie. Facem apel chiar la deputaţii din majoritate,a căror complesenţă pentru guvern a mers atât de departe, dar care mai pot avea un dram măcar de conştiinţă într’enşii, se spue guvernului, de astă dată cu hotărîre: «Până aci!» BULETIN EXTERIOR Vaticanul si Septenatul Criza interioară prin care trece Germania cu ocaziunea proiectului militar şi a septenatulul, a dat loc.tn zilele din urmă, la un incident atât de straniii pe cât şi de neprevăzut. Cardinalul Iacobini, lucrând în numele Papei de la Roma, a adresat nunţiului apostolic la Munich o scrisoare, prin care desvoltâ cauzele pentru care partidul centrului ar trebui să nu se opue planurilor Împăratului Wilhelm şi ale principelui de Bismark In cestiunea septenatulul. Această intervenţiune a Vaticanului lutr’o cestiune de ordin cu totul interior pentru Germania, e un eveniment de mare Însemnătate. Se ştie că partidul centru reprezintă In Reichstagul german interesele catolicilor şi cât de crâncena a fost lupta pe care a susţi-nut’o marele cancelar german contra pretenţiunilor Vaticanului susţinute In Germania de centru. Această luptă a dăinuit aut Întregi şi i s’adat chiar denumirea de Cultur Kampf (luptă pentru cultură). Izbânda fusese a principelui de Bismark, dar dânsa remăsese Jndoioasă, căci Vaticanul nu cedase până când, în urma unor negocieri prelungite, se făcuse un fel de compromis în care guvernul german con* www.dacoromanica.ro 2 EPOCA - 27 IANUARIE simţise la concesiuni Însemnate In favoarea curii romane. Ori cine îşi a-minteştp discursurile istorice pronunţate de marele cancelar cu ocaziunea Cultur-Kampfulul, cum el contesta cu energie Vaticanului dreptul d’a se a-mesteca In cesliunile interioare ale Germaniei şi declarase că nu va ceda niciodată la pretenţiunile Vaticanului, reeditând chiar fraza istorică : nach Canossa gehen wirnicht! (Noi nu vom merge la Canossa). Cu toate acestea ,nu trecură câţl-va ani şi, fără a face ca împăratul german Hennc lV-lea care a mers la castelul Canossa şi cu picioarele goale şi Îmbrăcat înhaine de pocăinţă, să se supue Papei, totuşi principele de Bismark fu silit a suferi un Canossa politic, împa cându-se cu sfântul scaun de la Roma. Mal mult Încă. isteţul cancelar găsi ocaziunea d a arăta respectul său către Papa Leo al XlII-lea, oferindu'I rolul de arbitru In cestiunea insulelor Coraline care ameninţă să compro-miţă relaţiumle Intre Germania şi Spania. Dar cel puţin, intervenirea Vaticanului In afacerile interne ale Germaniei era mărginită la cestiunile care a-veaii oare-care raporturi cu religiunea şi cu interesele catolicilor. Astă-zî vedem că lucrurile s’aii schimbat Inlr’a-tât, In cât puternicul Împărat al Germaniei are nevoe de ajutorul Papei, pentru a obţine de la Parlamentul -german votarea unor proiecte de ordin cu totul interior, ca legea militară cu Septenatul. Căci, nu se poate crede că Vaticanul să fi intervenit din propria sa iniţiativă, să anunţă chiar că d. de Schloezer ambasadorul german pe lângă Papa, fusese însărcinat să ceară această in-tervenţiune. Impresiunea produsă prin această nouă tactică a principelui de Bismark, pare că a fost destul de penibilă, mal ales In Prusia unde marea majoritate a naţiunel este protestantă. In adevăr, faptul că guvernul german a fost silit se recurgă la ajutorul Vaticanului contra unor adversari politici In lăuntrul ţăreî, este de o mare însemnătate. El probează două lucruri: * Mal lntâiu că principele de Bismark nu se simte tocmai tare faţă cu viitoarea luptă electorală în cestiunea Sep-tenatulul; al doilea, că el nu este omul care alege mijloacele când e vorba d’a ajunge la un ţel bine definit. Este probabil că va reuşi ast-fel a Înjgheba majoritatea de care are nevoie, dar, In viitor, faptul intervenirei Vaticanului va putea să serve de precedent şi adversarii catolici ai principelui de Bismark, că d. Windthorst, vor fi In dreptuljlor când vor întrebuinţa aceleaşi mijloace contra marelui cancelar şi II vor respunde cu drept cuvănt, că, aceea ce ’î-a fost permis principelui de Bismark contra Centrului, e permis şi Centrului contra principelui de Bismark. Vaticanul a fost şi până acum un e-lement destul de puternic In Reichstagul german, dar de astă-zî înainte el va deveni un fel de arbitru puternic Intre partidele din lăuntrul Germaniei. Acest început de reînviere a puterel timporale şi politice a Papilor de la Roma, provocată de o putere protestantă. e un straniii fenomen al sfârşitului secolului al XlX-lea. V. IN F OR MATIUNI I. P. S. S. Mitropolitul Primat este foarte amârît de situaţia ee’i fac guvernanţ i, împedicându’l a şi exercita în deplina suveranitate puterile sale spirituale în cârma Bi-sericei Ast fel de una zi constatându-se că protopopul de Vlaşca ea mită de la preoţi, vină pentru care Mitropoli-tul-Primat e neîndurat, Senatorii şi Deputaţii guvernamentali ’şi au încordat toate puterile ca se împiedice destituirea protopopului. Tot ast-fel de resistenţe au întâmpinat esecu-ţiunea instrucţiunilor mitropolitului primat şi asupra unor clerici din Bucureşti pe cari ’i ocroteşte prefectul poliţiei, ca agenţi electorali ai partidului de la putere. I. P. S. S. a declarat unor intimi că se căeşte de a fi primit demnitatea de Mitropolit Primat şi că dacă guvernanţii vor continua a se întrepune în afacerile bisericeşti, va prefera a abdica. * D. Lascar Gatargiu este aşteptat în Capitală. » D sa dupe ce va sta câte-va zile în Bucureşti, va însoţi la Nizza pe d-na Gatargiu care este suferindă. * Consiliul comunal nu se înţelege de loc asupra modului de realizaţiune a noului împrumut de 14.500.000 lei: câţi membri, atâtea păreri, fiecare voind ea afacerea se se facă dupe cum interesele sale personale îl povâţuesc. Păcat că discuţiunile se petrec în şedinţă secretă şi că nu ne putem bucura şi noi de nostimadele care trebue se se spună. D. Gâmpineanu este furios