ANUL II No. 338.
A DOUA EDITIUNE
DUMINECĂ 11 (23) IANUARIE 1887.
15 BANI NUMERUL
ABONAMENTELE
NCEP L* I SI 16 A FIE-CAREt LUNI SI SE PLĂTESC TOT-O’AUNA ÎNAINTE
l\ Bl'Cl'RF.sri: La caja Administratiunei l\ TARI: Prin mandate poştale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei.
IA STRKIA'ATATE: La toate officiele poştale din Uniune, prin mandate poştale.
Pentru 1 an 50 Iei, 6 luni 25 lei.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE
nunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri si reclame pe pagina treia 2 lei linia IA PARIS: Segasestejurnalul cu <6 Cent a amorul, la Kioscul din ru» Kontmai-trr 41» Bulevardul St. Germain No. 34.
50 BANI UN NUNIER VECHIU
Grigore VENTURA
Prlm-redactor responsabil
APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA
Ifo. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ro. 3.
SECRETUL VIZIRULUI
SITUAŢIA
PLASTOGRAFIA PE LA YfiLCEA
NOUA CRIZA IN FRANCIA FOCUL DE LA BULEVARD
CADE?
FEMEIA MORTULUI
BANDITIIJULERATI
In ajunul serbâtorilor Crăciunului d. N. Fleva a adresat Românului o scrisoare, în care desvăluia o mică infamie urzită de colectivişti, în urma atentatului de la 4 Septembre.
Un domn G. Popescu a denunţat d-luî Fleva că Prefectul de poliţie şi primul-procuror îl chemaseră, în în ziua de 22 Iunie, la poliţie, şi îl ispitiseră se declare că el şi alţi foşti funcţionari, ar fi fost povăţuiţi de d-nii Al. Gatargiu, Balş şi Filipescu să omoare pe primul ministru. Se făcuse chiar un proces-verbal, constatând declaraţiunile lui Popescu care. drept recompensă,a fost numit funcţionar la comună. In urma a-tentatuluî acelaş Popescu a fost iarăşi chemat la poliţie şi a fost îndemnat ca, între cei-l’alţî, se inculpe şi pe d. N. Fleva ca instigator al asasinatului.
Refuzând d’a o face, Popescu a fost dat afară din postul ce’l ocupa, fără nici un motiv.
Au trecut trei săptămâni de când d. Fleva a destăinuit aceste turpitudini, sevârşite de prefectul de poliţie şi de primul procuror, şi până acum nu s’a făcut nimic din partea guvernului contra autorilor unor fapte atât de mişeleşti. Nici unul din ei nu ş’a dat măcar osteneala d’a răspunde la acuzarea publică a-dusă contra lor de d. Fleva Prin urmare trebue să presupunem că declaraţiunile făcute de Popescu sunt adevărate, câ în adevăr un magistrat chemat de lege a representa societatea şi şeful serviciului de siguranţă publică, au fost destul de neruşinaţi pentru a urzi şi a pregăti o cursă infamă contra unor cetăţeni onorabili, numai intr’un scop de resbunare politică.
Dacă este aşa, ce nume merită a-semenea oameni?
A’i numi criminali este prea puţin, căci cel din urmă făcător de rele poate merita circumstanţe uşu-rătoare, care resultă une-ori din împrejurările in care a comis faptul criminal.
Dar nişte oameni cărora statul le-a încredinţat paza şi apărarea cetăţenilor şi cari întrebuinţează puterea şi mandatul lor pentru a scorni acuzaţiuni monstruoase, a fabrica procese-verbale mincinoase, a răspândi calomnii infame contra unor cetăţeni, numai şi numai pentru câ sunt adversari politici ai guvernanţilor, asemenea oameni sunt mai miserabiii chiar de cât sbirii şi spionii pe care îi întrebuinţează. Pe aceşti din urmă II scuză mizeria, ispita, lipsa de cultură; pe un magistrat, pe un prefect de poliţie care
se coboară la ast-fel de mijloace, nu '1 poate scuza nimic. Ei merită dispreţul cel mai adânc al tutulor; opiniunea publică îi înfierează cu singurul epitet care le convine: a-cela de mişel.
De aceea, nici nu ne oprim un singur moment la numele lor; dar întrebăm guvernul şi, în special pe d-niî Ion Brătianu şi Slătescu:
Cum rămâne cu un prefect de poliţie şi cu un prim-procuror care târăsc funcţiunele lor în asemenea noroiuri?
Oare Stoica Alexandrescu care a tras — Dumnezeu ştie cum — în d-nul C. F. Ilobescu, este mai culpabil de cât d-nii Moruzi şi Mano-lescu, cari au urzit d’a asasina onoarea şi libertatea unor cetăţeni, fără a se expune la nici un pericol, 8s cunzându-se mişeleşte în dosul funcţiune! lor?
Oare cetăţenii contra căror s’a urzit o cursă atât de infamă, nu sunt ei în cazul cel mai flagrant de legitimă apărare contra bandiţilor cari drept armă, s’au servit de puterea pe care le a încredinţat'o societatea ?
Mai puţine probe a prezentat a-cuzaţiunea contra Orovenilor de cât ar fi putut prezenta contra d-lor Al. Gatargiu, N. Fleva, Balş şi Filipescu cu procesul-verbal subscris de Popescu.
N’au cutezat s’o facă mizerabilii, fiind că le a lipsit curagiul; atât lucraseră înintuneric în cât le a fost teamă de lumina zilei.
Dar noi nu putem lăsa pe asemene reptile rău făcătoare să se ascunză în speluncele lor; nu voim să fim mereâ expuşi la atacurile lor veninoase. Lumina trebuie să se facă a-supra acestor turpitudini; altmintrelea vom fi autorizaţi a crede că pri-mul-ministru şi colegul seu de la justiţie au fost autori intelectuali a! infamielor denunţate de d. N. Fleva.
S.
Paris, 21 Ianuarie.
Comisiunea bugetului a respins prin 18 voturi contra 6 proiectul bugetar pre-sintat de guvern.
E temere de o crisă ministerială.
Londra, 21 Ianuarie.
Prinţul Alexandru de Battenberg va pleca mâine în Egypl.
Londra, 21 Ianuarie.
Itinerariul d-lul Slanley, care se duce In ajutorul Iul Emin Bey e Axat în mod oficial. Celebrul explorator va merge prin calea Gongului.
lierlin, 21 Ianuarie.
Diferite rapoarte adresate ministerului de resbei semnalează exportul a mai multor mii decaldin Meklemburg şi Westfalia.
Guvernul imperial ’şl propune în consecinţă să seziseze consiliul federal cu o propunere ce tinde a opri exportul cailor din toate provinciile Imperiului.
Berlin, 21 Ianuarie
Camera deputaţilor Prusiei discutând proiectul de buget, ministrul de finanţe a expus situaţi unea spunând câ resulta-tele exerciţiului curent sunt conforme cu, cele ale anului trecut şi că o oare care îmbunătăţire tinde a se manifesta în afacerile comerciale Dar faptul câ Reichstagul a respins proiectul de lege militar primează or ce altă cestiune. Şi de aceea ministrul nu poale comunica Gameril a-mânunlele anunţate în discursul tronului, privitoare la reforma sistemului contri-buţiunilor indirecte.
Solia, 21 Ianuarie
Compania danubiană întrerupând serviciul s60, guvernul bulgar a făcut să se continue serviciul între Rusciuk şi Vidin printr'un vapor ce '1 aparţine. Compania danubiană refuzând a lăsa sfe debarce pe schelele sale pe pasagerii vaporului bulgar, guvernul s a adresat companiei au-gtriace.
CESTIUNEA ZILEI
Secreiu 1 Vizirului
Nu e vorbă; tare e Domnul Ion Brătianu.
Dar e tare mal ales când nu să vede. In momentele dificile, omul nostru de genio dispare de o dată. Unit zic că e la Flo-rica şi respiră aer curat, alţii câ stă închis a casă între d. Carada gură de aur şi lo-niţâ Constantin braţ de fer.
Ast-fel erl era deschiderea corpurilor legiuitoare şi tot erl era la ordinea zilet a Camerit trei interpelări adresate ministrului de interne.
Pentru un altul de cât d. Brătianu, ar fi fost un îndoit motiv ca se vie la această întrunire, dar pentru omul providenţial, era un îndoit motiv ca se nu calce la Camera.
Tot erl trebuia se’şl facă intrarea în Cameră, d. Oroveanu, şi această intrare făcută în presenţa d-lul Brătianu, putea da naştere la manifestaţiunl neplăcute pentru preşedintele consiliului.
De aceia d. Brătianu a căzut bolnav.
Cu ocasia răspunsului la Mesagiul tronului tocmai când trebuia să ia cuvântul, d. Brătianu, a căzut iarăşi bolnav.
Ce norocoasă boală ţi ce ministru popular !
Când e vre-o cestiune gravă la ordinea zilei, d. Brătianu e bolnav, când din Întâmplare se afiă la Cameră, or la Senat, îl vezi venind, dispărând, ascunzându-se prin cu-luoare, trăgând cu urechia se auză cine vorbeşte.
Dacă vorbeşte vr’un opozant, se face nevăzut.
Când pleacă la Senat, el are o eşire secreta.
Când ese de la minister, are o alta eşire secreta, afara de zilele în care voeşte a întâlni pe Stoica Alexandrescu.
Când se plimba pe strada, e precedat şi urmat de mal -mulţi agenţi secreţi.
Pe capra trasurel sta un alt agent secret.
Secret în toate şi pentru toate.
Oare şi în boala sa n’ar fi un secret,.... de stat }
Am publicat mai deunăzi câte-va acte privitoare la vestitul preşedinte de tribunal din Vâlcea, Grăsnaru. Intre altele am dovedit, cu probe, un falş comis de această poamă de magistrat.
