ANUL II No. 339 mm A DOUA EDITIUNE M \RTf. 13 (25) IANUARIE 1837. 15 B ANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 * FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE I\ BIICIUESCI: La casa Administratiunei l\ TARAt Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. I\ STREIAATATE: La toate offlciele poştale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INâPOlâZ» Grigore VENTUR A Prlm-redactor responsabil CE REGE YOIM ALEGEREA UE LA FOCŞANI FOCURILE MINCIUNA PRETUTINDENI ■ FEMEIA MORTULUI CE REGE VOIM D. Const. Esarcu, într’un articol apărut în coloanele acestui ziar, ne zicea mai deunăzi, «că opoziţia are nevoe d'aşî limpezi situaţia faţă cu tronul». Această frază pe care, nu pentru primaoare oauzimastă-zi exprimată, şi a cărei înţeles variază dupe persoana care dă acel sfat, însemnează, eşind din gura vre unuia din an-tidinasticii de la 1876, devenit ul-tradinastic la 1887, că opoziţia de azi e antidinastică, şi că are nevoe spre a putea veni la putere, d’a se împăca cu Palatul prin unul din acele acte, care au transformat pe revoluţionarii de altă dată în curti-saniî cei mai linguşitori de azi. A avut dar dreptate d. Esarcu cerând se limpezim situaţia noastră faţă cu Tronul, daca prin aceasta este vorbă, nu d’a ne schimba atitudinea faţă cu Regele, ci d’a precisa acea atitudine, şi d’a împrăştia acusaţiunile greşite aduse în contra noastră. Mai întei, ni se zice că opoziţia de azi e antidinastică, şi actualii consilieri ai tronului cred nemerit spre a ne combate, d’a asemăna a-titudinea noastră cu a lor, pe când erau in opoziţie. lată o primă eroare : Partidul d-lui Brătianu a severşit acte_ materiale tinzând a schimba în mod violent forma guvernului. Partidul liberal-naţional a căutat se înlocuiască monarhia prin republică, şi la 1876 a opus regelui Garol, candidatura colonelului Dabija. Acestea sunt semne bine caracterisate de antidinasticism. Opoziţia de azi, nu are, ea, la activul ei, nici unul din acele acte care constituesc antidinasticismul. Partidul conservator n’a încercat nici o dată, fie la putere, fie în timp de 11 ani de opoziţie, d'a schimba în mod violent forma guvernului ; nici n’a căutat vre-o dată se înlocuiască monarhia prin republică, nici n’a opus Regelui Carol vre-un candidat la tron. Dar, ni se zice, aţi criticat purtarea Regelui, şi criticele d-voastră au fost violente. Este adevărat că adese-ori am criticat purtarea Regelui,bachiar întimpiidinurmă amde-saprobatmai toate actele M. S. Este asemenea adevărat, că fie care punând în criticele sale temperamentul ce îi este propriu, adese-ori forma criticelor noastre a fost violentă, şi a putut supăra pe curtisanii de la putere. Dar de când oare critica actelor Suveranului este ea oprită, şi de când constitueşte ea antidinasticismul ? Critica însemnează speranţa de îndreptare, şi numai atunci când o asemenea speranţă nu va mai e-xista, atunci şi criticele vor înceta- m 15 BANI NUMERUL. ANUNCIURILE SE PRIMESC TfUMAl LA ADMINISTRA TI* nunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciori si reclame pe pagina treia 2 lei linia IA parist Segasestejurnalul cu fSOnt numeral, la Kioscul din rue Kontmai-trr 44» Bulevardul St. Germain No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHIU APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA JFo. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. Dacă zelul dinastic al actualilor Altminteri nu mai avem o monar- consilieri ai tronului ar fi sincer, criticele noastre ar trebui mai mult se’i linişteascăde cât să’i îngrijească, şi ar trebui să privească criticele presei mai mult ca o garanţie, căeî ei ştiu că în zioa când răsturnarea Regelui va fi hotărîlâ, atunci de sigur vor înceta atacurile în contra persoanei Suveranului. Ni se mai aduce o imputare. Criticele noastre la adresa tronului n’ar fi isvorîte dintr’un sentiment de sir-guinţă către principiul monarhic, ci ar porni numai din dorinţa d’a răsturna guvernul. Adică atitudinea noastră ar fi o simplă tactică. Noi conservatorii monarhişti, departe d’a critica actele M. S.,în interesul chiar al monarhiei şi al adevărului constituţional, am sacrifica sentimentele noastre monarhice dorinţei d’a răsturna guvernul cu orî-ce preţ. Această imputare este cel puţin stranie, când porneşte de la acei oameni care au pus mâna pe putere prin intimidarea Regelui, şi pentru care principiul monarhic e o simplă cestiune de oportunitate,un principiu pe care îl admit astâ-zi când sunt la putere, dar pe care l’au săpat în opoziţie şi pe care probabil vor căuta iarăşi a’l dărîma când ar reintra în opoziţie. Sentimentele noastre monarhice sunt destui de cunoscute pentru ca se nu poate fi puse de nimeni la îndoială, şi am avut oeasia destul de des se lămurim ideile noastre privitor la monarhie, pentru ca se ne mulţumim astâ-zi a le rezuma în câte-va cuvinte. Aceste idei formează pentru noi esenţa regimului monarhic. Şi situaţia noastră faţă cu tronul este a-ceasta : pe câtă vreme M. 8. se va conforma cu aceste idei, afară din care, dupe părerea noastră nu poate se existe o adevărată monarhie, noi nu vom înceta d'a aduce Regelui laudele noastre, fie că ne am alia la putere or în opoziţie; pe câtă vreme însă Regele va nesocoti acestei idei, nu vom înceta d’a critica purtarea M. S. putând merge chiar la un moment dat mai departe de cât nişte critice platonice. Aceste idei Iu. rezumăm în două puncte: I. Vrem ca monarhia noastră să fie o adevărată monarhie constituţională. Nu vrem ca sub aparenţele unei monarhii constituţionale să a-vem in realitate republica or monarhia absolută. Noi credem că pe lângă drepturile pe care Constituţia le dă Suveranu- ( lui, Regele trehue să aibă şi exerciţiul acelor drepturi. Părerea noastră este dar că Regele are, conform Constituţii dreptul «d’a numi şi revoca miniştrii, d’a exercita puterea legislativă împreună cu representaţiunea naţională», d’a disolva corpurile legiuitoare, d’a o-pri legile cele rele prin dreptul de veto, d’a propune or împiedica nu-mirele în funcţiuni, etc. Şi adăo-găm : Regele are şi exerciţiul acestor drepturi. Altminteri nu mai avem un Rege ci un Preşedinte de republică. Pe de altă parte vrem ca Regele să nu exercite de cât drepturile pe care Constituţia în mod formal ’i ledâ. Regele nu poate păşi peste hotarele ce Constituţia pune la drepturile sale, precum Regele Carol a depăşit limitele constituţionale când a spus cuvântul : Vreau miniştri care se’mî fiesupuşişi Camere care să fie supuse miniştrilor mei.» hie constituţională, ci o monarhie absolută. Şi când amândouă situaţiunile să găsesc confundate, când pe de o parte Regele nu extrcilâ drepturile pe care Constituţia ’i le conferă, iar pe de alta, el exercită drepturi pe care Constituţia nu ’i le dă, atunci, nu numai nu avem Monarhia Constituţională, dar nu avem nici Republica, nicT Monarhia absolută, ci o putere ocultă, o stare de lucruri care se aseamănă mult cu regimul oub care trăim azi. II. Vrem ca MVmârbia noastră să fie o Monarhie naţională. Principiul Domnului strein admis la 1886, nu însemnează Monarhie streină nici dinastie streină. Regele, deşi de origină germană, suindu se pe tron trebue se fi devenit român şi să se fi lepădat de orî-ce simpatii streine şi de orî-ce interese streine, Precum zice Renan, credem