ANUL II No. 349 A DOUA EDITIUNE SĂ M BÂTĂ. 2 i IANUARIE (5 FKBR) 1887 15 B ANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE l\ BUCTJHEHCI: La casa Adrninistratiunei l!\ TARA: Prin mandate poştale Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. IA STREIAATATE: La toate ofilciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. LA PARIS: Segasestejurnalul cu NSCent. numerul, la Kioscul din rar J!#nini«nre 113 Bulevardul Sl. Germafn Xo. S I. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMAN1A SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS-. TRATIA ZIARULUI l.a Paris: la Ajtcnee Ha «as. plac,' dţ’ l'l boursc. 8- \grarr l.ilire. rue .Vr.lrt Hiiuir '(<■* l ■ 0. i'l.i. bl ll'iUI :>■ prntru Paris, I'ranc-ia. Urrmaniu. Austro-l'njjaria. Italia si Marea Uri (ante. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri Li reclame pe pagina treia 2 lei linia SO BANI UN NUMEN VECHIU Grigork VENTURA Prim-redaotor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Spiscopiei.—No. 3. Ntl CLEMENTA, CI COLECTIVISM întrunirea de eri SUB COLECTIVITATE TEMERILE CRESC! O LĂMURIRE NECESARA PASTILELE ZEFLEMELE FEMEIA MORTULUI NI CLEMENTA, CI COLECTIVISM D. Eug. Stătescu o fi poate un om foarte inteligent, un adânc politic, un jurisconsult distins, dar are o nenorocire : nu poate se pronunţe un discurs fără se spue o prostie. Cel din urmă discurs... şi cea din urmă prostie, le-a rostit cu ocasia interpelare! d lui Mârzescu, privitor la evenimentele de la Botoşani, lată faptul : Dupe ce a spus că opoziţia din Botoşani e revoluţionară; dupe ce a citit un articol din Vocea Botoşanilor în care stă scris că opoziţia poate la un moment dat se ridice 12,000 de oameni, care se Înainteze asupra Bucureştilor, d. ministru al justiţiei a zis: De aceea am dat amnistia, ca s6 dovedim că guvernul e tare. Aţi auzit: S’au amnistiat Botoşe-nenii spre a se dovedi că guvernul e tare. Ordine s’au dat procurorului general, stăruinţe s’au depus pe lângă Camera de punere sub acu-saţie, cursul justiţiei a fost întrerupt şi M. S. a usat de o prerogativă escepţională pe care îi o dă Constituţia, spre a dovedi că guvernul e tare. Acum credem că toată lumea este edificată asupra sentimentelor care au dictat acel act de înaltă clemenţă. Precum am spus’o de la început, amnistia s’a dat în favoarea guvernului, iar nu în favoarea amicilor noştri de la Botoşani care nu au solicitat nici-odată clemenţa guvernului, şi care s’ar mulţumi daca li 8’ar garanta numai protecţiunea legilor. Nu ne aşteptam însă ca guvernul se mărturisească aceasta. Aşa dar, Regele dendu’şi aerul d a face act de clemenţă, a făcut numai act de colectivism. Anul trecut M. S. a zis d-lui Bră-tianu că vroeşte ca mulţi ani încă se stea la cârmă ; anul acesta am-nistiază pe Botoşenenî, ca slf dovedească că guvernul e tare. Luăm act de declaraţia d-lui Stă tescu, şi întru cât ne priveşte adăo-găm că suntem foarte mulţumiţi, că a bine-voit a ne desvelui tot adevărul. Am dori inse se ştim ce zice M. S. de procedarea ministrului seu de justiţie. Pe de o parte d. Stătescu presintâ Regelui un raport, cel care în Monitor însoţeşte decretul de amnistie. Prin acest raport ministrul dejus tiţie zice Şefului statului, că fiind date sentimentele sale generoase, îl roagă se bine voiască a face un act de clemenţă, amnistiând pe Botoşe nenî, şi se useze de prerogativa regală ce îi dă Constituţia, spre a căuta se potolească pasiunile or presiunile politice. Apoi, dupe ce a obţinut de la Rege decretul de amnistie, motivat pe nişte consideraţiunî de mărinimie şi de clemenţă, acelaşi ministru de justiţie vine înaintea parlamentului şi îşi motivează în felul lui decretul de amnistie. Atunci d. Stătescu ne dă această nouă versiune: «Daca Botoşăneniî au fost amnistiaţi, a-ceasta s’a făcut spre 8 se dovedi că guvernul e tare.» Declaraţia d-lui Stătescu e de o importanţă capitală. Pe de o parte, un act al M. Sale care ar trebui se fie prin excelenţă un act de mărinimie, de imparţialitate, de uitare şi de clemenţă, este transformat într'un act de părtinire şi de intervenţiune în favoarea unui partid. Pe de altă parte, făptui d-lui Stătescu d’a presintâ Regelui un raport redactat într’un sens, şi apoi aveni în parlament şi a da un înţeles cu totul altul, decretului de amnistie iscălit de M. S. este un act de înaltă inconvenient şi dei lipsă de corectitudine faţă cu Regele. Aşa se terfeleşte de miniştrii colectivişti, chiar prerogativa cea mai frumoasă a Coroanei. TELEGR A M E AGENŢIA HAVAS Paria, 3 Februarie. O scădere generală s'a produs şi astă-zl la Bursă. Ka este atribuită mal cu seamă măsurel luate de guvernul rusesc, ta privinţa interdicţiunel exportului de cal, precum şi temerilor ce l'ace să nască si-luaţiunea generală a politicei europene, şi a cursurilor burselor streine, care toate afl fost în scădere azi dimineaţă. Roma, 3 Februarie. Astă-zl s’a tnceput discuţiunea creditului extraordinar destinat trupelor din Abisinia. ImprejurimeleCamerel sunt ocupate de o mulţime consider.bilă care e menţinută de un cordon de trupe. Tribunele sunt pline. O mare animaţie domneşte In sala şedinţelor. D. Mussi, deputat radical, declară că va vota creditele dar atacă în acelaşi timp foarte viii ministerul. Belgrad, 3 Februarie. Se desminle ştirea dupe care regele Mi-lan ar fi scris Iul Patchitih, pentru a’l autoriza să intre tn Serbia. Berlin, 3 Februarie. Ştirea respândită cum că mal mulţi generali, care comandă tn Alsacia-Lorena ar li fost chemaţi la Berlin nu e de loc acreditată. Berlin, 3 Februarie. Se priveşte ca iminent un Împrumut de 300 milioane de mărci. I'etersburg-, 3 Februarie. Se zice tn cercurile diplomatice că Şa-kir-Paşa ambasadorul Turciei ar (i cerut d-lul de Giers să depărteze dificultăţile secundare care se opun la o grabnică so-luţiune a cestiunel bulgăreşti, adăogând că Poarta voeştecu or-ce preţ să ajungă la o soluţiune pacinică, pentru că vede Într'un conflict eventual Intre Austria şi Rusia un pericol pentru propriele sale interese. Atena, 3 Februarie. Astă-zl s'a deschis parlamentul. Mesa-giul regal constată că reiaţiunile cu toate puterile sunt excelente, că finanţele cer toată solicitudinea Cameril pentru ca Grecia să'şl poată Îndeplini destinele sale naţionale şi să ridice prestigiul său care acum mal mulL ca or-câud e necesar elenismului. Paris, 3 Februarie. D. Degrand, vice-consul al Franciel la Rusciuk e numit tn aceiaşi calitate laCreta. Esmns Aici nu se dă mare importanţă aceste ştiri tendenţioase. Paris. 3 Februarie. Ziarul «La Ropublinue francaise publică un articol al d-lul Emile Caslellar care este foarte apreţiat. Eminentul orator spaniol zice că un conflict grav ameninţă popoarele din Europa. Berlin, 3 Februarie. Kezmiitii care au fost cliicinati sjirc a face r\crt*Uli cu piisclle dc repetiţie nu «or Ii liberaţi inainte d'a se fi dobândit siguranţa ea la primat ara ' nu « a isbueni un conflict intre I'raneia si ficrinanln. Pctersburg, 3 Februarie. Mal multe ziare ruseşti cer ca Rusia să se opue unei alianţe a Statelor Ralcanice cu Austro-lingaria. Sofia. 