ANUL II No. 341. A DOUA EDITIUNE DUMINECĂ, 18 (30) IANUARIE 1887. 15 13 A.IVI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a FIE-CAREI luni si se plătesc TOT-D*AUNA ÎNAINTE IN BlTCI.'RESOl: La casa Administratiune IN TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei. l\ STllllA V I ATE: La toate oftlciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 80 lei, o Iun' 25 lei. IA paris.- ^gasestejurnalul cu iSCent. numerul, la Kioscul din mc Eoatmai-trc 11 :i Bulevardul Sl. Iicrnmi» Ao. 8 1. WIARUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZ» 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMAN!» SE PRIMESC DIRECT LA ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I.a Paris: la Ajfencr Hat as. plncc '/.■ / limtu des I irtuires >•“ •< I" Bi pentru Paris. Prauela. I.rruiania. Austru-I n^aria. Italia si Marea Britanic. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia 50 BANI UN HUMER VECHIU Grioore VENTURA Prim-redactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA So. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ifo. 3. INTERPELAREA ASIPUA CONVENŢIEI CONSI LARE D-NU STATESCU Sl POLITIA CAZUL D-NULUI FEREKIDI GENEROSITATE Conferinţa d-lui EM. MIR. PORUMBARU FEMEIA MORTULUI In şedinţa Camerei de la 13 Ianuarie, d. Chiţu, fost ministru de culte şi instrucţiune publică în cabinetul Brâtianu, a declarat, că daca s’a acordat, pe când era d-sa ministru, medalia bene-merenti, d-lui Orâşanu, este pentru că Regele a voit’o; nu d-sa a cerut Regelui se decoreze pe d. Orâşanu, ci Regele ’i-a cerut se’i presinte un decret pentru aceasta. Faptul unul fost ministru, rare de la tribuna parlamentară, aruncă asupra Regelui răspunderea unui act al seu, este ne mai pomenit. Până acum, or de câte ori opinia publică Învinuia pe lltge pentru actele guvernului seu, pe care în virtutea drepturilor ce’i dă Constituţia, ar fi putut se le împedice, co~ lectivişliî răspundeau că pe nedrept se acuză Regele, căci el nu e responsabil. In urma declaraţiunei d-lui Chiţu Insă, lucrurile se schimbă. Vedem, pe de o parte, că Regele a făcut un act din propria lui iniţiativă ; iar pe d altă parte că mi nistrul care a contrasemnat acel act, se leapădă de răspundere. Până acum, dupe Constituie, Regele era neresponsabil, iar miniştrii responsabili de toate actele contrasemnate de ei. L)e aci înainte, vom avea un Rege responsabil şi miniştri neresponsabili. De aci înainte, membrii parlamentului nu vor mai putea critica şi blama în toată libertatea actele u-nul ministru, de teamă că acel ministru să nu vie se le spue, că rău fac de’l critică şi’l blamează, căci acele acte nu le-a făcut el, ci Regele. Totuşi nu trebue se ne plângem de declaraţia d-lui Chiţu. Ea a făcut lumină asupra circumstanţelor în care a fost decorat d. Orâşanu. S’a reproşat mult timp Regelui d’a fi îngăduit acest act. Azi e probat că chiar Regele l’a făcut. Noi suntem siguri că asemenea declaraţiunî nu vor rămânea isolate, ci că vor servi de precedent şi la alte declaraţii şi mai interesante de cât aceasta. Miniştrii colectivişti, căutând fiecare a se lepăda de răspunderea actelor lor, vor arăta, că lumea nu era cu totul nedreaptă când acuza adese ori pe Rege, de cele ce se petrec. Deja d. Brâtianu, n’a spus, cui a vrut să’l auză, că daca a pus de s’a votat apanagiele, era pentru că le ceruse Regele ? Tot d. Brâtianu, n'a spus vara trecută unei persoane, că Regele 'i-a cerut se încheie convenţiunea consulară, pentru ca se’şî pue averea sa personală la adăpostul tutu-lor eventualităţilor? Şi care nu ne ar fi mirarea, când am vedea înlr’o zi, pe d. Radu Mi-hHiu, venind să declare, că d-sa nu e de vină dacă Ulmeanu şi Toboc au fost decoraţi cu serviciul credincios, căci Regele ’i-a cerut aceasta, voind să recompenseze ast-fel virtuţile cetăţeneşti ! Z. T E L E GR AME AGENŢIA HAVAS Viena, 28 Ianuarie. S6 zice ca prinţul Alexandru de Bat-tenberg a recomandat Bulgarilor să aleagă pe prinsul de Leuchtenberg. Acest sgo-mot tindea lua consistenta. 8(. Pctersbnrg, 28 Ianuarie Ziarele ruseştt publica atacuri violente contra Germaniei, declarând câ ştirile rSsboinice răspândite dinadins de presa germanâ sunt o manopera electorală de cea mat rea speţa. Berlin, 28 Ianuarie. In cercurile noastre bine informate se admite ca un resbel este inevitabil între Franţa şi Germania. Dar se spera că egalitatea forţelor, fiind restabilita după a-doptarea proiectului de lege militare, va face s6 întărzieze isbucnirea ideilor de revanşa la Francezi. Paris, 28 Ianuarie Circula ştirea că Italienii aii Îndemnat pe regele Menelik să ocupe oraşul Harrar, spre a răsbuna pe naţionalii lor. AGENŢIA LIBERA Paris, 28 Ianuarie. Senatul a adoptat aslâ-zl proiectul de lege care aprobă convenţia de la Berna relativă la unirea inlerziaţionalâ peni»"', protejarea lucrărilor literare şi artistice. Paris, 28 Ianuarie. Le Temps zice că din discursul Reginei Victoria în parlament, reese că misiunea Angliei în Egipet nu e sfârşită. Paris, 28 Ianuarie. Se anunţă de la Metz că autorităţile pregitasc bilete de identitate spre a au-torisa pe soţiile ofiţerilor şi funcţionarilor germani să reintre In patria lor la cas de resbol. Berlin» 28 Ianuarie. Prinţul de Bismarck a avut numeroase întrevederi cu împăratul Vilhelm. Aceste Întrevederi sunt foarte mult comentate In cercurile politice. Londra, 28 Ianuarie. Camera Lorzilor a votat proeclul de a-dresâ ca respuns la discursul Tronului. In Camera Comunelor, d. Gladstone a pronunţai uii discurs tn care de şi aprobă în puncturile generale politica externă a cabinetului, blamează energic măsurile luate tn Irlanda. Scrisoarea lordului llandolph Clmrchill câlre lordul Salisbury, prin care fostul cancelar critică politica primului ministru caiificând'o de îndrăzneaţă, e supusă la multe comentarii. Lordul Churchill se declară partisan al abtineret în Gestiunile care nu interesează de cât puterile continentale. Paris, 28 Ianuarie. Partidul militar german Împinge din toate puterile spre rfcsboî. Ziarul Strassburyer Post zice câ Germania este direct ameninţată prin mobilisâ-rile ce voeşte sfe facă generalul Boulanger cu două corpuri de armată la graniţa de la West. Roma, 28 Ianuarie. Corniţele de Mouy,ambasadorul Franciel la Roma şi familia sa sunt foarte bine primiţi de regele Humbert şi de întreaga Curte. Aceste dovezi de simpatie tn aceste momente, au o mare însemnătate. Viena, 28 Ianuarie Ziarele anunţă că Euglilera nu va lua parte la conferinţele ambasadorilor ia ConstanlinopoJ, unde se va căuta o solu-tiune a cestiune! bulgare. Această ştire nu cauzează aici nici o mirare. Roma, 28 Ianuarie. Trupele de ajutor care trebue sfe plece Duminică In Africa se compun din patru companii de infanterie, o companie de geniQ şi două piese de munte. T» iest, 28 Ianuarie. ErI aO fost făcute experienţele noilor torpilori construit! în atelierile speciale ale marinei la Triest. Aceste experienţe au reuşit pe deplin. Torpilorii aO arătat calităţi rare. Plu- tesc bine şi iuţeala lor ajunge până la 23 mile pe oră. Această iuţeală nu fusese obţinută până acum de c£l de torpilorii englezi. Roma, 28 Ianuarie. Se zisese că principele Toma.ducedeGe-nua şi unchiu al regelui Ombert, trebuia să plece în Abisisia pe Duilio. Această ştire este inesactâ. Duilio nu poate merge pe mărginile mărel Roşii, plutirea Iul fiind prea mare pentru ca să poată trece prin canalul de Suez. Viena, 28 Ianuarie. In sferele politice sc consideră politica Knglilerel ca lipsită absolut de or-ce bază şi de orl-co vederi generale. Discursul lordului Salisbury, pronunţai la Camera Lorz lor, a dat o nouă probă de lipsa de unitate care domneşte tn cabinetul englez cu privire la afacerile continentale. Scrisoarea lordului Churchill a încredinţai lumea întreagă câ Englitera n'are nici un plan stabilit şi că prin urmare, politica el nu poate prezintă destule garanţii pentru a fi urmată de alte puteri. Belgrad, 28 Ianuarie. In cele din urmă reuniuni mi ilare care au avut Ioc la Belgrad sub preşedenlia generalului ilorvutovicl, ministrul de resbel, a fost constatat că armata sârbească esteînzestruLă cu noua puşcă adoptată de curând. Se lucrează într'un mod activ la terminarea nouilor fortificaţii din Kladova. Aceste lucrări sunt făcute in vederea unul resbel posibil tn care Rusia ar fi angajată şi pentru a Impedica po Romănia de a ocupa această positiune. N CESTIUNEA ZILEI Interpolarea asupra conveiillel eon*;are D. Ai. Djuvara adresase mal deunăzi o interpelare d-lui ministru al afacerilor streine, privitor la convenţia consulară cu Germania. Această interpelare n'a fost desvoltatâ. Dar nu faptul câ o interpelare a putut fi o-prită de guvernul actual ne ar