şi noi «că o conştiinţă naţională nu e tare şi stătătoare de cât atunci când ea a contractat o căsătorie indisolubilă cu o familie, care să angajează prin contract a nu avea nici un interes deosebit de acela al naţiunei.» Aceasta este mai cu seamă adevărat pentru urmaşii intemeietorului unei dinastii, căci daca şeful dinastiei a putut fi la noi ales înlr’o familie streină, vioim ca urmaşii lui cel puţin se fie români. De aceia cerem ca Moştenitorul tronului să fie crescut în ţară şi să’şî exercite şi el drepturile pe care le are ca Moştenitor. Acestea sunt ideile noastre în privinţa monarhiei. JDe la primirea or nesocotirea a-cestor idei, depinde dlnasticismul or antidinasticismul nostru, iar nu de la faptul că suntem la putere or în opoziţie. Pe câtă vreme Regele să va conforma acestor idei, care constitne pentru noi esenţa monarhiei, noi îi vom aduce laudelb şi aprobarea noastră. Pe câtă vreme regele să va depărta de ele, noi îl vom desaproba, şi poate nu ne vom mulţumi numai cu asemenea platonice desa-probări. Fără îndoială, este un fapt grav pentru un partid conservator d'ares-lurna o dinastie, dar în ziua când Regele ar intra îu conllict cu naţiunea, sau n’am avea pe tron de cât persoana Suveranului iar nu principiul monarhic, atunci, de şi conservatori, de şi dinastici, nimic nu ne-armai putea opri d’a recurge şi la această extremitate. \. Fflipescu. MU AGENŢIEI „IIAVAS" Paris, 22 Ianuarie. Ministrul de llnanţe.d. Dauphin,renunţă Ia proectul de buget ce elaborase şi accepta proectul modificat de comisiune. Criza ministerială este asl-fel Înconjurata. Constantinopol, 22 Ianuarie. D-nil Zankofl'şi Vulkovicl aQ conferit împreuna cu Marele Vizir 1 n timp de dou6 ore. CountuQtiiiopol, 22 Ianuarie. Costalii Anthopulo e numit guvernator al Cretei tn locul Iul Savas Paşa, demisionat. Viena, 22 Ianuarie. «Wiener Allgemeine Zeilung» crede a şti că Ţarul se va duce la Berlin In luna Iul Martie, pe urmă la Milan, unde va a-vea o întrevedere cu regele Italiei. Se va întoarce dupe acea la St. îetersburg trecând prin Viena. St. Petersburg, 22 Ianuarie. «Novoie Vremia» spune ca fără a voi s6 tmpedice un resbel Intre Turcia şi Germania, Husia va putea cu toate acestea să lucreze ast-fel că de aslă dată, armata germană să nu poată merge întreagă contra Franciel. Londra, 22 Ianuarie. Cercurile guvernamentale se arată neliniştile In privinţaraporturilordinlre Fran-cia şi Germania şi se pare că e lucru lio-tărtt a face oare-carl pregătiri spre a păzi neutralitatea Belgiei. Marele manevre ce se vor face la primă-vara viitoare vor da ocasiunea de a se face o Încercare de mo-bilisare ale forjelor de uscat şi de mare. tlei-lin, 22 Ianuarie. Se crede că noul Heiclutag se va Întruni In Martie, şi se speră că pentru aniversarea zilei onomastice a Împăratului, se va vota proectul de lege militar. Hano',23 lannarie. In noaptea de 20 spre 21 Ianuarie, colonelul Brissaud a luat posiţiunea de la Mike tn provincia Tan-hoa. A omorât 500 de rebeli fără a perde nici un om şi a urmărit pe fugari. Si. Petersburg, 23 Ianuarie. O circulară rusească privitoare la Bulgaria lasă să se înţeleagă că Rusia c dispusă a retrage candidatura prinţului de Mingrelia, In faţa obiecţiunilor ce ridică şi spune că venirea d-lul Zankoir la Con-stautinopol şi apropiata sosire a deputa-ţiunil bulgăreşti, pot folosi Porţii pentru a ajunge la o Înţelegere şi a constitui un guvern legal în Bulgaria, prin formaţiunea unei Regenţe mixte, coprinzâud toate partidele. Circulara conchide rugând pe Puteri, dacă împărtăşesc vederile Rusiei, să dea instrucţiuni ambasadorilor lor din Coustantinopol spre a susţine şi a uşura opera Porţii. \T«*n«, 23 Ianuarie. Discursul prinţului de Bismark continuă a agila spiritele cu atât mal mull cu cât ştirile despre înarmări în Austria şi mal cu seamă chemarea mal înainte de termen a recruţilor se confirmă. După uişte informaţiunl din bună sorginte, arsenalele au primit ordinul de a face pregătiri de urgenţă, ca şi cum ar li o acţiune iminentă; In line exportul cailor va fi în curând Interzis. Toate aces-Lea ar fi motivate de mişcările trupelor ruseşti la graniţă. Londra, 23 Ianuarie. Circulă ştirea că Anglia va oferi prinţului Alexandru de Batleuberg un comandament militar lu Kgypt. Triest, 23 Ianuarie Sir Wolf s'a îmbarcat erl pentru Con-slahtinopol unde va sosi la 28 Ianuarie. 4'onstanlinopol. 23 Ianuarie «Cale indirectă». Negocierile bulgăreşti nu vor îucepeîu realitate de cât după sosirea dolegaţiuniî. După toate aparenţele înţelegerea e probabilă, prin retragerea candidaturii prinţului de Mingrelia. Ţarul pare de altminteri foarte dispus ia aceasta, dacă obţine salisfacţiune asupra altor puute. Cu toate acestea delegaţii bulgari vor cere ca autonomia Bulgariei să tie ocrotită. Obiectul Porţii In Bulgaria ar consista In a forma o regenţă mixtă, care să convoace o nouă Sobranie pentru alegerea prinţului, care probabil va fi prinţul de Leuchtenberg. CESTIUNEA ZILEI ALEGEREA UE LA FOCSAAI Alegerea de la Focşani ne a dat încă o data măsura de ce sunt capabili colectiviştii noştri. Pentru a combate pe d. Apostoleanu, un bârbat fruntaş al judeţului, colectivitatea nu găsise alt candidat de cât o nulitate ca d. Niculau. Dar ce ’î pasă d-lut Sâveanu, is-! cusitulul prefect şi ilustrului săQ şef, d-lul Tache Anastasiu, de valoarea candidaţilor? Unul colectivist, care esprimase în ajunul a-legerilor oare care îndoială tn privinţa reuşitei candidatului guvernamental , d. Săveanu ! îl făcuse următorul răspuns caracteristic : «Si un tziu.au se'l pui, lot sc va alege I» Şi avea dreptate d-nu Sâveanu. Planul său era făcut. Lista electorală a co-i legiulul I era alcătuită ad-hoc. Ea cuprin-i dea peste 60 de râzaşl din judeţ cari eraO i datori la creditul agricol şi aveau interese 1 cu stăpânirea. In ce priveşte alegătorii din oraş, administraţia a întrebuinţat toate mijloacele spre a’l face să se abţie, câct eraO mulţi b&nuiţt. In zioa alegere!, ţăranii şi funcţionarii bănuiţi aO fost Închişi lntr'o cameră a creditului agricol, ce este In acelaş local cu Pri- măria. Când se striga la vot vr’un alegator dintre aceştia, el era dat din mâna în mâoâ agenţilor electorali, postaţi în sala, şi la e-şire era recondus iarftşT tn sala creditului unde era controlat, adica i se lua biletul ce aducea, şi care bine Înţeles era a d-lul G. Apostoleanu. Acolo la credit se afla Însuşi administratorul G. Gâţa care supraveghea operaţiunea, iar când veni rândul acestuia de votat, Însuşi el a fost controlat de subalternul săQ Profiriu. Apoi alegătorii din oraş eraO ameninţaţi a nu veni la vot, care cu expulsarea, care cu destituirea verl-unul membru al familiei sale funcţionar etc. Altora li s’a dat bani să nu vie. O doamnă chiar a jucat un rol însemnat, căci prin stăruinţele sale opoziţiu-nea a fos lipsita de concursul unul alegător influent, care avea cu sine 10—12 voturi. In fine spre a fi mal sigur prefectul adusese de la Bucureşti pe d. Olănescu, secre tarul ministerului de esterne, de care nu să ştie cu ce drept este înscris în liste, a mal adus funcţionari şi militari de la Galaţi şi de la Rimnic. Afară de aceasta aO votat patru persoane fără drept de vot şi alte patru care nu ştieaO nici să scrie nici să citească. Cu toate aceste mijloace şi ingerinţe neruşinate, guvernul