ANUL II No. 346
A DOUA EDITIUNE
MERCUR!, 21 IANUARIE (2 FEBR) 1887.
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE
I\ BUCUREŞTI: La casa Administratiunei IA TABAi Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei.
IA STKEIAATATEs La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 Iei, 6 luni 25 lei.
LA PARIS: Segasestejurnalul cu numerul, la Kioscul din mc *îon»mnrtr. f 18 Bulevardul St. Urrmaln A«- 8 I.
MANUSCRIPTELE «U SE INăPOlăZ»
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMAN’* SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI
la Pari»: la \geiirc* llatas place >1 la
bwne, s.
Vifcnrc IJtirc, rne A'.trt Ihum <lct 1 ictotres • v. /•l'i.. ilr Iu lh,ncit peutni Paris, I ram-ia. I.rrinania. Vtlsfro-Iilgarîa. Italia si Sarea Britanic.
Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri ui reclame pe pagina treia 2 lei linia
SO BANI UN NUWER VECHII)
Grigore VENTURA
Prlm-redactor responsabil
APARE ÎN TOATE ZILELE DE LUCRU
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
Ifo. 3—Piaţa Spiscopiei.—Ho. 3.
siiîew Tiuumn
UNIREA OPOZIŢIEI
NEVREDNICI SUNT!...

TÂLHARII COLECTIVISTE
FEMEIA MORTULUI
SIRENA TINERIMEI
Puţini, foarte puţini au avut cultul tinerimei ca d. Ion C. Brâtianu până mai acum un an. Cine inu’şl aduce aminte de laudele umflate şi pompoase, de epitetele măgulitoare ce eşau din gura primului colectivist de câte ori venea vorba despre tineretul român. Nu găsea cuvinte destul de frumoase, calificative destul de lău-dăroase ca se descrie această tinerime, viitorul ţerel şi de sigur şi al colectivităţei, nădăjduia domnia-sa.
Ca o adevărată sirenă, capul cetei colectiviste pândea pe tinerii care, d’abia eşiţi dupe băncile şcoaleî, îşi făceau intrarea lor în lume, şi făcea se resune la urechile lor cântecile sale cele mai convingătoare. Mulţi fermecaţi,de nu convinşi de frumuseţea vocel, de blândeţea ochilor sirenei colectiviste, se abateau din calea lor pentru a privi mai de a-proape, pentru a asculta mai bine. Dar vai şi amar de nesocotiţi! care se apropiau prea mult, căci erau apucaţi iu o repeziciune g oz.văde groaznicul vârtej colectivist.
Trebue se mărturisim că nu puţine victime a făcut sirena colectivistă : mai o generaţie Întreagă de tineri a fost amăgită, timp de ciţ'-va ani, cu mijlocul acesta. D. Ion C. Brâtianu care nu se mărginea se ia numai auzul junilor pe care îi captiva în modul acesta, ci le lua şi văzul,fâcend să sticlească Înaintea ochilor lor uimiţi perspectivele cele mai frumoase, visurile cele mai nevisate, cerea dobendea, în schimb ascultarea cea mal deplină, supunerea cea mai oarbă. — Mulţi îşi a-duc de sigur aminte, de o faimoasă şedinţă din toamna anului 1884, în care Camera, în urma unui strălucit discurs al Domnului Mihail Kogâl niceanu, îngropa pentru vecie mult vestitul proect Disescu. Domnul Ion C. Brătianu care, ce e drept, nu cutezase faţă cu 8deaca impresie produsă, se respunză în public bătrânului Kogălniceanu, nu pregetă însă d’a-şl arăta imediat după şedinţă, înalta sa nemulţumire pentru votul dat. Toţi acei care erau la Cameră în acea zi, trebue se’şi reamintească pe d. Ion C. Brătianu perorând în mijlocul unui numeros grup de deputaţi şi zicând : «Trebue se facem loc cu or-ce preţ tinerilor, fiind că ei sunt mai dcsinteresaţi, mai inteligenţi, mai învăţaţi; ce vreţi, pe vremea noastră nu să învăţa carte şi astă zi fără carte nu mai merge.»
Aşa grăia primul ministru în toamna anului 1881 ; de atunci încoace nu ştim dacă 'şi a schimbat mult or puţin părerile în privinţa tinerimei; cea ce ştim însă e că tinerimea grozav ’şi le a schimbat în privinţa domniei sale. Trebue se ne uităm cu microscopul, ca să mai descoperim vre o doi, trei tineri, in mij -locul aduirttureî fără nume care viermueşte împrejurul luT.
Sirena a răguşit cântând, căci de Un cârd de vreme, cântă de a sur-
da: ca Ulyse odineoară tinerimea 'şi astupă urechile şi nu se mai apropie. Mai mult. chiar acei nesocotiţi care fuseseră luaţi de apa murdară avîrtejului colectivist, au avut destulă bărbăţie ca să iase la mal.
Care să fl fost cauza care a făcut pe acei tineri, care se aruncaseră cu tot dinadinsul in braţele d-lui Ion C. Brâtianu, care ÎI se deduseră cu trupul şi sufletul, să’l părăsească cu duiumul, întorcându-i spatele cu desgust?
S’o fi stricat tinerimea de un an încoace?—Nu e de crezut; bună or rea, împrejurările fiind aceleaşi azi ca şi acum un an, nu s’a putut corupe în aşa scurt timp.
S’o fi stricat d. Ion G. Brătianu?— Iarăşi nu e de crezut; bun or rău, fiind în aceleaşi împrejurări ca şi acum un an, nu s'a putut corupe în aşa scurt timp; şi afară de asta un om la vârsta domniei sale nu se mai corupe dacă a scăpat până a-tunci.
Nu sa schimbat nici d. Ion C. Brătianu, nici tinerimea, dar primul-mi-nistru a judecat-o mai bunăde cât e, —errare humanum est.—Nu e probabil, lîind-că nue natural ca un om cu experienţa d lui Brătianu să se înşele, aşa lesne şi în decurs de atâţia an’, asupra unei categorii întregi de oameni.
Nu s’a schimbat D. I. G. Brătianu, dar tinerimea greşise în aprecierile sale optimiste asupra primului ministru.
—	Mult mai probabil şi mai lesne de crezut că nişte tineri, cu desăvârşire lipsiţi de experienţă, să fi fost amăgiţi dc bătrâna şi experimentata sirenă a colectivităţei.
—	Or cum ar fi, greu trebue să îi vie d-lui Brâtianu, când se vede combătut de aproape întreaga suflare a acelei tinerimi, atât de patriotă, de desinteresată, de inteligentă şi de învăţată după însăşi părerea d-sale. La toate se aştepta, numai la aşa lovitură morală nu. Nu T poate intra în cap ca posnaşii ăştia de tineri se fi putut să deschi-ză ochii şi se pătrunzâ atât de bine ţesătura, crezută savantă, a şiretlicurilor naţional colectiviste.
De sigur că nu Garadalele pot se amorţească lovitura primită, se micşoreze efectul condamnârei morale suferite.
Faţă cu,tinerimea, Sirena a rămas azi fără farmec şi fără putere. înşelătorul cade în propria sa cursă.
Fostul adulator interesat al tinerime!, de tinerime e doborît.
Ion C. Gradisteanu
TELEGR A M E
AGENŢIA HAVAS
I.omira, 31 Iauuarie.
ICamera comunelor). Guvernul întrebat asupra intenţiunilor sale In casde resbel Intre Austria şi Rusia, desminle, prin organul d-lul Samderson, ştirea după care Anglia ar 11 promis sprijinul său Austriei, pentru caşul tn care ar isbucui un asemenea conllict.
tierlin, 31 Ianuarie.
Ziarul «Post» publică un articol prin care caută a demonsLra căgeneralul Bou-langer sprijinindu-se pe şoviniştil partidului radical şi dominând tn acelaşi timp masele pacinice alepopulaţiunel franceze, este astă-zi mal stâptn pe situaţie de cât cum aft fo;t Thiers şi Gambetta.
Dar, după spusele ziarului berlinez, generalul Boulanger nu poate continua a domina situaţiunea de ctl menţinând iro-pulsiunea resboinicâ a cărei iniţiativă i s'a dat în mod voluntar. Francia activează înarmările sale cu o energie înfricoşată. Generalul Boulanger nu mal are forţa necesară pentru a întoarce naţiunea franceză pe calea păcii, dacă nu va voi să pă-
răsească locul, încărcat cu reproşul de a îi pus Francia în faţa unuî mare pericol.
Vieţui, 31 Ianuarie.
«Fremdenblatt» înregistrează un comunicat în care se spune câln diferitele consilii ţinute tn ultimele zile de către miniştrii sub presidenţia Împăratului, consilii ce s'afl terminat er\ a fost dezbătută cesliunea de a se şti când ar fi bine să se proceadâ la punerea tn vigoare a proiectului de lege privitor la înarmarea Land-sturmulu'.
Execuţiunea proectulul se fixase mal tntâifl la o dată posterioară; dar situaţiunea generală preseiilându-se sub un aspect mal ameninţător, consiliul de miniştri a decis că această înarmare devenită urgentă, să fie urmărită în cel mal scurt termen.
Pe dc altă parte, mal basându-se pe caracterul de gravitate ce presintâ situaţiunea generală, în urma evenimentelor semnalate la Vestul Europei, consiliul de miniştri a decis ca întreruperea înarmărilor care s’a considerat ca urgentă la începutul luneî, n'&r mal putea să aihe loc, ci din contra trebue să se privească ca necesară continuarea acestor pregătiri.
In fine, pentru că urmarea acestor pregătiri militare va cere nişte cheltuel! mat mari de cât colo ce s'afl prevăzut, va fi indispensabil să se convoace delegaţiunile tntr'un timp apropiat.
Itomu, 31 Ianuarie.
Ziarele Italiano anunţă că trupele destinate a întări garnizoana dc la Massouacb trebue să se îmbarce mâine laNeapolesub conducerea unul maior.
solia, 31 Ianuarie.
