ANUL II No. 332. 15 BANI N TJ IVI ERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE l\ BUCURESCIi La casa Administratiunei 1\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. I\' STREIAATATE: La toate ofllciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, o luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A Grigore VENTURA Prlm-redactor responsabil SOLIDARITATEA GRESELELOR DISCURSUL PRINCIPELUI DE BISMARK ANUL 18 8 6 COMBI \\TIU\ I MINISTERIALI1! _____ ♦ -------- CORESPONIJ. DIN TERGOVISTE MEMORIILE lui STOICAALEXANDRESCU MILE POETILUI KOVAKI FEMEIA MORTULUI Nimeni nu se mai poate îndoi astă-zî de deplina armonie, de solidaritatea perfectă ce există între Rege şi d. F atianu. Cu toate acestea, lucru curios, iriai în toate cestiunile însemnate, se poate observa o deosebire de vederi între suveranul nostru şi primul seu ministru. îndată ce se pune pe tapet o cestiune de oare-care importanţă, auzi şoptindu se prin public, că d. Brătianu vrea cutare lucru,dar că Regele se opune, or că Regele e de cutare părere şi d. Brătianu de cutare alta. De câte ori n’a lăsat d. Brătianu se se Înţeleagă că dacă face cutare lucru causa e că aşa vroeşte Regele? începând cu concesiuneaStrus-berg şi până la constituirea domeniului Coroanei, este ştiut, că în-tr’o mulţime de cestiuni miniştrii au trebuit se se închine înaintea voinţei Regelui ; cel puţin aşa au lăsat se se stabilească legenda ; cu cestiunea convenţiunii consulare, s’a acreditat vestea, probabil nu fără voia d-luî Brătianu, că Regele voeşte acea convenţiune ; întru cât priveşte politica din afară, este ştiut, şi ultimul mesagiu de deschidere a corpurilor legiuitoare confirmă aceasta, că Regele dirijează relatiunile noastre exterioare; cu cestiunea moştenirii tronului, ce se facă d. Brătianu? zic colectiviştii. Şi aşa într’o mulţime de cestiuni, auzi pe d. Brătianu zicând: «Ce se fac? Aşa vrea Regele.» Se ascultăm acum şi pe Rege vorbind. Dacă veţi întâlni vre-o dată pe vr’un oposant dintre cei ce au păstrat relaţiuni cu Regele, eşind de la Palat, şi ’1 veţi întreba cum vede Regele situaţiunea, ce mai zice M. S. despre d. Brătianu, puteţi fi siguri c?. veţi dobândi următorul res-puns stereotip: «Ce vreţ:,Regele vede reul, el a început se se convingă că cu d. Brătianu nu mai merge ; dar ce vreţi se facă ; el este constituţional.» Şi aşa In toate cestiunile : «Regele vede reul, dar nu ’i poate împedica, căci Constituţia îl opreşte.» Acuma cum se explică această atitudine a regelui faţă cu primul seu ministru, şi această purtare a primului ministru faţă cu capul statului, când ştim că între dânşii domneşte cea mai perfectă armonie şi că nu se face un act fără ca ei se nu fie absolut de acord ? Lucrul e foarte simplu. Contra-dicţiunea de care vorbim există numai In aparenţă; in realitate insă, cea mai perfectă înţelegere există Intre Rege şi d. Brătianu. Cum că d Brătianu acută pe DOUA EDÎTUNE JCO: * IANUARIE m TU. na APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU / 15 BANI NUMERUL ANUNC'URILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRATIV nunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuri ai reclame pe pagina treia 2 lei linia I A P ARIS: Se gaseste jurnalul cil 15 Cent aimerul, la Kioscul clin rue Hontum-tre Ut Bulevardul St. Germain No. 84. 50 BANI UN HUMER VECHIU REDACŢIA ST ADMINISTRAŢIA Eo. 3.—Piaţa, Episcopiei.—Ho. 3. Kszxr-' Rege şi Regele învinovăţeşte pe d. Brătianu, acestea sunt scuze numai pentru ochii lumii, şi aceste scuze şi învinovăţiri reciproce sunt cea mai aspră osândă a regimului actual şi a actelor sevirşite de câţiva ani încoace. Daca acele acte ar fi fapte din care se poate trage glorie şi fală, nici Regele nici d. Brătianu nu s’ar lepăda de dânsole, ci fie care ar căuta se-şi atribue sieşi tot meritul, chiar daca n'ar fi el autorul acelor acte. Din potrivă, când vedem pe Rege scuzându-se pe spinaread-luî Brătianu, or pe d. Brătianu aruncând toa tă vina pe Rege pentru actele se-vîrşite de dinţii împreună, aceasta ne dovedeşte că acele acte nu sunt de cât acte rele, greşite şi vătămătoare ţeriî, şi complicitatea Suveranului şi a primului seu ministru nu este nici îăcar solidaritatea succeselor, col plicitatea actelor măreţe, care din pinctul de vedere al adevărului cons ituţional ar putea încă se fie crilitată, ci este solidaritatea greşele.or care trebue condemnată şi care trebue se înceteze. X. F. 1‘ai’i, li ianuarie. D. Floquet a fost reabs preşedinte al Cameril. Paris, 41 ianuarie. «Temps» lauda respunsU d-lut Flourens, pe care 1 găseşte cu lotui o;-6Ct;*iT;u-‘blamează limbagiul linut d J «Journal des Dâbats» fa(,ă cu Bulgari. «Temps» sfâtueşle pe >ulgarl să facă concesiuni Rusiei, dar cre.e că simpatiile vor reveni poporului cart consideră independenta sa naţională :a cel d’dnlâiu dintre drepturi şi datorii.. lliie,U Ianuarie. Un detaşament franco-aneţit voind să asedieze un sat fortificat napului reuşi. Perdorile sale sunt de 13 mor/1 şi 46 rănii,I. Berlin, Ii Ianuarie. L .Reichstagul a reluat discujunea proec-tulul legii militare. D. de Motke, apărând proeclul a spus : «Dacă un stat poale lucra, neavend de cât pacea ci obiectiv, Germania e care se găseşte In «efensivă. Dar pentru a asigura pacea, treiue să fim tari şi armaţi. Dacă, fără voia ucastră, vom li lărîtl într’un rcsbel, vom putea, proieclul fiind votat, să i ducem la un bun resul-tat. Dacă vom respinge proeclul, atunci resbelul e sigur. D. de Mullke a făcut apel la patriotismul Reichstagului şi-a recomanda vih acceptarea proectulul de lege. Iu timpul discursului d-lul Sanllenbery, D. de Bismarck intră în sala lediutelor. Discursul prinţului deBismark Berlin, 1 Ianuarie-«Reichstag.» — D. de Bisnarck, intr un lung discurs des aplaudat, lemonslră că forţa armată a Germaniei ni este sulici-entă pentru a garanta sigurmta Imperiului. După pacea de la Franfort nu era lucru uşor a conserva pace.. Cu toate a-cestea noi am atins acest scip din partea Austriei, cu care îutretinem aum rapoarte atât de cordiale, atât de piue de Încredere mutuală, cum n a ma avut nici o dată acest caracter, In tot impui confe-deratiunil germane. O mare iulluentâ pentru consolicarea păcii e datorită asemenea rlatiunilor a-micale ale celor trei Împănai. Relatiunile noastre cu tute puterile sunt bune. Tot ast-fel este i cu -apoar-tele noastre cu Rusia. Nu u-am gândit nici o dată la ocoalitiune fraico-rusâ.ctnd-am presintat acest proiect dtlepe. Cât despre Bulgaria, nouăae este tot una de a şti cine domneşte aol/.Amiciţia Rusiei ne este mal importană de cât a Bulgariei. Relatiunile noasLre cu Frtscia sunt a-semenea bune ; dar e mal gr* să le menţinem ca atare, fiind că trebie încă mult timp până ce toate dificulUl.is să fie a-planate. Nu vom ataca nici o «ată Fran-cia, dar trebuie să (im armat în prevederea unul atac. Pe urmă respunzOnd d-lul Vindthorst care a propus să au se s iS'iJ. ia cere* rile guvernului do cât peniru trei ani, d. de Bismark zice: Dacă Rei -hslagul ar fi inspirat de un patriotism ca aceia ce eristă In Francia şi Italia, unde toate nuan^ăţ® %> partizl dispar tn momentul primejdiei, n'ar mal fi avut loc lungi discutiunl. Armata trebue să reroână «armata imperială», ea nu trebue să dcviă «armata parlamentară». Discutiunea va continua mâine. Am încredere în senti an rflc.ts paclnic.e ale guvernului francez şi a unei părţi din poporul francez, dar experienţa probează că nu se poate conta pe o nace durabilă cu Franţa, căci de o dată cutare guvern poate obţine puterea, care să he aducă a făcea resbel. Trebue deci să fim armaţi. Franţa e o putere forte şi validă, cu o armată bravă şi gata a se bate. Victoria Franţei ne ar aduce în timpurile de la 1807 până la 1815. Or, guvernele germane nu pot să 'şl impună o aşa mare răspundere şi trebue să^Lă -uiască ca Reichstagul să accepte proiectul de lege cu o durată de 7 ani. Nu trebue să se aştepte că împăratul să pue mâna pe nişte măsuri capabile de a compromite opera la care a consacrat ccl 30 de ani din urmă al vieţii sale : crearea unei armate germaue, şi a*-uuul imperiu german. Guvernul va face mal bine apel la alegători. Cât despre politica orientală, d. Bismark constată că Germania şi Austria susţin acolo interesele lor mutuale. Dar, adaogăd. de Bismark, lie-tare putere are asemenea nişte interese, care nu sunt interesele celel-l'alle şi unde trebue să se apere ♦fi însă’şl. Or, într'on resbel eventual cu Francia, nu ne putem bisui pe aMatl. CESTIUNEA ZILEI COMBINAŢII XI MlXISlFIUAlE Cine a auzit vre-o dată vorbindu se de crisă ministerială, Cară să fi auzit imediat vorbindu-se şi de o nouă combinaţie formată sub auspiciile Prinţului Dim. Chica ? Şi Beizadeaua nu e unică în felul său. Sum. o mulţime de oameni politici ?n ţara noastră, ne-având nici un partid destul de serios în jurul lor, nici o autoritate destul de bine stabilită ca să poată preţ nde a forma un guvern durabil şi care atunci să mulţumesc cu ceea ce să numeşte guvernele de transi-tiune. Există la noi un număr de oamenî, profesând principii ljberale-conservatoare-naţi-onale-centru, etg, gata a forma, dupe trebuinţă, un guvern conservator or liberal ; înclinând spre 'Rusia or spre Austria, dupe împrejurări/gata a să împerechia cu oameni noştri politici cel mal radicali or cel mal conservatori, şi pregătiţi in tot-d’a-una a forma un cabinet. îndată ce vestea despre o nouă crisă să răspândeşte, ÎI vezi pe aceşti oameni eşind la lumină, ca melcii dupe ploae, şi cu aer misterios şoptind la urechile influente fel de fel_ de combinaţii, punându-se apoi pe visite. Gazetele anunţă a doua zi că Prinţul Dim. Ghicaa făcut o visită d-lul Kogâl-niceanu ; că Prinţul Dim. Ghica a avut o lungă Întrevedere cu d. Dim. Sturza ; că cutare persoană politică a fost primită în audienţă Ia palat ; iar cutare alta a telcgraliat cutlrul ministru în străinătate. Nici o dată atâtea ştiri de asemenea natură n'aQ fost puse în circulaţie, ca în momentul de faţă ; căci astăzi suntem în pre-senţa a două crise ministeriale. Mal întâio este primeneala ministeriala, care era hotărâtă încă până nu şl dedese 1 guvernul deraisiunea, şi care va fi mal radicală în urma ultimelor evenimente. Apoi este succesiunea d-luT Brătianu, care.dupe,spusele oamenilor bine informaţi, va fi deschisă, chiar peste câte-va săptămâni. Toata cestiunea e dar d'a să şti cine va lua moştenirea d-lul Brătianu, şi din ce elemente Işl va întocmi el ministerul. De-o-cam-dată, cea-ce să ştie, e că toate demersurile făcute pe lângă Junimişti aQ rămas infructuoase. Pe de altă paite sa anunţ' ? Ion Ghika va sosi peste câte-va zii in D-sa va fi de sigur consultat -V. privinţa ii tenţiunelor sale, <5 a combin, i.elor m care ar fi dispus să intre. Intru cât ne priveşte nu erei " a- semecea combinaţie să aibă sorţ ;cs. Nici Regele nu are multă simpatie pentru d. Ion Ghica, şi nu va stărui peste măsură ca să aibă d-sa situaţia pe mână ; nici d. Ion Ghica nu pare dispus a reintra în politica militanta. Anul trecut, când a venit în Bucureşti, prinţul Ion Ghica a spus amicilor săi că este foarte obosit, că abia mal consimte să stea ca ministru la Londra, şi că doreşte să-şi sfirşeascâ cariera în odihnă şi ocupân-du-se numai cu studiile literare. BULETIN EXTERIOR ANUL 1886 Cu ziua de mâine începe anul nou dupe calendarul nostru. Să aruncăm dar o privire repede asupra evenimentelor exterioare cari s’au petrecut In anul trecut. La Începutul anului 188•’ . o ou Turcia. Astă zi deci Tarei* j în calitatea ei de pate}/ Suzerană * I Bulgariei lucrează do acord cu Rusia, i Ea a propus poterilor prin o notă cir-- i-1 !>'* uc Mingrelia ca i candidat ia tronul Bulgariei. Dar Bulgarii se opun la această caudidaturâ şi ameninţa d'a realege pe principele de Baltenberg-. www.dacoromanica.ro EPICA i IANUARIE Acest dm unsă parr că no voeşte a pnmi ş! întreprinde o călătorie dc câte-va JuPÎiP Orient: d*r nu se prea ştie daca prin această călătorie el nu se apropie mal mult de focarul incendiului spre a fi gata d’a interveni la un moment dat. O deputaţiune bulgară compusă din delegaţi al Adunarel de la Ttrnova cutreieră Europa spre a pleda cauza regenţei. Dar respunsurile ce i să dafi nu sunt incurajătoare. Nici una dfn puteri nu voeşte să intervie prip fâpte !n favoarea Bulgarilor. Chiar cele mal bine-voitoare ca Anglia şi Austro-Un-garia să mărginesc Intr’o susţinere morala; altele sfatues# pe Bulgari d’a se înţelege cu Rusia. Ast fel dar situaţiunea ce se prezintă la începutul anului 1887 e departe d’a fi Inbucurâtoare. Vechiele alianţe care garantau pacea aii fost rupte sau slăbite şi altele nuol nu s'ad putut stabili. Alianţa celor trei imperii nu mal există ; Cea austro-germanâ e slăbită şi nu se Întinde şi asupra eestiunelor orientale ; Anglia, Austro-Ungaria şi Italia s’au Înţeles In adevăr In privinţa manţinerel tratatului din Berlin, dar aceasta Înţelegere e iluzorie căci este fără sancţiune. Anglia are cestiunl interne de mare Însemnătate care Ii absorba toate puterile. Austro-Ungaria eîu aceaşî posiţiune, cu osebirea că dlnsa e ameninţată atât de slavii din afara cât şi de cei din l&untru şi, din această cauză, cu greQ poate risca singură o ciocnire cu Rusia. Franeia şi Germania să observa şi să tntrec necontenit în armări costisitoare, ast-fel că ele sunt paralizate In acţiunea lor In ce priveşte cestiunea Orientului. Italia aşteaptă momentul In care in-tervenţiunea sa se poată apa sa asupra cumpănel politice pentru a trage atunci foloase dintr’o parte sad din alta. Turcia pare In acost moment că voeşte a merge împreuna cu Rusia In ce priveşte soluţiunea cestiunel bulgare şi cu Franeia In ce priveşte Egiptul. Singura putere a cărei politică se vede că are o ţintă bine definita spre csrp păşeşte fără şov&ealâ, este Rusia,. Alianţa cu Turcia da politicei sale lu Orient-o forţă cărei cu gred să vor putea opune cele-!