n’a putut obţine de cât abia o majoritate de 20 voturi. Candidatul administraţiei a avut 114 voturi şi d. Apostoleanu 94. Ţiganul d-lul Saveanu a fost ales. Frumoasă victorie, nu e vorba. Ziarele guvernamentale ne învinovăţesc mereu pentru violenţa a-titudinei noastre, lntr’adevăr, ziarele opoziţiei trebue se producă un efect foarte curios nu numai streinilor, dar chiar şi oamenilor ce nu sunt tocmai in focul acţiunei în contra guvernului. Rare ori vezi enunţată or discutata câte ocestie de principii, câte un plan de reformă pentru viitor. Dar în toate zilele polemică învierşunată, critice personale şi violente, acuzaţiuni, iată ce se poate vedea în ziarele noastre. Mulţi oameni serioşi ar dori ca aceste obiceiuri se dispară din presă, consideră modul nostru d’a lupta ca greşit, şi sunt de părere că am trebui se dăm exemplul al acestui sânge rece, al acestei urbanităţi in discuţie care se găsesc in ziarele ţârilor mai civilisate din Apus. Acest punct de vedere e prea serios pentru a fi lăsat la o parte. Să examinăm dec , d'ânteiu, dacă s’ar putea aplica, apoi daca ar fi nemerit în interesul cauzei ce susţinem, ca se’l aplicăm. E un lucru evident, că un principiu nu poate fi enunţat sau susţinut de cât cu scopul, sau de a’l face mai bine cunoscut, sau de a răspunde unor atacuri aduse în contra acestui principiu, sau în sfârşit de a stabili punctul de plecare al unui partid, sprijinul, reazămul tu-tulor teorielor ce le are în materie de guvern or de politică generală. Sunt încă alte ceştii care remân afară din domeniul purei polemice, şi acestea sunt cestiile de amănunt în materie administrativă, judecătorească, financiară, agricolă etc., neajunsurile ce există în legislaţie or greşelile ce există in practică, şi reformele ce se pot introduce în a-ceste privinţe. Se vedem dacă ar fi cu chip d'a pune în discuţie unul din aceste principii generale, una din aceste ceştii de amănunte, bine înţeles cu nădejdea d’a ajunge la un resultat practic Credem că nu, fiind-că o condiţie esenţială pentru a putea discuta, e se ştii sau cel puţin se presupui că adversarul e de bună credinţă. Ni- www.dacoromanica.ro EPOCA — 13 IANUARIE menea, într'adever, nu va discuta c’un hoţ de drum mare asupra o-nestitsţeî, nimenea nu va discuta cu un asasin despre dispoziţiile legilor penale in privinţa omorului. Gând ştii că adversarul dumitale începe a discuta cu intenţia bine ho-târîti d a recurge la un argument mincinos când se va simţi strimto-rat. nici nu’ţî dai osteneala de a drs chide vorba cu un om. care are un mod atât de simplu d a scăpa de învingere. Acest punct fiind dat, întrebăm pe ori-cine a urmat cu nepărtenire şi cu băgare de seamă mersul guvernului de la început pene acuma, întrebăm, zic, când organele guvernului au spus adevărul. Dacă a-ceastă lucrare n’ar li prea lungă pentru dimensiunea unul articol de ziar, ar fi interesant şi folositor d a nota,zi cu zi, numai faptele publicate în ziarele guvernamentale, sau rostite de la tribuna parlamentului a căror falşitate a fost dovedită in mod evident. Şi se se observe, că aceste neadevăruri sunt numai o parte infinitezimală a mulţime! de minciuni puse în circulaţie de guvern şi do susţiitoriî seî, minciuni care nu vor fi evidente decât după căderea colectiviştilor de la putere. Am fi deci foarte naivi d’a discuta într’un mod serios cu oameni pentru care obiceiul d’a minţi a devenit o a doua natura, şi discuţia nr avea foarte multe şanse da remâne sterilă. Dar se vedem dacă această discu-ctiţie, chiar sterilă, ar putea (1 folositoare întru ceva, intereselor cauzei care o susţinem. In această privinţă, putem iar pleca de la acest adevăr evident, că nu poţi discutaooestie de principii cu un om de cât numai dacă acest om are principii. Şi aci întrebăm iar pe orice om imparţial şi de bună credinţă, dacă se poate găsi o urmă de principiu stabilit de mai înainte, vre-o persistenţă în idei, vre o stăruinţă într’un gând bun oare care, în toată activitatea d lui I. G. Brătianu şi a acoliţilor seî în toată durata supremaţiei lor politice. Daca această urmă uu se poate găsi, şi e evident că nu se poate, modul cel mal nemeritd’aataca, modul cel mal sigur d’a resturna guvernul, nu este d’adiscuta principii cu oameni pentru care principiile nu sunt de cât o vorbă goală, un cuvent fără înţeles. Tactica cea mal simplă şi cea mal sigură e d’a constata faptele, d’a alcătui dosarele acestui regim şi, precum am zis-o altă dată, de a întrebuinţa cu densul metoda de educaţie ce se obişnueşte pentru căţei, adecă d’a ’i vîrî nasul în necuviinţele sa'e. Un guvern care se menţine numai prin forţa faptului îndeplinit nu poate cade de cât în virtutea faptelor ce le îndeplineşte. Rezultă din aceste că n’am putea schimba tactica noastră faţă cu guvernul, chiar dacă im dori s o schimbăm. Nu putem, nu vom putea se dăm părerea noastră în ees-tiuni de principii generale sau în cestiunl mai amănunţite de organizaţie de cât foarte rar; nu vom putea consacra toată activitatea noastră acestor cestiunl de cât numai dupe căderea regimului Brătianu. Atunc". fie-caredin elementele diverse care compun opoziţia, îşi va desvolta ideile asupra acestor materii. Dar atunci şi numai atunci, căci înteia datorie, datorie imperioasă, datorie care ni se impune înainte de toate cele l’alte, e dobo-rîrea acestui regim care a ridicat la înălţimea unui principiu de stat întrebuinţarea minciunei tot-d’auna, minciunei pretutindeni. Aleeu A. Itals FOCURILE In mal puţin de opt zile oraşul Bueu-reşcilor este bântuit de focuri, şi chiar de focuri mari. Toate clădirile atacate <1« acest flagel aii fost distruse cu desăvârşire. Circul Suloli situat pe malul Dâmboviţeî a fost prefăcut intr’un morman de cenuşe, din otelul cel mare de pe Bulevardul Elisabeta n’a remas de cât cele patru ziduri principale ; iar bara cele care Înconjurau Biserica Albă nu presintâ vederilor trecătorilor de cât o masă informă pentru care nu pu-| tem găsi o denumire. Care să fie oare causa pentru care o clădire, mare sau mică, veche sau nouă, de zidărie sau de lemn, o data atinsa cât de puţin de foc, este distrusă cu desăvârşire ? Oare circul Sidoli arsa din causa fur-tunel ce sufla poate In acel moment peste oraş ? Nu, căci In acea seară nu adia cel mal mic vânt. Atmosfera era cu totul liniştită. Asemenea pentru marele Otel de pe Bulevard şi pentru baracele de la Biserica Albă. Atât Vineri cât şi Sâmbătă seara cea mai mică sudare de vânt nu se simţea şi cu toate acestea, atât circul Sidoli cât şi otelul de pe Bulevard, precum şi baracele de la Biserica Alba au fost nimicite cu totul. Nu se poate lnca atribui ace3te neno rociri parţiale care la un moment da, pot lesne deveni o nenorocire generală, lipsei de lndrâsneală şi de abnega-ţiune a soldaţilor de artilerie, însărcinaţi cu serviciul pompelor. Toţi Bucureştii afl putut admira, zilele trecute abnegaţiunea cu care soldaţii regi-} meniului al O-lea de artilerie au lucrat I pentru potolirea focurilor. Mic şi mare, ofiţer şi simplu soldat, oO dat dovezi pipăite de simţul lor de datorie, de în-drăsneala cu care luptau cu elementul distrugător. Toţi au putut vedea cum locotenentul Mirescu cu doi soldaţi din acel regiment aii fost victimele cu-ragiuluî lor. Toată România n’a uitat încă pe căpitanul Păun, care a fost