ANUL II No. 333. A DOUA EDITIUNE VINERI 3 (15) IANUARIE ■K 15 B ANI NUMERUL ABONAMENTELE ncep LA I SI 16 a FIE-CAREI (.uni si se plătesc TOT-D'AUN A ÎNAINTE l\ BUCUBESC1: La casa Administratiunei I\ TARA: Prin mandate poştale, pentru t an AO lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. I\ STHEIMATATE: La toate olTlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUME FIUL, ANUNCIURILE 8H PRIMESC 1VUMAI LA ADMIRISTRATIB nunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuii si reclame pe pagina treia 2 lei linia IA PARIS: Se gaseste jurnalul cu iSCent ajmerul, la Kioscul din me l«nlm»(rt fit Bulevardul St. Germain No. 8*. 50 BANI UN NUNER VECHIU Grioore VENTURA Prim-redactor responsabil A PARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ffo. 3.—Piaţa Episcopiei.—Ho. S. CRIMELE OPOZIŢIEI ! -LIBERAREA B0T0SENEN1L0R 0 DISCURSUL PRINCIPELUI DE BISMARK TUTTI FRUTTI EMEI A MORTULUI CRIMELE OPOSITIEI De şase luni şi mai bine, colectiviştii, simţind că forţele opoziţiei cresc într'un mod îngrijitor, şi că guvernul nu mai are nici un mijloc de scăpare, au căutat cel puţin, înainte d’a se coborî de la putere, umple ţara cu scandaluri, şi să le • arunce apoi în spinarea opoziţiei. Ei n’au cruţat nimica pentru a at inge la acest scop. Eî au mers pună a neacusa d’a fi revoluţionari, . -iminali, asasini. Ei au specificat crimele noastre. La Rîmnicul-Velcef, un bătăuş a-. îă pe nişte cetăţeni liniştiţi care se reîntorceau acasă. Aceştia, ape-•ându-se, împuşcă pe bătăuş. Imediat colectiviştii acuză pe opoziţie cum că ar fi culpabilă de o crimă drept comun. ja Rîmnicul-Sărat, deputatul Io-sif Oroveanu face opoziţie guvernului şi merge o dată pîn’a declara că nu Înţelege de ce ţara ar plăti profesorii micilor principi de llohen-zollern. Un nebun dă cu pistolul în... D-nu Robescu. Imediat guvernul implică pe deputatul [Oroveanu afacere, şi declară, prin organele sale că opoziţia a comis un a-sasinat politic. .a Botoşani în fine, un judeţ in-t garată exorbitanta pretenţie d'aşl manifesta voinţa ţn alegeri. Fa-îi ilia Pilat şi guvernul, cu asistenţa unor Hasnaşi şi mal multor sub maneştl, înţeasă oraşul cu soldaţi, estează în dreapta şi în stânga, şi 1 ne în închisoare fruntea judeţului Botoşani. Iar Colectivitatea declară că opoziţia a organizat o revoluţie lată dar crimele opoziţiei, adecă Vâlcea, crimă de drept comun L.a Bucureşti, asasinat politic. La Botoşani, revoluţie. Se vedem acuma ce remâne din tceste acuzări ale colectivităţii. Curtea'cu juraţi de Ilfov a aretat prin verdictul seu cât era de înte roeiată acuzaţia de asasinat politic îr. contrad-luî deputat Oroveanu, şi deci în contra opoziţiei, care a declarat tot d’a-una că d-nu deputat Oroveanu nu e culpabil, şi câ face . cauză comună cu densul. Atât pentru asasinatul politic din Bucureşti. In ceea ce priveşte afacerea de la Botoşani, vedem camera de punere sub acusaţie din laşi, care declară că crima politică de revoluţie cu care fuseseră acusaţi Botoşenenii nu e de cât un delict electoral. Afacerea s’a strămutat de la Curtea cu juraţi la tribunalul corecţional. Se zice chiar că guvernul, simţind că nu e sigur de ocondemnare, voeşte a opri cursul justiţiei, şi câ Regele va da un decret de amnistie pentru această afacere. Atât pentru revoluţia (?) de la Bo toşanl Cât pentru Velcea, se va vedea prin desbaterile afacerel, până la ce punct acusările colectiviste au fost întemeia'e, şi dacă un cetăţean roaiân, fiind în cas de legitimă a-pâ*are, poale fi considerat ca un criminal de drept comun. Aceste fiind date, ce remâne, me rog, din pretinsele crime ale opo-siţie ? c lucru foarte clar: proba stră-lucită, evidenţi, pipăită, că oposiţia depirte de a fi produs vre o nelinişte. vre o neorânduială, a rămas ceea «e a foBt tot d’auna, adică partidul irdinei, a liniştei şi a lega-lităţei Dar nu putem tăgădui că a fost nelinişte în Botoşani şi în Velcea, că în lucureşti s’a comis un lucru care o- fi o crimă daca n’ar fi o farsă, Iar care în tot caşul, nu e tocmai conform legilor noastre. Edovr cevoesccsă angajeze cu d. Zancoff. Constant nopol, îl Ianuarie. Dupe nişte ştiri ilin Creta o bandă de greci a ars citadela Piscopie în districtul Y. rapetra. Se zice că guvernul arc de gând so proclame starea de asediCi în toată insula. I’.iri*, 12 Ianuarie. Toate ziarele interpretează discursul prinţului de BismarcV tnlr'un sens păci n ic. I’aris, 12 Ianuarie. Guvernatorul Creţ i ’şl-a dat demi-siunea. Circula ştirea câ Anglia caută să semene agitaţiunea printre p tpulaţiunile insulei, spre a găsi un pretext de ocupare. Londra 12 Ianuarie. Lordul Iddesleigh a murit tnlr'un mod subit.. , I.o idra, 12 Ianuarie. Ilustem Pas» » p»; «a u®i msTTUCţiunî, inviltndu'l ca să grăbească pe Sir WolfT a se întoarce în Egypl pentru a grăbi so-lutiunea chestiunii cgyptene. Poarta stârueşte d n noii ca Anglia să fixeze epoca evacuăr i. ■* ltoina, 12 Ianuarie. Delegatiunea bulgărească va găsi aci o primire simpatică. D. de ilobilanl va repeta delegaţilor declaraţiunile făcute mal înainte tn Parlamentul italian. Bulgaria datoreşte deferentă Itusieî, libe-ratoarea sa.Şi ftindjcăjdu, 6 cum se presupune Rusia uuva părăsi terenul tratatelor, Bulgaria trebuo să persiste l i moderaţiu-neacea arătat până acum, c.'icl un res-bel mare e tot-d’a-una prejudiciul pentru cel slabi. A menţine ordinea şi a nu căuta să provoace complicaliunl exterioare, acesta o singurul sfat ce poate dad. de ltobilant şi aaicil săi, Bulgariei. Solia. 12 Ianuarie. ştirea respânditâ la Conslantinopol de Zankoviştl spunând că recruţii bu gări prestează jurământ tn numele prinţului Alexandru e atribuită, în cercurile guvernamentale din Solia unei sorgintl râft-voitoare. Cel ce respîndesc aceste ş: irl vo-iesc de sigur să creeze dificultăţi Bulgariei şi Porţii, provocând o reclamatiune din partea. Rusiei. Guvernul bulgar a declarat Porţii câ recruţii fac jurământul dupâ formula stabilită de leg^, formulă ce nu conţine nici un nume de prinţ. lierliu, 12 Ianuarie, lleichst g. Discutiunea asupra proectu-lui du lege militar continuă. D. Vindlhorst vorbeşte In favoarea proeclulul pentru o durată de 3 ani. D. de Bismark, respunzând d-lul Vindt-horst, spune că când s'a dat ţârei Con-stliuţiunea care o regeşte, nu s'a gândit nimeni câ se vor putea ridica a-ceste miscrabile conllicle. D. de Bismark nu contestă Reiclislagu-1 ii dreplul do a se pronunţa in materie de budget, dar nu acceptă ca o garanţie asigurarea dată de d. ViudtctiorsL că pacea nu va fi turburată. El insistă deci cu cea mal mai e energie pentru adoptarea proeclulul, ast-fel, cum a fost presinlat de guvern. Desbaterile v. r continua mâine. Loudra, 13 Ianuarie. «Times» crede câ c vorba la St. Peters-burg de a trimite din nod pe generalul Kaulbars tn Bulgaria. St. l’etersburg, ‘3 Ianuarie. Ziarele resping ideia atribui.i Porţii de a supune chestiunea bulgărească la arbi-t.agiul împăratului Vilhelm. \ ieua, 13 lanuar.e. «Fremdenblatt» constată identitatea declara tiunilor prinţului deBismarkşi a contelui Kalnoky tn ceea ce priveşte rapoartele Austriei şi Germaniei, precum şi indiferenta acestei din urmă puteri în fata evenimentelor din Bulgaria. Foaea vicueză spuue că, ca avocat al pâcel Germania va găsi la Viena şi St. Pe-tcrsburg cele mat bune dispositiunl în vederea de a resolva cesliunea bulgărească pe basele unul arangiament pac fie şi echitabil, adâogând că dcclaratiunile e-nergice ale d lui de Bismark vor produce impresiune pretutindeni şi chiar la Sofia, unde nu trebuc să se uite interesul ce are Europa de a menţine pacea. Berlin, 13 Ianuarie1 Reichstag. Discutiunea asupra proiectului de lege militar urmează. D. deBismarck, respunzând d-lul