de a-titudinea colegilor sei şi le-a declarat că, ducă in viitoarea şediuţâ nu vor aproba propunerile sale, va fi silit se facă se intervină d. Brâtianu. Comisiunea bugetară a lucrat eri împreună cu d Nacu ministrul fi-nancelor. Acordul între membrii comisiunei şi guvern asupra mijloacelor d’a se acoperi deficitul este încă departe d’a fi stabilit. K Camera pare foarte puţin dispusă a vota noul credit de 24 milioane pentru construcţiunî de linii ferate. Guvernul însă ţine foarte mult ca acel credit se ’i fie acordat şi ni se asigură că va merge până a pune cestiunea ministerială dacă nu va reuşialt-fel se schimbe disposiţiunile Camerei. * In cercurile guvernamentnle nu numai unirea tuturor grupurilor o-poziţiunei, pentru o acţiune comună, se consideră ca absolut irealizabilă dar încă se afirmă că, la cel d’în-teiu semn ce va voi a face d. Ion Brâtianu disidenţii se vor reîntoarce în sînul colectivităţei. Am dori ca d. Brâtianu se facă acel semn ca se se convingă că în-tr'adever sirena şi-a perdut glasul. * Monseniorul Palma, prepară Cartea sa pastorală pentru marele post de estimp Prelatul papal 'şi propune a combate de astă dată pe «ti berii cugetători» şi căutând a tăgădui atacurile ce i se impută că a aruncat asupra Bisericei ortodoxe, va face apel la conlucrarea acestei Biserici în combaterea inamicului comun. D. Eleva este destul de bine deja pentru a putea eşi din casă şi a'şi relua locul în Cameră peste 2—3 zile. D. General Cretzeanu, inspectorul general al Cavaleriei, va prezintă peste câte-va zile M. S. Regelui un frumos album conţiind portretele fotografice ale tuturor oficerilor cari au luat parte la manevrele de cavalerie din Septembre anul trecut. * De şi aproape restabilit, primul-ministru este însă nevoit a şedea încă doue trei zile în casă. Miniştrii s’au întrunit eri în consiliu la d-sa. * La 12 Februarie viitor va avea lac un al doilea bal la Curte. Se zice că d*5 astă dată numărul invitaţiunilor va fi mai restrâns şi că oamenii de treabă nu vor mai fi expuşi ca se se întâlnească cu stimabilii Toboc, Ul-meanu şi alţii asemenea. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA LIBERA Berlin, 7 Februarie.— Gazeta Germaniei de Nord desminte cuvintele ce se zice că principele imperial le ar fi rostit la balul Curţii. Itoma. 7 Februarie. — Scrisoarea cardinalului Iacobini către Nunciul din Miinchen provoacă o vie nemulţumire In Italia. Berlin, 7 Februarie. — Ziarul Germania, organ clerical, apreciând situa-ţiunea partidelor In perioada electorală ce este deschisa. acum, zice că, cu toate [sfaturile Papei, Centrul va păstra neatinsă situaţiunea sad şi că nu ’şî va schimba atitudinea faţa cu proiectul cancelarului. Moscova, 7 Februarie.—Pansl&viş-til nu primesc ideea ca Rusia să păstreze neutralitatea In cazul unui resbel Intre Franţa şi Germania fără a fi dobândit mal înainte concesiuni considerabile In Urient. Paris. 7Februarie.— Ziarul te Temps găseşte că e de prisos ca Franţa se reinoiascâ mereQ asigurările sale de pace. CRONICA SEPT-SECRETAIUI RE STAT In sflrşit s’a hotărât; vom avea supt-secretari de stat. Ocupaţiunile prea mari ale d-lor miniştri, Ii pun In imposibilitate de a mal face fericirea ţăreî, numai pentru miile de franci ce primesc, şi simt imperios nevoia de a împărţi punga ţărel şi cu alţi devotaţi colectivişti. Legea supt-secretarilor este In secţiuni şi In curând va veni In dezbaterea publică. Atunci vor eşi ca din pământ o mulţime de oratori, care mal de care mal călduros susţinător al proiectului, şi fiecare purtând tntr'ânsul nădejdea că va apuca o bucată de supt-secretariat. Toată gălăgia şi truda va fi Insă zadarnică, răci a tot puternicul prim-mi-nistru şi cu a tot puternici ’f Camarilă a împărţit deja aceste noul slujbe, precum urmează. La interne., noul deputat de Putna, Nicolau, flind-că a fost zapciu. La externe d-l G. Meitani fiind-că e nobil. La rezbel, Gr. H. Grandea, fiind că a scris Războiul. La lucrârile-publice, Ştefan Bellio, flind-că... merita. La finance, d l L Codrescu fliud-câ e bărbat independent şi nu e prieten cu d-l Nicorescu din opoziţie. La justiţie, d-l Boldur Lăţescu, care e bărbat drept, şi apoi nu a trecut el de geaba cu guvernul. La instrucţia publică d-l Sefendache, flind-că ştie latineşte mai abitir de cât d-l Chiţu. La domenii d-l Guriţă de la Focşani, căruia II lasă guriţa apă dupe nişte moşii de ale Statului. Restul paraponisiţilor şi candidaţilor nenorociţi o să constilue un grup nod politic, necunoscut în analele constituţionalismului : adică grupul opoziţiei supt-secretoriale. Penă acuma aveam fel de feluri de opozanţi: Opozanţi numiţi locali, adică de aceia cari fac opoziţie numai în localitate: prefectului, primarului, casierului, poliţaiului, cutârui ipistal ele. dar cari nu merg până a cere căderea guvernului. Opozanţi regionali, sau grupuri politice al cărora membri votează într’un oraş cu guvernul şi In altul cu opozi- * ţia, dupe cum II povăţueşte interesul. Opozanţi pe care’I am putea numi familişti, adică-te dacă Inti’o familie sunt doi fraţi, unul e guvernamental înfocat şi cel l’alt opozant înfocat, şi când cade guvernul devine cel l’alt guvernamental şi guvernamentalul de erî se face opozant, aşa că familia e In tot d'auna la putere. Mal sunt opozanţii cutărul ministru. Aşa, aceşti onorabili, susţin din toate puterile regimul, dar nu se Invoesc cu unul dintre miniştrii şi acestuia Ii fac fel de fel de mizerii, fără a îndrăzni Insă să voteze pe faţă In contra lui 1 Ast-fel se Întâmplă astă zi cu d. Dimi-trie Sturdza. El bine, pe lângă toate aceste grupuri, se va mal constitui şi grupul a-celora cari vor face opoziţiune numai supt-secretarilorde stat. Cel puţin, noi Români o să avem dreptul a striga urbi el orbi, că am Introdus o însemnată inovaţiune In regimul Constituţional şi parlamentar. Unul singur Insă dintre supt-secre-larl