ANUL II No. 350. ANTEI* EDITIUNE DUMINECĂ, 25 IANUARIE (6 FEBR) 1887 15 BANI NTJMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE l.\ BUCURE SCI: La casa Administratiunei 1\ TAR \ : Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. IA’ STRKIA’ATATE: La toate ofBciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. LA PARIS; Segaseste jurnalul ou 15 Cent. numeral, la Kioscul din rur J5on»martre 113 Bulevardul St. Urrniain \o. SA. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANI A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.a Paris: la Agrare Hat as. plac? de la bour se, s. Agrare l.ilire. rue Soire Dame des I icloires 1". 1-1:1' /■ la liota < pentru Paris. Francia. tirruiania. Austriei ngaria. Italia si Marea Rritaair. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani. anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia SO BANI UN NUMER VECHIU Grigore VENTURA Prtm-redactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA So. 3.—Piaţa Spiscopiei.—So. 3. WE\ PARTIDELOR LEGEA ASAKI LA LUPTA POLITICA COLONIALA VULTURESC!) FET FRUIROS FEMEIA MORTULUI UNIREA PARTIDELOR Daca aruncăm o privire asupra diferitelor grupuri şi partide ale opo-ziţiunei, ne este dat se vedem conservatori afară din camere, conservatori în camere, liberali afară din parlament, liberali în sinul parlamentului; coaliţie intre conservatorii d’afară din camere şi liberalii din parlament, coaliţie între conservatorii din camere şi liberali! din sî-nul parlamentului; Junimişti, Rose-tişti, etc. Şi acestea sunt numai divisiunile cele mari; dar mai sunt afară de asta şi alte sub-divisiuni, grupuri şi sub grupuri mai infime, farămituri de grupuri şi personalităţi isolate care ţin a-şi păstra individualitatea. Din fericire s’au găsit unele persoane cu vederi politice mai largi, care fiind mai puţin preocupate de cestiuni personale ’şi-au dat seamă cât de păgubitoare este o asemenea situaţie şi s’au gândit a pregăti unirea între toate elementele din opoziţie, spre a lupta cu forţe îndoite la dărimarea guvernului actual. Ele s'au gândit că toate grupurile opoziţiunei, unite prin legătura morală a unui scop comun, trebue în-tr’un mod fatal se ajungă la o unire efectivă, oficială. Această idee trebuia se ne aşteptăm case fie primită cu o deosebită favoare, mai cu seamă de membrii opoziţiunii din parlament, carii, cel puţin majoritatea dintr’inşii, s’au ales în condiţiuni cu totul excepţionale. Intenţiunea noastră este d’a nu atinge aci nici o susceptibilitate, credem inse că nu jicnim pe nimeni, când repetăm numai cea ce Însuşi membrii opoziţiunei parlamentare au declarat în privinţa modulul, cum s’au ales şi se mal pot alege pe viitor. «Adevărata forţă a opoziţiunei, a zis d. Gaton Lecca, tn Întrunirea de la d. Marghiloman, este afară din parlament, şi eu nu mă pot alege la Bacau fără concursul partidului liberal-conservator». Cam în acelaşi sens s’a rostit şi d. Gr. Cozadini. Şi aceiaşi ideie a fost exprimată de d. Costicâ Arion. Ne puteam dar aştepta că ideia unei uniri între toate elementele o-poziţioniste, fie din camere, fie afară din camere, se fie mai cu seamă şi cu mai multă stăruinţă cerută de membrii opoziţiunei parlamentare. Şi aşa a şi fost. Aproape totalitatea opoziţiei parlamentare este as-tâ-zi pentru unire. Un puternic co-rent s a creat în sensul acesta şi putem chiar zice că nimeni nu se mai opune astă zi, în mod absolut, la această unire. Cu-toteacestea, şi de şi în întrunirea de la d. Dim. Brâtianu, d. Marghiloman a declarat că toată lumea primeşle unirea, lotuşi s’au produs pare care resistenţe, şi unii membri din opoziţia parlamentară au crezut nemerit d’a {pune unele condiţiun7, ca de pildă ideea că opoziţia extraparlamentară să recunoască căe re-presintată în corpurile legiuitoare, de către membrii opoziţiunei parlamentare. In faţa acestei pretenţiunî d. Dim Brâtianu, care nu crea interesat în causâ, a răspuns că nicî nu consimte măcar să meargă se propue opoziţi-unei rămasă afară din parlament, asemenea condiţiuni. Şi în adevăr, ce alt lucru ar însemna aceasta, de cât absoluta anihilare a opoziţiunei extra-parlamen-tare, «a adevăratei opoziţiuni din ţară», precum au spus’o însuşi unii deputaţi ? Actuala opoziţiune din parlament, represintâ abia o parte din opoziţiu-nea din ţară; şi tocmai astâ-z7, când e vorba d’a ne uni cu scopul d'a mări forţele noastre, să venim se declarăm că cei 40 de deputaţi din Cameră, şi cei 10, 15 membri ai Senatului, represintâ totalitatea opoziţiunei din ţară? Mai mult. A întrupa opoziţia din ţară în cei -40 de deputaţi şi 12 senatori opoziţionişti din parlament, este a legitima existenţa stăpdnirel de fapt, pe care o îndurăm azi— pentru a întrebuinţa expresiunea d-lul Maiorescu. Este a recunoaşte că Gamerile actuale sunt imaginea fidelă a ţereî ; că cei 40 de deputaţi opoziţionişti faţă cu 180 de guvernamentali, sunt justa expresiune a voinţei ţării şi esacta proporţiune ce există în ţară, între colectivişti şi opoziţie. Este a renunţa chiar la dreptul d’a cere răsturnarea guvernului actual, până în ziua când intima minoritate din Cameră va deveni majoritate. - Dar ce să maî criticăm o părere care, suntem fericiţi a o constata, a fost a doua-zi părăsită de însuşi aceia, care au putut un moment să o crează posibilă. Nădăjduim că az‘, când cei mai recalcitranţi au recunoscut cât de greşit era punctul lor de vedere, toţi se vor găsi de acord asupra ces-tiunei acesteia: Necesitatea unirii tutulor partidelor In faţa inamicului comun. Credem că nimenea nu se va împotrivi acestei uniri, şi că influenţele care le pun în joc duşmanii noştriî, pentru a împiedica un act care ar fi peirea lor, nu vor isbuti. Opinia publică va şti să facă justiţie de asemenea demersuri, şi noî, care vrem unirea, unirea cu orî-ce preţ, unirea fără condiţii, pentru a ajunge cât mai repede la resturna- i rea guvernului, suntem siguri că vom izbuti, că întreaga opoziţie nu va forma de cât un singur corp omogen, şi din ziua aceasta, pe cel care nu vor fi absolut cu noî, Ii vom considera ca adversari şi vom avea faţă cu ei purtarea cuvenită. TELEGRAME AGENŢIA HAVAS Paris, 4 Februarie. Toate iaformaţiunile primite aslă-zl de la Berlin, V;ena şi St. Pelersburg aii şi ele I un caracter pacinic. Viena, 4 Februarie. O telegramă privată din Berlin anunţă că pe timpul ultimului bal de la Curte, prinţul Imperials’ar li esprimat în modul cel mal a-igurător asupra situaţiunil, pe care nu o priveşte de loc ca îngrijitoare. Prinţul imperial ar fi dispus se plece la | Sud pe când generalul baron de Loe, a-ghiotant-general al împăratului, ar fi trimes la Paris tn misiune specială. Dusselilorf, i Februarie. Un manifest coprinzând semnăturele tutulor personagiilor cari formează elita ţi nulului, recomandă alegătorilor candidatura Prinţului Leopold de Holienzollern. Ileta, 4 Februarie. Foliţia a surprins manifestul comitetului care susţine candidatura d-lul Antoine. Biuroul de redacţiune precum şi imprimeria ziarului «Monileur de la Moselle» aii fost Închise • Viena, î Februarie. Mal multe ziare publici o telegramă din Roma tn care se spune că prinţul Alexandru de Batlenberg ar (1 gala a intra în armata Italiană cu gradul de locotenent-general şi ci ar lua un comandament tn Africa. Constantinopo', 4 Februarie. Sultanul a primit pe Şir Wolir In audienţă privată. In timpul întreţinerii care a durat o oră şi jumătate. Sultanul a informat pe Sir Wollfcă Marele Vizir şi ministrul afacerilor străine, sunt însărcinaţi cu negociarea soluţiunil ccsliunil Egiptului.* ('•nstniitinopal, 4 Februarie. S. S. Dyoniiios, mitropolit la Adriano-pol a fosL ales patriarch ecumenic. AGENŢIA LIBERA Parte, 4 Februarie. Ziaru La Republique francaise,z\ce că 1 iniştea ce o păstrează Franţa tn momentul de faţă, cu toate provocările, este un efect al voinţe hotărtte a ţărel care pregăleşle singură mijloacele d'a nu avea a să teme de nimic. Met/., 4 Februarie. Redactorul Monitorului Măselei a fost espulsat pentru că a susţinut candidaLura d-lul Antoine. Berlin, 4 Februarie. Gazeta Germaniei dc Nord zice că Împăratul Germaniei deşi constată hunele dis-posiţiunl a guvernului Franciel, nu poate respunde de simţimintele pacifice a!e poporului francez. Paris, 4 Februarie. D. Sigismond Lacroix a interpelat astăzi la Camera deputaţilor pe guvern tn privinţa ştirii îngrijitoare ce s’afl respândit şi Fa rugat să facă declaraţiunl ci liniştitoare. D. Goblet, preşedintele consiliului a res-puns că guvernul crede de prisos diu puntul de vedere exterior să facă o nouă declaraţiune după repeţitele asigurări ce ie-a dat Francia despre inlenţiuuilc pacifice. Guvernula a dăogal. primul ministru, are convicţiunea că emoţiuuea ce s'a produs la Bursă zilele acestea, este opera unor speculanţi. Roma, 4 „Februarie. Pierderile Italienilor tn Abissinia sunt foarle însemnate. Circulă sgomolulcă cele din urmă întâlniri cu trupele Iul Flas-Alula afl fost sângeroase. Ministrul ileresboiQ şi ministrul afacerilor străine, interpelaţi în această privinţă, aQ retuşat să dea lămuriri. Parte, 4 Februarie. Ziarul «Le Temps» d astă seară zice că ideile cosmopolitismului au favorisat gră-mădirea în Francia a unei mulţimi de străini (aproape un milion şi jumătate) cari sunt pentru naţiune un pericol şi în întru şi tu afară. Consta ni iuo|>ol i Februarie D. Onu, cousilior de ambasadă, a sosit aici venind din Pelersburg. D. Onu aduce o scrisoare autografă a a Ţarului către Sultanul şi instrucţiuni importante pentru d. de Nelidof, ambasadorul llusiel. Viena, 4 Februarie In faţa adâncel mişcări ce domneşte printre poporaţiuue in privinţa relaţiu-nilor Imperiului austro-ungariel cu Puterile streine o interpelare a fost adresată guvernului In această privinţă astazl în şedinţa Parlamentului. In cercurile financiare se crede la menţinerea păoel Ziarele aşteaptă ca decla-raţiunile cc le va face mâine guvernul se lie liniştitoare. Viena, 4 Februarie In sferele noastre politice se crede că cele din urmă măsuri militare aii fost luate de Imperiu uu tn vederea unor complicări eventuale în eestiunea bulgară ci In scopul d’a sta In dosul Germaniei spre a o garanta In cazul unul confl eteu Franţa şi a tmpedica ast-fel complicaţi uni incalculabile. CESTIUNEA ZILEI LEGEA ASAKI Colectiviştii aă reuşit a face şi din chemarea simpaticului şi meritosulul D-tor Asaki la ocuparea unei catedre la Universitatea din Bucureşti, o cesliune de gaşca. Nimic nu era mal simplu de cât a propune o lege escepţionala şi speciala pentru admiterea unul bărbat ca d. Asaki tn corpul nostru profesoral şi dispensarea sa de formalitatea concursulut. EraO multe motive în favoarea acestei procedări. înainte de toate, prin faptul ocuparel unei funcţiuni Intr’o ţara străină d. Asaki renunţase oare cum la calitatea sa de român, şi era firesc ca corpurile legiuitoare să’I dea din nod un fel de naturalisare. Afară de aceasta, scutirea d-lul Asaki de formalitatea concursului nu ar avea nici nu caracter politic, căci el nu făcuse politică militantă şi nu se pronunţase pentru un partid politic oare-care. Votul Camerei ar fi numai un omagia dat meritelor unut învăţat român şi nimeni n'ar fi avut măcar gândul d'a se opune sao d’a critica o măsură escepţionalâ în favoarea d-luî Asaki. Chiar în ce priveşte pe d. D-tor Babeş n'am avea nimic de zis. Si el e numai om de ştiinţa şi admiterea sa fără concurs la o-cuparea unei catedre, prin o lege escepţio-nală, nu poate fi de cât folositoare univer-sitâţel noastre. Dar cu totul alt-fel să presintă lucrurile în privinţa d-lul D-tor Calenderu. Fără a’I contesta me iţele ca medic şi ca om de ştiinţa, nu se poate tăgădui că d-sa e de mai bine de 20 de ani în ţară şi ar fi putut să se presinte la concurs. Dar nu e aci puntul principal. Să ştie căd. Calenderu nu s’a mărginit şi nu se mărgineşte a profesa medicina, ci este unul din stâlpii colectivităţel şi face politica cea mai militantă. D'aci naşte întrebarea, de ce până astăzi nu s’a gândit nimeni a propune un proiect de lege In scop d’ada d-lul Calenderu o catedră fără concurs, şi abia acum, cu ocaziunea venirel d-lor Asaki şi Babeş să introduce şi d. Calenderu tn-tr'un proiect de lege special şi escepţional ? Precedentul poate avea consecinţl grave, căci ar inaugura pentru profesorii agreaţi de guvern o nouă procedura care este în contradicţiune flagrantă cu legea organică a învăţământului. Daca s'ar admite această procedare, Camera şi majoritatea, adică guvernul, vor putea de acum înainte să numească pe un profesor plăcut partidului de la putere, în afară de legea învăţământului. E chiar nedemn pentru d. Calenderu d’a se pune la adăpostul simpatiei şi situaţiunel escepţionale de care să bucură d-nil Asaki şi Babeş. Suntem convinşi că d. Calenderu nu va voi să se introducă în corpul profesoral prin uşa mică şi la umbra altora ci va cere ca proiectul de lege cate îl priveşte să se pro-puie Adunârel osebit de acela al d-lor Asaki şi Babeş. LA LUPTA In ajunul vacanţielor Crăciunului, patru-zeci de deputaţi subsemnară moţiunea de blam presintatâ Ca-merii de d. Maiorescu. De atunci şi pene az7, cei -10 opozanţi, tot 40 au rămas. Am trebui dar se avem o dosă de ilusiuni destul de mare,ca se ne putem măguli cu nădejdea, că numai cu 0-poziţia parlamentară vom putea o dată se ajungem a resturna guvernul Necesitatea unei acţiuni extraparlamentare, energice şi imediate, se impune dar, daca In adevăr suntem însufleţiţi de dorinţa d’a dârîma cu ori-ce preţ guvernul actual. Nu avem pretenţia d’a indica aci un plan de lupta extra-parlamen-tară. Ne mulţumim a exprima dorinţa ca un asemenea plan să fie hotărît, şi cerem cu stăruinţă, ca lupta se înceapă fără nicî o întârziere. Drja diferite opinii au fost emise în privinţa acestui plan de luptă extra parlamentară. D. Const. Esarcu într'un articol-program, pe care l’am publicat în coloanele acestui ziar, a susţinut că ideea disoluţiunii camerilor, să fie punctul principii al planului de luptă în afară din parlament. Aceiaşi idee a fost susţinută de d. deputat Mihăilescu în întrunirea de la d. Dim. Brâtianu. O idee earăşî, care pare împărtăşită de multă lume, este aceea d’a se crea în ţară o puternică agitaţiune asupra cestiunii convenţiunil consulare. Mai este încă o cestiune, pe care chiar de acuma am vroi se o ridicăm aci şi despre care nu s’a vorbit încă nimic, este eestiunea alegerilor pentru consiliul judeţean, care să vor face la primăvară. Nu maî încape îndoială că opoziţia, care a participat la ultimele alegeri comunale, va trebui să între în lupta electorală cu ocazia acestor alegeri. Da altminteri, agitaţia ce se va face în ţară, fie asupra convenţiunil