Richter, constată câor-ce amestec al Germaniei tn afacerile Bulgariei n’avca alt scop de cil să prevină executarea conjuraţilor şi prin urmare de a nu faco mal grea şi chiar imposibilă, menţinerea păcii. Pe urmă, citând nişte articole din ziarele germane care cer ca Germania să taie Rusiei drumul spre Conslantinopol, d. de Bismarck se exprimâ ast-fel: «Poate că Anglia ar avea interes să se lucreze în acest sens. Cât despre noi, avem o allâ sarcinâ grea care ne este de ajuns, adică de-a menţine pâcea şi de a interveni tn tot-d'a-unu între puteri amice şi interesate. Dacă Rusia ne-ar at -ca, ne vom apăra până la cea din urmă picătură de sânge. Dar Rusia n are nici o raţiune de a ne ataca precum nici noi n'avem nici una spre a o provoca. In fine respunzând d-lul Vindlhorst, d. de Bismarck spune că dupâ Constitutiu-ne, împăratului aparţine să fixeze starea efectivelor preseute sub arme. Dacă Reichstagul nu va vota propunerile ce i s’ai'i supus, Regele Prusiei tot va putea să se adresese Dietei care, de sigur, nu l va retuşa. Berlin, 13 Ianuarie. Reichstagul a hotârît să se Închidă dis-cutiunea proiectului de lege militar. Apoi s'a am&nut pe mâiue. E probabil că mâine sevaprocede la votarea proiectului St. Petersburg, 13 Ianuarie. Journal de St. Pelersbourg, vorbind de discursul d-lul de Bismarck şl de respun-surile făcute de d-nil Goblet şi Flourens delegaţilor bulgari, constată câ, din toate pâinile se manifestă tendinţe pacinice şi speră că anul 1887 nu va desminti asemenea prevestiri fericite. Viena, 13 Ianuarie. Corespondenta Politica spune câ cercurile bine informate din Paris, cari confirmă îmbunătăţirea situatiuuit politicei tn Europa, pretind a şti într'un mod positiv câ cabinetul din St. Pelersburg a ieşit din pasivitatea sa recentă prin nişte manifes-tatiunt care nu numai câ afirmă din nofl intentiunile pacinice ale Ţarului, dar care mal sunt de nalură a uşura reluarea îu-trevorbirilor destin ite a aduce o înţelegere între marile puteri în cestiunca bulgărească. Un schimb de idei între diferitele cabinete ar (1 iminent. Se crede chiar ci s ad şi făcut oarc-carl demersuri. Pari*, 13 Ianuarie. D. Le Royer a fost reales preşedinte al Senatului. - Pari*, i3 Ianuarie. Delegaţii bulgari pleacă mâine la Roma. Londra, 18 Ianuarie. Sir Drumond WollT pleacă Sâmbătă la Conslantinopol. CESTIUNEA ZILEI ELIBERARE! DEŢIN JTILOR DE LA BOTOŞANI Ştirea ce se respîndise despre eliberarea deţinuţilor BotoşenenI s’a adeverit. Surprinderea a fost generala nu numai în Bucureşti dar în toată ţara, şi chiar în Botoşani, când s’a văzut că ast-fel, camera de punere subt acuzare de la curtea de apel din^laşr, a spulberat într'o clipeală acusa-ţiunea ce timp de şase săptămâni se clădise, cu atâta înverşunare, de d. Stâtescu, cu procurorii săi şi judecătorul de instrucţiune ad-hoc, Mănescu. Instrucţiunea era atât de părtinitoare, faptele ce se imputaQ acuzaţilor atât de fantastice şi de neprobate, câ un esamen conştiincios şi onest al dosariulul, nu putea a-junge de cît la conclusiunea că nu era caz de urmărire. Camera de punere subt a-cuzare chiemată a face acel esamen se compunea de D. Theodoreanu, unul din magistraţii cei mal deştepţi al curţel şi d. Di-macoi, judecător vechio şi de toţi iubit şi respec.at. Mai era al treilea judecător şi d. Genoi.!, ginerele d-lul Orâşanu, panegi-ristul de la «Monitorul Oficial.» Nue de mirare dacă, ast-fei compusă, camera de a- cuzare a declarat categoric că cele îngrămădite de acuzaţiune tn dosar nu se puteai) susţinea şi a găsit câ pretinsele crime atribuite victimelor urgiei pilâteştl se reduceaO cel mult la o tentativă de delict electoral. Ce e hazlia în această afacere, e câ independenţa magistraţilor car! compuneaO camera de punere subt acuzare se nemerea la timp cu dorinţa din fundul inimel a guvernului insuşl. Guvernul după palma primitft cu achitarea Orovenilor se vedea ameninţat cu altă palmă : achitarea netndoelnicâ a Bo-toşenenilor. Nu ştia ce să facă ca să scape de acest bocluc. De acolo întârzierile combinate ale procurorului general Stoica care, In loc de ţ a ţinut tţ zile dosarul pe lângă dânsul, mal înainte de a 'şl face raportul către Camera de acuzare. Ast-fel s’ao deschis uşile temniţei celor 35 deţinuţi BotoşenenI, cart dupe ce aO stat şease septemânl Închişi, dupe ce aQ făcut Crăciunul la Închisoare, eraO ameninţaţi şi anul nod să'l petreacă în această mizerabili situaţiune şi să fie chinuiţi ast-fel până în luna Martie. Guvernul ar dori să scape acum şi de nevoia d’a judeca pe BotoşenenI, pentru delictul electoral stabilit de Camera de depunere sub acuzare. Se vorbeşte cu temeiQ că va ruga pe Regele ca să ‘l facă şi acest chef, decretând o aministie pe care Botoşenenii o resping de pe acum, dupe cum se va vedea din telegrama ce ne-o trimite d. Al.E-nacovicl. unul din deţinuţii eliberaţi alai tă-erl. Moralitatea acestor farse judiciare o vede or-cine. Tot omul onest va judeca cu ce uşurinţa guvernul d-lul Brătianu dă oamenii In judecată, ti bagă la puşcării, teroriseazt un oraş, rădică pe judecători naturali a c« lor cari ’i dă în judecată din magistrature lor (Ciulei) şi trimete sbiril ’nadins plătiţi şi porunciţi (Mănescu) şi pe urmă.... când ir. sfârşit ziua luminii şi a judecăţel soseşte, nu mai ştie cum să facă, ca să nu ’l mat vaită nimeni dosarul şi infamiile instrucţiunii tr sale inchizitoriale să nu fie supuse discuţiu-nel şi apreciere! opiniei publice. O întrebare d-lul Stătescu pentru a conchide : Cum remâne cu infamiile aruncate de d-sa, dupe banca ministerială la adresa judecătorului Ciulei pentru că dânsul n > pus la închisoare oameni pe care asta zi Camera de punere sub acuzare — bitru suprem — declară că legea nu dă voi. să ’l ţină închişi. II rUIIUKAHAJIE ACŢIUNE Primim din partea d-lul Constantin E-sarcu următoarea scrisoare şe care o reproducem cu plăcere. b-sale «1—lui Director politic al «EPOCEI». Domnule Director Intr’unul din numerile trecute al. Epocel aţi bine voit a ve ocupa d persoana mea, zicând, c& In circunf stanţele de faţă, este de datorit ori cărui cetăţean, ori cărui om cin stit, de a areta care aunt vederili sale asupra stării de lucruri actuale O asemena interpelare, mi s’a făcut în ajunul deschiderii Corpuri ior legiuitoare de unul dintre ce mii Însemnaţi din oamenii noştri politici. ’I am răspuns prin aci alâ turata programă de acţiune, prin care am onoare a ve răspunde şi d-voastrâ, programă pe care, de veţi crede util sau oportun o puteţ publica în coloanele jurnalului ce dirigiaţi cu atâta activitate şi energie Priimiţi d-le Director, Incredin ţarea distinsei mele consideraţiuni C. I.sarcu Bucureşti, 31 Decembre 1886. Actuala situaţiune politică a ţerei este o situaţiune anti-constituţio nală. E adevărat că ministerul d-lui I. Brătianu este expresiunea maiori www.dacoromanica.ro EPOCA — 3 IANUARIE taţii Camerilor. Dar ce reprezintă aceste Camere? Un partid, care sa aflat mult timp la cârma statului, vechiul partid conservator, nu este representat In actualele Camere. In aceste Camere nu este asemenea representatâ o frac'iune a vechiului partid liberal ce recunoaşte de şef pe d. G. Vernescu şi care s'a fuzionat cu partidul conservator. Camerile actuale dar nu sunt nici chiar expresiunea întregului partid liberal, din care vedem o bătrână tulpină, ce recunoaşte de şef pe d. D. Brătianu şi care, presentindu-se Înaintea naţiunii ca singură susţinând vechiul drapel — sdrenţuit cum a zis d. C. A. Rosetti — al liberalismului român, reneagă partidul şi ministerul d-luî 1. Brătianu, In numele principilor liberale şi Însuşi In numele moralei politice (1J. Aceasta este, încă o dată, o situa-ţiune anormală, o situaţiune anticonstituţională. Ce