putea mira ; ce este interesant sunt condiţiunile în care interpelarea deputatului Brăilei a fost im piedicată. Dacă cel puţin guvernul ar fi adoptat un motiv unic pentru a sfi opune la desvoltarea interpelârei în cestiune, ne-am fi putut aştepta ca el sâ caute s6 dovedească că de şi desvoltarea interpelârei a fost împiedicată, totuşi dreptul de interpelare a remas neatins şi am fi văzut ziarele guvernului căutând se concilieze libertatea cuvântului în Cameră şi sfânta observare a reglementului, cu faptul că s’a închis gura interpelatorulul şi că interpelarea a fost împiedicată. Graţie insa zăpăcelei ce domneşte în rândurile majorităţii de teama momentului căderii ce se apropie, iată motivele ce s'aO dat pentru amânarea interpelârei. Mal întăiil d. Bratianu a susţinut, că interpelarea trebue amânata, fiind-că atinge cestiunea exterioară, de şi reglementul nu face nici o deosebire între interpelările privitoare la cestiunile externe şi cele privitoare la cestiuncle interne,dupe cum foarte bine a spus d. Paladi. D. Gen. Leca, ca preşedinte al Cameril, a zis d-lut Djuvara : «Da, aveţi dreptul d a vă desvolta interpelarea, dar atârnă de la patriotismul interpelatorulul ca sfi men-ţie or se renunţe la interpelarea sa. Apoi d. Sturdza a cerut să se amâne interpelarea peste o lună, stabilind ast-fel pur şi simplu că guvernul nu poate se res-punzâ în termenul de trei zile. D. Brâtianu a recunoscut pe urmă interpelatorulul dreptul d aşi desvolta interpelarea, rezervând guvernului dreptul d'a nu re$punde,dacă crede câ răspunsul său poate fi jicnitor pentru interesele statulut. In fine d. Dim. Sturdza, sub cuvânt că d. Bratianu, în discuţiunea cestiunil de regulament zisese şi câte-va vorbe despre con-venţiune, a spus câ guvernul a răspuns, şi că tocmai ce-vroia să evite era nu răspunsul guvernului, ci cuvintele interpelatorulul (cuvinte care nu puteaD întru nimic angaja pe guvern). Şi să ne dăm bine seamă de împrejurările în care venise In Cameră interpelarea în cestiune. Aceasta nu era prima interpelare privitoare la Convenţia consulară. O aseme- nea interpelare maî fusese adresata guvernului de către d. Kogilniceanu, în zioade i; Iunie. Atunci d. Brâtianu a răspuns categoric d-lul Kogilniceanu : «Voi răspunde peste trei 2ile.» Şi acest răspuns I’a dat fiind că ştia că până peste trei zile sesiunea camerilor va fi sfirşitâ. Şi aşa a şi fost. Prin urmare pentru a doua oare guvernul s'a sustras de la obligaţiunea d'a răspunde aceleiaşi interpelări. Şi apoi vedeţi despre ce era vorbă: despre o convenţie deja încheiată şi subscrisă de represintanţil ambelor puteri contractante, a cărei discuţiune a fost amânată «numai pentru câte-va zile, pînă vor sosi unele ex-plicaţiunt de la Berlin.» De atunci aO trecut 7 luni ; convenţia nu e retrasă ; din contra, d. Brâtianu a declarat că va veni iarâşt cu convenţiunea consulară, şi guvernul are cutezanţa d'a nu admite ca un membru din parlament, cu drept cuvânt emoţionat de această stare de lucruri, să vie să ceară ministerului ex-plicaţiunile cuvenite şi aşteptate de ţară, de 7 luni de zile. Declaraţiunea d-lui Brâtianu şi tactica guvernului în această cestiune, are pentru noi următorul înţeles : 1) Guvernul va readuce convenţia consulară. 2) Guvernul o va readuce prin surprindere. Simulescu nu se amesteca în justiţie si Crasnaru nu asculta de porunca Vorbind ie falsul de la Vâlcea pe care l’am dovedit cu probe nediscutabile, ziceam că hotârtrile, chiar şi civile, se dau de Grăsuaru dupe porunca prefectului. ’ Iacă o mică probă şi despre a-ceasta: Întâmplarea a făcut se ne cază în mâini o scrisoare de la Drâgăşani adresată lui Simulescu de un nepot şi asociat al său in afaceri. Din scrisoare se va vedea cum ii place câr-ciumarului murdar şi ignorent de ia Vâlcea se iie tratat, chiar de nepoţii sei, şi aceasta va explica de ce toată lumea cu demnitate din judeţ luptă cu hotârire contra acestui om incalificabil. Se va mai vedea cum el promite, fără ruşine, câ va interveni în mersul justiţiei civile in favoarea unuia 'sau altuia dintre slugile sale. De prisos se adăogăm câ preşedintele ascultă fără esilare de ordinele ce primeşte. Iacă scrisoarea, al cărei original se află în păstrarea redacţiunel noastre. Domniei Sale Domnului Diiuitric Simulescu prefectul dislr. Vâlcea La R.-Vâlcea. Sărut mâna Uoerule! Bazat fiind pe promisiunea d. v. şi aflând că avocatu meu lipseşte din Râmnic şi n’are cine se vâ aducă a-minte, ca să faceţi d.-v. ca se primească la Trib. hotărârea drept depunerea banilor pentru via rămasă asupra mea, viu a ve ruga ca se faceţi a se primi hotărârea fiind că numai până la 22 ale curentei este termenul şi dacă până atuncea nu depui bani pierd tot, mai viu a ve ruga care sunteţi a-lol putinte şi puteţi face totul. Priimiţi ve rog Boerule ete. al d.-v. devotat T. T. Mariaescu Drâgăşani, Noembre 18. D. STATESCU Sl POLITIA In şedinţa Camerei de la 13 Ianuarie, d. Stâtescu răspunzând d-lul Maiorescu In privinţa exceselor comise la o Sep-tembre de bandele de bătăuşi pe la re-dacţiunile ziarelor independente, zicea «că daca ar putea crede un singur moment, câ agenţii poliţiei să fi fost amestecaţi In acele demonstraţii, el n’ar mal sta un minut pe banca ministerială.» l’rintr'o scrisoare adresată Românului, d. N. Fleva confirmă cele spuse de noi, «i negule de „Voluta Naţionala'4 cum că un complot fiind organizat de poliţie spre a implicalntr'lnsul pe dd. N. Fleva, Al. Catargiu, Al. Balş şi N. Filipescu, un proces-verbal s'a Încheiat la 22 Iunie, că el a fost redactat de primul procuror Manolescu, câ el exista încă dupe atentatul pe la 4 Septembre, şi că aceasta a constatat’o prin d. ministru al justiţiei. Amestecul poliţiei şi al parchetului In cazul de faţă este, pareni-se, cel puţin tot atât de grav ca şi In excesele de la 5 Septembre. Ne aşteptăm dar, ca d. Stătescu să declare de astă dată «că un minut măcar nu va mat sta pe banca ministerială.» CAZUL D LUI FEREKIDI Comentariile continuă asupra duelului Fleva-Ferekidi. Discuţia să Întinde asupra mal multor cestiunl, şi părerile sunt diferite. Mal lnteiil fost a sau nu causă de duel } Personal Intre d. Ferekidi şi d. Fleva, nu. Intre d. Fleva şi întregul cabinet poate; lucru e discutabil; cred Insă că nu. Şi iacă pentru ce : Limbagiul parlamentar, pe cât ar fi de dorit să ră-mâie mărginit în cercul celei mal perfecte bune cuviinţe, p'alâta In realitate este adese ori presărat de termeni i-nadmisibill Intre oameni care se respectă. D’aci decurge un us de toleranţă specială care face câ expresiunl, care n’ar trece lntr’o conversaţiune privată, pronuaţate tn sacro sancta incinta, să topesc în atmosfera aprinsă a locului, şi ast fel dispar fără alte urme de cât acelea ce lasă în Monitor; adesea chiar nici In Monitor ne trecendu-se, ele nu lasă absolut nici o urmă. Ori cine este In curent cu desbale-rile noastre parlamentare poate recunoaşte exactitatea acestei afirmări, şi la nevoe Invocăm dovada Monitorului Oficial. Ast-fel fiind, cuvintele d-lul Fleva la adresa băncel ministeriale ar fi putut trece, cum aii trecut atâtea altele preschimbate In parlament, adresate tot acelei bănci ministeriale sau aruncate după acea banca, poate mal violente şi mal insultătoare. Dar pe lângă aceasta mal e şi altft consideraţiune. D. Fleva, asupra protestare! ce s’a ridicat In urma cuvintelor sale, le-a explicat sensul, şi explicarea sa a fost destul de satisfăcătoare, după cum se poate vedea şi în Monitor. Chiar protestările băncel ministeriale erail departe de a avea acea formă demnă, corectă şi cuviincioasă ce să cere limb3giulul parlamentar. E destul să reamintim cuvintele d-lul Radu Mihal. «Nu putem suferi asemenea olxtasuicii!» O largă şi reciprocă toleranţă se impune aşa dar de drept. Prin urmare existenţa unei cause de duel este foarte contestabilă. Dar adoptând pentru un moment părerea coatrarie, care este situaţiunea ? O ofensă s’a aruncat de un deputat asupra băncel ministeriale. Ce e de făcut ? Guvernul are Înaintea sa două căi deschise : calea legală, adică dreptul d'a cere contra acelui deputat aplicarea măsurilor disciplinare prevăzute In regulamentul Camerei, sad calea ex-tra-legală,chemarea la respundere personală pe teremul de onoare, duelul, www.dacoromamca.ro 9 Aci se presintă o altă cestiune : Miniştrii se pot eî bate In duel ? Respundem : Nu, cât sunt miniştri. Da. dându’şl demisia. D’altmintrelea nu miniştrii singuri se află In această situaţiune ; regula se aplică tutulor funcţionarilor publici, de oarece, înainte de a intra In funcţiune, el jura că vor respecta legile e-xistente, şi Intre aceste legi, este şi aceea ca re opreşte şi pedepseşte duelul. D’aceea In practică, facem