consulare, fie asupra cestiunii di-solvârii camerilor, va pregăti de minune tărîmul pentru aceste alegeri. Această cestiune va trebui agitată, îndată ce se va lua Î11 discuţiune planul de acţiune al opoziţii în afară din parlament şi cerem ca acest plan de acţiune să se hotărască cât de curend, şi ca lupta se Înceapă fără zăbavă. BULETIN EXTERIOR POLITICA COLONIALA De câţi-va ani asistăm la o adevărată întrecere între puteri pe tărâmul politicei coloniale. Până acum Anglia, Francia, Spania, Olanda şi Danemarca eraţi singurele puteri cari concurai! Intre ele în privinţa coloniilor transoceanice. Această tondenţft de expansiune spre alte continente, era firească pe tru aceste State, căci pentru Spania politica coloniala era tradiţională din timpurile când un mare Împărat a putut zice că soarele nu apune în Statele sale; pentru Anglia politica colonială era o cestiune de existenţă impusă prin posiţiunea geografică şi insulară a regatului unit care făcea din el o putere esenţialmente maritimă. Tot ast fel stau imprejurârile pentru Olanda şi Danemarca, dar se înţelege pe o scară mică. In ce priveşte Francia, primele încercări de espansiune colonială da-teazi din epoca lui Ludovic al XIV lea. Dar ele nu isvoreau dintr’o necesitate naţionala,dintr’o pletoră de populaţiune, din consideraţiunl de politică maritimă şi comercială, ci mal mult dintr’o sete de glorie şi spre a proba puternica înrâurire a marelui Rege al Franciel. De acea politica colonială a Franciel a fost pentru densa mal mult osorginţâ de greutăţi şi de păgubi, pe când aceaşf politică a adus Angliei foloase enorme şi a mărit puterea eî, făcând dintr’ensa un imperiu puternic, ce 'şi trage cea mai mare parte din puterea sa din bogatele sale colonii. Un mare scriitor german a făcut ob-servaţiunea că popoarele latine sunt mal puţin apte pentru a Întreprinde colonizări de cât popoarele de gintă anglo-saxonâ. In adevăr istoria modernă şi chiar acea contimporană par a confirma această opiniune. Anglia şi Olanda aii isbutit să stabilească colonii atât de puternice, în cât Înflorirea lor a avut de rezultat chiar deslipirea colonielor de la ţara mumă şi constituirea lor în State independente. Spania şi Francia nu uumal că n'atl putut să tragă foloase din coloniilş www.dacoromanica.ro 2 EPOCA — 25 IANUARIE lor, ci aâ fost silite se distragă o mare parte din forţele metropolei pentru a apăra posesiunile lor coloniale şi, cu toate acestea, ele aQ perdut încetul cu încetul coloniele lor cele mai importante în America, în Indiile orientale şi în Australia ; şi chiar acele puţine care le au remas, în loc d’a aduce vr’un folos, nu reprezintă pentru metropolă de cât o greutate. Cu toate această experienţă trasă din istorie, pare că ţările latine n’au renunţat la expansiunea colonială. A-mintim cucerirea Algeriei din partea Pranciel, cucerire făcută în urma u-nuî resbel crâncen care a dăinuit ani întregi. Dar în timpii din urmă marele problem colonial s'a complicat încă mal mult prin intervenirea unor nouă ele- j mente. Prin izbânda sa din 1871 Germania devenise de o dată puterea predomi- i nantâ în Europa şi a fost pusă în necesitatea d’aşi disvolta puterea şi pe tărâmul maritim şi colonial. Terâmul cel mal priincios care se oferea explo- 1 atârel emigranţilor germani era Africa a cărei părţi necunoscute până atunci, ' fuseseră esplorate de curagioşi călători englezi şi germani. Principele de j Dismark a înţeles îndată această nouă cale care se deschidea politicei germane şi a provocat întrunirea faimoasei conferinţe coloniale de la Londra, în care s’au fixat frontierile tuturor posesiunilor Statelor europene pe ţărmul oceanului atlantic al Africel. A-tuncl s’a format şi Statul Congo sub suveranitatea, cam fictivă, a Regelui ! Leopold al Belgiei. In timpul acesta Francia, dupe îndemnul Germaniei, ocupase Tunisul şi Anglia să stabilise în Egipt. Şi pare că aceste ocupări provizorii se vor prelungi încă mult timp şi afl sorţi d’a deveni definitive. In faţa acestei stări de lucruri, Italia care şi ea are interese însemnate In marea Mediterană şi pe calea Indiilor, I nu putea să stea indiferentă. Ocupa- I rea Tripolilanel iar fi convenit, dar îl era teamă de un conflict cu Francia. Atunci bărbaţii de stat italieni să folosiră de situaţiunea critică a Englezilor în Egipt şi, dupe îndemnul Angliei, el primiră a lua parte la ocuparea unor punte situate pe ţărmurile mărel Roşie. Unul din aceste punte este Masuah. Dar era scris ca şi Italia să facă aceleaşi greşeli în politica sa colonială ca şi cele-l'alte state. In loc d’a trimite ■ forţe îndestulătoare, guvernul Italian : s’a mărginit a ocupa puntele în ces- ' tiune cu câte-va batalioane şi n'a ştiut j a’şl concilia amiciţia regilor indigeni,a j căror posesiuni eraţi limitrofe cu puntele ocupate de trupele italiane. Unul din aceşti regi, numit Ras-A-lula, a atacat garnisoanele italiane care fiind prea slabe, aă suferit o înfrân gere gravă şi nu să ştie dacă vor putea 1 să resiste până la sosirea de ajutoare. • Să Înţelege că această ştire a pro- j vocat o mare emoţiune la Roma. Guvernul este In pericol, se fac manifes- 1 ţări populare şi agitaţiunea creşte 1 din zi în zi. Italia e dar la rândul el silită să dis- ! tragă o parte din forţele el pentru espe- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (20) AI.LXIS UOUVIKK PRIMA PARTE (Urmare) VII. Amor si remuscare Şi servitoarea încremenită o văzu re-pezindu-se spre pat, îngenunchind înaintea copilei adormite şi o auzi zicând cu o voce stranie. — Jeanna mea, pentru tine... prin tine voi fi tare I... Şi plânsul o înăbuşi; şi cu toate ru-gâmintele şi îndemnurile Anetel, refuză de a pr’răsi patul copilei sale. Sărutând micele el mâini, părea că culege de pe ele balsamul sfânt care’I da puterea ce’I lipsise pentru a fi soţie virtuoasă, şi pe care voia s’o regăsească spre & fi mamă vrednică. Dupe ce sili pe stăpâna sa să Îmbrace un capot, văzând că nu isbuteşte Ia nimit. Ane ta îtl«l pi măduvă şi să duse • îa i veste smgu- iOj pe caro o v'*zuo. la casă şi pe Itxtf o conside a a .4când parte din diţiunl coloniale. Această împrejurare poale avea înrâurire mare şi asupra politicei italiane In Europa. O cădere a ministerului Depretis — Robilant ar putea produce o schimbare radicală în atitudinea Italiei. Evenimentele ce să vor produce pe ţărmurile Mărel Roşie merită , prin urmare, a fi urmărite cu atenţiune, căci ele pot 11 puntul de plecare a unei modificări în constela-ţiunea puterilor europeane. V. INFORMATIUNI Ministerul financelor a luat dispoziţii mi tncă de acum câte-va zile peji-tru vânzarea la bursa din Berlin a mai multor milioane de rentă amor-tisabilă. Este foarte posibil ca această vânzare se fie cauza principală a scădere! titlurilor noastre pe pieţele germane. X D. Ion Câmpineanu, a primit de la un ofiţer român ce se afla acuma în Paris, o scrisoare prin care îi zice că într’o convorbire ce a avut cu un membra influent al unei a-sociaţiuni israelite, acesta îi a zis următoarele lucruri : «D. Brătianu care deja a făcut mult pentru ovrei dupe resbelul de la 1877, ar trebui se se înţeleagă şi azi eu denşil în privinţa nuoilor concesiuni ce ar trebui se li se facă ; căci dacă nu ar ceda acum de bună voe, când va isbucni un nou resbel, România se va găsi din nou in faţa unor quoI pretenţiuni