3 Februarie. Deserţiunl tn mare număr se produc printre trupele turceşti care sunt concentrate pe la grauiţele bulgare. Erl, trel-zecl Nizamt dezertori afl sosit aici şi cerşetoreau prin stradele oraşului. Pctersburg, 3 Februarie. Generalul Alişanof, guvornatorul Mer-vulul, este aşteptat aici In curând. Petersburg, 3 Februarie. Novoie Vremja zice că Rusia nu primeşte ca să se constitue In Bulgaria un guvern , mixt compus din doul din Regenţii actuali şi de un Regent Zankovist. Pctersburg, 3 Februarie. Evreii expulsaţl din guvcrnamentul din Kiew caută a reintra In Rusia sub lot felul de travestiri. Paris, 3 Februarie. Trupele franceze afl sftrşit evacuarea Tamatavulul. Paris, 3 Februarie. Astă-zl o nouă panică a avut loc la Bursă. Vienn, T.Tcbruaric. La balul industriaşilor ce s'a dat ieri, împăratul care asista a zis tnlr'o convorbire privată că măsuri e luate acuma de Imperifl n afl nici uncaracter ameninţător, împăratul a adăogat că luând acele măsuri Monarchia na făcut decât să imiteze exemplul celor i'alte puteri şi se să garanteze contra tutor Întâmplărilor. Vkcna, 3 Februarie. In sferele noaste politice se priveşte ca puţin demnă de credinţa ştirea dată de Times că o Înţelegere s ar li stabilit între Austro-fngaria şi llusia cu privire la ces-tiunea bulgară şi că mulţumită acestei înţelegeri or-ce conflict este Înlăturat pe viitor. Itoina, 3 Februarie. In urma Înfrângerilor Încercate de trupele italiaue In Africa este temere de o criză minisLerialâ. Ziarele italiano comentând această eventualitate zic că retragerea comitelui dc ltobilant ar exercita o îurâurire defavorabilă asuprâ siluaţiunel generale a Europei. Pesta, 3 Februarie. La Grand liotei d aci s'a primit ordinul telegrafic da se pregăti apartamente pentru membrii delegaţiunel austriaco. Boinu,2 Februarie. Există temeri aici că oraşul Mssouah ale cărui retranşamenteafl fost luate cu asalt de către trupele lui Ras-Alula nu se va putea ţine până la sosirea ajutoarelor trimise. Neliniştea e foarte mare, nMHM D. Ai. Marghiloman vorbind de unirea opoziţiunei parlamentare, cu opoziţia d'afară din Camere, a spus că o asemenea coali-ţiune e necesară, şi că nu mal încape îndoială c» ea se va face; această unire este numai o cestiune de timp. Aceasta părere, a zis d. Marghiloman, este Împărtăşită şi ded. Carp. Deputaţii şi senatorii presenţl afl hotă-rlt d'a se întrunidin nofl Miercurea viitoare. CESTIUNEA ZILEI 0 LĂMURIRE NECESARA De câte-va zile o ştire straniâ cu-treeră presa europeană. Se vorbeşte de o alianţa Intre România, Serbia, Bulgaria şi Grecia sub auspiciile Angliei. Nu e acum prima oară când asemene sgomote să produc. Să ştie că In urma revoluţiuneî de la Philipopol şi a resbelulul serbo-bulgar s’ufl făcut oare care Încercări In prevederea unei asemene alianţe. Sâ ştie că In cercurile noastre oficioase idea a fost primită cu o oare care plăcere. Amintim scrisoarea d lui Ion Bâlâceanu şi negocierile urmate Intre Sir Whitte şi guvernul nostru. In urma resturnărei principelui Alexandru de Battenberg negocierile aii reînceput şi afl fost conduse tot de Sir Whitte, caro a mers în acest scop la Belgrad şi la Constant nopol. Astă zi aceleaşi sgomote reîncep a se produce. Lucru e grav, câcl ar fi vorba de a angaja ţara lntr’o politică periculoasă, fără a fi sigur de nici un sprijin puternic. Credem ca ar fi timpul ca guvernul să se pronunţe Într'un mod neted şi clar In această privinţa. O interpelare asupra acestui subiect devine necesară. Destul am mers până acum pe dibuite şi ţara ştie ce a costat’o politica personală a d-lui Ion Brâtianu. AGENŢIA LIBERA l*ai'is, 3 Februarie. Ziarul «Les Dăbats», vorbiud de tnfrln-gerile succesive suferite de trupele italiene în Abissinia, zice că politica colonială priciuueşte Italiei mal mult neajunsuri de cât i procură satisfaceri. Paris, 3 Februarie. Ziarel publică o depeşe din Constanti-nopole care zice că Poarta e preocupată de sgomotele relative la o confederaţiune a României, Serbiei, Bulgariei şi Greciei subt patronagiul Angiiel. Iu.tr'u.iaii-ea de er*i Erl seară s’afl Întrunit din nofl membrii opoziţiunei din Senat şi din Cameră la d. Dim. Brâtianu. S’a discutat planul pe care opoziţia tre-bue săi urmeze in lupta din parlament in contra guvernului. înţelegerea s’a stabilit asupra liniei de purtare ce trebue urmată în sinul parlamentului, şi bine înţeles, nu vom publica aci ho-tărîrile ce s'afl luat. Afară de aceasta s'afl mal atins câte-va alte cestiunl, şi vom indica aci unele din decla- 1 raţiunile mal importante ce s’aa făcut, şi pe 1 care nu vedem nici un inconvenient d'a le ■ da publicităţii. D. Mihăilescu, deputat de la Galaţi, a susţinut că opoziţia trebue să lupte din r£s- i puteri ca s£ ajungă la o disoluţiune a par-lamentulu'. Această părere a fost primită, tn genere In mod favorabil. SUB COLECTIVITATE A quelquc chose malheur est hon ! Când focul arde casa unuia, dar el scapă sănătos, se mulţumeşte se zică : bine că n’am ars şi eu. Când hoţi ’ţi calcă casa şi ’ţi eau toată averea, mulţumeşti lui D-zeu că nu ’ţî au luat şi viaţa. Sub colectivitate, nu rie-a rămas de cât prin nenorociri se putem scăpa de alte nenorociri mai mari. Când persecutaţii de la Vâlcea ’şi au văzut judecata amânată, s’au felicitat şi ei şi tot oraşul Râmnic, că în loc se apară inai tea juraţilor lui Simulescu, au fost reccnduşi în zidurile umede ale grajdurilor colectivităţii. Această stare a spiritelor a ajuns acum aproape generală. Nenorocirile şi relele fac azi starea normală, în cât cel ce ’şi propune se judece situaţiunea, nu se întreabă la ce grad de bine ne găsim, ci: la câte grade de reu am ajuns. Sub colectivitate, cu alte cuvinte, termometrul se ţine tot sus zero, în cât numerotaţia de d’asupra nu servă la nimic. Ast-fel , cuvîntul Vâlcenilor se poate generalisa şi aplica în ori ce moment colectivitâţei. De pildă acum, când din toate părţile ne sosesc prevestiri de evenimente grave, vedem că acţiile co-lectivităţei au scăzut. Berlinezii au început se facă nazuri de a mai da întruna bani asociaţiei in participa-ţie din Bucureşti. Acţiile firmei Brâtianu-Carada merg dar reu. Insa, d’impreună cu adversităţile colectivităţii se mai întâmplă un fapt: cad, într’un grad ce ne inspiră nelinişte, şi titlurile statului român. Patriotismul nostru nu ne lasă a privi nepăsători depreţiarea fondurilor române şi nu găsim destule cuvinte, spre a condamna pe aceia care ’şi au făcut din creditul nostru o jucărie a lor. E o nenorocire, pe care o deplângem, perderea ce o încearcă renta noastră la Berlin. Inse şi în această nenorocire găsim un bine. In adevăr, colectivitatea care proiectase se continue şi anul acesta cu împrumuturile va fi ţinută acum pe loc. Cheltuelile oculte pe care le înlesnia vânzarea rentei, vor mai diminua şi avem toată speranţa că înseşi maioritatea Dimancilor din Cameră nu va ridica cu aceiaşi înlesnire mâna ca se voteze milioanele lui Radu Miliaiu sau ale finului d-lui Maniu. Va se zică, alături cu grelele încercări prin care trece creditul nostru în străinătate, găsim şi o mică doză de bine, de care nu putem de cât a ne felicita: guvernul ne va mai slăbi cu împrumuturile. Aşa este. Dar cum se considerăm pe guvernul actla de la care nu putem spera nici o îndreptare, şi sub care suntem siliţi se zicem ca Vâlcenii: bine că sunt ameninţări de resbel, bine că Germania nu ne mai dâ lesne bani, fiind că ast-fel guvernul n o se îndatorească ţara mai mult ? Sub colectivitate aci am ajuns. Epitropia bancherilor din Berlin e azi mijlocul extraordinar care opreşte pe cei din Bucureşti ca se risipească mai mult. Sub un guvern de ordine şi de control, opiniunea publică e suficientă spre a remedia relele ce eventual se produc. Sub colectivitate ultima resursă de a se împuţina răul, sau de a’l opri se crească, o găsim în nenorociri. Proverbul: în nenorociri se cunosc prietenii ’şi are azi varianta aceasta: Sub colectivitate, numai în nenorocire ne putem aştepta la mai puţine risipe. BULETIN EXTERIOR TEMERILE CRESC! Or-ce subiect ar voi sine-va să trateze In acest moment Într’un buletin exterior, In toate părţile se Întâlneşte cu temeri de răsbol, cu pregătiri militare, cu scăderi de bursă, cu evenimente şi incidente Îngrijitoare. Nu avem a face cu o turburare locală safl momentană a păcel, cu o neînţelegere sau cu un conflict parţial Intre două puteri, ci cu o conflagraţiune a-meninţătoare care ar putea să coprinză toată Europa. Or unde te Întorci nu dai de cât de Împrejurări critice atât în politica interioară cât şi cea exterioară. Germania e In ajunul unei crize interioare ce are poate o încă mal mare însemnătate pentru dânsa, de cât ces-tiunile esterioare. Căci e vorba d'a răpi Parlamentului un drept primordial, acela d a fixa efectivul armatei pentru un timp determinat de constitu-ţiune şi d’a prevedea sumele bugetare necesare pentru menţinerea acestui e-fectiv. Dacă alegerile ce vor avea loc la 8 Februarie vor da o majoritate In favoarea septanatului, armata va fl a-proape cu totul sustrasă controlului reprezentaţiunel naţionale. Cestiunea să reduce dar In alternativa pe care