Drept orî-ce răspuns la acuzaţia noastră, basatâ pe dovezi, Monitorul de azi publică următorul comunicat:
Ziarul Epoca, de la 0 (anuar c 1887, pu-blicînd calomnii la adresa d-lul preşedinte ai tribunalului Vâlcea, magistraţii acelui tribunal aO adrest *1 -lui ministru a! justiţiei următoarea telegramă :
«Magistraţii acestui tribunal protestează «contra calomnielor ce se aduc preşedin-«telul Crâsnaru prin jurnalul Epoca de la «6 Ianuarie 1887.»
N.	Dimitrescu, P. Slavitrscu, Eug. Pă-rdianu, Cucu, Strelices.ru.
D. Stâtescu nu se mulţumeşte a fi odios; el este şi ridicol.
Este un adevărat caraghioslâc d’a răspunde la acusaţiunile noastre precise, prin un protest a subordonaţilor d-luî preşedinte Grăsnaru.
Se fi venit cu acle şi dovezi, subalternii d-lui Stâtescu, am fi putut discuta, dar protestările lor... nous nous en fic/wns.
Singurul răspuns pe care îl merită caraghioşii subscriitori ai telegramei din Velcea, e de resortul luî Max or lui Radu Ţandăra.
SITUAŢIA
Eri s’a redeschis sesiunea parlamentară şi atenţiunea publică, distrasă în timpul serbâtorilor de la afacerile politice, se reţinteşte acuma asupra diferitelor cestiuni a căror soluţiune a fost lăsată în suspensie în acest restimp.
K cert că răgazul a servit minunat colectivitâţeî pentru a se recunoaşte, a se concerta şi a’şi reforma întru cât-va rîndurile spre reînceperea luptei.
Loviturile ce primise în Cameră, şi mai ales conflictul iscat în ultima şedinţă între leaderul majori-tâţei, d. Câmpineanu, sprijinit de un membru al cabinetului, d. Nacu, de o part»* şi primul ministru de alta, aruncase zăpăceala în rândurile ma-jorităţei. Apoi verdictul Curţeî cu juraţi de Ilfov consternase guvernul şi întreaga luî ceată. Dislocarea întregului edificiu colectivist pălea iminentă, şi crisa ministerială, cri-sa finală, de sigur că nu s’ar fi putut înlătura, daca nu veneau serbă-torile se impue o suspensiune de arme nu se poate mai necesară adversarilor noştri.
Daca azi, când lupta reîncepe, situaţia guvernului pare ceva mai întremată, totuşi ea e departe de a fi bună, şi izbânda opoziţi unei, un moment amânata, s’apropie cu paşi siguri şi repezi.
Cine îşi va da osteneala să examineze situaţia generală cu d’amă-nuntul, nu va putea taxa de temera-rie şi netemeinică această afirmare.
Pentru a o justifica într’un prospect resumat, se recapitulăm principalele dificultăţi cu care are să lupte guvernul, în parlament, în ţară şi In afară.
Toate sforţările guvernului pentru a desbina opoziţia parlamentară şi a reîntoarce elementele disidente, au rămas zadarnice. Minoritatea, tare deja de pesle 40 membri, de o valoare personală incontestabilă, are sorţi de a creşte acest număr, iar nu d’al micşora. Scandalurile zilnice ce se pro3uc în Cameră, departe da descuragia minoritatea, vor determina noi disidenţe în sînul inajorităţei, şi toţi aceia care vor mai avea o umbră de conştiinţă, de demnitate şi ruşine, vor părăsi pe rând băncile majorităţeî, pentru a se alătura pe lângă aceia care deja au isbutit a raonopolisa în Cameră inteligenţa şi capacitatea.
Interpelările la ordinea zilei, dacă chiar nu vor provoca un vot de blam guvernului, vor fi însă ocisiunea u-nor scandaluri în proporţianî ce încă nu se pot prevede, şi vor avea drept resultat sigur o teribilă înfrîngere morală pentru un guvern moralmente deja atât de sdrobit.
Apoi câte cestiuni, câte incidente noi, câte surprinderi nu se pot produce! Cum se va strecura guvernul prin toate aceste pericole!
Şi nu pomenim aci dificultatea cea mare, deficitul bugetar şi inex-tricabilile încurcături financiare în care visteria se află şi care vor trebui date pe faţă cu ocasiunea alcătuire! noului budget, pentru a cărui echilibrare noi imposite, noi sacrificii se vor cere ţărei, deja atât de împovărată prin sarcinele existente.
Încrederea lipseşte, expedientele sunt pe sfîrşit, şi în zadar îşi bat capul căpeteniile colectivitâţeî, cu frica în inimă, pentru a o putea duce de azi până mâine. Ei merg pe dibuite şi, ce e mai grav, a intrat vrajba între dânşii.
Sau gândit la o disolvare, şi la reconstituirea unei noi Camere in care se nu se mai lâcomeascâ d. I. C. Brătianu,să lase se pătrunză elemente tinere şi inteligente. Destul s’a păcălit, destul işi muşcă azi degetele de ce a făcut! Dar aceasta nu mai e posibil.
In urma ultimelor alegeri comunale, în urma alegerilor parţiale de
mai alallă-erî, d-sa simte bine că nu se mai poate risca în noi alegeri. D’astâ dată opoziţia unită ar intra în luptă, şi numai vărsând şiroaie de sânge ar mai putea d. Brătianu stoarce ţărei o majoritate sieşi supusă. In tot cazul, o minoritate im-posantâ, mai tare şi mai dârjă ca cea de azi, ar veni se li facă zile a-mare.
D’acea d-sa e s!lit se continue cu actuala Camera, ori câte noduri ar avea d’aci înainte să inghiţă.
încrederea ce îi lipseşte în parlamentul său, încrederea ce nu mai are în ţară, începe a i se retrage şi de la palat, unde a sperat a îşi crea eterne legături.
Adevărul e că penă la o vreme, M. S. a crezut că d. I. C. Brătianu îi este cel mai sigur sprijin în ţară. Azi însă, Regele Carol nu mai crede tot ast-fel. Vede bine că rolurile s’au schimbat, şi că dacă el n’ar mai ţine pe Primul său ministru la putere, acesta ar cădea în prăpastia săpată de nelegiuirile sale.
Deja ideea de a retrage un sprijin, din ce In ce mai obositor şi compromiţător, pare a preocupa pe Ma-jestatea Sa, şi n’ar fi surprinzător ca la prima ocazia favorabilă, a-coasla idee se se traducă în fapt.
Opoziţiei aparţine d’a face să nască aceasta ocazie, şi sperăm ca opoziţia-unitâ va şti să forţeze o mână care abia aşteaptă se mai fie silită.
Aceasta earăşi a înţeles-o d. I. G. Brătianu, şi d’acea, în diferite convorbiri intime şi chiar cu membrii din corpul diplomatic ’şl a mărturisit intenţia d’a se retrage pentru câţi va ani din politică, stabilindu-se la Paris pentru a supraveghia creşterea fiilor săi.
O ! suntem siguri că în ajunul cădereî sale de la putere, această părintească dorinţă se va aprinde cu atâta foc în pieptul seu, în cât va comanda chiar un tren special — ultimul său tren special—pentru a lua mai repede calea sigură a strâi-nâ ţâţei.
S a zis, şi cu drept cuvint, că actualul guvern se menţine în ţară prin sprijinul ce i se acordă de la Berlin.
S’a zis câ daca încă s'ar mai admite căderea sa de la putere în ipo-tesa menţinerei păcei in Orient, o schimbare de guvern în România în preziua unui resboî ar fi imposibilă, de oare ce singur D. I. G. Brătianu este în stare a conduce ţara într’o asemenea eventualitate, D-sa având deja angajamente luate In sferile diriguitoare ale politicei Europene pentru atitudinea României.
Suntem convinşi câ d. I. C. Brătianu doreşte din fundul inimei acea contlagr&ţiune, personal pentru d-sa salvatoare. De sigur că ar vrea se îşi încerce pentru a doua oară norocul. Am auzit intimi d’ai d-sale zicând, câ daca ar mai face un al doilea resboi fericit, şederea sa la putere pentru restul zilelor sale ar fi asigurată.
Insă nu se ţine seamă în acest raţionament de un factor important şi esenţial : voinţa ţării.
Ţara şi armata ei nu mai au încredere în d. I. G. Brătianu. Poate d -sa lua orţ-ce angajamente cu streinii, rămâne a se şti daca noi le vom ratifica. Alta era poziţia d-sale în 1876, şi cu totul alta este azi. A-tuncî avea tot prestigiul unui guvern nou venit la putere, azi nici urma acelui prestigiu nu subsistă, discreditul şi nemulţumirea publică
www.dacoromanica.ro
EPOCA — 11 IANUARIE
i-au luat locul. Opinia publică ’i e ostilă, şi dacă disciplina închide gura armatei, în inima ei înjă clocotesc toate sentimentele poporului şi nu aş sfătui pe d. I. C. Brâtianu să braveze aceste sentimente în momentul când chiar destinele ţerii ar fi puse în joc.
D'altmintrelea d-sa ’şî-a mâncat credinţa în streinătate. N a promis oare la Berlin ratificarea Camerilor în privinţa Convenţiei consulare iscălită cu Germania ? Slăbiciunea sa faţă cu împotrivirea ţerei n’a dat streinătăţei mesura creditului seu chiifr în actualul parlament?
Nul Cu acest guvern ţara nu va mai consimţi a face sacrificiul fiilor sei. Nu sc va lăsa a fi târâtă cu d’a sila, şi pentru interesele colectivi-tăţei, într’o încercare supremă în care existenţa ei va fi expusă.
Noi alegeri se impun în asemenea caz. încrederea ţerei, liber consultată, trebue se desemneze pe a-ceia cari vor avea a lua răspunderea gravei situaţiuni create de un resboî.
Conclusiunea acestor considera-ţiuni, este că lupta pentru răsturnarea actualului guvern se impune azi opoziţi unei parlamentare şi extraparlamentare mai crâncenă ca ori când. Patriotismul nostru o cere, speranţa temeinică a apropiatei is-bânde ne îndeamnă.