-alte puteri în izolarea în care ele sâ afla una dt* alta. Prin armare dilema oare să Înfăţoşează pani. „ anui viitui es te urmă toarea : Sad Rusia va isbuti prin mijloace diplomatice se restoarne regenţa bulgară, să puie pe tronul Bulgariei pe un principe devotat inier»sflăo*-i»«orţti ţi ast-feî să’şl stabilească o inrăurire a tot puternică în inima peninsulei balcanice, sau vom avea un rezbel crâncen Intre Rusia şi Turcia de o parte şi Anglia şi Austro-Ungaria de alta. Dacă din nenorocire s’ar produce a doua eventualitate e greu de admis ca cele-l-alte puteri vor putea să rămâe spectatoare neactive ale unei asemene lupte uriaşe. Auspniiele sub cari îieepe anul 1887 sunt dar foarte rele. Popoarele şi Statele slad faţă în faţă armate de la cap pân& la picioare. Discursurile pronunţate de principele de Bismarck şi de mareşalul Moltke In Reichstagul german miroase a earba de puşcă,- TaJjWul general al situaţiunel e posomorit, din or ce parte II vom privi. .Hm 1880 Europa a scăpat de rezbel ca prin urechiele acului; scăpa-va oare şi In 1887 ? O dorim, dar nu cutezăm a o spera. V. IN F OR MATIUNI In consiliul de miniştri care s’a ţinut eri la palat s’a discutat retragerea cabinetului. D. Ion Brătianu a declarat câ voeşte se se retragă; cei-l’alţl miniştri au combătut într’un mod foarte viu această deciziune şi au susţinut părerea că toţi miniştri pot se se retragă, afară de d. Brătianu. Regele care păstrase tăcerea în cursul discuţiunei. s’a esprimat a-tuncî contra retragerel cabinetului, motivând opiniunea sa pe situaţiunea ameninţătoare a politicei es-terioare. S’a luat deciziunea ca pentru un moment cabinetul se urmezeafunc-tiona; dar s’a prevăzut unele modificări ce se vor face după vacanţele parlamentaare. * Ministrul afacerilor streine a primit azi în audienţă pe 55ia-Bey, ministrul Turciei, cu care a avut o lungă convorbire asupra regularei relaţiunilor comerciale d’între România şi Turcia X Generalul Genial a inspectat azi trupele care voi lua parte la parada de mâine. X Prinţul Ion uiaLa, ministrul nostru la Londra, este aşteptat peste câte-va zile In capitală. X Delegaţii români pentru conven-ţiunea comercială s’au reîntors as-tă-zi în Bucureşti. Negocierile de la Viena Întâmpină dificultăţi grave din cauza pretenţiunilor delegaţilor unguri. Aceste dificultăţi provin mai ales din cererea co face Austro-Ungaria în nrivinţa clauzei noţiune') cele* inai tavorizate şi a pretenţiunilor L ngariei tu ce priveşte eaporlaţlunea vitelor şi eonvenţiunea veterinară. X D. Ansiiu rascai, uecauul iacui-tăţii de drept, emoţionat şi indignat de ştirea publicată prin ziare că un agent poliţienesc ar fi insultat pe d. Magi T. Petrescu, la balul societăţii Precupeţilor, al cărui preşedinte este d. Petrescu, pentru motivul că fusese pentru achitarea 0-rovenilor, d Pascal, zicem, a vrut să se informeze personal despre veracitatea acestui fapt. Ducânduzse la d. Petrescu, a afiat câ în adevăr lucrurile s’au petrecut ast-fel. Mai mult încă; d. Petrescu întrebând dacă d. prefect de poliţie nu va veni la bal,agentul poliţiei îi a răspuns că prefectul nu poate să sine ii balul un-ri societăţi presi-dată de un misc-r .bil, care ca jurat a achitat pe Orovea: Dupe Pascal, ne-a ru- gai ac facem natul următoarea somaţiune pe care ne-o însuşim şi noi: De astă-zi in (ret file, dacă guvernul nu va desaprobayaptul acelui a-gent poliţienesc destituindu'l fi ddn-du’l în judecată, guvernul va fi considerat ca solidar cu acest fapt. Se •" de câ l-n Colonel Carcaleţi 1 nomit director al Mi- nis;. uiui de răsbm In locul d-lul Col Dinitresen \' ican. X Eri, . >iisiliui dt administraţie al soci1 ’.aţol de asigurare Dacia, s’a întru . şi î imtarît să se dea gratifici de ariul nou, tuturor func-ţion rţiu nel care n’au un sala iî: lunar m i. iare de 300 lei. I privinţa uţii.< I reguli care a exi-la e. a minarea elevilor pentru - ■ i, ui se citează următorul apt Elevii i Iuta s iţi în localul de esaminnre, ;e >nd voe să mai răteir.e Im pir ;. . u părinţii lor, a- ceşt om o mă e nevoiţi să intre în căreia sta scris cu slove ;n ;-i t.uila de aşteptare !».... Dai sala ( ■ ire sta închisă cu chea, nu ischidea, şi părinţi) s limbai, rin curte şi prin coridoare 1 1 Nădăjduim că cel puţin d. ilaret, sta Ia căldură. M. S. Leg.;' ■ esprimase dorinţa acum câte va săptămâni să facă o ; >nt vânătoare în MnlHovn. însă a părăsit această idee în urma po-veţelor ce i s’au dat. de câţi va intimi al jfHfistuluî, care au mărturisit Suveranului ■ • ipiritelc sunt prea încordate, nemulţumirile preă roa-i spre ana i se Line o primire foarte rece. La prânzul care a avut eri eri la le-gaţiunea italiană, d-nii Miniştrii Naou şi Radu Mihai, întrebaţi despre crisa ministerială, au tespuns într’un mod evasiv. D. Ştefan Bellio însă care făcea parte dintre invitaţi, se zicea autorisat de d. Brătianu a nene absolut rctrrgrraa Cabinetului * Cu ţoală d&animţirea c'ata tk l'ţn itiţa Naţională ştirei despre demistu-nea d lai 1. Gâmpineanu, noi putem încredinţa din nou că acea demisiune a fost dată şi îucâ io termeni puţin : p'i'g-atitori pentru prc*. lentul Cuu-sinului. Numai în urma Insistenţei personale a Regelui şi după angajamentul luat de d. Brătianu d’a menţine proiectul de lege asupra veniturilor comunale, ast-fel cum a fost adoptat de Comitetul delegaţilor Camerei, d. Gâmpineanu a consimţit a’şi retrage âemisiunea. \x Discuţia budgetului comunei Bucureşti, întreruptă prin lipsa d-lui Gâmpineanu de V şedinţele Consiliului comunal va iNîncepe la 4 Ianuarie pentru care zi consiliul este convocat. D. Sturdza se rr‘; '..Maree 1 bucureşti la 4 Ianuarie Pen a acea dată a chemat lu Bucoreşf * ... Vizanti spre a se înţelege eu lei -T asupra direcţiunei dedat iscuţianelor proiectului de lege al in trucţiunei publice. A seară a avut loc la oteiul Dacia balul Societăţii lu i ari tor i lsi - 1.» D. Pallade, ca membra ororift® al Societăţii fiind inviiri prir» adresă a Preşedintelui Societăţi; s a dus la otelul Dacia p>* li orele 11.Tn gangul Otelului însă este întâmpinat de o grupă de pariau': car> b interzice intrarea. In deşert le spune că e membru al societăţii , Ifc arată biletul ce primise de1 Preşedinte, pacinicii Inse iaă bile. şi i interzic intrarea. Li căutau cu or-ce preţ a provor un scandal care să iinprâştie pe i sistenţii balulcf şi să facă a degenera balul într’un scandal poliţienesc D. Ptlladi inse se adresează Comisarului secliunei a 14. spre a face să po&tă intra In sală. Comisarul însâdup' ai multe tărâgâeli convine se s- 1 în bal ca se cheme pi Preşedinte afară spre a putea d. Pul «di vorbi cu el. Dar aci comisarul ia continuat o-pera păci nici lor, cici fard a vorbi cu Preşedinn le ,i ăşit i a spus d-lui Paladi câPmşedi Afle nu poateeşi.