Guvernul din Sofia s'a plâns pe lângâ guvernul rflmân contra refugiatului politic bulgar, care în ziua de erl, a atentat la viaţa dragomanului agenţiei Bulgariei, dar din fericire nu l a atins decât foarte uşor.
AGENŢIA LIBERA
Itcr. iu, 31 Ianuarie.
Este probabil, că viitorul Reichstag va fi nevoit să voteze guvernului zecimi provizorie.
I’nris, 31 Ianuarie.
Ziarul Le Tcvips vorbind de votul prin care Camera a respins propunerea de a se suprima bugetul cultelor, zice că separa-ţiunea bisericel de Stat este una din acele cestiunl cari importa puţin situaţiunea Franţei în lume.
Paris, 31 Ianuarie.
Dreapta din Cameră a cerut desfiinţarea ministerului poştelor şi telegrafelor. Miniştrii s'ad întrunit într’un consiliu extraordinar şi afl holârît da combate propunerea şi de a pune cestiuuea dc Inoredtre.
Viciui, 31 Ianuarie.
In consiliile de miniştrii care s’ad ţinut Sâmbătă şi Duminecă s'a holârft de a se complecLa prin cumpărări noul materialul de resbel necesar pentru armarea laud-sturmulul.
Delegaţiunile vor li în curând convocate spre a aproba creditele destinate peulru acoperirea acestor cheltuell.
Vienu, 31 Ianuarie.
Ziarul «Neue Freic Prese» zice că în sferele guvernamentale se crede că pacea Europei este mal serios ameninţată prin teusiunea coexistă Intre Germania şi Francia de cât prin criza bulgărească.
Cu toate acestea o conllagraţiune !n occidentul Europei ar avea consecinţe incalculabile pentru cesliunea orientului şi Rusia va profita poale de această oca-siune spre a şi realisa programul el o-riental.
Aceste consideraţiunl trebue să lumineze Auslro-Ungaria şi s’o convingă că ea trebue să fie pregătită pentru toate eventualităţile.
Consiliul-de miniştrii a aprobat cererile de credit al ministrului de resbel, Contele A. Bylandt-Rbeydt.
Pericolul ne fiind însă eminent, uu s'a luat nici o decisiune pentru convocarea imediată a delegaţiunilor.
Se crede totuşi că ele vor fi convocate pentru luna lui Martie dacă situaţiunea nu se va fi limpezit până atunci.
Creditele cerute de ministrul dc resbel se urcă la suma de 30,000,000 de florini.
Aceste cheltuell nu Însemnează absolut câresbelul va isbucni tn curând, nici măcar că resbelul e sigur; alte s ate afl votat credite mal lusemuate tn timpuri unde pacea era mal pe deplin asigurată, dar consiliul de miniştri a crezut de datoria sa d a renunţa la sistemul de economii bugetare care prima tot până acuma şi împedica chiar preparativele necesare.
Armarea complectă a Landsturmului fu-
sese decisă pentru o epocă mal Îndepărtată. dar considerându se situaţiunea actuală care este din cele mal nesigure, a Irebuit să se grăbească aplicarea măsurilor ce toată lumea socotea ca indispensabile pentru apărarea Imperiului.
Solia, 31 Ianuarie.
Regenţa va lăsa Sobraniel gri.jea de a se pronunţa asupra schimbărilor ce. va trebui să facă tn guvern. Sobrania care este numai prorogată poale fi convocată pentru acest sfârşit tn termenul cel mal scurt.
Regenţa a protestat pe lângă puteri tn contra măsurilor de carantină luate de către Turcia.
CESTIUNEA ZILEI
Unirea opoziţiei
Unirea Intre toate grupurile opoziţioniste este pe cale d'a se face.
De o cam dată unirea între cele două mal însemnate grupuri din Cameră, grupul junimist şi grupul flevist, este un fapt îndeplinit şi să poate chiar ca această unire să nu ră-mâe în stare de coaliţie ci să ia forma de fuziune.
Tot o data negocierile urmează între grupurile din Cameră şi opoziţia din Senat, şi este mal multtie cât sigur că ele vor cădea de acord.
Aceasta unire să face nu numai In scopul d’a lupta în sînul parlamentului ci şi în vederea unei acţiuni extra-parlamentare.
O Înţelegere Intre coaliţie şi opoziţia din parlament este dar iminent», şi sperăm că chiar daca dintr’o parte or dintr'alta s ar produce oare-care resistenţe, toată opoziţia din ţară care vroeşte înainte de toate unirea întregel opoziţiunl în lupta el în contra guvernului va şti să sfarlme acele resistenţe.
Dar nu credem ca aceasta să fie necesar. Din contră să poate constata din toate părţile o mare dorinţă d'a se cimenta şi mal bine unirea dintre diferitele grupuri opozante din ţară.
Să vorbeşte chiar de o mare Întrunire publica în Bucureşti la care ar participa tot ce este opoziţionist tn ţară, dar aceasta întrunire nu se va face până nu se va fi stabilit o prealabila înţelegere între diferitele grupuri din opoziţie.
NEVREDNICI SUNTI...
Erl am exprimat îngrijirile noastre asupra atitudine! Anale a Bancei Prelaţilor. la votul cu care urma să Inchee Senatul memorabila interpelare a onor. d. Mârzescu, în privinţa aşezârei In ţara a congregaţiunilor religioase streine, cum şi a lncuviinţărei dată de guvern prelatului papist petrecâtor In capitală, de a purta titlul pământean de Arhiepiscop al Bucureştilor.
Temerile noastre, din nenorocire, au fost covârşite de slăbiciunea vinovată şi de micimea de suflet a majorităţel Eparhioţilor noştri! In cât, suntem siliţi a ne Îndeplini nemiloasa datorie, coprinşi de o adâncă mâhnire, spre a împărtăşi drept credincioşilor noştril cititori, nemernica aretare a unor Ie-rarchl ortodoxi în sfatul bătrânilor ţărel.
Dupe scandalul provocat, în primăvara anului trecut, prin îndrăzneaţă carte păstoralâa Monseniorelul Palma, urmată de pamfletul injurios al pis-copului papist din Iaşi, sub pseudonimul unul Nerset Morian, care a aruncat cele mal sângeroase batjocuri bisericel naţionale şi Episcopatului român, eram In drept a ne aştepta ca Eparhioţii noştril, cărora naţiunea le-a conferit pe viaţa suveranitatea senato-ria'ă, să ia cuvântul şi să ajute In patriotica sa sârguinţă, pe eminentul profesore al Universităţei din Iaşi, Intru apărarea demnitâţel bisericel naţionale şi sfinţirea datineior neamului român.
Indreptâţitorii leg ei noastre lnsă.ghe-muind mantia râvnei apostoliceşti a credinţei ortodoxe, afl preferit a se Înfăşură In înţelepciunea păgână şi păstrară o tăcere rece în cuvântarea ce se desfăşura înaintele; mărginindu se, cu
sfiala păcătosului, a şopti printre culisele Senatului, celor de bună credinţă, dreptatea c uzeî apărată de interpela-tor. Pentru aceasta,nu suntem In stare a deplânge tn destul lipsa.negreşit motivată, a Prea sfinţitului Melhisedek al Romanului de la o desbatere atât de Însemnată pentru biserica noastră.
Intr’adevăr.dupe ce guvernul cu majoritatea sa, a înlăturat moţiunea d-lul Mârzescu, prin propunerea de a se trece la ordinea zilei, fără a face ces-tiede cabinet, atitudinea Prelaţilor Senatori era foarte uşoara,fiind datori cel puţin d’a se abţine pe faţă de la vot, cum au făcut Mitropolitul Moldovei şi Episcopul de Argeş.
Câc votând pentru, mărturiseai! că nimic nu se Întâmplase, că propaganda papistă de care se bocesc pe ascuns, nici că ‘şl arătase urechile ; făcând astfel pe n’aude, n’avede, n'a greul pământului, cu care veştejeşte poporul român pe dregătorii săi, trândavi şi nesimţitori.
Cum că explicaţiele date de guvern n’afl fost nici de cum Îndestulătoare pentru liniştirea unor conştiinţe cinstite şi patriotice, o dovedeşte abţinerea pe faţă de la vota unora dintre cel mal însemnaţi membri al majorităţi ca dd. Aurelian, Gr. Ştefanescu, dr. Varlam, Cincuşi alţi 20 senatori guvernamentali cari afl părăsit sala asupra votului.
Mitropolitul primat însă, urmat de şcepticul Episcop al Buzăului, de nuol EpiscopI a! Rtmniculul, al Huşilor şi al Dunârel-de-jos, afl avut trista ln-drăsnealâ a’şl descoperi In vileag, slugărnicia lor nedemnă, întru îndeplinirea poruncilor stâpînirel ca nişte Farisei făţarnici,votând|/ven<r« I...
Oare arătarea aceasta, a Mitropolitului Primat, să potriveşte cu cuvântul cârţei sale pastorale, pe care I. P. S. S. a îndreptat’o credincioşilor în ziua A-rătărei Domnului şi tn care propovâdu-eşte că: a Adevărul care este numai unul nu ingădue transacţiune şi noi cu darul lui Dumnezeu moştenindu’l de la părinţii şi strămoşii noştriî, suntem datori mai înteiu de toate a'l apăra cu aceiaşi energie, a’l păstra cu aceiaşi sfinţenie, şi a’l mărturisi in întregimea lui, fi iuti credincioşi până la moarte ştiutei noastre Biserici ortodoxe si respectând eu vene-rutiune cultul si datiuele ei........
Câtă deosebire între vorbe şi fapte î Şi aceasta, chiar de la Începutul Arhipăstoriei Sale.
Este dureros, mal cu seamă pentru noi, care avem săpat In crezul nostru politic, dorul pentru mărirea şi propăşirea Bisericel naţionale, să fim nevoiţi a însemna această tristă realitate.