nu va întâmpina nici o opoziţie din partea tinerilor anti-supt-secretariştl, acela este Conu Fănică. Ghiciţi pentru ce ? Radu 'fandară. COLECTIVIŞTII SI ORAŞUL «ALATZI Galaţi, 1887 Ianuarie 24. Vă spuneam In precedenta mea scrisoare că, In urma votului de respingere a trans8cţîunel propuse de către sindicatul foastel societăţi Financiare din Rucureşti pentru răscumpărarea a 1738 obligaţii d’ale canalurilor, consiliul comunei Galaţi va fi disolvat. Lucrurile aii început a se adeveri; căci, imed'at dupe acel vot, poruncă a a sosit de la cei de sus ca consilierii comunali guvernamentali să demisioneze In corpore, spre a se avea ast-fel măcar o umbră de pretext pentru actul disovărel. De şi la început bieţii oameni se tot codeai! să risce actualele lor scaune pentru altele viitoare foarte problematice, în cele din urmă Insă, văzând că porunca este strajnică, fură nevoiţi a se supune. Ast fel avem dar astă-zî demisionaţi toţi membrii colectivişti din consiliul comunal de Galaţi. De Var Întreba acum cine-va pe a-ceştl oameni: «dar care vă sunt motivele de înalt ordin comunal, care v’au făcut să demisionaţi} Ce interese orăşeneşti au fost grav jignite, ce legi aă fost călcate, ce abusurl âu fost comise de către actuala majoritate r consiliului pentru ca să protestaţi contra el prin demisionare In corpore?» La aceste întrebări consilierii demi-sionarl n’ar putea răspunde nimica, căci nici n’ar avea ce pune In sarcina majoriLăţel colegilor lo» din consiliu. Şi când demisionează consilierii colectivişti? Tocmai acum, când se formează listele electorale, tocmai acum când trebue să se formeze bugetul şi să se verifice sumele, care stau neverificate de la 1880, tocmai acum Într’un cuvânt când trebue să se pregătească toate lucrările de îmbunătăţire a oraşului pentru campania anului viitor financiar. Prin purtarea lor ameninţă deci a lăsa comuna şi fără buget şi fără Îmbunătăţirile absolut indispensabile. Dar ce le pasă colectiviştilor noştri ? Maxima lor favorită e aceasta: Toată lumea să plesnească, numai Manea să’mî trăiască f Să fim Insă creştini buni şi să nu o-sândim fără circumstanţe atenuante pe colectiviştii din consiliul comunal de Galaţi. El, sermanii, nu lucrează dupe capul şi voia lor ci sunt nişte simple instrumente inconsciente In mânelecolectiviştilor declasa Il-a şi a ill-a. Singurul dintre dânşii mal cu cap, aşa zisul ior lider, e d. G. Gamulea ; acesta Insă e lipsit de ori ce autoritate înaintea lor,precum s’a dovedit îti Cestiunea transacţiunei cu Fin anciarâ cesliune aşa zisă de cabinet pentru colectivitatea locală, în care n’a reuşit să facă nici pe unul să voteze cu el. Dar ar Întreba cineva acum : ce face oare administraţia şi majoritatea consiliului comunal de Galaţi faţă cu a-ceste nedemne manopere ale colecti-vităţel, faţă cu sgomotul despre o si. gură disolvare? Răspunsul e următorul : lucrează înainte tot cu acelaş zel şi dor de binele orăşenesc ca şi la începui. Nu mai de- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (21) AI.EXIS ROEVIER PRIMA PARTE (Urmare) VII. Amor si reinuscare — Atunci, va să zică minţea! eri la minp, când îmi ziceai: «Ce nenorocire ca fatalitatea să despartă ast-fel pe acel care sunt făcuţi pentru a vieţui împreună....A ! dară cerul ar fi drept...» — Nu ml spune aceasta...... Nu mi spune aceasta 1 strigă Îndată tânăra fe meiu Înecată de lacrămî... Am hulit a-tuncia şi de aceia astăzi plâng aşa a-mar... Apoi, urmând, întărâtată: — Nu, nu te am iubit... Pe dânsul II iubeam... Încrederea mea, cochetăria mea m'a perdut... Şi tu, al abusat de tot cu cât vedeai că bărbatul meii nu să ocupa de mine ; al căutat prin apucăturele tale, prin limbagiul tău, să sileşti imagi-•naţiunea mea să te compare necoute-pît cu dânsul... Pândeai momentele când aveam mici certe casnice... M’am purtat ca o nesocotită... Acuma e prea târziu ca să mă căesc... Acuma lin! res-plătesc greşala 1... Vorbeşte!... Ce vrei să-mi propui?... Fernand să sculă şi umblă cât-va timp prin odaie, ca şi cum ar fi vrut să dea vorbelor sale greutatea unul lucru bine chibzuit...., apoi vţ;ni de se aşeză lângă Genevieva pe canapea. Ea II privia cu băgare de seamă şi nu să dădu lntr’o parte. — Genevieva, zise el cu linişte, te voi asculta. Să nu revenim asupra trecutului 1... O greşală s’a făcut ; aruncă vina asupra mea; fie! Eli te am depărtat de la datoria ta !... Am jignit onoarea amicului meu, sunt un miserabil... Fie!... Dar eh te iubeam... EQ te iubesc Incâ !... Da, te iubesc 1... Şi să uită ţintă la tânăra femeie a căror ochi să plecară. Era In privirea lui Fernand o putere In contra cărei zadarnic al fi cercat să lupţi. După o tăcere de mal bine de o minută, reluă: — Să nu vorbim de trecut 1... S6 vorbim de present. 'Mi era frică, când întreţineam relaţiunile noastre vinovate, să nu le descopere Pierre: ’mi era frică ca nu cum-va acela cărui, o recunosc, datoresc tot, să nu fie nevoit a mă dispreţui... O nenorocire, astăzi, şterge toate acestea. Genevieva îş. reluă capul şi zise rece : — Te Înşeli, Fernand... — Cum ? întrebă îndată acesta Liniştită, monotonă, ca un grefier care citeşte o sentinţă, ea zise : Când am întrebat pe Simon, In momentul In care m’a chemat, despre cauza morţel bărbatului meii, Simon ml-a răspuns : «Moare fiind că l’aâ Înşelat ; greşala d-tale l’a ucis.» — E cu neputinţă I strigă Fernand. Şi îşi netezi fruntea cu mâna, repetând : — Nu să poate ; apoî reluă : — Nu, nu 1 aî înţeles rău... Simon a-doră pe stăpânul sâfi ; el a vorbit greşit, a voit să zică că îngrijirile tale i-au lipsit... dar nimeni, nimeni nu ştie... — Aş vrea s’o cred, zise Genevieva fără voe, aş avea o remuşcare mal puţin. Fernand Ii luă mâinele, ea i le lăsă ; el urmă : — Genevievo, am fost vinovaţi, d zeii şi cu mine singuri ştim, trebue să răs-cumpâram In viitor greşala comisă ; Genevievo, trebue se avem slnge