tot d'a-una distincţiune. Persoana care a de-meritat d’a fl respectată ca persoană, continuă Insă d’a fl respectată ca funcţionar. Funcţiunea II servă In acest cas de adăpost vremelnic, a cărui violare interesează mai mult societatea, şi dă loc la urmăriri judiciare mal înainte de a se resolva pe terenul de onoare. Aceasta nu Însemnează că funcţionarul care insultă, satl acela care este insultat, nu aâ facultatea d’a urma a-ceastă cale. Insă el trebue să se demită mal întâifl de funcţiune pentru a redobândi libertatea lor de acţiune. Mergem şi mal departe. Sunt caşuri în care s ar admite ca el să se mărginească tn deferirea afacerel instanţelor judecătoreşti. S'ar admite asemenea prea bine ca un funcţionar, provocat sad chiai provocator, ne putăndu-se demite din funcţiunea sa pentru înalte consideraţiunl de utilitate publică sau oportunitate politică, să se mărginească a lua dată pentru provocare, rămâind aii da curs atunci când, acele consideraţiunl dispărând, el s'ar putea retrage In viaţa privată. Ce ar fl trebuit dar să facă miniştrii faţă cu ofensa d Iul Fleva (admiţând existenţa ofensei) şi tn ipoteza când ar (1 voit să recurgă la calea onoarel ? Toţi, fără altă excepţiune de cât acea făcută In favoarea \Irsteî, erau ţinuţi să trimită martori d-lul Fleva, acordând poate acestuia facultatea d’a a-lege prin sorţi pe adversarul săfl. Insă pentru aceasta dimisionarea prealabilă era de rigoare. Procedarea ce s’a urmat este din toate cea mal necorectă. Incorectă din partea colegilor d-lul Ferelddi, Intre care doi generali, din care unul, d. Radu-Mihal, direct desemnat prin cuvintele d-sale. Aceştia aU primit şi păstrat o ofensă pe care singurd. Ferekidi, mal susceptibil, a ţinut să o spele. Incorectă din partea d-lui Ferekidi, care a crezut că poate satisface datoriei sale de funcţionar public, printr'o aparenţă de demisiune ear nu printr’o de-mlsiune reală şi efectivă. Cazul d sale devine Insă incalificabil căud, căutând a pătrunde mal afund, se găseşte că ştiinţa sa In mânuirea pistolului a fost motivul determinant al Intregeî aceste incorecte procedări. Atunci suntem nevoiţi a recunoaşte că cu drept cuvânt clamoarea publică a înfierat pe d. Ferekidi cu numele de spadasinul guvernului. C. (1. Costa-Foru CRONICA GENEROSITATE I Greutatea In lumea asta nu este să faci un lucru,este ca să al tragere de i-nimă ca să te pui la treaba. Spre pildă, câte lucruri n’ar face d. Uimitrie Sturza, dacă n'ar fl lipsit cu desăvârşire de tragere de inima ! Multe ar face, atât de multe, In cât Thoma necredinciosul ar cere negreşil voe să pue mâna spre ase Încredinţa că Intr’a-devăr s'afl încordat sentimentele d-lul Sturza. Tot asl-fel e treaba şi cu Suveranul nostru. II Învinovăţea morefl lumea că e cam econom, că păstrează pâinea rece pen-tru|/,iua de mâine, că atunci când face socoti IIII place să numere cam In modul urmalor ; «Una mie, una ţie, una mie 1» O fi fost adevărată vorba acum câţiva ani,dar acum Carolde Holienzoilern a ajuns curat mână spartă şi dac» \or merge lucrurile tot asl-fel, va Ii silit guvernul să ’l pue sub epiiropie, sau averea sa va ajunge repede tn halul a-verei înecatului Intru fericire rege al Bavariel. Dacă nu mă Înşel, pe la 20 August 1880, Voinţa Naţională anunţa cililo-ritor săi că Suveranul nostru, Intr’o pornire generoasă, dăruise Ia doi e-levl eşiţl din şcoala de silvicultura un singur cal cu o şea. Ar fi putut negreşit să le dăruiască la fie care câte un pal şi câteo şea, dar regele In Inţelep- EPOCA — 18 IANUARIE ciunea sa. 'şl a adus aminte că nu e bine să încalece omul prea des.altmin-terea i se moae vinele, şi de acea n’a dăruit de cât un cal pentru amândoi, spre a sili pe tinerii cu pricina să pue o zi repaos Intre fie-care încălecare. Sistem economic şi învăţăminte de i-gienă, toate se găsesc adunate In a-cest dar cu patru picioare. Galul a fost cel d’tntâiii acces de generositate al lui Carol l; In urmă accesele afl urmat atât de dese tn cât al fi crezut că sunt friguri. Spre pildă, nu mai târziii de cât la anul nod. adică acum cinci spre zece zile, Regele a poruncit la Mandi fotograful mal multe duzini de fotografii cu capul In sus spre mein Gott ! mein Gott ! cu capul In jos spre was Teufel\ cu capul la dreapta spre Austria, cu capul la stânga spre Rusia — dupe cum merg şi nevoile politice I A făcut cu aceste reproducţiunl ale Augustei salefisionomil o cheltuială de o sută de le!; apoi toate fotografiile le a dăruit— da, da, aţi citit bine — le a dăruit înalţilor demnitari al Statului, aghiotanţilor şi altor persoane de calitate bugetară clasa Intâiu, care In timpul anului, adică la 10 Mal, la 8 A-prilie, la 21 Aprilie trimet mered Suveranilor buchete de flori, salbe de monezi de aur. mobile de preţ. vasurî de porţolan şi alte obiecte de valoare. Intr’un cuvânt, Regele a devenit generos şi acum nu mal e chip să ’i închizi punga. lată, chiar acum câte-va zile, s’aa-pucat şi a scos din lada sa 45 de acţiuni ale disolvatel societăţi equestre şi le-a dăruit Jockey-Clubulul. Patru zeci şi cinci de acţiuni a 500 lei un i fac 22,500 de lei. Aproape două mii de galbeni, nu e glumă 1 Adică, făceau atât acum dol-spre-zece ani, pentru că am uitat să vă spun că as-tâ-zl nu fac o lăscae. Dar, cine ştie, poate că Jockey-Clubul va găsi o odăiţa unde să aşeze acest dar de hârlie, Insă la cas de trebuinţă, va fi negreşit bătae Intre membrii clubului! De, sunt numai 45 de bucăţi! Doamne! Mă întreb cu înfiorare unde are se se oprească generositatea regală ? Mâine, poimâine, e In stare Carol de Holienzoilern să dăruiască vre unul aşezământ de bine facere cine ştie câte acţiuni de ale tuturor societăţilor de industrii naţionale....care aii mofluzit! Gott bewahr ! ’lujeu. INFORMATIUNI Monseniorul Palma a făcut azi dimineaţă o lunga vizită d lui Dini. Sturdza. Negreşit că înaltul prelat papal a fost se ducă ministrului no tru al cultelor instrucţiunile sale şi poate se’i şi citească ceva rugăciuni, pentru a’i asigura isbâuda deplină asupraeretieuluîGhiţă Mârzescu care trebue se desvolteze chiar azi la Senat interpelaţiunea sa asupra papismului în România. * Duminecă 18 Ianuarie, societatea studenţilor în medicină va serba, în localul seu de pe bulevardul E-lisabeta, clădirea băilor Eforiei Spitalelor, al d me-spre zecelea aniversar al înfiinţare! sale. In aceiaşi zi, la 2 ore dupe amiazi, membrii Corpului didactic se vor întruni în sala societăţei Concordia, strada Regală spre a discuta cestiu-n> de o deosebită însemnătate. X Aflăm că d. deputat Străjescu este foarte greu bolnav. X D. procuror general Populeanu a făcut eri la Văcăreşti o vizită Iui Stoica Alexandrescu şi lui Muscalu. X Poliţ kneazul Morozi pentru a dovedi într’un mod strălucit deosebirea ce face între d. Fleva şi ginerele coconului Ştefan, nu numai a renunţat d’a încuraja, ca pene acum, contrabandele în paguba casei accizelor comunale, dar încă a luat măsuri pentru împediearea lor I) sa a cerut ministerului fîoancelor se interzică fabricanţilor de spirt din vecinătatea Capitalei, de la care contrabandierii se aprovizionez obicinuit, ori ce vînzare în detalii. X Aflăm din izvor sigur că d. Bră-tianu ar fi cerut d-Iui Stâleseu oare care schimbări la fr banalul Vâlcea şi mai ales acea a presidentnlui Crâsnaru. D. Slâtescu ar fi reuşit inse a convinge pe stăpânul seu că asemenea schimbări ar pulea exercita asupra juraţilor cari vor fi chie-maţi a se pronunţa în afacerea o-morului lui Popeseu şi care nu se ştie dacă vor mai fi de felul acelor din ultima sesiune, o influenţă favorabilă acusaţilor. X I. P. S. S. Mitropolitul Primat a dat prima sa carte pastorală către cler şi credincioşii Arhidioeezei Uogro-Valahiei. Enciclica tratează despre poziţiu-nea bisericei naţionale faţă de cele-l’alte biserici eterodoxe şi este concepută într’un stil înalt Ea va fi citita mâine Duminecă dupe amvonul tutulor bisericelor din Capitală. In ediţia a dona de azi vom reproduce in extenso. acest însemnat document. X P. S. S. Episcopul Melhisedek n’a putut se sosească încă în capitală şi ast-fel, nu va putea lua parte Ia desbnUrea de azi a interpelare! d-luî Mârzescu. X lnformaţiunea noastră de eri despre resultatul demarşelor făcute pe lângă Mitropolitul Primat pentru a se dobândi de la I. P. S. S. se sprijine guvernul cu ocasiunea desvol-târei interpelaţiunei d lui Mârzescu asupra eongregaţiunilor catolice în România şi asupra titlului de arhiepiscop luai de monseniorul Palma, a supărat, ni se spune, foarte mult pe d. Sturza. D-sa ar fi hotârît se ne dea o df sminţire strălucită şi de cri toţi acel care se crede sau chiar numai se presupune, că aii o influenţă oare-care la Mitropolitul primat sunt solicitaţi d’a face pe 1 P. S. S. se ia cuvântul în sensul guvernului. Vom vedea X Ni se spune că în urma unei violente discuţii)ni ce a avut eu d. Sturdza, d. Gr. Tocilescu ’şî ar fi dat demisiunea din postul de inspector al învăţământului public. 