turtit de un zid al grajdurilor caselor Rosnovano din laşi pe care le a scăpat de o nimicire complectă. Daca aceste nu sunt căuşele adevărate a acestor nenorociri care ameninţă oaşul nrostru, ca şi toate oraşele române, care se fie ele oare ? Ele sunt multiple, dar două din ele sunt mai de căpetenie. Cea dintâi şi cea mai principala este lipsa de apă, dejji Bucureştifl este tăiat în două de un rid care debitează cel puţin de o ori mai mu'ta apâ de cât câtimea trebuincioasă In timpi normali pentru serviciurile publice: nu vorbim pentru moment de apa de băut. Cea de-a doua, este sistemul mai mult de cât ahsurd, (întrebuinţam cu dinadinsul acest cuvânt), după care corpul însărcinat se veghieze la înlăturarea pericolelor ce isvorasc din focuri, este organisat. Pe când Bucureştii erafl încă un sat mare, pe când cele mal multe case e-rati despărţite prin curţi ce aveai! o în' tindere de mai multe pogoane, pe când să zidea în lăţime iar nu în înălţime ca acuma, pe când fie care proprietar ue casă avea la disposiţiunea sa o armată de servitori, fie-care se îngrijea de a a-vea provisiune de apă In curtea sa. Aveaţi sacale, aveau puţine, aveau într’un cuvânt grija pentru conservarea caselor lor. Astă zi însă lucrurile s’afi schimbat cu totul. Casele sunt lipite una de alto, curţile cart; măsurau pogoane au d:s-părut, clădirile să fac în trei şi patru caturi, armata de servitori nu mai poate exista, sacaua de apă costă 00 de bani în stradele vecine cu Dîmboviţa, 1 a cele mat depărtate t leii, şi altă dată şi mai mult. Pe timpurile de demult nu erai! dări municipale, pe zah&r, pe cafea, pe lumânări, pe gaz, pe mai ştie Dumnezeu ce, şi care astăzi le plătim do la mare -până la mic sub cuvânt că sunt U-ebu-tinţe obşteşti ale oraşului care trebuesc întâmpinate. înţelegem dările, înţelegem trebuinţele obşteşti, dar întrebăm pe onorabilii cărora este încredinţat bunul traid şi liniştea oraşului, oare apa nu este ea una din trebuinţele cele mat esenţiale ale unei populaţiunl de aproape 200,000 de suflete. Sunt aproape 40 ani trecuţi, un Domn pământean în îngrijirea sa pentru lot ce s'atinge de trebuinţele publice, pe un timp, unde znharul, cafeaoa şi altele nu plăteai! nici o dare câlre municipalitate, avu îngrijire de a înzestra oraşul cu o m'câ pompă de abur, care trimetea apa Dâmboviţeî de a lungul podului Mogoşoaei şi pe alte trei, patru strade vecine. De aluneca au trecut mal o jumătate de secol, şi capitala României nu posadă alta maşina pentru dtslri-buirea apei de cât aceia adusă şi instalată de Domnitorul Barbu Stirbey care fie zis In treacăt, a fost unicul administrator în aceasta ţară. S’afl împrumutat milioane, s'afl cheltuit sule de mii lei, cu diurne, cu lefuri, cu organisarea unor serviciim municipale, s’a adîncit şi lărgit gârla, dar ni-nemea nu s’a gândit la distribuirea apel în oraş. Şi oare ce sume colosale ar trebui pentru satisfacerea acestei necesităţi primordiale? 400,000 până la 500,000 de lei şi nimica mal mult, şi eată cum : 50,000 până la 60,000 lei pentru aducerea şi instalarea unei maşini care ar ridica apa din Dâmboviţâ şi ar împinge-o în tuburile de tuc'fi aşezate sub strade şi care nu pot costa mal mult de 3 400,000 lei. încă o dată nu vorbim de apâ de băut, de apa limpezită şi filtrată; vorbim de Azi dimineaţă s'a ţinut ’a Palat un consiliu de miniştrii sub preşeden- ţia M S. Regelui. apa trebuincioasă pentru serviciele pu blice, precum pentru udatul stradelor, spălatul canalelor cari exaîează vara un miros nu numai nesuferit dar vătămător sănâtăţel publice din c-iuza noroilor infecte ce se acumulează în ele, fiind că ai! o pantă foarte mici, şi apele de ploaie nu sunt suficiente pentru a le lua cu dlnsele, pentru incendiurile ce se întâmpla destul de des într’un oraş a căruia populaţiune este deja destul de importantă, şi Începe a fi grămădită In unele părţi. Vineri şi Sâmbătă seara, pompierii stau cu pompele lor goale pentru că nu era apă; jandarmii poliţiei alergai! în goana pentru a strînge de prin toate mahalalele sacagii cu sacalele lor. Sacalele întrebuinţate de municipalitate pentru udatul stradelorîn timpul vereî, bune pentru serviciul pentru care sunt destinate puneai! tnai mult de o oră perilru a parcurge distanţa ce este între maşina municipală şi clădirile încinse de foc, din causa greutăţii lor. Toată lumea a puful constatare visu aceasta, nu sunt închipuiri al imagi-nnţiunel noastre, sunt fapte şi fapte irecusabile. Aceasta stare de lucruri nu poale dura. Municipalitatea trebue cu or ce preţ gă înzestreze oraşul cu o distribu-ţiune de apă ast fel organizată, ca în ori ce stradă şi la ori ce oră de zi şi do noapte, vara şi iarna, apa sâ fie la în-dâmâna fie căruia, dar mai ales la în-dâmftna serviciului pompelor de foc. Va cheltui, 500,000 de franci, un milion, va pune 'dări noi, ori va face un nod împrumut, puţin ne importă; cea ce cerem, este sâ ne asigure pe cât este în căderea ei, avutul şi liniştea noastră. Lucrările acestea nu sunt nici din cale afara grele, uicl din cale afară costisitoare. Inlr’un interval de 5, 6 luni ele pot fi gata sau mai gata. Nu aO onorabilii părinţi ai oraşului de cât se aibă puţină bună voinţă şi puţină durere pentru o populaţiune, care nici o dată nu s’a dat înlături când a fost vorba de a se sacrifica binelui public. După cele întîmplate zilele trecute, ar fi o adevărată crimă din partea munici-pulitâţeî noastre dacă pe la finele Iul Septembre sau Începutul lui Octombre al anului corent, oraşul Bucureşti ar fi tot fără dislribuţinnî de apă cel puţin, pentru serviciurile publice. Intr’un viitor articol vom trata despre organizarea corpului pompierilor. Bustul poetului Grigore Alecsnn-drescu, făcut prin iniţiativa Societăţii «Revista Literară», de sculptorul G. Jolnay, a rost oferit de numita Societate Atheneulnî Român, care ’l-a primit spre a ’l depune în viitorul palat al Atheneulnî. Se zice că S cietatea -Revista Literară va lua iniţiativa de a se face şi bustu-rile altor bărbaţi însemnaţi tot pentru a le destina AtheneuluL T, IN FORMAŢIUNI In urma călătoriei la Florica a miniştrilor Sturza şi Stâtescu, însănătoşirea d-luî prim-ministru care fusese amânată pe Miercuri a fost, din contra, avansată cu o zi : d. Ion Brătianu s’a reîntors în Capitală erl dimineaţă. X In numele d-lui Iulian,ziarul Epoca mulţumeşte călduros tuturor persoanelor care au organisat două re-presenlaţiuni în beneficiul seu, artiştilor care au bine voit a da concursul lor acestor representaţiunl şi publicului care a dat artistului bolnav dovezi de simpatic şi iubire. D. Voinov care a sosit azi dimineaţă în Capitală va înmâna d-lui Ministru de Interne, din partea linul însemnat numer de alegători, unjprotest contra alegere! d’alaltâeri de la Focşani X 1). Hitrovo, ministrul Rusiei, a împărţit o însemnată sumă de bani pompierilor care, cu ocnziunea sinistrului de la bob i de Bulevard, au lucrat pentru a feri de foc clădirile legaţiuneî Imperiale. X Beizadeaoa a avut azi dimineaţă o foarte lungă întrevedere, la ministerul do interne, cu d. Ion Brâ-tianu. X Aflăm dintr’o sorginte autorizată că d. E. Stâtescu a cerul d lui prim | ministru se’l autorize apune în disponibilitate pe d. C. Câmpineanu, consilier la Curtea de apel din Bucureşti, dar că d. Brătianu s’a opus t ategoric la acest