a esprimat’o principele de Bismark prin cuvîntul: «Armată parlamentară sail armată imperială». Opoziţiunea răspunde prin lozinca: «Armată naţională şi imperială iar nu armata In afară d naţi unei» www.dacoromanica.ro 2 Era firesc ca militarismul ce a devenit o cestiune de esistenţă pentru Germania tn urma resbelulul de la 1870—1871 să producă acest resultat. O mare parte a naţiunel germane nu mal poate suferi greutăţile enorme, care apasă asupra ţărel şi va ajunge In curând până a prefera resbelul la o pace armată ce seacă poporul până la măduvă. Ast-fel situatiunea internă să restrânge şi asupra acelei esterne, şi atât atitudinea provocatoare a presei germane,cât şi gravele măsuri militare luate In timpii din urmă,nu sunt de cât mijloace spre a grăbi soluţiunea crizei interne prin un derivatif esterior. Fireşte bărbaţii conducători ai desti-nilor Franciel n’afi putut ignora o a-semenea situaţiune şi sad silit a pune ţara lor tn stare d'a se folosi de împrejurări. De câţl-va ani armata franceză a luat un avânt colosal sub toate puntele de vedere. Instrucţiunea ofiţerilor e mal îngrijită, materialul artileriei e escelent, cavaleria a fost remontată tnlr’un mod admirabil, o mare parte din infanterie e armată cu puşti cu repetiţie. Afară 1 de aceasta s'aG eseputat lucrări de fortificaţie de mare t§semnâtate pe toată partea orientală a Franciel, tn cât. sunt două linii de punte fortificate Intre 1 frontieră şi capitală. Mai mult încă; s’aQ înfiinţat 50 de regimente nuol j care ştab mobilizate tnlr’un mod per- ! manent d’a lungul fruntariei şi pentru < care să conslruesc acele baracamente i care ab produs atâta sensaţie. Ast-fel \ Francia poate In primele 24 ore să a- ţ runce 200,000 de oameni peste frontieră. Ea este dar tn stare nu numai a rezista unul atac, dar poate chiar să puie pe Germania Intr’o inferioritate simţitoare In privinţa repeziciune! mo- j bilizărel şi a intrărel In acţiune. Această posiţiune favorabilă a Fran- ! ciel esplică calmul şi moderaţiunea ! guvernului francez faţa cu atitudinea provocatoare a presei germane. Rolurile sunt schimbate. La 1870 Napoleon al IlI-lea avea ne- ţ voie d’a dis trage atenţiunea poporului francez In afară prin un rezbel, asta zi Germania este In aceeaşi poziţiune din cauza slărel nesuferite In care a 1 ajuns poporul prin cheltuelele militare | esagerate şi militarismul care copie- • şeşte toata activitatea naţionala. De aceea perspectiva unui rezbel să apropie din ce Ince mal mult şi cu toate asigurările pacinice ale Suveranilor şi ale guvernanţilor lumea e atât de îngrijită, In cât efectele publice scad pe toate pieţele Europei şi temerile de rezbel cresc. V. mulil mmm «Formgktly Review» publică asupra generalului Boulanger. actualul ministru de resbel al Franciel, un portret din cele mal strălucite, datorit unul fost ministru englez, Sir Charles Dilke. lată’l : Nu e o personalitate ordinară aceia ţ a generalului Boulanger. El a ajuns foarte iute la primul rând. Gambetta 11 clasa printre cel patru mal buni ofi- FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (19) \ ALEXIS BOLI VIER PRIMA PARTE (Urmare) VII. Amor si reinuscare In odaia de alături, se petrecea o şcenă grozava. Genevieva, dupe ce îşi * reveni In fire prin îngrijirile Anetel, stătu un timp fără cunoştinţă de sine, uitându-se In jurul el, mirată de a se vedea d’abia Îmbrăcată pe o canapea, de a vedea lângă dânsa pe servitoarea sa turburată, de a zări mai cu seamă ! tngenunchialâ pe patul el, rezemată pe mâinuţile sale, pe copila sa. Frumuşica fetiţă, d-şoara Jeanna, cu ochii arzând de frigurile Ingrijiref, cu buzele Îngroşate, cu fruntea încreţită din causa silinţei ce ’şl dedea pentru aşi opri lacrămile, căci, câud se deşteptase, i se spusese să nu plângă Ca să nu facă rău «mămuţei» I se re- ", Comandase să nu facă sgomot, şi biata j popila, speriată, nu plângea , dar o- ! EPOCA — 24 IANUARIE ţen din Rrmata franceză ; al treilea, daca nu mă Înşel. E! e âncă tânăr, simpatic şi frumos vorbăreţ. îşi datoreşte soarta d-lul Clămenceanu. dar începe deja să’şî eclipseze patronul, care nici o dată nu a fost foarte popular. In general, lumea consideră că nu s'a condus ca un om de ispravă într’o circu m stanţă recentă, dar se recunoaşte, tot In general, că aceasta nu ’i-a atins câtuşi de puţin prestigiul. De nu’ml ar fi teamă să se creazS că exagerez, a'şl zice că. de la Napoleon la apogeul putere! sale, şi poate de la La Fayette în 1830, nici un om nu s’a bucurat In Francia de o popularitate comparabilă cu a-ceia a generalului Boulanger. 11.Şi să nu credeţi ca lumea saloanelor nu'i este vrăjmaşă ; dar In Francia, mal puţin chiar de cât In orl-ce altă ţară, saloanele nu ab nici o influenţă. El este mal popular în masa armatei decât principele president In 1849— 1850, şi dacă întâlneşte puţină simpatie în cadrele superioare, se ştie că cel- 1-alt erea In acelaşi caz. In realitate, numele generalului Boulanger este, cu acela poate al d-luî de Lesseps, singurul adevărat popular In Francia. Lucru straniu, de almintrelea, In acelaşi timp pe când el este temut de toţi oamenii politicl.nimeni nu vorbeşte de el fără un surls; le e frică dar nu ’l iab la serios şi, ne ţinând cont de prestigiul lui pe lângă chiar cititorii lor, ziarele ’l tratează cu plăcere de saltimbanc. Nu se poate tăgădui că este ceva şar-latanesc In firea lui şi nu se ponte să fie cu lotul strein reclamei care se face In jurul numelui său. Cu toate acestea, el e un bun ministru de resbel şi este permis să credem că neobosita sa solicitudine pentru soldat este un efect al simţimintelor sale generoase care nu se pot pune fără nedreptate, pe socoteala unor calcule de interes personal. Dar In Germania, lumea nu este liniştită asupra situaţiune! ce ’şî a făcut generalul Boulanger şi presa germană ’l arată bucuros ca partizan al ideilor resbelnice. Mie mi se pare că aceasta este o mare eroare. Tendinţa sa de a pune un lrlb espediţiilor aşa zise coloniale ’mî parc dictată mai puţin de gândul ascuns al unei agresiuni europene de cât de o prudenţă vrednică de laudă din toate puntele de vedere. Intr’un cuvânt, nu sunt din acel care cred că gene-neralul Boulanger să poată esercita o influenţa serioasa asupra Franciel şi Europei. IN F OR MA TI UN I D. Nicolaidi, primarul Graioveî şi-a dat demisiunea. D. doctor Atanasescu, de la spitalul Filantropia din Graiova, fusese destituit de eâtre guvern, în urma unei anchete ce’i erea favorabilă. D. Nicolaidi văzând injustiţia guvernului^ pus în consiliu cestiunea d’a se da un vot de blam guvernului. Consiliul comunal a admis ca doctorul Atanasescu se fie din nou recomandat spre a fi numit provi-soriu. D. Nicolaidi nemulţumit numai cu atâta şi a dat demisiunea din postul de primar. Această demisiune este irevocabilă. D. Nicolaidi este un om care la Graiova se bucură de stima şi simpatia generală. Cea mai bună dovadă despre aceasta este. că la alegerile comunale din urmă. numele d-luî Nicolaidi figura pe toate listele. Sincerile noastre felicitări d-luî primar al Craiovel. * D. Dim. Giani, noul ales al col. I de senatori din Dâmboviţa, a hotă-rît se provoace o mare întrunire publică la Târgovişle, la care va po/ti pe toţi deputaţii şi senatorii judeţului, între alţii şi pe d. Stătescu, spre a discuta în mod contradictoriu toate actele guvernului. şi în special convenţia consulară cu Germania. Felicităm din parte ne pe d. Giani, exemplul d-sale ar trebui urma-în toâte de către membrii opoziţ ţiuneî. X D. Ion Bratianu care de doue zile este nevoit se şeazâ în casă, se afla încă destul de indispus azi dimineaţă şi e probabil că nu va eşi de cât mâine pentru a pleca la Florica. P sa a primit aseară pe d-niî miniştri şi s’a ocupat împreună cu dînşiî de proiectul de lege pentru înfiinţarea comlsiuneî legislative. X Aflăm din izvor autorizat că ne-| guciaţiunile pentru încheierea con-venţiunel decomereiu turco-română 1 care erau aproape cu desăvârşire > terminate au fost brusc întrerupte. ; Această convenţiune trebuind se j conţină şi disposiţiuni asupra situa-j ţiuneî naţionalilor ambelor puteri j în