Dar, un principiu organic fundamental al Bisericel Ortodoxe a Res&ritulul, care mal cu seama ’l face superioritatea asupra Bisericel papiste a Apusului, cere imperios ca urmaşii Apostolilor să fie orînduiţl la păstorirea turmei cuvântătoare de poporul drept credincios. In anticil&tea creştină glasul poporului desemna pe cel chiemat a cârmui Biserica prin vocativul: Vrednic este ; şi era destul ca In Adunarea creştinilor, să se fi produs un singur strigăt de nevrednic, pentru ca Arhiereul să nu se simţâ In stare a’şl Îndeplini sacerdoţiul.
Astăzi încă, la hirotonisirea preoţilor şi a Arhiereilor în Bisericele noastre, resunâ cântarea de Vrednic este, când se înfăţişează poporului viitorul său părinte sufletesc.
Din acest principii! şi din această datină străbună, reese dreptul creştinului ortodox de a cere seamă păstorilor sei sufleţeştl, de chipul cum ’şi îndeplinesc sflnta lor chiemare.
Credem deci, a ne îndeplini in cuget curat datoria strigând sus şi tare Prelaţilor ce au votat pentru trecerea la ordinea zilei asupra interpelărel senatorului Mârzescu ; cu adevărat: Nevrednici sunt!...
Baba-Xovak
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 21 IAd^UAdUE
CRONICA
TÂLHARII COLECTIVISTE
Regimul co'ectivist se ilustrează pe zi ce trece.
Nu de mult, Kneazul Moruzi, căruia democratul Ion Brăt:anu,pentru ca să se laude,ÎI spune leprince Mor ou zi, mon prefet de police, Îşi făcuse o frumoasă reputaţie, reputaţia de a face colecţie de ceasoarnice.
Ajunsese un fel de spaimă printrecea-soarnice şi căsornicarî. Pendulele de pe la biserici şi alte stabilimente publice, nu mal băteaQ ceasul de 2frică ca să nu le audă Moruzi şi toate taceaâ şi se ascundeau cu o mare prudenţă.
Se vede că tocada ceasoarnicelor a trecui. Kneazul Moruzi, mon prefet de police, a prins gust pentru un alt soid j de colecţii şi cu aducerea el la Indepli- j nire aii fost Însărcinaţi tot nemuritorii ] pacinicl şi indignaţi cetăţeni.
In şedinţa Camerei în care d. T. Ma- j iorescu ’şl a dezvoltat interpelarea d- I sale, o ceată respectabilă de pacinicl şi indignaţi—respectabila prin nuipăr , şi foarte puţin respectabila prin apuca- j turl—făcu de o dală invazie în tribuna foştilor deputaţi şi senator).
In capul acestei Coloane a edificiului colectivist se alia stiloul d-lui Ion Bratianu, nemuritorul Gliiţă, acela căruia primul colectivist i’a încredinţat paza persoanei, avere! şi onoarel sale.
După ce interpelarea s’a sfîrşit şi şedinţa s a ridicat, au rămas prin tri bune, pînâ şi în tribuna ziariştilor, ca şi urmele unei invaziunl şi în acelaşi 1 timp foarte puţine pălării.	j
Naţia indignată a făcut un adevărat puid de giol, s’a făcut stăpână pe toate pălăriile ce a întîlnil în cale, şi fiind- j că mal toţi erau indignaţi peste mă- { sura, s'a auzit chiar pronunţându-se de către unul ma) cu ştiinţă de carte cuvintele : beali possidentes.
Chestie de eufonie şi nimic mal mult.
Nenorocirea cea mai mare a fost, nu că s’ad furat prea multe pălării, dar ca s'a furat chiar pălăria suptiscălitulul.
Când să mă retrag din baraca d-lul Dimancea, iaţi pălăria de unde nu e,şi, în locul el, văd un material diform, care odinioară o fi fost şi dânsa pălărie, plină de indignare şi de grăsime şi mirosind cale d’un conac a Moruzi sad a un aşa ceva.
O adevărată pălărie de bătăuş şi spion poliţienesc, grasă întocmai ca Moruzi, roasa ş! roşie întocmai ca Moruzi, lăbărţată întocmai ca Moruzi şi croită ca să fie purtată pe o ureche, în-tomal cum îşi poartă Moruzi pălăria.
Dupe colecţia de ceasoarnice a venit colecţia de pălării.
Upreştete, Moruzi, că ne laşi în costumul lui Adam şi al Evel.
Cu această manie de a face colecţii din orl-ce şi cu orl-ce mijloc, o să te pomeneşti într'o buna dimineaţă când nu'î mal fl prefect, şi nu’I mal putea trage la cfit lucrurile altora, că o să faci ca ţiganul şi o să’ţl furi singur căciula din cap.
De o cam-dală, mă simt dator ca să atrag atenţia publicului şi să strig : păziţi-vă pălăriile 1
Până acuma, când se fura unul om
ceva,i se spunea : dute la poliţie ca să ţi descopere pe tâlhar. De astă zi înainte se va zice: dute la poliţie ca să ţî găseşti lucrut furat.
O variantă foarte neînsemnată în a-parenţă.dar foarte însemnată în esenţa.
Şi ast fel a venit vremea ca să ne a-sigurăm la «.Dacia» sad la « Naţionala», nu numai în contra focului, dar şi în contra poliţiei, cel mal teribil pârjol ce a cunoscut omenirea vre odată.
Sfârşind, fac un umilit apel Iad. Moruzi, şi'l rog să bine-voiascâ a’mi trimite înapoi pălăria care ’ml făcea mare trebuinţă. II rog din toată inima ca să se milostiveascfi şi să nu se bucure la mine care sunt om sărac şi, pe d'asu-pra încă şi în opoziţie de atâta amar de vreme.
Itadu Ţandăra.
INFORMATIUNI
Aseară era se aibă loc o întrunire a unor membrii din majoritate la generalul Leca; unele ziare anunţaseră chiar această întrunire ca având o mare însemnătate. Aflăm că n’a fost de cât un ceaia între intimii preşedintelui Camerei şi că nu s’a discutat de cât sub formă de convorbire.
X
Azi dimineaţă a avut loc la catedrala catolică-romană St. losef ceremonia funebrii pentru regretata mareheză del Moral.
Sicriul, aşezat pe un catafalc în mijlocul bisericeî îmbrăcată în negru, dispărea sub coroane şi buchete d« flori.
Missa a fost zisă de parohul catedralei şi absuta dată de arhiepiscopul Monseniorul Palma.
Membrii corpului diplomatic cu damele, miniştri şi o mare parte din elita societăţei bueureştene a-sistau la trista ceremonie.
Corpul decedatei va fi transportat în Spania pentru a fi înmormântat în cavoul familiei.
D. ministru al justiţiei E. Stă-tescu, a zis eri la Cameră o flagrantă inexactitate susţinând că parchetul nicî-odată n’a urmărit pe nimeni pentru delictul de duel.
D. Gr. Ventura şi D. Popescu a-vând o întâlnire cu sabia acum doi ani, martorii d-lui Ventura fiind d Alex. Lenşi, C. G. Costa-Foru, parchetul a deschis acţiune publică în contra combatanţilor şi a martorilor, procesul s’a judecat de Tribunal, a venit în apel la Curte, şi combatanţii au rămas condamnaţi la o amendă de câte-va sute lei.
Ne mărginim a vorbi d’aeest cas, dar mai sunt şi altele.
Dăm prin urmare o desminţire categorică d-lui E. Stătescu.
Zilele acestea se va publica, însă nu în Voinţa Naţiotialâ ci în Telegraful, memoriul lui Stoica Alexandrescu asupra afacerei de la 4 Sep-tembre.
Această bucată de literatură datorită, dupe cum ni se asigură, co-laboraţiuneî d-lor Populeanu, An-dronescu şi Nicu Xenopulo este chemată a produce o mare sensaţiune.
*
Cele 6000 puşti cu repeliţiune comandate de guvernul nostru la o fabrică din Germania trebue se fie predate cel mai târziu la l-iu Martie viitor. In cele d’enteiu zile ale lui Aprilie, trupele care vor fi ar mate cu acele puşti se vor concentra pentru exerciţii.
X
Se vorbeşte din nou cu multă stăruinţă prin cercurile bine informate despre retragerea d-luî Ferekidi şi înlocuirea lui prin d. Dim. Sturdza.
In biurourile ministerului afacî-rilor străine se considera az; dimineaţă demisiunea d lui Ferekidi ca absolut sigură.
X
Am spus zilele trecute că Stoica Alexandrescu era deţinut tot la secret în penitenciarul Văcăreşti.
Faptul era exact şi da loc la grave comentarii.
Aflăm că eri directorul general al penitenciarilor, mergând la Văcăreşti şi descoperind această anomalie, a dat drumul cu mâna sa lui Stoica Alexandrescu printre cei haiţi condamnaţi.
Se zice că arest fapt al d lui Po-litimos a iritat foarte mult pe d. Populeanu şi pe corifeii colectivi-tăţei.
X
Sâmbăta viitoare, 24 Ianuarie, societatea «Furnica» îşi va da balul anual cu tombolă şi vînzare de ţesături ţărăneşti.
De astă dată balul va avea loc în sala Băilor Eforiei.
X
Generalul Loca a convocat pentru diseară, la d sa a casa, pe principalii membri ai mnjoritaţeî Camerei «spre a le face o comunicaţiune importantă». Ce s’o mai fi pregătind? Cevn bun de sigur nu.
Ni se scrie din Rusciuk că eri s’a debarcat acolo o mare cantitate de puşcî şi de cartuşe sosite pe un bâtei cu vapor austriac.
X
Aflăm că între măsurile propuse de comisiunea bugetară a Camerei pentru acoperirea deficitului eser ciţiului viitor este şi sporirea dârei căilor de comunicaţiune^(impozitul personal) dar că guvernul a declarat că nu va consimţi nici o dată la această sporire şi că ’i preferă chiar un împrumut.
X
O notă bună domnilor miniştri: în consiliul ce au ţinut eri s’au ocupat şi de afaceri ear nu numai de mijloacele d’a turti opoziţiunea.
Mal multe cestiuni importante de resortul departamentului lucrărilor publice aii fost examinate, între altele oestiunea dokurilor şi aceea a podului peste Dunăre.