nou act de violenţă. X Ni se asigură că I. P. S.S. Mitropolitul primat are intenţiunea d’a restabili vechiul costum al preoţilor modificat de către răposatul seu predecesor. X Azi dimineaţă, do la 8 până ia 10 şi jum. d. Dumitru Sturdza a lucrat în cabinetul seu de la minister,cu comitetul delegaţilor Camerei pentru proiectul de lege ahin-slrueţiunei publice. D. Vizanti ra- j portorul acestui proiect este deja de erl în capitală. X Relativ la omorul de la bariera Rahovei, am aflat încă de a-l’allă-seară, dar după ce pusesem deja sub presă, că Io Florea Badea a făcut mărturisirile cele mai complecte. El a arătat numele tuturor celor 14 tovarăşi părtaşi la acest o-mor. Iu privinţa mobilului crimei a declarat că a voit sâ şl resbune contra victimei, propriul său frate, pentru că acesta îl denunţase de mal multe ori ca contrabandist de spirt; a mai adăogat că fratele seu ' înşelase ceata întreagă de contra- j bandiştî cu o însemnată sumă de bani. ■i FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» ALI XIS BOUV1ER (13) FII O PRIMA PARTE IV. .Yedomlrlrlle lui Slnmn Itivel (Urmare) Ast fel sunt toate naturele dulci şi liniştite ; când mânia le apucă nu mal pot să se oprească ; blândeţea e înlocuită atunci prin cruzime... Dupe ce se plimba în lung şi în lat pe cheii, dupe ce merse de la bois de Boulogne la Bastilia, trăsura se o-pri, la urmă, pe piaţa Regală. Pierre Davenne lua Ia braţ pe mate-lotul său şi se rezemă pe el pentru a merge până la dânsul în odae. — Ce naiba! .. d-le locotenent... ce ai? Nu te poţi ţine pe picioare... Vezi ce ţi spuneam eă... De ce n’al vrut să mănânci ?... Lasă 1... lasă I... Iata-ne ajunşi... am sâ ’ţt fac... un.... — Sâ remâi cu mine şi să ’mî dai braţul ca să mă duci până la odaia mea...«. Aste cuvinte i se spusese ast-fei că Simon nu mal cuteza să respundă şi « remase ameţit. Când servitoarea Aneta veni să deschidă uşa şi văzu pe stăpânul său, pe care chinurile şi oboseala 11 făcuse ca ! ceara, când văzu ochii săi stinşi şi fe- lul cum mergea rezemat pe matelotul ■ său.... precum şi figura tulburată a a- • cestuia, ea strigă: — A ! doamne ! doamne 1 ce este I — Nu ’I nimic, Aneto.... mă simt indispus.... — Al păţit ceva... de sigur I... întrebă ea, ear Simon deschise gura şi res-punse: — Aşa fără veste, în colţul stra- deî, a... Pierre II strânse braţul pare că a fi voit să ’l rupă, ceia ce făcu pe matelot să se strâmbe urât, şi înlrerupându-1 : — Nu, am fost bolnav toata noaptea, de aceia am eşit asta-dimineaţă... Dar toată ziua am fost aşa.... Astă dată Simon crezu că cade din picioare, într’atât stăpânul său 11 mirase... — Şi doamna tocmai nu e acasă... — A ! zise Pierre, a eşit în astă dimineaţă, înainte de dejun?... — Da d-le. — Şi fiind că d-nu nu era să se mai întoarcă, d-na a zis că va profita de timpul acesta pentru a face câte-va visite.... — Nu ş'a luai fata cu dânsa ? — Nu, d-le; d-şoara Jeanna e în gradină. Matelotul simţi iar ca ungiiiele stăpânului său îi intru în carne, dar Si mon înţelese şi tăcu ; pe când ducea pe locotenentul său la odaia lui 11 auzi zicând încet: — E la dânsul.... nelegiuita.... rnise- rabilil I.. Se urca ast-fel în odaia sa ; acolo, zise lui Simon, din ce în ce mal mirat: — Ajuta-mă să mă pun în pat 1 — Dar bine, zise matelotul îngrijit, ţi-e rău în adevăr ? Pierre ÎI respunse: — Mă duc să mă culc, tu să stai aici, vel spune or cui va veni că fam poruncit să mă laşi să dorm.... vei spune.... ca sunt foarte slab. Simon de astă dată nu mal găsi un cuvânt ca să respundă, şi se puse de pază. ! tea caracterul stăpânului şefului său, ştia că e în stare a-şl rupe din inimă Groazele mateloliilui Simon Itivct. Turburarea lui Simon era atât de mare în cât îşi înghiţise tabacul din gură şi fierbea de mânie In sine. îşi amintea tot ce se petrecuse din ajun şi, cu toate sforţările sale, nu putea să-şl dea bine seamă de nimic. Lovitura de pistol să înţelegea ; într’uu moment de furie, de nebunie furioasă, aflând că fusese înşelat, locotenentul sen voise să omoare pe femeia sa, foarte bine ! Poate chiar îi cam parea râd acuma marinarului ca sâ amestecase alunei In treburile lor. Dupe a-ceastă criză de mânie, de furie, venise o criză de lacrimi... Fie şi asta. Cuuoş- sentimentul care făcea fericirea vieţeî lui, din ceasul în care aflase că iubea pe o femeie nedemnă de amor. Decî, stăpânul său nu mal iubea pe Genevi-eva !... şi aici chiar ideile lui începeai! a să încurca... Ce căutase locotenentul Davenne la sălbaticul cel bătrân >... Ştia mal bine de cât or-cine ce preţuia el ; mare nevoe trebui să fi avut de densul ca să’l întrebuinţeze la ceva ! Matelotul Rigobert, trăind multa vreme la Indianil din Messaya, aflase de proprietăţile unor plânte cu care făcea remedii extraordinare... pentru a lecui boli tot atât de extraordinare,—a lecui nu’l poate adevăratul cuvent ; de aceea Rivet zicea adesea că n’ar primi măcar un pahar de apă de la acel pe care saltimbacil II numiau Rig sad tata sălbaticul. Ce relaţiunl putuse să se stabilească între stăpânul său, onoarea şi cinstea Însuşi, şi acest bătrân ticălos ? Căci locotenentul lui II oferise chiar o odaie la el, în casa Iul. Dar spera ca somnul va da stăpânului său nişte idei mat sănătoase, şi îi va porunci, când se va deştepta, să’l poftească afară. Simon se pleca spre pat. Pierre stătea lungit cu ochii deschişi; nu dormea. — Lasă I lasă ! mormăi matelotul, şi scărpinându-şl capul cu unghiele sale vârtoase, par că fi avut de gând să a-jungă până la creer, gândea: Eşind de la dracul cel bătrân, locotenentul s’a dus la tenăra fată şi ’l-a spus nişte lu- cruri aşa de ciudate că biata copilă era să leşine când el II strînse mâna. Ce dracu T-a spus şeful său?... Plecând de la casa saltimbaculuî, nerăbdător, neastâmpărat, să dusese la Şa-rona ; acolo, Iară a se târgui fnchiriase cu o mie de franci o gaură, o baracă pe care el Simon, or-cât de puţin JI păsa de locuinţă, n’ar vrea s’o locuiască un an de zile chiar dacă i s’ar plăti acea sumă. Pentru ce asta ? Ca s’o dăruiască «sălbaticei ?» Cum o numia el. De sigur casa de la Şarona era mal bună de locuit de cât trăsura în care trăia densa... Atunci, vrea să zică, stăpânul săi! era înarmorat de tenăra fată şi ca a-morul să se fi născut aşa de grabă fără îndoială creerul era atins... Dar dacă închiria casa pentru a o da acelei fete de ce punea pe matelotul său să o viziteze, fără al întreba după visită ce gândea despre densa ? Simon îşi freca capul, se trăgea de păr... de prisos, nu găsea nimic. De acolo, să dusese la Bursă, locotenentul său scrisese o scrisoare lungă unei femei... unei femei nobile... Ce mal însemna şi asta ? Ce însemnase cuvintele cu care respunsese ea şi care păreau atât de importante ? De ce să prefăcea bolnav, ca să sita acasă când astă dimineaţă chiar părea, din potrivă, că doreşte să se plece pentru tot-d’a-una ? f\a urma) www.dacoromanica.ro EPOCA - 13 IANUARIE Generalul Cernat a inspectat azi dimineaţă regimentul 3i de dorobanţi. X D. Kusescu despre a cărui destituire din postul de şef al poliţiei comunale am vorbit într'unul din ultimele noastre numere, ne scrie pentru a ne spune că n'a fost destituit ci înlocuit; că n’a adresat nici un cuvent ofensator d-lui I Câmpi-neanu pentru care are toată stima, probă ca’l va chiăma in altă funcţiune; — în