statele contractante, greutăţi s’a . ivit în ultimul moment asupra a-cestel ceşti uni. j Negociaţiunile nu fost suspendate • pentru câte-va zile. X M. S. Regele a primit azi dimi-( neaţă pe 1. P. S. S. Mitropolitul , Primat care i a prezintat pe noui arhierei titulari. X Erî, la Senat, dupe ce d. Giani îşi adresase interpelarea privitoare la magistratură, Colectiviştii au început ase consfătui întredenşii şi a şi areta nemulţumirea pentru această interpelare. «Gu asta loveşte reu în vizir», ziceau unii colectivişti prin culoarele Senatului. Un grup de senatori se formase împrejurul ministrului de rezbel, şi discutau cu vivacitate. Un senator plecând din acel grup se apropie de d. Giani şi îi zise : «Ei, ai se retragi această interpelare». — «Vrea se zică, răspunse d. Giani, vreţi se me cumpăraţi», şi adause glumind. «Fiind-că v’aţi consfătuit cu ministrul de resbel, eu cer se’mi daţi concesiunea fortificaţiunilor, ca să-’mî retrag interpelarea». X M. S. Regina a făcut ach'ziţiunea pe un preţ destul de însemnata principalului din tablourile piciorului rus Aivazowsky expuse la hotel Metropole. X La 20 Ianuarie s’a săvârşit la Paris căsătoria civilă şi religioasă a d-nei Lucreţia Cuciuk fiica d-luî 1. col inel Cuciuk şi a d-neî Sofia Costa Furu cu d. Louis de Rochefort, secretar de lege ţiu ne al Franţei la Lisabona. D. B. Alexandri, ministrul nostru la Paris şi d. Io.- n Linche au fost martorii d nei Cuciouk. După celebrarea cununiei tinerii soţi au primit felicitările mai întei la d-na Zoea Costa-Foru, şi apoi în familia d lui de Rochefort, la d-na Contesă de Richebourg. Seara lînăra pereche, insolită de rude şi numeroşi amici părăsiră Parisul pentru a se duce la Lisabona, unde îl ehiamă ped. de Rochefo-t funcţiunea sa. X M. M L. L. Regele şi Regina au asistat aseară la balul dat de ofi-ceril garnizoanei din Bucureşti în localul clubului militar. CRONICA THEATRALA Pastilele Zeflemele! Farmacia română a Înfundat farmacia franţuzească şi toate farmaciile din lume. Pastilele Geraudel ah dat ortul popul şi au fost Înlocuite cu pastilele Zeflemele. Spre a Înghiţi pe cele d’tnteiu erai nevoii să stal In casă; pe cele de al doilea nu poţi să le iei de cât eşind la plimbare, la aer curat, faţă cu lume multă, cu lume veselă şi cu muzică la orchestră. Pastilele Geraudel te lamăduesc de tuse; aşa e. Dar oara tuşea este cea mal mare nenorocire la om ? Negreşit nu ! Boalatea mal de căpetenie este, inima rea, ipocondria cum zice dicţiona ru! doctorieesc — necazul, supărarea, u ritul. In contra acestor boale trebuia căutat un leac, şi leacul a fost (găsit de doi autori care sub formă de revistă politică şi umoristica, ah format un hap ce se va oferi publicului spre înghiţire cu începere de la 5Februarie 1887, în sala teatrului Dacia. Zeflemelele sunt compuse cu mii şi sute de erburl menite a usca lacrămile, a face să salte inimele de veselie, a strâmba gurele până la urechi,în urma râsului ce vor provoca. Boalele ce pot curarisi Zeflemelele sunt nenumărate; te cruceşti de minu-nele ce pot face. Un exemplu va fi de ajuns : Spre pildă toată lumea e Ingrijată despre viitorul Europe), toată lumea se întreabă dacă va fi râsbol la primăvară. Bancherii care aii cipitalurl colosale angajate In speculaţiunl ar vrea să găsească un mijloc spre a sili puterile cele mari să nu mal ţie mereQ armatele pe picior de părueală şi să desarmeze. Ef, mijlocul e găsit. Un singur hap sub formă de revistă Zeflemele, este de ajuns. Cumperi un bilet pentru Bis-marck, II duci la teatru Dacia, el rlde de se prăpădeşte şi a doua zi Germania desarmează pe baza proverbului francez care zice: «V ou s riez, donc vous etes desarme !» Lucru ciudat, în confecţionarea a-ce9tor hapuri intră erburl rele, ca cetăţenii indignaţi, erburl care aduceai! , Iicrâmiie In ochi lnfocmal ca ceapa ! când o miroşi. Ei, a fost de ajuns a-cestor erburl să intre In hapurele Zeflemele p -nlru ca de astă-zl Înainte să rtzi şi să numai plângi când vezi cetăţeni indignaţi. Ce să vă mai spui. Citiţi şi veţi vedea tot ce găseşte In Zeflemele : Actul 1 Evenimentele din insula Zeflemea Ruski-Mir şi Daily Neux — Artiştii dramatici neangajaţi. — Votul liber şi secret—Un guvernator cu 7 umbre—Monopolul chibriturilor, tutunurilor şi cărţilor de joc.—Catarama— Cetăţenii indignaţi—Pif, paf, puf. Actul îî-n Băile de la Cslimăneştl.— Crimadin calea Moşilor—Un kelner îm-provisat—Ţaţa Naftalina—Poliţe neplătite—Tariful autonom—Ţuica şi Rachiul— Agio—Ziarele—Un călător ultra-naţional.—Dulapul misterios.—Descoperirea şi arestarea criminalului. Actul al 3-a.Judecătorii permutaţi— Un aprod cu cunoştinţă decarte.— Instrucţie fără educaţie—Curtea de Focşani—Actul de acusare—Rifca toboşe-reisa.— Patru turci naţionali—Ertare generală—Cântecul Zeflemelei / Cine doreşte să ştie mai mult, să poftească la teatru Dacia cu începere de la 5 Februarie. 1887 Z. FIrmescu, CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de ta 23 Ianuarie 188 7 La ora 1 şi jum. d. general Leca ocupă fotoliul preşedenţial, prezenţi 101 deputaţi. D. C. Tanasesen cere tn numele mal multor comercianţi din capitală alipirea comunei Floreasca cu comuna Bucureşti, cerând urgenţa. — Urgenţa se acordă. La ordinea zilei interpelarea d-lul Guriţă. D. ministru al domenielor lipsind, se amână. D. C. Diiniitre.cn |iBrăila) retnoeşte interpelarea sa relativă la convenţiunea tncheală de comuna Brăila adresată ministrului lucrărilor publice. D. Viluer raportor, citeşte proiectul de lege relativ la instituirea unei convenţiu-nl pentru verificarea pământurilor date Însurăţeilor tn conformitate cu art. 5 şi ii din legea rurală. — Legea se ia tn consideraţie. — Ari. i, 2, şi3 se votează fără discuţie. La art. 4 d. I. Marghiloman propune şi susţine un amendament. Art. 4 sună ast-fel: Locurile declarate vacante se vor da de comisiune locuitorilor netmproprielăriţl care se vor constata că întrunesc condi-ţiunile cerute de leg. a rurală. Pentru prisos, comisiuneava tnchea procese verbale de reluare în posesiunea statului. D. I. Marghiloman susţine drepturile foştilor militari care ah luat parle la ultimul resbel pentru a primi cu preferen-ţă acele pământuri. D. I. Câmpincunu roagă pe d. I. Marghiloman se renunţe la amendamentul s&Q sub ctivâul că stalul nu poate da pământuri la fie-care soldat care a luat parte la resbel şi că prin urmare, amendamentul d-lul I. Marghiloman ar da loc laconfusiunî şi nedreptăţi. Discuţia urmează p’acesl terâm, luând parle d. Pa-padopulo-Calimak, d. ministru defmance şi d. N. lonescu. turn brojil săi roşi eraâ umezi, dar buzele sale tremurai!. Văzând pe mama sa ca ridică capul, văzând câ privirea sa să plimba împrejurul odăei, simţi In fine câ viaţa renaşte In ea, obrazul tinerel Jeannel se transformă ; un zimbet sfios apăru pe trăsurile sale, ca o rază de soare care vine să usuce ploaia: privirile sale aruncară spre mama el tot focul lor, buzele sale se întinseră spre a primi o sărutare..,. Văzând pe copila el schimbându-se ast-fel sub privirea sa, Genevieva să repezi la ea, o luă In braţe şi sorbi pe buzele sale veclnicaşi suprema mângâere a iubirel materne. Desmerdârile copilei o făcură să uite câte-va momente nenorocirea Îngrozitoare ce pusese în doliu toată casa. Dar înoptase, şi copila, deşteptată din somn de frica regăsind liniştea regăsind lângă ea pe Îngerul păzitor al copiilor : mama ! copila zise : — Dragă mamă, vino să dormi lângă Jeanna ta... trebue să dormi şi tu... altfel tata te va certa mâine... şi e bun, tata, nu trebue să-I faci vr’un rău sail Jeanna nu te va iubi. Copila zise aceste cuvinte cu un ton ce nu se poate defini, cu acel limbagiu copilăresc care pare a 11 o limbă scrisă cu sărutări; mica Jeanna gângânise ultimele cuvinte, căci somnul Ii revenise odată cu liaiştea, şi adormise văzând pe mama sa lângă ea. Acest graiu atât de dulce pentru urechile unei marne ca pare un cânt divin, că go- 1 neşte cel puţin pentru un moment, la orele cele mai grozave ale vieţel, cele mal cumplite suferinţe, acest graiu sfânt, neînţeles pentru cel indiferert, limbă divină, prorocitoare a