din partea o-vreilor.» X Maî multe case de comereiu din capitală, făcând comande însemnate la case germane şi francez-*, a-ceste din urmă au răspuns că eo-mandele pot fi primite, dar fără nici un fel de răspundere în privinţa predărei. » 1 D. Dimitrie Sturdza a stat eri a- , proape de o ora la ministerul aface- , rilor streine scotocind prin archi- j vele diplomatice. X Circulaţiunea pe Dunăre a fost aproape imposibilă Joi din cauza unei ceţe foarte groase. H Adevărat să fie că d. Carada a sumisionat zilele aceste la ministerul de resbel pentru o însemnată furnitură de material necesariu la fabricaţiunea proiectilelor şi că o-ferta sa a fost aprobată de şi mal scumpă decât aceea a unui alt concurent ? X Generalul Lecca, prezidentul Camerei, a vizitat erl pe d. prim ministru la care a stat destul de mult. Ni se asigură că alegerea ministrului domenielor a fost obiectul principal al convorbire!. . X Să ştie că importaţiunea plantelor vii şi chiar a fiorilor tăiate este cu desăvârşire interzisă. Nemeritâ sau nu, interdicţiuneaexistă şi trebue păzită de toţi. Cum se face dar atunci că un mare personagiu colectivist, vice prezident al uneia din Adunări, a putut Introduce din Austria şi din Belgia pomi şi chhr viţă? Amintim că una din acuzaţiunile aduse d-lui Fleva era şi aceea d’a fi cheltuit prea mult pentru serviciul curăţire! stradelor. şi a curţi'or particulare şi. cu osebire, d’a fi cumpărat prea mulţi cal. De ce dar primarul actual gă-seşt» că zisul serviciu este neîndestulător şi are intenţiunea d a face noui cumpărători de cai? X Un amic din Rusciuk ne scrie că o mare fierbere a domnit eri acolo din cauza sgomotului ce se respîn-dise că un însemnat complot contra guvernului Regenţei ar fi fost descoperit la Eski-Zagra. Se zicea că numeroase arestaţiuni fuseseră făcute între altele aceea a unul supus rus, comerciant mare din Şiş-tov care se afla în Eski-Zagra de vre-o opt zile pentru afacerile sale. In Rusciuc se aşteaptă cu nerăbdare întoarcerea d-lui Zaharia Sto-iano\ care va ţine un meeting. X întrebăm pe d. ministru de interne dacă ştie că vestitul paşâ-pri-mar A. Popescu (Ţuţuianu) e dator de mai mulţi ani suma de 4000 lei comunei Râmnicu-Serat. X întrebăm pe d. Ministru de jus tiţie cum detărâgâeşte de atâta vreme procesul coreeţional în care a-celaş d. A. Popescu e inculpat că s’a fol sit cu bună ştiinţă, de o carte de liber percurs care nu mai era valabilă. DEPESI TELEGRAFICE AGENŢIA HAVAS ltom», 4 Februacie. — După discursul deputatului radical d. Mussi, Camera a votat închiderea discuţiunil. Mal mulţi membri al Adunări; au desvoltat diferite ordine de zi. Un singur deputat socialist d. Costa s’a pronunţat pentru evacuarea Masuahulul. După ce s’a ridicat şedinţa, s’afl făcut demonstraţiunî în faţa Parlamentului ; dar poliţia a împrăştiat mulţimea fără ca să lesulte lurburări din aceasta. Cu toatea astea s’ad făcut câte va arestări. Pe urmă, trupele ce erau aşezate ca un cordon împrejurul Ca-merii, se Intorserâ la cazarma. Rerlin, 4 Februarie. — Ziarul «Die Post» constată cu s'atisfacţiune că ştirile resboinice la care a contribuit să le respândească vor avea un oare care efect asupra resultatulul definitiv al alegerilor. Londra, 4 Februarie.— «Times» nu înfăţişează situaţiunea generală ca pre-sintând un pericol imediat, dar crede că ştirile de resbel nu vor înceta până ce nu se va termina perioda alegerilor pentru Reichstag. Londra, 4 Februarie. — Se telegra-fiazâ din Berlin ziarului «Standard» câ prinţul de Bismarck a dat din nou asigurarea că nu va ataca Prancia sub nici un pretext. AGENŢIA LIBERA Londra, 4 Februarie. — Banca En-gliterei ’şi-a stabilit scomptul la 4 0/0. Ronm, 4 Februarie.—Alte tru 'e se pregătise spre a pleca curlnd în A-frica. Vlena, 4 Februarie.— In cercurile financiare d’aici foată lumea se arata consternata ta urma panicei ce s’a produs erl la Bursele din Berlin, Londra şi Viena. Sunt temeri că pieţele europene nu vor putia să resiste la asemenea lovituri mu'ttimp fără a ajunge la o catastrofă. Berlin, 4 Februarie.—Panica ce s'a produs erl la Bursa şi a degenerat In-tr'o adevărată catastrofa,a fost produsă de ştirea publicării ukazulul împărătesc care interzice exportarea cailor peste hotarele Rusiei. Berlin, 4 Fevruarie.—Resultâ din-tr'o convorbire privată a ministrului finanţelor ca ştirea ce s’a respândit despre intenţiunea ce ar avea Germania d’a face un Împrumut de 300 milioane mărci pentru nevoile sale mililare, este o curată născocire. Se constata că marele şi micul co-merciQ în Germania, şi mal ales tn partea răsăriteană este într’o stagna-ţiune absolută. [ Rerlin, 4 Februarie.—Gazeta Germaniei de Nord zică că interzicerea exportului cailor din Rusia nu este o măsură cu tendinţe agresive, ci este motivată prin o cerere extraordinară şi grabnica de cai din partea unei puteri. Statele au fost silite să ia la timp măsuri de precauţiunî în contra acestor cumpărări excesive. Rerlin, 4 Februarie.—Se scrie din Barcelona ziarelor d'aicl că Francia face mari cumpărări de cai şi de cattrl în Galalonia. Slraslmrg 4 Februarie. — Ziarul Landeszeitvnganunţă că generalul Bou-langer inspectează incognito împrejuri-mele Verdunuluî. Roma, 4 Februarie. — Creditele cerute de cabinet se discută în Cameră. Agitaţia este foarte mare în oraş. Mari I manifestări s’au făcut înaintea Paria- I meniului. Numerose arestări s’aă o-perat. Paris, 4 Februarie.—Ziarul «Les De-bats» de astăzi zice câ cu toate că greutăţile cestiunei Bulgariei ar părea in-surmentabile, ele totuşi nu pot se turbure înţelegerea între Rusia şi Austro-Ungaria şi se ameninţe pacea Orientului. Paris, 4 Februarie. — In consiliul de miniştri, d. Flourens, ministrul afacerilor străine, a comunicat colegilor sel depeşile ce a primit din străinătate şi care sunt foarte pacifice. Atitudinea Francia este aprobată de Englitera şi de Austro-Ungaria. Alena, 4 Februarie. — Camera a fost deschisă erl. In discursul Tronului, Regele mulţumeşte Naţiunel pentru manifestările simpatice cu care a salutat proclamarea majorităţii principelui moştenitor. Regele constată că creditul Greciei s’a consolidat şi că relaţiunilo cu toate Puterile străine sunt din cele mai bune. El termină rugând pe deputaţi ca se dea cea mal mare îngrijire cestiunelor financiare. Viena, 4 Februarie.