D. Ion Bratianu a priimit azi dimineaţă pe membrii Comisiuneî române pentru convenţiunea de co-merciu cu Austro-Ungaria şi a avut cu dinşii o lungă întreţinere.
In cercurile oficioase se pune multă stăruinţă pentru a face să se creadă că înţelegerea este aproape sigură şi că comis «ril români se vor reîntoarce peste puţine zile la Viena.
Informaţiunile noastre particu-
F01ŢA ZIARULUI «EPOCA»
(17)
ALEX1S IJOUYIER
PRIMA PARTE
V
Groazele maleloliilui Slmon IM vet.
(Urmare)
Piere II zise:
—	Rine, Rig, al venit la vreme. Eşti gata ?
—	Da, stăpâne /
—	Minunat o sfi începem.... Maî Iniei u trebue să ne Înţelegem bine.
—	Dar el I... zise bătrânul Rig arătând pe Simon.
—	El ştie tot.... are să le ajute. ..
Simon luă pe Rig la braţ, pe când
Pierre se desbrăca ca să se pue iar In pat; alrăgundu-1 lnlr’un colţ al odâiel, scoase din buzunar un revolver, şi ară-tându-1 bătrlnuluî selbatic. ’I zise, cu dinţii strlnşî :
—	Dacă vel scrinti-o cum-va, pe sfîn-tul Simon patronul med, pe sufletul meu.... ’ţl bag aceste şease gloanţe In Cap
—	Bâtrtnul Rig să mulţumi de a rUle, de acea matelotul se cutremură zicând :
—	Afurisit bălrln... e chiar dracu !
VI.
Nu’i mare lucru o noapte ren.
In timp ce bălrlnul Rig, după ce'şl scoase din buzunar trusa, ’şl pregătea instrumentele, Pierre liniştit' dădea cu jumătate glas instrucţiunile sale mate-lotulul, căci acesta, a cărui privire sta ţintită, a cărui urechi stăteau întinse, cătând In zadar să'şî stăpânească tre-murul care ’I sguduia membrile, asculta mut, ştergând la fle-care zece minute sudoarea care curgea pe fruntea lui.
Bătrlnul Rig, cu totul ocupai cu pregătirile artei sale misterioase, nu asculta.... Totuşi ridică capul când auzi pe Pierre Davenne zicând :
—	Pe cenuşa mamei tale, juri, Simon ?....
Simon, palid, şterse ochii săi umezi de lacrimi, fruntea ! plină de sudoare, cu mâneca, ’ş) Întinse braţul, apoi respirând greu parcă s'ar fl înăbuşit, zise cu o voce tremurătoare :
—	Pe bunul d-zeu care mă aude !..., pe toţi sfiinţil dinraiu... pe oasele mamei Rivet care doarme colo In cimitirul de pe ţerm.... jur I
Urmă o tăcere de câte-va secunde; matelotul Simon, ridicând capul, văzu pe bătrânul Kig care. .' ud urechia Întinsă, să strtmba peiuru uzi... El crezu că sălbn. ui an.' , că irlmbă-tura lui era un ziiubet «ic^aa. Pentru
a scăpa de emoţiunea care ’l înăbuşea, scuturlndu-se ca un câine ploat, Simon să repezi spre fostul seu coleg şi, în-tinzlnd braţul până sub nasul lui, ÎI zise cu un ton care nu lăsa nici o îndoială despre Îndeplinirea făgăduinţei sale.
—	AI auzit, Rig... el bine dacă să va Întâmpla aşa... Iţi jur pe oasele mele chiar că te strlng de ghtt.
Bătrânul matelot mişcă din umere cu dispreţ, şi, liniştit, cătând într’o mică cutie, luă cu delicateţă un mic tub de sticlă, ascuţit la un capăt ca un ac, plină cu o substanţă albă, şi să uită In zare la dînsa.
Simon remase Înlemnit; mânia sa se lovea de un lucru inert; lasă să-I cadă braţul... şi, încurcat, Întrebă, mal mult pentru a vorbi ceva şi a nu părea prost d«jcât pentru a alia un lucru nou :
—	Ce’i asta ?... Hapuri ?...
i— Asta?... zise Rig cu un zimbet straniii... Asta, dragă Simon, e moartea I
Din nou o sudoare îngheţată să arată pe fruntea mateloluluî; o şterse ear cu mâneca mormăiud :
—	Drac bătrân 1... afurisită leghioi-nă !... şi să îndreptă către fereastră; aerul lipsea plamlnelor sale; nu mal putea respira.
Rezemâudu-se cu coatele pe fereastră, pentru a se mângâia, repeta necontenit fraza Iul favorita.
—	Lasă 1 lasă 1
Rig rugă pe Pierre să-şi descopere
www.dacoromanica.ro
lare sunt înse departe d a ne areta o situaţiune mulţumitjare şi ni se 8sigurâ că. afară numai dacă guvernul nostru nu va renunţa la res-trîngerea clauzei naţiune relei mai favorizate, un acord definitiv este imposibil
X
Se anunţă pe mâine seară o întrunire a sc-natorilor şi deputaţilor din opoziţie la d. Marghiloman.
X
Mâine se va ţine la palat un important consiliu de miniştrii, în care să va discuta convenţia consulară cu Germania.
OEPESI TELEGRAFICE
AGEVTIA LIBERA
Pesta, 31 Ianuarie.
La tnlrebarea ce ia fost pusă de d-nul Iranvi în parlamentul Ungar, Contele Tisza a declarat că relaţiunilejîulre Germania şi Auslro Ungaria au rămas aceleaşi de câini dânsul precum şi Contele Kalnoky a fi făcut «leclaraţiunile lor din urmă.
Preşedintele consiliului Ungar a exprimat speranţa că pacea va putea fi menţinută.
Cu toate armările ce se fac în toate părţile, cabinetele doresc pacea, in ce, priveşte Austro-Ungaria adăogat a d-nul Tisza ea nu putea sâ rîmâc tn urma cel««r l’alte puteri.
Cea ce cerem, a conchis preşedintele consiliului, nu sunt preparative de res bel, ci nişte măsuri de prevederi naţionale.
D. Pclndi, propune un amendament tn sensul ca compunerea consilielor de anchetă se remâie ca cea din legea azi In vigoare.
D. Mintklru de Hesboiu, pretextând
că ofiţerii superiori judecă mal mult cu raţiunea de cât cu inima, pe când ollieril inferiori se conduc mal mult de iuimâ de cât de raţiune, cere ca numai ofiţerii superiori sâ ia parte tn consi iul de anchetă.
D. \. Voi iov, susţine amendamentul d-lul Paladi.
D. V. Epurescu, declară că comitetul
delegaţilor tn maioritate respinge amendamentul.
D. M. Kog Inlceanu, având euvîntul propune că, In cât priveşte art. 24 sâ se menţină disposiţiunile din legea actuală,
D. Minittru de resbel, fineşte prin a consimţi ca, In faţa dreptelor motive ce s’au arftlat, consiliele de ancheta sâ se compună tot ca dupe legea din 5 Iunie 1874.
Se amână votarea art. 24, până la o nouft complectare a comitetului delegaţilor.
Se citeşte art. 25.
U.	Paladi, combătând modificările făcute tn acest ari. propune un amendament prin care cere să nu se modifice art 23 şi sâ remână aşa cum era.
U.	Ilimanţca, respunde d-lul Paladi şi caută a face se se creadă că d. Paladi face o întreagă confesiune.
D-sa roagă pe Cameră ca se respingă a-mendiimenlul d-lul Paladi.
Se pune la vot, se primeşte art. 24—20 se votează.
Şedinţa se ridică la ora 4.
Un Spectator
SENATUL
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de Marţi 20 Ianuarie 1887
Presinţî 108 deputaţi.
D. Antaki, deputat colegiul I. de Covur-lul, dându-şl demisiunea, Camera, dupe cererea d-lul C. Fleva, o primeşte.
S’a amânat pe mâine inlerpelaroa d-ul Nicorescu, din cauză că primul ministru, căruia era adresată, liind indispus, lipseşte azi de la Cameră.
Un credit de 102.000 lei, cerul de ministerul de interne, s'a voiai.
La ordinea zilei, continuarea discul,iu-nel pe articole a proiectului de lege relativ la poziţia ofiţerilor. Art. 1—10 se primesc fără discuţie.
D. George l’ularii combate disposiţiu-nile ari. 10 şi depune un ameudament.
D. Epurescu se miră do pretenţiunca d-lul Paladi de a apăra interesele militarilor de oare-ce legea e cât se poale de bine voitoare pentru armată.
Amendamentul se înţelege e respins de majoritate.
1). 1‘aludi presintă un amendameut a-supraart. 11, în sensul ca din comisiunile medicale pentru constatarea infirmităţilor unui otiţer, care atrag dupe ele punerea în disponibilitate, se facă parte şi medici civili.
Ministrul de resboifi, d impreună cu d. Dr. llâmniceanu şi d. Epurescu, combat a-mendamenlul, care pus la vot sâ respinge.
Art. 12 şi 13 se primesc fără discuţie.
D. Paladi propune un amendament la art. 14, din a cărui redacţiunc cere suprimarea cuvântului acceptat.
D. Vidrascu vobeşte contra.
Se dă citire art. 24, privitor la compunerea consiliolor de anchetă.
n HTiitwniiiiBiii unimm
Şedinţa de ta 20 Ianuarie 1887
Şedinţa se deschide la 2 ore şi 10 m., sub preşedinţia prinţului Dum. Ghica.
D. Versaţi dă citire unui proect de lege din iniţiativă parlamentară, relativ,— n’am auzit bine, dur mi se pare că e vorba de relaţiunile, Intre miniştri şi majoritate.
D. Îs. Lereseu anunţă o interpelare relativă la anomaliile din archivele ministerialul de culte.
Interpelarea d-lul illârzescu relativa la separaliuea puterilor
Prerogativa de amnisliă In muteriă politică aparţine M. S. Regelui. Regele nu are partid, El este arbitru Intre part ide.