viitorului pentru o mamă.... înspăimântă pe Genevieva, şi de unde abia lşî revenise In fire, era să leşine a doua oară; fiori îngheţaţi trecură prin sângele său, un văl trecu dinaintea ochilor săi, când sufletul sufletului său, Jeanna sa, II zise adormind : «Daca vel face vre un rău tatei, Jeanna nu te va mai iubi !» Astă frază, zisă acuma de copila a-dormind, avea pentru ea o importanţă nespus#; i să păru că e mal mult de cât o ameninţare : o condamnare 1 Ea rămase nemişcată, cu ochii flxf, privind pe copila adormita pe braţul ei, necutezând să’l retragă, de frică ca să nu deştepte pe Jeanna şi să nu o mai audă repetând aeeiaş fraza In somn, căci starea el era ast-fel In cât ar fi crezul că sufletul bărbatului seu venia, In visul copilei sale, să-l pedepsească greşala. Aneta veni s’o ia şi o duse spriji-nind’o, către canapea; dar nenorocita nu’şi lua ochii de la copila eî. Jeanna adormita zicea vizând : — Iartă, tată 1 Şi de o dată, speriată, îngrozită, cu capul plecat, cu mâineie strlnse, a-proape nebună, nefericita Genevieva zise Încet : — O 1 doamne I oare mă vel osândi să roşesc şi să tremur toată viaţa când Jeanna ’ml va vorbi de tatăl el ? Şi văzând atunci golul pe care moartea şi ruşinea avea să facă In jurul săd, începu să plângă, punându-şî capul Intre mâini şi vâitându-se : — Doamne I doamne ! Pierre ! iar-tă-mă 1... * Nu voim să analizăm cauzele, nu voim de cât să povestim faptele : tx-plice-şl singur cititorul ceea ce i se pare straniii In natura Genevievei: a-cuma ea era o văduvă In jale ; nici o dată nu se gândise la resultatele gre-şaleî sale ; mergând Înainte oarbă, ea crezuse In secret, apoi în uitare, nici o dată nu'f venise In minte că moartea ar veni ca s’o pedepsească. Când să gândea că s’ar putea descoperi taina sa, să bizuia pe bunătatea bărbatului săd, Inchipuindu şi ca el va ierta ca să-şl păstreze o familie, că frica de scandal 11 va face să tacă. Nici o dată nu-şî Închipuise că acela pe care ea să pregătea să’l înşele, să’l învingă, nu va re-sista măcar ; câ acolo unde să temea se n’aibâ de luptat, nu va găsi de cât deşertul, moartea... Inerţia o dobora. Cât timp Pierre fusese pe lângă densa, Încrezător In afecţiunea el, cinstit, bând din cupa tot-d’a-una plină a unul amor sfânt, fără dorinţe, pentru ca mâineie lor se Întâlneai! In fie-care zi... li se păruse că menagiul săd era obiceiul şi că trebuia să ţ e tot-d’a-una ast-fel. In traiul acesta liniştit, bărba- tul săi! nu’i Inspirase alt dor de cât de al avea or când lângă ea ; el era trebuincios numai pentru a complecta tabloul ce formai! amândoi punându-se unui de o parte şi cel l’alt de cea l'altă parte a copilei lor... Când 11 luase de soţ 11 admira, 11 respecta, 11 stima mal cu seamă ; era a-luncl atât de tenărâ, atât de singură că caut mal mult un tovarăş de cât un bărbat. Pierre venise şi ea luase pe Pierre. De atunci nu i să păru că sentimentul ce avea pentru el să fi scăzut sau mărit... ea înşelă pe bărbatul săii, dar In greşale sa fu mal mult victimă de cât vinovata... (ceea ce vom a-fla mal târziii). Dar acuma văzându-se văduvă Înaintea copilei sale simţi că să Înşelase asupra stare! el sufleţeştl ; iubea pe bărbatul el, II iubea cu un a-mor adevărat, ca şi toate naturele cele uşoare, care aii Devoe de a vedea pe rudele lor murind pentru a simţi cât loc ţineau In viaţa lor : vidul o speria. Amorul lui Pierre avea ceva sfânt In densul. Nici o dată Genevieva n’a-vuse timpul măcar să dorească ceva, şi tocmai de aceia devenise Ingrată, indiferentă ; nimic nu’I lipsea şi lucrurile de prisos Ii devenise lucruri necesare... Când tenăra femeie gândi ca Iherre era să dispară pentru tot d'a una, ca era să se afle liberă pentru acela care o perduse, se sculă de o data şi cu ro-şaţa pe frunte, strigă : — A! nu! nul e cu neputinţă... (Va urina) www.dacoromanica.ro PUBLICITATEA ZIARULUI „ EPOCA‘ Tlrmrlu 6,000 «le fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. D. i. Marghiloman mal reluând cu vântul, susţine încă odată amendamentul săil. In cursul cuvânlărel sale d-sa repeta mal de multe ori că d-sa este conservatorii berai. Amendamentul e respins de Cameră. In urma propunerel d-lul M. Kogălni-ceanu se mal suprimă şi un alt amendament votat de Senat care întindea erectele acestei legi şi la Dobrogea. Punându-se la vot legea în total se admite cu îO voturi contra i5. Se ridică discuţiune regulamentară a-supra votului de mal sus, discuţia la care iad parte d-nit Vilacros Codrescu, Giu-vara, JS'icorescu. 1‘i’esediutele adunare! curm cază discuţia declarând că amendamentele senatului fiind respinse prin votul Camerei s a admis implicitamente proeclul delegaţilor. Şedinţa se suspendă pentru 5 minute. D. Klru dă citire unul proect de lege care hotărăşte greutatea şi dimensiunile postavului furnisal armatei de către d. R. A'caz în virtutea ooncesiunel care i s’a acordat, pentru acesto furnituri, prin legea din 1883. Dupe cererea d-lul V. Maniu discuţi unea se amână şi se decide trimiterea proeclu-lul la tipografia statului. Sc votează un proect de lege prin care judeţul Muscel este autorisat a ceda comunei din Câmpu-Lung un teren pentru zidirea unei şcoli, Se recunoaşte calitatea de ceLâţean ro mdu d-lul Cesar Mlngareli. Şedinţa se ridieft la ora 3 şi 40. Un Spectator SENATUL Şedinţa de la 23 Ianuarie 1887 Prinţul Dim. Chica, deschide şedinţa la 2 ore 20. D, Dr. Frumnseanu, adreseazâ ministrului de interne o interpelare relativa la degenerarea şi descreşterea populaţiunel precum şi asupra aplicârel legel sanitare L). V. A. Ureche, raportor, dă citire proectulul de lege asupra inlroducerel c-serciţielor militare, şi a unor cursuri a-supra tacticei infanteriei, etc. în scoalele de agricultură, de meserii şi normale în treţinute de stat. D. General Falcolanu, combate pro-ectul pentru că e zis în raport că elevii din acele scoli, chemaţi In cazuri de trebuinţă, vor constitui parte din cadrele armatei. Dacă pe ast-fel de soldaţi se buzu eşte d. ministru de resbel pentru a învinge, se înşalâ. Soldatul trebue sfi cunoască cazarma şi ofiţerii cu care se va găsi pe câmpul de bătae, prin urmare, nu trebue ca şcoala făcută de elevi să ’I dis penseze de stagiu în armată. D. I>r. Severin, pro principio, susţine un proect presinlal de banca ministerială. D. General Huiiisteauu, declară categoric că nu va vota proeclul. Armata noastră a ajuns să fie compusă exclusiv de o-pinefi, zice generalul; ort-ce haină albastră e scutită de serviciu. Ca concluziune, d. general propune ca elevii eşiţi din scolt să stea tn armată cel puţin şase luni, şi pentru că cunosc deja serviciul, să intre în armată de-a dreptul cu gradul de sergent. Prinţul l». Ghica, apără proeclul pe baza că românul va fi tol-da-una destul de instruit în de-ale armate! pentru a'şl apăra patria... . i). General Al. Angelescu, revine a supra argumentelor d-lor generali Fâlco-iauu şi Budişteanu. A permite elevilor care ad primit o educaţiune militară tn scoală să nu ’şl facă stagiul tn armată, ar constitui un privilegiu şi ar fi o călcare prea din cale afară a legel fundamentale a armatei, care impune orl-cârul român să treacâ pe sub drapel. D. Gr. Siefauescu combate legea djn puntul de vedere al învăţământului. In strucţiuuea militară le va lua unlimppre-ţios pe care I ar Intrebuinţu mal bine învăţând materiile proprii scoalel din care fac parte. D. V, A. Urecliiu spune că, de şi nu este competent în maleriă militară, în materiă didactică poate răspunde d-lul Ştefănescu şi îl asigură că elevii nu vor pierde nimic din studiile lor civile. D. general AI. Angelescu, ministru de rezbel, zice că proeclul său de lege este mal muit economic. Statul nu are fonduri suficiente ca se facă manevre în toţi anii Aici pentru a ţine sub drapel sub-oiiţeri inutil! tn timpul pâce\ D-sa Insă e dispus să primească amendamente. Proeclul se ia tn considerare şi se prevede la votul pe articole. Ari. 1 se admite, modificat de amendamentele generalilor. La art. 2, ia cuvântul d. Arapu,faimosul senator de Botoşani. D. Arapu zice că nu trehuese elevii, eşiţi din şcoli, să fie vârâţi în cazarme, acest