rece... cuminţie... Fiind că ea nu respundea, un zlmbet răutăcios să arată pe buzele lui Fernand, care reluă observându-1 : — Al un copil de crescut... II dato-reştl averea bărbatului tăU... 11 dato reştl un nume respectat... Nu trebue să se găsească In lume un om care. să poată zice de văduva Davenne : «Femeia asta a fost amanta mea 1...» — Numai un om poate zice aceastal... — E prea mult chiar aşa. . Genevieva II privi Înspăimântată, şi, trâgâiidu-şl mâinele din acele ale tână- rului, lşt acoperi cu ele obrazul şi zise plângând : — Ast-fel, dacă nu te voiii asculta ai fi In stare să faci aşa infamie ?.... — Genevievo, reluă sardonic Fernand, nenorocirea unora face fericirea celor l’alţi.. Ascullă-mâ, crede-mâ, supune-te şi vei fi fericită.... Tânăra femeie înăbuşită, speriată, se dădu lnapoî, strigând : — Doamne 1 de ce nu ’l învii un moment ca să ’l audă. Fernand ridică din umere, când do odată, Intorcâudu-se spre oglinda de Veneţia, dădu un ţipăt grozav. Genevieva, mirată, 11 privi, neputându-şl explica cauza groazei ce să arăta pe faţa lui. In oglinda de Veneţia.Fernand văzuse spectrul amicului săli, acelui pe care II Înşelase atât de mişeleşte ; 11 zărise obrazul galben ca ceara ; privirea sa II isbise dureros.... închise ochi o secundă, şi când II deschise din noii, făcând o sforţare, visiunea nu mal era acolo ; atunci nevoind să creadă Intr'o apariţiune fantastică, alergă la uşa care se afla In faţa oglinzel, dădu In-tr’o parte perdelele, uşa era Închisă ; cerca s’o deschidă, zăvorul era pus pe din afară, — Ce neomenie 1 zise el, cătând să învingă turburarea ce ’l pricinuise a ceasta vedenie. M'am deşteptat In mijlocul nopţel.... imaginaţiunea mea lucrează.... am friguri.... Dar sunt nebun să mă sperii aşa ca unjcopil. Genevieva, văzând pe faţa lui Fer- nand impresiunile deosebite prin care trecea, îl Întrebă: — Ce aî ? — Nimic, zise iute tânărul... Nimic!.. Apoî dupe câte-va minute de tăcere, reluă : — Aide, Genevievo...... vom vorbi mal târziu de ceia ce ne păstrează viitorul ; acuma trebue să ne ocupăm numai de cât de dânsul.... Voiii face toate formalităţile... Ii cunosc afacerile ca şi pe ale mele.... N’al să te îngrijeşti de nimic.... Plângi şi roagă-te lângă copila ta... Genevieva nu respunse......Fernand se sculă şi eşi. Când ajunse afară din odae, tânăra femeie dădu din cap şi zise : — O! miserabilul 1... Nenorocită ce sunt.... Şi Începu să plângă. Când Fernand intra în anticameră, se trezi faţă în faţa cu Simon care sta cu spatele rezemat de uşa odaiei stăpânului săli. Fernand îş reaminti atunci cele ce ’i spusese Genevieva, şi, văzând pe ma-telot stând ca la post, încreţi sprân-cenile şi înăsprindu-şi faţa 11 întrebă : — Ge faci acolo ? — Te aşteptam d-le Fernand. — A ! mă aşteptai, şi pentru ce ? — Daca vrei să te cobori In grădină., am să ţ’o spun d-tale....; căci, adause el cu jumătate glas, n’aşi vrea să ne audă doamna.... sermana femeie.... — Ce este ? (Va urma) www.dacoromanica.ro EPOCA - 27 IANUARIE PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EPOCA' Tlrag/lu 6.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME linia AnunciurI pe pagina IV, 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. parte chiar la 22 curent s’a ţinut o şedinţa, la care n’a participat nici un colectivist, şi ln care s’a resolvat, între altele, şi următoarele importante ces-tiunl: 1) alegerea locului pentru Iiced, cestiune pe care administraţia trecută o lăsase neresolvatâ timp de 7 luni; 2) facerea mal multor gherete sistematice în pieţele principale ; 3) condiţiile pentru închirierea locurilor de cârâmi-dărie şi repararea bastimentelor; 4) s'a decis a se răspunde direcţiei generale a poştelor şi telegrafelor că comuna îl cedează gratuit ori ce alt loc pentru clădirea unul local telegrafo-poşlal, afară de cel din dosul Parcului municipal, cerut de direcţie, dar care e indispensabil frumuseţel şi higienel oraşului; 5) s’a admis în principiu o-ferta d-luî C. Caranfil pentru instalarea unei reţele telefonice, în marginile sumei de 3000 prevăzute în buget, rămânând ca condiţiile de sarcini să se fixeze ln urmă de către primar, dupe ce va consulta persoane competente ln materie; 6) s’a respins cererea d Iul St. Stoi-covicl.fost antreprenor a taxei rachiului etc., prin care cerere contesta urmărirea ce i se face de către comună pentru suma de 32,000 lei, preţul spirtului găsit ln oraş şi netaxat la expirarea contractului; 7) s’a admis oferta d-lul Ilagi Dracu, pentru a se cumpăra 1500 m. p. piatră de lavă, ,cu 7 lei matru, pentru trotuare; 8) s’au votat mai multe credite pentru cumpărare de vaccină, reţete gratuite pentru săraci, Încălzirea şcolilor şi alte cheltueli indispensabile ; 9, s’a aprobat condiţiile pentru darea în licitaţie a trotuarelor, precum şi pentru procurarea tot prin licitaţie a 4,500 m. c. piatră de pavaj, 5,000 m. p. piatră de lavă pentru trotuare şi 1,7000 m. c. nisip, toate necesare lucrărilor de pavaj pentru campania viitoare; 10) s’a votat regulamentul pentru concursul medicilor comunali. Şedinţa în care s’ad resolvat aceste cestiunl a ţinut de la orele 8—12 p m. Iată cum răspunde majoritatea consiliului comunal de Galaţi ameninţărilor şi sgomotelor de d;solvare. Cetăţenii independenţi vor judeca acum cine sunt mandatarii lor fideli şi cine aii deşertat de la postul lor tocmai ln momentele cele mal critice. lin Galatenn. rel dosarul expropierărilor făcute în Capitală pentru construirea unei gare centrale, având nevoe de acel dosar pentru a anunţa guvernului o interpelare. D Voinov cere pentru acelaş motiv dosarul exproprierilor făcute la Brăila si Galaţi pentru dokurl. Dup6 aceasta se procede la votarea indigenatelor. So recunoaşte calitatea de cetăţean român d-lul Kăducan Ardeleanu. Se acordă împământenirea d-lul Ylaho-pulo. Se mal recunoaşte saO se acordă calitatea de cetăţean român