fine că nu pe protecţiu-nea d-lui C. F. R. se întemeiază ci pe 17 ani de serviciu în timpul cărora n’a atacat pe nimeni nici cu vorba nici cu mâna. Dăm act d-lui Rusescu de protestarea sa. X Dupe cum am anunţat la|ultima oră a Epocet, Sâmbătă seara, chiliele şi magazinele care închid curtea de la Biserica Albă ah luat foc la 8 ore din acea seară. Incendiul a isbucnit în prăvălia unul israelit, comerciant de mărunţişuri şi de gaz. 0 lampă, răsturnata din neglijenţa unu) baiat, a pus foc prăvăliei şi buloaelor cu gaz. Din cauza vechime! caselor şi eon-strucţiunel lor, mai toată de lemn, focul se comunică din cameră în cameră cu aşa mare iuţeală încât locuitorii lor nu putură scapa nimic, ba unii chiar nu’şt scăpară viaţa de cât eşind pe ferestre, scara casei fiind Intr'o clipă consumată de flăcări. m ¥ * Cu toată buna-voinţa lor, pompierii n’au putut de cât să apere biserica şi casele vecine. Lasă cft erau sdrobiţi de 21 ore de muncă la otelul de pe bulevard — căci unii şi aceiaşi omeni ah lucrat la ambele locuri — dar nu se putea cu nici un chip stinge acele ba-race de scânduri uscate ba chiar putrezite, care ardeau ca iasca. Şi aici avem de Înregistrat un accident. D. căpitan Niculescu, din bateria 3 reg 6 artilerie, a fost ars la faţă. Se nsdajdueşte că ochii n’ati fost atinşi. ¥ • Dar acest incendia, de şi a cauzat ruina mai multor familii, de şi a ars toate economiile, vre o 3000 de lei, ale unul d. căpitan Bâdărău, de la genifl, trebue considerat ca o fericire, căci a scăpat oraşul de nişta barace urîte şi murdare, care n’avead ce căta pe calea Victoriei. Graţie acestui foc, plătit de societatea de asigurare Dacia, vom vedea în curînd case noi eşind din ruina celor vechi, trotoarul din faţa lor lărgit şi, în sfîrşit, Strada Dorobanţilor aliniată. Un detalia. Pe când focul consuma chiliile cu furie şi ameninţa biserica, pri olul, învestit în hainele sale sacerdotale, oficia cu cea mal mare linişte, rugând pe DumnezeO să’şi scape locaşul. * ¥ ¥ O observaţie rămâne însă de făcut; în două zile, patru incendiurl: la bulevard, la Biserica Albă, în calea Raho-vei şi In calea Moşilor. Edificiurile incendiate ah ars cu desăvârşire. Atribuim întîmplărel aceste patru focuri, bine înţeles ; dar constatam în acelaşi timp că serviciul pompierilor este insuficient pentru un oraş aşa de mare ca Bucureştii şi exprimăm dorinţa ca dânsul sâ fie desvoltat şi îmbogăţit de toate uneltele trebuincioase. Un detalia: serviciul de pompieri nu posedă de cât şase căngi de derâ-mare. Toate şase a0 fost întrebuinţate şi rupte la bulevard, în cât aiurea nu s’a putut lucra de cât cu topoare şi cu târnăcoape. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Şedinţa de Linii 12 Ianuarie 1887 Interpelarea 1>-Iui 1'leva La 1 1/2 d. vice-preşedinte AgaricI deschide şedinţa, 108deputaţi liind presenţl. D. Prim-ministru ion Brătianu asistă la şedinţă şi la ordinea zilei este interpelarea d-lul Fleva asupra alegerilor comunale. Abia tncepe a vorbi d. Fleva şi întreruperile se produc sub direcţia d-lul Radu Milialcaredâ semnalul celor l’alţl înlre-ruptorl. D. Fleva explică că liind acusat că a părăsit rtndurile majorităţei din motive de nemulţumire personală, d-sa a ales acest subiect de interpelare pentru a dovedi că cea ce l’a făcut să părăsească colectivitatea este abaterea el de la principiile liberale în numele cărora a venit la putere şi fiind că intereselor celor mal vitale ale ţăre , subordonează interesele el personale (aplause sgomote-protes-tărî.) D. Fleva inlrînd în fondul cestiunel, după ce face o critică generală legel electorale comunale, o lege guvernamentală per excellentiam fără seamăn în nici o ţară din lume, ajunge apoi la modul cum ea a fost aplicată. Mal IntâiO constată că graţie numeroaselor tertipuri întrebuinţate cu litrtia buletinelor de vot, cu plicurile, şi în toate chipurile, secretul votului a fost mal pretutindeni violat. Cu ocasia alegerilor dela Focşani d. Fleva reaminteşte participarea armatei în alegeri In modul cel mal oribil, căci s'a trimis soldaţi deghisati să violenteze voinţa alegătorilor.Dovada s'a fâcut.Şeful militar a constatat faptul şi a degradat pe culpabili. Relativ la alegerea de la Focşani, oratorul citeşte un act foarte interesant; raportul uuul agent poliţienesc către şeful său relativ la operaţiunile electorale la care a participat poliţia şi bălăuşil el în ziua alegerel. Această citire aridică o adevărată fur-lună. | Sgomotul nu se poate potoli. Oratorul e interpelat dupe băncile nu- I jorităţeî: I — Cine a iscălit acel raport? Ce dată • are ? Depuneţi-! pe biuroul Adunărel! D. Flevr. Actul nu'l depun de cât în . mânile unei convsiunl de anchetă ce vă i rog se numiţi se constate faptele. j D. Al. Vidrascu, cu o violenţă rară a-postrofează pe diferiţii membri al mino-rităţel zijându-le că actul e falş, că vin In Cameră cu acte apocrife etc. D-sa pare a voi în faţa primului-minis-Iru se dea dovezi de zel guvernamental. D. Fieva vorbeşte apoi de faptele de la Botoşan', de monstruoasa purtare a administraţiei şi a preşedintelui de tribunal d’acolo. Apoi înfierează purtarea ministerului jusţiţiel în aceasta afacere. Destituirea judelui de instrucţie al Curţel, trime-lerea unul judecător din Bucureşti într’a-dins, pentru a închide şi ţine în închisoare peste 30 părinţi de familie In timp de 2 luni. In fine acea amnislie cerută de la M. S. prinlr'un raport alâl de necuviincios din partea ministrului de justiţie. D. Fleva protestează în numele Boloşe-nenilor. Nu! Boloşânenil nu au cerat graţie, nu voe.se amnistie, voesc o judecată dreiplă, căci dacă guvernul vrea să ierte, Botoşa-nrnil Insă nu primesc a fi iertaţT, şi nu voesc a ierta pe adevărat 1 culpabili. Vorbind de abuzurile comise la Turnu-Măgurele, D. Fleva arată călc violenţe s’aO comis aci nu numai în timpul alegere!, dar încă, şi mal cu seamă dupe alegeri. D. Fleva cu o elocinţă iresislibilă se întreabă daca toate'aceste fapte suntdem-ne de un regim liberal. Face comparaţie Intre coca ce este azi şi ceea ce era în timpul conservatorilor, şi domnia-sa, care tn acele timpuri a suferit poate mal mult ca altul e dator a declara azi că ceea ce era atunci nu ajunsese la gradul tn rare sunt lucrurile azi. Nu mal suntem siguri pe viaţa şi averea noastră! (sgomot, aplause). Din toate părţ le presiuni, umeninţăr', persecuţiunl, ilegalităţi, violenţe.(aplause sgomot). Eft mă fălesc că am trocul prin colectivitate eşind cu frunloa nepătată, ceea co nu o pot zice mulţi alţii şi chiar dupe banca ministerială! (Sgomot, întreruperi, aplause din stânga, toţi miniştrii se scoală In picioare). D. I. C. Itiaiiaim Spune do care din noi vorbeşti ? D. Httdu Miliaiu. Nu putem să stăm nemişcaţi când zici asemenea obraznicii! (Sgomotul creşte). D. Aacu lovind cu pumnul în masă strigă cât poate atât către d. Fleva cât şi către minoritate. Din parlet minorităţel, vil protestări, strigăte: Nu pricim a fi ameninţaţi astfel dupe banca ministerială ! (Sgomotul la culme). ] |D. Fleva.