focar de imoralitate.... Iată mulţumirea pc care o dă d. Arapu armatei care, dupe zisele d- ul şi ale partidului în care se tăvăleşte, a scăpat de măcel autorităţile civile de la Botoşani. Din fericire se găseşte un senator care să protesteze, D. general liulisteanu careţi replică: Dumneata vorbeşti de imoralitatea din cazarmă ? Aiurea este imoralitate I D. Arapu pleacă nasul. Dupe o lungă discuţiune, Senatul respinge stagiul, şi votează articolul proiectului de lege. In total, proiectul este votat prin 50 bile albe contra 0 negre. Şedinţa se ridică la 5 ore. Bedeeu. ivmvriiM Ministerul finanţelor a luat dis/wzi-ţiuni încă de acum cdte-va zile pentru niuzarea la bursa din /Ieriin a mai multor milioane de renta amor-tisabilă. liste foarte posibil ra aceasta vânzare se fie cauza principală a scăderei tillurilor noastre pe pieţele germane. m D Ion Gârapineanu, a primii de la un ofiţer român ce so alia acuma în Paris, o scrisoare prin care îi zice că într’o convorbire ce a avut cu un membru influent al unei a-sociaţiuni israelite, acesta îi a zis următoarele lucruri : «D. Brăliauu care deja a făcut mult pentru ovrei dupe resbelul de la 1877, ar trebui se se înţeleagă şi azi cu dânşii în privinţa nuoilor concesiuni ce ar trebui se li se facă ; căci daoă nu ar ceda acum de bună voe, când va isbuuni un nou resbel, România se va găsi din nou in faţa unor nuoi pretenţiuni din partea o-vreilor, » • Mai multe case de comerciu din capitală, făcând comande însemnate la case germane şi franceze, a ceste din urmă au răspuns că co mandele pot fi primite, dar fără nici un fel de răspundere în privinţa predârei, D. Dimitrie Sturdza a stat azi a-proape de o oră la ministerul afacerilor străine scotocind prin archi-vele diplomatice. • Girculaţiunea pe Dunăre a fost aproape imposibilă eri din cauza unei ceţe foarte groase. m Adevărat să fie că d- Carada a sumisionat zilele aceste la ministerul de resbel pentru o însemnată furnitură de material necesarii! la fubricaţiunea proiectilelor şi că o ferta sa a fost aprobată de şi mai scumpă decât aceea a unui alt con curent ? • Generalul Lmjca, prezidentul Ca mereî, a vizitat azi pe d. prim ministru la care a stat destul de mult. Ni se asigură că alegerea ministrului domenielor a fost obiectul principal al convorbire!. • Se ştie că importaţiunea plantelor vii şi chiar a florilor tăiate este cu desăvârşire interzisă. Nemeritâ sau nu, interdieţiuneaexistâ şi trebue păzită de toţi. Cum se face dar atunci că un mare personagiu colectivist, vice prezident al uneia din Adunări, a putut introduce din Austria şi din Belgia pomi şi chiar viţă? • Amintim că una din acuzaţiunile aduse d-lui Fleva era şi aceea d’a fi cheltuit prea mult pentru serviciul curăţire! stradelor, şi a curţilor particulare şi, cu osebire, d’a fi cumpărat prea mulţi cai. De ce dar primarul actual găseşte că zisul serviciu este neîndestulător şi are intenţiunea d’a face noui cumpărători de cai? • Un amic din Rusciuk ne scrie că o mare fierbere a domnit eri acolo din cauza sgomotului ce se răspîn-dise că un însemnat complot contra guvernului Regenţei ar fi fost descoperit la Eski-Zagra. Să zicea că numeroase arestaţiunî fuseseră făcute între altele aceea a unui supus rus, comerciant mare din Şiş-tov care se afla în Eski Zagra de vre-o opt zile pentru afacerile sale. In Rnsciuc se aşteaptă cu nerăbdare întoircerea d-lui Zahar'a Sto-ianov care va ţine un meeting. EPOCA - 24 IANUARIE Întrebam pe d. ministru de in terne dacă şti;’ ca vestitul paşă pri -mar A Popescu (Ţuţuianu) e dator de m t mulţi ani suma de 4000 lei Cvmunel Râmnicu-Sărat. întrebăm pe d Ministru de jus tiţie cum delărăgăeşte de atâta vreme procesul corecţional în care a-celsş d A Poposea e inculpat că s’a fol vsit cu bună ştiinţă, de o carte de liber percurs care nu mai era valabilă. NUVELE FINANCIARE Ia urma paniceî de la Paris, a scăderii de la Berlin şi a precipitării neauzite de cursuri la Viena, piaţa noastră a fost azi dimineaţa tntr'o serioasi, foarte serioasă agitaţiune. In căle-va minute agiul s'a urcat la 18-90, iar acţiunile Băncii Naţionale au căzut la 080, perzând 20 punte de la o Bursă Ia alta. De când s'a înfiinţat Banca, acţiunile el n'au suferit o asemenea înfrângere, mal cu seamă în ajunul plăţii unul noii divident care nu va fi mal mic de 40 lei. Cele-l'alle valori suferi perderl tot atât de considerabile. Construcţiele cad la 120 şi Daciele la 24G. Financiarele urbane 5 0/0 perd aproape 5 0/o şi abia se găsesc cumpărători pe 78 0/0. Deschiderea Vienil ne aduce napoleonul 10.18. Creditele 203.75. —x— La Berlin renta noastră perde 3 punte în 24 ore încheând aseară cu 87. Rublele 183.30 —X— Dacă ştirile rele vor continua, e temere de surprinderi periculoase In piaţa noastră Lotul municipal cu No. 51 din seria 4.1*09 a câştigai la tragerea de la 1 Februarie, lei 25,000. ULTIMA ORA AGENŢIA HAVAS Itouia, 4 Februarie. — După discursul deputatului radical d. Mussi, Camera a votat Închiderea discuţiunii. Mai mulţi membri al Adunări; aO desvoltat diferite ordine de zi. Un singur deputat socialist d. Costa s’a pronunţat pentru evacuarea Masuahulul. După ce s’a ridicat şedinţa, s'afi făcut demonstraţiunl în faţa Parlamentului ; dar poliţia a împrăştiat mulţimea fără ca să îesulte turburări d>a aceasta. Cu toatea astea s au făcut câte va arestări. Re urmă, trupele ce erai! aşezate ca un cordon Împrejurul Ca-merii, se tntorserâ la cazarma. Berlin, 4 Februarie. — Ziarul «Die Post» constată cu salisfacţiune oă ştirile resboinice la care a contribuit să le respândeascâ vor avea un oare care efect asupra resullatulul definitiv al alegerilor. Londra, 4 Februarie.— «Times» nu înfăţişează situaţiunea generală ca pre-sinlând un pericol imediat, dar crede că ştirile de resbel nu vor înceta până ce nu se va termina perioda alegerilor pentru Reichstag. Londra, 4 Februarie. — Se telegra-fiază din Berlin ziarului «Standard» că prinţul de Bismarck a dat din noii asigurarea că nu va ataca Francia sub nici un pretext. AGLVTIA 1.11tl-.lt A Londra, 4 Februarie. — Banca Eu-gliterei’şr-a stabilii scomptul la 4 0/0. Ituinu, 4 Februarie.—Alte lru e se pregătesc spre a pleca curlnd în A-frica. Viena, 4 Februarie.—In cercurile financiare d'aici loată lumea se arata consternata In urma paniceî ce s'a produs eri la Bursele din Berlin, Londra şi Viena. Sunt temeri că pieţele europene nu vor putea să resiste la asemenea lovituri multlimp fără a ajunge la o catastrofă. Berlin, 4 Februarie.—Panica ce s’a produs eri la Bursă şi a degenerat Într’o adevărată catastrofa, a fost produsă de ştirea publicării ukazulul împărătesc care interzice exportarea cailor peste hotarele Rusiei. Berlin, 4 Fevruarie.—Resultă din-tr’o convorbire privată a ministrului finanţelcg- ca ştirea ce s'a respândit despre intenţiunea ce ar avea Germania d’a face un împrumut de 300 milioane mărci pentru nevoile sale militare, este o curată născocire. Se constata că marele şi micul co-merciă în Germania, şi mal ales în partea răsăriteană este într’o slagna-ţiune absolută. Berlin, 4 Februarie.— Gazeta Germaniei de Nord zică că interzicerea exportului cailor din Rusia nu esfe o j măsură cu tendinţe agresive, ci este motivată prin o cerere extraordinară şi grabnica de cal din partea unei puteri. Statele aii fost silite să ia la timp măsuri de precauţiunl In contra acestor cumpărări excesive. Berlin. 4 Februarie.—Se scrie din Rurcelona ziarelor d’aici că Francia face mari cumpărări de cal şi de catîr: In Catalonia. Strasbnrg 4 Februarie. — Z:arul Landeszeitunganunţă că generalul Bou-langer inspectează incognito împrejuri-mele VerdunuluT. Bomn. I Februarie. — Creditele cerute de cabinet se discută în Cameră. Agitaţia este foarte mare In oraş. Mari manifestări s’au făcut înaintea Parlamentului. Numerose arestări s’aă o-perat. Paris, 4 Februarie.