d-lor Alexandru Văcescu, N. Dascăl, farmacist, Nastea, George Gaudilă. Naturalisarea d-lul Ezra Penchas este respinsă prin 62 voturi contra 8 ţaplause). Se recunoaşte calitatea de cetăţean român d-lor Panlazi, V. Schmotau farmacist din Ploeştl ele. D. C. \aeu depune un proiect de lege pentru trecerea bibliotocel Stalului la A-cademie şi unirea el cu biblioteca acesteia. La ora 3 Camera continuă a vota indigenate şi recunoaşteri. I n Spectator ULTIME I\F0I!HITII)M Aseară a avut loc o întrunire intimă la d. Maiorescu. Erau preson ţi dd. Carp, Th şi D. ltosetli, V. Pogor şi I. Negruzzi. Aproape unanimitatea persoanelor presente au fost de părere că unirea cu opoziţia extra parlamentară trabuc făcută îndată şi cu or ce preţ. f Mâine la 4 ore se întruneşte la Clubul Unirea comitetul central al partidului liberal-conservator. fft Cititorii noştri! n’au uitat că, in discuţiunea din Senat a proectuluî de lege pentru Introducerea regimului militar în scoalele de agricultură, meserii, etc. ministrul de resbel se pronunţase contra amendamentului generalilor senatori, care obliga elevii absolvenţi din zisele şcoale se facă un stagiu oarecare în cadrele active, ln urma u-uii înţelegeri cu d-niî generali, ministrul va susţine însuşi acel amendament în Camera. Unii militari care au legături cu palatul şi cu guvernul, privesc ca imposibilă achitarea generalului Cautili de Consiliul de resbel, cu toată desistarea D rulul Schupira ca parte civilă. Se crede însă că generalul va fi osîndit, pro forma, la zece zile închisoare. D. G. Mârzescu va pleca astă seară la laşi, undeva sta până la sfârşitul septămâneT. Eri la orele 2, s’a celebrat Ia Doamna Bălaşa, deP. S. Inocenţiu, Episcop al Buzăului, căsătoria d lui Nicolae Cerkez cu d-şoara Maria Ia covaky. Inlreaga societate bucu-reşteană asistă la această ceremonie. Tinera pereche a plecat seara cu trenul de 8 ore la Paris. «siiitaţiunile succesive, deşi preţu «rile erau ridicate mult, toate locu «rile au fost vândute. De la Moscva, >■ doamna Maria Durând va merge «la Bucureşti unde este angajată «pentru câte va repres, ntaţiuni « x traordinare» Ministrul cultelor şi instrucţiunea publice care începuse prin a refuza se patroneze bălul ce societatea studenţilor în medicină a hotărît se dea pentru sporirea fondului ei. a consimţit se ’i dea patrooagiul seu cu condiţiunea că studenţii în medicină se ’i remită o adresă de mulţumire pentru proectul de lege privitor la creaţiunea eelor trei catedre destinate d-lor Assaky, Babeş şi Kalin-deroglu. A'ceastă adresa d Sturdza voeşte s’onibâ pentru a prezintă o Senatului în sprijinul proectului de lege. Câţi va studenţi au iscălit deja batalamaoa|cerutăded. Sturdza, ma ioritatea însă a declarat că o iscă-lesee cu o nemărginită mulţumire în ce priveşte pe d-nii Asaky şi Babeş nu însă şi tu ce priveşte pe d. Kalinderoglu. • Agenţia Huvas, ne informează astă seară, că producendu-se o mare perturbaţiune, în funcţionarea li niilor telegrafice între Budapesta şi Bucureşti, până la orele 5 n’a primit nici o depeşă din străinătate. 2. Nir. Vrăbiesco sPada regalfi No. G. 3. Gr. llie Păucescu, strada regală No. 4. 4 Ntc. Drugomirescu. strada regală No. 2. 5. C. Papadat, strada Bis. Eni No. 0. Secţia lll Verde 1. C. Vlahnţi, hotel de France, calea Victoriei. 2. I. A. Brătesru, strada Popa-Tatu No. 20. 3. Ştefan Cornea, strada Popa-Tatu No. 78. 4. Vasile Vintş, strada Silfidelor No. G bis. 5. Mihail Cara-Coslea, strada Popa-Tatu No. 32. Secţia IV (Albastru) 1. Dim. Şoimescu, strada Radu-Vodă No. 43. 2. C. Costa Foru, dealul Mitropolii No. 3. 3. Grigore Nicolaidi, calea Văcăreşti No. 75. 4. Grigore Cbiru, strada Radu-Vodă No. 12. 5. Menelas Dedu, strada Profesorii No. 4. Secţia V (Negru) 1. Dim. Economii, slr. Mircea-Vodă No. 19. 2. Vaierian Ursian, str. Stele.u No. 2. 3. G. Porflriada, calea Călăraşi No. 3. 4 Al. Ulubeanu, calea Văcăreşti. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de la 26 Ianuarie 1887 Principele D. Gliica deschide şedinţa la ora 2 1/4. D. I*. S. Aurellan anunţă guvernului o interpelare asupra tnfiiuţarel unei companii naţionale de navigaţiunc comercială. La ordina zilei, interpelările d-lor Dim. Uiani şi dr. Frumuşanu. Senatul le amână pentru că ministrul interpelat d. 1. G. Brâliauu, este bolnav. D. Gr. Stelauescu, raportor citeşte proiectul de lege peulru aşezarea imposi-tulul asupra păcurel. Legea sâ admite fără discuţie. şedinţa se ridică la 2 ore 55 Bedecu. C AMERA Şedinţa de la 26 Ianuarie 1887 109 d-nl Deputaţi presenţl. D. Ag iricI presideazâ. D. Cioca/.an întreabă biuroul când se va pune la ordinea zilei interpelarea d-sale anunţată acum mal multe zile. D. A sarici respunde că d. Prim-minis-tru, titularul Departamentului de interne, fiind bolnav, interpelarea d-sale trebuc amânată. — Interpelarea d-lul Ciocazan va li pusă pentru mâine la ordinea zilei. D. 1‘apadopulo-KalimaL propune a se pu e azi la ordinea zilei indigenatele, recunoaşterile şi petiţiunile co nu s’au putut examina Sâmbăta. Propunerea se primeşte. D. 4 aton-Lecca cere ministrului lucrărilor publice se depue pe biuroul Came- Citim în Românul de astă seară : Direcţiunea teatrelor, autorisând reprasentarea revistei «Zeflemele», pe ori ee scenă alta de cât aceea a Teatrului Naţional, a pus ca condi-ţiune autorilor ca nici unul din ar tiştii care joacă în această piesă se nu aibă chipul sau portul persoanelor politice la care se face alusie. Curat censură. «Zeflemele» se vor juca la 5 Fe-bruâriu, pe scena teatrului Dacia Un consiliu de miniştri a fost ţinut azi dimineaţă Iad. Ion Brătianu acasă. S a vorbit, între altele, des pre relele dispoziţiuni ale Camerei în privinţa creditului de 24 milioane pentru construcţiunea noul linii fe rate şi asupra cerereî mal multor Senatori d a se despărţi în doâ pro ieclul delege relativ la creaţiunea a iucă trei catedre la Facultatea de medicină din BucureşD, făcându se din catedra de clinică medicală destinată d-lui Dr. Kalinderoglu obiectul unui proiect de lpge spe cial. Consiliul a hotărît că nu este loc a se da urmare cerere! Senato rilor, un proiect de lege special pen tru d. Kalinderoglu având foarte pu ţine şanse d’a fi priimit. Se ştie că direcţiunea teatrului i-talian a angajat, pentru câte va re-prezintaţiuni,pe d-na Maria Duraud-Despre această distinsă cântăreaţă citim în Gaze tiu dei teatri : «Celebra Maria Durând în opera «Norma a obţinut un succes colosal. «Entusiasmul era la culme, la fiecare frasăaplause frenetice, coroane «şi flori in profusiune, şi o splendidă «coroană de argint. Pentru repre- ULTIMA ORA AGKMI.V 1.IIIERA 4.and, 7 Februarie.