După ce arata Iraseologia banală a raportului ministrului dc justiţio, oratorul dovedeşte că articolul 100 din Constituţie a fost violat de d. Stătescu, căci, departe de a separa puterile, d. Eug. Stătescu a pus In aceaşl persoană ministerul public şi judecătorul imparţial. D-sa erea tn drept sâ dea ordine procurorului său la Iaşi sâ considere cele petrecute la Botoşani ca delicte politice, dar nu să facă această către membrii Camerei de punere sub acuzaţie.
Pentru ca sâ comită o asemenea căJcarc de lege, d. ministru trebui să li avut motive puternice: care sunt aceste motive?
Oratorul arată că, din depeşile şi corespondenţele chiar, schimbate tntre ministrul justiţiei şi procurorul săfi la curtea de apel din Iaşi, reese că s’a esercitat o presiune m;rală asupra camerei de punere sub acuzare.
Motivele care fafi făcut pe guvern să calce ast-fel un mare principiu constituţional, afi fost frica judecăţel, spectrul inocenţilor încarceraţi.
Crezând dar că ministrul justiţiei a trecut peste drepturile ce ’I acordă consli-, tuţia ţârei, oratorul l’a interpelat şi aş-; teaptă lămuririle sale.
umărul şi acosta se supuse. 11 făcu a-tunci s6 ridice braţul drept şi In dără-tul subţioarei, la marginea el, II făcu o mică inoisiune, unde vârâ sticluţa plină cu otravă. Rana nu se vedea, atât era de mică. Selbatecul ajută pe tânăr să ’şl pue cămaşa, şi dupe ce ’l văzu In pat, II zise :
—	Nu ’mî porunceşti nimic stăpâne ? In maî puţin de 10 minute, nu vel mal putea spune un cuvânt....
—	Cheamă pe Simon...
Simon auzise deja ; veni îndată. Pierre II zise:
—	Cum voiii perde cunoştinţa... safl mai bine, cum voiţi fi nemişcat.
—	Ca şi mort, In sfârşit, zise bătrânul Rig.
—	Nu zi cuvântul ăsta. ticălosule 1... strigă Sinnn. Când vel fi nemişcat?
—	Da ; să fugi In odaia d*nel Davenne, chemând In ajutor... înainte să ascunzi pe bătrânul Rig.
—	Să mă ascundă, da, Insă lângă d ta; trebue să pot să te observ necontenit fără a fi observat.... Un minut de întârziere, de greşeală te ar omorâ.
Un fior trecu prin oasele şi măduva lui Simon, care zise, luând mând mâna Iul Rig şi sculurând’o parcă ar fi vrut s’o sdrobească:
—	N'auzi, ru zi cuvântul acesta 1...
Bătrânul Rig era de fer ; se mulţumi
să ridice din umere şi urmă :
—	Lasă astea la o parte, aleargă să chemi pe d-na In timp ce mă voiii ascunde ; dar să n'o laşi să remâie lângă stăpânul tâu- 4
—	Bun !.. acuma, zise Simon arătân-du-I o uşe.'care se afla la capul patului, vârâte acolo, e cabinetul de îmbrăcat al domnului; la nevoe te poţi ascunde sub haine.... Afară că voiii căuta să nu intre nimeni.
—	Foarte bine.
Şi bătrlnul selbatic se aşeză Itngă pat, observând In tăcere pe Pierre.... Simon, cu ochii umezi şi muşclndu-şi buzele, privia şi la Rig şi la stăpînul şed, plin de groază şi de milă.
Fostul matelot de pe Suverana, a-vend nevoe de un ceasornic, luase liniştit pe acela pe care Pierre tl pusese într’o cupă desbrăcându-se. Era un cronometru de marină minunat. II ţinea Intro mână, pe când cu cea l’allă cerceta pulsul lui Davenne; observa pe acul secundelor slăbirea pulsaţiunilqr.
Odaia Iul Pierre Davenne, slab luminată de o lampă de noapte atârnată de tavan şi pusă lntr’un glob de albatrq avea atunci o înfăţişare stranie. Era q odaia de artist, bună pentru a visa, cu mobile de stejar bătrln, acoperită cu o tapiserie groasă, cu desenurl ciudate); sculpturile aveaţi In acea noapte un aspect neobicinuit, şi Simon, lnfiorîn-du-se credea, la tremurarea luminel lampei, ca vede desemnurile de pe tapiserie iulnd o faţă omenească; i săparea că pleclndu-se spre palul cel larg cu coloane întortochiate, betrînul vrăjitor 11 subţia spre a’l preface lntr’un secriu.
/Va urma)
EPOCA — 21 IANUARIE
PUBLICITATE*
ZIARULUI ,, EPOCA'
Tlras/lu 6.000 de fol
ANUNCIURI SI RECLAME
AnunciurI pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
Ilespunsul d-Iui l'.ug. Statescu
Ministrul justiţiei crede că nu lămuriri căuta d. Mârzescu, când a anunţat interpelarea sa, dar ocaziunea de a pronunţa pledoaria preparată pentru apărarea de-liqnenţilor de la Botoşani.
Dar care este interesul, nu numai al d-lul Mârzescu, dar al ziarelor din opoziţie, să refuze Regelui dreptul de amnistie? Care este? Este că opoziţia violentă se simte tnvinsă crâncen rănită de generozitatea regală.
lutr’un cuvlnt, d. Eug. Stălescu zice: am trecut pesle drepturile ce rţil acorda constituţia, dar am făcut aceasta pentru a îndulci soarta inculpaţilor; mal bine erea dacă o făceam pentru a 1 ostndi ?
Argumentaţiunea, de şi pe cât se poate de specioasă, mulţumeşte deplin majoritatea.
D. Stălescu adaogă că motivul cerut de d. Mârzescu, motivul care a provocat cererea făcută M S. Regelui de a acorda amnistia, a fost apropierea sărbătorilor şi convicţiunea că mulţi din acel prizonieri, părinţi de familie, oameni cu casă nu eread de cât împinşi, instigaţi de alţii şi că nu erea bine să sufere toţi pentru nebunia câtor-va.
Aşa dar bine a făcut oratorul şi constată, atristat, că, departe de a primi mulţumirile şi «acţiunile de graţie» pe care le aştepta, este atacat cu violenţă, fără măsură, de aceia chiar care ’l ar datori recunoştinţă.
Alt motiv a fost că acuzaţii să lăudau că, în libertate, el ar arunca 12.000 de oameni asupra capitalei; acestea se citesc tn «Vocea Botoşanilor» ziar opoziţionisl din localitate. Atunci guvernul a cerul punerea lor tn libertate, pentru a arăta că c tare, că nu se teme de rebeli şi pentru a îl pune astfel în neputinţă de a mal turbura ordinea publică.
Replica <1 Iul Mârzescu
D-sa constală mal Intăid că ministrul justiţiei a mărturisit că a trecut peste drepLurile ce’l dedea Gonstituţiunea.
D. Statescu. Dar pentru ce ?
D. Mârzescu. Nu admit să violezi legea nici tn favoarea nici tn potriva cuiva, şi nu înţeleg să se poală susţine o a-semenea teorie. Stabiliţi ilegalitatea In principia. EO nu vam vorbit de actele ilegale făcute de procurorul, de judecătorul d-voaslră de instrucţiune de la Botoşani ; nu v’am vorbit de arestări arbitrare...
D. Statescu. Vom vorbi şi de acestea la inLerpelarea d-lul Boerescu.
D. Mârzescu Dacă veţi susţine şi a-cele acte, mal bine v’aţl ascunde dc ruşine.
(Sgomote, protestări)
D. Mârzescu declară că nu propune nici o moţiupe căci ar li inutilă.
Discuţisnea se închide şi se votează indigenate.
Şedinţa se închide la ora 4 1/4. .
Bedccu.
N. B. Am aliat despre ce trata procctul de lege al d-lul Vergalti : despre raporturile Intre stăplnî şi servitori ; scuzaţi greşala.
D. Brătianu a refuzat depărtarea d-lui Ghelmegeanu de la Prefectura de Mehedinţi ca se nu displacă doctorului Fotino (catastrofa) şi d-lui Mihăescu-Porumbaru (Ploşniţă) de şi această depărtare îi era cerută de £oţi cei l’alţî senatori şi deputaţi ai judeţului.
Acum aflăm că aceiaşi cerere va fi adresată d-lui Brătianu printr’o pe tiţiune semnată de un însemnat număr de locuitori ai judeţului, apar-ţiind tuturor partidelor, între care majoritatea alegătorilor d-lor Fotino şi Mihăescu-Porumbaru.
Ce o se facă Vizirul? încurcături!
Ni se asigură că, în faţa stăruinţei d-lui Lupu Kostaki d’a fi dispen sat se se mai întoarcă la Botoşani, de oare-ce i se refuză schimbările pe care densul le crede indispensabile în personalul administrativ şi judecătoresc al judeţului, d. Brâ-tianu ar fi promis că în curând, peste 15 zile cel mult, va proceda Ja acele schimbări, consideratiuni
de un ordin cu totul superior laa-pedicându’l d’a le face imediit.
Generalul Lera, însoţit de d. A. Vizanti a fost azi la ministerul de interne şi a avut o lungă convorbire cu prezidentul consiliului. Se nu fie visul d-lui Vizanti în ajun d’a se realiza?
e
Sfintu 1 Sinod va fi convocat în sesiune extraordinară în cursui lunci viitoare pentru a’şî da avizul a-supra proectului de lege care se e-laboreaza la ministerul cultelor pentru îmbunătăţirea soartei clerului mirean.
Actiunele consortului Bastaki Lu-paşcu carecât-va timptau fost foarte scăzute, au început se se ridice cu repeziciune. Abia reintrat intre căpătuiţi, ca primar al Vasluiulu\ d. Neron Lupaşcu este în ajun d a fi numit prefect de judeţ. Bietul d. Ştefan llosetti va II nevoit se’şî facă din nou giamantanul şi se plece la Huşi sau Dumnezeu ştie u de.
t
NUVELE FINANCIARE
Napoleonul 10.10, la Viena. Creditele cad la 272 şi renta metalică pierde 50 kreilzarl (70.60). Aceasta e cursul de descindere.