1). Tocilescu se se certe cu stâpî-nul seu şi se renunţe la o leafa, iată doue lucruri greu de crezut. De a-ceea dăm ştirea sub rezervă. X Contractarea de către comuna Bucureşti a unui împrumut de 1450Qp00 lei, din care o parte se serve la conversiunea împrumutului cu prime, ests definitiv hotârîtă. D. Câmpi-neanu a şi convocat pentru mâine, la Primărie, pe mai mulţi specialişti, între alţii pe d nil Dim. Protopo-peseu şi 1). Grigorescu,comptabilul creditului fonciar rural, pentru a’i consulta asupUf^fîpuîuî de adoptat pentru noul Împrumut. Marţi Consiliul comunal se va aduna în şedinţă secretă pentru a lua cunoştinţă de proectnl d lui Câmpineanu şi a decide asupră-i. CURTE PASTORALA A înalt Prea 'ântitul Arhiepiscop si Mitropolii, Primat al României, I). I. 10SIF. către fii spirituali din eparhia sa, cu oca-ziunea stârci Sale la scaunul Mitropoliei Ungro- Yalahici in anul mântuirei 1886, Normhrie 80. I O S I F Cu mila lui D-zeu Smeritul Arhiepiscop si Mitropolii al Ungro- Valachiei si Primat al României Tuturor iub ţilor Mei UI în Domnul, creştini ortodoxWle orl-ce treapta şi con-diţiunc, din această păzită do Dumnezeu Eparchie a Uugro-Valahieî, încredinţată păstoriei Mele do Mal Marele Păstorilor, Domnul şi Mâni ui torul nostru Isus Cliris tos. 1 Char Vouă şi pace de la Dumnezeu cel prea-mârit in sănia Treime; iar din partea Smereniei Mele Arc hi păstorească binc-cuvânUre şi dorinţa de fericire sufletească şi trupească. j Bine este cuvântatDumnezO şi Părintele ' Domnului nostru Isus ChrisLos, că ne a j învrednicit să ajungem aceste sânte zile, 1 ale căror bine cuvântări, nenumărate milioane de oameni le-aO aşteptat mal b.ne ; do cinci mii de, ani şi de ale căror binecuvântări tot atâtea milioane se bucură de aproape două mii de ani; căci "Cuvântul trup sa făcut şi s’a sălăşuit Intim noi;» «căci Isus Fiul Iul Dumnezeu s a făcut a-semeue nouă Intru toate, afară de păcaL;» ( căci Unul născut Fi0 al Părintelui a bine-; voit a primi in întreaga sa fire dumne-j zeiască pre cca omenească deplin şi s’a ; arătat pe pământ, casă plinească roscum-! părarea omenirel tn un chip, care satis-i lâcu pe Părintele o,I vătămat prin păca-j tul strămoşilor el şi făcu pe oameni iar j moşteni al împărăţiei cerurilor. iŞi precum , tn rtuduiala lirei lumina începe â sporişi \ cu ea nădejdea îmbucurătoare pentru un j timp mal frumos, aşa şi înrânduiala cha-rulul «născându-se Viaţa, moartea prinde ' a apene, nădejdea reînvie, dorul cel mal ! bine de cinci mii de ani s'a împlinit şi omul cel vechio setnoeşle». A opta zi dupe naşterea Sa din Preacurata Fecio râ, Mântuitorul nostru, tâiudu-se împrejur şi primind numele Isus, ue-a învăţat, că pentru mândria oamenilor El Începe cu umilinţă şi ascultare viaţa sa coa de înpăcare; căci «nu s'a ruşinat ase tăia împrejur cu trupeasca tăerc, ci s’a dat pre sine chip şi esemplu tuturor spre mântuiri;». Umilinţa şi ascultarea Mântuitorului nostru sc cunoaşte şi mal bine, când El, cel curat şi fără păcat, primeşte botezul - pocăinţei de, la loan, ca să plinească «toată dreptatea.;» El a sânţii firea apel, cu care cel ce cred în El, tnbue să s-, spele prin duniuezeescul Botez, şi a arătat, că este gata a lua asupra Sa, a purta şi a curâţi păcatele lumeţ. Botezul este începutul Rescumpărârel noastre, tnLru care a binevoit Părintele şi spre care s’a pogorIL Sântul Ducii asupra Mân uitorulul, pecetlu- indu-1 de sus tnlru Uns al Domnului spre mântuirea omului. Ast-tel aceste zi!e sunt pentru noi zile de bucurie şi de mdngâere sufletească; cu ele chiar tn viaţa omenească începe un timp mal vesel, anul se tnoeşle, şi plini de nădejdea unul viilor şi mal bun, ne felicităm unii pe alţii. Smerenia Mea. adine pătruns de importanţa acestor sânte zile pentru viaţa religioasă morală a voastră, iubiţii Mei lil spirituali doresc din tot sufletul «ca făcând adevărul întru dragoste să creşteţi în toate către Acela care este capul, Chris-tos» şi «să fiţi deplini Intru toată plinirea Iul DumnezeO». Insă adevărata creştere a individului, a familiei şi a societate) se poale ajunge, prin o vieţuire bine orendui â dupe toate cerinţele Bisericei şi ale Stalului, — «a-ceste două daruri mari chârăzite lumel de DumnezeO,•> ca prin ele să se consolideze pacea şi binele individual atât sufleteşte cât şi trupeşte. De aceia ascultaţi învăţăturile relegi-oase şi morale, cum vi le dă sânta noastră Biserică (Mal 18 17), care este loco-ţiiloa-rea Iul Cnristos Intru mântuirea voastră (ibid. v. 18); fiţi credincioşi împlinitori ai legilor Statului: iubiţi cu sinceritate şi devotament pe Regele, supuneţi-vă autorităţilor celor mai Înalte, nu de frică, ci pentru că aşa este plăcut lui DumnezeO, căci cel cc face binele, nu numai nare frica de autoritate, ci ea chiar îl lauda. Sirguiţi-vă a nu ti datori uimaruide cât numai cu dragoste, căci dragostea este Îndeplinirea legii, este legătură deplinătăţii. Dumnezeul dreptăţii şi al pacei să vă îndret teze, ca să urmaţi cele cc sunt ale pacei spre întărirea unuia către altul, se vă dăruiască unire tn cugetări şisimţi-menle, c.i toţi cu o inimă şi cu un glasse sev'Tşiţl lapte folositoare pentru propăşirea şi fericirea morală şi materială a scumpei noastre falril. Iubiţii Mei oonliturgisilorl, luaţi aminte de voi şi de turma ce vi s au încredinţat, ca să păstoriţi Biserica Iul DumnezeO, care a căşti gat-o cu sîngele săfi, priveghind a-supra el nu cu sila, ci dupe voe, şi dupe Dumnezeu, nici cu agoniseli nedrepte ci cu buuă-voinţă, nici ca cum aţi fi stăpâni peste p,-irodul, ci pildă facâiulu-vă Lur-mel. Desrădâciuaţl datinile cele greşita cu prudenţă, vindecaţi palimclo cu stăruinţa, smulgeţi necredinţa, tndoelile şi indiferentismul religios cu rîvnă apostoleascâ; zidiţi tu loc credinţa, nădejdea şi dragostea. câlre DumnezeO : plăcerea pentru cultul dumnezeesc al sînlcl noastre Biserici; umilinţa, stima şi dragostea de sine; dreptatea , dragostea, sinceritatea şi cinstea către aproapele; disposiţiunea la rugăciune către Dumnezeu pentru cele bune şi de folos sufletului şi trupului său şi a aproapelui; indurarea, facerea de bine şi milostenia. învăţaţi pe credincioşi să nu dorească nimic strein, se întoarcă de hună voe bunul răpit sau Încălcat cu nedreptul, să şteargă nedreptatea sevârşilâ aproapelui; nimeni dintre el să nu (ie strein de invăţăturele cele mal de căpetenie al sântei noastre ltcligiunl, cuprinse în simvolul credinţei, de poruncile duranezeeştl şi bisericeşti, de laptele tndurârel sufleteşti şi trupeşti, de rugăciunele obicinuite de săra şi de dimineaţa; învăţaţi acesLea pe prunci recomandaţi-le călduros celor tineri, ce-reţiledc la cei ce voesc a sc căsători. Sus-ţtnaţl bx hruo pti ce: co*.se aila iu uoco— cire; ajutaţi cu cuvîntul şi cu fapta pe cel nei.orociţl şi Întristaţi, fiţi îngeri păzitori la patul bolnavilor, aduccndu-le marigâere şi întărire prin mărturisirea şi împărtăşirea lor cu sântele Taine. Iar dacă unii dintre voi, Preoţi al Altarului, nu veţi li având destulă putere intelectuală şi morala, spre a Împlini cu succes aceste datorii neapărate ale chemării voastre, sirguiţi-vă a o câştiga prin rugăciune, vegluânfl ca darul Duhului Sânt se nu vă părăsească, deplinindu-vă tot mal mult în ştiinţă prin citirea cărţilor preoţeşti ş teologice, cugetând şi vieţuind adevărat preoţeşte, ferindu-vă de certe, discordii şi împerecheri, prin care ve stricaţi nu numai personal, ci degradaţi şi starea preoţească, 4mpcdicându-o de a’şl ajunge scopul său cel înalt. Cugetând şi lucrând ast-fel, nu numai veţi alia mulţemire, resplutire şi dragoste din partea credincioşilor, ci şi când se va areta Păstorul cel Mare veţi primi cununa mărire! cea ncveştejilă, penlru că v'aţl luptat lupta cea huilă şi aţi fost lucrători zeloşi tn via Domnului. Iar voi, iubiţilor creştini, ascultaţi pe păstorii voştri, căci ei privighiazâ pentru sufletele voastre; ei vă botează când sunteţi prunci; ei vi împaci cu Dumnezeii, când alunecaţi în păcate ; ei hrănesc su- j fletete voastre cu pâuca cuvântului dumnezeesc ; ei va împreună cu Domnul şi Dumnezeul nostru lisus Chrislos, dâudu-ve spre mâncare sîntul sed Lrup şi spre beutură scumpul seu sîngo; ei bine-cuvin-tează îuaintea sîntului Altar pe mirele şi mireasa voastră; ei cheamă indurarea şi milostivirea lui Dumnezeii asupra morţilor voştri, pelrccându-i la locul de odihnă şi mijlocind înaintea lui Dumnezeii pentru mântuirea sufletelor lor; el sunt păzitorii Bisericilor inimel şi al strămoşilor vo.