O opintire energică şi regimul colectivist va fi trăit I
C.	Cost a-l om
forma un guvern ; un minister Ferry nu pare posibil,reîntoarcerea lui Freycinet nu e probabilă, căci ministerul Goblet-Flourens nu este alt ceva de căt un minister Freycinet fără Frey-cinet.
Ast-fel o nouă criză ministerială ce s ar produce tn Francia, ar da loc la o zăpăceala mare.
Singura combinaţiune care poate da o majoritate serioasă este unirea republicanilor moderaţi cu stânga radicala ; dar votul care a resturnat ministerul Freycinet şi acela dat erl In comisiunea budgetului contra ministerului Goblet, dovedesc că aceasta u-nire nu există. Radicalii merg cu mo-narchiştil, când e vorba d’a ataca guvernul. Ast-fel nici un minister republican nu e sigur de ziua de mâne.
Din aceste împrejurări se poate a-precia cât de critică este situaţiunea în cercurile politice în Franţa.
Poate ca, în discuţiune plenară, Camera va reveni asupra votului comi-siuneî şi va aproba proiectul bugetar al guvernului; atunci criza va fi înlăturată pentru moment. Dacă însă lucrurile se vor petrece alt-felşi ministerul Goblet va fi silit a se retrage, nu sunt de cât două soluţiunl pentru a limpezi situaţiunea internă în Franţa. Sad disolvarea Camerei sau rechemarea d-lul de Freycinet în iyma unul acord între toate nuanţele republicane.
In or ce caz o situaţiune interna nesigură,cum este cea de astăzi,nu este făcută pentru a mari influenţa Franţei tn concertul european. Şi aceasta e trist în acest moment când Europa este poate în ajunul unei conflagraţiuni.
V.
BULETIN EXTERIOR
NOUA CRIZA !N FRANCIA
Cele ce se petrec în Francia par menite a da dreptate principelui de Bis-mark, care zicea că nimeni nu mal poate fl sigur de Franca,tn faţa deselor schimbări de guvern ce se produc la Paris. 0 depeşe sosită astă-zT ne a-nunţă, ca comisiunea bugetului a respins prin 18 glasuri contra 6 proiectul bugetar prezentat de guvern şi că, din această cauză, este teamă de o criză ministerială.
Dacă o asemenea criză s ar produce, e greU de prevăzut care guvern ar fi posibil în Francia cu Camera actuală. N’aU trecut încă două luni de când ministerul Freycinet a fost silit să se retragă în urma unui vot de surprindere ce era resultatul unei coaliţiunl momentane intre dreapta şi stânga radicală. Dupe mai multe zile de criză se formează cu ane voinţă actualul minister Goblet-Flourens. Atunci am exprimat opiniunea că noua combinaţiune ministerială poartă sigiliul vremelniciei.
In adevăr, nici un grup, nici un partid nu era destoinic a mal primi şi mal ales a păstra puterea, căci se putea prevede că nici unui nu dispune de o majoritate compacta şi stabilă.
Situaţiunea este şi astă zi aceiaşi.
Radicalii sunt prea slabi pentru a
INCENDIUL,
MARELUI OTEL DE BULEVARD
Azi noapte, pe la orele 12, coristele de la operă înlorcendu-se la otel, una din ele, care locuia în mansarde, făcu atât foc în soba de tuci a odăel sale, No. G8, în cât coşul se aprinse şi de la coş, focul se comunică despărţire! dintre odaea ce ocupa şi cea vecină. Locatarul acestei odăi, d. Varga, chiriaşul cofetăriei din otel, sări tn ajutorul vecinei sale. In ameţeala sa, uita să înştiinţeze lumea şi căută să stingă focul singur. Noroiul fu însă că sergentul de oraş din colţul stradei Brezoianu şi Bulevardului, văzând fumul care eşea prin straşină, dădu alarma. Postul de pompieri cel mal apropiat sosi, cam târziu însă, comandat de d. locotenent A. Russo.
Dar incendiul luase deja proporţiunl mai mari. Serviciul central de la ca-sarma Sf. GheorgeJMalmaison) fu înştiinţat telegrafic şi sosi cu trei pompe şi cu scările de scăpare. Din fericire, acestea nu mal eraU trebuincioase, căci toţi locuitorii otelului avuseseră vremea să părăsească casa.
Doamnele Rossini şi Leonardi, care abia se întorseseră de la teatru, unde jucaseră 11 Trovalore, erau într’un costum din cele mal uşoare când isbucni focul. Doamna Leonardi leşină, dar fu ridică pe sus şi dusă, dimpreună cu doamnele Rossini şi Prevost, la otelul Capşa.
Lucrarea pompierilor era Insă din cele mai dificile ; pe de o parte aveaU să stăpânească focul, pe de alta să scape cât mal mult mobilierul otelului şi efectele pasagerilor.
Dd. colonel Maican, comandantul brigadel de artilerie şi loc-colonel Cră-tunescu, comandantul regimentului 0, sosiră cel d’ântâiU, şi, graţie esperien-ţel acestor doi ofiţeî, s’a putut lucra cu ordine şi cu oare-care şanse de succes.
Dar întinderea otelului e mare, focul se întinsese în tot catul al 3-lea şi,.la aripa stângă, atacase chiar catul al
2-lea ; pe de altă parte, cişmelele primăriei eraU Închise, apa lipsea şi gerul era aşa de mare, în cât îndată ce pompele se opreaU câtuşi de puţin, înţepeneaţi.
După câte se crede, puţin va scăpa din edificiu, mijloacele de stingere fiind insuficiente. Aceasta ne aminteşte că, acum câţi-va ani, un ofiţer superior, competent tn asemenea treburi, şf care fusese să vază serviciile de pompieri din ţările streine, ceruse cu stăruinţă să se adopte pompele cu aburi. I s’a refuzat.
In momentul do faţă, pe la 12 ore, catul în tăi ii arde ; circulaţiunea e oprită de-a lungul calei Victoriei, de la piaţa teatrului până la str. Lipscani şi de a lungul Bulevardului de la Strada Academiei până la str. Brezoianu; Iro-toarul din faţa otelului este acnperit de mobile, obiecte de tot felul, lămpi, pendule, perdele etc.
Deplângem vreo c.âte-va accidente ; d. loc. Mirescu, din bateria 5 reg. G de artilerie, a fost lovit de o grindă care i a căzut din tavan pe şale ; rănitul a fost transportat la domiciliul săU. Vre o trei soldaţi aU căzut dintr’un cat în altul, cufundându se podina ; din fericire,arsurile şi contuziunile suferite i^e aceşti bravi sunt fără gravitate.
Otelul, proprietatea d-lul I. Herdan, este asigurat pentru suma de un milion una sută mii lei. Prin urmare per-derile sale vor fi acoperite.
Dar crâncen loviţi de acest incendiu sunt antreprenorii, d. Miiller şi d na Horn, şi care nu mal aU nici un mijloc să'şl scoată cheltuelile făcute, afacerile intreprizel lor încetând prin arderea otelului.
INFORMATIUNI
Mai mulţi membri ai majorităţei Camerei s’au întrunit aseară la d. General Leca.
S’a discutat foarte viu asupra măsurilor de luat în faţa nouei atitu-* dini a oposiţiuneî şi asupra mijloacelor d’a se pune un capăt interpelărilor neplăcute guvernului. Unii din cei presenţi au mers până a propune d’a se recurge la intimidare; alţii, au somat pe Generalul Leca d’a usa, cu toată rigoarea posibilă, de disposiţiunea reglementului Camerei care cere ca ordinea zilei se nu se fixeze de cât de acord cu guvernul. Generalul Leca a fost singurul care a apărat dreptul minori ţâţei.
Vezându-se că nu este speranţă d’a se ajunge la o înţelegere, s’a
pretextat că numeral presenţilor este prea mic şi discuţia s’a amânat.
In aceiaşi întrunire s’a vorbit de candidatura d Iul Nicu Gane la ministerul domeniilor dar această candidatură a fost primită cu multă răceală. Atunci Generalul Leca a declarat că nimic nu este încă definitiv hotă rit şi că nici o holărîre nu se va lua mai ’nainte d’a se consulta majorităţile corpurilor legiui-toa re.
*
Noul episcop al Rimniculuî care sa încredinţat prin El însuşi des pre relele tratamente ce sufer acuzaţii in afacerea asasinatului învăţătorului Popescu, a promis mai multor notabili vâlceni da interveni pe lângă d. Brătianu pentru ca acuzaţii se fie trataţi mai i meneşte.
*
D. Nicu Ganea, candidatul la portofoliul Domeniilor a sosit azi dimineaţă în Bucureşti şi a avut îndată o lungă întrevedere cu d. Stâtescu, Ministrul justiţiei.
X
Ni se asigură că d. Bilcescu nu va mai fi reales director al Băncel Naţionale şi că guvernul va sprijini alegerea, în locul seu, a d-lul Mos-cuna actualul secretar general al ministerului de Interne.
X
Primim din lUmnicu-Vâlcel următoarea telegramă:
Primarul umblă prin oraş cn o petiţie prin care se încearcă a se spăla preşedintele Crăsnaru de a-eusaţia adusă prin Epoca.
X
Comisiunea română pentru încheierea tractatului de eomerciucu Austro-Ungaria lucrează cu multă activitate. Aseară s’a întrunit la d. D. Sturdza a casă şi azi dimineaţă la ministerul afacerilor streine.
X
M. S.Regele, a fost azi dedimi-neaţâ la locul incendiului de pe Bulevard.
X
M. S. Regele a lucrat azi de dimineaţă cu d. ministru de resbel.
X
Azi au sosit în capitală doî căpitani din armata bulgară însărcinaţi, se zice, d’a supraveghia exeeuţiu-nea comandei făcută de guvernul Regenţei la arsenalul nostru din Bucureşti.
X
Un comisar de poliţie, însoţit de doî agenli, făcând astă noapte o rondă în vecinătatea barierei Ra-hova, a descoperit cadavrul unui om îmbrăcat în costum zis mitocănesc. Comisarul s’a grăbit a merge se dea de ştire parchetului, lăsând peagenţii sei se păzească cadavrul. Atunci o trupă de oameni armaţi au năvălit asupra agenţilor cari, în faţa numărului agresorilor şi al focurilor trase de aceştia, au fost nevoiţi a se retrage pentru a căuta ajutor. Când au revenit însoţiţi de mai mulţ gărzi ai accizelor, agresorii dispăruseră luând cu dînşii capul cadavrului.
X
Ni se spune că, cu ocaziunea ardere! otelului de Bulevard, primăria a refuzat cheile haznalelor de apă; aseme-
FU IŢA ZIARULUI «EPOCA».
(12)
ALEXIS BOUVIEH
PRIMA PARTE
IV.
Xedomirirllc iui Simon Itivoi
(Urmare)
—	Cred că n’avem să stăm aici.... E o odae de li hala vechiturilor !....
Hi deschise fereastra.
—	Bun ! cată ceya frumuşel care a-julă la digestiune !
Să vezi dupe masă un cimitir !... Al dracului lucru !... par că vin să îngroape până în grădină !...
Lasă! lasă ! chiar că o să stăm aici... Voi şti să fac aşa ca să ne călători m ât mal iute... M’am săturat de vă-ut!... N'«m să fac mulţi purici aici!... Hă ne vedem cu bine 1 Şi salutând tablourile,—ce tablouri ! —-punându-şl pălăria pe ceafă .. îşi scoase tabacherea,îşi puse tabac în . ură-şi zise, dupe ce închise uşile :
—	Vă închid de datorie... căci fari ndoiaiâ cel care veni ar fi destul de ipdbpsiţl spre a nu se maT întoarce... dai bine ai locui colo în faţă.. Miniea
lui nu e la locul eî acuma, dar n’are să ţie mult aşa...
Lasă! lasă!
Şi închizând poarta, plecă ca să se întâlnească cu stăpânul săU dupe cum fusese vorba.
Davenne îl aştepta, Simon îşi reluă locul lângă vizitiu, dar de astă data grija iul era mare ; în zadar bietul ma-lelot îşi spărgea capul, nu putea ghici planul stăpânului săU. Să plecă spre Davenne şi ît zise :
—	Unde mergem ?
—	Bulvardul Beaumarehais.
Trăsura porni şi, din ordinul lui Davenne, să opri în colţul stradei Ies fil-les du-Calvaire. Acolo trimise pe ma-telotul săU, la cavalerul de Soiză, ca să ducă d-şoareî de Soiză o scrisoare pecetluită pe care trebuia să ’I-o dea tn mână.
Simon, supunându-se, dădu din cap. pricepând din ce In ce mat puţin şi mormăind :
—	Ce mal este şi asta ?
lşî îndeplini comisiunea întocmai, ceea ce nu fu greu. D. de Soiză, orb şi bolnav, nu eşia din casă, şi matelotul fu primit de d-şoara de Soiză.
Auzind numele acelui care’I adresa scrisoarea, ea se arată emoţionată şi zise lui Simon :
—	D-le, te rog să aştepţi o secundă...
Să aşeză lângă fereastră şi citi scrisoarea...
Matelotul care’l observa văzu că în timp ce citea, mânele sale tremurau că gura îl se contracta, apoi un zlmbet
trist se arăta pe faţa âa, când se întoarse şi zise marinarului :
—	Spune d-lul Davenne că sunt gala... voi veni... şi voi fi la ordinele sale...
—	Atâta tot, întrebă Simon făcând ochii mari şi deschizând gura până la urechi.
—	Tot... Spune însflrşit că poate să se încreadă în mine...
—	D şoară... şi la toţi de faţă, zise el deobiceiu, închinăciunile mele.
Şi bătându-se cu mâna în cap, muşcând din tabacul ce’l avea în gură, mormăia pe când se cobora pe scări.
—	Nu mat ştiu pe ce lume sunt... Mi se pare că visez... De sigur dacă li se va întâmpla ceva răU nu va fi vina gu-rel lor... In sfîrşit n’arn ce face, locotenentul cârmueşte... Ştie el unde,, mergem !...
Dacă aş fi fost efi în locul Iul alt fel ar fi mers lucrurile, dădeam încolo femeia şi servitoarea.
—	U încăpăţânată »şi jumătate—rămâneam numai cu Jeanna... Par că eu nu puteam fără dânsa...
Să întoarse la Davenne, care spre marea Iul mirare, părea a privi ca foarte important ceea ce’I spunea el :
—	Repelâ-ml tot ce ţi-a spus ea, cuvânt către cuvânt, II ordona el de trei ori.
Şi Simon, cu lotul ameţit, repetă :
—	A zis : «Sunt gata... voi veni !
voi fi la ordinele sale ! Poate să se încreadă în mine 1»
Davenne suspină de mulţumire... şi zise lui Simon :
—	Să ne grăbim 1
—	Ne întoarcem acasă? întrebă Simon.
—	Nici de cum.
—	Dar, d-le locotenent.... t* rog să nu-mi bănueştl... dar uiţi că e vreme de mâncat.
—	Ţi-e foame ? întrebă naiv Pierre.
—	Cred şi eU că mi-e foame I strigă matelotul.... D-ta nu ’ţl închipui d-le locotenent ce poftă capeţi când eşî aşa de dimineaţă din casă... Auzi, dacă mi-1 foame!
Nimic nu po»te da o idee de Infăţo-şarea lui Simon, când zise aceste cuvinte.
Din ajun o putere nervoasă susţinea pe tânărul: nu dormise şi nu se simţea obosit; nu mâncase şi nu ’I era foame de loc ; nu mal avea cunoştinţă de timp, i se părea că multe zile trecuseră de când grozava revelaţiune şi că resbunarea întârzie. Să uită la ciasornic şi, dând din umere zise matelotul ui său :
—	AI dreptate, trebue să mâncăm.
Atunci plăti vizitiului şi intrară Intr’o
cârciumă vecină.....
Gu totul cufundat în gândurile sale, Pierre zise matelotulul să comande el ; acesta îşi făcu datoria în conştiinţă.... Dar o nouă surprindere pentru bietul Simon... Stăpânul săU nu mâncă !.... Voi se ’1 hotărască a Înghiţi ceva., dar stăpânul săU II zise sec :
—	Mănâncă, şi taci din gură.
; nea Eforia spitalelor a refuzat permi-| siunea dea se întrebuinţa de pompieri apa adunată în marele basin de la băl.
La ’ocul sinistrului am văzut, între notabilităţi bucureştene pe d. de Hi-trowo, ministrul Rusiei, a cărui locuinţă e vecină cu otelul incendiat, D sa a petrecut noaptea în picioare, luând măsuri pentru a se pune la adăpost arhivele legaţiunel D. de Hitrowo admira foarte mult sângele rece şi bărbăţia bravilor pompieri care munceau în mijlocul flăcărilor de la 1 oră din noapte fără întrerupere.
•
* •
Am notat ca cel mal ageri şi mal dibaci dintre d-nil ofiţeri care câutaU să combatăincendiul pe d-nil CăpilanI Ba-ronescu, Parapeanu şi Guriţă, d-nil locotenenţi Constantinescu, noU sosit de la şcoala de resbel din Fontainebleau. Alexandrescu, Mtrzea, Plavelescu, nenorocitul Mirescu, care. după câte ni se spune,are co'oana vertebrală luxată, etc. etc.
D. loct.-co’onel Crâtunescu, comandantul reg. G artileria, care a sosit din cel d'ântâiU la faţa locului, nu a părăsit incendiul de cât la 1 oră după amiazl, când a încredinţat maiorului Lăzărescu direcţiunea lucrărilor.
*
• *
Pe la 1 dupe amiazl a Început să se transporte la palatul societăţel de asigurare «Dacia» mobilierul rămas pe pod al o'elului.
CRONICA
CADE ?
Nu’ml place de loc cum se poartă gazeta noastră.
Ne-am apucat cu toţi aici, de am luat la răfuială po câte un colectivist care, de la mă-sa, de la latâ-său, nu însemna cu desăvârşire nimic şi l’am pomenit în toate zilele parcă ar fi plătit acatist la biserică.
Ast-fel un biet om care esercita o profesiune mal mult saU mal puţin herşco toboşereasca In Cameră saU în saloanş, a ajuns nu deochiat, dar cunoscut de toată lumea, căci în loc să'i facem răU, T-am făcut bine, ’l-am scos comerţul la iveală, am bătut toba pentru densul. I-am făcut o reclamă nesfîr-şită care aminteşte pe acea a pastilelor Geraudel din ziarele franţuzeşti, şi pe care ar fi trebuit să o plătească în bani saU în natură, o sulă de lei linia.
Spre pi'dă, până mal de ună zi cine
ştia că d-nu. (n'am să’i spui numele
din adins) are un biuroU de informaţi-uni şi transacţiunl antimatrjmoniale, cu serviciul promp şi preţuri nemode-* rate ? Nimen*, aproape nimeni, afară de câţî-va oameni dc stat privilegiaţi.
Prin urmare pe vremea aceia comer-ciul domnului în chestiune mergea prost. Acum ne-am apucat noi şi am dat pe faţă astăzi, am dat pe faţă ieri, dăm pe faţă mâine, cam din ce anume loc pomenitul nostru îşi scoate pâinea din toate zilele, şi din pricina asta co-merciul său merge strună, comenzile curg. Ani reprer orul are nevoe de sucursale.
Asta nu se chiamă a face opoziţie, se chiamă a face pomană, şi daca e vorba să facem pomană, cel puţin să nu fim pentru unu mumă şi pentru alţii ciumă.
EU voi da exemplul cel bun cu începere de astăzi, folosindu-mă de ocasiu-
i
De şi necăjit, matelotul Simon respecta prea mult pe locotenentul săU spre a se supune fără vorbă ; mânca dar singur.... prânzul comandat pentru amândoi....
Masa sfârâita, matelotul zise :
—	D-le locotenent, ne întoarcem a-cum acasă ?
—	Nu, respunse Pierre cu acelaşi ton rece, dute şi adu o trăsura.
—	Iar? zise tn sine Simon.
Se întoarse în curând cu trăsura. Pierre îşi aprinse o ţigară şi se sui . în ea.
j — Unde mergem? întrebă matelotul. i — Unde vrei, respunse el.
Simon se uită la stăpânul săU cu îngrijire. Oare nu cum-va descoperirea din ajun 11 nebunise ?... In fine, făcând un semn de abnegaţine, se supuse, şi dupe ce se gândi un minut unde să se plimbe, zise vizitiului :
—	Aidem pe cheU.... tot acolo e mal frumos de cât pe aiurea. Mal vezi ceva apă şi câte-va bărci.
Davenne, tot posomorât, stăpânit de tristele sale gânduri, nu avea de cât un scop, nu voia să se întoarcă acasă cât era încă ziuă ; deşi hotărât, se ferea de a se găsi faţă cu femeia lui, nu era sigur ca se putea stăpâni înaintea acelei care îl Înşelase, se temea ca desmerdările şi zâmbetele el falşe să nu’l întărâte ast-fel, încât uitând or-ce, ascultând numai ura sa, să n o pedepsească prin o crimă.
("Va urma)
www.dacoromanica.ro
PUBLICITATE»
ZIARULUI „epoca"
Tlragtu 6.000 de fol
anunciuri si reclame
Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani
Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei.
nea ce’ml oferă un articol publicat rrl seară In Voinţa Naţională, articol intitulat Cade ?
Cade cu punct de tntrebare 1
Ga să nu staţt mult timp la îndoiala din pricina acestui Cade ? ca să nu vă întrebaţi la ce fel de lucru se referă a-cest cade ? am să vă domiresc îndată.
Voinţa bizuindu-se pe puterea sa, găseşte că colectivitatea e atât de ve-noasă în cât n’are să cază, (Rr mărturiseşte mai la vale că nimic nu rămâne ţeapăn pe pământ, ca totul, astăzi sad mâine, trebuie să se închine cu plecăciune, dar ca puterea partidului liberal naţional va sta smirna în or-ce cas, până la alegeri . Numai până atunci?
Slab lucru I
Să flş gura Voinţei de aur, ca să se potrivească cu punga et, dar în sfîrşit noi trebue să ne gândim mal departe, să ducem grija colectiviştilor pentru viitor şi să ne întrebam ce aii să facă unii dîntr'Snşiî, în ziua când, în loc să se mal zică : Cadet se va zice a căzut!
Ştia bine că acum, mulţumită unor transacţiunl de obraji nesubţiri, a trecut pentru mulţi din dumnealor friguroasa vreme a 'pantalonilor de dril în timpul ernei şi a ţuicel pe dinăuntru în loc de blană sad palton; totuşi aQ rămas câţi-va colectivişti nepricopsiţi, care n’au nădejde de cât în meserta lor.
Pentru aceştia voi ridica eu glasul de astăzi Înainte. Să ştiO bine că umblu zi şi noapte ca să mă rog de toţi • colegii mei, voi isbuti să deschid în ziare o rubrică rezervată pentru a împărtăşi publicului caro este meseria de predilecţie a lie cărui colectivist lăsat până acum în uitare de noi.
Iar pe venerabilul nostru pomenit din toate zilele, al cărui nume nu’l mal spui, vreai! să’l încredinţez că nu trebue să se întristeze, nu trebue să plângă dacă nu’l mal facem reclamă ca tot-d'auna.
Chiar dacă se va schimba guvernul, nu va peri de foame, l’i rămânem ca muşterii noi cel tineri de la «Epoca», despre care Voinţa Naţională cu toată încăpăţinarea el, nu va putea zice Cade, nici cu nici fără punct de tntrebare I
Max
CORPURILE LEGIUITOARE
CAMERA
Şedinţa de Sâmbătă i O Ianuarie 1887
Şedinţa se deschide la ora i i/2.
100 deputaţi presenţl, d. general Leca presideazâ. *
D. Ministru de resbel depune un proiect de lege pentru deschiderea unul credit de 5,000,000 lei pentru cumpărare de material necesar armatei.
D. Lupulescu întreabă pe d. ministru de rezbel dacă are de gând se organizeze în mod mal satisfăcător serviciul pompierilor, care cu ocazia incendiului de azi s a arătat cu totul mal pre jos de trebuinţă.
D. Ministru de resbel respunde că proiectul d'a se deosebi serviciul pompierilor d’acel al artileriei este în studiu.
D. IV- Ionescu reaminteşte că acum trei ani d. I. C Brătianu a făcut absolut acelaş respuns în urma incendiului palatului Universităţel.
D. Maiorescu întreabă dacă boala d-lul prim-ministru continuă, de nu vine să a-sisle la interpelarea d-sale.
D. Xacu respunde d-lul Maiorescu că când va voi d-sa 'şl va putea desvolla interpelarea şi că Guvernul va respunde.
— Cum guvernul? ministru de Interne trebue să respunzâ.
D. Aacu. Guvernul e indivisibil şi ori care din miniştri poate respunde în numele întregului guvern.
b. Maiorescu declară că e gata a desvolla interpelarea sa chiar azi...
D. Aacu. Azi nu suntem pregătiţi a respunde. (Hîsete, exclamaţii).
D. Maiorescu adoagă însă că d-sa crede că interpelarea sa fiind personală ministrului de Interne, d. I. C. Brătianu el însuşi trebue să facă onoarea Camerei să vie se respunzâ Marţea viitoare.
D. IVacu repetă că Guvernul va răspunde Marţi interpelării d-iul Maiorescu.
D. Nicorescu se plânge că de o lună de zile i se tot amână interpelarea sa relativă la alegerea de la Bârlud, care d'ase-
menea este îndreptată ministrului de In- < terne.
D-sa protestează contra afirmfircl tn-drfisneaţe a d-lul ministru de rezbel...
(Sgomot în dreapta, strigăte —Cuvântul nu e parlamentar — Ba da ! — Ba nu !)
D. Mcorescu. D-lor, cenzuraţi atunci pe d. ministru de rezbel care a comis faptul, ear nu pe mine care l'am calificat. In-tr'adevăr d-sa a afirmat că din cauza mea s'a lot amânat interpelarea. Aceasta nu e exact.
Adevărul e că interpelările geneazâ pe guvern şi că teoria emisă în aceasta privinţă de d. Lascar, de şi a fost oare cum desavuată în urmă de guvern, tinde a fl lăturalnic pusă în practică. — (Aplause în stânga; aşa e! surtsurl în dreapta).
D. Slurd/.a, ministru de culte, asigurâ câ guvernul e ferm decis a respecta dreptul de interpelare şi câ d. Nicorescu va avea ocasia să tşt dcsvolte şi p'a domniel-sale.
D. Mcoreseu. Când? aş vrea sădii prevenit şi ea, nu prin surprise să se pue la ordinea zilei.
D. Miiiaescu-Porumbarn, întreabă pe preşedintele adunărel, dftcâ comisia instituită pentru modificarea regulamentului adunărel, nu şi-a terminat încă lucrările sale.
V. lonesco. tn calitate de preşedinte al acestei comisiunl, răspunde cu multă ironic şi spirit onor. membru al majorii aţei, că dacă această lucrare a rămas tn întârziere, causa este mineritalea acestei comisiunl din care face parte însuşi d. V. Lascar. Căci lucru ciudat, în această co-misiune membrii minorităţel camerei se găsesc în majoritate.>(llîsele)
D. Ion Stur«l/n. raportorul acestei comisiunl, voeşlc a asigura pe d. Mihăescu-Porumbaru că nu trebue să adasle de la lucrarea aceasta o reslrîngere a libertăţii cuvtntulul în parlament.
Modificările până acum adoptate de co-misiune, sunt cu totul liberale şi spre a da un mic anle-gust de aceste modificări d-sa zice că s’a prevăzut pentru lle-care deputat dreptul d'a putea lua cuvlnlul tot-d’a-una dupe ce va (1 vorbit un ministru. (Bravo, esclamaţil, sgomot).
D. lueob Xeliru/.7.i. Nu se va vota a-cest regulament de actuala Cameră. Va rămânea moştenire viitoarelor adunări împreuna cu legea cumulului, şi altele. (Risete).
Dupe ce se votează indigenatu d-lul Ion Olleanu, se propune validarea alegerel colegiului 111 de Bârlad.
D. Mcorescu, ia cuvtntul pentru a contesta această alegere. D-sa arată cu multă căldură cât de mari, cât de făţişe şi neruşinate au fost ingerinţele administraţiei în alfgerea de la Bârlad.
Toţi funcţionarii publice, pînâ şi profesorii, plnă şi preoţii se prefăcuse în agenţi electorali care primeau lozinca de la prefectură şi apoi prin toate mijloacele aduceau alegătorii la vot şi supravegheau votul lor.
D. Nicorescu , exhibează, în aplausele slîngel, un buletin de vot albastru, proba pelpabilă a ilegalităţet acestei alegeri şi dupe ce cu toată energia vigurosului săo tai eu t a înfierai viciile alegerel în cestiune, conchide la invalidarea acestei alegeri.
D. I». Sturd/.a ministrul cultelor care tn tot timpul luase cu un mic creion mici notiţe pe un mic carnet, se încearcă a răspunde dreptelor imputări ale d-lul Nicorescu.
D-sa zice câte-va banalităţi, adaogă câle-va afirmări neruşinate şi, piticul ministru termină cu un aer de satisfacţie de sine nu se poate mal caraghioasă.
Majoritatea aplaudă şi vrea să încliiză discuţia.
D. Ai. Giuvara protestează cu cea mal vie energie, şi reclamă pentru minoritate dreapta aplicare a regulamentului.
Daca nu suntem represinlaţl în.biurofl, nici printr'un vicc-preşedinte, nid prin-tr’un secretar măcar, şi daca d. Preşedinte al Adunărel nu ne apără contra intoleranţei majoritâţel vom fi atunci siliţi să ne apărăm noi înşine (aplause, sgomot, protestări).	m
D. Codrescu începe prin a ataca personal pe d. Nicorescu.
O voce. Nu e vorba de d. Nicorescu. Vorbiţi de alegerea de la Berlad.
D. Codrescu continuă a ataca pe d. Nicorescu în mod foarte aspru.
D. Vnrlam. Vă rog, vorbiţi, face 2000 iei pe lună ce primiţi.
Aceste cuvinte provoacă o furtună, a-postroafele se succed violente, cuvinte grele saruncă dupe băncile majorităţel d-lul Varlam, care respunde fie-cârul cu mult spirit şi potriveală.
D. Codrescu continuând, se apără acum d-sa de imputarea ce i s’a făcut d a fi setv vit loate guvernele.
Apoi vorbind de alegeri, d-sa caută a dovedi că toate s’au petrecut în deplină ordină din partei guvernului," şi câ singurul care a adus turburârl în aceste alegeri este însuşi d. Nicorescu, care fiind în capul unei case public'»., (sgomot,pro-lestăr’)
-Cum ? ce fel de casă publică ? Ce vorbă e asta.
D. -Mcorescu. Rog pe d. Codrescu să se explice (sgomot asurzitor).
D. Al. Marghiloman. Vă rog d-lor ! Să ne măsurăm cuvintele ! Sunt dame în tribuuâ !.... (rtsele! sgomolul nu se poate potoli. Iu zadar agită Preşedintele clopoţelu).
D. Codrescu. D-ior am vrut să zic că
casa d-lul Nicorescu devenise casa ohştel alegătorilor.
(Esclamaţil de satisfacţie generală).
D. Codrescu termină rugând Camera să valideze alegerea colegiului Iii de Bârlad.
Puntndu-se la vot, alegerea se validează.
D. Meorese luând cuvtnlul în cestic personală cu d. Codrescu, restabileşte în cea ce tl priveşte pe d-sa adevărul, atât de mult călcat în picioare de d. Codrescu, apoi cu o vervă iresistibilâ arată Camerei rolul ce joacă la Bârlad d. Codrescu, dispensatorul tutulor favorurilor guvernamentale tn ace! judeţ.
D. Nicorescu spune crude adevăruri d-lul Codrescu. Camera întreagă din etnd în când pufneşte de rîs. D. Codrescu singur nu rîde.
Nici o dală nu s'a mal pomenii o târ-băcealâ mal strajnică.
D. Codrescu pare cu desăvârşire prăpădit. — Abia mal poate lngtna câte-va cuvinte drept respuns.
şedinţa se ridică la ora 5 1/2.
Un spectator.
SENATUL
Şedinţa de la 10 Ianuarie 1887
Prinţul D. Chica deschide şedinţa la orele 2 1/4.
D. general Angeleseu, ministru de resbel, depune pe biuroO mal multe proiecte de lege printre care unul pentru introducerea insLrucţiel militare şi în şcoala dc agricultură.
I). general JKefcnrî declară că nu se poate verifica titlurile noilor aleşi, comi-siunea do verificare nellind complectă.
D. preşedinte crede câ se poate înlocui d. G. Cantacuzino, membrul absent al comlsluneî.
LI. Itohlur l.ateseu e contra acestct păreri. Discuţia să tnferbtnlâ; dd. P. S. Aurelian, Eug. Stătescu, general Kâlcoia-nu, ştefăiiescu, Orăscu ele, propun ba ca să se Înlocuiască membrii absenţi, ba că nu, ba provizoria, ba definitiv. In si'irşilsâ admite propunerea d-lul Aurelian să se telegrafieze membrilor absenţi să fie Luni prezenţi în Senat, ear de nu, vor fi înlocuiţi.
Această discuţiune fiind închisă, se deschide alta.
D. Mache Atauasiu interpelează pe d. Radu Mi hal în privinţa lipsei de vagoane pentru transporturile de cereale.
D. Radu M hal răspunde câ Austria e de vină pentru câ transporturile s6 faceao cu vagoanele el şl că acum ni ie refuză.
D. dr. Varlam. Câte vagoane avem în fiinţă ?
D. Radu Mihai. Câte instrumente al în spital ?
Cu toate astea caraghiosul ministru al lucrărilor publice spune că vre-o 5000 de vagoane sunt pe liniile ţărel.
Şi..,.basla. Senatul se duce să privească incendiul otelului de Bulevard.
Sunt orele 3.
Bedecu.
ultime mmm
D. Tache Ionescu a anunţat în şedinţa de azî a Camerei d-lui ministru al Jusjiţiei, o interpelaţii!ne în privinţa termenilor raportului prin care s’a cerut M. S. Regelui am-nistiarea preveniţilor de la Botoşani.
D-niî miniştri Sturdza şi Stâtescu, însoţiţi de Poiiţ-kneazul Mor uzi vor pleca dtsearâ, cu un tren special la Florica, unde se va duce mâne şi d. Nicu Ganea, candidatul la uiinis terul domeniilor.
I.	P. S. S. Mitropolitul a vizitat az. seminarul Nifon.
îndată dupe eşirea sade la Cameră d. general A. Angelescu s’a dus la ministerul seu şi a dat ordin se se convoace chiar pentru mâine la 5 ore comisiunea însărcinata cu alcătuirea proiectului pentru desfiinţarea corpului pompierilor de artilerie.
*
Aflam că consiliul comunal al o-raşului Alexandria va fi disolvat.
li. Romalo al 2-lea secretar al le-gaţiunei noastre la Viena va trece în aceiaşi calitate la St. Petersburg D sa nu va merge însă la postul seu ci va rămânea se lucreze la ministerul afacerilor streine.
H
D. căpitan Uimancea autorul revolverului adoptat de armata noastră este însărcinat cu privegherea construcţiuneî celor 6000 puşci cu re petiţiune comandate în Germania.
•
D. colonel Sergiu Voinescu va fi daca nu este deja, transferat la regimentul al 2-lea de linie.
•
Un individ presupus a fi autorul
omorului de la bariera Tlahovei a fost arestat chiar azi dimineaţă de nişte sergenţi de stradă. Dînsul a negat energic or ce participire la crimă declarând că cadavrul l’a văzut şi dînsul pe câmp şi că dacă a fugit este că se credea urmărit ca contrabandier. Acest individ se numeşte Florea Ioniţâ şi este rănit la cap de o lovitură de sabie. Se caută un alt bănuit care fusese deja prins dar care a reuşit a scăpa din tnâi-nele agenţilor. Doi din păzitorii ac-ciselor care au a’orgat în ajutor sunt răniţi la cap şi la picioare.
*
In urma împăcăciunei d-lui Cos-tescu-Comăneanu cu d. Costică Fusea, acesta va fi numit, se zice, prefect al judeţului Dâmboviţa.
Ni se asigură câ, in urma unor mari disposiţiunî, boala d-lui I. Brâ-tianu, care trebue să înceteze poimâine Luni. se va prelungi până Miercuri. Causa ar fi intecpelaţiu-nea d-lui Maiorescu a cărei desvol-tara s’a fixat pe Marţi.
Ni se spune câ d. Ioan Câmpi-neanu, interpelat de d. C. F. R. a-supra destituţiunei agentului Ru-sescu a declarat că, dacă Consiliul comunal va arăta cea mai mică veleitate d’a desaproba această desti-tuţiune d-sa îşi va da demis'.unea.
A cedat d. Brătianu şi n’o se cedeze Consiliul comunal ! Taman 1
•
Azi la 4 ore s'a întrunit la Ministerul instrucţiune! publice şi cultelor sub-comisiunea Camerei pentru bugetul acelui minister. 1). Sturza a cerut acestei sub romisiunî să amâne lucrările sale pînâ după votarea legei asupra instrucţiune! publice.
f
Focul de la otelul Bulevardului a continuat toată ziua, şi continuă încă în momentul de faţă. Aspectul edificiului e sinistru. In partea din spre băile Eforiei, toate caturile aâ ars şi s’aO cufundat unul peste altul în pimniţa. Focul este însă mai mare în colţul despre calea Victoriei.De când s’a întunecat se văd din nod flăcări în partea a-ceasta, în ineriorul edificiului. Pompierii şfl lucrat toată ziua cu un curagiU admirabil. S’afl adus detaşamente din toate trupele garnisoanel, pentru a le da ajutor. Soldaţii aruncai! pe ferestre mobile şi grinzi aprinse. E probabil că focul va dura toată noaptea.
NUVELE FINANCIARE
Agio 17.75
Situaţiunea devenise din ce lucerna! rea.
Acţiunile societăţilor de asigurare Dacia şi Naţionala se resimt mult tn urma pagubelor cauzate prin incendiul de la o-telul Bulevardului.
Dadele perd 2 punte şi fac 263 şi jum. Naţionalele nu figurează pe cotă.
Otelul Bulevardului esle asigurai pentru suma dc 1.200.000 le), din cari 800 mii pentru imobil şi 400 mii penlru mobilier.
Dar prin «reasigurări», pagubele se vor suporta ; acele ale societăţilor noastre de asigurare vor fi relativ mici.
Viena ne inspiră temeri.
In două-zeci şi patru ore :
Creditele perd 3 floriul aproape.
Napoleonul face 10.03.—Rentele perd 3o kreiizarl.
închiderea de la Viena ne aduce napoleonul 10.04.
Tendinţa mal bună.
Scăderea de la Paris se confirmă.
ULTIMA ORA
l'nris, 22 Ianuarie. — Consiliul de miniştri se va întruni aslă-zt spre a delibera asupra docislunel luate de majoritatea Comisiunel bugetare, In privinţa proiectului presintat de guvern.
Dacă, dup* examinarea chestiunii In consiliul de miniştrii, proiectul va fi menţinut tn întregul sâil, o crisa guvernamentala e probabilă.
londra. 22 ianuarie. — Stanley a plecat din Londra. Producându-se noi esilâri la privinţa drumului ce va trebui să urmeze s re a da ajutor lui E-miu Bcy, d. Stanley se va duce mal întâiu în Zanzibar. Acolo va lua o ho-târîre defl'itivă. El e tot de părere ca ar fi preferabil să treacă prin Congo.
Uair, 22 Ianuarie. — Circulă ştirea aci că abisinieniî merg asupra Masua-hului.
In momentul de a pune sub presă, un noii incendii! isbucneşte in chiliile
de la Biserica albă.
La cafeneaua Schreiber din colţul otelului Bulevard n’a fost explosie de gaz, precum a circulat sgomotul.
Prin prăvâlirea etagelor unul peste altul, s'a produs o aşa mare compresiune In aerul plin de abur din interiorul localului, în cât un zid de ferestre dinspre grădină a fost dat jos. Antreprenorul d. Schreiber, scosese afară Ia timp tot mobilierul din cafenea, în ' cât pagubele resultate nu sunt tocmai ! mari.
Un soldat fruntaş din corpul de ge-' niQ, a făcut acte de adevărată bravură. Urcat pe grinzile aprinse din etagiul : al treilea,a stat la postul sfitt necurmat, ' şi a căzut cu ele în etagiul al doilea. 1 Fruntaşul se scoală, ia grinda aprinsă j în braţe şi o aruncă pe fereastră.
*
« *
Un incident caraghioz.
Tavanurile căzuse unul peste altul t până în pimniţâ. O escoadă alergă a- ; colo şi, ce găsi In mijlocul grinzilor arzâude?Un ungurean, seivitor al o- . telului, culcat la pământ şi înconjurat de sticle de şampanie Âtumm exlra sec goale, absolut goale.
Ungureanul, beat tun, dar i-evată- ; mat, fu dus la poliţie.
NOSTIMADE
RAHAT! (pardon)
Citim în Telegrafundescul deeri ;
«Renumitul fabricant de rabat «(pardon), d-nul Petrache Dumi-«trescu Bellavista din Galaţi, cu o- ‘ «caziunea anului nou, a trimes la ! «palat M. S. Regelui patru cutii cu i «rabat (pardon) bine gâţit, în patru «gusturi deosebite, şi anume: Gio-«calatâ, (mai pardon de cât nici o-«dată), Smeură, Ananas, şi Vanilie, «etc., etc.
Se mai indrâsnească acum ziarele guvernamentale se ne acuze că noi suntem irespeotoşi faţă cu M. S. Regele ! Dacă mai îndrepteazâ în con- I tra noastră această acuzaţie, le vom da şi lor o cutie.
*
• *
Intre actele de curaj la care am • asistat astă noapte, la locul sinis trului de pe bulevard, trebui se sem- , nalâm pe acela al cărui erou a fost poiiţ-kneazul Moruzizis şi Muscalul, j D-sa vezâud că orologiul care de- ^ tîora frontonul otelului era uproape ■ se cada, s’a urcat. în mijlocul fla- , cârilor până la dînsul şi luându’l * în braţele sale a dispărut în mijlo- ; cui publicului entusiasmat.
Sub rezervă.
Vd&vidovicz
de la facultatea din Viena
SPEC. BOALIi
I	INTERNE, DE GAT SI DE COPII
j# No. t i, Strada Sf. Vineri, No. ii
ăi vvis-â-vis de biserica Sf. Vineri
ord. 3 — 5 |>. ni.
BUN SI NU SCUMP
Priinn fabrica dc conserve naţionale
fondata la anul 1879 sub firma
C T. CH RIST0F0R
LA MAHINAR
Calea Victoriei, 100 vis-ă-vis do Cişmeaua roşie sub Jokei Club
Vinde cu următoarele preciuri (lize:
Fasole verde	/	OJ		sr 9	
Bârne	\	o			c iw
Pătlăgele vinete	1 T	£			
Tarhon Ghiveciu	\ F-! w	2		s. Cl-	c ţ:
Ardei graşi			£		
					
Vin alb de Di-ugaNani litru 80 bani Vin negru de .\ecorcsti litru 80 bani
NB. Lunea ai Joia Stridii proaspete duzina 2 Tr. 50 bani.
Iepe proaspete si de chefal, calitate buna. Toate prospăturile de Orient Cu stima
C. r. CHlilMOIOKl .
CASA DE SCHIMB
Ml GR. I0ISCC k li. mm
(Strada Uporanl, Xu. ÎS bis
Bucureşti, 10 21 larnurie
VALORI
Scadenţa
cuponelor
Tcrg iib
rg
curs med i u
FONDURI DE STAT ROMAN
Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. (rnr. con) 6 0/0 1 Mai 1 No Oelig. de stat C. F. R. ti 0/0 t lan 1 Iul Idem idem 5 010 Idem Imprum. Stern 1864	7	O'O	iMarlSep
Impr. Oponhoim 1866 8 0/0 1 lan 1 Iul Agio
ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE
Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 lan 1 lui Idem idem din 1884 5 0/0|4 Mai 1 No impr. or. B. cu prime loz f.
VALORI DIVERSE CreJit Ponciar Rural 7 0/0 1 Ian 1 Iul Idem	Idem	5	0/0	Idem
Cred.Fon.Ur.dinBuc.7 O'O Idem Idem	idem	6	0/0	Idem
Idem	idem	5	0/0	Idem
Cred. PoDC.Ur.din las i5	0/0	Idem
Obl. Cas. pena. fr. 300. 10|i Mai Noi
92
98 1/2
861 /2
17 3/4
731/2
ff!
sr.
•ir»
102 85 1/2 P9 92 82 75 114
www.dacoromanica.ro
4
EPOCA — li IANUARIE

CASSA DE SCHIMB
JOANNIAN & NICOLESCU
No. 33, Strada Lipscani.No. 33
Cursul pe ziua de 10 Ianuarie 1887
VALORI	Cump.	Vând.
5 0/0 Renta amortisabilâ. .	94	941/2
5 0/0 » română perpetui.		
6 0/0 Oblig, de Stat Rur.conv.)	861/2	87
Impr. cu prime Bucur, (lei 20. 5 0/0 Impr. Munic. Emis. 188.3 10 lei Oblig.Casei pens (1. 3u0)	34	36
	731/2	741 4
	210	215
5 0/0 Scrisuri funciare urbane	811/2	821,2
6 0/0 » » m		
7 0/0 ■ » »	981/2	99
5 0/0 » rurale »	85	851/2
7 0/0.	101 112	1021 4
Aur contra Argint sau bilete.	171/4	183/4
A V I S
Moşiile Hagieni şi Bobu formând un trup din districtul Ialomiţa Plasa Balta proprietăţi ale Statului care au intindere peste 10C0 pogoane lungi şi peste 25000 pogoane câmp toate arabile cu apropriere de Gara Ţandărel 1/2 ora şi de la portu Gura Ialomiţa 1/2 ora, locuite de peste 600 locuitori stabili'1 plus 500 din satele vecine care cultiva in aceste moşii, cu pădurile necesarii pentru adâpostirea vitelor precum şi cu Ecarete indestulâtoare toate din nod făcute adică pâtule, maga-sil.case de locuit şi doă poduri stătătoare pe rtul Ialomiţa. Arăturile de toamnă sunt 1500 pogoane grtfi tn ogoare răsărit şi In bună stare aflătoare pe lunga Se sub arendează pe periodul de şease ani cu începere de la Sf. Gtieorghe 1887. Doritorii se pot adresa aci în Capitală Str. Episcopii No. 5 sau la localitate.
■■■
MARELE
HOTEL DE FRANCE
— BUCUREŞTI -
No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5.
Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradel Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu desăvârşire noii montat, după stilul cel mal modern, având i estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şt alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt.
PH. HUGO
ANTREPRENOR
PROPIETARtiL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA

EREZII L. LEMA1TRE SUCCESORII
TURNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC
BUCUREŞTI. — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCURtSTI
Se însârcinâză cu construc-ţiunl de turbine,si mori cu preturi mal reduse de cât acele in Viena si Pesta.
PREŢUL
Unei mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800.
Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie sad mecanică; precum; olane simple şi ornate.
Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc.
Mare deposit ele fer, raiuri pentru vagonete cl 6 o nu viile, tzeve de tuoi. IVI a re asortiment de pietre de moara. La. Fertâ-sous-Jouars.	111


MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURI
Calea "Victoriei
Colţul Bulevard. Universitâţeî,m faţa biser. Sărindar
Bogată coiecţiune, rămasă moştenire de la Earl of lombwetl din Londra ne-a fost încredinţată spre a o pune în vânzare. Ea se compune din tablouri vechi şi moderne de primul ordin, lată câte-va nume luate la întâmplare: Vechi, Sebastian del Piombo (de te celebra Hamilton Gal-lerie), Rembrandt, Claude Lorrain.Welonwerman, Tlier-bourg, Steen, Teniers, Brakenbourg, A. et I. Ustade, Ru-bens, Corrâge, Ruysdael, Maesz Botn,Koningh, Berghem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kaulbach, directorul a-cademiel de bele-arte din Munich.Gab, Max,Seitz, Paczka (s’a vândut la Paris în 1875 cu 30,000 lei), prof. Geiger, Ribot, Gudin, Diâz, Deschampac, Duprâ, Jsque, Karlovszky (elev al Iul Munkacsyl, A. Kufman, de Garay, S. Giroux, Glisenti, Van den Bos, prof. Rumples, Bruck, Chaignean. Deprez, Guyot, Bellecour, Moormans, Beauquesne, Kuelil, Perier Verboeckhoven, prof. Cretius, Carolus, Miralles Van Hanen, etc.
Invitam pe amatorii ilr beie-nrte «o bine-volasca a ne o-norn eu visita tl-lur ; ei vor găsi o coiecţiune de mare importanta si vor avea ocasiunea se’si îmbogăţească colec-tiunea lor eu capo d'opere pe nişte preturi ecsreptionale. — Observam ea toate tablourile se vinde cu garanţia an* tentlcltntei lor si după dorinţa amatorilor se poate trimite la Paris sau llerlin pentru espertisa.
I). KLEI1VIIERGER el FILS.—Paris.
