ANUL II No. 331. KIAMUSCRIPTEIE MU SE ÎNAPOIAM Grioore VENTURA Prim-redactor responsabil A DQJA EDITIUNE 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP L* I SI ie A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D'AUNA ÎNAINTE rv KUTRKNd: La casa Administratiunei IV TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. K STREIWTATK: La toate offlcieie poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU MERCL'Rl 3 DECEMBRE ti 1886. 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢI» nunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciuii si reclame pe pagina treia 2 lei linia IA paris a Se gaseste jurnalul cu fSCent aamerul, la Kioscul din rar î!ont™ar«re tll Bulevardul St. Germain No. 84. 50 BANI UN NUNIER VECHIU REDACŢIA SI .ADMINISTRAŢIA Ho. 3.—Piaţa Hpiscopiei.—Ho. 3. AML SI wm PE SFERS1TI NEGOCIERILE DE LA VIENA PROCESE SCANDALOASE *-----------^ ----- TOTI SOLIDARI SITUATIUNEA AFACERILOR BULGARE 0PER1LE POETULUI KOWkl ANUL SI GUVERNUL PE SFARŞIŢE Comercianţii, la sfârşitul anului i i închid socotelile, pun în balanţă activul si pasivul lor, şi constată dacă au câştigat sau aii perdut ceva în acest decurs de doue-spre-zece luni. Fie-ne permis şi noue, care n’arr fost amestecaţi în afacerile societâ ţel de asigurare mutuală «Colectivi tatea,» dar care vom fi poate sin diciî falimentului, d’a arunca o re pede privire pe bilanţul politic d firmei Brătianu, Carada et comp. E incontestabil că guvernul a di-căzut în toate privinţele în cursil anului 188(j. Si aci nuvoim se vorbim de decădere morala. In aceaăa privinţă cel puţin, guvernul şi sus-ţiitoril sei nu]puteau face nici un p»-gres. Au ajuns la ultima limiă. Dar voim se vorbim numai de ce-căderea materiala, de înfrângerile care le-a suferit guvernul pe te'â-mul practic, se arătăm câte forţe active a pierdut, şi la ce grad de slăbiciunea ajuns. Prima lovire simţitoare adusâgu-vernului în cursul anului 18® a fost succesul întrunirilor pullice din capitală şi din judeţe. Cu bate sforţările guvernului, poliţiei, prefecţilor, Radu-Mihailor, Toboalor, cu toată stăruinţa Poliţ-Kneazilui, cu toată sila bătăuşilor, or uide a fost vre-o întrunire publică, aegă-torii ’şî au manifestat în modii cel mai energic, aversiunea pentm regimul Brătianu şi pentru toţi cei care susţin acest regim. Această manifestare a spiiitului public s'a concretisat prin drigă-tile de Jos brătianu, care le-i auzit Regele în Giurgiu şi în alte localităţi. Nu insistăm asupraor-cârui punct In detaliu, ci ne mărginim a face aci o simplă enumeraţiune Deci, dupe ce am înregistrat efeclul produs in ţară de întruniri, trecem la a doua învingere ce a sufeiit’o guvernul, în chestia convenfiei consulare Cu Germania. Daca înU-unrile publice au fost o înfrîngere pentru guvern, chestia convenţiei constare a fost pentru densul o spulbera», a remas un unghiu al ţerei, în \ara se nu se fi ridicat o protestare jugu- lui pe care guvernul \^a g§ ni’l pue pe umeri. Guvernul simte că slăbeşte, şi 0 apucă atunci pe o cale hotăr*t,a Torturile din Turnu-Măgurele deschid această eră nouă. Selbâtăciile. de acuma înainte, alternează cu greşalele politice, şi greşalele politice cu triumfurile oposiţieî. Din ziua aceia, pentru un cuvent ori altul, guvernul a dus’o într’o hui-tluialâ, De atunci vedem, în răpede succesiune : La 4 Septembre, farsa poliţienească înscenată de capii colectivi-tăţeî, şi pusă imediat pe spinarea o-posiţiei de toate ziarele oficioase şi chiar de d. I. C. Brătianu. La 5 Septembre indignarea paci-nicilor cetăţeni pe la redacţiele ziarelor din oposiţie. Apoi afacerea de la Vâlcea. Apoi la Noembre, succesul oposi-ţieî în alegerile comunale. Infamiile pilato-colectiviste de la Botoşani, la aceaşi dată. Apoi, în repede succesiune, libe-ralii-disidenţi se despart de guvern. Oposiţia parlamentară se organizează în corpurile legiuitoare. Judecarea afacerei de la Velcea se amână, în contra tuturor stăruinţelor guvernului. Tragica farsă organizată de guvern cu ocasia pseudo-atentatuluî de la 4 Septembre, nu isbuteşte şi Orovenii sunt achitaţi în mijlocul unui entusiasm aşa de colosal în cit ministerul îşi dă demisia şi Regele n’o refuză categoric. In fine, ţerîna s’a surpat sub pi-coarile lor. Se se observe că în această repede revistă, n’am indicat de cât punctele principale pe care guvernul a păţit o înfrângere, şi că n’am vorbit de insuccesile lui in politica exterioară. oooalo roTnlfo AA fiflftft ftDli precedenţi au preparat căderea guvernului Brătianu, anul 1886 a se-virşit’o. Dacă se arătau pân’acuma multe părţi nesănătoase în colectivitate, acuma edificiul întreg e putred şi se dărîmă din zi în zi. Azi guvernul nu poate lua o de-cisiune botărîtă, nu se poate mişca fără a’şi compromite echilibru. Azi, ori-ce ar face, or cum s’ar sforţa nu’şî mai pot întârzia căderea. lată în ce condiţii începe anul 1887 pentru colectivitate. Încă o observaţie. Ministerul ’şi-a dat demisia. Regele, fără a o primi, n’a refuzat’o încă. Se zice că această demisiune a d-lui 1. C. Brătianu nu e de cât o comedie, ca cele-l’alte. Vom vedea. Dar ne mărginim a aminti că M. S. Regele, acuma câte-va luni, a declarat unuia din bărbaţii noştri politici de frunte că dacă d-nul Brătianu mai demisionează, îi va primi demisia. Regele Ioan cel Bun al Franciei zicea: «Dacă buna credinţă ar fi e-«xilată din restul lumei, ar trebui «se găsească ultimul ei azil în i-«nima regilor.» Se vedem ce va face Garol îngăduitorul. Alecu A. Uals. DEPEŞELE AGEMIEI „HAVAS* Paris, 10 Ianuarie. «Journal des Dăbats» şi «Răpublique franţaise» aprobi cu totul respunsul ce a dat d. Flourens delegat,iunil bulgăreşti. «Journal des Dăbats» mal cu seamă conţine un articol foarte viu la adresa guver nulul bulgar. Iacă conclusiunea: Nu vedem, din momentul ce Rusia şi Turcia sunt de acord, cu ce titlu alle state ar voi jafe susţie acest guvern de dictatori şi turburători, care s’a instalat la Sofia. Informatiune. — Credem a şti că prinţul Alexandru de Batteuberg a declarat d-lul Kalnojiy că nu s ar întoarce tn Bulgaria, chiar dacă l’ar chema marea majoritate a ţării. Sofia, 10 Ianuarie. Raportul delegaţilor bulgari constatând bunăvoinţă guvernului francez a produs aci o bună impresiune. Sofia, 10 Ianuarie. De la 13 Ianuarie un serviciu de dile-genţe va reuni căile ferate sârbeşti cu linia Rumeliel. Corespondenţele şi pachetele poştale vor putea trece repede Bulgaria. Guvernul bulgar a început întrevorbirl cu Poarta, pentru a obţine de 4 ori pe săptămână un tren direct fără a se opri la Adrianopol. Paris, 10 Ianuarie. D. Goblet a primit pe delegaţii bulgari cu titlu privat. El le a spus că n'are nimic de adăogat la răspunsul d-lul Flourens. Franţa, adaogă preşedintele consiliului nu simte de căt simpatii penlru libertatea popoarelor, dar trebue să se ocupe înainte de,loatede propriile sale interese. Or, nici un interes particular n'ar explica mijlocirea sa în afacerile Bulgariei. Franţa n’ar putea de altminteri s6 uite legăturile ce unesc pe Bulgari cu nişte puteri cu cari ea întreţine relaţiunl amicale. Ea nu poate de cât dori o solu-ţiune grabnică şi favorabilă a unei situa-ţiunl care astâ-zl este penlru Europa Întreagă o causă de turburârlşi deîngrijire. întrevederea foarte curtenitoare, n'a ţinut de cât câte va minute. Huda-Pestn, 10 Ianuarie «Pester Lloyd» crede a şti că deputaţiu-nea bulgărească a contractat la Londra cu casa Baring fraţi, un împrumut de 800.000 livre sterlingl. Berlin, 10 Ianuarie Pare că în cercurile diplomatice nu se ia în serios candidatura prinţului de Leuchtenberg, care acum câte-va luni a refuzat oferirile ce i sad făcut. Vieno, 10 Ianuarie. «Tagblatt» comunică că negocierile Io nanf mi î,r*/»l»nInT»rtr* 1,*“' 1 palul rl C comercifi cu România, aQ luat o întorsătură mai bună. Rămâne lucru sigur câ nici un resu.tat decisiv nu va eşi din conferinţele actuale; dar se vorbeşte de un fel de armistiţiu vamal, care va permite celor două ţări să reînoiască relaţiunile lor comerciale, până tn ziua în care un aranjament formal va consacra reluarea lor definitivă. D-nil SLurdza, Cantacuzon, Protopope-scu şi Rădulescu aii asistat astâ-zl !a prânzul Curţii, precum şi contele Kalnoky şi delegaţii austro-ungarl. Vieaa, 10 Ianuarie Se comunică din Conslaulinopol ziarului «Noua Presă Liberă» că rapoartele sunt foarte amicale Intre Turcia şi Munte-negru şi că Poarta n'a cerut explicaţiunl prinţului Nicolae tn privinţa înarmărilor sale. «Noua Presă Liberă» atribue guvernului Sultanului inlenţiunea de a se adresa la împăratul Germaniei pentru ca acesta să desemneze un candidat la tronul Bulgariei. CESTIUNEA ZILEI NEGOCIERILE DE LA VIENA Toate privirile colectiviştilor noştri sunt aţintite asupra Vieneî; d'acolo mat aşteaptă eî astâ-zl scăparea. Ori negocierile Începute la Viena vor reuşi, fie chiar pe jumătate, şi atunci colectiviştii vor veni cu o convenţie comercială, pe care o vor presinta-o ca un mare succes pentru dânşii, şi vor căuta să câştige cu această cestiune tărîmul pierdut; ori negocierile nu vor isbuti şi atunci poate guvernul va alege această cestiune spre a cădea asupra el dân-du-şl aerul d’a fi apărat interesele ţărel ş d’a fi căzut de la putere, apărând interesele naţionale. Precum se vede. această conventiune este marea cestiune de care guvernul vroeşte a’şl lega soarta. Si dovada despre aceasta, este că în consiliul de miniştrii care s'a întrunit erl, spre a regula situaţia cabinetului, ces-tiunea care a făcut obiectul celor mal vil desbaterl, a fost convenţia cu Austro-Un-garia. Cestiunea este acum d’a se şti la ce re-sultat vor ajunge negocierile începute la Viena. Astă-zl aceste negocieri săpresintă tn con-diţiunl mal favorabile ca anul trecut. Mal multe cestiunl iritante, de şi mal mult de formă sunt astă-zl înlăturate. Anul trecut delegaţii Austro-Ungarl, pe lângă unele pre- tenţiunl reale şi pe care erea natural să le vedem susţinute, veniseră şi cu unele ces-tiunt de pura forma de natură a blesa amorul propriu naţional, şi care ştiaQ de mal Înainte că nici o-dată nu vor fi primite. Aceasta aO recunoscut'o diplomaţii Austri-acl, şi aceste puncte sunt astă-zl tnlâturate. Cât pentru toate cele-l-alte cestiunl de un interes real şi asupra cărora nu să putuse stabili o înţelegere, ele aQ rămas şi acum aproape în aceiaşi stare tn care să afiaQ anul trecut. Asupra grânelor este lucru sigur că o Înţelegere să va putea stabili. Intru cât priveşte clausa naţiunii celei mal favorisate ea nu va fi admisă de cât după serioase concesiuni din partea noastră. Cestiunea vitelor Insă este aceia care va presînta mai' multe greutăţi. Partidul protec-ţioniştilor agrari din Ungaria nu vroiişte cu nici un preţ să cedeze asupra acestui punct, şi este de temut or că Austro-Ungaria nu va consimţi să facă concesiunile fără care o convenţie nu va putea fi incheietă, or că delegaţii austriacl vor căuta să stabilească în termenii convenţiunil un regim veterinar, care sub aparenţa înşelătoare a unor concesiuni, le va permite în fapt a împiedica exportul vitelor noastre. Intr’o asemenea stare de lucruri este posibil ca, precum ne spune o depeşă sosita astă-zl de la Viena.săse stabilească un fel de armistiţio vamal până ce se va putea încheia o convenţiune definitivă. PROCESE SCANDALOASE___________! Foile guvernamentale, care abia îşi pot ascunde necazul lor pentru sentinţa dată in procesul Oroveanu, îucoaroG. «o *>aaJ«oâ aovck pior/CO la proporţiunile pe care n’ar fi trebuit se le întreacă nici o dată; scopul seu însă, este astăzi vedit, pentru toţi. Acest proces a fost o armă politică. N’au fost numai patru acusaţi în joc, a fost un întreg grup politic. Acuzatorii n’au fost numai membrii ministerului public; colectivitatea întreagă, represintată prin dd. Robescu, G. Stoicescu, Radu Sta-nian şi alţii, venise sub pretext că se constitue parte civilă, se facă o manifestaţie pohtică, şi se ceară ca juraţii condamnând pe nişte nevinovaţi se mai prelungească zileleregi-mulul care ne guvernă, făcând din d.I. Brătianu un martir politic, iar din opoziţie, o mână de asasini. Spectacolul revoltător ce ni sa o-ferit zilele trecute, a întrecut în neruşinare tot ceea ce se putea imagina. Şi era natural ca se ajungă aci. Corupţiunea,intimidaţiunea, bătaia, eată procedările întrebuinţate până acum. Şi când acestea n’au mai fost de ajuns, curtea cu juraţi, cu munca silnică în perspectivă. Asistând la procesul Orovenilor, ne am adus fără voie aminte de faimoasa declaraţie a d-luî I. Brătianu, rostită de la tribuna parlamentului, cum că a tolerat jafuri, asasinate şi procese scandaloase. Acea mărturisire făcută de adevăratul, de singurul vinovat de toate cele ce se petrec, într’un moment de expansiune sau de imprudenţă, nu mai este azi exactă. D. I. Brătianu, nu numai a tolerat procese scandaloase, ci le a făcut, le-a înscenat, s’a servit de ele ca mijloc de a guveijba. Eată adevărul. De acea verdictul juraţilor este o palmă dată aceluia, care crezând că poate tot în această ţară, a crezut că n’are de cât se voiască, pentru a băga oamenii la ocnă. Justiţia poporului i-a zis: până aci, Eil Domnule Brătiene, te-aî servit d’o armă prea periculoasă. Ai vrut se imprimi marca infamiei pe fruntea nevinovaţilor; verdictul juraţilor va rămânea însă ca o pată ne-ştearsă pe fruntea d-tale. Până acu lumea se mal putea îndoi asupra mijloacelor întrebuinţate de d-ta pentru a te menţine la putere; de acum înainte însă acea îndoială nu maî e posibilă, de când a văzut, defilând înaintea justiţiei, pe magistraţii d-tale, mână în mână cu omorltorul şi cu puşcăriaşul Nae Petrescu. Procesul Orovenilor, procesul Vâlcenilor, procesul Botoşânenilor, eată procesele scandaloase ; scandalul public, neruşinat. Un lucru însă este fatal, inevitabil. Te-aî menţinut la putere prin procese scandaloase; vei cădea prin procese scandaloase. TOTI SOLIDARI » ___________ S’a vorbit de demisiunea d-lul Po-puleanu procurorul general responsabil de greşita instrucţiune urmată cu ocasia atentatului de la 4 Septembre. Azi când lucrurile s’ail dat pe faţă, nimeni nu se mal îndoieşte că direcţia dată acestei instrucţmni a fost o monstruoasă greşeală. Excesul de zel culpabil şi neinteligent al capului Parchetului putea fi a-părarea guvernului pentru a răspunde la învinovăţi fi10 cade asupra-I. D. 1. U. Brătianu, d. Statescu, puteau zice: «Ce vreţi ? d. Populeanu ne a asigurat că are probe sdrobitoare contra acestor pretinşi autori intelectuali. Noi am văzut prin ochii sei; ca procuror general avea încrederea noastră, şi nu puteam însuşi noi controla actele de instrucţie. Azi însă vedem şi noi ca d. Populeanu vrănd să facă exces de zel ne a înşelat, că a lucrat fără pricepere şi într’un mod nedemn de un magistrat conştiincios; recunoaştem câ martorii scandaloşl aduşi de parchet, câ insinuările infame coprinse în actul de acusaţie şi reproduse In rechisitoriu, ne au indignat şi pe noi, câ din acest întreg proces în fine resultă convincţia, câ un asemenea parchet nu mai poate avea nici o autoritate morală, că este o pată nu numai pentru guvern dar încă pentru magistratură, şi în consecinţă, noi, nu putem asuma greaua răspundere creată prin acest proces adevărat scandalos, şi dăm opiniunel publice legitima satisfacţie la care are drept: destituirea culpabililor.» Un asemenea limbagiu ar fi fost di-bacid, şi de natură a îalatura până la oare care punct respunderea guvernului în faţa opiniunel publice revoltate, şi a linişti lumea alarmată de primejdia socială ce constitue azi acest soid de magistraţi. Pe d’altâ parte când se gândeşte ci-ne-va la toate suferinţele morale şi fi-sice la lunga detenţiune a acestor inocenţi, laj pagubele materiale colosale ce a isbit toate interesele acestor nenorocite victime, fie-care Înţelege că verdictul juraţilor nu poate rămâne prima şi ultima satisfacţie ce li se cuvine. D’acea toată lumea aplaudă tutu-lor semnelor de simpatie, tutulor ma-nifestaţelor ce se fac în jurul victimelor, banchetelor cari se organiseazâ în onoarea lor ; toate acestea sunt com-pensaţiunl—minime de sigur—-pe care simţul de dreptate al publicului le o-ferâ simpaticilor achitaţi. Guvernul însă a luat o atitudine cu totul opusă curentului opiniunel publice. Achitarea inocenţilor a fost pentru colectivitatea întreagă, o crudă surprindere. Păreau aşa de siguri de a obţine de la juraţi un verdict de condemnare, în cât în faţa acestei siguranţe stranie, soptele ce ad circulat cu Dersistonis www.dacoromanica.ro despre ingerinţele şi presiunele poliţieneşti asupra juraţilor, iad trup şi se impun credinţei noastre. După ce sa aflat achitarea, toţi colec-tiviştiiad rămas consternaţi,d. Stătescu s a Îmbolnăvit, d. I. C. Brătianu şi-a depus demisiunea în mâinile Regelui, iar d. Radu Mihal a acusat pe dd. Popu-leanu şi Moruzi că n'ar fl avut destulă dibăcie. «Populeanu e un nerod 1* a zis d. Radu Mihal unul prieten; iar când vorbeşte de succesorul săâ, ridică u-merit zîmbind. Voinţa Naţională d’aseară asupra svonulul demisiunel d-lui Populeanu, zice : Kstede prisos a mal desminţi aceasta ştire lipsita de or ce basă: de când un procuror general este tinut s6 ’şl dea demisiunea în urma unul verdict achitator al juraţilor? Aceasta le sigur se Întâmpla sub regimul trecut şi se va Întâmpla sub regimul reacţionar când va veni la putere şi când adversarii acestui regim, aduşi înaintea juraţilor, vor trebui să fie cu ori ce preţ condamnaţi. Noi credem că ori ce om cu puţină ruşine, dupe cele petrecute la curtea cu juraţi, In locul d-lul Populeanu ’şi ar fi oferit singur demisiunea. Mal credem încă, că or ce guvern o-nest s’ar fl grăbit a cere această demi-siune procurorului general, care ar fi fost surprins culpabil de o procedare j atât de incorectă ca aceia care s’a do- • vedit In acest proces din partea capu- | lui Parchetului. (Nu mai vorbim d’a- ! ceia cari aii lucrat sub ordinele sale.) Dar acest guvern nu poate procede ast fel. D. Populeanu n’a lucrat din capul său, alţii mal sus puşi ca dânsul l’a împins să facă ce a făcut, să scrie ce a scris, să zică ce a zis. D-sa n’a fost de cât slugă plecată, s’a supus la tot ce i s'a cerut. D’aceia nu ’şl dă demisiunea, şi mal puţin Încă distituit. Verdictul juraţilor a fost o palmă nu numai pentru parchet, dar pentru guvernul întreg. Guvernul a simţit palma, şi nu se poate gândi a ’şl da acuma el singur o alta blamând pe d. Populeanu care a lucrat în acord cu dânsul. In procesul Orovenilor, guvernul d-lul I. G. Brătianu este perfect solidar cu acusaţia. Aceasta am susţinut-o de la început. regulat. Un alt punct important pe care l’a atins d. Flourens este acela a! drep-j tulul pe care îl are Poarta d a vorbi In numele Bulgariei în ce priveşte raporturile internaţionale. Ministrul frances a deplâns situa-ţiunea penibilă a Bulgariei, dar a a-dăogat că cel mal bun mijloc d’a eşi din greutăţile semnalate ar fl ca Bulgarii să ţină cont de dorinţele Rusiei căreia Bulgaria 11 datoreşte existenţa sa. Dar punctul de căpetenie asupra căruia ministrul frances s'a pronunţat este candidatura principelui de Min grelia. Până astă-zl nici un guvern a-fară de Germania şi Turcia nu recomandaseră delegaţilor bulgari d’a primi candidatura propusă de Rusia.^rin răspunsul d-lui Flourens se vede că nici Franţa nu se opune politicei ruseşti în privinţa alegere! viitorului Suveran al Bulgariei. Este caracteristic ca ministrul se fl exprimat regretile sale ca regenţa respinge într’un mod absolut candidatura principelui de Mingrelia Din toate aceste împrejurări reese că politica francesâ ca şi cea germană suni de acord pentru a să desinleresa până la oare-care punct de afacerile din Bulgaria. Această atitudine este resultatul parali6ărel la care sunt reduse atât, Germania cât şi Francia prin perspectiva unul conflict ce s’ar put» a ivi înlre ele. Ast fel dar Rusia n’ar»? în faţa ei în cestiunea Bulgariei de cât pe Anglia slăbită prin greutăţile el interioare, pe Austro-Ungaria care să aflâîntr’o po-siţiune încă mal dificilă şi pe Italiacare urmăreşte scopuri cu totul speciale, şi care, la un moment dat, se vn alipi de constelaţiunea ce’I va oferi mai multe foloase. lsbânda cea mal mare a Rusiei consta în faptul netăgăduit a unei alianţe cu Turcia. Aceasta alianţa da politicei ruseşti un reazem de cea mai mare însemnătate. Este dar probabil că de acum inainte nogociarile şi lupta de inriurire să vor concentra la Constantinopol. Din cele ce să vor intâmpla pe malurile Bosforului va atârna dacă anul 1887 nu va vedea isbucnind conflictul sângeros de care toată lumea să teme. V. IN F OR MA TI UN I Putem asigura oăd. Ion Brătianu a împărtăşit mal multor membri din corpul diplomatic, intenţiunea sa d’a se retrage de la putere. El a mai spus unui diplomat că ar avea intenţiunea d’a se stabili pentru câţi-va ani la Paris, spre a se ocupa de educaţiunea fiilor sei. D. Brătianu fiind absolut înfeudat la politica exterioară a palatului, şi în secretul combinaţiunelor şi planurilor de alianţă exterioare, retragerea sa în împrejurările actuale este privită, în cercurile diplomatice, ca un semn de pace. * Rugăm pe ziarele guvernamentale se ne explice, în ce calitate, d. D. Sturza, ministru al instrucţiunii E bine însă ca V'.oinţa iyu{tanuta o$ vie să o constate ea însăşi. IJ. S. BULETIN EXTERIOR SITUATIUNE» AFACERILOR BULGARE Pare că primirea făcută deputaţiu-nel Sobraniel bulgare la Paris n'a fost tocmai favorabila planurilor regenţei. Cu tot tonul curtenitor întrebuinţat de ministrul de externe frances către delegaţii bulgari, el s’a pus pe un tărâm care nu credem că poate conveni as-piraţiuniior şi ideilor ce domnesc tn acest moment la Sofia. Ministrul frances a Început prin a zice ca primeşte pe delegaţi ca persoane private, accentuând tot-odată că nu le poate recunoaşte un mandat publice, s’a dus la Viena, în locul d-luî Ferikidi, se negociere convenţia comercială cu Austru Ungaria. Am mal dori se ni se spued»ce d. Gr. Olânescu, directorul vanilor, este sistematic exclus de la coofe-renţele ce să întrunesc, pentru încheierea diferitelor convenţiuni «o-merciaîe. Nu cum va aceasta însemnează o lipsă de încredere din partea guvernului, faţă cu 8cele persoane ? X Naţiunea află că d-niî coloneii Di-mitreştii—Mâieanî au căzut, în dis-graţia d lui prim ministru. Astfel se zice că d-nul colonel Maican de la flotilă nu va mai fi trimes, dupe cum era vorba, ca ataşat militar la legaţiunea română din Londra, şi fratele seu colonelul de artilerie va fi mulat In locul colonelului Coslinski la Graiova. Negocierile cu Austro-Urigaria vor fi întrerupte în timp de aproape trei săptămâni. IC Erî, în consiliul de miniştri, toţi co-legiidlui Brătianu I au rugat cu insistenţă se revie asupra resoluţiel luate pentru a nu lăsa impresiunea că a căzut în urma procesului Oroveanu. D sa ar fi consimţit, dar adedaratcă aceasta este numai o amânare şi că la cel d’lnteiu prilej ce i se va da, se va retrage în mod irevocabil, căci este setul de defecţiunile ce se produc zilnic în parlament, şi că nu vrea se aştepte ziua în care va fi răsturnat de aceea chiar pentru cari a făcut atât de mult. D-sa a şi anunţat ca succesorul său pe principele Dira. Ghica, preşedintele Senatului. x Astă seară la d Gr. Suţu mare prânz dat în onoarea d-lui şi d-nei Bukmetief, cumnatul şi cumnata d-lui llitrovo. Prânzul va fi urmat de o serată musioalâ. Mâine seară, Miercuri, revelion la d. Al. Lahovary. Vineri, serată la legaţiunea rusească. X D. Al. Maurocordat preşedintele comitetului opoziţiuuii din Iaşi a trimes d-luî Oroveanu următoarea telegramă : nrmi#*/iww . , . lummcu-Sârat Comitetul opoziţiunel Iaşene în unanimitate prin organul meu preşedinte s6 grâbrşte a vă felicita şi a văslrînge mâna esprimând omagiile sale juriului demn şi independent care a încoronat inocenţa persecutată. Vlex. C. Maurocordat Această depeşă au fost refuzata la oficiul telegraf»)-postai din Iaşi sub cuvlntcâ sunt ordine a nu se primi asemenea dapeşT. X Următoarea telegramă a fost re-fusatâ de oficiul telegrafic din laşi: George Hermeziu. Botoşani. Comitetul oposiţiunel Ieşane tn unanimitate mi-an fâcut distinsa onoare să mă autorise a osprima simţiminlele de frăţească iubire membrilor comitetului opo-siţiunel Botoşenene cari staO închişi pentru apărarea libertâţel alegerel şi a drepturilor cetăţeneşti. Vă rog bine-voiţl a II interpretul meii tn numele comitetului oposiţiunel Iaşane şe lângă amicii cari stad tn tnchisoare. Alexandru C. Maurocordat. X D Petrescu unul din juraţi care a fost pentru achitarea Orovenilor. aflându se la un bal la sala Dacia, ar fi fost insultat de un agent poli ţie n esc. X Articolul 13 din L^gea organică asupra Gomptabilităţei generale a Statului, sună ast-fel: «Funcţiunile de ordonatori şi de Delegaţii români se vor reîntoarce la finele lui Ianuarie spre a continua negocierile. D. Sturza cu familia va rămâne la Viena. CRONICA E N A SOI’ KAI E N A MO V ! Printr’un srticol publicat acum câte-va luni tn România Liberă, d. Maiorescu «f uncţiunile fle oraonaum şi ue laşa se se înţeleagă ca nu este fara folos se administratori sunt necompatibile . . ,. f ca funcţiunea de cimptabil.» Monitorul No 210 de eri Marţi 30 Decembre pe prima pagină publică o decisiune semnată de marele financiar al ţări d. C. Naeu, prin care, în timpul cât d-nu Dimitrie Protopopescu, Directorul general al Regiei tutunurilor şi sări va lipsi de la post, d-niî G. G. Perticari, diiec-torul Gomptabilităţei generale a Statului şi G. Ca Jigări şeful divisiel Comptabilitâtei Regiei tutunurilor şi sări, sunt autorisaţi a face în numele ministrului toate actele de administraţie, a aproba cheltuelile şi a semna ordonanţele pentru plata lor. Din această mult inteligentă decisiune naşte întrebarea: Dacă şi Gomptabilul special şi Comptabilul general aii facultatea a face şi a plăti cheltuell, cine anume le controlează? Respuns: Nimeni sau tot el, de o re ce controlul subt regimul colectivist a fost şi este în toate un curat moft. X Citim în România Liberă de azi: Intr’o consfătuire intimă, d. Brătianu ar fi declarat că nu’i re mâne de cât a încerca se îmblânzească iritaţia produsă în ţară sau a se retrage D-sa ar fi lăsat se se înţeleagă că înblânzirea situaţiei necesiteazâ sacrificarea câtor-va prefecţi, între cari intră şi poliţaiul Capitalei, şi modificarea Cabinetului. In legătură cu această versiune stă înlăturarea a patru miniştrii şi chemarea colonelului Budişteanu la prefectura Bucureştilor. Tot România Liberă zice că intrarea junimiştilor în minister, ne fiind cu putinţă, se zice că d. Brătianu ar aduce pe gen. Leca la interne, pe d. St Şendrea la domenii, pe d. G. Dumitrescu la culte şi pe d. Eu. Gostinescu la finance. DEPESI „HAVAS” \ icnii, ii Ianuarie. — Fremdenblatt spune că negocierile preliminare cu România sunt terminate. Proiectul a-ustro-ungar a fost acceptat ca basă pentru negocierile ulter.oare. Austria şi Ungaria ad oferit scutirea de impo-site asupra grânelor şi vitelor importante. Iq privinţa cererilor austro ungare, delegaţii români ad declarat că merg la Bucureşti să ceară instrucţiuni şi au exprimat speranţa unei apropiate reluări a negocierilor. In privinţa clausei naţiunii celei mai favorisate, s'a recunoscut din ambele părţi că soluţiunea acestei cesliuui va depinde de discuţiunile în detalid a tarifului vamal. Aceasta nu e de cât primul pas ce s’a făcut. citeşti din cAnd ţn când Voinţa Naţională. Am luat aceste cuvinte la serios, am a-runcat ochii pe ziarul preşedintelui consi-iulul de şapte umbr«t şi am constatat la ândul meO ca e bine să citeşti Voinţa Na-'ională când vrei să găseşti ceva nostimade. Spre pilda, nu mal departe de cât eri seara am dat peste următoarea ştire pe care o reproduc textual: «Poliţia a arestat un individ care vindea pe peaţa teatrului bilete de intrare la teatru naţional, cu preţuri mal mari de cât cele obicinuite.» Purtarea poliţiei In caşul de faţa nu mi s’a părut fireasca, şi iata pentru ce : In ziua de asta-zi, mare parle din amatorii teatrului laţional aO luat obiceiul să intre In acest e-iificiQ, spuind uşierului o singura vorba :urceasca în loc de a'i da bilet de intrare. D-nu Stancescu şi societarii se plâng cu irept cuvânt ca teatrul naţional nu este ocmai plin ca punga unui colectivist. Apoi daca s’a găsit un om, destul—nu tiQ cum sfi ’i zic —pentru ca să ’şi plateasca ocu! mai scump de cât la casa, acest om ntra In domenul fenomenelor, în domenul smintiţilor, şi ar fi trebuit arestat el de oare ce da semne de alienaţiune mintala, saO ar fi trebuit cel puţin pastrat cu sfinţenie şi îngrijit ca s6 faca pui. In puţine cuvinte, prefectura noastra s'a hotărât să aplice tariful autonom în interiorul ţărei, pentru toate industriele. Toţi: Eva oou xcu sva |i«5 «mm zice grecul. Ce a fost a fost. S6 vedem ce are s6 fie ii daca poliţia va avea curagiul s6 mearga nainte cu aplicarea acestui tarif şi cu ares-erea contravenienţilor. Ştia ca d-nu prefect are sub a sa directa dministraţie două biurouri şi anume acel a.... acel al.... în sfârşit acel al acelor de pofesiune ştefan belti şi biuroul servi-brilor. Li se aplica tariful autonom, saQ nu ? Ai e aci ? UI e'mi spuneţi ca mal mult praf, mat mult junoia, mal mult noroia are de scutu- HW 'nfWMrtlKl Hfî'i FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» (2) (Urmare) De odată, în acest abis de miserie, o rază de luminft se arătă. Cu Pelru cel Mare, Rusia apare pe. scena orientală cu un program bine definit: isgonirea Turcilor din Europa, ridicarea popula-ţiunelor ortodoxelor de pe Dunăre şi din Balcani, reînălţarea Grucel în părţile vechiului Imperiu al Răsăritului. Dar aceste scopuri măreţe de o cam dată nici Domni, nici boeri, nici popoarele nu eraţi încă bine pregătite spre a le pătrunde în toata întinderea lor. Vedem că nici Brăncoveanul, iscusitul diplomat, nici chiar Neculcea. Hatmanul şi tovarăşul de begenie a lui KanLemir nu fusese în stare se le înţeleagă bine. Singurul 'K.antumir le a înţeles pe deplin, le a pătruns şi s'a devotat realisârei lor. Această prevedere, de geniu, ne’l arata ca un iniţiator, ca spiritul cel mai politic care s’a deşteptat în inteligenţa română, de la moartea Iul Ştefan cel Mare. Superioritatea * ‘ " ntemir, nu a fost numai că ’şl a iarnă că Imperiul Otoman deja e spre decadenţă, Intr’o vreme unde arăta încă atâtea semne de tărie, câcl chiar acolo n’a văzut decât o parte din adevăr, crezând aceasta decadenţă mal înaintata decât era în realitate, şi fiind că nu s’a lămurit îndestul ca unui aşa uriaş organism i trebue sute de ani ca să se desfiinţeze cu lotul şi să piară; superioritatea lui a fost că cel d’înteid a prevăzut că numai prin Rusia era să piară. Sămânţa aruncată de Kanlemir n’a fost în zadar. Din contimporani lui, puţini l’afl înţeles: singur poate instinctul natural al maselor inculte ghicise adevărul. Dar a deşteptat genera-ţiunea următoare, a fundat o scoală. Toţi boeri Moldoveni din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi din întâia jumătate al secolului prezent, au fost inspiraţi de politica Kantemirianâ, Konaki ca şi c.el l’alţî. Devotamentul câtre Rusia a fost la dtnşil, o parte integrantă a patriotismului român. El aşteptad rezultate mari, şi folositoare pentru ţară, din acest resboiti, de la 1828, început de un împărat tî-năr, care veni în persoană să asiste la asediul şi la luarea Varnel,păşind pe urmele lui Petru cel Mare. Tratatul de la Kuciuc Kainarji (1/74), tratatul din Bucureşti, convenţiunea de la Aker-man, readusese la lumina, principiul prea des uitat şi călcat de Turci, al autonomiei principatelor Dunărene, reînviind drepturile lor lăgale; desfiinţarea ordel Tătăreşti (1780), permisese ţărilor dea răsufla, mântuim-, du-le de devastaţiunele cronice, ce le suferise timp de atâtea veacuri. Dar Turcia nu fusese încă destul de slăbită, ca să treacă aceste drepturi, faţă cu densa, din principie tn practică. Răsboiul de la 1828, şi tratatul de la Adrianopol era să facă din autonomia româna un adevăr. Dărâmarea, şi evacuarea cetâţelor turceşti de pe malul românesc al Dunărei, de unde cetele de Kirjali, Başi-busucl de pe atunci, devastai! toată marginea ţărei In jos, alegerea Domnilor pe viaţa, regulamentele orga-uice, Încetarea amestecului zilnic al Turcilor lu trebile ţărei, în sfârşit, şi aceasta poate e cea mal mare binefacere care am primit’o de la Ruşi, libertatea navigaţiunei şi a comerciu-lui po Dunăre, căruia datorim toată desvoltareanoastrâ economică de cincizeci şi mal bine de ani încoace, când până atunci eram siliţi a ne desface productele la Gonstantinopoll, pe preţuri hotărîtc de Poartă, eată bunurile ce le datorim tratatului de la Adria-nopoll. Acolo erau conţinute în miez toate progresele ulterioare. Nu numai ca ţările române redobândeai! vechile lor drepturi, de atâta veacuri călcate de nişte stăpâni sălbatici, dar putem zice, fără exageraţie, că am fost atunci restatorniciţl în demnitatea noastră de oameni. In Iulie 182f), se convocă la Bucu- punerea regulamentelor organice. Ko-naki fu unul din cel patru membrii al comisiunel pentru Moldova, ales de obşteasca adunare împreună cu Vistiernicul Iordache Katargiu: cei doi colegi al lor, rânduiţi de locotenent-generalul Gelluhin, preşedintele plenipotenţiar al di vanurilor Moldovei şi Va-lahiel, şi predecesorul neuitatului Ki-selev, aii fost vistiernicul Constantin Kantacuzino Pâşcanu, şi vornicul Mi-hail Sturza, pe urmă Domn, Lucrarea lor nu s’a isprăvit de cât la 1831, când vornicul Sturza fu însărcinat să meargă laPetersburg ca să o supună aprobârel împăratului Nicolae. Acolo îşi drese lucrurile pentru Domnie. Adevăr este că regulamentul organic n’a fost o operă perfectă. Conţinea în-tr’lnsul neapăratele neajunsuri ale oricărei instituţii creată de odată şi care nu este opera deplin coaptă şi mistuită a timpului şi a istoriei. Cu toate aceste defecte neînlăturabile, autorii regulamentului organic ad putut să fle mândri da fructul osteneleî lor. El dovedeşte din partea redactorilor eî o mare înţelepciune şi cunoştinţă de ţară şi o înaltă cuminţie. Este o întreagă or-ganisare a ţărei, conformă însă cu o-biceiurile şi cu nevoile pământului» o reformă în adevăratul înţeles al c^vln-tuluî, spre bine nu spre răii. Această Magna Carta era tot-odată cea d’lnteiu constituţiune înscrisă ce a avut’o România şi un cod administrativ corespunzând la toate trebuinţele acestei vrem. De la regulamentul organic datează România moderna: el deschide o eră îouă, însă de evoluţiune, nu de revoliţiune. Legiiire adevărat practică şi gospo dareasia, inspirată de o vedită durere de ţară. Stabilitatea Dontniel, făcând’o pe viaţi; eligibilitatea el, scăpând-o de arbi.rarul turcesc; controlul ţărei asupra cheltuelelor şi asupra actelor stapâni.'el; organizarea puterel judecătoreşti, care până atunci nu exista ; o jandarmerie şi o miliţie regulată, slmburtle de unde a reînviat şi a crescut armEta română ; instituţiei de Pre_ vedere pentru popor, cu coşerile de reservă; carantina, aşa că atunci nu s’a mal pomenit îptara noastră de ciumă, acel flagel crfe bântuia periodic Moldova şi Ţaa Româneasca mal rău de cât Tătar1» când dincolo de Du- năre în Turc5* Europeană a mal fost două rându1 de oiumă> Pâaâ la 40 î ln sfârşit prticipiul unirel ţărilor surori; toate a^816 poate vor pare nimicuri gene*1^111161 de as^'zI» cu toate că de mu\e diu aceste bunuri mici astă-zi pj ne-am învrednicit să ne folosim în realitate. Dar atunci, a fost pentru ţara renăscătoare un şir de binefaceri fără ;mplu. Istoria judecând între autorii julamentulul organic şi aceia cari i ars la 48, nu acestora din urmă le da dreptate. (Va urma) I P II B L I C I T t T E t ZIARULUI „EPOCA' Tlratjlu 0,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî reclame pe pagina III linia 2 Iei. rat şi de înghiţit Costache Disescu al d-lul Brătianu de cât Joiţa mea. O fi, însfi n'avea de cât sfi’şl aleagă altă profesiune. Reclam dar aplicarea tarifului autonom pentru toţi 1n numele libertaţei, egalităţei, fraternităţei tn numele principiilor de la 48, pentru care am combătut şi voi combate toata viaţa mea. Aşa se nu-mi ajute DumnezeO ţ âlax. DINTRO ZI INTRALTA GOGTAS In procesul Oroveanu, judecat mal alaltăerî de curtea cu juraţi din Bucureşti, procurorul de secţie Coci aş a dat replica. Mal bine tăcea procurorul Codaş. înalt, larg în umeri, ghâtul vtnos e-ş;nd cu Indrăsneală dintr’un guler întors, cam strimt, împodobit cu o cravată vedeaţă ; peptul eşit, bine desi-nat de un gheroc negru ; capul mare, oval ; nasul cam încovoiat, cu narile apropiate ; ochii limpezi şi reci ; gura cărnoasă, umbrita de mustăţi mici, lăsate în voia lor, roşatice, ca şi barba, tunsă de aproape în jurul feţei ; fruntea strimta dar cutezătoare ; părul castania, peptănat în sensul creştere!, corectat doar de o cărare la stânga, dibăcia, deşi aruncată ca din întâmplare, procurorul Cociaş caută o înfăţişare severă. De sigur, că uitându-se în oglindă, el îşi găseşte cu plăcere o asemănare cu bustul lui Brutus de la Capitol. Omul acesta erea aproape necunoscut acum câte-va zile. Afacerea atentatului de la 4 Septem bre erea menită, în gândul săQ, să’ sco&ta la lumină : ca orator, faţă cu publicul, ca colectivist de soiu faţă cu guvernul. In această menire a sa, se vedea cât de colo că procurorul Cociaş avea o încredere oarbă. Aşezân-du-se pe fotoliul ministerului public la curtea cu juraţi, erea vedit că el îşi zisese: deştoaptă-te Brute, porţile glo riei s’au deschis pentru tine. De aceia, când ÎI veni rândul să ia cuvântul, el să sculă maestatuos şi’şi compuse flsionomia. Fruntea’! este în cruntată, privirea, gravă, se p'imba fără iuţeală asupra juraţilor, asupra a parărel, asupra publicului ; colţurile gurel, aplecate într’un rictus de amă răciune studiată, par gata să arunce EPOCA reaa?^!B3 3i DECEMBRE dispreţul covârşitor asupra bănceî acuzaţilor, ba chisr asupra auditorului ; cu pumnii apăsaţ: pe masă, cu capul în umeri, cu corpul aruncat înainte, procurorul produce imprgsiunea unui luptător care ’şl adună toate puterile, care ’şl pipăe toate armele pentru a da un asalt îngrozitor, inevitabil, decisiv, suprem ! Bunicel efect teatral. Ce are să zică ? Ce destăinuiri surprinzătoare, ce argumente sdrobitoare, ce metafore fulgerătoare afl să curgă de pe aceste buze care macină apostrofe, asvârlite de o voce de sigur adânca, puternica, indignată, ce seamănă cu tunetul ceresc ? Susţinute de gestul de sigur nobil, întins, violent, îndrasneţ al acelor braţe vârtoase ?... Uitniţ. şi nerăbdători, toţi aşteaplă. Domnilor juraţi... A vorbit ! Oh ! ce surprindere ! Un glas subţire, acut, de sus, «de cap», cum se zice, a sflşialj tăcerea înfricoşata a sălel. Acel glas pare nenatural atât e de cântat — şi puţin sonor |lnsă,—de ţipat; căci este dat cu sforţare, nu prin presiunea plămânilor, ci prin depresiunea gâllegiulu’. Nu poţi crede că acel sunet de soprano rusesc să iasă din pieptosul procuror Cociaş. Dar un gest te convinge ; auzind glasul al văzut gestul ; cele două cuvinte rostite au fost în adevăr susţinute de un gest — deja ? — un gest al braţului, redieal drepl înainte ca un băţ, un gest automatic. Aşa dar adevărat este că procurorul Cociaş a vorbit. Şi, în adevăr el vor beşte, ţipă, fara răgaz; se roşeşte, vinele gâtului i se umfla, sudoarea curge şiroae, ochii ÎI es din cap, dar el nu se opreşte şi, cu acelaşi gest al braţului, rădicat drept înainte ca un băţ, gesi automatic, dar repetat cu înverşunare, el îşi recită cuvlntarea, zice că nu trebue probe, pentru a osîndi, că faptul e ne mal pomenit, că acuzaţii sunt infami, — şi printre 'numele acuzaţilor se|strecoara acela al Iu. Dumitru Brătianu, — că Ion Bralianu e bun, în ţelept, sublim, că el a făcut Româuul să nu’i fie ruşine de neamul săU. A-cestea drept argumente. Şi după trei ore de epilepsia, procurorul Cociaş svtrcolindu-se într'o supremă sforţare, sbiara tot cu aceiaşi glas de capelă six- tuia . ii laiCioti 1 >u w.— . ... _ , la ocne /... Acestea drept elocinţă. ciaş a demonstrat tuturor că atentatul de la 4 Septem bre era o farsă mârşava, născocită pentru a arunca mmpirulul-guvern care ig miseazăctte va victime cărora să le sugă onoarea, virtub a, puterea, în scop de a ’şl crea tinereţe art ficiala pentru cîtă-va vreme. Dar procurorul Cociaş aţinut să vor beascâ : a vrut să se arate orator şi nu s’a arătat de cât coli ctivist; a vrut să ’şl arate gura de aur şi n’a reuşit e cât să ’şl arate arama. Mai bine tăcea procurorul Cociaş. Toadeiv rai jSi Guvernul neştiind cum se şteargă reaoa impresie produsă de procesul Stoica Alexandrescu-Brătianu, a ho-târit se recurgă la un alt tertip spre a eşi din bocluc. Guvernul a hotărit pe Stoica A-lexandrescu se publice un memoriu prin care se povestească pretinsul adever în atentatul de la 1 Sept. şi prin care se se implice din nou în această afacere, diferiţi membrii din oposiţiune. Suntem rugaţi a anunţa că de la 1 luanuarie R^ista Literară, nu va mai apare sub dir^ţiunea d-luî Ioan Rndoî, şi tot-odată «e vor retrage mai toţi actualii colalrocatori ai a-oestei reviste. Citim în Românul; Printre ingerinţele ce s’au făcuV de administrnţiune la alegerile din Tergovişte ni se semnalează că s’au trimis telegrame cu semnături falşe către alegători, spre a li se spune că opoziţia a decis a nu lua parte la alegeri sau eă d. Giani 'şi-a retras candidatura. Una din acele telegrame falşe este în manele noastre. Ea a fost trimisă unui alegător din Titu, amic cu d. E. Văcărescu, şi s’a pus în josul ei numele Văcărescu. Eacă tecstul ei: jurârl; ţara totuşi ar trebui din nod consultată spre a da puterel esecutive o forţă nouă fără de care orl-ce guvern nu s ar putea bizui să străbată cumpenile ce ne ameninţă. Domnilor Alegatori, Deosebiri de opiniunl în cestiunl politice ne pot diviza, este o cestiune însă a-supra căreia diviziune nu poate, nu trebue să esiste: acea a liberului şi sincerului eserciţiu al voinţei alegătorilor. La ce am mal trimite un deputat când Vpsitâ de orl-ce principia majoritatea din Cameră l’ar iusuita sau i-ar înăbuşi glasul. Lâ-ce am mal face act de alegător când laţă co cele ce se petrec în actualul Parlament: căud faţă cu îngrijirea tuturor cu privire Ia menţinerea pâcei europene ţara de la unghia tacitul cere disolvareaCame-rilor actuale şi facerea unul nofl apel la Ea. Doct să nu mergem la alegere I Comitetul oposltlunii din laşi Matei Tomescu Titu. Cele mai multe depeşi ce sosesc de la Viena, privitor la negocierile urmate între d. Sturdza şi guvernul austro-ungar, nu sosesc la ministerul afacerilor străine, ci su t trimise da dreptul d-lui Ion Brătianu. Ce mai caută dar d. Ferikidi la ministerul de externe ? D. Sturdza îi ţine locul la Viena, d. Brătianu îl înlocueşte la Bucureşti; ce rol mai joacă d-sa ? Voinţa Naţională zice că ştirea despredemisiunea d-lui Câmpiueanu este născocită de ziarele oposiţiuniî. Pe de altă parte Telegraful publică această informaţie: „Aflăm că d. Ion Câmpineanu primarul capitalei şi-a retras demisiunea dată în ajunul Crăciunului/1 Cine spune adevărul? Comitetul resoldnd abţinerea, nu te duce de a vota. Văcărescu. D. Văcărescu, care a mers la vot, a fost indignat şi surprins când d. Tomescu i a arătat telegrama în josul căreia se pusese numele seu. Ni se spune că aceste telegrame au fost trimise şi la alţi alegători de către un sub-prefect. Lăsăm ca publicul să califice a-semene orocederi. Şi noi am dori să se dea in judecată autorul acelor telegrame, pentru falş în acte private. D. N. Cerchez, arhitecttul cunoscut, s’a logodit cu domnişoara la-eovache. Felicitările noastre viitorilor soţi. Comitetul oposiţiuniî din Iaşi a adresat alegătorilor col. II. de deputaţi, următorul manifest: preşedinte, Alexandru C. Mavro-cordat, secretar, Ioan G. Ghika. Membrii : Iancu Prăjescu, NicuCazimir, Col. N. lamandi, Iancu Corjescu, Costache Corjescu, Scarlat Pastia, George Andrio-pulo. Petru Papadopulo, Aiex. Balş, Alex. Livaditi, Dimitrie A. Anghel, Nicu Ceaur Aslan, Milliade Tzony, Alex. D. Holban, Grigorc Cogălnieeanu, George Panu, Grig, N. Macri, C. M. D. Miclescu, Andrei Mi 11 u. George Mârzescu, Emil A. Mavrocordat, Maior T. Petrov, Dimitrie Boldur Costachi, Eugen N.GhicaBudesti,DimitrieLăzârescu, Nicu Gr. Suţu, Const. Faur, Const. P. Con-stantiniu, Gheorghe Al. Lupu, Alex. C. Mavrodi, Nicu Codreanu, George M. Şien-drea, Alex. Cantacuzino Pascanu, D. Gri-gorovicl avocat, Gh. Anastasiu avocat, D. Alexandrescu, Ioan A. Catargi inginer, A-naslasc DrăghicI, C. B. Pctrescu, D. Grc-ceanu, I. Fotea, Efrem Mazltm, P. Pallady, Aure! Ilâşcanu, G. G Vergolicl, C. N.Suţu. A. G. Suţu, A. Bâdărău, C. Buznea, Economul Enâcliescu, Econ. Gr. Papărda.Econ. A. lonescu, V. Lazu, I. Stamali, I. Ivaşcu, A. Iiandoca, T. Bonciu, C. Macliedon, 0. Irimescu, G. Cozadini, M. Figa, V. Sculy Logolhetides. ULTIMA ORA Mal bine tăcea procurorul Cociaş — mal bine pentru dînsul căci acuzaţilor nu le a făcut nici un răO insultele sale, din potrivă — Mal bine tăcea, şi publicul, şi juraţii, remânend sub impre-siunea acelor s rîncenlîncruntate, a-celel priviri grave care se plimba fără iuţeală asupra lumel ; acelor colţuri de gură aplecate într’un rictus de amărăciune studiată şi gata să arunce asupra tuturora dispreţul covtrşitor; ar fi simţit apăsând pe capul acuzaţilor (vorba celui l’alt procuror, Populeanu) acea «umbră»,acel «mare necunoscut», care, de vrei să’l vezi, te împietreşte ca flăcările Gomorel pe soţia Iul Loth. Dar, contrariu a fost efectul asupra publicului; poliloghia procurorului Co- Până acum câte-va luni, Junimiştii ziceau că într’un singur cas ar putea da sprijinul lor d-lui 1. Brătianu, şi anume când ar fi un res-bel, şi când s’ar face apel la dânşii. Astâ-zi citim Î11 România Liberă, j într’un articol iscălit K, următoarea declaraţi une : J . g»; — L»*,r auV/il tu fi 1 oobvl; U. on Brătianu nu mai are nici puterea morală, nici chiar puterea reală j să conducă vasul Statului român în împrejurări aşa de grele/1 Luăm act de această declaraţie. Două păreri sunt emise de colectivişti în privinţa d-lui ţ. Oroveauu. Unii vor ca să se ceară escluderea d-luî Oroveanu din Cameră. Este probabil însă că această părere va fi părăsită, căci spre a esclude un deputat trebue două treimi, şi colectiviştii nu vor putea întruni două treimi în Cameră. Oea-l’aitâ părere susţinută de alţi colectivişti, este d’a se scula toată majoritatea şi d’a părăsi sala şedinţelor, când va intra în Cameră d. Oroveanu. Domnilor alegStori, Pentru ziua de 2 Ianuarie 1887 suntem convocaţi spre a alege un deputat la Cameră. Să nu mergem la alegere: Fiind-câ sub regimul actual, majorităţile din Parlament, precum o ştiţi, sunt compuse de deputaţi şi senatori numiţi, nu aleşi; Fiind-că acele maioritâţl, in ambele corpuri ast-fel compuse insult pe membrii din oposiţiune şi ’l împedică ae a ’şl eser-cita mandatul lor; Fillld-Că discreditul si rii*r'.nnând pe bărbatul el 1 Ce al să aci atunci ? i — ”j/ voia spune la ora cuvenita Simon, ştii unde locueşte la Paris, Ri-gobert ? — Sigobert sălbatecul ? — DaL... — Ştia că e pe lângă Monlrouge, nu pot spune anume unde.... Dar nu te îngriji de asta ; trebue să ’l găsim, îl voia găsi.... — Trebue să ’l văd mâine. — D-le locotenent îl vel vedea.... — Atunci, dute şi te culcă, Simon.... Simon îşi întorcea bonetul tn mâni şi nu se mişca. — EI bine, nu m’al auzit ? — Te rog, d-le locotenent, fă-mi un hatâr: lasâ-mă aă mă culc aici.... — Cum, lu odaia mea ? — Ştii că ea dorm or-unde, pe covor Pierre Davenne zâmbi trist zicând : — Prieten bun ce eşti, nu vrei să crezi câ mă voiu ţine de ultima mea hotărâre, crezi că vreaO să te depărtez. — EI bine, da... mi-e frică de asta... O dată singur te apuca un gând, perzi capul, iai pistolul; poc! şi s’a isprăvit.. Mal vorbeşte pe urmă. Davenne strânse mâna marinarului ridicând nesimţit din umere şi zise : — Rămâi Simon !... Mâine vel vedea ce campanie Iţi pregătesc şi cât am nevoe de a trăi spre a o face.... — Mulţumesc ... Aide, culcă-te ; ea mă pun In colţul ăsta, covorul aici e mai moale de cât o saltea- Şi mairnarul se culcă îndată ; se prefăcu că doarme şi au luă ochiul de la locoteneutu! său. AcesLa.se duse la locotemuitui seu. Acesta se ause www.dacoromanica.ro fereastră ca să respire, apoi, Intor-cându-se, se trânti pe pat şi stinse lampa.... Dupe câte-va momente, marinarul se târâ încet pe covor şi se puse drept In faţa patului zicânduşî: — Dacă să va deştepta are să mă calce şi ast-feî mă voia deştepta vrând ne vrând. 1 se păru câ Pierre respira mal tare şi adormea ; ascultă : nenorocitul plângea şi gemea ; vărsa lacrimi pe fericirea sa perdută pentru veci. Şi Simon mormăi Încet: — Doamne, proşti mal sunt oamenii de ’şl bat capul cu asemenea lucruri 1.. Femeile !.., Una face o poznă, cea l’altă vine s’o dea pe faţă... Ce lumel..... Cât despre domnişoru Fernand, mi se pare că în ziua când ne vom întâlni a-mândol la vr’o respântie n’are să 'I fie tocmai îndemână. Pierre nu putu să doarmă ; nu’l lăsg amintirea celor ce aflase; viaţa sa era sdrobită: în zadar tncerca să se conţină; lacrimelor urmau strigătele de furie... şi apoi strigatele de groază, când îşi amintea că era să-şî ucidă copila... \ Nenorocitul petrecu o noapte grozavă, In care, silind voinţa sa să lu-frîneze materia, îşi regulă v.itorul. Numai gândind la copite iul putu să se împuternicească... pentru ea să ho-tărâ a înlătura scandalul gonind pe femeie şi pedepsind pe amicul trădător. In zori de ziuă Simon să sculă ; dormise puţin, or-cine o înţelege. Cu toate precauţiunile sale pentru a nu deştepta pe locotenentul săa, rămasă încremenit văzăndu’l că să scoală şi II întreabă : — Câte ore sunt, Simon ? — D-le locotenent, zise acesta, e Încă vreme de dormit... Pierre se sculă şi zise : — Avem mult de făcut astăzi... — Nu vrei să te odihneşti, al să cazi bolnav. | — Când era vr’o primejdie pentru corabia noastră, să odihnea cine-va ?... — Nu suntem pe corabie, zise marinarul dând din cap. Cu un ton ciudat, care făcu pe Simon să ridice capul, Pierre-eise : — De astăzi ne suim pe Resbuna-rea... şi campania începe... Pe lucru Simon... Toată noaptea n am Închis ochi!; mi-ara făcut pianul. Din acest ceas tot s’a sflrşit. • amorul s’a stins In mine, nu mal am milă. — Ce avem să facem? întrebă Si-rpon văzend faţa tulburata a stăpânului său, constatând schimbarea care se făcuse într’o noapte In trăsurile sale.... — Trebuie să găsim astăzi ţ>e Rigo- bert. — Vil cu mine ^ — Tp voi însoţi'; nu vreau să stafl aici astă dimineaţă, nu vreau s’o văd... — Domnuie. -locotenent, cată să fii tare... — Ţam spus, Simon, că mi-am petrecut noaptea făcându-mi planul. urma) r- ( EPOCA — 31 DECEMBRE A VIS IMPORT ANT Salon pentru tuns, ras si fresat la briciu lui VLAD TEPES No. 92, — Calea Victoriei, — No. 92. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca, am o perfecţiune, atât tn tăiatul pârului cAt şi în ras etc. cto. pentru care onor. public va rernâne pe deplin satisfăcuţi. Abonamentele se primeşte cu preţuri reduse. — 12 rasuri lei 4. Cu stimă. V. N. OLTEANU Coafor. PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE S. EMANUEL* No. I, Str. Luterana, No. i coltzul Stirbey-Voda Efecluiazâ orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pen- R r u Saloane, ca-mere de culcare biurouri etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. Comandele se efectuează prompt după modele. CAflS.-V DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani.No. 33 Cursul pe ziua de 29 Decembre 1886 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilă. . 5 0/0 = rom Ani perpetuă. 6 0/0 Oblig, de Stat(Rur. conv. impr. cu prime Bucur, (lei 20) 5 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig. Casei pens (1.300) 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0» » » 7 0/0 » » » 5 0/0 » rurale ■ 7 0/0 » » » Aur contra Argint sau bilete. 933/4 861/2 34 751/2 210 82 98 84 3/4 1011/2 171/2 94'12 87 36 76 216 821/4 99 851/4 102 18 0 Io AV I S LA BRICIUL LUI NAPOLEON SALON SPECIAL DE TUNS, RAS SI FRESAT Acest salon este aranjat cu totul din noo şi foarte elegant. N. B. face abonamente a la carte cu patru i lei o carte cu 12 cupoane tot de odată vă recomand şi un mare asortiment de parfumerie, pudră Velatine, Gearmandrie, pastă, apă de lubin veritabile etc. etc. Sper că onor. public şi onor. mei cli-neţl mă vor onora cu prezenţa d-lor. Cu perfectă stimă SI. lorgu Cost andin eseu No. ns. Cal. Vie. No. ta vis-â-vis de ministerul.financelor si domenie. -■s, «1 „STELLA Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN TOALETA etc. DEPOU CENTRAL SI BIUR^U : Calea Victorii, No. 66, vis-p-vÂt&Ari n s* ., Palatul Regal. \ I ^ O sa Xr-t- MARE EXPOSITIUNE DE TABLOURI Calea Victoriei Colţul Bulevard. Univcrsităţeî,in faţa biscr. Sărindar Bogata colecţiune, rămasă moştenire de la Earl of lombwell din Londra ne-a fost încredinţată spre a o pune tn vânzare. Ea se compune din tablouri vechi şi moderne de primul ordin, lată câte-va nume luate la întâmplare: Vechi, Sebastian del Piombo (de te celebra Hamilton Gal-lerie), Rembrandt, Claude Lorrain, Welonwerman, Ther-bourg, Steen, Teniers, Brakenbourg, A. et I. Ostade, Itu-bens, Correge, Buysdael, Maesz Bolti, Koningh, Berghem, etc.; modernii, Munkacsy, F. A. Kaulbach, directorul a-cademiel de bele-arte din Munich,Gab, Ma.x,Seilz, Paczka s'a vândut la Paris în 1875 cu 30,000 lelj, prof'. Geiger, Hibot, Uudin, Dirt/., DosonaiupaC, JJUpre, jsifue, naiiu i.an/ elev al iul Munkacsy', A. Kul'man, de Garay, 8. Giroux, Glisenti, Van den Bos, prof. Rumples, Bruck, Chaignean. Deprez, GuyoL.Beilecour, Moormans, Beauquesne, Kuelil, Perier Verboeckhoven, prof. Gretius, Carolus, Miralles Van Hanen, etc. Invitam pe amatorii «le bele-arte ««■ bine-voiasca a ne o-nora eu viNita «1-lor ; ei vor gaai o «rolectiiinc «te mare ini-portauta Hi vor avea ocasiunea se ni Îmbogăţească eolec-tinnea lor cu capo «l'opere pe nişte preturi ecsceptionnle. — Observam ea toate tablourile ne vinde «*u (garanţia autenticitate! lor si «lupa dorinţa amatorilor se poate trimite a Paris Hau Berlin pentru espertisa. I). KLEIMIERGER el F1LS.—Paris. CADOURI ALESE Tot muritorul, îşi procură, cu casiunea sărbătorilor, plăcerea de a oferi un cadofl, persoanelor iubite Iul; şi’l domină idea că acel cadofl, nu se va perde nici odată, ca şi afecţiunile sale 1 In loc de-a da bani pe cutii cu bomboane, cari după ce au fost deşertate dispar, ori cărţi elegante prin aurul de pe mărgini, ce adese nu se citesc, sati pe bijuterii, cari se vând, ori le fură slugile etc. etc. este mat nemerit dea oferi un frumos album cu arii vechi populare, ce sunt adunate, din toate ţările Române, acest caanfi, cu timpul va deveni, tot mal preţios pentru cine l a primit, şi va lăsa prin.raza cristalului său cele mal vil culori, amintindu-ne, prin cântec, de cel ce nu mal întll Iată o scula ce merită de a li conservată de tot Românul. Voi. I. Balade, Colinde, Doine, Idyle, voce şi piano No. 1 arii. » II. Horele noastre piano 500 arii. » III. Jocuri de brââ. — 250 arii » IV. Texturile de la voi. I. De vânzare la librăriile Socelt, Greve si altele. REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR J A E G E R Recunoscut ca cel mal escelent MEDALIAT ACUM IM URMA, DE JURIUL MEDICAL DIN LONDRA CU MEDALIE DE AUR Sub-semna1,ii având numai noi °’nguri dreptul de a fabrica I vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi In lână curată de | [Cămilă, garantând contra răceiel şi a reumatismului. Delarătn că nu recunoaştem ca veritabile de cât flanelele ce se găsesc In magasinul AUX 72, CALEA VICTORII 71 VIS A WIS DE PALATUL REGAL Q» JAEGER W. BENGEfl'S Soehne STUTTGART. I EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII ---ooc--- TERMTORIE DE FUI SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BUCUREŞTI Se tnsfircinâză cu construo-ţiunl de turbincii mori cu pre-url mal reduse de cât acele in Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cui piatră de 36 lei 1800, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie safl mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mare deposit. de fer, raiuri pentru vagonete d6c;iu viile, tzeve de tuci. IVI a re asortiment de piet-ve de moara. La F,ez*t.6-soixs-«Joxxai's. Iii RENUMITUL MUSEU Anatomic Istoric Mecanic al :lui EDUARD BRAUN S'a deschis în ziua de 25 Decembre corent, în edificiul BĂILOR EFORIEI Cu onoare face cunoscut onor. public că In anul curent a pus la exposiţie o mal mare colecţie de anatomie de cât În cel-l-alţl 5 ani expiraţi şi care n’are concurenţă până In present. LlJ < I- < LU =) \— CD O o —' O A IN A n I Sub-semnatul aduc la cunoştinţa Onorab. Public că ’ml-a sosit un mare asortiment de Costume Aatlonale dună cel mal nofl model, asemenea un asortiment de Covoare Xationale, şi diferite objecte de Marmură albastră şi Vase de Teracotă de Industrie Naţională, diferite ColieurI şi Brăţări de Mărgean veritabil şi diferite garnituri do Mozaik. Cu deosebire recomand un asortiment de renumiţi Canari de Hartz (Hanowra , cu deosebire aceşti Canari cântă în modul cel mal variat, tonul este lung şi tremurător. Preţurile sunt colo mal reduse, de aceea rog a mă onora cu visito numeroase. Cu stimă I. MILLOS Cal. Victorii 79 Tot odată recomand Succursala din Brăila Str. Carol (Regele) No. 14. Asemenea bine asortat cu Articole de mai sus, şi asortiment de fotgrafl de la Galeria din Drcsda. O > JD CADOURI PENTRU ANXJL NOU HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT CC ti. < - 2 2 - ■ C s N < £ > o OL CQ < O OL r Ui pJ □ h _i o o co BAZAR D'EAIGLITERA — BUCUREŞTI — 3 —Coltul Stradei Gabroveni si Şelari—3 Avem onoare de u recomanda onorabilului public si clientelei noastre magasinul nostru, bine asortat cu tot felul destofenwdeme de comande mai cu seama pentru Sesonul de lama. Asemenea am primit un bogat asootiment de haine confecţionate după Ultimul Jurnal. Comshmc Sacot la DernitSre Mode, Redingote cu veste Diagonal, Jaquele cu Veste Chaviot, Partesiuri de Coachmen, Pante-toni fanlaisic, Veste Brocatc si Piquct fanlaisie. Asemenea avem si Costume de copii cele mai moderne si cu preciurile foarte convenabile. De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastra, a ne onora cu Visilele d-lor, asigurdndu-ve ca vor fi pe deplin satisfăcuţi. w o o 5 c c r N O m PJ 2 r u) H 1 = > > 2 ca HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric IM». 8.8. PĂRINŢI BENED1CTINI din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don M A NUELONNE, Prieur 2 MEDALII DEALR: Bruxella 1880, Londra 1884 cele mai inalte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE BOURSAND întrebuinţarea zilnică a Elexirului deatri-fric al P. P. S. S. par Benedictin!, cu o dosâ de câte-va picături în apă, previne şi vindicâ căreia dinţilor, pe căre i albeşte, cousotisân-du-I, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL 3, RUE HUGUERIE, 3 BORDEAUX Tliislei de mrtsa de la -I până la IO cântece şi musicî de copil (manivelles) precum şi un mare asortiment de ARISTOANE SI CLAR1PHONE care cântă peste l.o.»o cântece după notele lor respective adică Cântece .".ationale,Dansuri, si Opere etc. Se află de vânzare en gros si en detail cu preţurile fabrice!. M. SCHIFFER Strada. Carol i, n®, 2, elagiul desus. CUMPĂRAŢI CADOURILE DE SERBATORI LA D ARMET Bucureşti,No. 5/ bis,— Calea Victoriei, — No. 51 bis. Pentru că est: Cassă care vinde mărfurile cu preturile cele m vi eftlne având In vsdere Superioritatea produselor sale. Este foarte uşor a se convinge cine-va vizitând magazinurile scestel Cas*e, a cărei reputaţiune n'are nevoe a fl discutată. RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE ® COT-ISTAlSrTIlV SIROCHI — No. 15, Calea Doi obanti, No. 15 — Efectueazf tot felul de mobile, draperii, perdele, | tapisează camere lntr’un mod elegant, In toate sti-[ lurile şi ori-ce lucrări de tapiserie. Pretu pil© moderate, esecutiunea la tiinp ixl Ixotarât,. CO\'ST.V\TI\ SIROCHI. ■■■■ MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCLRFSTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradei Lipscani, din toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu desăvârşire noii montat, după stilul cel mal modern, având i estaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară--Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt. F»H. HXJGrO ANTREPRENOR PROPIETARUl HOTELULUI HUGO DIN BRAILA ANUNCIU IMPORTANT Deposit la toate farmapiile, pariumeorl şi Coafeorl represenlante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agentiâ Comerciala Franceză din Gâlâti si ucursâleie ei. . wtlf iNGER-OFEN ■ preţul feH HEIjy£.>»P« K-—---------- J h'Lpd ta Reoomund cu cleostiloii^e JVtacjazinxil N. BRAUNSTEIN No. 50 Calea Victoriei, No. 50, vis-a-vis de Pasagiul Român CASA DE CONFIENTA Bine asortat cu lot felul de Bijouterie de Aur şi Argint lucrate cu Briliante şi Diamante etc. Ceasornice de Aur,Aigint şi Nikel. Pandule Desceptătorl garantate pentru sididitatea^ lor cu) preţuri reduse. Cred că onor public 8' onor. mei clienţi mâ vor visita spre a se convinge de' adevâr. IV. R. Cadouri pentru Anul Nou de la 4 lei. „PRETURI FOARTE REDUSE'* Singura fabrica autorizata de inventatorul d-ntil Prof. Meidingcr pentru SOBE MEID1NGER H. II « im. Viena, L, Karnthnerslrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Suursala generala în Buures'* Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României Sobele acestei fabrici i d'uilăiu premiuri: Viena |Parin 1877, Sccllshaus V . . |Teplitz 4878, Viena 1880. ’«er 1881 sl 1'rient 4884 1 Aceste sobe sunt întrebuinţate In Buc.jr*"*! »n ma' 2000 case particulare, de asemenea mai inţPa^ consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copi/ ^oeietatea de gimnastica, nstitutul Ileliade, gara Filap'v. Monetana Statuluit Compania de Gaz, Camera Deputatilo^ Mitropolia, Banca Na-tionala, Banca României; sobele me:* mai sunt întrebuinţate la Graiova Cazarma de Artilerie central si Grand Hdtel; in iaşi, liOtel Trajan i85 sobe) in if0ala mUiUra si casarme. ' ' Preferinţa acestor sobe este aa r i r ivicr-n -----' aSa de mare in c4t so S^eBC Wl Elf INGER-0FEN pretutindeni imitatiuni. Prevenim deci pe onor. Pu-,, re ge se l'ereasca de sohimba-iirpa falricatiunei noastre du-r ,■ - i-iacle de i^Tatfuni u li Ui, fie recomandate ca soou Meidingcr, , ,.,»l u da sau Sistem. Numai acele la are pe interiorul uşelor esie turnata marca ncastra, sunt adevera' ■ uoasi -e fabr Prospecte cu preturi redu »■ .«anco. www.dacoromanica.ro