şlri, şi, sunteţi voi de faţă, sau nu, fac rugăciuni pentru voi şi pentru toţi, ca să vă dăruiască DumnezeO ţoale cererile cele de folos pentru fericirea şi mântuirea voastră. Şi dacă el samănă vouă cele sufleteşti au mare lucru este, dupe cuvântul Marelui Pavel, de vor secera ale voastre cele trupeşti ? Soţilor, iubiţi-vă unul pe altul, împărţiţi amândoi şi numai amândoi bucuriile şi greutăţile vieţii; fiţi credincioşi unul altuia, ţineţi cu sânţenie jurământul dat înaintea sântului altar, de a trăi în unire, pace şi dragoste până la moarte; purtaţi sarcina unul altuia; duceţi o viaţă polri-Irivilă cu sâulenica căsătoriei, care este taină cinstită întru toate, dacă se încheie dupe rînduiaja sântei Biserici; ea câştigă pentru însoţiţi cliarul dumnezeesc spre aşi putea împlini mai cu înlesnire datoriile cele mari şi grele ce urmează din însoţire, mai vîrtos că pe familie se razimă al dl Biserica cât şi Statuaşi de la ea depinde fericirea sau nefericirea lor. Bărbaţilor, iubiţi femeile voastre, precum si Chrislos a iubit Biserica şi pe sine s'a dat pentru ea. Prin c n tita nuntă voi vo faceţi represenlanţ i lui Chrislos în familia voaslra, deci şi vieţuirea vostra tre-hue se va Iaca vrednici a fi cap femeii, precum şi Chrislos este cap Bisericei. Nu uilaţi ca slăbiciunile voastrepriciunesc nenorocirea familiei. Aveţi a 11 sprijinul şi sculul casei prin bărbăţie şi statornicie. Voi trebue se daţi femeii Larie şi putere, cum arborele cel tare ţine viţa lipita de dânsul. Nu căutaţi a stăpâni soţiile prin asprime şi mustrări, *) ci ridicaţi-lc mal pre sus ue slăbiciunile lor, legându-le de voi cu legătură ncdeslegală prin scriosi- www.dacoromanica.ro late nobilă şi statornică, prin blândeţe a-mioalâ şi eruţare marimmoasâ, recunoscând în ele pe tovarăşa fidela a vieţel voastre, pe jumătatea sutletulul vostru. Nu respingeţi sfaturile purcese din adtnea şi agera pricepere a lor, când mintea voastră v6 lasă In Indoeală, dar fiţi cu luare aminte, când ele v’ar face contra dreptei voastre convingeri nişte rugăminţi şi fâ-gădueli prefăcute, in chipul acesia veţi avea vi.-ţâ fericită In familie, DumnezeO şi oamenii v6 vor bine-cuvânta. Feme lor, supuneţi vă bărbaţilor voştri, precum şi Biserica se supune tul Chrislos; natura şi misiunea voastră vă tilda tor eş te la ascultare şi credinţă către bărbaţii voştri, şi la răsplătirea dragostei şi grije» lor pentru voi cu mal mare dragoste şi muiţămire. Faceţi-1 fericiţi cu dragostea voastră, ca să puteţi cere şi de la el dragoste; mărginiţi autoritatea lor prin blan-deţa voastră; sporiţi dispoziţiunea lor penlru un tr.iiO familiar nobil şi liniştit; îndulciţi grijele lor, participând la ele cu de-adinsul. Pentru a avea asupra bărbatului influenţa ce vi se cuvine, siliţi-vă a vă face tot mal plăcute Iul prin graţia voastră firească; iar prin o purtare amabilă şi nobilă cu C'd din afară, fiţi stâlpul casei şi onoarea bărbatului. Impodobiţi-vă cu modestia şi răbdarea, cu îngădui-rea şi devotamentul, cu s nceritatea pre cum şi toate cu propunerile cale mal ' cuviincioase mal mult de cât cu împletituri meşteşugite ale părului, cu juvaeri-cale, şi cu veştminte scumpe. Nu vă înfuriaţi cu amărăciune pentru supărările ce v ar fa-'e, ci dee necesar, arătaţi-vă nemulţumirea cu o plângere modestă, dar mai bine răbdaţi în tăcere, cu nădejde tare, că veţi câştiga inima lor prin iubire fragedă, înăduşind suferinţele şi lacră-mile voastre, plângând în ascuns, erlân-du-I şi rugâinlu-vă pentru el. In acest chip veţi curma reul şi nu va li ncvoe să recurgeţi la divorţ care pricinuoşte tn familie şi în societate mult mal mare rău de cât bine. Ci din contra prin asl-fel de purtare, căsătoria va fi o husă puternică a familiei şi o garanţie foarte sigură pentru propăşirea societăţei în cultura şi moralitate. Părinţilor, creşteţi pre liil voştri Intru frica lui DumnezeO, deprindeţi-1 din prun cie cu lucrul şi cu carte,învăţaţi-! sântele rugăciuni do seară şi de dimineaţă, duceţi-! la Biserică, tn Dumineci şi serbătort împărtăşiţi-l cu Sfintele Taine. Aceasta este cea mal scumpă moştenire ce le puteţi lăsa, pe lăngă mijloacele cele trebuitoare pentru vieţuire. Feriţi-vă de a-1 Întărită prin nechihzuinţă, ca să nu-1 aplecaţi singuri larăil. 0 Mamelor! Înaltă este siunea voastră, pentru că, precum rostul cel întâi ai pruncilor voştri este «Mama» aşa voi, pe lângă că i-aţl purtat tn sinul vostru şi-l alăptaţi cu peplul vostru, tre-bue să fiţi Preotul, învăţătorul şi pedagogul statornic al lor. Păslraţi-1 tn carul sântului botez, Înveţaţi-I să rostească o dată cu Tatăl cel pământesc şi pe cel ceresc; nimiciţi germeni.e pecalulul din el prin creştere şi îriveţâtură religioasa, ca se fie bine pregătiţi când vor intra în şcoala. Depr.ndeţî pre ficele voastre maî mult cu iconomia casnica decât cu podoabe şi petreceri. Fiilor, cinstiţi pre părinţii voştri, as-cullaţi-l în toate, nu-I suparăţi prin apucaturi şi deprinderi rele, ajutaţii la vreme de slăbiciune şi de boala, fiţi sprijinul JicIrâneţeJ lor, ruJegeţl cel de pe ui-ma suspin al lor şi purtaţi grija pentru mântuirea sutletelor lor, ca şi voue se ve fie bine şi se trăiţi îndelung pe pament. lnveţalorilor, împărtăşiţi Inveţaccilor toate cele bune, nu uilaţi ca ştiinţa su-meţeşte iar dragostea zideşte şi cautaţl a dcsvolta atât inteligenţa cât şi inima copiilor, înfaţişându-va Înaintea lor cae-semplu de virtute şi piatate, şi câştigân-du-ve de o data cu stimaşi încrederea! or. Conducători al tinerimal, luaţi aminte cât bine puteţi face, dând patriei prin cuvântul şi esemplul vostru o generaţiuue bine instruita şi mal vârtos morala; din contra aţi causa patriei o rana adînca şi dureroasa, când aţi face pe mulţi a rătăci, a şovăi; când aţi sedi in mulţi germenii necredinţei sau al indel'erentismulul. iubiţilor studenţi de or ce vîrsta şi specialitate, semnul caracteristic al studentului este inlenţiunea buna, sirguinţa şi pietatea. A dori ştinţa numai ca se ştii, este o curiositate odioasa;a dori ştiinţa numai ca lumea se te vorbească este o vanitate odioasa; a dori ştiinţa numai ca se nego-ţezi apoi cu ca, este un câştig odios: iar adori ştiinţa spre edificarea intelectuala si morala, atât a sa proprie cât si a a-proapelui, — este Înţelepciune. Sirguinţa voaslra va fi vrednica de cea mai mare lauda când oda. Rosianu este d’aceiaşl părere şi aminteşte că a şi anunţat o interpelare asupra acestui subiect. I>. States cu ministrul justiţiei întreabă daca azi va avea a respunde interpelare! d-lul Tactic îouescu relativă la amnistierea Botoşănenilor. I>. IV’icorescu respunde că d. Tache Io-iiescu fiind bolnav, roagă Camera să amâe această interpelare. Interpelarea se amână pentru Mercurea viitoare. I). Ciocazan constată că nu s’a luat nici o măsură de îndreptare faţă cu nedreapta procedare în privinţa venirel la ordinea zilei a indigenatelor după ordinea înscrierii ior. Baroul respunde printr'o nouă fâgâ-duialâ. I>. Sclillcru cbellueşte multă elocinţâ pentru a zice şi d-sa că moşiele Statului trebuesc vândute in loturi mici enr nu In trupuri întregi. I>. Agarici sprijineşte această cerere. 1». Sefendaclie ridică in această privinţă o cheslie de regulament observând că fie care petiţie trebuind a fi resolvată în parte, nu se poale hotărî de Cameră o măsură generală resolvatoare a tutulor acestor cereri de odată. La ordinea zile! sunt diforile cereri de indigenat şi petiţiuul. Un Spectator SENATUL. Şedinţa de la 17 Ianuarie 1887 Şedinţa se deschide la 2 ore cu 79 d-ni Senatori de faţă. D. ItoUlur l.al/.eseu, anunţă u interpelare ministrului de resboiO, în privinţa a-flârel în armată a mal multor streiul. D. C. liocrcscu, întreabă ce urmare s’a dat cereriî sale d’a ’I se pune la disposiţie dosarul afacerii de la Botoşani. D. Eug. Stal eseu zice că nu refuză dosarele, din potrivă, le-a cerul d-lul procuror de Iaşi, dar nu afl sosit. D. Slarzeseu are cuvântul spre a şl desvolla interpelarea către primul ministru- Discursul «1—1 ni Iliirzescu Oratorul stabileşte mal întâia că o persoană morală nu există ca atare de cât tn statul unde este recunoscută de legi. 0 asooiaţiuue, nu poate fi o persoană morală de cât numai dacă legea o recunoaşte, şi acea iegetrebue a fi aceea a su-veranilăţel noastre constituţionale. In această condiţiuneaaflăasociaţiunile religioase, congregaţiunile străine. La Iaşi esistâ o şcoală germană evange-lică. Ministrul însărcinează pe rectorul u- | niversitâţiî de Iaşi să 'I Irimilâ detalii a-supra acelei şcoli. Dar şcoala este sub di- ' recţiunea directă a consulului general german şi acesta, drept răspuns cererilor rectoratului, Irămile un s-ecrelar al său care zice că ; se vor da detalii, dar în mod par- i ticulareaei şcoala este sub patronagiul il.S. Imperatului Germaniei si ca prin urmare, atitoritnlUe române nu nu nimic do inspectat la ea Mare emoliune). Am fost mal departe, zice oratorul, şi am aflat ca acea şcoala este sub supravegherea religioasa a consistoriulul din Berlin. Vrea se zică ; personalităţi. Cunoaştem acest terîm, pe care d-nu Sturdza se plimba cu plăcerea vermelui în imondicii. Dar nu ’l vom urma- Abia ministrul îşi termina discursul si îndata se aude Pilatii, matotltii si alţi Lu-pasti stigând : «Includerea discuţiei !>* Dar biuroul acorda d-lui Mârzescu dreptul de replica si Senalul, de oare-ce sunt orele 5 trecute, amâna discuţia pe Luni. Bedecu. Mă întreb. Oare micul regat român nu are atât drept la respectul legilor şi naţio-nalitaţeî sale ca marele imperiu german? (Aplause). In 1881 guvernul a făcut un proiect de lege foarte sever pentru congregaţiunile religioase şi asociaţiunile streine, unde le marginea până şi dreptul de a stabili tu ţară fundaţiunea lor principala. Foarte bine. Dar de ce nu sa pus la ordinea zilei a Camerilor aceasta lege necesara ? De ce ? Convenţia consulara cu Germania ne respunde ; ea zice : nici o'.schim-bare nu va fi făcută tn starea actuala a comunităţilor religioase. lata respunsul, domnilor. (Emoţiune, mişcare, murmure). Oratorul treco la cesiunea nrchiepisco-pulul latin losif Palma. Să ’l întrebam pe mouseniorele Palma: Unde este? —In ţara româneasca. — Cine dirige aceasta ţara, guvernul sau papa de la Roma ? Şi daca papa de la Roma nu arc nici un drept îu aceasta ţara, cum de face dialr'ânsa o arcliidioceza ?In ce lege se găseşte aceasta ? Legea noastra religioasa împarte ţara în mal multe eparcbii, dar nu tn arcliidioceze. Prin urmare cum se litlueşte monseniorele Palma, prin gratia sf. Sen ii» «le In Itonin, arekirpis-cop latin al nrehi«llore/.ol «le lliien-resll Canoanele ecumenice zic ca un episcop nu poate oficia în alia eparhie de cât a sa tara voia "şefului himericei lui. Dar canoanele sunt aceleaşi ale noastre şi ale papei de la Roma. Prin urmare, papa a calcat canoanele când a trimis la Bucu-rdşti un episcop fara autorizaţiunea Mitropolitului român. Dar episcopul latin revendica încă supremaţia religioasa a papei In ţara noaslra Acum întreb banca prelaţilor: exista vre-o lege care se dea episcopului latin titlul ce 'şi atribue. I. I*. 8. S. Mitropolitul Primat. Nu. (Mişca re). D. Alârzescu. Cu toate acestea Sânţia Ta vede ca episcopul luncţione&za. Se va spun eu cum a obţinut acest titlu. Oratorul citeşte o scrisoare din 1879 a-dresata deE. Sa Ignat Paoli către ministerul afacerilor streine, în caro îi cere permisiunea de a lua titlul ce poarla asla-zi losif Palma. Ministrul afarerilor streinerefera la ministrul de culte; întreabă pe Mitropolit şi primcjte respunsul ca singur Sinodul poate «la acest drept, Atunci ministrul, tn loc da convoca sinodul, face un jurnal pe care îl iscăleşte Consiliul de miniştri şi prin care îi da e-piscopului latin dreptul cerut. Apoi jurnalul se pune la arhiva şi nimeni nu ştie nimic. Şi asta zi, prea sânţi părinţi, Lrebue se viQ cu, fiul lepndal al bisericei, se ma lupt penlru prerogativele voastre, pentru drepturile sânte ale religiunei noastre naţionale. (Aplause prelungite). Oratorul arata apoi, ca scopul papei de la Roma este se’şi stabilească autoritatea asupra tutulor bisericelor, căci se crede imaginea lui Isus Christos. Ei bine, domniior, biserica orientala nu trebue se se plece despotismului papei de la Roma şi de aceia vă rog să votaţi următoarea moţiune: lata moţiunea presinlata Luni Senatului de d Mârzescu : «Asupra iuterpelarei Senatorului Mârzescu relativa la congregaţiunile religioase şi la titlul prelatului catolic de arhiepiscop al archidiocszei de Bucureşti, Ascultând desvoltarile senatorului in-terpelante şi respunsul guvernului, Senatul, Pe baza principiilor de drept public ro-mtn ce sunt identice cu acele ale tutulor statelor din lumea civilizata, Declarînd, pe de-o parte ca nu sunt şi nu pol fi pe teritoriul Romtuiei alte persoane morale de cît acele ce sunt sau create sau recunoscute de legea romtna, Iar pe de alta parte, Ca nu sunt şi nu pot fi, în ori ce ordine de interese morale sad materiale, alte diviziuni teritoriale şi alte titluri legale dale capilor diverselor congreg&ţiunii religioase, de cit iaraşi acele pe care legile romînc le conferă sau le recunosc tn mod formal, Trece la ordinea zilei. G. Mârzescu, Uim. Jtosetti, I. Dianandi, Chintescu, Uim. Bratianu, C. Boerescu, Dr. Friimusanu, Bratasanu. U. Giani, Leon Ne-gruzzi, mai nrmeaza tnca 4 alte iscălituri, afarade aceia a d-lui II. Isv rana abs«înt şi a d-Iui I. Lerescu, care n’a iscălit încă. ILTI1IE I\F0IUUTIIM 0 noue candidatură la Ministerul Domenielor, aceia a d lui V. Gheor-hian,s’apus aseară în întrunirea care a avut loc la d. Stătescu. Această candidatură însă a fost viu combătută cu osebire de d. Dimancea. In aceiaşi întrunire s’a discutat şi a-supra dorinţei manifestate de guvern d a se pune bugetele cât mai cu rîud la ordinea, zilei a Camerei. Nu s’a luat inse nici o hotârîre. Mâine sau poimâine opoziţia din . Cameră şi din Senat se va întruni ! pentru a hotărî o linie de conduită atât tn parlament cât şi afară din . parlament. Se pare că d. prim-procuror este decis a urmări, conform legei, pe părtaşii la duelul Fleva-Perekidi. i D sa a şi luat interogatoriul mar-1 torilur şi pregăteşte un raport către J ministrul justiţiei pentru dobândirea autorizaţiunilor necesarii la urmărirea d-lui Ferekidi. Se vorbeşte de intrarea în minister a d-lui M. Kogălnicoanu. Naţiunea zice că lucrul e aproape făcut. D. Kogâlniceanu a pus între alte condiţiunî aceia că dd. Sturdza Stătescu şi Radu Mihai, se nu facă parte din cabinet. D. prim-ministru s’a arătat dispus se accepte aceste condiţiunî, căci uit mijloc de scăpare nu mai este. D-sa a promis că peste vr’o doue zile va lua o hotărâre definitivă. * Se şopteşte prin cercurile colectiviste că din cauza complicaţiunilor d. Brâtianu va lua în curând portofoliul resbelului. Sgomotul deja înregistrat de noi că d. 1. Bilcescu nu va mai fi reales director al Bâncei ia din zi în zi mai multă consistenţă. • D. Lupu Kostaki prefeotul de Botoşani a obţinut de la ministru de interne schimbarea poliţaiului Placa şi atâta tot. Despre vestitul presi-dent nici vorbă. D. Ion Brâtianu a plecat ca de o-biceiu aseară la Florica. Mai înainte de plecare d-sa a avut o lungă audienţă cu M. S. Regele. & Direcţiunea teatrelor a autorizat pe d-nii Negruzzi şi d. d.llosetli se reprezinte revista Zeflemele pe or ce scenă alta afară de acea a teatrului naţional. m Din cauza publicaţii pastorale, P. S. S. Mitropolitului Primat, foiletonul s’a trecut la pag. a IV, şi s’a introdus mai multe modificări in materia ziarului din ediţia I. In admirabilul discurs pe care l’a ţinut astăzi d. Mârzescu Ia Senat cu ocaziunea interpelare! sale, d-sa a făcut destăinuiri de cea mai mare importanţă. Cum de exemplu afacerea cu jurnalul consiliului de miniştrii iscălit asupra referatului d-lui N. Creţulescu, ministrul instrucţiune! publice şi al cultelor In 1879. Ne aşteptăm ca preşedintele Ate-neuluîsedestâinuiască motivele care l’au făcut se nu convoace Sântul Sinod, cum cerc legea pentru Asemenea împrejurări. NUVELE FINANCIARE închiderea Vienil slabă. Napoleonul : 0.095. Creditele 277.50, per-dere de 2 florini. La Francforl renta noastă cade la 92. —x— Respunsul d-lui I). Sturdza D. L>. Slurnza zice ca Ierna respunsului seu va fi l'rasa mitropolitului Moldovei, roslita a cum câti-va ani: se ue ferim de lupul care intra în slaul îmbrăcat cu pielea oaei. www.dacoromanica.ro Codul financiar al d-lul Em. Grădişteanu, preşedintele Curţii de conturi a apărut Agio 17.70. Băncile naţionale se menţin la 1005. 3 ULTIMA ORA U.1YIIA HA VAS f onsl antinopol, 29 Imuarie. — Se afirmă In oare-carl cercuri, cad. Vulko-vitch a formulat câte-va propuneri de natură a prote ia pe ofiţerii bulgari actuali contra urelor ce s ar putea naşte contra lor prin stabilirea unul regim nofi In principat. % lena, 29 Ianuarie. — Noua Presă Liberă crede a şti că negocierile privitoare la tratatul do comerciQ cu România nu vor fi reluate înainte de 10 Februarie. Berlin, 29 Ianuarie. — Ziarele vorbesc că vor fi chemaţi în curând sub drapele 72,000 de reserviştl, pentru a i exersa cu mânuirea puştei noi. Berlin, 29 Ianuarie. —împăratul îu-treţinându-secu mal mulţi generalldes-pre apropiata chemare a 72000 de reă, serveşti, declară câ această măsur-n’are nici o semnificare resboinicâ. Londra, 29 Ianuarie. — Se telegra-fiază din Viena ziarului Standard spre a confirma pregătirile militare ale Austriei şi a constata că desacordul e tot atât de complect astă-zi ca şi tn Noem-bue trecut, între guvernul din Viena şi cel din St. Petersburg. Vlenn, 29 Ianuarie.