este de făcut ? Prerogativa constituţională cea mai necontestată a coroanei este de a disolva Camerile, când acestea nu sunt expresiunea maiorităţii corpului electoral, maiorităţii naţiunii. Oposiţiunea-unită trebue dar se se adreseze direct câtre Coroană puin-du’i înainte—strălucit de evidenţă — faptul lipsei de armonie ce există între Camere şi naţiune. Pentru aceasta înse se cuvine ca oposiţiunea se’şi reguleze posiţiunea sa faţa cu Coroana. Şi mai înteiu repeţi ţiu nea acelor esemple de violenţe şi de ameninţerî, Împrumutate oamenilor actualmente In capul afacerilor şi îndreptate în contra Coroanei, trebue părăsită pe toată linia. Coroana trebue se fie înconjur;,lă de respect şi de prestigiu, ca să poată Îndeplini cu autoritate datoriile sale constituţionale. Un pa tid, într’adever de guvernement, trebue se fie pătruns de acest adevăr Al doilea. Cu prestigiul şi rtspeo- a arătat o violenţă şi o animozitate ce nu au fost egalate de cât de lipsa de tact şi.de demnitate cu care guvernul a introdus această cestiu-ne în Camere Voesc a vorbi de ces-tiunen domenilor Coroanei. Sunt cestiunî cari nu se pun în discuţiune de cât eu mult tact, multă prudenţă, multă demnitate. Dar o dată puse pe tapet, ele tre-j buesc rezolvate, o dată rezolvate; o j înaltă cuviinţă trebue se împedice pe ori cine de a le mal atinge. Cestiunea domenielor Coroanei va fi dar ştearsă pentru tot d’auna de la ordinea zilei; ea este rezolvată pentru tot d’auna, şi nimeni nu va mai avea a reveni asupra el. Al treilea. Modificările introduse în Constituţie, prin acţiunea guvernului actual, au iritat atât de mult pe partidul liberal conservator încât el, nerecunoscend aceste modificări, a eşit din lupta constituţională şi s’a retras pe muntele Aventin. Afară de un punct — care ar constitui o inichitate internaţională — Constituţiunea, cu modificările sale, trebue priimitâ de toţi şi recrimina-ţinnilo retrospective trebue se facă loc silinţelor noastre tutulor de a o pune cu sinceritate în aplicaţiune. In această cale pare că voeşte a intra partidul sus-numit şi participarea lui la alegerile comunale arii o probă că el pste decis a reintra pe : deplin în lupta constituţională. Aceste puncte lămurite, noi credem că opoziţiunea-unitâ are drep-i tul de a se adresa direct către Co-! roană; de a’i pune în evidenţă faptul anti-constituţional al unor Ca-, mere ce nu mal au nici o legătură | cu naţiunea şi a o ruga respectuos, ' de a uza de recontestabila şi ne-j contestata sa prprogali ,ă, disolvând aceste Camere. i _ ; Procedarea : Noi credem că, imediat ar trebui se se lacecpa o îndoită acţiune pa-1 ralelă. una în Cameră, iH& in ţară. In Cameră şi In primul ă act constituţional—răspunsul la mesa- tul datorit Coroane», se leagă o ces- giul Tronului—oposiţiunea trebue se tiune, în care o parte din oposiţiune (1) De căud s’a formulat această programă, s’a produs tu Camera deputaţilor un fapt de o imporlauţă considerabilă. Partea cea mal inteligentă şi cea mal capabilă a tinerimii, cu care d. prim ministru se lauda cu un just orgoliu ia Începutul legislaţiunel actuale s’a despărţit de guvern şi de majoritatea minislcrială. Ea a renegat guvernul şi majoritatea sa tn numele principiilor liberale pe baza cărora primise a intra în parlament. Argumentul d-lul ministru al justiţiei şi al v. preşedintelui Cameril d. I. Câmpi-neanu în contra acestei tineriml învitân-d-o de a îşi regula poziţiunea dlndu’şl mal întâiQ dimisiunea din parlamentşi a veni tn urmă să critice guvernul şi majoritatea ce ’l-a mal rămas fidelă, milită tn favorul tesel ce susţinem. N’aCi de cât a merge împreună tnaintea corpului electoral care va judeca pe toţi şi pe iie care. presinte, respectuos, Coroanei, necesitatea de a face se înceteze o situaţiune anti constituţională plină de îngrijiri pentru present şi de pericole pentru viitor. Ea va putea combina în urmă un plan, lesne de găsit, pentru a isbi de nulitate legile presintate de guvern care nu vor li votate—şi ţara o va şti—de cât de un fragment de partid, de un crâmpeiu de repre-sentaţiune. Nu vă fi poate imposibil de a lua în Camere la un moment oportun o deoiziune viguroasă care se tîras-că poate fatalmente după dînsa di-solvarea lor. In ţară : Seva organiza, imediat, în toată ţara o serioasă * agitaţiune legală. Toate FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» AII'XIS IKMVIIII (*) meelingurile se vor termina prin moţiuni precise puind în evidenţă nearmonia dintre Cameră şi Naţiune, şi toate aceste moţiuni vor fi unele dupe altele presintate M. S. Regelui de către preşedinţii meeiin-gurilor cărora individualmente, reglementul Palatului le permite a solicita şi obţine audienţe. S’ar putea Încă subscrie de către alegători petiţium, certnd deşeanţa acelora ce ’î reprezintă actualmente în corpurile legiuitoare sau învitân-du’ide a lucra pentru disolvarea lor şi, daca d. C. A. Rosetti ar trăi, el ar îndemna, fără îndoială, pe contribuabili de a nu mai plăti imposi-tele nerecunoscend dreptul de a vota legi bugetare şi fînanţiace, unor camere ce nu sunt de căt un crâmpeiu de representaţiune. Disoluţiunea Camerilor, ca se conchidem, iată cuvîntul de ordin ce trebue dat pe toată linia. Cu disoluţiunea Camerilor se leagă, indispensabil, libertatea alege-gerilor. Cu libertatea alegerilor, retragerea actualului minister şi înlocuirea lui cu un mini .ter caro se asigure această libertate. Prevedem o obiecţiune. Cu libertatea alegerilor, ni se va zice, camerile viitoare vor fi ast-fel compuse în cât nu se va găsi intrîn-selo o maioritate de guvernâmînt care se dea Coroanei un minister. Aceasta este posibil, aceasta este chiar probabil. Ei bine noi credem că, într’o asemenea eventualitate. Coroana ar trebui de a doua oară se disolve camerile pentru a sili pe oamenii noştri politici se se grupeze ast-fel în cât, constituind două partide, se dea, ori una ori alta o majoritate de guvernământ. Este rezervat poate Coroanei, fără a particip a la luptele noastre şi mon-ţinându se, neîncetat, în înalta sa «fora constituţională, de a ne sili se realizăm acel ideal al otatMor nnn-stituţionale, adică formarea a doue partide, amândouă do guvernământ care se se succeadă periodic şi în-k’un mod normal la putere, dupe cum una sau alta va avea majoritate în sînuljcorpuluî electoral. C. I'.sneeii bucureşti 1(5 Noembre i88<> IN F OR MATIUN I Primim din Botoşani următoarea telegrama : Camera de punere sub acuzaţie, calificând afacerea de la 'i noembre delict electoral a ordonat eliberarea a-restaţilor pentru rebeliune. Erî la 7 ore seara, am fost puşi în libertate. întreaga populaţiune a oraşului ne-a primit în braţele ei. S’a făcut o manifestaţie din cele mal imposante, care a ţinut până târziu în noapte. Aflăm că ministerul, voind < -preascâ cursul justifici, va cere i cge-lui un decret de amnistie. In nume. Comitelui central să hotar iscă e't este de făcut pentru ca justiţ -I ■ pronunţe. Atunci vom destăim turpitudinile unui partid căzut iu ■■ -compunere. Regele va amoc "•*' fel ce este guvernul care s'a >i/s < cârma statului. O-dată cu pro I toşănenilor, ţara va avea o mm să maî judece încă o-dată a 1 (piper n.Poporul voind judecată, > se poate opune voinţei lui. In uunucl, dreptăţei, dreptate cei'em. A. Enn 'ovi-’h * Când a sosit în Botoşani t Ier ‘f rv anunţând decisiunea eon cusare ea se se elibereze de;i..j(ii, vestea s'a respândit în tot tşel cu iuţeala fulgerului. O mulţ u e ’ <-n-sâ s’a strâns in câte-va minute ?a poarta închisorei. Prefectul, i L .pu Costalii, venise în perso şi trând în camera deţinuţilor n sp; se cuo evidentă mulţu rai c «Domnilor, sunt vese1 că ’<• adm o ştire bună: sunteţi liberi 1 Rug? apoi pe deţinuţi