— Această conduri ; i pacinicilor poliţiei este revolţi m < ''. .uplicita- tea poliţiei , Iii». Aceste scandaloase procedări a oamenilor de-sordineî pui lii-u arată decadenţa administrai, îneijj Dar culmea arbitraro lui şi a neruşinării < a a ntf is’o de demult, a-cum nu face de Cit a merge înainte. Ar trebui od ab’ ffri'.â ft&MaaaHMWima CRONICA MEMORtHE IUI tUlANORESCU Am citit r ti u Naţională că Stoica c roape să pu- blice memoriiliţa'' Negreşit că 1 aţională era să publice In a nu această tru- fanda litera i Imedun mi at însărcinarea de încredere d’a *rc». na cititorilor Epocel câta-va dm co mestor memorii, chiar tne'i Le. - i miţa Naţională. '>i toate rljc î • aici d-nu prim pro.nr Auto •■s.rt nici d. suh-pro-c.. r Uc'şî j .1 -.-ş iu a procurat. Aw ml u# Wn a nn- Re fragmunte de uat"„ i t.i litei’ar, prin comenta- o gpit i j^arăt publicului că bioica mia făcut confidenţe, este că simpaticul si ioni ai d-lui Bosie are intenţie d'a piulica emoriile sale la Mi n, u, efjoru . ordi, pe care i l’a ret ui., ulfd not jrRâmniceanu. lata câ*,1 va n;-.mente din această operă : j L MIE PRIGIONI uminuri do Stern Alexandresou Mu pensionar al Stalului, La ral cu ordinul cutara- tfti'i, ■ Jiiiiitidal la postul de mare / mi'. stru al venutorilor re* 1/ «aii Anii *l*‘ copilărie M’anlîiascul la anul 185*3, In oraşul [ Râmnicul-Sărat, din părinţi săraci, dar necinstiţi. N am nici o amintire importantă diu copilăria mea, afară numai de una. Văzând pe la 1802, pe d. Colonel Ni-colae Bibescu, care trecea prin Râmnic, am simţit un mare entusiasm, şi am strigat,fără ca săştiQ ce zic . «.4;i-cfi io son pistolo!» Apoi am fost băiat de prăvălie la un bacan. Eram şi efl unul din acel ba-cănaşi de care s’a vorbit la proces cu atâta Înduioşare. Dar băcănia nu satisfăcea dorurile mele nesăţioase. Nu poate un om sri... se poarte bă-căneşte toată viaţa Iul. întrebaţi pe d. deputat Ştefan Belu, că ştie multe.... şi mărunte. Instrucţia mea Ştiu carte. Am citit cărţi româneşti, mai ales romanurl haiduceşti, dar mal pe urmă, din păcate, am Început să citesc şi ziare de oposiţie, mai ales Epoca. Am aflat mal pe urmă de la d. prim-procuror Andronescu cât e de reâ sâ citeşti Epoca. Dar cel puţin, scăldându-mă In acest torent de venin, am păstrat o inimă pură. Nu citeam Epoca fiind-că ’mi placea, dar nu • mal ca se aflu ceva despre oamenii mari aT ţârei. Ca de, nu eram o persoană destul de simandicoasă pentru a citi Voinţa Naţională, şi bucătarul de la cârciumă ria vrut nicl-odalâ să ’mioea Telegraful unde scrie vârul sfiC Fundescu. Cuta ni'ani înbolnavfi . . . . Poate voi fi numi' me Intre cititorii mei . , Tot ce ştifi e că Herşcu e de ...........Dacă tul idresar * u Fanică, cine ştie ? Cum am concc iut a»ei Mizeria bătea li . ?a du când, tntr’o zi, bătu ş o cuco Ea intră şi’ml zise : — Stoico, vrei aur 7 — Vreau!.... — ’ŢI-al păta chiar r ‘ ■ pentru aur ? — Mi le-aşi 1... — Bln*t S81»: Manojakî DonicI şi mama eî era una dm cele pl fete a Logofătului .*• Ros- ib Piozwveaau pe care bătrânii noştri le porecli-’ «Lt.. neof Musca.» Ujdi mal mare d’lntrlnsely # fost doamna Gat'’rin;.,—soţia 3» loan Sturdza Voevod.—F-amiliă Gonit’ este una din cete mal vpchî jMfL boar.uiei Muidoven şti. trf.câodo £ ** ;a nid, pisăr , Ştefan Voevod ai ». o.. Luna;. cununase puţin după mua. sale. Norocul Iul, după puţină *reme, re-. găsi tn muncă şi lucrare o distracţie şi o consolaţiune. Chiar la sfîrşitul anului 1831, generalul Cliiselef, cârmuiţo-rul Principatelor, care stiuse a preţui | meritele lui Konaki, li încredinţa Lo-gofeţia cea mare. In timp de mal puţin de doi ant, câ. Îndeplini această înaltă funcţiune, ceţ d’ânteiu în Moldova, dupe părerea pâ-, rinţilor noştril, desfăşură o act/vi-’ tate încă fără exemplu la dregătorii a-cestel ţâri. El fu, putem să zicem, cel d’ântâiil Mare Logofăt care a preşentat ţărei imaginea modernă a unui Ministru de justiţie. Regulamentul orgi. nic, introduse pentru prima oară în ţară o organisaţiune judecătorească naţională, cu atribuţiunl bine definite, cu instanţe hierarhice, cu juridicţiunl hotărlte, ţoale lucruri până atunci necunoscute. Mal nainte toată justiţia era concentrată In Iaşi, la Divanul Domnesc; In judeţe, ispravnicii erau administratori şi tot-odată judecători de prima instanţă. Nu vorbesc dt vre-mile cu puţin anterioare, adică secolul trecut, când justiţia reşedea tn persoana fle-căruia din Veliţii Boeri, care judecau unde putea să’I apuce justi-ciabilr, până şi pe drumuri, şi când unul desfăcea ceea ce judecase altul. Dar toate aceste stipulaţiuni ale Regulamentului organic, trebuiau aduse la îndeplinire într’o ţară nedepriusă şi cu cinovnici nepregătiţi; trebuiau înfiinţate tribunalele de judeţe şi curţile rioare din Iaşi, trebuia găsit şi r ''•S'juaHri necesar. Konaki tn-0 •; mi ui sau colosală sarcină, cu mulţumii®® şi lauda ridicase Împărţind la tribunalele cehi noul nntf bine de 30,000 delc (dosarel care zăceai j îp confusie şi întuneric ir <;• '* L. ] neasca din Iaşi. Log h i.iei tiuia,un local anumit. Konaki se văzys-bn a ţiue cancelaria în casele sale de | bopcu, pe care le cumpărase MŞ ţ. ..ud. Dar opera cea de căpetenie aAiUi ierului săii fu tălmăcirea In Laba pământeană a Codicelul Civil, şi mărirea lui spre a se împărţi pe i i iiu ale. Ciudat lucru ; Condica c.v. din l-dactată în limba greceasca, necunosou 3 de mulţi judecători şi mal d nici uni' d n jusliciabill! Sâ judee cine-va ce bine-facere conţinea înt insa o asemenea reformă. Alt-fel Gpdica Civilă a Moldovei, era o operă J merit şi un mare progres ln ţară. muaki contribuise şi el la compuneau şi redactarea el. El şi Mi-haifi Stura au fost amândoi membrii al Comitetilul de redacţiune al Codicelul Caliiah.în care fu chemat de că-tie Scaria Vodă Calimah, care el singur luasei parte activă la redactarea coJicel ctfi păstrat cu drept cuvânt numele su. Traducerea însă ln limba pâruâriteîiâ nu fu începută de cât la 1832, subministerul iui Konaki, tipărire! aseuenea. Ediţiunea cea d’ânteiu a eşt la 183.3 sub logofătul Custache Stuna^ ;are a succedat lui Konaki, fiind-îâ Conaki slricându-se la 183.3 cu genenlil MircovicI, vice-preşedintele Ui vanilii Moldovei, îşi deduse denii-siunea ^ogofatul Costachi Slurza, ln prefă ţi ie a pus’o coudicel, mărturiseşte cianoarea acestei mare reforme revine (Cinstitului seu procaloh (predecesori Logofătul Konaki». Am iiâlat ceea ce a fost activilatea Iul Koiaki ln îndeplinirea acestei părţi mai în.ltedin misiunea unul ministru de jus.iţie. unde se cer şi se desvol tâ insuşi'ile omului de stat. Tot aşa de oinic se arata Konaki în partea cea - . »ot aşa de utilă, care şi specială al aces- tei misiuni: administrarea justiţiei la cetăţeni Aci rolul unul mare logofăt al justiţiei era pe atunci mai întins şi mal activ de cât astâ-zl, având contro. Iul hotărîrilor şi supunerea lor la întărirea şefului pulerel executive. Şi acolo Konaki n’a cruţat ţnic! munca nici osteneala. Organisând cancelaria ministerului, el alipi de dânse un jurisconsult vestit pe vremea aceia, Christian Flechten-macher, în calitate de consilier al ministerului. Dar el singur era un jurist consumat, din teorie şi din practică, dintr’o scoală cu Andronachi Donicl, autorul legiuirei care constitue încă astăzi dreptul civil al Basarabiei. Vasili-calele şi obiceiurile pământului, care până la 1817, la punerea In aplicaţie al condicel lui Culimach, a fost legea bătrânei Moldovei, le cunoştea pe deplin, ln spiritul şi rostul lor, precum dovedesc o mulţime de memorie şi de hotărlri ale sale, In pricini complicate, care sâ păstrează ln archivele Moldovei. Ce sâ mal zicem de activitatea sa cea neobosita în folosul bieţilor împricinaţi ? De cu seară i se aduceau dosarele şi reso'uţiunile din Logofeţie ; la 4 dimineaţa sculându-se le cerceta până se făcea zioa : atunci primea pe directorul ministerului, şi pe diferitele persoane care aveau nevoe de o deslegare fiindu-’I uşa tot-d’a-una deschisă la orice împricinat. La 10 se scobora ln cancelarie unde rămânea până seara, lucrând. Multe progrese s’o fi făcut ln ţara aceasta : însă aseminea conştiinţă şi ştiinţa de datorie nu ştiu dacă le vom întâlni lesne la înalţi dregători din generaţia noastră. Leflle numai ştim cu toţi că s’au mărit, fără să vorbim de geniala invenţie al diurnelor. www.dacoromamca.ro EPOCA — 1 IANUARIE PUBLICITATE» ZIARULUI „EPOCA/ Tiraslu 6.000 «le Toi ANUNCIURI si RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina HI linia 2 lei. — M'ai luat drept Mitiţâ Sturzr nalie ! Băgaţi'l la ocne. Şi m’au băgat!.... Stoica Alexandri cti pentru copie conformă: -.c:. CORESPONDENTA DIN T£RGQVI$Tt Tărgmtste, ia Decerni tuse Starea de veselie şi entusiasm în rare s’a aflat oraşul şi judeţul nostiu ‘ ■ de 28 Decembre ne-a impedicat a ■ a cu de-am&nuntul cea-ce s’a petre ul i Înainte cât şi după alegerea penu-u ^euatt a Col. I. din acest judeţ. Duol Candidat! erau propuşi: b-nu 1). Fussea, şi d-nu Dimilrie Giani. Toată lumea atât tu Târgovişte judeţ ştia cea-ce represinta cel di ■?., adică ideile şi principiile vechiul . partidei liberale C. A. llosetli, câ. d. C. Fussea, lucrurile se presen Încurcate. — Numele săli se văzu.-.. bilat de mal înainte prin toate zia lectivisle, de vreme ce d. Giani nu propus decât de ziarul Românul ş\ s de toate cele-l-alle organe ale opos in Aceste nedomerirl tn privinţa d >, Fussea, tncetară cu ocasiunea tnti i care s a tinut In ajunul alegerel lrt c< oraş. Dinaintea unul destul de Însemnat număr de alegători din Col. I precum celâtenl, d. Fussea a Încercat,când cu i • sori vechi din partea Iul C. A. Rosetti, < Uul cu o epistolă aactualulul director al «dl nulul», prin care i roagă să răspun. candidatura d-lul Giani propusă de mulţi alegători independenţi, răspui care nu i’a dat de cât prin anunţarea didaturel d-sale tn ziarele colectiviste, când tn fine povestind adunam convorbirii - şi atitudinea d-sale fată cu cel din vechi ce, să convingă pe alegători că d-sa a fost un om corect. Nimeni uecerându-l socoteală însă despre trecutul d-sale şi ocupându-se de corect tudinea d-sale actuală, în fată mal alei < declaratiunil d-lor M. Athanasiu şi dr. ) -uită, că d. Fussea este propusul şi sus nutul pari idei de la putere numită chi do domniele lor Colectivitate, d. Gia într’o cuvântare scurtă dar bine cugetaţi a arătat deosebirea între o partidă şi o ci leclivitate de guvern, şi a terminat invi lând pe alegători ca a două zi să alegă într< aceia cari ’şt-aO păstrat necurmat ideile şi drapelul lor, şi aceia cart de ocasiune şi fără nici un scrupul vin să întărească substituirea Colectivităţilor în locul partidelor atât de necesare îulr’un Stal. Constituţional. Sub impresiunea acestor cuvinte şi a do- claraţiuuel formale câd-sa tn numele par- , tidei din care a făcut şi face parte să propune ca Cainlidat al oposiţiuneî actuale, şi în presenţa alegătorilor din toate nuanţele , oposiţionisle, adunarea sa despărţit şi a ' doua zi tn majoritate de 56 voturi contra ) 40, a ales de Senator pe d. Dimilrie Giani. 1 Enlusiasmul a fost mare.— Un Însemnat număr de orăşeni şi alegători au mers cn , bande de Iffutari (musica militară flindu-le J refusalâ pe la casele celor mal însemnaţi : orăşeni, precum d-nu Isaia Lerescu Senator, d. Dimitropolu. Tighineanu şi alţii de unde tn urmă au mers la Utelul Bucureşti unde trăsese candidatul ales, din preuuâ cu nral mulţi amici al d-sale precum d-nil VâcSrescu.Giutlea, C. Olănescu,G. Varlam, Al. Naumescu şi alţii, şi unde era pregătit de către alegători uu banchet splendid. Aci s aO ridicat mal multe toasturi, dintre care am putut reţine pe acela al d-lul Ciuflea purtat tn sănătatea alesului, ca •sptesiune a voinţei libere a alegătorilor i lej'endenţl şi cunoscători de datoria lor îâtr< ţară; pe acela al d-lul toan Vâcă-•• seu care arătând deosebirea tnlre C. A. \os«'Ui şi 1. C. Brâtianu a băut In sănătate te aceluia care Intre noi represinta i-«leite ilustrului decedat; şi apoi răspunsul d-lul D. Giani, urând întărire partidei Gooservatoare, ca o adevărată necesitate tastat, şi corn baterea acelora cari lucrează punte nimicirea el. \ doua zi cu Lrenu de seară, alesu a ţ .«cu lin preuuâ cu mal mulţi amici spre lifureştl tnsoţiţl până la gară de toate u«> ah: tâţile oraşului. .'ceasta iiind adevărul adevărat In pri-v':.ţ.« egerel pentru Senat de la Gol. 1 ne amorezul datori a pune prin organele de puM r ale din Capitală sub ochii tutulor, con (umile politice tn cart s'a făcut a-ceatii alegere, şi care este însemnătatea r . :-ţă cu guvernu. mişti! se va adresa d-lul Kog&lni-ceauu, cu care a avut deja numeroase întrevederi. E probabil câ d Kogălnieeanu va primi, punând oare care cohdiţiuni. • Aflăm că guvernul a hotărît se dea în judecat*) pe d. general Cantili. tiTiME mmm\ Ultimele ştiri privitoare In retra-. sinetului arată câ criza per- snstir 1 bn tianu pare hotărît a se retrage. ii. etinescu, fiind întrebat dacă ufrâ minister, a răspuns uueî p< oru «Cum! tocmai acuma se ini-i, spartul târgului?» ( a .ntim al preşedintelui consi 1 l. i, d putat de la Buzău, zicea ,u-i Brătianu vrea cu ori-ce preţ * st retrage după sărbători. I,; i orgintebine informată, să du t ;« gif râ următoarea combina Uuce x terială: Dim. Ghica, Leca i , unu. Acest minister ar avea sp ij» iul d-lui Ion Brâtianu. l i luianu a plecat astăzi cu trenul d la 4 ore la Florica. • PuD-r. dasigura că s’au făcut pro-pu i-ri f. 'tr le prinţului Uum. Ghi 'inarea cabinetului, în i, ’(>ved>. o r tragere! d-lui Brătianu Pi m. Ghica seva adresa mai î, . i i nimiştii. Să zice că s'a telegrafist d-'uî Maiorescu care se a ă la ’. .x«. Nu credem că acea sU combi ' .. •>, să aibă sorţi de succes. Ln uu '■ m îlteorideja, junimişti" au 'tisc-nia'. eventualitatea unui mini?' -r c n pus din prinţul Ghica şi de juni Şi în tot dauna a- ceastu . : ne a fost respinsă. •a ne reuşind cu juni Primarul din Rîmnicul Sărat,d. A lexandru Popescu văzând că a scriu-tit’o cu infamia ce aruncase asupra Orovenilor, se încearcă acum se atragă în partea sa pe d. Pom-pilie Stâneseu, unul din preveniţii în afacerea Stoica Alexandreseu-Brătianu, facându'i tot felul de promisiuni. Suntem informaţi câ d. Pompilie Stâneseu a respins cum merită a-vansurile neruşinate ale primarului din Rimnic, căruia fruntaşii oraşu-ui nu ’i mai zic Alexandru Popescu ci Ţuţuianul. • Iu Rîmnicul-Sărat se agită mult printre comercianţi idea de a se refuza primării plata dărilor, până ce nu li se va da socoteala de modul cum Alexandru Popescu (Ţuţuianul) a întrebuinţat fondurile comunale şi împrumuturile cheltuite până acum fără nici un rost, în scop ca se ’şi pricopsească familia. Din Asniâres primim ştirea câ sănătatea d lui Alexandru Ciurcu e a-proape complect restabilită. D-saare intenţiunea, cu toată nenorocirea întîmplată, de a contiuua esperien-ţele relative la invenţiunea al cărei secret ’l are numai d-sa, după moartea regretatului Buisson. m Suntem informaţi că după sărbători va reapare din nou în Rimnicnl-Sărat ziarul opoziţionist Rîmnicul, sub direcţiunea d-lui G. A. Mârgă ritescu, care se bucură In localitate de stima şi iubirea concetăţenilor săi. • La ministerul de resbel să fac Încercări cu diferite model uri de puşti cu repetiţie. Dacă se va adopta a-cest sistem o profacere complectă a armamentului armatei va fi necesar. Gheltuelile acestei prefaceri să evaluazâ la 10 miiioaiie. • Colonelul Mârculescu va fi înaintat la gradul do general. Se zice că această înaintare ne m ulţu meşte foarte mult un alt colonel care crede că are mai multe drepturi la acest grad. • Voinţa Naţională a vorbit despre un memoriu ce pregăteşte Stoh'a Alexandrescu. Putem afirma că re dacţiunea acelui memoriu a fost încredinţată principalulu1 redactor al Voinţei Naţionale şi câ impresiunea lui se va face cu cheltuiala d-lui C. F. Robescu. Şeapte refugiaţi bulgari din Calafat fiind bănuiţi câ Întreţin peste Dunăre rslaţiuni cu partida ostilă Regenţei «u fost internaţi în Bucureşti undo s’au adus cu cheltuiala poliţiei. Retragerea d-lui Poenaru Bordea de la Curtea de apel din Bucureşti şi înlocuirea sa prin d. Populeanu este positivâ. Decretul relativ a fost deja pregătit la ministerul justiţiei şi va apare în Monitorul Oficial îndată după sărbători. Retragerea d-lui Poenaru-Bordea este motivată de atitudinea guvernului faţă cu familia d-sale cu o-caziunea alegere! senatoriale din Ialomiţa. <* Delegaţia comisiunei bugetare a Camerei pentru bugetul lucrărilor publice face mari dificultăţi d-lui Kadu Mihai cerându’i reduceri a-proape asupra tuturor propunerilor sale la credite. Asemenea reduceri au fost cerute şi ministrului afacerilor streine mai ales asupra creditului pentru chel-tuelile de representaţie ale Corpului 1 diplomatic. Primim din laşi ştirile următoare mvitoare la procesul amicilor noştri) inculpaţi de la Botoşani: Luni, raportul procurorului general a fost presintat Cameriî de >unere sub acusare, care de şi fiind n vacanţii s’a întrunit ca se poată da ordonanţa până la 2 Ianuarie. Ordonanţa va purta data de 2 Ianuarie, zioa redeschiderii tribuna-lolor. Peste două trei zile cel mult dupe aceasta actul de acusaţie va fi sfârşit, şi procurorul va cere o sesi une extra-ordinară a curţii cu juraţi spre a judeca pe acusaţî. Camera de punere sub acusaţie e compusă de da. consilieri Theodoru, Genoiu şi Dimachi; acest din urmă a căzut la sorţi in urma recuzării d-lui Th. Mândru unul din consilierii făcând parte din camera de punere sub acusaţie. D-sa s’a recuzat singur, de oare-ce avusese o a-facere personală cu unul din acusaţî, d. Enacovici. Acestea sunt ştirile pe care le-am primit prin poşta de la Iaşi. Pe de altă parte aflăm că a sosit azi în Bucureşti o depeşă din Botoşani care zice că arestaţii au fost puşi în libertate. Nu ştim însă plnă la ce punct această ştire este e-xactă. Naţiunea de azi pnblică următoarea informaţiune : «Arestaţii politici de la Botoşani au fost puşi in libertate ; camera de punere sub acuzaţie, ne găsind motiv? ca se fie trimeşi la juraţi, ei vor fi judecaţi de tribunalul coree-ţional.» ‘ ___ ULTIMA ORA Paris, 12 Ianuarie. — Ştirile din Berlin anunţă câ, cu tot discursul prinţului de Rismarck, cercurile politice germane privesc ca probabilă respingerea proiectului de septenat militar propus de guvern şi prin urinare, disolva-rea Reichstagului. Londra, 12 Ianuarie.