— Domnul An-seele, şeful partidului socialist, a eşit eri dimineaţă din închisoare. Nu a fost nici o manifestaţie. Greva este terminată In toate câr-bunăriile. )lelz,7 Februarie. -Eri seara s’a dat un mare bal la care a asistat princi pele de Hohenlohe, (Stalt haller) guvernatorul Alsaciei şi Lorrenel. Pentru prima oara o ast fel de ser-bâtoare a avut loc în oraşul nostru; M ulii o lise, 7 Februarie.—La 1 Aprilie, Casarăm Neuf-Hrisach care era destinata şcoalei projeclatâ pentru sub-ofi-cey, va primi a doua secţiune a regimentului de artilerie Badez No. 20. Administraţiunea militară cumpără toate localurile disponibile,putînd servi la casarmarea trupelor. Paris, 7 Februarie.—Se scrie din Roma, că guvernul a fost informat că Italienii aă lăsat ln mâna Abysinieni-lor două tunuri de munte şi două mi trailiose. Societatea Navigazione generale a pus la disposiţiunea guvernu:ui Italian 14 vapoare pentru transportul trupelor în marea Roşie. Ilcrlln, 7 Februarie. — Z;arul Mos-kowskija Viedomosti,organul d-lui Kat-kow,atrage atenţiunea guvernului Rus, asupra relei star! a balenelor monlate cari sunt inferioare celor Germane şi Austriace, cu toate spusele d Iul de. Molke. Iterlin. 7 Februarie. — Limbagiul jurnalelor ruseşti produce aci o impre. siune foarte neplăcută. De aceia toate protestaţiunile paci-file făcute do guvernul Ţarului, sunt primite sub toată reserva, precum şi asiguiarile ce le dă Jurnalul Saint-Petersburg. SE CAUTA 80,000 FRANCI Cu inprumut asigurat intr'o moşie Doritorii 80 vor adresa pentru detalii la d-nu avocat Alecu A.Bilş Strada Dreata No. 24 lb.lNr.il lllll pentru suma de 64)00 franci pe a ii o Casa in centrul oraşului ; 1 8 camere, bucătărie, doua plm-nitze. etc. etc.; doritorii sunt rugat! a se adresa la redactzia ziarului EPOCA. LIBRĂRIA SOCECU & C-NIE No. 7, Calea Victorii, No. 7. A apărut în editura noastră : Interesanta scriere filosofică a iulSrâop-penhauer «Le mondc comme volontâ et comme rcprâsentatlon», tradusă de d-nul I. A. Cantacuzin, 2 volume in 8“, tipar elegant, lei 25. Nuvele de \. Gane, 3 volume 8" mic, tipar de lux, pe chârtie velină, lei 6. DE ARENDAT ^îsvtiSuT.i5î sin Drlesti cu o întindere de 10,600 pogoane toate arabile, situate la 16 kilome-Crc de Brăila Intre 2 gare, având pe dânsa case, magazii, pătule, sat mare şi alte 3 cătune, locuite de târlaşl. A se adresa în Bur ureştl la d-nu N. I. Ni-culescu Strada Manea-Brutaru No. 7. 1)R MARCEL LAUREAT Al EACULTATII DE MEDICINA DIN PARIS Consultaţiuni intre orele 3 — 6 No. 45, Calea Serban-Voda, No. 45 D-R TERPANDRU de la facultatea de medicină din Paris Specialist In boule de ochi si sifilis Consultaţiuni de la 8—10 şi 2—5 — No. 1, Strada Biserica Eni No. t — m\\ societate mm pentru FABRICAREA HARŢII Comform art. 46din statutele Societăţii, Consiliul de admnistraţie, a decis" în şedinţa sa de la 19 Ianuarie a. o-, a se convoca domnii acţionari în adunare generală extra-ordinară|pentru ziua dc22 Februerie a. c. la ordinai zilei fiiind : I. Expunerea situaţiunei : II. Emiterea de noul acţiunii pentru exploatarea pădurii de la Tărcău, şi instalarea unei a doua maşini de hârtie. III. Crearea capitalului de rulimenl necesar pentru mersul fabricai. In acest scop dar, sunt rugaţi domnii acţionari a se întruni în Sala Cameril de Comercin Strada Academiei In ziua arătată la ora 2 p. m. Pentru a putea lua parte la şedinţa a-cestel bdunărl d-nil Societari vor bine-voi a depune cel puţin cu 3 zile înainte acţiunile d-lor la biuroul Societăţii din Calea Victoriei No. 61. Bucureşti 20 Ianuarie 1887. Con- iliul de Administeatiuiic. * ■**» s**. '•a*, sa» >->****!*>•* ÎD' SALTE R de la facultatea din Viena BOALE de FEMEI şi S Y F I L. I S S A MUTAT No. 1 — Strada Fortunei — No. 4 LANGA FARMACIA « CU SFINŢI » / Calea Moşilor ) jfj Consultaţiuni tu toate zilele de la — 2 - î» p. m. — ^ Moşia Altcenii-liilD.l I Calnau plasa Silis-leanca, judeţul BuzăQ.unceas pe şosea de oraş, 2,700 pogoane arabile. Pătul de 500 kile porumb, magazie bună pentru 500 kile. Case de arendaş, casă de moară cu aburi fără maşină şi fără roate. A se adresa In toate zilele de la 2 ore până la 5 ore la D. Nicolae Iaco-vaky, Str. Mercur No. 4 bis. PĂDURE DE VUZM CĂTRE D NII ALEGATORI Persoanele, circ avend însuşirile cerule de lege de a fi alegători, nu să văd înscrise în listele electorale provizorie pentru Cameră şi Senat publicate de primărie, sau nu găsesc înscrise în liste alte persoane care în cunoştinţa lor însuşesc aceleaşi drepturi,or găsesc în listele electorale figurând persoane care nu aâ dreptul de alegător, sunt rugate a adresa observaţiunile lor prin graid saâ chiar prin scris, dând numele şi adresa la domnii avocaţi mal jos arătaţi, care se însărcinează fără nici o remunerare a stărui ptnâ la curtea de casaţie pentru a se da satisfacere unor asemenea juste observaţiunî. Secţia / (Galben) 1. P. N. Voinescu, strada Poşta-Veche No. 2. 2. Gr. Chrisenghy, Piaţa Episcopiei No. 5. __ 3. C. Dâmboviceanu, strada Dio-nisie No. 56 c. 4. G. Varlam, strada Precupeţil-nol No. 4. 