—x—
Parisul de asemenea în reacţiune.
Renta franceză 4 1/2 a căzut la 107.50. Reala noastră perpetuă pierde 50 centime (91.50). Otomanele pierd 6 franci (488.75). —x—
iu faţa acestor cursuri defavorabile şi Banca de la noi a fost foarte slabă. Daciele 258. Conslrucţiele 138. Agio 17.85 —x—
închiderea Vienii e deplorabilă.
Napoleonul 10,135.— Creditele pierd 2 florini 25 kreilzarl (269.75). Rentele pierd 90 kreitzarl.
—x—
Ni se spune că ziarul ce trebuia se apară zilele aceste sub direcţiunea d-lui Bibit*,eseu a murit Înainte chiar d’a se naşte din cauză că înaltele autorităţi oare promisese se’l subven ioneze nu par dispuse a se ţine de vorba şi d. Bibescu se teme că va fi tras pe sfoară.
Ne pare reu.
•
Consiliul comunal va 11 sezisit zilele aceste de o cerere a ministrului de interne avend de obiect sporirea sumei plătită de Comună poliţiei Ctpilalef pentru serviciul servitorilor.
Ce face kneazul cu utîţi bani?
Consiliul comunal este convocat pentru Joi spre a termina examinarea bugetului exerciţiului viitor şi a se pronunţa In privinţa împrumutului de 11 milioane şi jumătate de lei.
Consiliul miniştrilor, în şedinţa ce a ţinut azi dimineaţă, a dat satisfacţie protestărilor priimite din partea unui însemnat numer de ţărani contra unora din adjudeca-(iunile de moşii, făcute săptămâna trecută la ministerul domeniilor, şi a anulat acele adju decaţiuni.
Tot în această şedinţă consiliul s’a ocupat, se zice, de cestiunea convenţiunei de comerciu cu Aus-tro Ungaria.
Azi la secţia 111 trib. Ilfov s’a înfăţişat procesul devastăreî prăvăliei comerciantului Al. Staicovici
Unicul inculpata dus de parchet diu întreaga bandă care a comis această sălbâtâcie, numitul Apostol Alexandrescu, agent secret de poliţie, a fost condamnat la 100 lei a-mendâ şi f.00 Iei despăgubiri civile
Dd. avocaţi Chrisenghi N. Drago-mirescu şi C. G. Costa-Foru s au presintat din partea d-lui Al. Staicovici.
Fotoliul ministerului public era ocupai de d. Bursan, pe lângă oare s’a mai adăogat şi primul procuror And ron eseu.
Tribunalul era compus de d niî Boambă preşedinte şi Cnstu membru.
*
D. Nacu, ministru al finanţelor, va depune zilele acestea pe biuroul Camerei un proiect de lege pentru modificarea unor dispozitiuni ale le-gei organice a administratiunei monopolului tutunurilor şi serei. Prin acest proiect se dispune, între altele creaţiunea, laCraiova, a uneia treia manufacturi de tutunuri.
Colonelul Dumitrescu Maican, inspector al flotilei şi secretar general al ministerului de resbel a plecat la Galaţi pentru a privighia recep-ţiunea unei însemnate furnituri de material destinat flotilei.
Renta noastră amortizabilă la Fiancforl cade de la 92.05 la 90.60.
—x—
De la Berlin n'am prim t până acum cursul de închidere, însă ştiri particulare anunţă şi de acolo o marc scădere.
—x—
Schimbul e destul de scump la noi.
Cek Paris 103.85, Cek Londra s5.58. Mărcile 125. •
Scăderea în piaţa noastră continuă. Spiritele par ingrijite, căci temerile de com-plicatiun! politice se înmulţesc.
ULTIMA ORA
AGENŢIA LIBERA
Ylena, 1 Februarie.—(Cale indirectă) Contractele extraordinare încheiate cu mai mulţi furnisorî pentru trebuinţele armatei coprind 15,600 ectolitre ovăz, 2,860 ectolitre grâfi, 86,000 tone făină, 500,000 scânduri şi 1,000.000 perechi ghete.
Ministerul de resbel a mai încheiat contracte pentru mantale, cămăşi, ciar-ciafurl, etc. pentru 200,000 oameni din Landsturm.
Toate 8cesle contracte sunt făcute peste furniturile regulamentară ordinare.
Eri noul oferte afi fost primite pontau mari cantităţi de scânduri şi 12,000 lone de făină.
Toate aceste pregătiri trec negreşit peste cea ce se poate numi măsuri de precauţiunl defensive, şi lumea a început a se îngriji.
1 Februarie. — Articolul ziarului Die Post intitulftt Auf Messers Schneide. (Pe ascuţişul cuţitului) al cărui conţinut a fost telegraliat azi dimineaţă, relativ la generalul Boulan ger, a produs aci mare sensaţie.
Berlin, 1 Februarie. — Gazeta Germaniei de Nord vorbind de pedeapsa cu moarte care a fost pronunţată de o curte marţială bulgară contra supusului rus Nabukolî, zice că această otărlre nu e nici de cum de natură a favorisa o soluţiune pacifică a cestiunel bulgare.
Măsuri de acest fel care aQ un caracter de ostilitate vădită, nu pot de cât să amărască sentimentele Rusiei.
Berlin, 1 Februarie. — Manifestul partidului naţioual-liberal zice că res-belul nu a fost nici odată mal probabil de cât acum, şi că va isbucni de sigur dacă alegerile vor da un resultat defavorabil.
Paris, 1 Februarie. — Telegrame din Berlin semnalează un articol al ziarului oficios Die Post în contra generalului Boulanger. Acest articol este privit aici cao nouă ameniuţare.
Londra, 1 Februarir. — The Times, comentând ştirile îngrijitoare ce sosesc din Berlin zice că partidul militar prusian s’a făcut mal puternic de cât însuşi principele de Bismark.
Paris, 1 Februarie. — Camera deputaţilor a votat menţinerea ministerului poştelor şi telegrafelor a cărui desfiinţare era propusă de Dreapta.

Jalnica familie, Niculescu Diaman-descu şi M. Bassarabescu, aQ durerea a anunţa perdereu iubitului lor soţ, tată, fiO, frate, cumnat şi văr.
mumii mmm
In etate de 34 de ani.
Ceremonia funebră se va face mâine 21 Ianuarie la Biserica Sf. Gheorghe NoQ, la 12 ore ziua de unde cortegiul va porni la Mănăstirea Ţigăneşti.
Cel ce din eroare nu vor fi primit invitaţii sunt rugaţi a lua această înştiinţare drept invitaţiune.
DE ARENDAT
sla Orlesti cu o întindere de 10,600 pogoane toate arabile, situate la 16 kilome-tre de Brăila între 2 gare, având pe dânsa case, magazii, pătule, sat mare şi alte 3 cătune, locuite de târlaşl.
A se adresa în Bucureşti la d-riu Ni I. Niculescu Strada Manea-Brutaru No. 7.
nr A DCAinAT de acum sau de la Ut AntPIUAI Sf. Gheorghe, total
saft parţial,moşiile l'elelelul, iu, IsLau Moceasca Cncoieanea si Gradislca
siluatela 1/2 kilometru dc gara Mizil tn întindere de 3500 pogoane toate arabile din care 700 pog. fiind semănate cu grâu ; A-vend şi ca clădiri casă de locuit grajduri şi o magazie de 2000 kile bucale.
Doritorii se pot adresa la casa Maresch Str. Clemenţii N. 16 sau în Mizil.
nr llfU7ADr Casa din Strada Re-Ut VtlUAnt mană No. 72.
Doritorii se vor adresa la proprietară, chiar acolo.
CHIPIIUT! RENHIITV POIIHIE
..LA DUCHESSE ‘
proprietate exclusiva a Magazinului l 'arian fu din Focşani. Singur,i ce nu r,,ntine nimic
vătămător *fda fildaoalb utza nereprosaltila
Sub-semnaţii Yartan Missir Iii avem o noarea a anunţa Onor. Pnblie că după multă experienţa făcută, am reuşit a poseda pou-dre pentru Tualelâ fără Bismoulh şi fără nici o alta substanţă vătămătoare feţei, preparată de Dorin» Chem ist huvetat sub denumirea de
„LA DLT IIESSE“
E destul ca cine-va si- cumpere odată pentru a se încredinţ şi a nu cumpăna pe viitor de cât poudre ,.La Deeliesse1' de cun lorilo albă, roase si rachel.
Preţul este de 3 frs. Cutia.
Daposit In Focşani la Magasinul nostru «.	<.	Tecuci	»	Filiala noastră
>■	*	Bârlad	»	d-nu tiarabed Cerkez
»	>■	Roman	>	d. M. Kerestesch far.
■	* R.-Sarat» d. Linde farmacist
»	*•	Bacău	«	d. M. Uirschenbein
*■	»	Calaţi	»	d. Fraţi Tli. Cerkez.
Cu stimă
Variau Mis**tr (ii
SE CAUTA
80,000 franci
Cu inprumut asigurat într’o moşie
Doritorii so vor adresa pontru detalii la d nu avocat Aleea A.Bils Strada Droată No. 24.
11 iw~—r~ a ■ wi m
IrfnJMXJHMttVtM)
Ui! M II jll'IIRTANT
RECONIENDAM CU DEOSEBIRE
MAGASINUL CARAPATI
CASĂ DE CONFIENŢĂ
Bine asortata eu lot felul de bijuterie UE AUR SI DE ARGINT, LUCRATE CU briliante si ni am ante ele., precum si
ARGINTĂRIE VEIUTABIE St de CHINA Ser-viciuri dc masa, pahare de. ciaiu, icoane, candele etc..
SE VINDE CU PRETURI SCĂZUTE, din cauza ca voeste se se desfaea de ţoale mărfurile sale clin Magasin.
Ilcconiandiiin Atelicrtil dc Croitorie Moderna (I Welch) situat pe Bulevardul Elisabetha Palatul Eforiei, pentru confecţionare de haineBărbâteştl.dunâjurnalele cele mal noul şi cu stofele oclc mal line.