—Se comunică din Constantinopol la Politische Corespondent că Said Paşa s’a adresat către marile Puteri spre a solicita con- vnrmn riăli’irrHPMUCT-tnir familie, fostul tovarăş, fostul frate de arme al Iul Pierre Davenue, Fernand Seglin 1... Deja sosise zorile de dimineaţă şi Genevieva, în prada durerel şi remuş-cărilor, sta încă Ingenunchiată lângă fiica sa ; ne voind să creadă în neno rocireace să Întâmplase, cătând să se mângâe privind la mica Jeanna care dormea cu zîmbetul pe buze... D-zeu numai atunci ar fi pulul spune cât să simţea de ruşinată când gândea la trecut, ce dispreţ plin de ura avea pentru acela care o silise să roşască de ea însăşi... Scursă de lacrimi, sdrobitâ de osteneala, doborâtă de tristele el amintiri, înţelegând numai prin mărimea pedepsei, mărimea crimei sale, nenorocita era fără putere şi ca şi amorţită. De o dată, i să pâju câ cine-va umblă prin odaia sa ; să întoarse şi, recunoscând, la lumina zilei care să arătase, pe acela care intrase, cu atâta îndemânare la ea, să s^ulâ de ’ndată în picioare. A.I fi zis că prinrse o lovitură electrică şi să ridicase prin influenţa el a-tât fu de repede mişcarea sa; ea Îşi dădu într’o parte părul eî brun despletit şi careT acoperea fruntea, cu un gest nervos, şi întiDzând braţul spre uşă, zise cu o voce aspră: — Cutezi să vii aicea... acuma... dute, nenorocite, dute 1... Fernand,—căci el era,—uimit mal ln-tâ', privi împrejurul Iul, apoi Inaintă spre Genevieva; dar aceasta, dându-se înapoi cu groază, strigă : — Dute I dute 1 sau chem tn a-jutor 1... Fernand Seglin să făcu venăt pe faţă, alerga îndată spre lenăra femeie, şi, luând’o în braţele sale puternice, ÎI puse mâna la gură spre a o face să tacă zicându-I cu o voce înăbuşită ; — Taci nenorocilo! AI nebunit?... Vrei să ne afle toţi?... Tocmai în momentul când moartea lui ne lasă stăpâni pe viitor, când putem să justificam trecutul, tocmai atunci vil să a-runci desonoarea în casă?... Genevieva respinse mâna care o înăbuşea şi, auzind cuvintele cinice ale lui Fernand, să uită la el posomorâtă şi, ca cum mintea el n’ar fi voit să Înţeleagă, II întrebă, apăsând asupra fiecărei silabe : — Şi ce speri ? — Văduvă respectată a lui Pierre Da-venne, în mal puţin de un an vel fi femeie legitimă a lui Fernand Seglin. — A! esclamă Genevieva. Nimic nu poate să exprime dispreţul desgustul coprinse în această exclama-ţ une ; şi tot cu acelaş ton, tânăra femeie arătând pe fiica sa adormită a-dause : — Şi cutezi să vorbeşti ast-fel înaintea unul Înger I... Tonul şi gestul d neî Davenne isbirâ pe tenăr ca o lovitură de cravaşă ; faţa ’i se roşi, dinţii ’l clănţăniră, ochii săi avură o privire de fiară sălbatică; a- pucă pe tenăra femeie de braţ. Ea voi ! să ţipe. ’I pune mâna la gură; ea voi să'l dea într’o parte, el n’o lăsă să facă o mişcare ; dintr’o lovitură de genuchî, deschise uşa unui mic iatac şi târâ a- ! colo pe nenorocita femeie. Acolo, o a- ^ runcă pe o canapea unde ea căzu, nemişcată, Înăbuşind, cătând să-şi redobândească respiraţia. Văzând’o în stare de a nu să maî mişca, Fernand închise uşa camerei ; dupe ce să asigură ca copila nu se deşteptase, să întoarse tn iatac închizând , uşa în urma lui. Genevieva, reîmputernicilâ, dar tremurând de frică, stătea înghemuila t într’un colţ de canapea, cu capul între , mâni, plângând de durere, de ruşine j şi de turburare. Fernand, cu sprânce-j nile încreţite, naintă spre ea, şi lncru-cişind braţele, zise : — Suntem singuri aici, Genevievo... al să mă asculţi... al să-mi respunzL... Tânăra femeie căzu pe genunchi şi rugându-se cu mâinile Împreunate, strigă ridicând ochii la cer : — Doamne 1 fie-ţî milă de mine.... Pedeapsa e cumplită.... Fernand fâcu o mişcare de mânie zicând ; — E prea târziii ca să te rogi.. e vreme să lucrăm. Genevieva rid'că capul.,. Nu înţelegea ce voia să zică complicele ei. Acesta luă un scaun,şi Înainte de a se pune jos, ridică pe tânăra femeie, o conduse sătre canapea şi 'x zise ; — Ascultă-mă. www.dacoromanica.ro cursul lor întru uşurarea acţiunel me-diatriceja Porţii în cestiunea Bulgariei. Berlin, 4 Februarie.— Die Post constată cu mulţumire ca sgomotele de resbel ad o înrîurire fericită asupra alegerilor şi zice că situaţiunea exterioară vine în ajutorul partidului naţio-nal-liberal în campania ce a Întreprins spre a susţine proiectele cancelarului, care după cum a zis însuşi principele de Bismark în Reichstag pot singure se asigure menţinerea păceT. Constantinopol, 4 Februarie.—D. de Nelidof, ambasadorul Rusiei, a declarat că Ţ’arul se sileşte a ajunge la o deslegare a cestiunei Bulgariei pe baza unei înţelegeri cu Puterile semnalare ale tratatului din Berlin. Belgrad, 4 Februarie. — Ultimele ştiri sosite din Sofia aO un caracter pesimist din cele mal pronunţate. In sferele noastre guvernamentale se crede cănegociările începute la Con-stanlinopol au puţini sorţi de reuşită. Sofia, 4 Februarie. — Nezaviss/nia Bolgaria, organ oficial al guvernului, declară că candidaturaprincipelui Geor-ge de Leuchtenberg ascunde pentru Bulgaria şi mal multe primejdii de cât acea a prinţului de Mingrelia. CRONICA X’tJl.ITIRESCL FET-FRLIIIOS — *> Când te duci la prefectura poliţiei ca să ceri un paşaport, Impiegatul însărcinat cu dresarea acestui act este ţinut să însemneze într’ânsul dacă al un nas mare sad mic, cum ’ţl este gura, ce faţă îţi ad ochii, părul şi altele. Apoi, ajungâng la rubrica cunoscută sub numirea de semne particulare, Impiegatul mal notează acolo dacă al vre o aluniţă care se vede, ceva pistrue, ciupituri de vărsat sau alte podoabe spre a fi recunoscut lesne. lmî închipuesc că tn ziua când d. Gr. Vulturescu. Cupidonul colectivitsţel se va hotărâ să ceară un paşaport, dupe ce s’ar însemna tn acest act toate amănuntele care dovedesc că d-sa este făt-frumos, Impiegatul poliţiei va fi nevoii să scrie la rubrica semnelor particulare, următoarele : «Anunţă că va ţine conferinţe la Atheneu, şi nu le ţine nici o dată!» Cu aceste cuvinte, Vulturescu va putea fi cunoscut ca un cal breaz. Intr’adevăr, sunt mai bine de trei ani de când regulat la deschiderea sla-giunel de conferinţe, vezi Înregistrat In sumarul conferenţelor de la Ateneu că îu cutare zi d. Gr. Vulturescu va vorbi despre cutare subiect. Tot atâtde regulat, în ajunl zilei când d-sa ar urma să vorbească, vezi în ziarele oficiale o informaţie ast-fel concepută : «Conferenţa d-luî Gr. Vulturescu anunţată pentru mâine, se a-mână pentru altă dată. Altă dată, Vorbă lată Căci această altă dată Nu soseşte nici o dată. se perde în neagra veclnicie. Vulturescu nu vorbeşte ; nimeni nu T a auzit guriţa în sala Atheneulul şi ’ţv vine să’l declami cu o oare-care va- Genevieva lipsită de puteri, fără voinţă, îngrozită de ameninţările lui Ft-r-dinand, 11 privea fără a înţelege, ne voind să creadă că acesta era o-mul pentru care ea fusese criminala. Odaia In care se aflau Genevieva şi Fernad era mal mult un salonaş de cât un iatac. Uşele aveaţi nişte perdele de mătase galbenă, pereţii eraţi tapisaţi cu aceiaşi stofă, vărgaţi cu sben. Pe soba neagră se afla o oglindă de Veneţia cu cadrul larg şi sculptat. Tot felul de nimicuri de artă, pe care le o-bicînuesc femeile cu gust, umpleau e-tagerele. O uşe ducea la o cameră în acelaşi fel care era odaia pentru fumat a lui Pierre Davenne, şi care avea o intrare în camera lui. Această uşe era tocmai în faţa oglindel. — Precum am zis nişte perdele de mătase mari, o ascundeail. In vremea acea, licări rele slabe ale dimineţel dejabia luminaţi iatacul,încât vedeai cu greutate In el. Şezînd în faţa Genevievel, Fernand începu : — Genevievo, nimenea nu poate să nu audă aici, să ne vorbim pe faţă. Mal întâi, mă iubeşti tu } Ttnăra femee plecă capul şi nu răspunse. — Trebue să răspunzi....Mal iubit cel puţin ?.... Urmă iar o tăcere. (Va urina) PUBLICITATE» ZIARULUI ,, EPOCA" Tlraglu 6.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. riantă, versurile unui poet contimporan : Spui că tăcerea este de aur Cuvântul tnsă ar fi d’argint. Ne-al dat iubito grămezi de aur. Ah! dă'ne-o dală un dram darginl! Dar Vulturescu ne îndoapă cu aur, adică cu tăcerea sa, şi nu ne da cu nici un pre^ dramul de argint. Ni’l făgăduieşte la începutul fie carul an, şi când colo : benghiO ! El păstrează pururea o tăcere mai adftncâ chiar de cât aceia a deputatului Stănescu de la H.-VâLea, care n’are obiceiul sfi ridice glasul de cât pentru a’şl cere diurna. Ciudat lucru 1 Ştifl foarte bine ca d-nul Vulturescu e intimul casei preşedintelui consiliului de miniştri, că este chiar afin cu d sa şi poale că de la d-nul Brătianu a luat năravul indisposiţii’or binecuvântate, mulţumită cr. Severin, pro pnncipio, susţine un proect presiutat de banca ministerială. D. General Budisleanu, declară categoric că nu va vota proectul. Armata noastră a ajuns să fie compusă exclusiv de o-pincă, zice generalul; orl-ce haină albastră e scutită de serviciu. Ca concluziune, d. general propune ca elevii eşiţl din scoli s6 stea în armată cel puţin şase luni, şi pentru că cunosc deja serviciul, să intre în armată de-a dreptul cu gradul de sergent. Prinţul i*. Ghica, apără proectul pe baza că românul va II ţot-d’a-una destul de instruit în de-ale armalel pentru a’şî apăra patria... . D. General Al. Angclcscu, revine a-supra argumentelor d-lor generali Fălco-ianu şi Budişteanu. a permite elevilor care au primit o educaţiune militară îu scoală să nu ’şî facă stagiul în armată, ar constitui un privilegii! şi ar fi o călcare prea din cale afară a legel fundamentale a armatei, care impune orl-cărut român sâ treacă pe sub drapel. D Gr. Stefauescu combate legea din puntul de vedere al învăţământului. Instrucţiunea militară le va lua untimppre-ţios pe care I ar întrebuinţa mal bine învăţând materiile proprii scoale! din care fac parte. D V, A. Urechia spune că, de şi nu este competent tn materii militară, tn materia didactică poate răspunde d-lul ştefânescu şi îl asigură că elevii nu vor pierde nimic din studiile lor civile. D. general Al. Angeleseu, ministru de rezbel, zice că proectul săO de lege este mal muit economic. Statul nu are fonduri suficiente ca să facă manevre în toţi anii nici pentru a ţine sub drapel sub-ofiţerl inutili tn timpul păcel. D-sa însă e dispus să primească amendamente. Proectul se ia în considerare şi se pro-vede la votul pe articole. Art. 1 se admite, modificat de amendamentele generalilor. La art. 2, ia cuvântul d. Arapu, faimosul senator de Botoşani. D. Arapu zice că nu trebuesc elevii, eşiţl din şcoli, sâ (le vârâţi în cazarme, acest focar de imoralitate.... Iată mulţumirea pe care o dă d. Arapu armatei care, dupe zisele d- ui şi ale partidului în care se tăvăleşte, a scăpai de măcel autorităţile civile de ia Botoşani. Din fericire se găseşte un senator care să protesteze, D. general Iiullsleanti cire ti replică: Dumneata vorbeşti dc imoralitatea din cazarmă ? Aiurea este imoralitate 1 D. Arapu pleacă nasul. Dupe o lungă discuţiune, Senatul respinge stagiul, şi voleazii articolul proiectului de lege. In Loial, proiectul este votat prin 50 bile albe contra o negre. Şedinţa so ridică la 5 ore. Ilecleeii. D. Ion Rrâtiami este încă destul de indispus pentru a nu’şi putea face călătoria săptămânală obicinuită la Florica. Aseară a primit pe rnaî mulţi intimi între care Generalul Leca, d. Ion Câmpineanu, G. F. R., Colonel Bibescu, G. Chitzu, N Dimancea, Gr. Garacaş şi Poliţ Kneazul Moruzi. S'a vorbit de situaţiunea critică a cestiunelor esteri are şi de eventualitatea unor pregătiri militare. D. General Leca asista la Întrunire. virată în cât, pentru ac.st fapt, d, Polifimos a voit se pedepsească ,cu transferarea pe directorul penitenciarului Văcăreşti. Numai dupe intervenirea d-lul ministru Stătescu pe care i l’a pus d. Populeanu pe cap, d. Politimos a consimţit se ’şî retragă raportul. © Mâine st- întruneşte sub preşedinţia Beizadelei comitetul de redac ţiune al Voinţei Naţionale. Un obicinuit al biurourilor acestui ziar ne spune că, cu toate subvenţiunile de la Poliţie, ministerul justiţiei, Banca Naţională, etc, casa ziarului este în deficit, primul redactor fiind insaţiabil. întrunirea majorităţilor colectiviste care fusese anunţată pentru aseară n’a avut loc. Comisiunea bugetară a Camerei a examinat şi aprobat ieri bugetul Eforiei spitalelor civile. Putem asigura că demisiunea d-Iui Ferekidi a fost dată şi se află în manile d-lui Ion Brătianu. Eri la Cameră un deputat a auzit chiar pe d. Ferekidi întrebând pe d. Nacu : «Ge face d. Brătianu cu de-pvisiunea mea?» D. Nacu a dat din umeri şi a răspuns: «Nu ştiti.» • Aflăm că în cercurile colectiviste se ivesc oare-care greutăţi în privinţa proectuluî de lege prin care se înfiinţează catedre fără concurs d-lor Asaki , Babeş şi Calenderu. Dacă proectul n’ar prevedea de cât pe d. Asaki n’ar fi nici o opoziţiune, dar mai mulţi deputaţi se tem d’a crea un precedent prin care se se poată eluda disposiţiunile legei instrucţiune? .publice. • Din toate părţile sosesc ştiri care anunţă că corpul didactic se pronunţă contra proectului d-lul Sturdza Unii susţin proectul d-lui Vizanti, alţii pe acela al consiliului de instrucţiune. Foarte puţini se pronunţă în favoarea proectului ministerial. Colonelul Nicolae Bibescu, vice-prezidentul Senatului, vorbind eri cu un membru al Corpului medical, zicea între altele : «Situaţiunea este foarte gravă şi ast-fel o priveşte chiar Regele ; dar crea ce o face şi mai gravă, pentru noi Românii, este o-boseala şi desgustu! d-lui Brătianu pe care numai printr’o luptă de toate zilele îl putem împedica d’a se retrage.» Autentic ! • Am spus că d. Dim. Giani are de gând a convoca pe alegătorii sei spre a le da seama de mandatul seu. Aflăm că câţi va alegători diri judeţul Dîmboviţa sunt hotarîţi a ridica, Jn acea întrunire, cestiunea unirii tutulor grupurilor opoziţioniste şi a cere de la mandatarul lor se lucreze din resputeri ca o asemenea unire se se facă cât mat curând. Este ştiut că d. Giăni e pentru u-nirea partidelor opoziţioniste ; prin urmare el va putea răspunde în mod satisfăcător cestiunii ce îi să va pune. Asemenea întruniri, ar trebui ţinute în toate judeţele, şi sfătuim pe alegători a ridica în acele întruniri aceiaşi cestiune a unirii partidelor opozante şi a cere de la deputaţii din opoziţie se se pronunţe categoric asupra acelei cestiuni. • Informaţiunea noastră despre ţinerea la secret a lui Stoica Alexan-drescu, chiar dupe con 'amnaţiunea sa şi fără ştirea directorului general al închisorilor era atât de ade- www.dacoromatiica.ro NUVELE FINANCIARE ln urma p&nicel de la l’aris, a scăderii de la Berlin şi a precipitării neauzite do cursuri la Vicna, piaţa noastră a fost eri dimineaţă înlr o serioasă, Toarte serioasă agitaţiune. In câle-va minute agiul s’a urcai la 18.90, iar acţiunile Băncii Naţionale afi căzut la 980, perzând 20 punte de Ia o Bursă la alta. De când s’a înfiinţat Banca, acţiunile el n’aîi suferit o asemenea Înfrângere, mal cu seamă în ajunul plăţii unul nod dividenl care nu va 11 mal mic de 40 leî. Cele-l’allc valori suferă perderl tot atât de considerabile. Construcţiele cad Ja 126 şi Dacielc la 246. Financiarele urbane 5 0/0 perd aproape 5 0/o şi abia se găsesc cumpărători pe 78 0/0. —x— Deschiderea Vieniî ne aduce napoleonul 10.18. Creditele 263.75. —x— I-a Berlin renta noastră perde 3 punte În24 ore încheâud Joi seară cu 87. Rublele 183.30 Dacă ştirile rele vor continua, e temere de surprinderi periculoase în piaţa noastră —x— Lotul municipal cu No. 51 din seria 4.909 a câştigat la tragerea de la 1 Februarie, tel 25,000. Fasole verde / S5 c *3 Bame \ ^ o £ Pătlăgele vinete / mm Tarbon \ ™ j ţmJ 8». • e**. Ghiveciu 1 Q Ardei graşi v c •0 Domnul Constantin G. Andriopulo, şi familiile Constantin şi Dimitrie Andriopulo, Petru S. Papadopolu şi Fo-tino, anunţă cu durere perderea crudă, ce aii încercat In persoana d-lui GEORGE ANDRIOPOLU (diu Iassy), părintele, fratele şi nepotul lor, decedat la Paris, la 20 Ianuarie curent, în etate de 55 ani, serviciul funebru, a a-vut loc, JouT, la 22 Ianuarie, In biserica Română din Paris. Jalnicii: mamă, buni, unchi, mătuşe veri şi verişoare, aă durerea a anunţa perderea iubitului lor fia, nepot şi văr NICOLAE G. BILCIURESCU tn etate de 12 ani. lncelat din viaţa azi Sâmbătă 24 Ianuarie la orele 7 dimineaţa. înmormântarea va avea loc Luni 20 Ianuarie la Târgovişte. LIBRĂRIA SOCECU & C-N1E No. 7, Calea Victorii, No. 7. A apărut tn editura noastră : Interesanta scriere filosofică a lui Schop-penhauer «Le monde comme volonte et commc represenlatlon», tradusă de d-nul I. A. Canlacuzin, 2 volume in 8°, tipar elegant, tel 25. Nuvele de IV Gane, 3 volume 8" mic, tipar dc lux, pe chârtic velină, Ici 6._ -ănV aat acx txx m w , iiDR SALTER TEATRUL NATIONAL OPERA REPRESENTATZ1UNE EXTRA.-ORD1NARA dală de Artiştii Italieni in Beneficiul D-lui DIRECTOR AL OPEREI Duminica 23 Ianuarie ziua la 11/2 p. m. PROGRAMUL PARI EA I. 1. Mare uvertură.....Orchestra 2. Bolero din Opera «Vespri Si- ciliani» cântat de d-ra «Francez Prâvost-.................. VERDI 3. Aria din Opera Barbieru de Sevilia de d-1 «Albino Verdini» . ROSSINI 4. Terţetul din Opera Lom-bardi cântat de d-na «Pauliua Rossini» şi d-nil «Pizzorni şi .......................... VERDI PARTEA II. 1. Mare Uvertură .... Orchestra 2. Aria din Opera Profetul cântalâ de d-na «Ernma Leo- nardi».................MEYERBEBR 3. Aria diu Opera Gioconda cântată de de d-1 «Pizzorni» . PONCHIELI! 4. Rondo din Opera Lucia cântat de d-ra «Prăvost» . . D0NIZETT1 5. Terţetul din Opera llali-anl tn Algeria cântat ded-uil Pizzorni Verdini şi Marcassa. ROSSINI PARTEA III Actul al 111-lea din Opera Eruani VERDI ARTIŞTII VOR CtNTA IN COSTUME CU 0R7H STRi 01-R GIATA OE D-NUL RIBOLOI. PRETURILE CA LA OPERA începutul la 1 şi jum. după amiazt, foarte precis. BUN SI NU SCUMP Prima fabrica dc conserve naţionale fondata la anul 1879 sub firma C T. CH RISTOFOR L.A MARINAR Calea Victoriei, 100 vis-ă-visde Cişmeaua roşie sub Jokei Club Vinde cu următoarele preciuri fiixe: z e Vin alb de Dragasani litru 80 bani Vio negru de Xecoresli litru 80 bani NB. Lunea si Joia Stridii proaspete duzina 2 fr. 50 bani. Icre proaspete sl de chefal, calitate bună. Toate prospăturile de Orient Cu stima 4. T, CSBISTOFOU l. I de la facultatea din Vicna SPEC.: POALE de FEMEI şi S Y F I L I S S A MUTAT No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 U LANGA FARMACIA « CU SFINŢI » H ( Calea Moşilor ) flj ConsultaţiunI în toate zilele de la S — 2 — 5 p. m. — f - au- - ’. de mii mir îiooo'vr.""’." ^ an o Casa in centrul oraşului,; 18 camere, bucătărie, duna pini nitze, etc. clc.; doritorii sunt rugaţi a se adresa la rcdactzia j ziarului EPOCA. iO' DAVIDOVtCZ! ; n de la facultatea din Viena 8' SPEC. BOALE INTERNE, DE COPII Sl DE GAT | Xo. IA Str. Sf. Vineri Xo. l i 2 (vis-â-vis de biserica Sf. Vineri' ' ord. li — f» |». ni. DE ARENDAT sia Oi-lesli cu o întindere de 10,600 pogoane toate arabile, situate la 16 Idlome-tre de Brăila între 2 gare, având pe densa I case, magazii, pătule, sat mare şi alte 3 1 cătune, locuite de târlaşl. ! A se adresa în Bucureşti la d-nu N. I. Nl-1 culescu Strada Manea-Brutaru No. 7. CASA DE SCHIMB ALBA 1,11. ion 4 II. MCI Strada Lipwranl, Xo. AS blu Bucureşti, 24/5 îarnurie VALORI FONDURI DB STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0,0|t Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rur. con 6 0 0 i Mai i No Oblig, de stat C. F. R. 8 0/0 i lan 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 1884 7 0,0 1 MarlSep Impr. Openheim 1868 8 o't I ian 1 !u Agio împrumuturi ub oraşe Impr. oraş Bucuresci 5 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr.or. B. cu prime loz f. 20 VALORI DIVBRSB Credit Fonoiar Rural 7 0 oii Ian i Iu) Idem Idem 5 0 0 idem Cred.Fon.UrdinBuc.7 0,0 Idem Idem idem 8 0/0 *dem Idem idem 5 0/0 Idem Cred. Fodc. Ur. din las io 0/0 idem Obl. Cas pons. fr. 300. 10|lMai Nu O/o l Scadenţa cuponelor Tărg hb curs mediu lan l Iul ,1 Mai i No 90 90 851/2 16 1/2 721/2 88 ?6 99 84 3 4 97 1/4 91 SO 72 210 4 EPOCA — 2i IANUARIE CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 20 Ianuarie 1887 VALORI 5 0/0 Renta amortisabilă. . . 5 0/0 » romani perpetua. 6 0/0 Oblig, de Stat(Rur. conv.i Impr. cu prime Bucur, (lei 20] 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 18s3 10 lei Oblig.C&sei pens (1.3u0) 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 7 0/0» » 5 0/0» » ■ 6.0/0 » rurale » 5 0/0» » » Aur contra Argint sau bilete. Cump. 92 861/2 34 73 210 811/2 981/2 851/4 1011/2 171/2 Viind. 93 87 37 731 215 821 91» 1 853 102 18 AYIS IMPORTAM MARE DEPOSiT DE VINURI VECHI Albe si IMegre cu 50 b. litru. Se vinde mat eftin de cât ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR No. 12, Strada Piaţa A razi, No. 12 < Aranjat din nou foarte elegant, pose- ţ dând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci. NB. Cazinul se închiriază pentru ba- ’ luri nunti ele. II ine Lau- __________llllllil IIHIIL relhe, tn- torcându-sedin oraşele cele mal însemnate din Europa,cu succeseadmirabile, i face cunoscut ca prezice trfcutul, pre-I sentul şi viitorul cu precişiune. Primeşte visite de la orele 9—12a. m. şi 2—8 p. m., Visila 1 franc. Il-me I .aurelii e 22. Strada Batiştea, 22. SALA BOSEL Marţia Joia şi Duminica Bal Mascat. SALA ORFEU Marţia Joia şi Duminica Bal Mascat. SALA BĂILOR Marţia Joia şi Duminica Bal Mascat. PRIMUL IVI A G ASIN DE MÂNUŞI F. NOVAK FURNISORUL CURŢII REGALE — BUCUREŞTI — Cal. Vict. 74, vis-d-vis de Palatul Regal Mare asortiment de mănuşi de bărbaţi, dame şi copil. Recomand noul asortiment de mânuşi de piele de cal de Rusia. Singurul deposilar pentru toată România. F. Xovak 74, Calea Victoriei, 74. M. WAGNER — CALEA VICTORIE — MAGASIN de Bi j onterie si Argintărie Exposiţiune de Ceasornicărie pentru Codourî de Sărbători primeşte şi ori-ce comandă cu preţurile cele mal eftine. 11 IU CT11 n C N T Universitar doreşte UI" ol U U L Pi I a preda cursuri de j Matematici. Adresa la Redacţie. i, «a. işţ** 9».» PREglURI FORTE REDUSE fj SINGURII DEPOSIT AL ADEYERATELORSOBE | MEIHINCER-OFEN 2^,69, j Se găseşte numai la su cursala generală tn Bucu- I m c H E I M ^\!re9u> strada Lipscani No ---------- .ts <69, lângă Banca României. * Fabrica peniru SOBK MEIDIXGEK H. HEIM, Viena-Dobling M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal line, fabricaţi dupâ indicaţiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru Îndulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. UIMI SI RATELIERl III se efectuează dupâ metodă cea mal nouă, sistem durabil şi preţul moderate. Repar,ilure de ori-ce nature se efectuează In timpul cel mal scurt. J. ERL DENTIST Strada Scaunele No. 56 DE VENZARE Casa din Strada Re-mană No. 72. Doritorii se vor adresa la proprietară, chiar acolo. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE IS. EMANUEL* No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda | Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptatâ pen- $ tru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit-de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt dupâ modele. PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA 11 N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL P.P. SA PtiilUI HENEDICTIM din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MÂNU ELONNE, Prieur îi MEDALII DE AER: Bruxella 1880, Londra 1884 rele mai iualte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE BOURSANB întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par BenedictinI, cu o dosă de câte-va picături tn apă, previne şi viudicâ căreia dinţilor, pe care 1 albeşte, consolisân-du 1, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL i5j.fi 3. RUE HUGUERIE, 3 BORDEAUX Deposit la toate larmaciile, parfumeorl şi Coafeorl representante pentru Ro mânia, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comercială Franceză din Gălăti s sucursălele ei. CUMPĂRAŢI RENUMITA POIIIIIK „LA DUCHESSE" roprietode exclusiva a Magtmnului Varlan Mi-ssir fit din Focşani singura ce nu conţine nimic oalamator si du ftizei o aUiealza nerttprosubila. Sub semnaţii Vartan Missir (ii avem o-noarea a anunţa Unor. Public ca după multa experienţa făcuta, am reuşit a poseda pou-dre pentru Tualeta iară Bism ulti şi far; nici o alta substanţă vătămătoare feţei, pre parata de «Dorin» Uhemist brevetat sub denumirea de „GA 1>UUHESSE« E destul ca eine-va se cumpere odată pentru a se încredinţa şi a nu cumpăra pe viitor de căt poudre „La I)ucbesse“ de cu lorile albă, roase si racilei. Preţul este de 3 lrs. Cutia. Deposit în Focşani la Magasinul nostru •• Tecuci » Filiala noastră » Bârlad » d-nu Carabed Cerber >• Roman » d. M. Kerestoscb far. » R.-Saral» d. Linde farmacist » Barau » d. M. llirschenbein » (jalaţi » d. Fraţi Th. Cerkez. Cu stimă Varlan Missir iii. ORIGINALE ASINE SINGER Sunt necomparabile in constructiune neîntrecute in cua-Jitati si in durata Posedă cel mai înalt grad de perfecţiune NOILE MAŞINI DE CUSUTCU BRAŢ IN ALT, .IMPROVED" La exposiţiunea internaţională din Edinburg in Octombre a. t. aii primit cel mai înalt premiu numai maşinele de cusut ori-nale Singer din toate maşinele de cusut expuse. MEDALIE DE AUR = Venzare în z*at.e, si contra bani gata un î*a.hiat. conv. Depoul acestor maşini, şi accesoriele el, precum Unsoare, Ace, Bumbac, Bum-băccle, Aţă şi Mătase se găsesc şi în toate filiale e noatre. Iaşi Strada Lăpuşneanu G. NEIDLINGER Craiova » Lipscani Băile Eforiei Ploesli » Lipscani — BUCUREŞTI— Botoşani » Mare T.-Severin » Aurelianu OM „STELLA* Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN DE TOALETA etc. DEPOU CENTRAL Sl BIUROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. if'/’ ‘V*»'Vvy NUM A. 11 O LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ Se efectuează foarte exact dupâ fotografia trimisă. Executarea tn cel mult 10—14 zile. . Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi costul. Atelier artistic premiat Sie cjfi'iocl Grocltisclaer* WIEN II • Grosse Pfarrgasse 6 RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN SIROCHI — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, I tapisează camere Intr’un mod elegant, în toate stihurile şi orî-ce lucrări de tapiserie. Preturile moderate, esecutiunea | la timpul laotarâ.t. k -LT. CO X ST A XTIX MltOCHI. ATELIER DE BRODERII D-N4 ECATERINA RAŞCA mutându-’şl domiciliul din Iaşi a sta-biţ In Bucureşti Calea Victorii No. 92, curtea bisericel Albă, un Atelier de brodat. Are onoare d a Înştiinţa pe onor P. T. public că primeşte or-ce comandă de brodare şi marcare de monograme precum lingerie de zestre şi mătăsuri etc. cea mal mare acurateţa şi fineţe. Preturile foarte moderate. 0 frumoasa Camera elegant mobilată tn centru oraşului. A se adresa la redacţia ziarului Epoca. ANUNCIU IMPORTANT Recomand cu deosebireMagazinul N. BitAUNSTEIN No. 50 Calea Victoriei, No. 50, vis-a-vis de Pasagiul Român CASA DE CONFIENTA Bine asortat cu tot felul de Bijouterie de Aur şi Argint lucrate cu Briliante şi Diamante etc. Ceasornice de Aur,Argint şi Nikel. Pandule Desceptâlorl garantate pentru sniiditatea lor cu preţuri reduse. Cred că onor public şi onor. mei clienţi mă vor visita spre a se convinge de adevăr. TAMAR INDIEN FRUCT LAXATIV Sl RĂCORITOR preparat de ANTON ALTAN FARMACIST Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podophilina, aloes, seamonum Ialapa etc. etc. DEPOU LA „FARMACIA LA AURORA*' Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţâ BacăQ. PREŢUL UIMEI CUTII 2 LEI. ANTON KNEISEL BUCUREŞTI —No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Unica şcoală de musicâ vocală şi instrumentală, unde se predaţi lecţiunl cu I5 LEI PE LUNA Asemenea puneladisposiţltineaOnor. Public cea mal bună orchestră pentru Baluri, Soarele, Nunţi, etc. înscrierile şi cererile se fac de la 9 — 11 dimineaţa şi de la 3 — 8 seara. -rr MARELE HOTEL DE FRÂNGE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradei Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mai modern, având 1 estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia ’ de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt. PH. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA EREZII Li.LEMAITRE SUCCESORII TURNATORIE DE FER Sl ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI Î5I, — BUCUREŞTI Se lnsărcineză cu construc-ţiunl de turbine si mori cu pre-uri mal reduse de cât acele in Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 Jel 2100,cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie saă mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortimentr de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mare deposit. de fer, raiuri pentru vagonete d6cauville, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. La Fertă-sous-Jouars. 111 MARE EXPOSIŢIUNE UE TABLOURI Calea Victoriei Colţul Bidevard. Universităţeî,în faţa biser. Sărindar Bogată colecţiune, rămasă moştenire de la Earl of iombwell din Londra ne-a fost încredinţată spre a o pune în vânzare. Ea se compune din tablouri vechi şi moderne de primul ordin, lată câte-va nume luate la întâmplare: Vechi, Sebastian del Piombo (de te celebra Hamilton Gal-lerie), Rembrandt, Claude Lorrain, Welonwerman, Ther-bourg, Steen, Teuiers, Brakenbourg, A. et I. Ostade, Ru-bens, Corrcge, Ruysdael, Maesz Boln,Koningh, Berghem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kaulbach, directorul a-cadqmiel de bele-arte din Municb,Gab, Max.Seitz, Paczka (s’a vândut la Paris Î11 1875 cu 30,000 lei), prof. Geiger, Ribot, Gudin, Diaz, Deschampac, Dupre, Jsque, Karlovszky (elev al lui Munkacsyl, A. Kufmaii, de Garay, S. Giroux, Glisenti, Van den Bos, prof. Rumples, Bruck, Chaignean. beprez, Guyot,Bellecour, Moormans, Beauquesne, Kuehl, prof. Cretius, Carolus, Miralles Perier Verboeckhoven, Van Hanen, etc. Invitam pe amatorii de bele-arte se bine-v oiasca a ne o-nora cu visita d-Ior ; ei vor găsi o eolectiuue de mare Importanta si vor aiea ocasiuuea se'si îmbogăţească colec-tiunea lor eu eapo d'opere pe nişte preturi ecsceptionale. — Observam ea toate tablourile se vinde cu garanţia au* tenlicitatci lor si după dorinţa amatorilor se poate trimite a Paris sau Urrlin pentru espertisa. D. KLFIMiLIU.FK et FILS—Paris. Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3 www.dacoromanica.ro