—Corespondenţa politică spune câ guvernul din Sofia a notificat Porţii că e gata să acorde minorităţii numirea unul regent şi a duol miniştri, Îndată ce Poarta va fi propus un candidat acceptabil pentru tronul Bulgariei. ARI iVTIA I.IBIIB V Paris, 29 Ianuarie.— Camera deputaţilor a votat manţinerea censurel dramatice. Viena, 29 Ianuarie. — Ziarele vie-neze, vorbind despre chemarea rezerviştilor în germania, sunt de părere că nu este un semn de resbel.ci o simplă măsura militară. Berna, 29 Ianuarie.— Elveţia tace acum mari aprovisionarl de cărbuni de piatră de teamă câ, isbucnind vr’un resbel, cumpărarea să nu se prea ane-, vooiasă. Solia, 29 Ianuarie.— D. Kalcelî a înmânat guvernului raportul delegaţilor . bulgari asupra misiunel de care ati fost însărcinaţi pe lângă marile puteri. Itoma, Divisiunea din Ravena a primit ordinul d’a fi gata să plece la 15 Februarie în Abisinia. Viena, 29 Ianuarie.— Epoca întoarceri la Viena a delegaţilor români, însărcinaţi a negocia convenţia comerciala, nu este de loc hotărâtă. Negocierile nu vor fi reluate de cât către jumătatea lunel lui Februarie, dupe ce se va fi stabilit ia Bucureşti, prin noi ln-trevorbirl, bazelu unui aranjament posibil. St. Petersburg, 29 Ianuarie. Presa rusească acuză pe Englitera şi pe Germania că propaga sgomote de răsbol cari turbură în acest moment. Europa St. Petersburg, 29 Ianuarie.—«No-voie Vremea» zice ca Rusia nu ’şi va j exprima opiniunea în privinţa candi-> daturi) prinţului de Leuchtenberg de cât când Puterile vor fi aprobat’o. Berlin, 29 Ianuarie. — împăratul ' Germaniei vorbind la Curte cu diverse ' persoane a zis câ cei 72,000 reserviştl vor fi chemaţi sub arme în luna lui Fevruarie spre a se esercita la tir cu noua puşcă cu repetiţie. DEMRIiT pentru suma de OOOO franci pe un o Casa in centrul oraşului ; 18 camere, bucătărie, doua pin» nit/.c, etc. ele.; doritorii sunt rugaţi it se adresa Iu redactziu ziarului DPOCA. Recomandam)Atelierul de Croitorie Moderna (I. Wcicli) situat pe Bulevardul Elisabetha Palatul Eforiei, penlru confec-I ţionare deliaineBărbăteştl.duuâjurnalele < cele mal noul şi cu stofele oete mal fine. Preţurile sunt foarte moderate. CASA DE SCHIMB m. gr. mm & ii. marco Strada l ip,rani. ,\«*. IE bia Bucureşti, 17/29 larnurie VALORI Scadenţa cuponolor TiT curs mediu FONDURI DK STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai 1 No Oblig, de stat C. F. H. 6 0/0 l Ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Idem Imprum. Stern 18*5* 7 0/0lMarlSep Impr. Openheim 1860 8 0/0 l Ian 1 Iul Agio — ÎMPRUMUTURI DB 0RAS8 Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 lan l Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai 1 No Impr. or. B. cu prime loz f. 20 — VALORI DIVBRSK Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 lan 1 Iul Idem Idem 5 0/0 Idem Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 idem Idem idem 6 0/0 idem Idem idem 5 0/0 Idem Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 Idem Dbl. Cas. pens. fr. 300. 10|l Mai No 92 94 861/2 17 3/4, 73 1/2 92 1/2 30 102 3M 8 5 1/2 99 92 82 "Dl li *14 wmm FPOCA IANUARIE CASS.V DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 17 Ianuarie 1887 VALORI Cump. Vfind. 5 0/0 Renta amortizabilă. . 91 1/2 921/4 5 0/0 » romană perpetuă. fi Ol6 0blig.deStat,ltur.conv. Sfii ,2 87 Impr. cu prime Bucur, lei ai 30 5 0 0 Imp'r. Munic. Emis. 18^3 73 733/4 10 lei Oblig. Casei pens (1. 3u0 1 210 215 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 811/4 82 fi 0/0 * » ** 7 0/0 * un ‘.«1/2 99 3 4 5 0/0 » rurale » 85 851/2 7 0/0 n » » 101 112 102 Aur contra Argint sau bilete. 171/2 18 AVIS Moşiile Hagieni şi Bobu formând un l up din districtul Ialomiţa Plasa Balta proprietăţi ale Slatulul care afi iuliudere peste 10C0 pogoane lungi şi peste 25000 pogoane câmp toate aratele cu apropriere «le Gara Ţandârel 1/2 ora şi de la portu Gura Ialomiţa 1/2 ora, locuite de peste 600 locuitori stalnliţl plus 500 din satele vecine care cultiva In aceste moşii, cu pădurile necesarii pentru adăpostirea vitelor precum şi cu Ecarete îndestulătoare toate din nofl făcute adică pâtule, maga-sil,case de locuit şi doă poduri stătătoare pe rlul Ialomiţa. Arăturile de toamnă sunt 1500 pogoane grîfi tn ogoare răsărit şi în bună stare aflătoare pe lunga Se sub arendează pe periodul de şease ani cu începere de la Sf. Glicorghe 1887. Doritorii se pot adresa aci în Capitală Str. Episcopii No. 5 sad la localitate. PRIMUL Mf GASIN DE MÂNUŞI F.NOVAK * FURNISORUL CURŢII REGALE — BUCUREŞTI — Cal. Viei. 74, vis-â-vis de Palatul Regal Mare asortiment.de mânuşi de bărbaţi, dame şi copil. Recomand noul asortiment de mânuşi de piele de cal de Rusia. Singurul depositar pentru toată România. F. Xovak 74, Calea Victoriei, 74. AV 1 S LA BRICIUL LUI NAPOLEON SALON SPECIAL DE 1 UNS, RAS SI FRESAT Acest salon este aranjat cu totul din nod şi foarte elegant. N. B. face abonamente a la carte cu patru 4 lei o carte cu 12 cupoane tot de odată vă recomand şi un mare asortiment de parfuraerie, pudră Velatine, Gearmandrie, pastă, apă de lubin veritabile etc. etc. Sper că onor. public şi onor. mei cli-neţl mă vor onora cu prezenţa d-lor. Cu perfectă stimă SI. Iorjju 1 ostandineseu ,Vo. iii, CU. Vie. No. tii vis-â-vis de ministerul, financetor si domenie. R. EMILSCROB DENTIST lntorcându-se din voiaj sa restabilit Calea Victoriei No. 12 etaj I asupra d-Iul P. Sutianu. — Preţuri moderate. DE VENZARE SI DE AI1KMIAT MOŞIA CIIIMII Districtul lalomilza Proprietatea moştenii orilor B. BOERESCU Ase adresa li Str. Pensionat, Bucureşti Universitar doreşte a preda cursuri de Matematici. Adresa la Redacţie. UN STUDENT ■BBBSBR MARELE HOTEL DE FRÂNGE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradei Lipscani, din noii clădit, având patru faţade, ast-fcl în cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire noii montat, după stilul cel mai modern, având i estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. F’EI. HUGO ANTREPRENOR PROPIETSRl'L HOTELULUI HUGO DIN BRAIU Cal. V ictorii P al. Dac.-Iiom. LA ORAŞUL VIER A auvilledevienne; vis-d-vis de Jb. Socec Recomandam onorabilei toarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzcsc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosso, de bumbac, de lăna si de matase. noastre clientele pentru ieftinatnte ni soliditate urma- Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. G. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousonri complecte pentru fldantati. I.ayettes si Trousonri pentru copii. Trousonri pentru pensionate, oteluri si restaurantnri. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAI.OtJU NOSTRU II.USTUAT SI VA FI TRIMIS ORI-CUI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIEN A CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURI Calea "Victoriei Colţul Bulevard. Universităţei, în faţa biser. Sărindar Bogată colecţiune, rămasă moştenire de la Earl of iombwell din Londra ne-a fost Încredinţată spre a o pune în vOnzare. Ea se compune din tablouri vechi şi moderne de primul ordin, lată căte-va nume luate ia întâmplare: Vechi, Sebastian del Piombo ^de Le celebra H&miiton Gal-lerie), Rembrandt, Claude Lorraiu, Welonwerman, Ther-bourg, Steen, Teniers, Brakenbourg, A. et 1. Ostacle, Ru-bens, Correge, Ruysdael, Muesz BolTi, Koningh, Berghem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kaulbach, directorul a-cademiel de bele-arte din Munich,Gab, Max,Seitz, Paczka (s a vândut la Paris în 1875 cu 30,000 lei), prof. Geiger, Ribot, Gudin, Diaz,Deschampac, Dupră, Jsque, Karlovszky (elev al lui Munkacsyl, A. Kufmau, de Garay, S. Giroux, Glisenti, Van den Bos, prof. Rumples, Bruck, Chaignean. Dcprez, Guyot,Bellecour, Moormans, Beauquesne, Kuehl, Perier Verboeckhoven, prof. Crelius, Carolus, Miralles Van Hanen, etc. Invitam pe amatorii «le bele-arte se bine-voiasca a ne o-nora eu visita r se poate trimite ta Paris sau Berlin pentru espertisa. II. KLEI1VBEKGEK el FILS.r-^am. PRIMIM RTn ICR nc TtMDI ABIC V PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE |S. EMANUELS No. t, Str. Luterana, tfo. t coltzul Stirbey-Voda Efecluiazâ orl-ce mobilă sculptată şi ncsculptată pen- $■ £ tru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. i SPECIALITATE DE LAMl'EURI (J) Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. H Comandele se efectuează prompt după modele. SCURT Ulii1 llb VKZUT RENUMITUL MUSEU ANATOMIC ISTORIC MECANIC AL LUI EDUARD BRAUN în edificiul B Al LOR EFORIEI NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric CUMPĂRAŢI CADOURILE DE SERBATORI LA DARMET Bucureşti,No. 5/ bis,— Calea Victoriei, — No. 5/ bis. Pentru că este Cassă care vinde mărfurile cu preturile cele mai efline având In vedere Superioritatea produselor sale. Este foarte uşor a se convinge cine-va vizitând magazinurile acestei Gasse, a cărei reputaţiune n’are nevoe a fi discutată. ăL im*, un\\\m itKM iiictim din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don M A N U E L O N N E, Prieur 2 MEIIAI.il DE AER: Bruxella 1880, Londra 1884 cele mai iualte recompense INVENTATA IN ANUL I373 OE PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirulul denlri-fric al P. P. S. S. par Benedictml, cu o dosâ de câte-va picături în apă, previne şi vindicâ căreia dinţilor, pe care l albeşte, consolisâa-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN I807 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE HUGUERIE, BORDEAUX Deposit la toate larmaciile, parfumeorl şi Coafeorî representante penlru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comercială Frâoeczâ «lin Găinii si sueursălele ei. AVIS PRIMA FABRICA ROMANA DE Pânza gudronata pentru muşamale acoperişuri de cănite, acoperişuri de casc etc. Ouanlilalea superioară şi preţuri inferioare celor aduse din Streinâtate. Ori-ce quantitate se poate preda imediat. 49, Str. Sf. Voivozi /«. Bucureşti. UN GRĂDINAR Apt în ţoale specia ilăţile Grădinăril atât Theorelice cât şi Practice, — de 21/2 ani exersează profes unea sa de Grâdiuărie în România caută un loc până la 1 Februarie 1887. Orî-cine va II amalor a avea un Grădinar, este rugat a se adresa la: Karl Ellig, Grădiar în Rimnicu-Vâlcea. HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT — 3 c * u oo u < Ui I M M Z H £ » O W “ K < P a o P S < - ce H U) aJ P H -) O O co K UM D’ENGLITERA — BUCUREŞTI — 3 — Coltul Stradei Gabroveni si Şelari—3 Avem onoare de a recomanda onorabilului public si clientelei noastre magasinul nostru, bine asortat cu tot felul destofemoderne de comande mai cu scama pentru Scsonul dc Iarna. Asemenea am primit un bogat asootimeni de haine confecţionate după Ultimul Jurnal. Comstume Sacot la Dernicre Mode, Redingote cu veste Diagonal, Juquctc cu Veste Chuviol, Partesiuri de Coachmen, Pante-loni fantaisic, Veste Brocate si Piguct fanlaisie. Asemenea avem si Costume de copii cele mai moderne si cu preciurile foarte con-venuvile. De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastra, a ne onora cu Visilele d-lor, asigurdndu-ve ca vor fi pe deplin satisfăcuţi. co o o r H C r Ui H 7> O > 03 73 O < w z > S > X O m P5 * O r tn H Z W p SB P > S w HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (15) ALEX1S BOUVIER PRIMA PARTE V Groazele matelotului Sininn Itivet. (Urmare) Doctorul zise atunci: — Doamnă, nu ’I încă o primejdie serioasă. Dar treblxe să petreacă o noaple cu iotul liniştită,trebue să stea singur... trebue, doamnă, să nu te a-răţi In odaia lui, afară numai de nu ’î va veni o criză ; se cuvine ca să remâe singur cu acela pe care l’a ales ca să ’l îngrijească, şi acesta să nu ’l deştepte de cât la ora cuvenită. — Voifl face întocmai, domnule, dar spuae-mi ca nu ’i primejdie. — Doamne, doamnă, te pot asigura câ nu ’i o primejdie imediată.şi voi adâoga că sper s’o îalătur... Mâine mă voiu pronunţa. — Dute, Simon, dute acolo ; îţi iubeşti stăpânul ca pe un copil. Veghiază cu luare aminte şi vino să ’mî spui din când în când daca se afla mai bine. Şi sprijinindu-se cu coatele pe o măsuţă, cu capul In mânî, Genovieva începu a plânge, Doctorul eşi fără ca Simon să fi gândit al reconduce... Nu mai ştia ce se creadă; de i s'ar fi vorbit evreeşte, tot ar fi înţeles mai bine; de ar fi priimit în spate o duşe de apă îngheţată n’ar fi avut o surprindere mal mare '.... Stăpânul său bolnav !... stăpânul său pe moartei... Hotârît, ziua era făcută pentru Întâmplări fantastice. De o dată o idee grozavă ÎI trecu prin minte: Stăpânul săii fusese dimineaţa la Rig cu gând ca să se otrăvească! El îl îm-pedicase de a se omori în ajun şi Da-venne îşi împlinise planul a doua zi 1 Eată totl Întâmplările zilei se ciocniad în capul său şi se explicaţi de la sine. Speriase pe tînăra ţigancă zicându-i câ se otrăvise; din această cauză tînăra fată fusese emoţională. Se dusese la Şarona ca să închirieze o casă, ea era pentru dînsul, Simon. ca să nu'l lase fără adăpost când va fi mort; la Bursă mersese ca să-şl reguleze afacerile, scrisoarea câtră tînăra femee de la bulevardul Beaumarchiis era un testament !... şi refuzase se dejuneze fiind că otrava lucra deja. Acestea toate ’i trecură prin minte într'o secundă cu repeziciuea unei seîn-tei electrice... Se repezi Intr'un salt de la rlndul de jos până la odaia stăpânului său, intră... Pierre II zise cu linişte: — Închide uşa şi pune zăvorul... Matelotul Închise uşa, şi se pregătea să se repeadă la stăpânul său, să’l silească ai face mărtusirea câ s’a otrăvit pentru a alerga să aducă contra-otra-vă... Dar încă odată stătu încremenit; cu toate cele ce spusese doctorul, Pierre se scula foarte sdravăn, să îmbrăcă cu un pantalon, cu o vestă, şi zise foarte voiniceşte : — Aide, dragă Simon, pe lucru ! Trebue să începem... al să al de lucru, dar ştiQ că nu te dai într’o parte. Simon nu să mal putea ţine în picioare, se aşeză pe un scaun şi întrebă: — Să vedem, d-le locotenent... isprăveşte odată şi nu mă mal fă să nu ştiu pe ce lume sunt... Eşti bolnav?... Eşti sănătos ?... D ta sad doctorul are dreptate ? Cu toată trista stare în care să afla Davenne, el nu putu să se împed'ce de a rîde...şi, văztnd mutra îngrijită şi caraghioazâ a credinciosului său ma-telot, îl luă mâna şi ’l zise : — Sunt sănătos, moş Simon, corpul med etare şi puternic...inima e numai rău atinsă....Dar nu rlde de doctor, e un mare doctor, de vreme ce ’ml găseşte o boală pe care ed n’o am. — Ei bine, d-le locotenent cea ce ’ml spui acum scapă viaţa unul om, es-clamâ matelotul. — Ce zici?.... — De !....nu pot minţi ed 1.... Davenne zîmbi iar fără voe, Simon nu văzu nimic şi urmă : — Credeam că al făcut vr’o bosma... şi că bătrlnul Rig te ajutase....ca-ţl dâ- ■ duse să bei vr'o otravă de a lui....Val de dînsul, talpa iadului !....l’aş fi slrîns de ghlt...apoI, schimblndu-şlde o dată înfăţişarea, matelotul isbucni de rls, svlrcolindu-se, lovindu-se peste coapse cu mâna lui cea lată cât ce putea, strigînd: — Ale nostim, zed aşa !.....0 I o 1 pricep....dumnealui e doct pentrumoş-tenitori....A! A!... Pierre făcu semn matelotului său să-ş\ domolească sgomotoasa bucurie. Acesta înţelese şi, punîndu-şl mâna la gură penlru ca se nu se mal audă nimic, făcu cea mai grozavă strîmbatură. In fiue tăcu. Davenne căută Intr'un dulap, luă din el o grămada de hârtii pe care le puse Intr’un cofret solid şi strîns în cercuri de fer, apoi bijuterii, obiecte preţioase. Simon să uita mirat, cum stăpînul săd încărca lada. Gând ea fu cu totul plină o închise şi, văzînd câte ore sunt, zise matelotului săd. — Doamna te a rugat să-l spui cum mă aflu, dute şi ’i spune că m’am deşteptat...câ am luat doctorif...şică adormind din nod am cerut ca să nu se facă sgomot şi să mă lase să dorm. Simon era scos din fire, dădu numai din umere parcă ar fi zis : — Nu pot înţelege şi pace, şi, supu-nîndu -se stăpînul ui săd, să duse săi îndeplinească ordinul. Găsi pe Gene-vieva în lacrămi,şi ea lulnau'l de mână zise : — Simon, nu'l părăsi de loc...dacă te vei simţi obosit....vino să’mî spui şi ed voi sta de pază !n timp ce tu te vei odihni...Dacă va chema, te voi deştepta. — Nu în noaptea asta, doamnă, nu’l primejdie..? zise matelotul cu totul deconcertat văzând lacrimele acelei care era cauza celor ce se întâmplau. Veni se povestească stăpânului său cea ce văzuse; acesta remase rece ţ i zise matelotului: — Nimeni nu va veni aci înainte de două ore; sunt acuma zece, coboară jos această ladă, caută să nu te vadă ni-mene... — E uşor, zise matelotul, toata lumea doarme... şi doamna e în odaia sa... — Vel lua o trăsura... şi te vei duce la Şarona, în casa pe care am Inchi-riat’o astă dimineaţă... ascunde asta acolo... Ea seama, Simon... e lucru serios. Acolo e toata averea mea. încă odată matelotul să uită îngrij.t la stăpânul sâu... Îşi avea mintea Întreagă oare ?... Era să facă o observa-ţiuue directă, dar Pierre îi zise : Iute... iute, Simon, sălbaticul are să vie la două-spre-zece din noapte ; trebue să fii acolo ca să’l primeşti, căci nimenea nu trebue să'l vadă aci. Simon era să mai spue ceva. Dar Pierre ridicase deja lada şi ’i-o puse în spate, apoi ’( dăduse reţeta în mână şi’l isbise afară zicendu-I: /Va urma) Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No, 3 www.dacoromanica.r6