—«standard» spune ca se fac pregătiri In Egypt spre a primi lntr’un mod demn pe prinţul Alexandru. DE LA I IANUARIE 1887 Biuroul de advocatură al d-luî Ma -rescu, se afla iaraşt. strada Mere No. 21. BUN SI NU SCUMP Prima fabrica de conserve nailon» fondata la anul 1879 sub Arma C T. CHRISTOFO LA lV4CA.FtINA.Ft Calea Victoriei, 100 vis-ă-visde Cişmeaua ro sub Jokei Club Vinde cu următoarele preciuri flixe: Mazere boabe cutia de 12 persoane fr, 1- • Fasole verde cutia de 12 persoane fr. 1- ■ « Uamc cutia de 12 perssane fr. 1- * Pătlăgele vinete cutia de 12 persoane fr. 1- 4 lei. Un exemplar de lux 10 let. I ex plar legat tn pânză 8 şi 15 let. Ce merit dar pentru Crăciun şi anu1 Notk vânzare la librării. A apărut: Cul«‘ii(ini'ul 1 unici elonnnt IS-*7 (anul al optulea), 40 bani, ediţie de lux -(.'aliMHlurul Anticul Poporuln IHS7 (anulai 27-lea), 4 lei 50 bani. Cal> lifte - ■« Calicului, umoristic sl sul irit s «7 , (anul al 2-lea) 1 led. — De vânzare ia ««-braria-ediloara Haimann in Bucureşti, ş- la principalele librarii din Capitala si tisirn ALECU A. BALS" AVOCAT — No, 24, Strada Dreaptă, No. 24 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» ALEX1S BOUVIER PRIMA PARTE II In care Sliiion isl tăgăduieşte ea nu se va Însura nici u «iuta. (Urmare) Matelotul nu zise nimic, ştia că Pi-erre se hotăria de multe ori cu greu, dar odată hotărât nimic nu’l putea face sS’şi schimbe hotărârea... Simon mormăi numai : — De sigur nu face degust ce face... — M’al văzut plângând pentru ultima oara... auzi, nu mal iubesc de cât pe o fiinţă in lume, pe fala mea !... S’o răpim de la acei pe cari ’l urăsc. — D le locotenent, nu cutez să ţi’o spun... Dar ’ţi jur că al nevoe de puţin somn, trebue se te linişteşti. Pierre zlmbi trist şi ridică din u-mere. — Nu-mi vine să te întreb ce al să faci, zise marinarul ajutând pe stăpânul săâ ca să se îmbrace... Nu vrei să sfarmî capul mişelului... Nu vrei să te desparţi de femeia d-tale şi vorbeşti de răpirea eopiief d tale. — Vo , Sin'or ia femeia mea să fie văduvă Aud striga marinarul. — V au nit 1 s’o pedepsesc In a-cea cu i ciau« fericită. — Nu ht vi im bumbac In u- rechî ?... Vrei v- ntru a pedepsi pe d dl.. Mo O jte de te plimbă şi Insă pe • >6 cel l’alt... Noaptea »t o 1 In sufletul lui Pierre durerile eu: ite din ajun... Nu m i simţia tnâinu. îzind de femeia şi dt ;:^sfl nţase tot r re- 1 ui' ct .««-laş : ’ •*’ iureros : — ti,, uli-ii 70 - Scut'o bogată; voi s’o redau vOl > sărăciei... sărăciei car fac« :ei cari n’ad decât viciu tenl ; abate... Avea ras- pecti : şi :.i; O; ni vo: a’o las dispreţului şi părăsirii am. ntulul el... Păstrase . ;«tu- . et t iarnă... Voi să’I iaQ copii ... 1 r fftră amici... cu ruşii imantulul său a cărei -Ui •- Ma ina '.acea spei iat, căci citea pe obiaz dţâpâLQuiui săd că tot ce spuse ■ 1 ocabil şi va fl execu Dar «vin 1 ,*a:r aci -te un lucru pe care £ h -1 1 n Hanen, ele. n'i'tim pi* structuri t itinovuisNCi a no o- ru cu tls( a •* ' or *. <-i wi fcjasi o coleetiuue «!<*■ maru im-„ %ur aton ocasiamea se’*! iiiibo^ateasca «*olcc*-tucR lor fii capo d’opere pr iitate preturi rcKcrptiouale. ObMer\aiu va ţoale tablourile mc vinde eu garanţia au* ntleitatel lor nI «lupa dorinţa amatorilor se poate trimite Paris sau Herlin pentru espertisa. I». KLEIMtLIU.EH el FILS_____Paris. VALORI 5 0/0 Renta amortizabila. . . 5 0/0 . româna perpetuă. 6 0/0 Oblig, de Stat i Rur. conv. Impr. cu prime Bucur. ;Iei 201 . 5 0 0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig.Casei pens !. 300) I 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 » ■ i» 7 0/0 » » * 5 0/0 » rurala » 7 0/0 Aur contra Argint sau bilete. Cump. Vând. 933/4 941 2 Sdl 12 87 34 30 751/2 76 21d 216 82 821/4 98 99 84 3/4 851/4 101 1/2 102 171/2 18 0/0 AV I S LA BRICIUL LUI NAPOLEON SALON SPECIAL DE TUNS, BAS SI PRESAT Acest salon este aranjai" cu totul din noă şi foarte elegant. 11. B face abonamente a la carte ctr pab'u 4 lei o carte cu 12 cupoane tot de odată vă recomand şi un mare asortiment de parfumerie, pudră Velatine, Gerarmandrie, pastă, apă de lubin veritabile etc. etc. Sper că onor. public şi onor; mei cli-neţl mă vor onora cu prezenţa d-lor. Cu perfecta stimă St. lorju (ostamlineseu .Vo. tJS. Cal. Fie. .Vo. tis vis-a-vis de ministerul- finanţelor | si domenie. RENUMITUL MUSEU Vnatomic Istoric Mecanic a! lui EDUARD BRAUN S’a deschis in ziua de 2b Decembre coreul, în edificiul BĂI LOB EFORIEI Cu onoare face cunoscut onor. public că tn anul curent a pus la exposiţie o mal mare colecţie de anatomie de cât. tn cel-l-alţî 5 ani expiraţi şi care n’»re concurenţă până In present. LU _I < Z O I- <: LU co o o CANARI Sub semnatul aduc la cunoştinţa Onorab. Public că mi-a sosit un mare asortiment de Costume Aaitonaie (lupe cel mal nou model, asemenea un asortiment de Covoare Vttionair. şi diferite objecte de Marmură albastra si Vase de Teracotă de Industrie Naţională, diferite ColieurI şi Brăţări de Mărgean veritabil şi diferite garnituri de Mnzaik. Cu deosebire recomand un asortiment de renumiţi Canari de Hartz Hanowra), cu deosebire aceşti Canari cântă tn modul cel mal variat, tonul este lung şi tremurător. Preţurile sunt cele mal reduse, de aceea rog a mă onora cu visite numeroase. Cu slimâ I. MILLOS Cal. Victorii 79 Tot odată recomand Succursata din Brăila Str. Carol Regele No. 14. Asemenea bine asortat cu Articole de mai sus. şi asortiment de fotgrati de Ia Galeria din Dresda. AVIS PRIMA FABRICA ROMANA DG Pânza gudronata pentru muşamale Acoperituri de variile, acoperişuri de vase ele. j Quantitalea superioară şi preţuri interi-1 oare celor aduse din Strei'uălate. Ori-ce quantitate se poate preda imediat, $ 19, Slr. Sf. Voivozi i». Bucureşti CADOURI ALESE Tot muritorul, tşl procură, cu casiunea sărbătorilor, t tăcerea de a oferi uu cadofl, persoanelor iubite Iul; şi'l detnină idea că acei cadou, nu se va perde nici odată, ca i afecţiunile sale I In loc de-a da Imul pe cutii cu bomboane, cari după ce a0 fost deşertate dispar, ori cărţi ele.,-ante prin aurul de pe mărgiut, ce adese nu se citesc, ai pe bijuterii, cari se vând, ori le fură slugile etc. etc. ea .fi mat nemerit dea oferi un frumos album cu arii vechi ulare, ce sunt adunate, din toate ţările Române, acest cadbQ, cu timpul va deveni, lot mal preţios pentru cine a irimit, şi va lăsa prin raza cristalului său cele mal ni miori, amintindu-ne, prin cântec, de cel ce nu mal u ti! Iată o sculă ce merită de a ii conservată de tot Românul. Voi. I. Balade, Colinde, DoiDe, Idyle, voce şi piano No. i arii. II. Horele noastre piano 500 arii. III. Jocuri de brâd. — 250 arii IV. Texturile de la voi. I. 3 vânzare la librăriile Socek, Greve sl altele. REGIMUL DE LÂNA AL ci OFESORULUI DOCTOR JAEGER Recunoscut ca cel mal escelent ''EDALIAT ACUM IM URMA, 0E JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU MEDALIE^ DE AUR Sub-semnaţii având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi tn lână curată de Cămilă, garantând contra răcelel şi a reumatismului. Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc în magasinul 1 AVIS IMPORTANT SVj^îfnnaLa tai]iuţind o fabrică de j* spălătorie Je albituri / recum : perdele, danie ti guler*; şi manşele, infc grăbesc • «visa <>r public ns gurâudu-1 do-t-lino mulţumire atât de bunul servicii! | cât s de preţuri moderate. | Frcdericn Ruef j 10, Strada Regală, 10. M. WAGNER — CALEA VICTOR IE — MAGASIN de ; Bijoxrterie si Ai’cjin.ta.i’i© Exposiţiune de Ge&gprnicarie pentru Codourî de Serbători primeşte şi ori-ce comanda cu preţurile cele mai eftine. Singura Şcoala de musicavoc&la si instrumentala in ţara, autorisata si aprobata de înaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEiSEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No l? Aceasta şcoala lind r ■ r-u mai inuiţi profer- .* pol probi ct uni de ca vocala si de or ce instrument pen-lodcsta suma. de IR franci pe luna 1 de la 113 Slaiu va li si un cura separat ir fie-carc Duminica după nmci/.i pentru pa trii mâini trio» quariele etc. la oara nu se primesc de cât elevii cei înaintaţi pentru acesta IO fr. pe lunn • r,..L . Io se ric. in toate zilele de la 8—9 a m. si de la 3—8 după ameaza. I mu r PRIMUL M1GASIN DE MtNUSI F. NOVAK FURNISORUL CURŢII RF.GALE — BUCUREŞTI — Cal. Vid. 14, vis-ii-vis de Palatul Regal Mare asortiment de mănuşi de bărbaţi, dame şi copil. Recomand noul asortiment de mânuşi de piele de cal de Rusia. Singurul depositar pentru toată România. I'. \ovak 74, Calea Victoriei, 74. 1,1.... M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după iudicaţiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Buromelre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl motrice etc. cu preţuri foarte moderate. 73, CALEA DICTOBH 13 «li-A VIS DE PALATUL NE6AL n" aEGER W. BENGER S S 1TUTTGĂHT. DE VENZARE locul din strada Mânluleasa No. 30. A se adresa la Domnul I. SOCOLESCL \ ARHITECT No. 12 bisNSfrada Domniţa. No. 12 bis. DEARENDAT&!*mSL«7 noua din plasa Negoeştl, districtul Ilfov tu întindere de 9000 pogoane. Doritorii se vor adresa în Bucureşti strada Balişle No. 11. UN GRĂDINAR Apt în toate specia.ilăţile Grădinărit atât Theoretice cât şi Practice, — de 21/2 ani exersează profes unea sa de Grădinărie tn România caută un loc până la 1 Februarie 1887. Orl-cine va II amator a avea un Grădinar, este rugat a se adresa la : Kai'l Ftlig, Grădiar tn Rîmnicu-Vâlcea. se efectuează după metodă cea mal nouă, sistem durabil şi preţui moderate. Reparature de ori-ce nature se efectuează tn timpul cel mal scurt. J. ERL DENTIST Strada Scaunele No. 36 0 PROFESOARE DE PiAÎIO K'S servalorulih din Viena, având încă câteva ore libere* doreşte a da lecţiunl în o-raş cu condiţinui foarte avantagioase. Asemenea şi pentru limbile francesă şi germană. A se adresa la administraţia ziarului sub iniţialele. 1. lt, CADOURI PENTRU UNUI IV O u Musiei «1<* omlână la IO cântece şi musicl de copit fr an. el " i pre - r. şi un marc asortiment de ARiSFUr ol CLARIPHONE care cân esLe M)j • cântece după notele lor respective adii ale, Dansuri, si Opere etc. Se afi M' co . os si cn detail cu preţurile fabricel. M. St IIUTER a. Carol I, No. 2, etagiul de sus. CUI^mrt L RILE DE SERBĂTORI LA D A RMET Bucun .1 Calea Victoriei, — No. 5/ bis. Pe ci. •. L sft care vinde mărfurile cu preturi’• le nul eftine având In vedere Superio-ritn eu pi * m Ir: sale. Es c I • iişo li se convinge cine-va vizitând mag un. o u lasse, a cărei reputaţiune n are nevoc a fl dts - italâ. f ^ 3MANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CO iNTIN sirochi V 13, Calea Dorobanţi, No. 15 — ■ Li'Lfîm lo! jl de mobile, draperii, perdele, tb r:< .1 . nlr’un mod elegant, In toate sti- 1 1 p ■ T-ce 1 rări de tapiserie. •< u il( noderate, eseou.t.iuriea.| la tunpui hotărât. CONSTANTIN SIROCHI. f HUI uL SlARELE DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. ’ i-l 110' mare şi elegant otel din Ţară, situat nu 1 toriel în (aţa Stradeî Lipscani, din noii '/i-dil, având patru faţade, ast-fel în cât to i 1 • de respdndesc in stradă. — Cu desă- i: montat, după stilul cel mal modern, ai. ', altele. — Toate lucrurile de consumaţia fi r rnnu e ditate, preţurile moderate şi serviciul de mai prompt. F»M. HIJGrO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA ANUNCIU IMPORTANT . 001 1; md oxi deosebire Magazinul N. BRAUNSTEIN i f. 5u Cai.. Victoriei, No. 50, vis-a-vis de Pasagiul Român CASA DE CONFIENTA : 1.asortat cu tot felul de Bijouterie de Aur şi Ar-gint lucrai cu Briliante şi Diamante etc. Ceasornice d mi .Ai. iu ji Nikol. l’andule Desceutătorl garantate pr - IdiLaiea" lor cuî preţuri reduse. Cred că onor t . ş onor. mei clienţi mâ vor visita spre a se corn mge de adwăr. \ 1 ■ < ud o uri penLui Anul Nou de la 4 le? ATELIER DE BRODERII D-NA ECATERINA RAŞCA mulându-’şl domiciliul din Iaşi a sta-biţ în Bucui'eştl Calea Victorii No. 92, curtea bisericel Albă, un Atelier de brodat. Are onoare d’a Înştiinţa pe onor P. T. Eublic că primeşte or-ce comandă do rodare şi marcare de monograme pre cum lingerie de zestre şi mătăsuri etc cea mal mare acurateţâ şi fineţe. Preturile foarte moderate. AVIS Moşiile Hagieni şi Bobu formând u:. trup din districtul ialomiţa Plasa By,!. proprietăţi ale Statului care aO intinder-peste 10C0 pogoane lungi şi peste 23c pogoane câmp toate arabile cu aproprie re de Gara Ţandârel 1/2 ora şi de la porte Gura Ialomiţa 1/2 ora, locuite de pi-: 000 locuitori stabiliţi plus 500 din satele vecine care cultiva tn aceste moşii, cu pf. durile necesarii pentru adăpostirea v: lor precum şi cu Ec&rele iudestulăto ţoale din nou făcute adică pătule, rm sil.case de locuit şi doă poduri sUităloa: e |io rîul Ialomiţa. Arăturile de toamnă sunt 1500 pogoane grlfl in ogoare răsărit ş: io l:ună stare ailăloure pe luDga Se sub ai deaza pe periodul de şease aDl cu începere de la Sf. Gheorglie 1887. Doritorii se oot adresa aci in Capitală Str. Episcopii N saO la localitate. „PRETURI FOARTE REDUSE Singura fabrica autorizata *1-- X -ntatorul * .afSTl! KaHeI1S77, Pari** IS73. >eeli' unl.îN. Welx 4S78, Teplitz 183S, Vieua A8SO, Egcr A8 8A ai Triest 4S8A 1 Ar- ;te sobe sunt întrebuinţate tn Bucureşti in mai mult de uu. case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in ubo-»M,i ui Academiei, gradina de copii, Societatea de gim .aplica, nstitutiil Heliade, gara Filaret. Monetaria Statului ••‘iipar . de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Na : ui» ;anca Komâniei; sobele melc mai sunt întrebuinţate i Cazarma de Artilerie^Spitalul central BÎGrandHâtel ■- Hei Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme. _______________________Preferinţa acestor sobe este M£iniNGER-QFEN ' pretutindeni imitatiuni.^ Provenim deci pe onor. Pu- fe-H HEIM^j ire se se ferească de sebimba-icpa fabricatiunei noastre du-t exacte de imitatiuni de tot felul, fie recomandate ca sob dinger, constructiune ameliorata sau Sistem. acele la care pe interiorul usvlor este turnata marca 11 ra. sunt adeveratele noastre fabricate. rospecte cu preturi reduse gratis si franco. * Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. 3 www.dacoromanica.ro