ca se o i tot v atârnă de ei pentru a ir I n oni-festaţiunî sgomotoase oi o asia *-ceste! eliberări. U. Caii li respinse că nu se poate împotrri amicilor seî de a’i arăta Iul şi 1 lulţi oo-deţinuţi, simpatiile im, cârcă liniştea oraşului nimeni iu voeşte s’o tulbure ! Şi deţinuţii eşirâ, în u .ele or tusiaste a mulţime! c ■ o care cu muzica în fn 1 petrecu la domiciliul lor. Pe : > d d-nil Calimah, EnacevicI, ar.eseu, Foiţi Vaeiliu, eşiau ast-fe c'i-Talţi meni arestaţi erau u ol ' r un i eliberaţi şi trimişi p 1 casele lor cu vorbe bune, şi cu r 'vi di, unse opri nicâerea, evitânius/ ast-leldea arotaoraşului întreg r.e ilul a 40 părinţi de familie v uşi prin ar bitrar de la casele lor ,-i ţinuţi atâta timp departe de soţi le lor şi de ai lor copii. Botoşanii ounl îti -u1 i A. »t,,’ cea. Triumful de ast’f-i ( poziţiei dinaintea justiţiei cmisdrh triumful iei de erî dinaintea oui iei , îi şi asigură cel de n âue dinaintea urnei electorale. Un agent poliţie m ie amar i- risil oh manifestai • ie Iu Palul b r- icoale te pe di consiliului, în cap cu d. V îaiu se opun din toate puri rid ■ retragere pentru moment » d le Brătianu. d. Stătescu cu câţi-va alţi ( şti susţin că înainte de toate i r; tnu trebue se mai încerce a ş. î pâca cu liberalii desidenţî. * se vor deschide Cur adina în ziua de 9 Ianuarie, i:. idea t 1 i d. Oroveanu se va re ast fel : 0 leoşniţă» oare care \ cere i? pulsarea d-lul Oroveanu denă s« i'rit.fl; fără mare scandal bine. Pai « :ju se prinde, atu ci d. I. Erriianu în j -.-goană are de gân r roage majoritate se ! ni Oroveanu. jorilatea va erts Tt ! ' | roe bengal! « Baron de May ministrulAi-S-tro Ungariei, a sosit u i.ii eaţa in 1 ipitală, spre a presir 1 u si «n-ri!i sale de rechemare. IC vista d-lor Negruzzi şi R< u i ,, terminată, autorii vor pr> Uh’o Luni comitetului teatral caro r : sigur nu va aproba representr i ci pe scena teatrului ce! mare de oa o >e Zeflemelele conţin foart' mi ; lii3iî politice. IC Mai multe ziare au publicat tin a, de altminteri esactă, că foştii p -c p de Muşi nu a părăsit în i epis cepia sa. lată înse de ce. In urma uni l a oident, S. S. ’şî a frînt brafn! şi edicii au declarat că, peni .ent ar fi primejdioasă transporta-oa bolnavului. P. S. S. Mitropolitul de 1 ş a a-probat aceasta şedere a fo ' pîseop la Huşi pînă ce va fi se suporte o călătorie. d-)*,' dei jarilor în contra d-l*j pulm' .'*«■ ladi a fost organisj. din ordinul p.diţieî , din cau - câd. Moruzi se temea ca nu cumva d. Paladi a ţie acolo vre-un dis-srs tu conlra guvernului. In privinţa retrat; ii ion Bi î-tianu.s’au stabil uite curente prin intimii ce ojuară pe p«i-, mul ministru. D 1. Brătianu vn .do i 11 se preface că vrea se se r agă. Geî ce forme; ri f 'mm ’a t *eşe- BULETIN EXTEB DISCURSUL PRIRCIPELUI DE BISP Evenimentul zilei este dis . proiectului militar In Reichstfu-man şi discursul pronunţat cu ac «lă oeaziune de principele de Rlsnj •!, Precum tn timpul lut Napoleon 1! ioatA lumott aţtppta r*n nprA • ,» gr auză cuvântai împăratului peni putea orientalii privinţa situai c.n>-; g* nerale, ast fel de câţl-va ani toaie p: virile sunt aţintite spre Beri mute principele de Bismark ţine în rodinele sale puternice cumpăna resbelui a pâcel. Era dar firesc ca toată lumea sâ aştepte cu grija cuvântul marelui cuuce-lar german. Nu să poate tăgădui că itupresiunea generală produsă prin intervenţiunea principelui de Biscnark In discuţiunea proiectului militar, a fost favorabilă prevederilor pacifice. Faptul principiu ce reese din decla-raţiunile marelui cancelar este că Germania nu va intra în conflict cu Rusia pentru & susţine politica orientală a A-ustro-Ungariel, nici interesele Anglie! pe malurile Bosforului. Prin urmare I * < aua PRIMA PARTE III înde locui» si ce era Itijioberl. (Urmare) La uşa acestei vizuiae bătu Simon. Ploaia din ajun făcuse pretutindeni bălţi de noroi tn care Pierre şi tovarăşul său intrau până la genunchi. Auzind că cine-va bate la uşe, un câine lătră, şi concertul câinesc care ’I salutase La Început porni din nod cu mat mare putere. La stânga lor uşa trăsurel să deschise, şi pe scară apăru o fată stranie, care II întreba cu un ton tot atât de straniu ca şi ea: — Ce voiţi, d-lor ? — Rigobert e acasă ? — Mă rog, aşteptaţi puţ n, am să vă deschid eu ; d. nu v’ar răspunde... Tânăra fată dispăru un moment şi se întoarse înfăşurată într’un şal tur cese lung.... cu culori vil dar cam şi r.- rin multa întrebuinţare, rupt om cauz vechim . Deşi Pierre Da-icrij . eio ,oploşit de suferinţă, vor- bele ciudate a le tinerel fete îl făcură să ridice capul şi atunci remase sur prins de frumuseţea el. Ea Insă părând a nu lua seama la efectul produs, sco-borâ cele patru scări ce le avea trăsura, şi vioae, uşurică, sărind,jfară a ’şî muia picioarele peste bălţile de noroid, deschise uşa şdpronului, bătu la o altă uşe zicând : — Moş Rig 1 ad venit doi domni. Se auzi un mormăit, tânăra fată zise: — Se scoală, şedeţt, d-lor.... Şi zicând aceasta arată nişte lăzi goale... Pierre şi Simon se uitau tn ce loc ciudat intrase. Nu se poate spune, nu se poate Închipui ceva mal uricios şi mal murdar. Un singur lucru a-trase privirile lui Davenne. Iu fund e-rad trei mesuţe pline de sticluţe umplute cu lichide de tot soiul şi de toate colorile.... şi de borcane mari In care se vedead broaşte şi reptile vil. Pierre, care Îşi avea planul lui, se uita lung ia tânăra fată.... un tablou nostim, cum am zis. Avea opt-spre-zece până la douăzeci de ani; era de o frumuseţe rară, fruntea el era senină: ochii foarte mari, bruni, dulci ca şi catifeaua aveau pe margini gene lungi şi dese, res-frânte la estremitâţi. Nasul fin şi cam încovoiat era Înzestrat cu nări rose cum le ad femeile impresionabile. Buzele cam groase erau roşii ca sângele aşa că dinţii săi păread şi mal albi. Urechile el mici de tot erau mal tot aşa de roşii ca şi buzele sale ; sub pielta sa fiagedâ şi catifelată, se ve- dea ca curge un sânge sănătos, şi un păr aşa de negru că părea albăstriu Împodobea minunat obrazul ei de un oval desăvârşit. Făcută dupe chipul fruinuseţelor antice, care ne s’ad păstrat tn slatue, era naltă, puternică şi sveltă; ochii şi gura el fsră voe ’ţl atrăgeau privirile şi privirea el destăinuia tot focul care ardea In vinele sale. Era abia Îmbrăcată când cel doi bărbaţi i se Înfăţişase şi repede Iş făcuse o mantie din şalul ei ros de vreme ; picioarele sale mici şi subţiri purtad nişte Încălţăminte proaste galbene, Îmbrăcămintea el era alcătuită din petici de culori vil, cusute cu fir., pe care miseria lş lăsase urma... Toate la un loc erad o sdreanţă ... Şi cu toate a-cestea părea frumoasă ; aşa de frumoasă că Simon încremenit sâ uită la stăpânul sâd care spusese aşa de Încet încât ar fi putut crede cine va că gândeşte : — 01 cât e de frumoasă ! tocmai aşa trebue sâ fie femeia... In acest moment, pentru a contrasta cu dânsa, uşa la care bătuse tânăra fată se deschise şi un cap, am putea zice o mască, apăru... şi întreba : — Ce vrei, Iza ? — Uite, stăpâne, nişte domni care-au sâ’ţi spue ceva. Omul ÎI privi cu netncredere şi nu recunoscu nici pe unul nici pe altul. Simon Întrebă... — Ge dracu 1 nu mă recunoşti Rigobert 1... www.dacoromanica.ro Auzi 1 Auzi Auzindu-şî .urnele răn ii .-alţicabane începu 1 ■ str’ibe ş. uită ca un miop la ac la c«ia u bea Făcea semne nega ave. ru ru-r -nddin umere, zise atunci — Cele L_oI, flăiu.uuk- când e-ral pe Suvn ana t u al « , aândru ! — Suveran': I tsrLiă Rig..beri cu gi oază şi In c rând.-Aa te me.zise Simon râzând cu lobU am uitat tot ce s’a întf apia' , ;uo>. Am venit cu d-nul locotenent i se are să-ţi spue ceva. Pierre zise îndi tâ -Tre u< mal Inii tiu singur cu d-ta Tot tt nu • ocupi cu uta } aduse el, arătând »l.n - D» 1. — Atunci au să' vor'u. se. — Sun: al <1 U'e rUiiiue, mă duc să mă gă obert. — "“aca. l-lan atr-x-f ie a fi singur, zise t. : n a i '.ia ‘u >e curioasă la toţ». U n>. Ir Pierre pn> c&tc vr nia fată şi’f «e : — Drega rea, poai spun eva Jicurâr.c — Mie ?.,VreI săŢi -• ’ r ’ierre zîmbind. | S mon f c ’■ o • tănăra fată care eşia şi perind ar.-. i, dupe ce’l ofe- i rise drept* un scă e trăsurel sale, I să apuca: ă 'P . focul... II zise : j I — Nu ^1 de ădeea .. nu’I aşa ?... AI | ■ unde pe slra voi avea se’ţl Iau tn cărţi ?... călătorit ca şi mine. Apoi să’ţî spun drept, draga mea, n’aî învăţat nimic din câte ai văzut. Eu am fost îutr’o ţară unde pentru a face foc, chiar în apă, în zăpadă, frecam două bucăţi de lemn... 1 ele să aprindeau îndată... A 1 ce ţară frumoasa... e ţara In care sunt staluele vieţuitoare... nu'ţl pot Închipui cât sunt de frumoase... te face să nu-ţl mai pară nimic frumos, d la eşti nostimă, n’am ce zice, el bine, acolo nu te ar băga ni-1 menea In seamă, frumuseţi ca acolo j nu să mai văd nicăieri 1... Gând o femeie vr a să-ţi facă un ca-dod... mă jur pe ce’I voi, mi s’a întâmplat chiar mie care’ţî vorbesc... la ziua d-tale, la anul nod, îşi scoate un dinte şi ţi’l da... sunt adevărate perle line, sunt mal scumpe de cât diamantul. Din diamant, In ţara aceia, fac geamuri ; numai oamenii săraci 11 poartă... Eu care ’ţl vorbesc... pot zice c’am vă-: zut cele două mal frumoase fete din i lume... i — Care e cea l’alta?... Întreba rîztnd galeş, tânăra fată... Simon nu înţelese, şi urmă poves-tindu-I istoria unei regine Kanake care ’1 oferise să împartă cu el tronul el. In timpul acesla, în casă Rigobert gă-tindu-se, după cum zisese el, eşi din colivia lui. _i Va urma) EPOCA - 3 IANUARIE PUBLICITI E» ţ ZIARULUI „E'OC.V Tlrnglu O *e ol ANUNCIURI S REC.AME Anunciuri pe patina U linia Tbani Anunciuri şi re r Vgîns ljll linia 2 lei. JL tf pt te sfi rtea Gmatne . politii auslri-a ruiască lu Ausiro Ungaria nu p la nici un ajutor din j In Împrejurările, 1n c. aci este !n conflict cl Orient. Acest fapt are c nare t nâ-tate din punctul de ved re al nnţine rel pficel europen-, coci, clin mn* ce Austro-Ungaria nu e :fcs la Germania un aliat peni a pifiiSa p n rientals, nu e prohab : ca den . e -asvărle singură Intr’un e ■ nfi * ~ , t.-î • > Ins cu Rusia, tn faţa mij'o iu lor dte felul de care dispune n rele .i e de Nord contra Mori&rcfi ga re. Nu e vorbă, această al' e line Germaniei era deja cunosci prie ni' ■ giul foilor oficioase şi prin r-sm-ul dat delegaţiunei bulgari de cătr >n-tele Herbert de BismarI dar ea :ie-tigă o mal mare însemnă-ate prin naţiunea dată de cuvinte!* urinei al de Bismark din discursu ■ i. pr in ţatln faţa Reichstagului.* Este şi o altă parte a ac -tul di 4rs pecarc lumea o aşteapta c 'ernbd'c E vorba de relaţiunile între Fia i y Germania. Or cine ştie eft scopul pr*.ic ului a- lilar prezentat Reichstagumi, este a' ales d’a crea unele corpur de arma destinate spcciaimente Al uel şi P, renei. Această mâsură a deven uec :a pentru Germania, In ţurma i-eanei d partea guvernului frances a .1) n j mente, cari sunt menite a d . u.‘ gul frontierei franco-germ t..- :rd stare permanentă de mobiliza SSşi Oă li* roobulola mnriorni» rppti cipalâ este : care din advers.. : va * mai intâifi gata a Începe acţiunea. Pr i realizarea proiectului generalului u langer, Francia are unavantSv ui rn,, i In ce priveşte mobilizarea rep' leş po silailitatea d’a face o invaziun. in Oer-mania, Spre a lnllmpina acest pericol guver nul german a propus o mărire ritul de însemnată a efectivului armat timp de şeapte ani. Dar princip* • Bismark n’a putut destăinui aceste mănunte In faţa Reichstagului ş* el s'a mărginit a expune necesitatea d’a a-păra pacea imperiului prin pregăt n militare care vor pune pe Germania în stare d’a rezista la un atac al r rau ciel. El a accentuat faptul că nu se poate conta pe o pace durabilă . j Franţa, căci de odată poate obţine ( u-terea cutare guvern care sfi aducf* t Germania In necesitate d'a faceresbt- Dar tot-odatâ cancelarul germ a r declarat că Germania nu se g'âtn* a ataca Franţa. In fine tot discursul principelui de Bismark se poate r suma In faimoasa zicătoare; si vis pa- eo: para bellum. Insă acolo uude a aju Europa trebue să ne mulţumim şi cu înlăturarea provisorie a resbe'.ulul. De aceia declaraţiunile marelui cancela1 aO fost primite pretutindeni cu mulţumire. Totuşi nu credem că ele sunt Îndestulătoare pentru a ne face a crede lntr’o pace Îndelungată. V. uiitEshiMtti iiin moi fără aşteptai! cu sutele de oamenT; bărbaţi tineri şi bătrâni, femei, copii, funcţionari din toate ramurele, co ner-sanţî etc. toţi se grfimădeafi. toţf do-reaO ca cu un moment mul înainte să citească astă Îmbucurătoare ştire. Cinci vânzători, ca nici o dată, aă fost puşi la disposiţia cumpărătorilor, pentru ca mat curând să poată satisface impacienţa celor ceaş'rptafl. Numai polţia, sermana. privea de departe, ca cum ar aşteptat vre-o nouâ victimă şi de prin aceste părţi ale ţăreT. Nimeni nu ’şl putea stăpâni lacrimile de bucurie, nimeni nu'şl putea astâmpăra emoţiunea de care erau co-prinşî, şi de o dată ca dintr’un singur pept, isbucni un strigăt de «Ura» In onoarea juraţilor de Ilfov, pentru achitarea şi punerea tn libertate a fraţilor Orovenî, şi a celor l’alţl acusaţi. CRONICII "TEATRALA TUTTI-FRUTTIÎ De cât va timp se vorbeşte mereă espre îmbunătăţirea soartel magis-"aturel, despre Îmbunătăţirea soartel Ierului, despre îmbunătăţirea agricul-irel, industriei şi "altele ; singura nartă despre care nu se pomeneşte de e demnă de milă, este acea n croni-. rilor teatrali, cănd sunt s liţl să scrie ş n'afi despre ce să vorbeosci, de oare se joacă meroii aceaşl comedie snil di. mă. Unul din numeroşii lmpârţitorl de 1 iLite din ziua de anul nou, l’mî adusese eri un râvăşel pe care sta scris cu siove aurite : Aurora astăzi pare Mal mândră şi frumoasă... Uredeam că aceste cuvinte vor fl a-rate, cel puţin In înţelesul lor în-îit, câcl In realitate aurora nu era c frumoasă. MS duceam dar plin credere la teatrul naţional, cănd ol !au ear peste Cocoana Chiriţa, pe ; am vSzut’o de cinci ori şi despre cai im vorbit deja Intr’o cronica. 1 ce e de făcut ? t -tf pentru care sfârşit mS gândeam la goslovitul director de ziar, care eo a să îmbunătăţească şi el soarta i ronic; rilor sel, precum guvernul um-b i s- Îmbunătăţească soarta magistratura.. N a fl bine spre exemplu ca atunci cni ' :recţiunea ne dft aceaşi operă, s? fin şi noi tn drept de a reedita a-cet io.re de seamă ? Apoi, n’ar fi bine sr si nstitue o societate de asigurare In contra Înjurăturilor ce suntem nevoiţi înghiţim de la artişti drama-l: l, o de dramatici, In cât sunt gata - *• ne - tr agă de gât Indstă ce le arătăm •u - .Tur 3 ? Dar a ce doresc ed nu se poate In-) ori vorbeşti de cel mat mic horişi ’ebue să declari că e un Sălciu î, prec m s'a luat acum drept normă ■ie a st ice că d nu Ferichidi e ministre la xterns. Glumă şi glumă! ) linie î il puneţi că prin acest mij-1 c, o u.H-a dreptul să stăm seara a-ş udecăm pe nevăzute, lucru « ar fi : greşit mult mal plăcut pen-tu noi l l a să vie Insă acest ^eac fericit o; - *re ramuim, are să treacă multă venit'.şi n'are să vie nici o dată I Ni * oeul med că pe ziua do Duminică anunţa l ata aerului o feerie despre are Tam vorbit încă anul acesta. Dai" • ştiu cum naiba să potrivesc lucru-i i'ănă atunci, ca să fac o critică lite-i'j asupra unei lucrări acuatice, bota-:r, g iiiia, ce, lăsat» la dosar chiar a i neţi unite trecute, sub cuvânt că i e o productiune pentru un teatru ci re -ue ă servească de scoală I 1 c n -şiii- poate că până atunci 1 va veni vr1 o ideie, sad se va ho-:escu să’şî scoată Fata a J. -- Ht- I). K. R. Mult timp crezusem, că oraşul Bt căii zace In o complectă amorţeală, 1 o lângezeală condamnabilă, In o nepi sare monotonă. Am crezut zic, Insă rn’am înşelat astăzi, Bacăul ş’a adus aminte d trecutul său, de vechile sale tradiţium. Bacăul a dat o proba de viaţă, ţ sunt cel mal satisflcut In conştiinţ mea, că trăesc Intr’un judeţ, undedt-moralisaţiunea n’a pătruns Încă In toat clasele societâţel, unde se mai găses Încă pe ici pe colea, caractere şi sen timente frumoase. Cu ocasiunea achitării fraţilor Orc veni, o adevărată ovaţiune, o demon straţie vie,s’a făcut In Bacau. Indata ce s’a respândit ştirea, ca fra •ţii Orovenil ad fost achitaţi, de o daţi ca prin minune, localul d-lul C. D. A vrarn ţn care este drnosit.ul de jurnal* s’a umplut de lume. -işa !s câi şi .h a K? fuK U K DWSTREINATATE i * iiţ'U, : Ianuarie. — «Daily Te- ... h Roma,că guvernul ru- s.a e .riccar ă a provoca un resbel frm . a' rT • Ultimele asigurări de ■■ '■•■■■te ie elar fi falşe şi lipsite letersl» it Ianuarie. — <•Novoie Idt timp va (ine căutarea i andid la tronul Bulgariei, po- ! > tt ■ resbel va exista pentru Ri " ’ Bulgaria poate st remâe r.> > fură Suveran. Nu e necesar , *-*■.. ca s( se gândească cine- . - ■ Or ce principe, cât ar fi ■jc . mici Husieî, va fi înconjurat de . i le Rusiei. n - ■ s - înainte de-toate ca Rul-nisată ast-fel ca reiaţi,i- >_i!- i* •. ! si fie întărite, aveastă In uriliH (lecisluneiCamerei (Ic IMincrc sub acusnltune (Ic In Inşi in nfneeren iurbururilor de lat llotosnni, guvernul, încredinţaţi cav naa vai reuşi ai l'ace sn se condamne persoatnele pe către Ie ai implicat! in atceat aducere, at cerut si dobendil aizi diuaineutat de lat IM. 8. Regele semnarea ţinui decret prin care, în temeiul atrl. 1)3 din < onstitiitinnc, toti at-cusatlii suni amnistiaţii. Este ho-tarît ea acest decret sa aparat chiar mane în Monitorul Oficial. m Domnul presidont al Consiliului se reîntoarce diseară în capitală şi mâne va pleca îndărăt la Florica, îndată dupe şedinţa Consiliului de miniştrii ce va avea loc, probabil sub pre-sidenţa Regelui. Colonelul VulcoucefT, directorul arsenalului din Sofia, a făcut cu autorisaţiunea guvernului român, la arsenalul din Bucureşti, o însemnată comandă de piese de aramă pentru obuse. • Suntem positiv informaţi că Prefectul Poliţiei capitalei a avut eri, în cancelaria direcţiune! penitenciarului Văcăreşti, o lungă convorbire‘cu Stoica Alexandrescu. Domnul Câmpineanu, primarul Capitalei, a reluat azi direcţiunea afacerilor comunale ; d-sa nu mai fusese la Primărie din zioa cunoscutului incident de la Cameră. m - Se vorbeşte la Ministerul Justiţiei că d. Dimitriu,procuror de secţiune la Curtea din Craiova va trece la Curtea din Bucureşti în locul d-luî Manolescu care a cerut se schimbe locul seu din parchet contra unui scaun de consilier supleant. • Se ştie că fraţii Orovenî au fost deţinuţi multă vreme in prevenţie la casarma gendarmilor călări. Cauza acestei detenţiuni ilegale e cunoscută astă zi. Din ordin superior d Poîitimos a lacul -* ;e con- organisaţiune nu trebue si atârne de persoana principelui. Paris, iy/l muarie. — Toate ziarele interpretează in sensul pacei, discursul prinţului de Bismarck, ved intr’insul adevărata iitenţiune a Germanii si nu atace Francia, care pentru moment, Au gândeşte se atace Germania. Paris, 12 Ianuarie. Mai multe ziare aii anunţat că ministrul de resbel generalul Boulanger, ar fi redus suma cerută pentru transformarea armamentului şi a organisaţiunei militare. Această ştire nu este esactă. Suma cerută este de 360 milioane, şi generalul Boulanger, a făcut si depindă de acordarea acestei sume, intrarea sa în cabinetul Goblet. El nu renunţă dar câtu şi de puţin, dar în acest an va cere numai o parte din acea sumă. MOARTEA LORDULUI IDDESLEIGH l ondra 12 Ianuarie. Lord Iddes-leigh a murit grabnic astăzi, dupi a-miazi pe când făcea o vizită la ministerul de finanţe lordului Salisbury. A-ceastă ştire fu cu atât mai mult surprinzătoare, cu cât fiul lordului a dat alal-tăcri ştire ziarelor că tatăl sifi crea mai bine şi că, chiar îk acea zi, rostise un discurs. Eri dinstil sosi la Londra şi se duse astăzi după amiazi la 3 ore, la ministerul de finanţe, pentru a vorbi cu lord Salisbury. Acesta nu sosise înră la minister şi secretarul sin primi pe lord, care părea cât se poate de sănătos. Secretarul trecu In bturoul seu şi lasă pe lord Idd esleigh singur în camera de alături. Un sfert de oră mcyt pe urmă de o dată secretarul auzi un ţipăt, alergă în cameră şi găsi pe lord Iddcsleigh care căzuse fără cunoştinţă de pe scaun. îndată fură chemaţi mai mulţi medici, în mijlocul cărora lordul încetă, din viaţă, înainte chiar ca fiul sifi si poată fi chemat. Medicii constatară că moartea erea cauzată de un atac de apoplecsie. Medicul particular al lordului lddes-leigh, dr. Mortimer Granville, explică că chiar de mai mulţi ani, lordul suferise de o afecţiune a cordului care cauză aproape de sigur moartea lui grabnică. Tristul eveniment nu era dar neaşteptat de amicii lordului şi ern p»«vezul de liwtrrrut sen. Acesta află ştirea tocmai tn momentul când lordul Salis-bury sosise tn cabinetul siă şi vorbin-du-i de absenţa lordului Iddesleigh, ’i spunea că ’l aşteaptă. După ce secretarul sculă pe lordul Iddesleigh, acesta numai putu rosti nici un cuvint şi muri peste 20 de minute. struiască la Văcăreşti celule speciale, cu sala la mijloc de unde se se poată auzi cele mai slabe cuvinte ce s’ar fi pronunţat de deţinuţi. Aceste celule au fost inaugurate cu fraţii Orovenî. • Ni se spune că delegaţii austro-ungari pentru convenţia comercială cu România, se vor întruni mâine la Viena pentru a formula ultimele propuneri care se vor înmâna ministrului nostru de acolo. Impresiunea adusă de la Viena de delegaţii români întorşi în Bucureşti, este "că convenţia se va încheia. Dânşii se întemeiază pe speranţa că guvernul austro-ungar va lăsa mult din pretenţiunile sale. De nu s’ar întemeia pe convinc-ţiunea ce o au, că guvernul nostru e decis se cedeze ! • Printre militari, au fost decoraţ', generalul Budişttanu,intendenţii generali Tamara şi Balaban, şi coio-, nelii Chiriţescu, Budişteanu, Dona, Drătianu, Carcaleţeanu, Dumitrescu Maican, Algiu, Voinescu, Poenaru şi Leon. • Se zice că înainte de deschiderea camerelor, majoritatea se va întruni pentru a se concerta asupra măsurilor de luat în faţa mişcărei opoziţioniste, care devine din ce în ce mai ameninţătoare pentru liniştea colectivi ţaţei. • D nu Sturdza a părăsit Viena a-seară pentru a merge la Berlin. întoarcerea d sale în Bucureşti va întârzia probabil cu o zi mai mult de cât am anunţat în ultimul nostru numer. Printre persoanele decorate cu o-cazia anului nou, sunt miniştrii Radu Mihai şi Ferichidi, care au primit cordoane, şid nii Moruzi şi Ştefan Belu. Felicitările noastre bătăuşilor, o-noraţî ast-fel în persoana şefilor. • D nu Lupu Costache va remâne definitiv prefo“t d© Botoşani, şi va fl înlocuit la Galaţi prin d. Capelea-nu prefect de Berlad, care fusese destinat mai întâiu pentru Ialomiţa. • Astăzi la 4 ore s’au întrunit la clubul Unirea comitetele opoziţiunel. S’a hotărît între altele, că chiar de acum se se ia în cercetare listele electorale. Acest exemplu ar Irebui urmat de toate comitetele opoziţioniste din ţară. Mai mulţi abonaţi ai teatrului naţional nu hotărît se înapoieze direc-ţiunel abonamentul lor, din causă că în toalo Marţile se joacă drame sau comedii care au fost deja jumt* în timpul septămâneî espirate. m In Botoşani d. Brâtianu ar vroi cu ori-ce preţ se ctlmeze spiritele, se dea oare care satisfacţie esiginţelor legitime ale opiniei publice, se’şî recroiască o feciorie politică, dacă s’ar putea. Dar nu se poate. D Lupu Costaki delegat înadinâ pentru a gera prefectura din Botoşani, dar care nu a primit încă acea prefectură, fiind că a declarat pri mulul ministru oă trebue mai întâiu si* cerceteze dacă mai e ceva de făcut şi dacă nu e prea târziu, are tot ce trebue pentru această operă mai mult diplomatică şi personal a fost primit cu simpatie de toate sferele politice botoşănene. Dar când deschide vorba de politica, îi se dă un Singur respuns : «N’ai ce căuta aici! Colectivitatea trebue se cadă,... şi va cădea ! Până atuncea nu ascultăm pe nimeni, şi cel mai bun pentru noi e cel mai reu » Suntem în poziţiune de a crede că d. Lupu Costaki convins că Boto-sănenii sunt hotărîţî a nu face nici o concesiune, va raporta şefului seu că nu poate remanea prefect de Botoşani; va raporta asemenea că dacă vroeşte a repara cel puţin din mizeriile ce s’au făcut acolo, se ia grabnice mesuri pentru înlăturarea mizerabilului president de tribunal d. Chr. Pilat, şi a poliţaiului-câlău, Placa. Căpitanul Şaguna urma se fie înaintat la gradul de maior in cavalerie pe ziua de 1 Ianuarie. Decretul era deja subsemnat de ministrul de resbel dar d I. Brâtianu a cerut anularea lui din causă că nu se înainta tot de odată şi căpitanul de jandarmi Fânuţâ, protejatul preşedintelui consiliului. D. ministru de resboi a trebuit se se se supue şi căpitanul Şaguna a remas neînaintat. Domnul Hitrowo, ministrul ple- azl dimineaţă de d. ministru al a-facerilor streine. MM LL. Regele şi Regina au primit eri felicitaţiunile I P. S. S. Primatul Românei şi ale miniştrilor prezenţi în Bucureşti. In numele cabinetului a vorbit d. Stâtescu. M. S. Regele a trimes d-luî I. Brâtianu, ca dar de anul nou, portretul seu într’un splendid cadru, cap d’operâ al sculptorului Curţii Stoehr. Primim din Iaşi următoarea telegramă ; Camera de punere sub acusare a calificat afacerea de la Botoşani delict politic şi la 30 seara a telegra/îat la Ho -toşanipunerea în libertate a tutulor celor 33 încarceraţi. Asta-zl a sosi! I« parchetul de Iaşi, telegrafic, amnisliarea tu-t iilor. Alexandru Holbau. Primim din Botoşani următoare telegramă: Decretul de amnistie comunicat telegrafic parchetului Botoşani, Regretăm că depeşa noastră de protestare n’a apărut în ziarele de cri. ■ Strigând in faţa naţiunii contra a-cestul abus de putere incalificabil, reclamăm ca justiţia si nu fie împedi-cată; lumină si nu se întunece. Cerem avisul comitetului central pentru o acţiune energică. Arbitrarul ne copleşeşte şi ne exasperează. In numele acuzaţilor de la 2 Novembre. A. Enacovlci mp. in. DR MARCEL LAUREAT AL FACULTATII DE MEDICINA DIN PARIS Consullaţiuni între orele 3 — 6 No. 45, Calea Serban-Voda, No. 45 D-B TERPANDRU de la facidtatea de medicină din Paris Specialist iu boalc de ochi si sifilis Consutlaţiunî de Ja 8—10 şi 2—5 — No-. I, Strada Biserica Eni No. 1 — ItcconiuiiduniAlcliei-ul de Croitorie Moderna (I. Weieh) situat pe Bulevardul Elisabetha Palatul Eforiei, pentru confecţionare de haineBârbăleştl.dupăjurnalele cele mal noul şi cu stofele oele mal fine. Preţurile sunt foarte moderate. D-"LA. VIANU Dă consullaţiuni pentru boale de Oi . URECHI şi SIFILITICE şi rac opera ţiunl de hirurgie oculară. BucnreştI, Calea Văcăreşti No. 52 a laturi cu spitalul Xenocrat) de la orile 2— 4 după amiazi. CASA DE SCHIMB 4LEL (jR. mm & li. M4II Strada Lipaeaul, \o. IE bla Bucureşti, 30/11 Decembre VALORI FONDURI DE STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/o|l Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 t Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 180A 1 0/0 i Impr. Openkeim 186d 8 0/0 1 Agi o împrumuturi de oraşe Impr. oraş Bucuresci 5 0/u 1 Idem idem din 1884 5 0/0 1 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0 0 1 Idem Jdem 5 0/0 Cred.Fon.Ur.dinBuc. 7 0,0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 Ob!. Cas. pens. fr. 300. 10 Scadenţa cuponelor c mediu Ap 1 Oi Ap 1 Ocl Mai 1 No Ian 1 Iul Idem MarlSep Ian i Iul Ian 1 lut Mai i No Ian 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem Mai No 62 9* s 7 t 8 IC 2 6 6 f T- 21 www.dacoromamca.ro SPOGA — 3 IANUARIE AVIS IMPORTANT Salon pentru tuns, ras si fresat la briciu lui VLAD TEPES No. 92, — Calea Victoriei, — No. 92. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca, am o perfecţiune, atât tn tăiatul pârului cât şi ln ras etc. etc. pentru care onor. public va rcmâne pe deplin satisfăcuţi. Abonamentele se primeşte cu preţuri reduse* — 12 rasuri lei 4. Cu stjnjâ- V. N. OLTEANU Coafor. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL No. t, Str. Luterana, No. 1 coltiul Stirbey-Voda Efectuiazâ orl-ce mobilă sculptată şi nesculptatâ pen-u Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. „STELLA“ Sapunerie. si Parfumeric, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN DE TOALETA etc. DEPOU CENTRAL SI BIUROU : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. I MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURI C-itUtîfci Victoriei Colţul Bulevard. Lntversuuţei,m /aţa biser. Sărindar Bogata colecţiune, rămasa moştenire de la Earl of lombwell um conui a ne-a losliucfeUiuţaiasj.re a o pune ■ u veuzare. ta se compune dm tablouri vecin şi niouerne «primul ui uni. mia oalu-va num» luaie la iiil&mplare: ecln, Sebasuaa uel Pioni bo (00 arii. » 111. Jocuri de brău. — 250 ani » IV. Texturile de la voi. 1. l>e î âiuure lu lilii'ui'iile Bicci., (Irevc el ullelc. REGIMUL DE LANA AL i 4 PROFESORULUI DOCTOR JAEGER| I Recunoscut ca cel mai escelent MEDALIAT ACUM IN URMA, DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU MEDAL IE DE AUR Sub-semnaţil având numai noi singuri dreptul de a fabrica mintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise . jrmaie, precum şi cuvertirile de paturi tn lână curată de Câmilâ, garantând contra răcelel şi a reumatismului. I De arăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc in magasinul 72, CALEA VICTORII 72 VIS-A-VIS DE PALATUL REGAL D' ,AEGER W. BENGER S Soehne STUTTGART. I CAPSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani, No. 33 Cursul pe ziua de 2 Ianuarie 1886 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilă. . . 5 0/0 » română perpetuă. 6 0/0 Oblig, de Stat(Rur. conv.) Impr. cu prime Bucur, lei 20) 5 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig. Casei pens (I. 300) 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 » » » 7 0/0 » " » 5 0/0 » rurale * 7 0/0 t » » Aur contra Argint sau bilete. 