—Ziarul «Les De-bats» de astăzi zice că cu toate că greutăţile cestiunei Bulgariei ar părea in-surmentahile, ele totuşi nu pot se turbure înţelegerea între Rusia şi Austro-Ungarin şi se ameninţe pacea Orientului. Paris, 4 Februarie. — In consiliul de miniştri, d. Flourens, ministrul afacerilor străine, a comunicat colegilor seT depeşile de a primit din străinătate şi care suni foarte pacifice. Atitudinea Francia este aprobată de Englilera şi de Austro-Ungaria. Atena, 4 Februarie. — Camera a fost deschisă eri. In discursul Tronului, Regele mulţumeşte Naţiune! pentru manifestările simpatice cu care a salutat proclamarea majorităţii principelui moştenitor. Regele constată că creditul Greciei s’a consolidat şi că relaţiunile cu toate Puterile străine sunt din cele mal bune. El termină rugăm! pe deputaţi ca se dea cea mai mare îngrijire cestiunelor financiare. Yieiui. 4 Februarie.—Se comunică din Constanlinopol \& Politischc Corespondent că Said Paşa s’a adresat către marile Puteri spre a solicita concursul lor întru uşurarea acţiune! me-diatrice|a Porţii în cestiunea Bulgariei. Berlin, 4 Februarie.— Die Post constată cu mulţumire ca sgomotele de resbel aă o tnrîurire fericită asupra alegerilor şi zice că situaţiunea exterioară vineîn ajutorul partidului naţio-nal-bberal în campania ce a întreprins spre a susţine proiectele cancelarului, care după cum a zis însuşi principele de Bismark în Reichstag pot singure se asigurp menţinerea păcel. Constanlinopol, 4 Februarie. —D. de Nelidof, ambasadorul Rusiei, a declarat că Ţarul se sileşte a ajunge la o deslegare a cestiunei Bulgariei pe baza unei înţelegeri cu Puterile semnatare ale tratatului din Berlin. Belgrad. 4 Februarie. — Ultimele ştir! sosite din Sofia au un caracter pesimist din cele mal pronunţate. In sferele noastre guvernamentale se crede cănegociările începute la Con-stantinopol afl puţini sorţi de reuşita. Solia, 4 Februarie. — Nezavissima Bolgaria, organ oficial al guvernului, declară că candidatura principelui Geor-ge de Leuchtenberg ascunde pentru Bulgaria şi mal multe primejdii de cât acea a prinţului de Mingrelia. librăria SOCECLJ & C-NIE No. 7, Calea Victorii, No. 7. A apărut tn editura noastră : Interesanta scriere filosofică a \u\Schop-penhauer «Le monde comme volontâ et commereprâsentallon», tradusă de d-nul I. A. Cantacuzin, 2 volume in 8“, tipar elegant, lei 25. Surele de V Gnne, 3 volume 8° mic, tipar de lux, pe chftrtie velină, lei 6. BUN SI NU SCUMP Prima fabrica «Ic conserve naţionale fondata la anul 1879 9ub Urma C T. CH RIST0F0R LA MARINAR Calea Victoriei, 100 -vis-ă-vis de. Cişmeaua roşie sub Jokei Club Vinde cu următoarele preciuri (fixe: Fasole verde Bame Pătlăgele vinete Tarhon Ghiveciu Ardei graşi Vin alb tlf l>ragasani litru 80 bani Vin negru «Ir iVrcorestl litrn 80 hani NU. Lunea si Joia Stridii proaspete duzina 2 fr. 50 bani. icre proaspete ei de cfiofal, calitate buna. Toate prospăturile do Orient Cu stima c, t, riiitis roi'OKii. £ - • < *»* O s* c c £ a. • Q. 'mi ii CD 9 £ 5! ATENEUL ROMAN Duminică, 25 Ianuarie curent, ora 8 1/2 seara, d. Gr. G. Tooilescu, va vorbi despre: Viaţa municipală in Datta. Biuroul. TEATRUL NATIONAL OPERA RKPKESKNTATZ1UNE EXTItA-ORDINARA dală de Artiştii Italieni in Beneficiul D-lui DIRECTOR AL OPEREI Duminica 23 Ianuarie ziua la I 12 p. m. 0 BINEFACERE dobândi portretul tn mărime nai uralâ,care este binetuţeles podoabacea mal frumoasă a unei camere, al vre unul scump al nostru mort ; n'avem de cât a trimite fotografia respectivă la atelierul artistic premiat al d-lul Siegfried Bodascher Wiena, IP Grosse Pfarrgasse 0. Toţi acel cari vor voi a’şl procura un suvenir vecinie de la scumpii ior reposaţl vor primi cu bucurie a-ceastă inseiinţare. Detalii se pol vedea In anunţul de pe pagina IV-a. ANUMIT IMPORTAM RECOMtNQAM CU DEOSEBIRI MAGASINUL CARAPATI CASĂ DE C0NF1ENŢĂ Bine asortata cu lot felul de bijuterie de AUR SI DE ARGINT, LUCRATE CU BRILIANTE SI DIAMANTE ClC., precum Si argintărie veritabie si de CHINA ser-viciuri de masa, pahare de ciaiti, icoane, candele etc. se vinde cu preturi scăzute, din cauza ca voeste se se desfăcu de toate mărfurile sale din Mag asm. DR SALTER de la facultatea din Viena t SPEC.: BOA LE DE FEMEI şi S Y F1 I L I S SA MUTAT I No. 4 — Strada Fortunei — No. 4 jjj LANGA FARMACIA « CU SFINŢI » tt / Calea Moşilor ) 2 ConsullaţiunI tn toate zilele de la 2 — 12 — 5 p. m« — ^ S zy-t '-r >- ^ J > -AA-- JL Vi1 ■ | BI4T pentru suma de (II Iii Ai 6000 franci pe an o Casa in centrul oraşului ; 18 camere, bucătărie, doua plm-nit/.e, ele. ele.; doritorii sunt rugaţi a se adresa la redacl/ia ziarului EPOCA. ne K DC ăl n A T lJe 1)1 sr- Ghcorghe Ut A n tn U A I anul viitorul moşia Orlesti cu o întindere de 10,600 pogoane toate arabile, situate la 16 kilometră de Brăila între 2 gare, având pe dânsa case, magazii, pătule, sal mare şi alte 3 cătune, locuite dc târlaşl. A se adresa în Bucureşti la d-nu N. I. Ni-culescu Strada Manea-Brularu No. 7. nr A DCMniT ^ acum sau de la Ut AntnUAI Sf. Gheorghe, total sad parţial,moşiile Fefeleiul, tiu, Islau Moce&scn Hacoveanca si Grădiştea situate la 1/2 kilometru de gara Mizil în întindere de 3500 pogoane toate arabile din care 700 pog. fiind semănate cu grâO ; A-vând şi ca clădiri casă de locuit grajduri şi o magazie de 2000 kile bucate. Doritorii se pot adresa la casa Marescli Str. Clemenţii N. 16 saOîn Mizil. D-"UL A.VIANU Dă consultaţmni pentru boale de OCHI, CHEClll fi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară. Bucnreştî, Calea Văcăreşti No. 52 (a-lăturl cu spitalul Xenocrat) de fa orele 2 — 4 după amiazl. ^ v1 ! D" DAVIDOVICZ | | de la facultatea din Viena gj Îi SPEC. BOALE INTERNE, DE COPII | \ SI DE GAT | \o. 14 Slr. Sf. Vineri Xo. 14 | vis-â-vis de biserica Sf. Vineri; . ord. îl — 5 j». m. Itocomumlum Atelierul «le Crv Horit; Moderna(I. Weicli situat pe Bulevardul Elisabetha Palatul Eforiei, pentru confecţionare de haineBărbăteşti,dupâjurnalele cele mal noul şi cu stofele oele mal fine. Preţurile sunt foarte moderate. CASA DE SCHIMB ALIL GR. mm 4 B. MĂRCI] Strada Lipscani, ,\o. fS bis Bucureşti, 23 larnurie VALORI www.dacoromanica.ro FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0|l Renta rom. amorlis. 5 0/0 t Renta rom. (rur. con 6 0 0 Oblig, de stat C. F. R 6 0/0 Idem idem 5 o/o Jmprum. Stern 186* 7 0/0 Impr. Openheim 1866 8 fVâ Agi o împrumuturi de oraşe Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 Idem idem din 1.884 5 0/0 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 valori diverse Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred Fon.Ur. din Buc. 7 0'0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 d'O Cred. Fcnc.Ur.din laş o. U/0 Obl. Czs. pena. fr. 3C0. 10 Scadenţa coponelor r. ârg IIC curs mediu Ap ! Oc Ap i Oc Mai i No lan 1 fot| Idem M&rtSep! lan 1 Ini Ian I Iuti Mai I No’ Ian 11 Idem Idem Idem Idem Idem 92 88 851/2 18 3/4 1 Mai Noi IHî' 4 EPOCA — 24 IANUARIE GASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 20 Ianuarie 1887 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 5 0/0 » română perpetuă. 92 92 6 0/0 Oblig, de Stat Ru r. conv.1 861/2 87 Impr. cu prime Bucur, (lei ?0 7 0/0 Impr. Munic. Emis. 1&S3 10 lei Oblig.Casei pens il.300i 34 37 73 731/2 210 215 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 7 0/0» » 811/2 821/4 5 0/0 » m » 981/2 991 '4 6 0/0 » rurale »' 851/4 853/4 5 0/0» » » 10H/2 102 Aur contra Argint sau bilete. 171/2 18 uis mi'iiiiTm M4RE DEPOSIT DE VINURI VECHI Albe si IVec:jx»e cu 50 b. litru. Se vinde mal eftin de căi ori unde recomand cu deosebire onor. public MARE CAZIN SOTIR No. 12, Strada Piaţa Amzi, No. 12 Aranjai din nou foarte elegant, posedând două biliarde, restaurant cu diferite mâncări calde şi reci. NB. Cazinul se închiriază pentru ba-1 luri nunţi etc. M nie I.aii-uim.i uuiuiiv.mu retlie, în- torcendu-sedin oraşele cele mal însemnate din Europa, cu succese admirabile, face cunoscut câ prezice trecutul, pre-sentul şi viitorul cu precisiune. Primeşte visite de la orele 9—12 a. m. şi 2—8 p. m., Visita t franc. Ii-mi1 Uaurellie 22, Strada Batiştea, 22. C R I ft p fi C Ci Marţ ia Joia şi Du-oMLh D U o L L minica Hal Mascat. SALA ORFEU Marţi a Joia şi Duminica Hal Mascat. SALA BĂILOR Marţia loia şi Duminica Hal Mascat. PRIMUL MIGASIN DE MÂNUŞI F. NOVAK FURN1S0RUL CURŢII REGALE — BUCUREŞTI — Cal. Vid. 74, vis-â-vis de Palatul Regal Mare asortiment de mănuşi de bărbaţi, dame şi copil. Recomand noul asortiment de mânuşi de piele de cal de Rusia. Singurul deposilar pentru toată România. F. Xovak 74, Calea Victoriei, 74. - ■* r if i mi piui i n iuniiiMâ« ~ M. WAGNER — CALEA VICTORIE — MAGASIN de Bijotvter*ie si A.r*cfintar*ie Exposiţiune de Ceasornicărie pentru Codouri de Sărbători primeşte şi ori-ce comandă cu preţurile : cele mai eftine. IIU CTIinCWT Universitar doreşte UPI O I UUtN I a preda cursuri de Matematici. Adresa la Redacţie. i PREQIURI FO RTE REDUSE | SINGURUL DEPOSIT AL ADiVER 4TSL0R SOBE 1 -----------------j Se găseşte numai la su jj , MEIflINGER-OFEN cursala generală în Bucu- ţi yfef H H E I M strada Ljpscam no. « * lângă Banca României. 2 Fabrica penfru SOBE-MEIDINGER H. HEIM, Viena-Dobling M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 ! Ochelari cu sticlele cele mai fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culişll. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesuri metrice etc. cu preţuri foarte moderate. IHNTI si rahubiri se efectuează după metodă cea mal nouă, sistem durabil şi preţul moderate. Reparature de ori-ce nalure se efectuează în timpul cel mal scurt. J. ERL DENTIST Strada Scaunele No. 56 DE VENZARE Doritorii se chiar acolo. Casa din Strada Re-mană No. 72. vor adresa la proprietară, PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI m Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA (4 N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL P.l\ U. PAItIMl BENEDICTINI din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MA NUELONNE, Prieur 2 MEDAI.II DE AUR: Bruxel/a 1880, Londra 1884 cele mai înalte recompense INVENTATA IN ANUL I373 DE PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă ,!#» P.AlP-vîi nipAl.tirl tn a nA nnavinti o i tritiHiî'A iriu cu r. r. o. o. par m*iieuiciini, cu o nosa ■le câte-va picături în apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care I aibeşle, consolisân-du-1, forlicând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN RUE HUGUERIE, BORDEAUX Deposit la toate farmaciile, parfumeorî şi CoafeorI representante pentru I mănia, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Cotnerclălă FrăneezA din GftltUi sucursalele el CUMPĂRAŢI REIMITA POUDRE ,,LA DUCHESSE proprietate c.i clusica « Magusinului Vartdn 1/i-l ssir ţii j o f u. ■M «C v < Q o s: * tn H p H ►J O o €0 s < — BAZAR D’ENGLITERA — BUCUREŞTI — 3 — Coltul Steadei Gabroveni si Şelari—3 Avem onoare de a recomanda onorabilului public si clientelei noastre magasinul nostru, bine asortat cu tot felul destofemodeme de comande mai cu seama pentru Sesonul de Iarna. Asemenea am primit un bogat asootimem de haine confecţionate după Ultimul Jurnal. Comstume Sacot la Demiâre Mode, Redingote cu veste Diagonal, Jaquete cu Veste Chaviot, Partesiuri de Coachmen, Pante-loni fantaisic, Veste Rrocate si Piqvct fantaisie. Asemenea avem si Costume de copii cele mai moderne si cu preciurile foarte eon-venavile. De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastra, a ne onora cu Visitele d-lor, asigurdndu-ve ca vor /î pe deplin satisfăcuţi. 03 O o r H C C8 > N > 09 c n 2 Ci r IA ^ f î 00 HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT „STELLA" Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN DE LET TO etc. DEPOU CENTRAL SI B1UROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. ’NBK N U M A I I O LEI CEL MAI FRUMOS CADOU PENTRU SERBATORI PORTRETE IN MĂRIME NATURALĂ PORTRETE IN MĂRIME NATURAEĂ Se efectuează foarte exact după fotografia trimisă. Executarea în cel mult 10—i4 zile. Fotografia remâne neatinsă. Asemănare fidelă se garantează. La trimeterea fotografiei trebue alăturat şi coslul. Atelier artistic premiat SiecjfT'ied Grocltisoliei' WIEN 11. Grosse Pfarrgasse 6 RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN SIROCHI — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, ! tapisează camere lntr’un mod elegant, în toate sti-j lurile şi orl-ce lucrări de tapiserie. Fireturile moderate, esecutiunea | la timp li 1 laotarât. CONSTANTIN SIKOCHI ATELIER DE BRODERII D-NA ECATERINA RAŞCA mulăndu-’şl domiciliul din Iaşi a slăbit In Bucureşti Calea Victorii No. 92, curtea bisericel Albă, un Atelier «le brodat. Are onoare d’a înştiinţa pe onor P. T. public că primeşte or-ce comandă de brodare şi marcare de monograme precum lingerie de zestre şi mătăsuri etc. cea mal mare acurateţa şi fineţe. Preturile foarte moderate. 0 frumoasa Camera elegant mobilată în centru oraşului. A se adresa la redacţia ziarului Epoca. ANUNCIU IMPORTANT Recomand cudeosebire IVLu gruzinul N. BRAUNSTEIN No. 50 Calea Victoriei, No. 50, vis-a-vis de Pasagiql Român CASA DE C0NF1ENTA Bine asortat cu tot felul de Bijouterie de Aur şi Argint lucrate cu Briliante şi Diamante etc. Ceasornice de Aur,Argint şi Nikel. Pandule DesceuLătorl garantate pentru soliditatea lor cu preţuri reduse. Cred câ onor public şi onor. mei clienţi mă vor visita spre a se convinge de adevăr. TAMAR INDIEN FKLCT LAXATIV SI ItACOKITOK preparat de ANTON ALTAN FARMACIST Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podopkilina, aloes, seamonum Ialapa etc. etc. DEPOU LA „FARMACIA LA AURORA" Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De vănzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţâ Bacău. PREŢUL UNEI CUTII 2 LEI. ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No, 12 — Unica şcoală de musică vocală şi instrumentală, unde se predaţi lecţiunl cu 15 LEI PE LUNA Asemenea puneladisposiţluneaOnor. Public cea mal bună orchestră pentru Baluri, Soarele, Nunţi, etc. înscrierile şi cererile se fac de la 9 — 11 dimineaţa şi de la 3 — 8 seara. MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradei Lipscani, din nod clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mal modern, având 1 estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. IPFT. FiXJGrO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN B RAI LA EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII MATOIIIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI Se însărcinăză cu construo-ţiunî de lurbineşi mori cu pre-url mal reduse de cât acele Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cui piatră de 30 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie saă mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădina, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonete d6oauville, tzeve cie tvioi. Adu.i'e asortiment de pietre de moara. La Fertă-sous-Jouars. 111 MARE EXPOSIŢIUNE DE TABLOURI Cialea Victoriei Colţul Bulevard. Universităţel, in faţa biser. Sărindar Bogată colecţiune, rămasă moştenire de la Earl of iombwell din Londra ne-a fost încredinţată spre a o pune în vănzare. Ea se compune din tablouri veciii şi moderne de primul ordin, lată câte-va nume luate la întâmplare: Vechi, Sebastian del Piombo ţdete celebra Hamilton Gal-lerie), Rembrandt, Claude Lorraiu, Welonwerman, Ther-bourg, Steen, Teniers, Brakenbourg, A. et 1. Ostade, Ru-bens, Correge, Ruysdael, Maesz Boţii, Koningh, Berghem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kaulbach, directorul a-cademiel de bele-arte din Munich.Gab, Max,Seitz, Paczka (s’a vândut la Paris în 1875 cu 30,000 lei), prof. Geiger, Ribot, Gudin, Diaz, Deschampac, Dupre, Jsque, Karlovszky (elev al lui Munkacsyî, A. Kulman, de Garay, S. Giroux, Glisenti, Van den Bos, prof. Rumples, Bruck, Chaignean. Deprez, Guyot.Bellecour, Moormans, Beauquesne, Kuehl, Perier Verboeckboven, prof. Cretius, Carolus, Miralles Van Hanen, etc. Invitam pe amatorii de bele-arte se binc-voiasea a ne o-nora cu vi.sita d-lor ţ ei vor ^.asi o colecţiune de mare iui-portauta si vor ax ea ocantuuea se'.Hi «mbogateasca eolec-tiuiica lor eu capo d’opere pe nişte preturi ecsceptionale. — Observ am ca toate tablourile se vinde cu garautia autenticitate! lor si după dorinţa amatorilor se poate trimite a Paris sau Berlin pentru espertisa. 1». KLE1NBERGER el 1ILS—Paris. s““re',,'wv^:dâcoT6ibM4îca.rb0'aif,‘"',,',A0 . 3