-E0 m’aş crede că am o pată pe frunte daca, fiind ministru, aş şti că o poliţie şi un parchet fără conştiinţă să încearcă a implica pe vrăjmaşii mei politici în comploturi imaginare contra vieţel mele. (aplause din stânga) Oratorul constată că guvernul este în ultima faşă a vieţel sale; că este un «guvern în licliidaţiune», în tocmai ca acel comersanţl cari caută a amâna ziua fatală a falimentului, preschimbând poli-ţile, şi usând dc ultimele expediente pentru a prelungi de azi pană mâine o situaţie afară din cale încordată. D. Fleva nu mal vede posibilitatea pentru acest guvern d'a se Îndrepta termină discursul săfl în aplausele prelungite ale întregel oposiţil. (Şedinţa se suspendă peutrn 5 minute.) Intrarea d-J"! Uogainiceunu D. liogalniccanu venind să ’şl i’a locul, cere cuvântul şi tn termeni foarte aleşi şi demni mulţumeşte Camerei pentru recompensa naţională ce i’a votat. D-sa declară că în urma acestui vot se simte dator a consacra restul vieţel sale pentru apărarea intereselor ţărel sale (îplause). «Voi lupta, zice d-sa pentru neatârnare In afară; pentru democraţie înăuntru.» Numeroase aplause acoperă ultimele sale cuvinte. « ¥ ¥ iiespunsul d-lui I. C. Bratlanu • D-lor aţi auzit discursul d-lul Fleva şi graţioasele epilete ce ne-a adresat. D-sa a pus la o nouă probă devotamentul mea către ţară; căci a răspunde la toate înfa-iile, la toate injuriile, ;a toate monstru-ositâţile zise dc d. Fleva, este a face cel mal mare sacri (ici Q (aplause). Cine? d. Fleva ca să ne atace în aşa mod? şi pe cine pe no), care am fost în închisori ani întregi, tu exil zecimi de ani, pentru patrie, care am dat ţărei stările noastre, familiele noastre, tot...(aplause) D. Fleva a făcut ca acea femee vicioasă, care venea beată pe la casele femeilor cinstite ca să le ocărască tn modul cel mai trivial. Acele femei cinstite puleaO să nu o ia în seamă şi să nu îi răspunză. Efl însă sunt silit, fiind p'aceastâ bancă sărăspunz d-lul Fleva la toate calomniele şi bîrfiturile sale (aplause protestări e-nergiceîn stânga). Vo.i. Ce limbagiD e acesta ? Ce suni asemenea expresiunl! D. Brătianu e strangulat de emoţiune, de comisiunea Cat erei ast fel cum s'a presentat de câi-e guvern. Acest proect de buget este singurul asupra căruia comisiunea bugetară nu cere reducţiunl. abia poate continua. Dar ea să ne facem bilanţul! Să vedem d-ta ce al dat ţărel şi ce aî primit de la ţară ?! Apoi daca d-ta nu eşti îmbuibat, cum ne-al acusat pe noi că suntem, epoi causa este că este fără fund ! (Aplause). După această apostrofă personală pe un ton de cea din urmă.violenţâ, primul ministru venind la fondul intcrpelărel, respunde că d-sa, după lege, n are calitate de a judeca validitatea alegerilor de cât ca instanţă de apil; Consiliile Comunale fiind prima instanţă în drept a examina validitatea alegerel. D-sa apără administraţia d'a fi făcut cea mal mică ingerinţă în alegeri. începe a vorbi de afacerilede la Botoşani dar şl schimbă şirul Îndată pentru a zice că chiar cel de la Botoşani au cerut amnistia (această afirmare ridică protestările minorităţel, şi tn special acele ale d-lul Stroici). D. Brătianu tăgădueşte să se 11 comis în alegerile do la Turnn-Măgure'e vre un act de violenţă ilegală. Justifică arestarea celor i4 cetăţeni arestaţi acolo, zicând că crab agenţi d’al generalului Mânu şi d’al d-lul G. D. Verncscu cari eraQ puşi să facă scanda). 1>. Itrntiiiiin afirma iMui Fleva ni popularitatea sa este mai mare ÎHK SERSP5 ▼ EPOCA — 13 IANUARIE R1 CASSA de schimr JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipseam No. 33 Cursul pe ziua de 12 Ianuarie 1887 VALORI 5 0/0 Renta amortisabilă. . 5 0/0 » româna perpetuă. 6 0/0Oblig, deStat^Rur. conv.) Impr. cu prime Bucur, lei 201 5 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig.Casel pens (1. 3u0) 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 » » » 7 0/0» » » 5 0/0 » rurale » 7 0/0 » » » Aur contra Argint sau bilete. Cump. Vând. 04 3/4 861/2 34 731/4 210 811/2 981/2 Să 101 1/2 171/4 941/2 87 36 74 215 821/4 99 851/2 1021 4 173/4 R. EMILSCROB DENTIST Intorcându-se din voiaj sa restabilit. Calea Victoriei No. 12 etaj l asupra d-lul I». Sutianu. — Prefiri modera 0 PROFESOARE !)E P!\\0 KS: servatorulul din Viena, având tncâcâteva ore libere, doreşte a da lecţiunl tn o raş cu condiţiunl foarte avantagioase. Asemenea şi pentru limbile francesâ şi germanâ. A se adresa la administraţia ziarului sub iniţialele. i. n. COFETĂRIA BROFT COFETARI A liltOPT are onoare d a-nunta Onorabilei Sale Clientele că tine tol-d'a-una un mare asortiment de Bomboane proasprie, Supra (Ine in ge-mil lloissicr: nmroiis glacâs, petils fours glaet1», fours ihd etc. COFETĂRIA BROFT prepară în atelierul s60 cu colaborarea celor d'ântâifl lucrători eşitl din casa Boissier, toate ar-ticulele ce pune în consumatiune etc. COFETĂRIA HROFTcaută a multâmi pe onor. sa clientelă, oferindu’l pentru preturi moderate,consumaliunl deprima calitate. COFETĂRIA BROFT esle descinsa in toate serile după lealrc. MIRELE HOTEL HWI situat pe Calea Victoriei l|ânga Palatul Regal Aranjându-se din nod elegant d-nil visi-tatorl vor găsitot confortul dorit curăţenie exemplara şi serviciul prompt preturile sunt foai-te moderate începând de la t franc si jumătate Camera. O berărie eleganta se află In Hotel. Restaurantul aranjat cu totul din noQ cu o bucătărie internaţională aleasă servind şi tn Cabine particulare. Pretzurtle cele mai reduse or i/iunr din cauza plecare! cu OL V I PI U L preţui 1 moderate: mobile o musiea de masa, oglinzi, tablouri lămpi şi alte objecte. A se adresa la administraţia ziarului Epoca. PRIMUL MAGASIN DE MÂNUŞI F. NOVAK FURNISORUL CURŢII REGALE — BUCUREŞTI — Cal. Viei. 74, vis-â-vis de Palatul Regal Mare asortiment de mănuşi de bărbaţi, dame şi copil. Recomand noul asortiment de mânuşi de piele de cal de Rusia. Singurul depositar pentru toată România. F. \ovak 74, Calea Victoriei, 74. „STELLA“ Sapuneine si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN DE TOALETA etc, DEPOU CENTRAL SI BIUROU ! Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. UIMI SI liU IMIil III se efectuează după metodă cea mal nouă, sistem durabil şi preţul moderate. Reparuture de orî-ce nature se efectuează tn timpul cel mal scurt. J. ERL DENTIST Strada Scaunele No. 36 DE VENZARE Locul din strada Mântuleasa No. 30. A se adresa la Domnul I. SOCOLESCU ARHITECT No. 12 bis. Strada Domnita. No. 12 bis. Singura Şcoala de musiea vocala si instrumentala in tara, autorisata si aprobata de înaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Aceasta şcoala flnd prevăzută cu mai muiti profesori se pot preda lectiuni de musiea vocala si de or ce instrument pentru modesta suma. de 15 franci pe luna de la 1/13 Maiu va fl si un curs separat in ■ bi ntai qui primesc de căt Elevii cei inaintati pentru acesta IO fr. pe luna înscrierile se fac in toate zilele de la 8—9 a. m. si dc la 3—8 după ameaza. fle-carc buminica după ameaza pentru patru mâini trios quartele etc. la care nu se RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE COISrSTAINrTIIV SIROCHI — No. 13, Calea Dorobanţi, No. 13 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, I tapisează camere Intr’un mod elegant, In toate stihurile şi orî-ce lucrări de tapiserie. Preturile moderate, esecutiunea| i la. timpul hotărât. CONSTANTIN SIROCHI. M. SCH W A R T Z OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaşi după indicaţiunilc medicilor o culiştî. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminei, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preşuri foarte moderate. ATELIER DF. BRODERII D-NA ECATERINA RAŞCA mulându-’şl domiciliul din Iaşi a sta-biŞ în Bucureşti Calea Victorii No. 92, curtea bisericel Albă, un Atelier de brodat. Are onoare d a înştiinţa pe onor P. T. public că primeşte or-cc comandă de brod&re şi marcare de monograme precum lingerie de zestre şi mătăsuri etc. cea mal mare acurateŞă şi fineţe. I'returile foarte moderate. M. WAGNER — CALEA VICTOR IE — MAGASIN de J3ijovrtei’ie si Argintărie Exposiţiune de Ceasornicărie pentru Codouri de Sărbători primeşte şi ori-ce comandă cu preţurile cele mai eftine, CELEBRA GHICITOARE M-me I.nu-•ethc, tn- torcându-sedin oraşele cele mal însemnate din Europa, cu succese admirabile, , face cunoscut că prezice trecutul, pre-sentul şi viitorul cu precisiune. ' Primeşte visite de la orele 9—12a. m. şi 2—8 p. m., Visila 1 franc. !tl-nio l.nuretbc 22, Strada Batiştea, 22. nr II f Al 7 A DC Casa din Strada Re-Ut V t N l A fl t Jnană No. 72. Doritorii se vor adresa la proprietară, chiar acolo. AVIS IMPORTANT Sub-semnata înfiinţând o fabrică de spălătorie de albituri precum: perdele, dante e, gulere şi manşete, mă grăbesc a avisa onor. public asigurându-1 depline mulŞumire atât de bunul serviciu căt şi de preţuri moderate. Frederica Ruef 10, Strada Regală, 10. frumoasa Camera elegant mobi- _ lata în centru oraşului. A se adresa la redacţia ziarului Epoca. 0 MARE EXPOSIŢIUNE DE TABLOURI Calea. Victoriei Colţul Bulevard. Universităţeî, în faţa biscr. Sărindar Bogata colecŞiune, rămasă moştenire de la Earl of lombwell din Londra ne-a fost IncrediuŞatăspre a o pune în vânzare. Ga se compune din tablouri veciii şi moderne de primul ordin, lată câte-va nume luate la întâmplare: Vechi, Sebastian del Piomboţdete celebra Hamilton Gal-lerie), llembrandt, Claude Lorrain, Welonwerman, Ther-bourg, Steen, Teniers, Brakenbourg, A. et I. Ostade, Ru-bens, Correge, lluysdael, Maesz Botn,Koningh, Bergiiem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kaulbach, directorul a-cademiel de bele-arte din Munich.Gab, Max.Seitz, Paczka (s a vendul la Paris In 1875 cu 30,000 lei), praf. Geiger, Ribot, Gudin, Diaz, Descliampac, Duprâ, Jsque, Karlovszky (elev al Iul Munkacsyî, A. Kufman, de Garay, S. Giroux, Glisenti, Van den Bos, prof. Rumples, Bruck, Chaignean. Deprez, Guyol.Bellecour, Moormans, Beauquesne, Kuehl, Perier Verboeckhoven, prof. Cretius, Carolus, Miralles Van Hanen, etc. Invitam |ir amatorii ilr bele-arte se biur-voiasea a ne o-nora ea visita «I-lor ţ ei vor găsi o eoleetiune de mare importanta si vor avea oeasiunea se'si îmbogăţească eolee-tinuea lor ea eapo d'opere pe nişte preturi eeseeptionale. _Observam ea toate tablourile se vinde eu garanţia autenticitate! lor si după dorinţa amatorilor se poate trimite ia Paris sau Kerlin pentru espertisa. I). It I.FI Vlt Fit («Fit el FILS—Paris. EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TOMTOlîlE DE FUI SI ALAMA - ATELIER MIXAM BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI Seînsărcinâză cu construc-Şiunl de turbine,si mori cu preturi mal reduse de căi acele a in Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie saO mecanică; precum; olane simple tie. şi ornat Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mare cieposit tie fer*, raiuri pentru vagonete ,dâcau viile, tzeve de tuci. IVI a re asortiment de pietre de moara. La Fertâ-sous-Jouars. 111 MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradei Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mai modern, având 1 estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric XL P.P. SA PĂRINŢI BENEDIOTINI din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don M A NUELONNE, Prieur 2 MEDALII DF AUR: Bruxella 1880, Londra 1884 cele mai inaite recompense întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par BenedictinI, cu o dosă de câte-va picături în apă, previne şi viiîdicA căreia dinţilor, pe cam t a'beşte, cur Uum. iwrarnd Şi fesă: vtoşind gingiile. A V J S PRIMA FABRICA ROMANA DE Pânza gudronata pentru muşamale acoperişuri de căruţe, acoperişuri dc case etc. GuantitaLea superioară şi preţuri inferi- jj oare celor aduse din Slreinălate. Ori-ce quantitale se poate preda imediat, j 19, Str. Sf. Voivozi 19. Bucureşti. I mm SU£ KU5UER1E. nnEAUX Coafeo.-! reprezentante pentru Ivo- -reiala I'răiioczA h ui O W aL cs DL < D O O u F P Ui 1mi RAZA li D’ENGLITEIIA — BUCUREŞTI — 3 —Coltul Stradei Gabroveni si Şelari—3 Avem onoare de a recomanda onorabilului public si clientelei noastre magasinul nostru, bine asortat cu tot felul de stofe moderne de comande mai cu seama pentru Sesonul dc Iarna. Asemenea am pi'imit un bogat asoolime.nl de haine confecţionate după Ultimul Jurnal. Com 'slume Sacot la Deraiere Mode, Redingote cu veste Dia- t, Partesiuri de Coachmen, Pante- aoivd. luau f- luci fmtahie, Ves Cosi unu: de f.pii ventţrile, De aceea rugam onora cu VisiteU tis focul i. cile ChUr: Piquet fanlaisie. Asemenea avem si terne si cu preciurile foarte con- p e. altora drtor. asigu) public si clientela noastra, a ne indu-ve ca vor fi pe deplin sa- B 5 d 2" o o a > o o _ <7 CC n 5° “ O » S % h § r 7 w H I - m L 5 33 > > po 09 HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT N BĂRBĂTEŞTI, SI PLNIRU COPII, PRECIU MODERAT TAMAR INDIEN FRUCT I.AXAŢIV SI RĂCORITOR preparat de ANTON ALTAN FARMACIŞTI Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podoplnlina, aloes, seamonum lalapa etc. etc. DEPOU LA „FARMACIA LA AURORA" Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţă BacăQ. IMtETUT. UNEI CUTII 3 u;i ____ ■■■ PREQIURI FOARTE REDUSE i SIMilillL DEPUŞII AL AlttltlUIHIIltSOlli; UrTnlurrn nr----f Se găse?le oumal su- AltlnlNGER'OFEN cursala generală în Bucu- i&H HEIM2ţS„ reştl, strada Lipscani No. ---— ----— i96, lângă Banca României. Fabrica pentru 8ODF MFIDIM.FH H. H E I M, Viena-Dobling | Wl*LA ORAŞUL VIENA^m Cal. Victorii P al. Dac.-Rom. â LA VILLE DE VIENNEI vis-d-vis de ib. Sacec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru, ieftiuatate si soliditate următoarele noutăţi: Rufarie pentru Doamne si Domni; Feţe de masa, şervete si prosoape depânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate ca.itatile si lăţimile. Batisve de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului I»r. bl. Jaeger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru lidantati. Layettes si Trousouri pentru copii. Trousouri pentru pensionate, oteluri si restauranturi. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOG!/ XOSTHU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CCI VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMAN1 A» vis-â-vis de librăria Socec CUMPĂRAŢI CADOURILE DE SERBATORI LA D ARMET Bucureşti,No. ol bis,— Calea Victoriei, — No. 51 bis. Pentru că este Cassă care vinde mărfurile cu preturile cele mai efline avend In vedere Superioritatea produselor sale. Este foarte uşor a se convinge cine-va vizitând magazinuril^acestei Gasse, a cărei reputaţiune n’are nevoe a fl discutată. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE jS. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda Efectuiază ori-ce mobilă sculptată şi nesculptată pen-ru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEUBI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele.