\NUr II No. 33i vmm ANTEI A EDITIUNE i MNECÂ $ (10) ÎAVUARIE I88T. 15 B ANI N VI FIUL ABONAM.V f CEP LA I SI 16 A FIE-CA* TOT-O'ALINA IN! NTl ' Pi BICURESCI: La •V TARA: Prin mani tal pt ntru t an 40 lei, 6 Iun 20 lei. :;u ■A STRF.I\ATATE: tale din Uniune, prin m-.- Pentru 1 an 50 lei, 3 U i îi MANUSCRIPTELE I St PLĂTESC tratiunei ni 10 Iei. •Iele pos- 1 S 1- . , V I In UMERUL anunciurile n pntMjuo ir IAN i.A. A-D M ITTLSTRAfTE nuneimKj* pa£ TV. Lfife 30 baiu, a ai reda.. -tţ*. pagi::., trp ? l-l j nit IA pakisi Seni* i . , as<\-i aumerul, la Kioecul ■ Eugenie Stătescu. i1 tea Butoşeueuii ar fi naţi de justiţie, şi ap< atunci numai s’ar putea semţimentul care a prodi rapt a fost clemenţa. Se fi fost dorinţa d’a st pre edent? Dorinţa ca cole. i> jeneficieze şi ea, în vre; uri pu-ţ depărtate, de acest dre.il g--iui acordat prin articolu Go stituţie? Nu credem cf u • -îl I a fost destul de naiv a se aştepta la una ca asta. Jile care le are ţara ou guv sunt prea grele şi prea ci ; pentru a putea fi răfui tr o simplă amnistie. Nici lac.;-viştil nu se aşteaptă la acea ţari n’ar permite, n'ar toleri o a^ menea batjocoră. Să fi fost frica ? Aci, cred că apropiam mai mult de ade' U i îdenegările colectivităţeii achitarea Orovenilor a fost o li. >t a ter bilă pentru guvern, o loviţi. şa de imţitoare în cât guvernul mi.sumat a doua zi, şi n’a re putere de cât în virtutea unei., nislii provizorii care i-a fost ac de Rege. Qe ar fi fost atunci achitare nenilor ? Aci nu mai erai sire ruşinoasă pentru densul, guvernul a cătat s’o acopere cu o insolenţă. Şi Monitorul de azi a înregistrat, dupe acest decret de amnistie silită, un raport al numitului Stă-escu, în care nu ştim dacă obrâz-îicia întrece minciunele, or minciuna obrăznicia. Nu voim a analiza acest factum. Sunt zile unde desgustul e mai tare e cât ori-ce pasiune, şi atâta im-pudenţă nu mai revoltă, ci scârbeşte. Constatăm numai faptul, al cărui p met de plecare adevărat a fost frica, şi al cărui vel este insolenţa, înţelegem exasperarea Botoşene-or înaintea acestei nuoi injurii, d r amintim că insultaţii de astăzi vor fi judecătorii de mâine. îi, o repetăm, atunci nu va mai ar ape amnistie. Alecu A. Ilals. EPESELE AGENŢIEI „DAW Berlin, H Ianuarie. (to’cliKfagul a adoptat prin 186 în fi contra 154, cu apel nominal» l-i*i .mierea d-lui Stauffenberg- tln-u e pn o perioada de ii ■poi-irea efectivelor militare ce- intn ii pniTiduiui conservator st •perinIui precum «I natlanatU- 8,1 vol»t eoutra, Socialiştii, *f i« mare pane »n MU/ **«*•«*. Hrtanv‘9 eraJ va şuiir . otru cote -ui ac-icur-prin- i» agul »*a dlKOlval rfneclaîi» 1 ebruar e 14 Ianuai co&ti"uS a ln*Vl?a »iU. 1 a- L>‘ aV«. ' liltleslcigli a murit In urma unel iutii cu lordul Salisbury. Paris» li IanuaUjCi dvers» a primit din Uoi,,,, „ .punând cu Sultanul a ea Papei In eestiune» b|1,_ ei .vîIa Lorii Jis ! ® act de neputinţa " por-tuld-lul ministru dejustitie căLre U-.4-.le. Sire, lându-măsimţimentelor Ma-i.stet*'- 'ăstre, a căruiâMnimă, tot-I i v jlgentă pentru cel greşiţi şi 1 . j. iV entru cei căzuţi In vină, nu I odată nemişcată când s’a 1 la generoşi lalea ei; şi i& | , . i.a in veoere art. 93 din Consli- “{ ti- el mal profund respeefa ii. .jeatAtel Voastre alăturatul ’^oect cp decret, prin care «e umns-’ azâ to,,c 'aptele de desordine şi le behunu petrecute cu ocasiunea uUi-, ,ielor aieg'-rl comunale In oraşul Eo- m I izolaţi în cauză, ci un dev ,s;inI „ , ..' ’ iiO'i. ăam onoare a aduce la i'‘g. Condamnarea Orovemlt • e,- *uo1,10,-l lajestăţel Voastre caccn- c. curea sfruntată a unui prinţ ;jju cţiunilor deja date d-hl uar condamnarea Botoşenenilc un fapt încă mai brutal, infar în. tr’un mod mult mal imediat, - t ar li mişcat încă mai adine, ca fi exasperat încă mai mult, nu mai tot ce cugetă, dar încă toi există in ţara Românească. I-a frică guvernului de această mişc. Pe de altă parte achitarea Bot. şenenilor, pentru aceleaşi motiv era o cauză de cădere imediată j: tru guvern. S’a temut şi de aceasta guvern Cursul justiţiei trebuia i1" oprit, în interesul colectiv' vernul a cătat se se retra-nă ordine, de pe acest ter a fi învingător era ma' chiar decât a fi Învins. Par pentru a ascundf ror .1 ieral de pe lângă curtea *i Jl’-1 iaşi, camera de punere sub sa; acelei onor, curţi, cons- u d acîic fapte ca un delict politic, oro--u v. punerea tn libertatea tutu-r i, , 1- or, implicaţi în această ace;*- i o c. agenţi materiali, fie ca : uall; iar decisiunea acelei • cami a fost imediat adusă .a op1' * prin îngrijirea ministerulJl 1 b ;• ".ii ea localitate. S ; Sire, că, graţie Inaltulal r l st da de Sus, anul nou xa o îmblânzire n previi? |> -lice şi mai multă mc-iptele dintre partide. S -111* v. cel mal profund respect Sire, A Majestâţei Voastre, Prei şi prea supus servitor, ..linistru de justiţie, Eug. Stiitescu. i. 1887, Ianuarie b CESTIUNEA ZILEI AMNISTIA Monitorul Oficial de azi conţine decretul de amnistie a amicilor noştri din Botoşani, inculpaţi pentrujdesordinele prov#cate la ultimele alegeri de către agenţii guvernului. Decretul e Însoţit de un raport al ministrului justiţiei către M. S. Regele, raport pe care I'am publicat mal sus. In fine raportul ministrului publicat In parte în Voinţa Naţională, înainte d a fi apărut în Monitor, a fost precedat de comentariile organului oficios al guvernului. Fie-care din aceste acte, îşi are semnificarea sa. Decretul de amnistie, tn sine, se mal putea pricepe ; erea chiar natural ; erea singurul mijloc d'a scăpa guvernul din Încurcătura în care sfi vîrtse. Achitarea celor 35 Botoşănenl ar fi fost pentru guvern o lovitură pe care astă-rl, dupe palma primită tn procesul Oroveanu, n’ar fi fost în stare sfi 0 mal suporte. Generositatea Regelui faţă cu oposiţia sfi traduce dar prin un act de generositate către guvernul s60. Adevăraţii amnistiaţi sunt miniştrii M. S. iar nu amicii noştril din Botoşanf. Dar, precum am zis, decretul n'a apărut singur în Monitor, ci însoţit de raportul d-lul ministru al justiţiei. Aces* raport este un cap d’operă de perfidie şi de rea credinţa, esi-, culmea neru-ţinănt. Pe când amicii noştri din Botoşani reclamă din toate puterile cu justiţia să şi ur-- 111, cursul şi dreptatea se se Iacă. neru-I ministru al justiţiei, are sfruntarea să ... • «S a, iL ;ir» * fi.„ ;wi hi raportul săfl că M. S. a fost în tot-d’a- 1 m clementa, când s’a făcut apel la ge- • roşit a tea ei. Această mişelie nu erea însă suficientă per '.Iu a satisface pe guvern. Nu era destul că cu cea mal scârboasă perfi.die a insinuat un nendever sfruntat In crontia protivniciior sfii, nu era tnulţurait'că, graţie intervenţiunel Regelui, o scapat de o lovitură care eia oC T dea pi 1 cap, u vrut sfi-şt facă din acest pretins act de clemenţa o armă în contra oposiţie'. Ast-fel, In ajun ca decretul sfi fi apărut in Monitor, înainte chiar ca Regele sfi fi pronunţat cuvintele de generositate şi de clemenţă, o parte din raport apare în Voinţa Naţională, însoţită de comentariile destinate a da un sens mal precis decretului de amnistie. Dupe Voinţa Naţională, decretul de amnistie are de scop d'a sdrobi toate calomniile debitate prin ziarele din opo-ziţiune. Acesta este adevfiratul raport care a precedat pretinsul act de generositate şi de mărinimie al M. S. CONDOTIERII^ BAROULUI Procesele scandaloase cari s’au desfăşurat de cât-va timp în faţa justiţiei, au dat ţerei o oglindă credincioasă a stărei de decădere şi de putreziciune, în care a căzut coteria de Ia putere. S’a vezut la care mijloace pot recurge nişte magistraţi fără demnitate, fără simţul datoriei lor, pentru a complace puternicilor zilei. De administraţiune nici nu mai vorbim ; ea a ajuns a fi atât de dispreţuită în cât îi lipseşte or-ce autoritate morală. Era firesc ca şi baroul se se molipsească de boala co-lectivităţei şi se se ivească în sinul seu aceleaşi elemente tot odată corupte şi corupătoare care în ziua de astă-z', au devenit semnele caracteristice a contactului cu sferele guvernamentale. Procesul lui Stoica Alexandrescu şi acela de la Rimnicul-Yelcea ne-au dat ocasiunea d’a vedeâ petrecân-du-se lucruri stranii, in ce priveşte baroul colectivist, Se Începem prin apărarea lui Stoica Alexandrescu. Ei fusese în- credinţată ex-o/ficio d-lui Bossie. Datoria unui advocat în asemenea caz este d'a face tot ce poate pentru a uşura posiţiunea clientului seu, lucrând şi vorbind în limitele impuse de conştiinţa sa. El devine adversarul firesc al părţei civile şi al parchetului, şi interesul seu este d’a căuta o teză favorabilă acusatului şi d’a se pune pe unterlm pe care se’l poală înfăţişa juraţilor sub o formă cât mai puţin antipatica. De exemplu, în caşul lui Stoica Alexandrescu, prima datorie a apărătorului era mai lnteiu, d’a discuta faptul material în sine. Cu toată mărturisirea acusatulu?, apărarea trebuia se ceară constatarea unor puncte esenţiale, precum acele care priveau modul cum era încărcat pistolul, starea în care se afla catarama d-luî Robescu, daca acest din urmă purta obicinuit această cataramă, etc. Dar se admitem pentru un moment că acusatul a impus apărătorului seu mărturisireafaptuluî, (ceea ce nu constitue o obligaţiune pentru apărare) oare d. Bossie nu avea alt terîm de apărare de cât acela d’a susţine că Stoica Alexandrescu a fost numai instrumentul Oroveni-"-iţiei ? Nu vedea d-sa cât d. ndi devenea acusatul în ochii iu; • . ia această atitudine? Nu î • era un lucru nepomenit in imn 0 judiciare ca un acuzat princiţ i t=6 fie în tot cursul pro-ocsuiui, î acordul cel mai intim cu parchetul, se respunză ast-fel cum 4i ordona aousatorul seu, se ?c faoâ instrumentul acuzărei contra ţ' i'ÂUşib'r se complici? Era oare Sftî^tffnoios din partea d-lui Bossie, ca advocîv eMse primească a juca un rol atât de soâr- j bos, alaiuri cu clientul seu ? Dar ni se va obiecta : «Aşa a voit Stoica Aiexandrenuu *>c fie aperal.» Vom respunde că un advocat, ce se respect», nu primeşte a apera o cauză de asemenea natură, de cât atunci când poate comunica singur şi în plină libertate cu clientul seu, când, în fine, a putut se se convingă de toate imprej urările în cari s’a comis faptul. Dacă d. Bossie ar fi procedat astfel, de sigur nu s’ar fi pus alături cu procurorul general şi cu partea civilă, n'ar fi susţinut că Stoica A-lexandresou a voit se omoare pe d. Brfttiarni fiind pus de fraţii Oroveui. Ar fi găsit un alt târlcn de apărare, de pildă, alienaţiunea mentală temporală sau complectă, fanatismul politic, monomania d’a se face celebru, in fine, o teză care, in orl-ce caz, avea mai mulţi sorţi d’a smulge juraţilor circumstanţe uşurătoare. In loc de aceasta, d. Bossie s'a a-Iipit de acuzaţiune şi a urmat'o pas cu pas, a fost un fel de vice-procu-ror, în ioc d’a fi un apărător. Intr’o altă ţară unde rolurile fiecărei profesiuni sunt bine definite, o asemenea atitudine ar fi provocat intervenţiunea consiliului de disciplină. La noi lucrul a trecut neobservat; de ce oare? pentru că întreaga atmosferă in care trăim e a-tât de infectată de miasmele corup-ţiunei, în cât incorectitudinele, inde-licateţele, tot ce nu este încă delict sau crimă caracterisată, au ajuns a fi tolerate. Tot aşa se petrece şi în privinţa sistemei adoptată de un timp încoace de unii advocaţi colectivişti, d’a se constitui parte civilă in or ce proces în care este un interes poli-t c de susţinut alături cu parchetul. Şi aci avem a face cu nişte vice- procurori. Ce alta însemnează partea civilă de cât un interes material, repararea daunelor cauzate prin un delict sau o crimă ? Care a fost dauna cauzată d-lul Robescu de pretinşii complicii al lui Stoica Alexandrescu? Nici una; de aceea curtea a mărginit dreptul părţei civile numai în privinţa lui Stoica. Aci s’a vezut intr’un mod clar cauza care împinsese pe d-nii Can-tili, Stoicescu şi alţi d’a se constitui parte civilă. îndată ce Curtea ’I a oprit d’a acuza pe Orovenî, reprezentaţii părţei civile s’au retras. A-dicâ, cu alte cuvinte, ei au zis; «Noi eram aci pentru a ajuta pe procuror şi spre a acuza opoziţia. De Stoica Alexandrescu şi de C. F. Robescu, puţin ne pasă. Tot procesul era făcut într’un scop politic, dacă nu putem vorbi politică contra 0-rovenilor şi opoziţiei, ne retragem.» Prin urmare partea civilă a mărturisit, că era pusă de partidul guvernamental pentru a veni în ajutorul parchetului specialmente contra Orovenilor. Frumos rol, nu e vorbă, pentru un Cantili, fost ministru, profesor la universitate|şi autoritate în materie de drept penal In ţara noastră. Dar ce se mai zicem de d-nii Cor-nea şi Borş cari aleargă la Rlmni-cul-Vilcea spre a susţine nişte părţi civile Închipuite, primind sume însemnate nu ştim din ce punga, dar de sigur nu din aceea a rudelor lui Popescu cari nu există şi, dacă ar exista, sunt fără mijloace. S' o-~: d-nii advocaţi colectivişti au jucat rolul devKB^proo^^aj._ai.. «oî* J'ooziţia era de acuzat. Parchetul nu era Peatl’a & ^ce pledoarii politice; trebuoh1 îlşt&n dotlieri ai cuvântului pentru a apăra cauza col ecti vii aţei. lată dar o noua uicsci.o inventa ,â de regimul de astă-zi. O nouă specie de advocaţi publici, cari nu reprezintă interesele statului ci interesele speciale ale colectivităţei guvernamentale. Până acum am avut bătăuşii poliţiei, bătăuşii parlamentari, bătăuşii presei; astă-zi avem şi bătăuşii baroului. Geî d’intâi au ca mijloace de convingere bâta şi condeiul iresponsabil, cei-l-alţi au cuvântul şi clevetirea puse sub scutul legei. Meseria c aceaşi, scopul e tot atât de onorabil. G. V. SA NE SOCOTIM Cu noroiu şi cu ’nainte 1 începe anul Voinţa Naţională. Cu sfârşitul lui 188G, apropiându-se şi sftrşuul celor unspre-zece ani de guvernământ naţional-HArrat cel de la V. N. înscriu esclusiv, ca de obiceiii, la activul partidului lor toate isprăvile din acest lung interval; saltă de bucurie la istorisirea lor ; aruncă cu noroiil—iarăşi ca de obiceiii—In toţi ce nu văd şi nu cred ca denşii şi, îndemnând guvernul să nu părăsească puterea, ’i strigă : înainte. Că naţionaliî-liberalî văd toate faptele lor In portocaliii ; că naţionaliî-liberalî cred ca numai eî aii făcut res-belul, că numai el aii conlucrat la independenţa, că numai ei aii întemeiat regalitatea şi altele de astea, nu este de loc surprinzător. Daltonismul şi grandomania sunt două boale aproape incurabile pentru guvernamentali. Vor naţionaliî-liberalî să creaza că de ia dânşii a Început lumea şi cu dlnşiţ www.dacoromanica.ro 9 KPOOA — 1 IANUARIE so va sfârşi. «sS'I^C creaz Rtei şi /..■"■ ' siunş ui..le sunt vede'ţl de tmhl. ml uita Ie odată m -> şi princi- Şi apoT ce ilfn 'ţ‘ rămân- ■’ >ăcut pi»- >o.r :tJ mai elementare. Când V. N C i | rilu lion&ri, t , ffisral ad crc ipind d> devenit un lăuzi ti nu--t mal mult aii stîrpit il scumpit i de func-eâmpulal )tinere. ( î creşte c l-uaţiona idigeoa i o arma la mmc > mulţime de braţe, şi 'şl a i « t. urat najorităţl docile pentru alegi ! Un sinanr monopol nu le luciii uiuns. Jupătutunurl, venirăchibr d , hibrituri cărţile joc Monopolul cei u(0 ielŢ p- ui«Lt,ul aşa zis Alglave, cu ţuica si spirtul, cu cultura prunilor şi a vii* or, încâ te aurise, , Ljux*- u «Mt. ,«ti»ftli«'aVT,ene -ioit-'-. şl tr*' est proiect monstru, nu el sun! cauza Jlauut i; amânat, nu părăsit. Acesta e condeiul No. 2, condeiul nonopciurUor. După monopoluri, vin dările indirec-e cele l’aite, Aceelea ad avui. apecialmente de >bitc*iv articolele de consumaţiune strat de ghiulele, începând la verf cu una, care sta pe patru, acestea pe şa-se-sprezeo«, răzimate !a rîndul lor pe 62,şi u-rminăndu-se cu o bază compusă diP iicusatiune de Iu Iaşi în afacerea turburnrilor de la Botoşani, guvernul, încreilin-lat ca nu va reuşi a face sa se condamne persoanele pe carele a implicat în acea afacere» a cerut si dobendll eri dimineaţa «le la îlt. S. Regele semnarea linul decret prin care, in temeiul «rt. 113 din < onstflutlune, »ot! u-(*u«fttfl sunt amnistiat!. Acest dc creţ a aparat chiar azi in Monitorul Oficial. Domnul presidwntul Consiliului a'a reîntors aseară in capitală şi astă-zî va pleca îndărăt la Floriei, îndată după şed ir V Czxaji’iidjjj ; ■. -,i Leon. X Se zice că înainte de deschide ret’ camerelor ucoritnt.-H s, 1 ;■ ‘nfr* o*" pentru a i isupri mâsn- Ff rilor de li In faţa n . ari op v-ţiooiste, Care devine din c*- i ; <-e m,,. arycninţă ar re pentru liniştea >M>ie3-ti^itaţei. causă că nu se îna-: ’ . e fi' â şi căpitanul de ă, protejatul preşe- uluL ii -* le resboi a trebuit se Jăpitanul Şaguna a eînai iat. X . V ,'ul owo, ministrul! ple- __Li i ; I dintf D.i se s rem’ • ei, a fost pifiimit ‘ . neaţâ nr ministru j al a- 'reia8. X ,. LL \> r şi Regina au pri- i felicitaţiunilel. P. S. S. Pri- Române. pţl în Bucure i' de curăţ denţii gi D ni 80 râ întârzia toare S .urdza a părăsit Mena Joi o m a merge Ia Berlin, rec <1 aale în Bhoureşti jf(j y 2,1 TI fl t Ui' i- f|| dt cât am anunţat tru numer. X persoanele jlreţrs»# (-U nou, sunt nou,sunt kid nil Moru au nane, şl ii nistru R băl ..an u nu PBFÎRP: s.(îâogaţi la ele moşiele vlndu-te; cangrena din pi>»ţă; conturile secrete; agio de 17,50; dobânzile tot de 18 o/'o, pentru cct ce nu sunt ia favoare, şi vrând nevrând daţi peste condeiul No. 5. Drumurile de Ier, fără şosele, furniturile fără licitaţii, urmează imediat în ordina cronologică a espuueril. * ouitti. Ui v i miji Uinţfi * * 1 v Lnsumal-i-bicomţioneTumrectul Poliţiei capitalei a avut Joi, în cancelaria direcţiune! penitenciarului Văcăreşti, o lungă convorbire cu Stoica Alexandreacu. X Domnul Gâmpineanu, primarul Capitalei, a reluat eri direcţiunea afacerilor comunale ; d sa nu mai fusese la Printarie din zioa oc eutuUii incident de 1& Cameră- X tu pref j-iital m. , i\\e rioast; t-j>’ x uupu Goetache :< de BotOş ;;laţl prin f y^d, ttoffliH8 st va ea- t ale miniştrilor li. In numele caii a vo bl. i . Stătescu. EŢ » trimes d-lui 1. - au, anul nou, por- xplendid cadru, op -ă il dptorului Curţii : ^K. x i jj m .1 :r un Iaşi urmâtoa-raraâ: . - . . ■ sub acusare a ca- . 7 Botoşani delict la 3ii itelegrafiat la Bo- an. •« -late a tutulor ce-r j ’ încarceraţi. n parchetul «»o ■ i mnlstlarea tu- ndru Holbau. X o. jv. i ! « Botoşani urmâ- •^aî'ea telegramă : j , re: t! « < tie comunicat te-Botoşani, a noastră depro- ■ ' . • u ■ ziarele de eri. aţiunii contra a-. e incalificabil, re- (in.> ■ 6 nu fie împedi- h ' e întunece. Cerem central pentru o acţiun energică , teşeşte şi ne exas- pertuzfi. 'ilar de la O Wn- uembre. A. Enacovlel 1XTERI0R ; Erî .ciobul ( n S’a b t. ,’e acur I oJgcrtora iP tmki to&ţe «11 ră Mai ra tu per X ore s’au Rtrun omitetele (jCoziţi ;a fire altele, că V L ■a în cercetare fele u ir . roba' urm le le opoziţioniste^' X a-..ouaţi ai vratr FOIŢA ZIARULUI «EP AI.I.XIS BOUVII.lt W PRIMA PARTE 111 înde locuia si ce era Blsohert. (U rmariŢ Era scurt şi uscat... capul era cam mare ţ>«niru corp, faţa cam neagra, şi fiind d*! era groază de apă, ne spălân-du-se de cât cu apă de ploaie, pielea ’i era aspră ; părul Iul cărunt stătea vulvoi pe cap ; ochii bruni aprinşi ca a unei păsări de prada ; se facea miop ca să zică că nu recunoaşte pe oamenii pe care nu voia să-î vadă, dar vederea 'I era minunată, privirea lui era vecinie în mişcare sub genele sale ţepoase ; buzele le avea palide şi subţiri; bărbia lată. Să gătise '•••■ îmbrăcase o rochie prea lunga, închise ea vestmântul unui preot, ea sg ascundă cămaşa sa pe care nu’l venia s’o scoată la iveală ; sub rochia asta se zăriaudouă fuse terminate prin nişte picioare enorme ; ceea ce ara mai c idat în persoana lui e cA de giilr ori mAnecele i se ridicat’, de câte ori rochia să da îutr'o pnrto dupe pep-I tul său, i se vedea pielea tatuată, de auue Şi uurnele seu... Gig, seluaucul. Intr'o zi, Rigobert fusese silit, din oarecare cuvinte pe care le vom cunoaşte mal târziu să fugă din corabie pe mul... Prins de nişte sălbateci, Lrăise cincr-spre.-z«:ce ani în mijlocul lor... Să poate judeca uşor de schimbarea care poate să se producă în urma u-nel asemenea dis!ocuirT. Rigobert era un parisian, un copil al foburgurilor chiar. Nu intrase de voe, îl silise să intre în marină ; ne fiind bun de nimic, îl angajase ca copil de trupă. Prin purtarea sa tot d’a una neregulată, justificase pe deplin hotărârea familiei sale ; deveni cel mal nepriceput şi mal neascultător copil de trupă, cel mai voinic, cel mal dibaciO marinar, şi tot odată cpI ma; bun băiat şi cel mal mare ştrengar ; îşi petrecea timpul mal mult în fiare de cât la servicid : nimic nu fusese în stare al domoli... Nu’l păsa de primejdie şi nu recunoştea de stspân de cât voinţa lui, pe el însuşi. Avea toate viciile, dar era capabil de toate devotamentele ; când primea o misiune, puteai să te reazemi pe el... Caracterul lui ce’I drept, să schimbase puţin cu versta, ÎI venise un nou respect sau mal bine zicând o nouă teamă... poliţia ! Pierre zise bătrânului Rigobert : î — Nu prea am multe vreme trebup !se ne înţelegem de. grabă ; ea să înlăturăm vorbe nefolositoare, afla că te cunosc sub numeiă Uş Rigobert Cou jj timp, DiSOLVAREA Ri ICHSTAGULUI . . in oseşte de la Ber- optat propunerea i.,.ui rin care să acorda intru un period de , ■ ■ tivilor militare. A- «. .. însemnătate după ială a principelui .. că marele canodar vântul spre a cere ; -ea proiectului aşa rum pr ... n. , ivernul. Acest pro- . , oi feclivelor militare . vi , ; nod .io ş.,t>te ani şi guvernul rure ni iour, şi maiorul RusV;n care te-a avuţi' pe g« ca matelot pe Sgtobia ml-a povestit istoria ta. Auz'nd acest pr ambul, bătrânul săi batec se sculă iute, se uită pe gearr dacă nu'I ascultă cine-va, şi, zise, în spâimânlat, cu jumătate glas : — Taci... Iad... locotenente, te rog zidurile aici ad urechi... Ce vrei de lţ mine ? — Vreau să-ml lăgăduieşti că mi vet sluji cu credinţă, că vel face tot ce-ţl voi cere... N’aî a te teme de nimic ţi poţi să câştigi mulţi bani... Auzind aceste cuvinte, bătrânul Rg făcu o strâmbătură, care era un zâmbet de felul şl. Ochii săi aruncau fulgeri, se apropie de tânăr şi se aşeză în faţa lui zicând : — D-le locotenent, cel ce mă încon-i joară aci sunt lepădâlurele omenire!. . I toţi nişte ticăloşi, nişte tâlhari, nişte desmăţaţi cari mă urăsc de moarte fiind că le fac bine.... Mă apropie de dumneata ca să aud bine, dar vorbeşte încet... încet de tot... aud foarte bine., încet de tot, nu ’I aşa ? Pieire relua : — Te ţii de vechea d tale meserie ?.. — Prezic viitorul.... dad şi ceva doctorii. — Doctorii care omoară. — Mal încet....doctorii secrete .... d-le locotenent , sunt la ordinele d-,ale, ce vrei «ir la mine ?... pii" . i avenne, dupe ce se gândi un - vjL Ri( .. f • luci al fost chema.. > ■ f zi Ml ijuţi la fug ! condamu la i u, ■ ? — Şl asia »ana — Te a •/■ isbulit, zeci de ijulbtul. — D.d -â I ig st mulţumi de a da din umere. - -1 c Ir,.': , nu lucrez nentru tru mii de franci... , fiind că d-ta al să ur că... voi isbuti. if mei, fie I. primeşti? ii or e d-tale, stăpâne. . ’ i ’i acea otravă ? di . . aă vezi. . 'Si >d, bătrânul matelot care se culca şi a-j ’o .al din care scoase o neagră, cu casuta . iă o i.■•* .. nd aproape aspectul dc dulce... pe care o esta o luă cu băgare dc er. nu. zise bătrânul maici din ea. , oi a scutura din cap. • n V . era fericit să vorbească d şti tu., ri» ia ce numea el doc- .'oriile secrete. . - Va urma) ' www.dacoromanica.ro fOBUC^f, ZIARULUIJ EPOCA “ l lratu ft i «le Toi ANUNCIURI Si£CiLAME An an Ciupi pe pa4 rv, lini* 30 b&ni Anuncityi fi recs pe pagina ij I P III linia 2 lei. 'ie titlul să spunem că d. Fânică Be'-lio era de fală. iiintre răvaşele căzute oaspeţilor mi-am pulul procura unele, şi ru e răii s? le îm-ă^esc cititorilor, lală-le: I .ni C- F. II. Turcoaicele ’şl pun pe fală năframă. • • pe dos porţi de-oţcl cataramă. Nu -tiO cum misterul eu să '1 tălmăcesc... I Nu cum-va să fie lucru tot turcesc?... i i fftcosr din primirea Beduini c c^-tiune de disolvarc a lam rialul. Prin urmare votul Re £U]ui a fost dat sub presiunea dir^ unPi arae ninţfirl de disolvare. j^il că, cu toată r ce na ta arnenuiţaiaichstagui a respins proiectul g«ţm<-n când ajunsal prefect din păcate, Cri'sornice, kneaze, numai stnt să bală. Lui (ir. Andi'onescu Bcizîi'bjauae om mare Iiind-că’I beizadea ; şi' ta Bellu e lot Ltnăr căci dăcu văpsca ; >lu e zdravăn tîind-că e satrap, n® ’ţ'-a-I făcut nume intrând tn dulap. D-rului Honiniceanu pusodată:«Greşteţl şivâînmulţiţi» raşiasasoţie -<şi pămtntulstăplniţl» ost tu peatuncea primul om tnpa- [radis cIaIţilcatine,D-zo\1 nu ţi-ar li zis. Lut Mit ii a Stur/a Di ;e i ministru mulţi aQ întrebat, -ed că forţa-ţl stă toată ’n palat. Adev» u i altul, pentru-a La ocară : Î-. ’ă brătianu nu te-a dat afară. D-zeO I utAc Lui Stătescu Daca i fi ministru pentru vre-un folos Ur simt' că nimeni n'ar 11 să’ţl impute, Dar ceea-ceT astăzi ştiut cu prisos, apune'ta*'» matprodj te cfi ®’u ministru de pricini pierdute. u c, r. ^ v j u t.ui Ion Cuinplncauu rea egemoniel austţiM’ **' Rrusi QUOhj dereţiunel statelor armată pri principtie de BismurtctiD ne plani , aţi Brătianu ţl-a zis începutul eanore».v1 ««iama y . şi cu val din abis al eşil, ^robind pe duşmani. ramolit, ’niîmpinal r tea Came em asupra conte ane. Şi atune a mulţi ani I Radu Tandără. ■ B'c nn! ti pe i Împăratul, sT’b tru a, , ir- • Ierului său, a rtâcur-t cu multe disoH-ftrî, i>K‘ volarea-^roiectelor pl- * 'iSvenimeulele resl ac n- raat în 1860 şi în 181 mal Succesul şi gloria n vocen opoziţia ne! li inul Dar militarismul { ur- mai un scop, pentrj ■41 te. astf. -z' pentru Germ, cestiune de existau ţuşit mană e silită să suP ta», disproporţionai mit pentru a putea să < 0, 0 făcute. G.,:bireaeall IQr- de.h, cu la 1862 g or- faţa parlamentului ile. se află In faţa Re: mie niel întregi cu tdt s'o ce şâ manifestă tn i1! , tn chstagului este dar . -zi alegerile vor da Ic .a- >..e CR ci Fîevase Cv.iectivişli1 afl inA ’i raniţa, nala plăc aiiuca fj sânui pţt nulul ij,.c dufie ce pi' , bot de Florica şi în ndknat? c,u Vjn p tT ^ colectivist c-urne s? şt napi® st obide i i/erale-naţior A Iest veselie njts aUpâuiJgr l e'j til- n , fost complect, eu u:i • de fii unei -ut >iLOAREI IUTZIBANEST1 Ga iii loţi anii, d. P. Carp a poftit şi anul ece sta câţl-va prieteni şi câţl-va vi i.ii lor! cunoscuţi la frumoasa sa moşii de ia Ţ’ibăneşti. Acolo, primiţi şi os- i.pmneşte, invitaţii d lui Carp n , ut-. i$it trei zile încântătoare. Lasă că ori ci a», care are puţin gust de agri-cuiu.ra, « remâne minunat de modul cum suni 1 ngrijiteogoarele, bălţile, pâ-durea, dur mal al multe altele de văzut, ii "fii- d. ip'imirat, multe de apreciat la Ţi.jft.ucşt d e 'ţi plac artele, cărţile fru-moasti > v inurile bune. Cum sp pipate vedea, petrecerea se an urla l ie şi în adevăr, bine a sllrşit. Vlpltot re», adevăratul scop al ln-i-unln a re'UŞit pe deplin, deşi timpul s.» arătat vrăjmaş. Ploi. noroi, nici un mig die zăpadă; acestea sunt de ajuns pi tru muia cele mai aprinse inisc i ugetiice, mal cu seamă când e a di vlnâioare cu haitaşl. r ni taţii d lui Carp s’au arătat nărbăţie. Krafl d. conte Dig-, j mul secretar al legaţiunel ra :eze,dd. TU- şi Dum. Rosety, d. scovitza, puşcă vestită în Moldova, . Buiiu, cunoscutul vlnător de la colonelul N. Bibescu cu fii săi Ni-şi Dumitru, d. Arthur Green, bd. ciAlex. Marghiloman, d. C. Mi-i, d. Scarlat Pherekidi, dd. Caton r i L G. Leca dd. fraţi Baldovicî, d. G. Krupensky, d. 1. Sturza, încă o paş ceiunră dincolo de Miicov, d .C. Struni, etc. S îădăjduia puţin, s’a obţinut însă mu Peste 130 de bacăţl aQ căzut, că-pri e, lupi, vuipt, iepuri. Impuşcă-tur cele mai frucalase aO fost trase de d colonel Bibeicu, care a trântii pământ un ţap, In adevăra-teli gulî ale art^T, a o distanţi de a-»>nsn Ce a. 3o "*','it Phe-upoaică Alaltăerî dimineaţă oaspeţii d Iul Carp s’au întors In Bucureşti mulţamiţl pe cât se poate şi gftindu-se de vre o •vlnătoare nouă, caretă d.ia pas celor nemângâiaţi de soartă, se’şl răsbune şi ceior fericiţi să’şi arale din nohdibăcia. PsOD*Io. TELEGRAME m STREIWTATE Paris, 13 lannarie. — Deputafiunea bulgară părăseşte mânie dimineaţă Frauda, mergând la Roma. Paris, 13 Ianuarie. — In consiliul de miniştrii s’a vorbit, nu oficiat, dar tn cursul conversaţiunei, de impresiunea produsă aici de cuvintele rostite de prinţul de Rismark in Reichstag cu privire la Franţa. In cercurile guvernamentale discursul este privit, în largul şi intregul lui, ca pacific; dar remâne acum de aşteptat dacă dânsul nu va e-sercita un efect nefavorabil tn relaţiu-nile neoficiale între ambele ţâri. «Le Naţional» publică sub titlul «Dificultăţi ministeriale» ştirea că o mare parte a Camerei se arată puţin dispusă sâ încuviinţeze creditul cerut de generalul Boulanger, aşa de-odală. Se zice că dacă ministrul de resbel va veni sâ pue, cu ocasiunea creditului cerut de 360 milioane, cestiunea de încredere şi claca cei-1’a Iţi miniştrii se vor declara solidari cu el, ar putea foarte lesne sâ se ivească conflicte între guvern şi majoritate. In ori-ce cas, întregul buget al guvernului va întâlni grele dificultăţi. Londra, 13 Ianuarie.— Circulă sgo-motul, că lordul Salisburg, foarte sdruncinat de moartea lordului Id-desleigh, care a expirat in braţele sale, s’ar gândi sâ se retragă, şi va consilia azi reginei, sâ însărcineze pe lordul Hartington cu formarea cabinetului. Nu încape îndoială, că moartea lordului Iddesleigh, carcera iubit de toţi, a contribuit se mai iea încă o lovitură cabinetului actual. In toate părţile sunt semne, consistând in discursuri d’ale membrilor partidului lory, din care reese că cabinetul attual perde din zi in zi confienţa ţârei. Pe d’altă parte, in ■ cercările de unire ale liberalilor nu promit resultate satisfăcătoare. Paris, 13 Ianuarie. — «Şedinţa Camerei. Presidentul Plar/uet e.r.jirima dorinţa d’a se stabili concordia şi d’a se face compromisiunile necesare, şi doreşte ca emulaţiunea patriotică sâ urmeze, spre a putea lucra la desvoltarea marilor instituţiutii naţionale, printre cari pune armata în primul loc. (a-plause) Urmând fără deosebire de partid, şi cu o îngrijire constantă, aspiraţiunile acestei brave tinerimi, primind cu en-tusiasm, toate sacrificiile menite a o întări, n’o facem împinşi de frigurile nelinişteî safl a tierăbddret, da» nu unim de cât sâ ne punem in posiţiune d’a îndeplini datoria noastră, spre a asigura Franţei, stima tutulor. Această stimă este o condiţiune esenţială a păcet, cărei suntem tot atât de dovotaţî ca or cine pe lume. (aplause prelungite) Petci'sburg, 13 Ianuarie.—In articolele lor de anul noft, ziarele arată ca rezultat încântător al anului 1886 că diplomaţia rusească este pe deplin luminată asupra caracterului de prietenie al Austriei. Discursul de alaltăieri al prinţului de Rismark este şi astăzi punctul principal al discuţiuneî între publicişti, şi presa face reflexiuni asupra punctului că, din zisele cancelarului, reeşind prietenie, intre Germania şi A ustria pe de o parte, între Germania şi Rusia pe de alta, râmăm sâ se lămurească în potriva cuî sunt făcute armamentele. ei. Ziarul « Wjedomosti» din* Petersburg crede că ele trebuiesc atribuite exclusiv temei de un resbel între Rusia şi Austria. Rusia trebue sâ ţină ochii bine deschişi şi sâ insiste asupra cererilor sale. Germania ar satisface or ce dorinţe şi ar da Europa peste cap, ca să împiedice un resbel ruso austriac, care ar arunca asupra eî pe vecinul său frances. \ra lăsa Rusia şi de astă dală, întreabă ziarul, să treacă momentul psicologic fără a’l utiliza ? NOSTIMADE De căud d. Or&şanu a început a dirige Monitorul oficial, acest oigau dc publicitate coîect ivistâ, a devenit o sorginte nesecată de nostimade. Aşa, raportul d-lul Slătoscu privitor 1a amnistiarouliotjşenenilor publicatAzi In Monitor, copnnde Intre altele următoarea trasă: «Se sperăm că anulnofi va aduce cu sine o îmblânzire gp es uiiitor politice, şi mal multă moderaţia na ia luptele dintre partida- Şi oiuea jf.fis această trasă? in-uşi d. Stălescu, minmtrui justiţiei / Dar mi se va răspunde, oâ poate a vroit să scrie hn^l/inzirca pnsiuuelor politice. — O fi ; dar să ştie vorba: gura păcătosului adever graeste. Voinţa Raţionala de erl anunţă că M. S. Regele a dăruit d-lut Moruzi, prefect al poliţiei, un foarte frumos ceasornic ca suvenir dc auul nod. Aflăm că d-nu Moruzi tn urma primirel acestui present ’şl-a dat demisia,de oare ce nu poate considera ceasornicul dat de rege 1e cât Ca o alusiune subţire ta discursul d-iuî Fleva, care începea cam ast-fel: „Mă ten. să daft ochii cu d-nu Moruzi pentru că ea iu port nici ceasornic, nici revolver !» • * Mumăruibiletelor cu nume deschis pentru balul de '-a palat, care s'aO distribuit prin poliţie, es<> de trei sute. Prin urmare, n> e de loc mirare dacă pe la unu din noap.e nu se ma] gă8ea nimic de mâucare la s'aQ repe. zit Toboci şi Ulmeni as»pj>a mâncărel, nici oasele de la curcani nu i» a lăsat. BIBLIOGRAFIE ULTIMA ORA i Berlin, 15 Ianuarie. — Uupc dişo* ] Iul lunea Heiclistn^ulul, mauifes-tatiuni entiisl&stc fura făcute J 1 popor care *e dna» ia ps Iroper*-* Iriijf- ' >»{ ? v ori lr când d. Bră-el avea aerul Regele părea Retragerea d-lui Stătescu din mj_ nister este 'astă zi un lucru sigij*. Însuşi d. Stătescu a esprimat m, strămutată sa hotărâre d’a se retrage din cabinet, chiar dacă d. Brătianu ar remâne la cârmă. Guvernul se măguleşte cu ideia că această retragere va face mai uşoară apropierea dintre d. Brătianu şi unele elemente desidonte. • Principele Dumitru Ghika, a fost azi la d. Kogâlniceanu unde a stat mai bine de o oră. m Putem afirma următorul fapt pe care ’l-am aflat de la o persoană în poziţie d’a şti ce se petrece la palat: Acum patru, cinci zile, d. Brâţia-nu a mers la palat la o oră cu totul neobieinuitâ. Dupe ce a aşteptat mai bine de un sfert de ceas pre-şedintâle consiliului fu primit de M. S. Dupe întrevedere, tianu eşi de la palat, atât de supărat, şi atât de tulburat, în cât faptul a fost observat de toate persoanele aparţinând palatului, şi chiar una din ele vorbind despre acest incident a exclamat: «Nu miroase a bine.» D. colonel Bibescu fiind însărcinat de prinţul D. Ghiea se someze pe d. Carp, de care era invitat la vânătoarea de la Ţibăneşti, dacă ar consimţi se intre în minister cu preşedintele Senatului, a obţinut de la d. Carp un respuns din cele mai categorice : nu. m O Întrebare d-lui ministru de resbel : Un ofiţer caro est© «bia de trei septemâui într’o garnizoană, se ponte permuta fără consimţimântul lui şi fără cererea şefului garnizoanei, adică fără ase putea invoca interesul serviciului? 0 Banchetul de mâine dat în onoarea apărătorilor fraţilor Oroveanu, lui Protopopescu şi Pompilie Stânescu, începe a lua proporţiunV mari. Dd. Th. Galimak şi Al. Euacovici au fost invitaţi a lua parte la acest banchet, şi au respuns că sosesc mâine de dimineală. Dd .Iosif Oroveanu şi Ion Oroveanu se află cam bolnavi la Focşani, şi nu este încă sigur dacă vor putea lua parte la banchetul de mâine. $ Citim in România liberă de azi : M. S. Regele a acordat amnistie celor prigoniţi de stăpânire la Botoşani. Opiniunea publică consideră acest act al Suveranului ca onoue favoare pentru d. Ion Brătianu. Cine are nevoe de amnistie este guvernul M. S , iar nu cetăţenii cari îşi apără cu viaţa drepturile lor în contra despotismului libertinilor. De aceea Botoşenenii protestează în contra acestui act de amăgire şi cer se meargă dinaintea justiţiei. Dacă M. S. Regele voeşte se intervină, prin drepturile constituţionale ale Coroanei, la liniştire" "pHteîor, ţara aşteaptă alt ceva, iar nu amnis tia ce i-g consiliază mmistrul justiţiei. şi pe care Botoşanşnii o consideră ca o oit-nsă. A apărut <1© sub tipar CALENDARUL SCOALEI n m 1887 Calendarul scoalti c portativ, Pătlăgele vinete cutia dc 12 persoane fr. 1 -Dovlecei cutia de 12 persoane fr. 1 Torhon cutia de 12 persoane fr. 1 Mozere boabe cutia de 6 persoane Fasole cutia de 8 persoane Bârne cutia do 6 persoane Baltagele vinete cutia de 6 persoane Dovlecei cutia de 6 persoane Ghiveci cutia de 6 persoane NB. Asemenea mai posed un mare depoi Vin nlli tle t>raf-usnnl litra 80 bani Vin negru de \eeuresli litru 80 bani vechiu de 4 ani Rog dar pe onor. publica nu pierde ocas i nea si a visita acesl Magasin spre a se .011-vingo de adeveru. Cu stima C. r, t lIlUS tOI OH DE VENZARE bune, în lutinler de peste douâ sute pogoane, anală pe moşu Fărcaş, depărtare un sfert de ceas de caşul Caracal. f DR DâVIDOVIC/ de la facultatea din Viena tt SPEC. BOALE | INTERNE, DE GAT SI DE COP ; — s’a in.ut.at — No. H, Strada Sf. Vineri, No. li ivis-â-vis do biserica Sf. Vineri ord. îl — î» p. m. 70 70 •70 70 CASA DE SCHIMB IUL lill. IhUmI & II. Ulii i Strada Llpacanl, \o. iS bl. Bucureşti, 3/15 iarnurie VALORI Scadenţa cuponotor tîrg IX Curs FOMDT’HÎ DU STAT ROMAN Renta rom. por. 1875 5 0/0 Renta. rom. smortia. 5 0/0 Renta rom. (.rar. coo) 6 o 10 Oblig, de «Ui. C. F R. 0 0,0 Idem Idem 5 0/0 Impram. Stsrn 1864 7 0/0 Incpr. Opeoheim J866 8 0<0 l Ap i Oc 1 Ap î Oc l Mai i No t Ian i Iul .dem iMărie -» w ifî imphuwl'tub: Imur. oraş I ' Idem iâv Impr.pr.B. VA lip www.dacoromamca.ro 5P00A. —? 4 IANUARIE t-a iJMMPw»** CASSA DE SCHIMB JO'NNIAN & NICOLESCU No. 33. Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 2 Ianuarie 1886 VALORI Cump. îi 0/0 Renta amortizabilă. . . 5 0/0 » română perpetuă, o 0/0 Oblig, de Stat .Rur. conv.) !mpr. cu primo Bacur. (Iei 20) 5 0/0 Impr. Munie. Emis. 18S3 10 lei Oblig. Oase! pens (1. 3o0) 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 5 0/0 » » » 7 0/0» » 3 0/0 » rurale » 7 0/0 » » » Aur cohtra Argint sau bilete. 931/2 861/2 3? 731/2 210 811/2 981/2 84 3/4 101 1 ft 171/2 Vând. 941/4 87 36 761/4 217 82 Uf ?s ■ 851/4 102 18 AVIS IMPORTANT Salon pentru tuns, ras si fresat la briciu lui VLAD TEPES No. 9-, — Calea V i c t o rie i, — No. 92. ,im onoare a aduce la cunoşliuţa onor. public ca, am o perfecţiune, atât în tăiatul păraiul cât şi In ras etc. etc. pentru care onor. public vs remâne pe deplin satisfăcut,!. . Abonamentele se primeşte cu /recuri reduse. — 12 rasuri lei 4- „ ... Cu stimă. V. N. OLTEANU Coafor. ANUNC1D IMPORTANT Recomand cu cleosebireMagazinul N. ERAUNSTEIN No. 30 Calea Victoriei, No. 30, vis-a-vi* de Pasagiul Român CASA DE CONFIENTA Bine asortat cu tot felul de Bijouterie de Aur şi Argint lucrate cu Briliante şi Diamante etc. Ceasornice de Aur,Argin* şi Nike). Pandule Desceptători garantate pentru soliditatea; lor cui presuri reduse. Cred că onor public şi onor. mei clienţi mă vor visita spre a se convinge de adevăr. A. II. Cadouri pentru Anul A’ou de Ia 4 lei. A'IS LA BBICILT „I NAPOLEONI UNS, «AS SI FRESAT 5AtON SPECIAL . , , . , .. Acest salon cu totul din odată v6 recoYv un mare asort,-rn,v d- nftri 711, pudră Velstine, tren] A *P4 de luHln verf- '^Sperci ®ir,ublic 9‘ °n(;r- mei cli- ncţi mi vor <’* cu l,rcr,®ţa d-Ior. ’.u perfectă stimă c .rru < oRtandineseu •Oi, CU. 17c. No. Ut . ţtt ui'nistcrul.finmeelor si '{omenie. PRIMUL MAGASIN DE MÂNUŞI F. NOVAK FURN1SORUL CURŢII REGALE — BUCUREŞTI — Cal. Vict. 74, vis-â-vis de Palatul Regal ] Mare asortiment de mănuşi de bărbaţi, dame şi copil. Recomand noul asor- { timent de mânuşi de piele de cal de Ril- < sia. Singurul depositar pentru toată România. t F. IV ova k 74, Calea Victoriei, 74. Singura Şcoala de musica/*>cala si instrumentala in ţara, autorisa/* si aprobata do inaltul guvern a d-lui pr'esor ANTON KNEISEL BlGURESTI — No. 12, Ca!‘a Victoriei No. 12 — Aceasta sco^a flnd prevăzută cu mai muiti profesa'1 se pot preda lectiuni de musica vor-1» si do or ce instrument pentru mode'* suma. /ie 15 franci pe luna de 1- 1/13 Maiu va (1 si un curs separat in (ie-r^re Duminica duna ameaza pentru pa-tm.naini trios <|uartele etc. la care nu se p.mesc de cât Elevii cei inaintati pentru acesta IO fr. pe luna Înscrierile se fac în toate zilele de la 8—9 a. m. si de la 3—8 după amoaza. AV I S Moşiile Ilagieni şi Bobu formând un trup din districtul Ialomiţa Plasa Balta proprietăţi ale Statului care aO Întindere peste 1000 pogoane lungi şi peste 25000 pogoane câmp toate arabile cu apropriere de Gara Ţandârel 1/2 ora şi de la portu Gura Ialomiţa 1/2 ora, locuite de peste 600 locuitori stabiliţi plus 500 din satele vecine care cultiva în aceste moşii, cu pădurile necesarii pentru adăpostirea vitelor precum şi cu Ecarete indeslulâtoare loate din noO făcute adică pâtule, maga-sil.case de locuit şi doă poduri stătătoare pe rîul Ialomiţa. Arăturile de toamnă sunt 1500 pogoane grîfi tn ogoare răsărit şi în bună stare atlătoare pe lunga Se sub arendează pe periodul de şease ani cu începere de la sr. Gheorghe 1887. Doritorii se pot adresa aci în Capitală Slr. Episcopii No. 5 saO la localitate. AVIS IMPORTANT Sub-semnata înfiinţând o fabrică de j spălătorie de albituri precum: perdele, dante e, gulere şi manşete, mă grăbesc a avisa onor. public asigurându-1 depline mulţumire atât de bunul serviciti cât şi de preţuri moderate. Frederica Huef 10, Strada Regală, 10. «r llf W7 R DC Casa din Strada Refl t VtrIZAnt mană No. 72. Doritorii se vor adresa la proprietară chiar acolo. 0 frumoasa Camera elegant mobi lata în centru oraşuluî. A se adresa la redacţia ziarului Epoca. UHADINAR Apt tn («ipeciâ iLăţilă Grldiiifirll ! atât Theo’ cât ?i Practice, — de oază profes unea sa de lomâriia caută un loc 1 jc ftl» | Grădinărit ------- I pună ia 1 iparie 1887. Orl-cirş amator a avea un Gri-ina:-, esţ/51 ă se adresa !a KnH Ptilg, dior tu Rbnn'cu-Vâlcea. pir an ftTtle la "f' t/iio UtAH H I 1888. moşia l*i- «ia noua di Negooştl, districtul Ilfov, în tniim/ 9000 pogoane. Dorilo 'or adresa în Bucureşti, -t'ada L ti. I PRIMUL ATELIER rt TEMPLARIE S. EMANUELf No. i, Str. Luiov/a, No. 1 coltzul Slirbey-Voda Efectuiază orî-ce-oobilă sculptată şi nesculptatâ p©n-r u Saloane, ca-21®1"® de culcare biurourl etc. SPECIALITATE de lampeuri | Deposit d" mobile cu preţuri escepţionale. Comand**® se efectuează prompt după modele. em&m 4*®*® «sss». ****,** ss» «he nsbs i. I RENUMITUL MUSEU Anatomic Istoric Mectuiie al lui EDUARD BRAUN S’a deschis în ziua de 25 Decembre corent, în edificiul băilor eforiei I Cu onoare face cunoscut onor. public câ în anul curent a pus la exposiţie ţ o mal mare colecţie de anatomie de cât în ceî-l-alţî 5 ani expiraţi şi care n’are concurenţă până In present. mi. CUMPĂRAŢI CADOI DE SERBATORI LA D AM ET Bucureşti,Nc bl bis, -i Victoriei, — No. bl bis. Pentru că •;* Cass. t nde mărfurile cu preturile cele nmi e(tl tnd In vedere Superioritatea pr x! ’lc lot Este foarte uţor » !nvinge ci ne-va vizitând magazinurilt, «vsir/ caaii .vj .|iuue : ••• nevoe a fl disci'i,.,» ( ■tu m NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL P.P. S.S. PVItI\TI IIFALDKITIM din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don M A N V E L O N N E, Prieur îî lll .UAl.ll DE AUR: Bruxella i880, Londra 1884 <*elf mal inaltr v DE PSR, PiifiRt BOUBSRN j Uilrebuinţarea zilnică a Eiexirulul dentri-fric ai F. P. S. S. p»r BenedictuiT, cu o dusă de cate-va picături în apă, previne şi vindioa căreia diut:lor, pe care'l u'beşte, cousoiisiv. du-î, forticând 91 însănătoşind gingiile. GREOII) ’t MODERAT UAB CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi Coafeor! representaute pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comerciala France/,a din Galaţi sî ucursalcle ci. ■■ //. AriA v ,^r^rn'T>rrifî f <0 W. Tu t/noa.. Oa, comunii, mm eu seri 1 . •Calea Vie VIO. 26, Dregut rta O vpsBa 8 Slr. Acad. 39, fa rariumena «Stella» is-â-vis de Palat, la Ma-gasinul â la Menagâr Cal. vis-â-vis de Bis. Sărindar şi la Re uter Coifeur Bulevard lisabetţia Hotelul Bulevard. cr—— °4 e 1 -u V - n./i(im :pu f’lt'inul iTU vesti trie-1 hmen, Pante-nmen avem si ., .le 'oaru con-a., di’tvti .•nfcrtumi noastră, a ne V. HeitiunPe deplin 8«--uV/ Jc .V •mtaist'. A CU plCUr»! „STELLA Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN * DE TOALETA etc. DEPOU CENTRAL SI B1UROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. C A NA R I Sub-semnatul aduc la cunoştinţa Onorab. Public că ’mi-a sosit un mare asortiment dc Costume Katioiuile după cei mai noă model, asemenea un asortiment de Co\oare Xatiouulo. şi diferite ob.jecte de Marmură albastră şi Vase de Teracotă de industrie Naţională, diferite Colieurî şi Brăţări do Măigean veritabil şi diferite garnituri de Mozaik. Cu deosebire recomand un asortiment de renumiţi Canari de Ilartz (Hanowra), cu deosebire aceşti Canari cântă In modul cel mal variat, tonul este lung şi tremurător. Preţurile sunt cele mal reduse, de aceea rog a mă onora cu visite numeroase. Cu stimă I. MILLOS Cal. Victorii 79 Tot odată recomand Succursala din Brăila Str. Carol (Regele) No. 14. Asemenea bine asortat cu Articole de mai sus, şi asortiment de fotgrafi de la Galeria din Dresda. fl. ti ■ co «2TJECIU MODERAT L ^PITtRIE j^ROCHI saNo. iS—jm* )t * BNikM q draperii. peraeTi*rl , .unt, In toate Eti-| , f",y) 1 Li: ’ jâ CaLDUfC jufiii; şi ori-ce luc W Froturile — ia tinipu! h< m m CIMENT PORTLAND SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE SI DE PORTLAND DE LA BOULOGNE-SUR-MER (FRANCIA) Capital 23,000,000 franci Mărci: demarle, lonqu^ty et Comp. şi e. famcbon et Comp. PRODUCTIUNE ANUALA CONSTATATt OFICIAL: 120,000,000 klg. Furnisori ai GUVERNULUI FRANCEZ de la 1840 Recompense la exposiliile internaţionale 1855 Paris.—Prima medalie. 1867 Paris.—Medalie de aur (unică pentru Ciment). I973 VIena.--Dou: primedeprogro'; < ordinului Fran: f 1S76Fi sdfciaa.—f ’*c 1878Par 19.—Mure!* pri-m. M-idiilie de aur, Legiuni pe one io3 Amsterdam «are. . Principalele lucrări executate cu produsele societăţi Tone Lucrări de Cherbour. 15.000 Derivatiune la Dliuys si la Vaune . . .40.000 P, 1 ‘ 1» Hftvro .35.000 Uliouen 1 -Jean ono Tone Portu de la Calais (in lucrare)..........50.000 Portu de la Leixoes (PortoiPortuRaliaUn E llzuîo cur». Senei 13.'■OO Pod. pe Sens la Paris 12.1)00 Tunelu de la btfaye GB lucrare,. "M OtMIlt Ş-COe Haz/i-ire u.i Buu. ? Bl.» .18.) .10J CELEBRA GHICITOARE SS torcându-sedin oraşele cele mal însemnate din Europa, cu succese admirabile, face cunoscut că prezice trecutul, pre-sentul şi viitorul cu precisiune. Primeşte visite de la orele 9—12a. m. şi 2—8 p._m., Visita 1 franc. 11-mc Laurethe '_________ 22, Strada Batiştea, 22. însutim, medical BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala i, Hydrother-iiiie — 2- uioclrizare — 3. I j inihc-jedie—4. Gixnnast’.că medicala—f>. Urbaiaţt—6. Mssăjiii sist&ma'.ic—7. tsr- - | vi ci alia dornici!'O - 8. Consultaţii I DEAREE'DU^ «| din plasa Dâ . . .. listrictul Ilfov,-In lnti: lere de (• ine. Doritorii se ,1 , a acI, inistraua J jo Ţ moşia Fărcaşu! cu . 1 1 începere de la sf. vadresa la d. advooat .t juroban ţi lor, No. 49. iiamuAmrA acestui ziar. EB£ZÎI(L. 1 ,EM a TLR1' Eli SI ] M 4TI ..aMC CAUA V d i calc ■‘vx- i«b . 7.000 J mu nnliUr J ia] u,oro.'- &aîc(«r. < uubie xr •I iMffi. pe 25.00-j ery 8.000 3b..p.o Ifc uUcuiu m re E9. aOTă..V ii fi AI, ,M buci'toZ4* ddu ..e'areaj-r i'acuiiro ace»tciment u8tm.:-‘i i, prin caro ee euuşlaia o 1 lirut lă -nt&te de 17,0 ai o Propc»'-- A * VU/4A* * ^ ^ i Bac de putină cu şi *. -»«'• medica meni •' • 1 duse , aut atiU inatir- eu CAI DE âuu: y DE t'U Not&i. Bă4ir, de i.1 ar sn .' 'fescliisc In î" toate Bilete la 7 a| duignejtţu . m la 7 ure seamă. — &. Pentru da* w ‘.jfc, • băile de »bcr, o-gnlă pr sc pUUnăr.a Vf- l cern* de ■. 7 ore dituin* j. 7i i» z* pust-niyi V r 1 a mu To. . - «oToft^ ppoapwjiulul. Ircinăză cu construc-turbinesi mori cu pre-1 reduse de cât acele ia si Pesta. .PREŢUL i ori cu 1 piatră de 36 (cu 1 piatră de 46 lei 1 Dintre 36 lei 3600.cu r .t IfclîWuo. iză rtptde or:-cave ca tornpwris safi ms-dprecum; olane f im ile ll->. Iju; Hmenl df mobile )gr»iin&, arm s-i uU, ■ grajduri şi teu*, ori etc. ru v&gunţjte jc*r^iw2c3)ei't «ol« Hi TVA- ~ Typoprit/ut ui MI1' www.dacoromanica.ro