931 ji 941/4 861/2 87 33 36 751/2 761/4 210 217 81 1/8 821/4 981/2 99 84 3/4 851/4 1011/2 102 171/2 18 AV I S LA BRICIUL LUI NAPOLEON salon special oe tuns. ras si fresat Acest salon este aranjat cu totul din nod şilfoarte elegant. N. B. face abonamente a la carte cu patru 4 lei o carie cu 12 cupoane tot de odată vâ recomand şi un mare asortiment de parfumerie, pudră Velatine, Gearmandrie, pastă, apă de lubin veritabile etc. etc. Sper că onor. public şi onor. mei cli-neţi mâ vor onora cu prezenţa d-lor. Cu perfectă stimă St. lorg/u Costandinescu Xo. Ui, Cal. Vie. Xo. 112 vis-ă-vis de ministerul./turneelor si domenie. x-nyesv^- nan '7p£? RENUMITUL MUSEU Anatomic istoric Mecanic ni ;lui EDUARD BRAUN S’a deschis în ziua de 2.5 Decembre corent, în edificiul BĂILOR EFORIEI Cu onoare face cunoscut onor. public că In anul curent a pus la exposiţie mal mare colecţie de anatomie de cât In cel-l-alţl 5 ani expiraţi Q i napii n'oro onnouronlâ n/i nă tn nrccunl l±J _l < 2 O l- < LU co O O CANA R I Sub semnatul aduc la cunoştinţa Onorai». Public că 'ml-a-sosit un mare asortiment de Costume Vatiouale după cel mal nod model, asemenea un asortiment de Covoare Aatlonnle, şi diferite objecte de Marmură albastră şi Vase de Teracotă de Industrie Naţională, diferite ColicurI şi Brăţări de Mărgean veritabil şi diferite garnituri de Mozaik. Cu deosebire recomand un asortiment de renumiţi Canari de Ilartz (Hanowra), cu deosebire aceşti Canari căntă ln modul cel mal variat, tonul este lung şi tremurător. Preţurile sunt cele mal reduse, de aceea rog sumă onora cu visite numeroase. Cu stimă I. MILLOS Cal. Victorii 79 Tot odată recomand Succursala din Brăila Str. Carol (Regele) No. 14. Asemenea bine asortat cu Articole de mai sus, şi asortiment de fotgrafl de la Galeria din Dresda. O > JJ AVIS PRIMA FABRICA ROMANA DE I Pânza gudronata pentru muşamale * deoperisuri de căruţe, acoperişuri du case ele. Q uanti ta tea superioară şi preţuri inferioare celor aduse din Streinâtate. o*i_ca auantitate se poate preda imediat. îs, si. cr. Voivozi 19. Bucureşti. AVIS IMPORTANT Sub-semnata Înfiinţând o fabrică de spălătorie de albituri precum : perdele, dante e, gulere şi manşete, mâ grăbesc a avisa onor. public asigurându-1 depline mulţumire atât de bunul servicii! cât şi de preţuri moderate. Frcderica Kuef 10, Strada Regală, 10. M. WAGNER - CALEA VIOTORIE - MAGASIN de Bijouterie si Ai’cpixita.i'ie Exposiţiune de Ceasornicărie pentru Codouri de Sărbători primeşte şi ori-ce comandă cu preţurile cele mai eftine. PRIMUL MAGASIN DE MÂNUŞI F.NOVAK FURN1SORUL CURŢII REGALE — BUCUREŞTI — | Cal. Vid. 74, uis-d-ou de Palatul Regal Mare asortiment de mănuşi de băr-1 baţi, dame şi copil. Recomand noul asor- j timent de mânuşi de piele de cal de Ru- I sia. Singurul depositar pentru toată!} România. F. iVuvuli 74, Calea Victoriei, 74. ’__________ li M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culişti. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminei, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. DE VENZARE Locul din strada Mântuleasa No. 30. A se adresa la Domnul I. SOGOLESCli ARHITECT No. 12 bi^. Strada Domniţa. No. 12 bis. n C A D C N n A T de la sf- Gheorghe UlMUl. UU A I 1888. moşia 1‘râsua noua din plasa Negoeştl, districtul Ilfov, ln întindere de 9000 pogoane. Doritorii se vor adresa tn Bucureşti, strada Batişte No. 11. Singura Şcoala de musicavocala siinstru-mentala in ţara, autorisata si aprobata de înaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Aceasta şcoala flnd prevăzută cu mai mu,ţi profesori se pot preda lectiuni do musica vocala si de or ce instrument pentru modesta Buma. de 15 franci pe luna de ia mo uzaiu n oi uu curs separaţia fle-care Duminica după amcaza pentru patru mâini trios quartele etc. la care nu se primesc de căt Elevii cei inaintati pentru acesta IO fr. pe luna înscrierile se fac in toate zilele de la 8—9 a. m. si de la 3—8 după ameaza. UN GRĂDINAR Apt In toate specia.ilăţile Grădinarii atât Theoretice cât şi Practice, — de 21/2 ani exersează pro fes. unea sa de Grâdinărie în România caută un loc până la 1 Februarie 1887. Orl-Clne va ii amator a avea un Grădinar, este rugat a se adresa la: Kurl Ettig, Grădiar în Itîmnicu-Vâlcea. se efectuează după metodă cea mal nouă, sistem durabil şi preţul moderate. Reparalure de orl-ce nature se efectuează în timpul cel mal scurt. J. E R L DENTIST Strada Scaunele No. 56 0 PROFESOARE UE l'IASfl K"X: servatorulul din Viena, având încă câteva ore libere, doreşte a da lecţiunl In o-raş cu condiţiuni foarte avantagioase. Asemenea şi pentru limbile francesă şi germană. A se adresa la administraţia ziarului sub iniţialele. 1. u. ATELIER DE BRODERII D-NA ECATERINA RAŞCA mutându-’şl domiciliul din Iaşi a sta-biţ în Bucureşti Calea Victorii No. 92, curtea bisericel Albă, un Atelier de brodat. Are onoare d'a Înştiinţa pe onor P. T. public că primeşte or-ce comandă de brodare şi marcare de monograme precum lingerie de zestre şi mătăsuri etc. cea mal mare acurateţa şi fineţe. Preturile foarte moderate. AV I S Moşiile Ilagieni şi Bobu formând un Wup din districtul Ialomiţa Plasa Balta proprietăţi ale Statului care afl Întindere peste 10C0 pogoane lungi şi peste 25000 pogoane câmp toate arabile cu apropriere de Gara Ţaudârel 1/2 ora şi de la portu Gura Ialomiţa 1/2 ora, locuite de peste 600 locuitori stabiliţi plus 500 din satele vecine care cultiva în aceste moşii, cu pădurile necesarii jîentru adâpostirea vitelor precum şi cu Ecarete indestulâtoare toate din nod fâcute adică pălule, magazii, case de locuit şi doă poduri stătătoare pe riul Ialomiţa. Arăturile de toamna sunt 1500 pogoane grlu în ogoare răsărit şi în bună star# allatoare pe lunga Se sub arendează pe periodul de şease ani cu începere de ia Sf. Gheorghe 1887. Doritorii se pot adresa aci in Capitală Str. Episcopii No. 5 sau la localitate. CADOl’RI P E N T R r A r. U Ij nou ălusicl de niAsa 1 4 ni. i o Intece şi musicl de copil (manivelles) recum im: asortiment de ARISTOAf •_ SI = A‘■ HONE care cântă peste 1,D » » cftnD dor lele lor respective adică Cântece ' -u Dansuri, si Opere etc. Se atlă de vânzare gro- i *n d« iall cu preţurile fabricel. I I. SCflIFFER - - I, No 2,etagiuldesus. CUMPĂRAŢI CADOURlE DE SV 3AT0RI LA D A I-MET Bucureşti, No. 5/ ___/",/**T iei, — No. bl bis. Pentru că este < ; Arfurile cu pre- turile cele mal ef ir. >nd Ii ’dere Superioritatea produc Este Toarte uş ;n r.re cine-va vizitând magazinurile 8Ce . ■ h /.urci 'ijputaţiune n'are nevoe a fi discuţi ? J IU :OOî AN O AM atelierul de tapiţerie CONS A TIVSS ROCHI — No. 15, Ca3 Dorobanţi, No. 15 — Efectuează to felul : mobile, draperii, perdele, I tapisează came ‘ni m m,- elegant, în toate sti-I lurile şi orl-ce h • ■ i, ;apis;.r HPi'etix ril . ’ot,( , useoutiunea la timpul t'TIIV SIROCHI. IWDMMVa HOTf i \ R E DE FRANCE BUCUREŞTI — No. î A 1 TOI IEI, No. 5. Cel mai ?! g-jnt oul din Ţară, situat pe calea V Si idei Lipscani, din nou clădit. . ' v U dp, n*t-fpl ln cât toate ferest - • / dv>c în Gradă. — Cu desăvârşire noi ti cel mai modern, având iestu> t ica, ru a j oarte spacioasă, berile şi altt >:■ ăţenia cea mai exem- plară.--So ■ ‘tu >ar- de, nunţi, banche-turi şi alte Teu :> hici irile de consumaţia de prima caii.a preţurile moderate şi serviciul cel mai p ou t. I. KEUGrO ANTRBPRENOR ' -UF IOTELULUI HUGO DIN BRAILA ..P Rl FOARTE REDUSE" auK» j.iij inventatorul 1 » T. Steliir*. , pentru 1 DINGER B Heliu, Viei.o, 1., .amtinai’slrasti» 40 — 4Z P "râu imp reg.''4e ia 884 SINGURA oue 1 ala generai^ în bucureşti Strada Lipscan No. 96 lângi Banca Ramăniei buhele acestei fabrici «nat premiate eu cele pronii uri: > . - 1» ■;! 1811, Tarts 1877, Serlfbaus ilIH, V.'eis 1ST8. 4878, Viul» ifgo. : . 1881 sl I r>‘ . 788* 1 rebuintati .. :i ■- mult de le asemer. aţele, in , gradina < de gim- -,i itu. iii liade, gara i Monetar a Statului, nera Depui d lor, Mitropolia. Banca Na-honiăuiei; sobele rr.i'.e n, , , irebnintate armade Artilerie, S| 1 i Hâtel; (85 sobe) in . tn.I ;ara s. irme. —______________ be este 'EROFEN pretutindeni imitaUo:.., Prevenim dec) pa onor. Pu-|rt sc se crcasca Ă schimbatei fat.ri . uiuii ncai.re du-imitatiuni de t . re. of ate ca < onstructiune an .t «au S;s*«'u are pe interiorii uaalor este tui :ata marca noiwtis , l:. - /eratele noastre fal.nca ’ cu preturi redo r r.,i.» el fra. co. LAtBlţtv.: t onala, Ba >a Craiova ln l&si, BT • U JJ j M ^j. sar ' r: IMPORTANT 1 ____ Recon co,- loii’e IVlucjrizinvil N .nJIHSTEIN No. 50 Cat .. ii is-a-vis de Pasagiul Român CASA Dl C:. 4FIENTA Bine a ■ ‘ i Aur şi Argint lucrai ... asornice de Aur,Ai gin ptătorl garantate pentru solid: Io Cre-d că onor public şi on i e convinge de adevăr. IV. 1$. vwu de ):> i lei. »r Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3 www.dacoromanica.ro