Preţurile suni foarte moderate.
■ > * ■ ^ y	w UA hLX a-i. tAA	■ âBL ■ -
i	sw>	.i mv
D* DAVIDOVICZ,
de la facultatea din Viena g
spec.boaleinterne.de copii
SI DE GAT
Xo. 14 Str. Sf. Vineri Xo. 14
(vis-â-vls de biserica Sf. Vineri ord. îl — 5» p. in.
DR MARCEL
LAUREAT AL EACULTATII OE MEDICINA DIN PARIS
Consultaţiunl între orele 3 — 6 No. 45, Calea Serban-Voda, No. 45
D-R TERPANDRU
de la facultatea de medicină din Paris Specialist in boule de ochi si sililis
Consultaţiunl de la 8—10 şi 2—5 — No. I, Strada Biserica Eni No. 1 —
M. SCHWARTZ
OPTIC
Strada Carol I No. 22
Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl.
Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesuri metrice ele-cu preţuri foarte moderate.
Q r Iiikjnr din cauza plecare! cu
OL * I H U L preţuri moderate: mobile o musica de masa, oglinzi, tablouri lămpi şi alte objecte.
A se adresa la administraţia ziarului Epoca.
DE VENZARE
Locul din strada Mânluleasa No. 30. A se adresa la
Domnul I. SOCOLESCU
ARHITECT
No. 12 bis. Strada Domniţa. No. 12 bis.
AVIS IMPORTANT
Subsemnata înfiinţând o fabrică de spălătorie de albituri precum: perdele, dante e, gulere şi manşete, mâ grăbesc a avisa onor. public asigurându-1 depline mulţumire atât de bunul ser viei îl cât şi de preţuri moderate.
Frederica Ituef 10, Strada Regală, 10.
R. EfYIILSCROB DENTIST
Intorcându-se din voiaj s'a restabilit Calea Victoriei No. 12 etaj 1 asupra d-lul P. Sutianu. — Preturi modera'e.
AVIS
LA BRICIUL LUI NAPOLEON
SALON SPECIAL DE 1 UNS, BAS SI FRESAT
Acest salon este aranjai cu totul din noO şi foarte elegant.
N. B. face abonamente a la carte cu patru 4 tei o carte cu 42 cupoane tot de odată vă recomand şi un mare asortiment de parfumerie, pudră Velatine, Gearmandrie, pastă, apă de lubin veritabile etc. etc.
Sper câ onor. public şi onor. mei cli-neţl m6 vor onora cu prezenţa d-lor.
Cu perfectă stimă St. lorgu t ostandiiiescu
No. ni, C U. Vie. No. clî vis-d-vis <lc ministerul ftnancelor si ilomenie.
UIMI SI RiTHJERWl
se efectuează după metodă cea mal nouă, sistem durabil şi preţul moderate.
Repar.Uure de orl-cc nalurc se efectuează în timpul cel mal scurt.
J. ERL
DENTIST
Strada Scaunele No. Sg
111131II l)IUL llMHIi 1
BUCUREŞTI
6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala
1, tlydrolher&pia — 2. Electrizare — 3. Inthopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl 6. Masajiu sistematic—7. Ser-vieiulla domicilii! -- 8. Consultaţii medicale.
Secţia higieuica
1 Bac abur..................2.50
1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.—
medicamente................1.—
1 duşe rece sistematică cu basin 1.—
BAI DE ABUR SI DE PUTINA
Notă 1. Băile de abur sunt deschise tn
toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînâ la 7 oro seara. — 2. Pentru dame insă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa pînâ la 2 post-meridiane.
Preţurile la secţia medicală conform prospectului.	Direcţiunea
BUN SI NU SCUMP
l’rimn fabrica dc conserve naţionale
fondata la anul 1879 sub firma
C T. CH RIST0F0R
LA MARINAR
Calea Victoriei, 100 vis-â-visde Cişmeaua roşie sub Jokei Club
Vindo cu următoarele prcciuri fiixe:
Fasole verde Bamo
Pătlăgele vinete Tarhon Ghiveciu Ardei graşi
H
p
w
e
§
i
a.
fi
9
o
s.
© r*
c
8
.o
Vin nlh de bragasaiil litru 80 bani
Vin negru de Necorestt litru 80 bani
NR. Lunea si Joia Stridii proaspete duzina 2 l'r. 50 bani.
Icre proaspete si de clicfal, calitate buna. 'foaie prospăturile de Orient Cu stima
C. T, I HRISTOFORII.
DRUL fi.VIANU
Dă consultaţiunl pentru boalc de OCHI, URECHI şi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară.
Bucnreştl, Calea Văcăreşti No. 52 tăiaturi cu spitalul Xenocrat) de la orele 2 — 4 după amiazl.
pentru suina de 411 11111 6000 franci pe au o Casa în centrul oraşului ; 18 camere, bucătărie, doua plni-nitze, etc. etc.; doritorii sunt rugaţi a se adresa la redactzia ziarului EPOCA.
CASA DE SCHIMB
UBL (IR. lO.VBStl & B. MĂRCI
Strada Lipscani, No. IS bl«
Bucureşti, 20,1 larnurie
VALORI
FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 I Ap 1 Ocj Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap I Oc| Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 N Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 t lan 1 lulj Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern (804 7 0/0 1 Mar isopi Impr. Openhoim 18rio 8 0/0 1 lan 1 Iul Agi o
împrumuturi pe oraşe lmpr. oraş Bucuresoi 5 0/0 t Ian I lulll Idem idom din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No|| lmpr. or. B. cu prime lozr. 20 valori diverse
Credit Fonciar Rural 7 0/0|l lan 1 lul| Idem	Idem	5	0/0	Idem
Cred.Fon.Ur.dinBuc.7 00 Idem Idem	idem	6	0/0	Idem
Idem	idem	5	0/0	Idem
Cred. Fonc. Ur. din las i5	0/0	Idem
Obl. C&s pan*, fr. 300. !0 t Mai No
Scadenţa
cuponelor
^SrgTT)
curs
mediu
92
92 1/2 801/2
17 3/4
73
92
36
101 1/2
85 1/2
Os: 3/4
92
82
74 1/4 *14
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 21 IANUARIE
CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipscani. No. 33 Cursul pe ziua de 20 Ianuarie 1887
VALORI	Cump.	Vând.
5 0/0 Renta amortisabilă. . . 5 0/0 » română perpetuă.	9*	91
6 0/0 Oblig, de Stat Rur. conv.)	861/2	87
lmpr. cu prime Bucur, (lei ?oj	31	37
5 0/0 lmpr. Mume. Emis. 18S3 10 lei Oblig.casei pens (1. 300)	73	731/2
	210	215
r> 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0» u »	811/2	821/4
7 0/0»	981/2	991'4
5 0/0 » rurale »	851 /4	853/4
7 0/0 »» » »	1011/2	102
Aur contra Argint sau bilete.	171/2	18
Singura Şcoala de musica vocala si instrumentala in tara, autorisata si aprobata de înaltul guvern a d-lui profesor
ANTON KNEISEL
BUCUREŞTI
— No. ti, Calea Victoriei No. 12 — Aceasta şcoala tind prevăzută cu mai muiti profesori se pot preda lect uni de musica vocala si de or ce instrument pentru modesta suma.
de 15 franci pe luna de la 1/13 Maiu va ti si un curs separat in ' ;â după ameazî uarlete etc. la cara nu s.
tru mâini trios ■
fie-care Duminică după ameaza pentru pa qu
primesc de cât Elevii cei inaintati pentru acesta 10 fr. pe luna
înscrierile se fac in toate zilele de Ia 8—9 a. m. si de la 3—8 după ameaza.
)I mc l.au-
IJEiUmm.i uimii iu mii relhe, în-
torcându-sedin oraşele cele mal însemnate din Europa, cu succese admirabile, face cunoscut că prezice trecutul, pre-sentul şi viitorul cu precisiune.
Primeşte visite de la orele 9—12 a. m. şi 2—8 p. m., Visita 1 franc.
M-rne Lanrethe
______________22, Strada Batiştea, 22.
SULA BOSEL
Mar (ta Joia şi Duminica Bal Mascat.
Marţia Joia şi Duminica Ba! Mascat.
SALA ORFEU_________________
C ft | A RAM fi R Mar[ia lota Du-OHLH UHlLUn minica Bal Mascat.
PRIMUL MAGASIN DE MÂNUŞI
F. NOVAK
FURNISORUL CURŢII REGALE — BUCUREŞTI —
Cal. Viei. 74, vis-â-vis de Palatul Regal
Mare asortiment de mănuşi de bărbaţi, dame şi copil. Recomand noul asortiment de mânuşi de piele de cal de Rusia. Singurul depositar pentru toată România.
F. Xovak
74, Calea Victoriei, 74.
M. WAGNER
— CALEA VICTOR IE —
MAGASIN
de
Bijoviterie si Argintărie
Exposiţiune de Ceasornicărie pentru Codouri de Sărbători primeşte şi ori-ce comandă cu preţurile cele mai eftine.
11 ii CT11 H C W T Universitar doreşte UIIoIUUlRI a preda cursuri de
Matematici. Adresa la Redacţie.
as
I
PRIMUL ATELIER DE TtMPLARIE
i
1
S. EMANUEL1
No. i, Str. Luterana, No. 1 coltzut Stirbey-Voda
Efectuiază ori-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc.
SPECIALITATE DE LAMPEUBI
Deposit de mobile cu preturi escepţionale.
Comandele se efectuează prompt după modele.
A	- * - - - r
viu saiT Tinr in: iezit
RENUMITUL MUSEU
ANATOMIC ISTORIC MECANIC AL LUI
EDUARD BRAUN
In edificiul lIAll.OII EFORIEI
CUMPĂRAŢI CADOURILE DE SERBATORI LA
D ARMET
Bucureşti,No. 5/ bis, — Calea Victoriei, — No. 5/ bis.
Pentru că este Cassă care vinde mărfurile cu preturile ecle mai eftine avend In vedere Superioritatea produselor sale.
Este foarte uşor a se convinge cine-va vizitând magazinurile acestei Casse, a cărei reputaţiune n’are nevoe a fl discutată.
AV I S
Moşiile Hagieni şi Bobu formând un trup din districtul Ialomiţa Plasa Balta proprietăţi ale Statului care afl intindere peste 1000 pogoane lungi şi peste 25000 pogoane câmp toate arabile cu apropriere de Gara Jandărel 1/2 ora şi de la portu Gura Ialomiţa 1/2 ora, locuite de peste 600 locuitori stabiliţi plus 500 din satele vecine care cultiva in aceste moşii, cu pădurile necesarii pentru adâpostirea vitelor precum şi cu Ecarete indestuiâtoare toate din nofi făcute adică pătule, maga-sil.case de locuit şi doâ poduri stătătoare pe rîul Ialomiţa. Arăturile de toamnă sunt 1500 pogoane grîQ în ogoare răsărit şi în bună stare atlatoare pe lunga Se sub arendează pe periodul de şease ani cu începere de la Sf. Gheorghe 1887. Doritorii se pot adresa aci in Capitală Str. Episcopii No. 5 sau la localitate.
RECOMANDAM
ATELIERUL DE TAPIŢERIE
CONSTANTIN SIROCHI
— No. 13, Calea Dorobanţi, No. 15 —
Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, i tapisează camere într’un mod elegant, In toate sti-] | lurile şi ori-ce lucrări de tapiserie.
Preturile moderate, eseoutiunea! [ la timpul liotai'At.
CONSTANTIN SIROCHI.
„STELLA“
Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi
DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN
DE
TOLET etc.
DEPOU CENTRAL SI BIUROU :
Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal.
nrt II) rVIUT Mos,a Allcenll UlJ AnLlÎMI Cnlnau plasa Silis-teanca. judeţul Buzăti.unceas pe şosea de oraş, 2,700 pogoane arabile. Pâtul de 500 kile porumb, magazie bună pentru 500 kile. Case de arendaş, casă de moară cu aburi fără maşină şi fără roate. A se adresa In toate zilele de la 2 ore până la 5 ore la D. Nicolae Iaco-vaky, Str. Mercur No. 4 bis.
PĂDURE DE VENZARE
Batrî-iia de
1 2 ani In întindere de 400 pogoane lemn de gorun, frasin ş. a. de pe moşia Aliceniî-Călnău, un ceas depărtare pe şoseade oraşul Buzău.—A se adresa 1n toate zilele de la 2 ore până 5 ore la d. N. Iacovaky Str. Mercur No. 4 bis.
NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
AL
P.P. SI PĂRINŢI BENEDICTIN
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don MA NUELONNE, Pneur 2 MEDALII DE AUR: Bruxellu 1880, Londra i 884
vele mal înalte recompense
INVENTATA
IN «NUL
I373
DE PAR. PIERRE
BOURSAND
întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosâ de câte-va picături In ană, previne şi vindicâ căreia dinţilor, pe care I albeşte, consolisân-du-1, forticând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN 1807
AGENT GENERAL
SEGUIN
Deposit la Loate îarmaciile, parfumeorl şi Coafeorl representante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comercială Frănee/u din Gălăti si
sucursalele ei.
A V \ S
PRIMA FABRICA ROMANA
DE
P<inza gudronata pentru muşamale acoperişuri de căruţe, acoperişuri de case etc.
Quantitaloa superioară şi preturi inferioare celor aduse din Streinălate.
Ori-ce quantitate se poate preda imediat.
/», Str. Sf. Voivozi i». Bucureşti.
UN GRĂDINAR
Apt în toate specia ităţile Grădinăril atât Tfieoretice cât şi Practice, — de 21/2 ani exersează profes unea sade Grădinărie în România caută un loc până la 1 Februarie 1887.
Orî-cine va fi amator a avea un Grădinar, csLe rugat a se adresa la:
Iiarl Ettig,
Grădiar în Uîmnicu-Vâlcea.
HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT
<
es
u
e
*
-
«
fi
fi
<
N
fi
co
5
<
a
w
(/)
h
cn
m
« p o J p
H «
W I
»J I
P
E-
aJ
O
O
BAZAR D EM.mi:IU
— BUCUREŞTI —
3 —Coltul Stradei Gabroveni si Şelari —3
___
Avem onoare de a recomanda onorabilului public si clientelei noastre mugasinul nostru, bine asortat cu tot felul deslofemodei'ne de comande mai cu scama pentru Scsonul de lama. Asemenea am primit un bogat asootimenl de haine confecţionate după l'ltimul Jurnal. Comstume Sacot la Deraiere Mode, Redingote cu veste Diagonal, Jaquete cu Veste Chaviot, Parlesiuri de Coachmen, Pante-loni funtaisie, Veste Rrocale si Piquet fantaisie. Asemenea avem si Costume de copii cele mai moderne si cu predurile toarte con-venavile.
De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noaslra, a ne onora cu Visitele d-lor, asigunindu-ve ca vor ti pe deplin satisfăcuţi.
ao
o
r B
2 >
I r N
I tr> > W H fi
o o -
g |
73 73 ^
M O J
H z ^
. (/)
- H
V) mm
cn 33 > >
HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT

PUBLICITATEA ZIARULUI
N°. 3; STRADA EPISCOPIEI, N°. 3
* *
EPOCA
4 L
OPItOFESOAREDE l1âN0ÎTS:;
servatorulut din Viena, având încă câteva ore libere, doreşte a da lectiunl în o raş cu conditiunl foarte avantagioase.
Asemenea şi pentru limbile francesâ | şi germană.
A se adresa la administraţia ziarului sub iniţialele.
I. K.
DE VENZARE
SI DE
AHEXDAT MOŞIA GltlXhl
DisIrictul lalomitza Proprietatea moştenitorilor B. BOERESCU A se adresa 11 Str. Pensionat, Bucureşti
ANUNCIU IMPORTANT
Recomand cu deosebire IViarjazinul
N. BRAUNSTEIN
No. 50 Calea Victoriei, No. 50, vis-a-vis de Pasag iul .Român
CASA DE CONFIENTA
Bine asortat cu tot felul de Bijouterie de Aur şi Argint lucrate cu Briliante şi Diamante etc. Ceasornice de Aur,Argint şi Nikel. Pandule Desceptâtorl garantate pentru soliditatea lor cu preturi reduse. Cred că onor public şi onor. mei clienţi mă vor visita spre a se convinge de adevăr.
ATELIER MECANIC
No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59
Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Făn-tâui d’applique ai Borne fontâni. Canale (robinete) de tot felul Tuburi de fer, tuciu ai plumb.
Tuburi speciale pentru latrine ai scurgeri cu accesoriile, sgheaburi ae coborire inodore, capace de nasnale etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vaae, aoclnri, abuaurl banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilaaturi, Tuburi pentru aondage ei candelabri.
TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE
RPA
(151
ATELIER DE BRODERII
D-NA ECATERINA RAŞCA
mutându-’şî domiciliul din Iaşi a sta-bit în Bucureşti Calea Victorii No. 92, curtea bisericel Albă, un Atelier de brodat.
Are onoare d’a înştiinţa pe onor P. T. public că primeşte or-ce comandă de brodare şi marcare de monograme precum lingerie de zestre şi mătăsuri etc. cea mal mare acuratetă şi fineţe.
Preturile foarte moderate.
0 frumoasa Camera elegant mobilată în centru oraşului. A se adresa la redacţia ziarului Epoca.
MARELE .
HOTEL DE FRANCE
— BUCUREŞTI —
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradei Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mal modern, având 1 estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şt alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt.
F*H. HUGO
ANTREPRENOR
PBOPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA

i»LA ORAŞUL VIENA
A LA VILLE DEVIENNE
vis-ă-vis de Lib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele pentrn. ieftinatate si soliditate următoarele noutăţi:	•
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Feţe de masa, şervete si prosoape de pin za.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg
Madapolam frantzuzesc de toate si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după
«istcniul profesorului Dr. ti. .laeger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.
Trousouri complecte pentru lidautati. I.ayeltes si Trousouri peutru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri ai reatauranturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAXOGU nostru ILUSTRAT SI VA FI TRMHS ORI-CUl VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURI
Calea Victoriei
Colţul Bulevard. Universităţei, in faţa biser. Sărindar
Bogată colecţiune, rămasă moştenire de la Earl of iombwell din Londra ne-a fost Încredinţată spre a o pune în vânzare. Ea se compune din tablouri vechi şi moderne de primul ordin, lată câte-va nume luate la întâmplare: Vechi, Sebastian del Piombo (de te celebra Hamilton Gal-lerie), Rembrandt, Claude Lorrain, Welonwerman, Ther-bourg, SLeen, Teniers, Brakenbourg, A. et I. Ostade, Ru-bens, Correge, Ruysdael, Maesz Boţii, Koningh, Berghem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kaulbach, directorul a-cademiel de beJe-arte din Munich.Gab, Max.Seitz, Paczka (s’a vândut la Paris în 1875 cu 30,000 lei), prof'. Geiger, Hibot, Gudin, Diaz, Deschampac, Duprâ, Jsque, Karlovszky (elev al lui Munkacsyl, A. liufmau, de Garay, S. Giroux*, Glisenti, Van den Bos, prof. Rumples, Bruck, Chaignean. Deprez, Guyot, Bellecour, Moormans, Beauquesne, Kuehl, Perier Verboeekhoven, prof. Cretius, Caroius, Miralles Van Ilanen, etc.
Iuvitam pe amatorii de bclc-arlc se bine-\oiasca a ne o-nora eu visita d-lor ţ el vor găsi o colecţiune de mare iin-porlauta si vor avea ocasiunea se'si imbogateasea eolec-tiunea lor eu capo d'opere pe uiste preturi eeseeptionale. — Observam ca toate tablourile se vinde cu garautia au-euticitatei lor si după dorinţa amatorilor se poate trimite ta Paris sau Berlin peutru espertisa.
D. KLE1XBERGER el FILS.—Paris.
Bucureşti,

aţa Episcopiei No. 3