Singura Şcoala de musicavocala si instrumentala in ţara, autorisata si aprobata de înaltul guvern a d-lui profesor
ANTON KNEISEL
BUCUREŞTI
— No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Aceasta şcoala flnd prevăzută cu mai muiti profesori se pot preda lectiuni de musica vocala si de or ce instrument pentru modesta suma.
de 15 franci pe luna
de la 1/13 Maiu va fl si un curs separat in e Duminica după ame&za pentru patru mâini trios quartele etc. la care nu se
fle-care
qui
primesc de cât Elevii cei inaintati pentru acesta IO fr. pe luna
inscrierile ee fac in toate zilele do la 8—9 a. m. si de la 3—8 după ameaza.
A VIS IMPORTANT
Salon pentru tuns, ras si fresat la briciu lui VLAD TEPES
No. 92, — Calea Victoriei, — No. 92.
Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca, am o perfecţiune, atât în tăiatul părului cât şi In ras etc. etc. pentru care onor. public va remâne pe deplin satisfăcuţi.
. Abonamentele se primeşte cu preţuri reduse. — 12 rasuri lei 4.
Cu stimă.
V. N. OLTEANU
Coafor.
ANUNCIU IMPORTANT
ReoomandcudeosebireMagazinul
N. BRAUNSTEIN
No. 30 Calea Victoriei, No. 50, vis-a-vis de Pasagiul Român
. CASA DE CONFIENTA
Bine asortat cu tot felul de Bijouterie de Aur şi Argint lucrate cu Briliante şi Diamante etc. Ceasornice de Aur,Argint şi Nikel. Pantlule Descentfttorl garantate pentru soliditatea lor cu preţuri reduse. Cred că onor public şi onor. mei clienţi mă vor visita spre a se convinge de adevăr.
IV. U. Cadouri pentru Anul IVou de la 4 lei.
AV I S
LA BRICIUL LUI NAPOLEON
SALON SPECIAL. DE 1 UNS, RAS SI FRESAT
Acest salon este aranjat cu totul din noh şi foarte elegant.
N. B. face abonamente a la carte cu patru i lei o carte cu 12 cupoane tot de odată vă recomand şi un mare asortiment de parfumerie, pudră Velatine, Gearinandrie, pastă, apă de lubin veritabile etc. etc.
Sper că onor. public şi onor. mei cli-neţl mă vor onora cu prezenţa d-lor.
Cu perfectă stimă St. loi-gn < ostandinescii
No. i ii, Cal. Vie. No. Ui vis-d-vis de mmislerulj/inancelor si tlomenie.
NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI
prin întrebuinţarea elexirului dentifric
AL
P.P. S.S. PĂRINŢI BENEDICTIN!
din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia)
Don MANUELONNE, Prieur 2 HEI)Al.II DE AUR: Bruxelta 1880, Londra 1884
cele mai înalte recompense
INVENTATA
IN ANUL
1373
Întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de câte-va picături în apă, previne şi vindicâ căreia dinţilor, pe careu albeşte, consolisân-du-I, forlicând şi însănătoşind gingiile.
CASA FONDATA IN 1807
AGENT GENERAL
SEGUIN
Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi Coafeorî representante pentru Ro-taânia, Serbia şi Bulgaria; Agenţi») Comerciali) Frâncezâ din Gălâli si ucursâlcle ei.
3, RUE HUGUERIE
BORDEAUX
mLA ORAŞUL VIENA
Cal. 1 ief orii
0 U-0 ac.-Rom.
A LA VILLE OEVIENNE
vis-ă-vis de I.ib. Socec
Recomandam onorabilei noastre clientele peutra. ieftinatate si soliditate următoarele noutăţi:
Rufarie pentru Doamne si Domni.
Olanda veritab. de Belgia si fiumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile
Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza.
--J- -----J- **-*-■- 8j jţu •
idapo' si lăţimile.
Batiste de olanda si de lino albe si colorate
Ciorapi de Dame si Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase.
Flanele, camasi si ismene de lâna după sistemul profesorului Dr. li. .laeger.
Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment de cravate ultimu fason. Corsete iranlzuzesti cu balene veritabile. Trousouri complecte pentru Ud.- ut» ti. I.ayettes si Trousouri pentru copii. Trousouri peutru pensionate, oteluri s! restaurauturi.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATALOUU NOSTRU ILUSTRAT SI VA FI TRIMIS ORI-CLI VA FACE CERERE.
LA ORAŞUL VIENA
CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec
TAMAR INDIEN
FRUCT LAXATIV SI RĂCORITOR
preparat de
ANTON ALTAN FARMACIST
Nu conţine nici un purgativ drastic, cum: podop/ulina, aloes, seamonum lalapa etc. etc.
DEPOU LA „FARMACIA LA AURORA" *
Bucureşti,—Strada Batistei No. 14 Bis,—Bucureşti
De vânzare la Farmacia d. I. Roşu Calea Moşilor, la Farmacia «Apolo» Calea Griviţel, la Farmacia Racoviţa BacâO.
PRETLL HIV El CHIU 2 LEI.
3?.
ATELIER MECANIC
No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59
Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, F&n-tâul d'applique si Horue fontăui, t anale (robinete) de tot felul Tuburi de fer, tuciu si plumb.
Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, sgheaburi de cobonre inodore, capace de hasnaie etc.
MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA
Vase, soelui, abusuri banei de gradina, grilaje de îngrădit mormiDVspilasturi,Tuburi peutru soudage si eandelabrl.
iukvRl, INSTALATIUNI COMPLECTE OE BAI CPNOUCTE DE RPA
(151
■■■■■■■■■■■■■■■Ui
CIMENT PORTLAND
SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE SI DE PORTLAND
DE LA BOULOGNE-SUR-MER (FRANCIA)
Capital 22,000,000 franci
Mărci: demarle, lonqu6ty et Comp. şi e. famchon et Comp. PROOUCTIUNE ANUALA CONSTATATA OFICIAL: 120,000,000 klg.
Furnisori ai GHVEUJVHLUI FRANCEZ de la 1840
Recompense la expositiile Internationale
1855 Paris.—Prima medalie.
1867 Paris.—Medalie de aur (unică pentru Ciment).
1873 Viena.—Două medalii primede progres,Decoraţ. ordinului Frauz-Iosef.
1876Filadellia.—Prima Med.
1878 Paris.—Marele premiQ, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare.
1883 Amsterdam. Dipl. de onoare.
1885 Anvers. — Dipl. de on.
‘‘Si toate recompensele cele
’intai la exposiuile regionale.
Principalele lucrări executate cu produsele societăţi
Tone
Lucrări de Cherbour. 15.000 Derivatiune laDhuys si ia Vaune . . .40.000 Portu de la Hâvre .35.000 Porturile de la Rouen si Fâcamp. . . .10.000 Expoziţii untver. 1876 si!878,NouaOpera, Trocadero Hătel
Dieu..............35,000
Rada de la St.-Jean-
de Luz............12.000
Portu delaDunkeque 8.000 Portu delaSt-Nazaire o.uOO Portu de laSables. .7,000 Portu de la Boulogneta**»» lin lucrare). . . .30.000 Portu de la Dieppe .25.000
Tone
Portu de laCalais(in
lucrare)..........50.000
Portu de la Leixoes (Porto/Portugalia(in
lucrare)..........40.000
•Ec uzele curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena la Paris 12.000 Tunelu de la Braye (in lucrare). . . .18.000 Aducereaapelordela Budos Bourdeaux (in lucrare). . . . IO.OOq Pav.de lemn la Paris 15,000 Lucrări oe forturi(ge-niu militar) . . .45.000 S&igon (Coctuncluna)25.000 Canalu de Panama (in lucrare).............5.000
Portu de la St-Valery 6.000
^ colecţie de certificate privitoare la aceste furnituri este la disposilia publicului la rtf f ătatul si depositarul nostru penlrv România D. FM. HUSEATUAI. la Bucureşti* strai) a	vineri iSo. 17.—Asemenea si certicatui de încercare l'acuta cu acest ciment
tieoairu aerviciul teclinical onor. Primărie din Bucureşti, prin care se constata o resi-steuta ja tractiune de 46 de kilo‘de centimetru patrat, densitate de.1730 si o propor-Uun* de 6 ia.suta parte granulor" ‘ nosit in Braila la d-nu B.
«ranuloasa. g
0. Behrmann.
CUMPĂRAŢI CADOURILE DE SERBÂTORI LA
D A.RMET
Bucureşti,No. 51 bis,— Calea Victoriei, — No. 5/ bis.
Pentru că este Cassă care vinde mărfurile cu preturile cele mai eftine având !n vedere Superio-rilatea produselor sale.
Este foarte uşor a se convinge cine-va vizitând magazinurile acestei Casse, a cărei reputaţiune n’aro nevoe a fl discutată.
ANUN CIU_ IMPORT AN T
— 50 bani litru vin vechi ele 2 ani — Alb si Aegru
Asemenea se află şi un vin vechi de 4 ani, Tamuioasa si IVcgolin. Deschizând acuma acest Mare depou de Vinuri în proprietatea a mea situată în — Strada Piaţa Amzi No. 12 bis. — M’am decis a le vinde cu preţurile mal reduse de cât ori şi cme Asemenea tot în aceeaşi Proprielate am deschis un — MARE CASflV — Aranjat după sistemul A la Europian. In acest Casin se află Ja disposiţia onor. Public 2 hileui'dc frunecse de Marmor, Cafea, Bere, şi un Restaurant foarte elegant aranjat cu diferite Mâncări calde şi reci din cele mal gustoase cu preturi moderate. Asemenea se găseşte şi jurnale streine şi indigene. Orchestra naţionala va distra pe onor. Public cucele mal frumoase cântice Naţionale. Asemenea se mal Incbirizâ marele Casin pentru Nunţi, Baluri şi Soarele. Rog pe onor. Public de a mă onora cu visitele, asigurându'l că va fl pe deplin satisfăcut Cu stimă: SO I IR CHIUST Strada Piaţa Amzi No. 12 bis vis-â-vis de Casa d-lul Dragomirescu
Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3
www.dacoromanica.ro
#