5. V. Gârlova,strada Poverue. No. 29. i. G Secţia II (Roşu) Pallade, calea Victoriei No. 02. Butrî- na de 1 2 ani ln întindere de 400 pogoane lemn de gorun, frasin ş. a. de pe moşia Alicenu-Călnău, un ceas depărtare pe şosea de oraşul Buzău.—A se adresa în toate zilele de la 2 ore până 5 ore la d. N. lacovaky Str. Mercur No. 4 bis. LOCUL din Strada Golţel No. 6i alături de casa Gianogiu avend o faţadă de 47 metri. A se adresa Strada Dionisie No. 56. DE ARENDAT de acum safi de la SI'. Gheorghe, total sati parţial,moşiile Fefeleiul, Itu, Istau Moeeascu Racoveanca si Grădiştea situate la I /2 kilometru de gara Mizil In întindere do 3500 pogoane toate arabile din care 700 pog. fiind semănate cu grâO ; A-vând şi ca clădiri casă de locuit grajduri şi o magazie de 2000 kile bucate. Doritorii se pot adresa la casa Marescli Str. Clemenţii N. 10 sau în Mizil. jFa.vianu Dă consultaţiuni pentru boale de OCHI, URECHI şi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară. ! D‘ DAVIDOVICZI fi de la facultatea din Viena $ SPEC. BOALE INTERNE, DE COPII i SI DE GAT fi \o. I I Slr. Sf. Viucri \o. I I tă vis-â-vis de biserica Sf. Vineri) ord. î) — 5 p. m. BUN SI NU SCUMP Prima Tabrica de conserve naţionale Fondata la anul 1879 sub firma C T. CH RISTOFOR LA MARINAR Calea Victoriei, 100 vis-â-vis de Cişmeaua roşie sub Jokei Club Vinde cu următoarele preciuri liixe: Fasole verde Bame Pătlăgele vinete T&rhon Ghiveciu Ardei graşi ai eu c a * - Vin alb de ltragasanl litru 80 bani Vin nejţrn de VecoreMl litru 80 bani NB. Lunea si Joia Stridii proaspete duzina 2 fr. 50 bani. Iore proaspete si de cbelal. calitate bună. Toate prospăturile de Orient Cu stima C. T. CHJUSTOFOMII. BucnreştI, Cafea Văcăreşti No. 52 (filaturi cu spitalul Xenocrat) de la orele 2 — 4 după amiazi. AMNCIUMPORTANT RECOMENDAM CU DEOSEBIRE MAGASINUL CARAPATI CASĂ DE CONFIENŢĂ Bine asortata cu tot felul de bijuterie DE AUR SI DE ARGINT, LUCRATE CU BRILIANTE SI DIAMANTE etc., preCUttl si ARGINTĂRIE VERITABIE Si de CHINA Ser- vicivri de masa, pahare de ciaiu, icoane, candele etc. SE VINDE CU PRETURI SCĂZUTE, din cauza ca voesle se se desfaea de ţoale mărfurile sale din May asin. Kecoinandum Atelierul de Croitorie Moderna(I Weieh) situat pe Bulevardul Elisabetha Palatul Eforiei, pentru confecţionare de haine Bărbăteşti,după jurnalele cele mal noul şi cu stofele oele mal fine. Preţurile sunt foarte moderate. CASA DE SCHIMB ALBI (jIL I0WJ & B. MIRM Strada ( b. litru. Se vinde mal eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MURE CAZIN SOTIR ! No. 12, Strada P aţa Amzi, No. 12 Aranjat din nofi foarte elegant, posedând douâ biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci. NB. Cazinul se Închiriază pentru baluri nunţi etc. I PREglURI FO RTE REDUSE SRfilRlIL DEPOSIT AL AIIEA ERATELOR SOIIE ftinnikirro nr-----| Se găse?te numal la su j ¥ El fi IN O ER*0FEN cursala generală tn Bucu- /# H E I M N^\|re?U' slrada Lipscani No. g -------—---=*■ -i>» *59, lângă Banca României, m Fabrica pentru SOBE-MEIDIXGER | H. HEIM, Viena-Dobling <**■**■ ^Ş&.lfK^t-Ş'&iai*.**.**.***;'**;**.*?, *K<«K î t CELEBRA GHICITOARE I torcându-sedin oraşele cele mal însemnate din Europa, cu succese admirabile, face cunoscut că prezice trfcutul, pre-sentul şi viitorul cu precisiune. Primeşte visite de la orele 9—12 a. m. şi 2—8 p. m., Visita 1 franc. M-me Lanrethe 22, Strada Batiştea. 22. QA I A RfiQFI Martia Joia fi °u- or, LH DUOQL mintea Bal Mascat. SALA ORFEU Marfia Joia şi Duminica Bal Mascat. SALA BĂILOR Marfia loia şi Duminica Bal Mascat. PRIMUL MAGASIN DE MÂNUŞI F.NOVAK FURNISORUL CURTII REGALE — BUCUREŞTI — Cal. Vict. 74, vis-ă-vis de Palatul Regal Mare asortiment de mănuşi de bărbaţi, dame şi copil. Recomand noul asortiment de mânuşi de piele de cal de Rusia. Singurul depositar pentru toată România. • E. Xovak 74, Calea Victoriei, 74. M. WAGNER — CALEA VICTOR IE — M A G A § I N de Bijouterie si ■Ar-cjiiitni'ie Exposiţiune de Ceasornicărie pentru Codouri de Serbător! primeşte şi ori-ce comandă cu preţurile cele mai eftine. II Ai CTIinCNT Universitar doreşte UIlOlUiJLIll a preda cursuri de Matematici. Adresa la Redacţie. M. SCHWARTZ OPTIC Strada CarolI No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru inrlulcirea luminei, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preturi foarte moderate. UIMI SI DAMIRE se efectuează după metodă cea mal nouă, sistem durabil şi preţul moderate. Reparature de ori-ce nature se efectuează tn timpul cel mal scurt. ,J. ERL DENTIST Strada Scaunele No. 06 DE VENZARE Casa din Strada Re-manâ No. 72. Doritorii se vor adresa la proprietară, chiar acolo. | PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Slr. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda Efectuiază ori-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA l 1 NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric IM’. 8.8. PĂRINŢI BENEDICT1NI din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELONNE, Prieur 2 All liAI II DEAUlt: Brztxella 1880, Londra 1884 cele mai Înalte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea fric al P. P. S. S. zilnică a Elexirului dentri-par Benedictinl, cu o doââ Ue câte-va picături In apă, previne şi vindicâ căreia dinţilor, pe care l albeşte, consolisân-du 1, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN 3. RUE HUGUERIE, BOROEAU X Deposit la toate larmaciile, parfumeorl şi Coafeorl representante pentru Ro mânia, Serbia şi Bulgaria; Agentiii Comerciala Franceza din Gală ti s sucursalele ei. „LA DUCHESSE proprietate exclusiva a Magazinului Vartun Ml-ssir/ii diii Focşani.Singura ce nu cantine nimic vătămător si du fetzei o albeatzci nereprosabila. Sub semnaţii Vartan Missir iii avem 0-noarea a anunţa Onor. Public că după multă experienţă făcuta, am reuşit a poseda pou-dre pentru Tualelâ 1'ărâ Bism uth şi fără nici o altă substanţa vătămătoare feţei, preparata de «Dorin» Chemist brevetat stib denumirea de „CA DCII1ESSE" E destul ca cine-va se cumpere odată pentru a se Încredinţa şi a nu cumpăra pt viitor de cât poudre ,,La Duchesse" de eu-| loFile albă, roase si rachel. Preţul este de 3 frs. Cutia. Deposit tn Focşani la Magasinul nostru » Tecuci « Filiala noastră ■ » Bârlad » d-nu Oarabed Cerkez] '■ Roman » d. M. Kerestesch farj » H.-Sarat» d. Linde farmacist >* Bacău » d. M. Hirscbenbein » Calaţi » d. Fraţi Tb. Cerkez. Cu stimâ Variau Missir fii.E ORIGINALE MASINE SINGER Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-litati si in durata Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCU BRAŢ IN ALT, ,IMPR0VED“ La exposiţiuncâ internaţională din Edinburg in Octombre a. t. afl primit cel mai înalt premii! numai maşinele de cusut ori-nale Singerdin toate maşinele de cusut expuse. = MEDALIE DE AUR = Vânzare in rate, si contra bani gata un rabat ooxiv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum linsoare, Ace, Bumbac, Bum- ' 'MBflj oatre. Strada UepoMHM^HHHpHPPHI bălele, Aţă şi Mătase se găsesc şi în toate filiale e noatre. Iaşi G. NEIDLINGER Craiova liaile Eforiei Ploesli — BUCUREŞTI— Botoşani T.-Sevenn Lăpuşneanu Domneasca Lipscani Lipscani Mare Aurelianu „STELLA Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN OE TOALETA etc. DEPOU CENTRAL SI BIUROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. NUM AII O LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea în cel mult 10—14 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Siegfriecl Godascher WIEN II. Grosse Pfarz'gasse 6 RECOMANDAM Iii ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN SIROCHI — No. i5, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere Intr’un mod elegant, In toate stilurile şi ori-ce lucrări de tapiserie. Preturile moderate, eseoutiunea la timpul hotărât. CONSTANTIN SIIIOCI1I. 1 I Li ATELIER DE BRODERII D-N 4 ECATERINA RAŞCA mulându-'şî domiciliul din Iaşi a slăbit 'u Bucureşti Calea Victorii No. 92, curtea bisericel Albă, un Atelier de brodat. Are onoare d a înştiinţa pe onor P. T. public că primeşte or-ce comandă de brodare şi marcare de monograme precum lingerie de zestre şi mătăsuri etc. cea mal mare acuratetă şi fineţe. Preturile foarte moderate. 0 frumoasa Camera elegant mobilată tn centru oraşului. A se adresa la redacţia ziarului Epoca. ANUNCIU IMPORTANT ReoomandcudeosebireMagazinul N. BRÂUNSTEIN No. 50 Calea Victoriei, No. 50, vis-a-vis de Pasagiul Român CASA DE CONFIENTA Bine asortat cu tot felul de Bijouterie de Aur şi Argint lucrate cu Briliante şi Diamante etc. Ceasornice de Aur,Argint şi Nikel. Pandule Desceptâtori garantate pentru soliditatea lor cu preţuri reduse. Cred că onor public şi onor. mei clienţi mă vor visita spre a se convinge de adevăr. TAMAR INDIEN FItUCT LAXAŢIV SI RĂCORITOR preparat de ANTON ALTAN FARMACIST Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podopliilina, aloes, seamonum Ialapa etc. etc. DEPOU LA „FARMACIA LA AURORA" Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apoi o» Calea Gr ivi tel, la Farmacia Racovitâ Bacâă. PREŢUL UNEI CUTII 2 LEI. ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Unica şcoală de musică vocală şi instrumentală, unde se predai! lecţiunlcu 15 LEI PE LUNA Asemenea pune la d isposi ţifinea Onor. Public cea mal bună orchestră pentru Baluri, Soarele, Nunţi, etc. Înscrierile şi cererile se fac de la 9 — 11 dimineaţa şi de la 3 — 8 seara. MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Slradei Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mal modern, având 1 estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. F»H. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA "■ mm EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TCRNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEI VĂCĂREŞTI 251, — BUCURtSTI Se însărcinâză cu construc-iunl de turbinesi mori cu prefiri mal reduse de cât acele in Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu i piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecuteazâ repede orl-care lucru de turnătorie safi mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri dc vin ele. Ivi tir* e. deposit de Tei*, raiuri pentru, vagonete dâoauville, tzeve de tuci. IVl&re asortiment de pietre demoara. La Fertâ-sous-Jouars. 111 MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURI Calea "Victoriei Colţul Bulevard. Universităţei, în faţa biser. Sărindar Bogată coiecţiune, rămasă njoştenire de la Earl of lombwell din Londra ne-a Tost Încredinţată sj/re a o pune în vânzare. Ea se compune din tablouri vechi şi moderne de primul ordin, lată câte-va nume luate la tntâmplare: Vechi, Sebastian de! Piombo ^de te celebra Hamillon Gal-lerie), Rembrandt, Claude Lorrain, Welonwerman, Ther-bourg, Steen, Teniers, Brakenbourg, A. et I. Ostade, Ru-bens, Correge, Ruysdael, Maesz Both, Koningli, Berghem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kauibach, directorul a-cademiel de bele-arte din Munich.Gab, Max.Seitz, Paczka (s’a vândut la Paris în 1875 cu 30,000 lei), prof. Geiger, Ribot, Gudin, Diaz, Deschampac, Duprâ, Jsque, Karlovszky (elev al Iul Munkacsy', A. Kufman, de Garay, S. Giroux, Glisenti, Van den Bos, prof. Rumples, Bruck, Chaignean. Deprez, Guyot.Bellecour, Moormans, Beauquesne, Kuehl, Perier Verboeckhoven, prof. Cretius, Carolus, Miralles Van Hanen, etc. Invitam pe amatorii de bele-arte se bine-voiasca a ne o-nora eu visita d-Ior ţ ei vor găsi o eolcetiune de mare importanta si vor avea ocasiunea se’si îmbogăţească colee-tiunea lor eu capo d'opere pc uiste preturi ecseeptionale. — Observam ca toate tablourile se viude cu garautia autenticitate! lor si după dorinţa amatorilor se poate trimite a Paris sau lierliu peutru espertisa. I>. KLEIN BERU ER el FILS_____Paris. Bucureşti, — Typografia ziarului EPOC4 — Piaţa Episcopiei No. $ www.dacoromamca.ro