ANUL II No. 330. ANTEI A EDITIUNE nmHsnam MARTI 30 DECEMBRE 1836. 15 BANI NIJMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE I\ nnniFSI I: La casa Administratiunei I\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. H STRK1A ATATE: La toate ofllciele pos tale d:n Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIAM 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILŞ SE PRIMESC RUMAI LA AUMnTISTRAl'tR nunciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciui ei reclame pe pagina treia 2 lei linia I A PARIS: Segasestejurnalul cu isout a jmerul, la Kioscul din rur Fîonttuavtrr 1 Aî Bulevardul St. Germain No. *4. SO BANI UN NUMER VECHIU Grioore VENTURA Prlm-redactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI.ADMINISTRAŢIA do. 3.—Piaţa, Episcopiei.—do. 3. ALEGERILE DE ERISUCCESUL OPOZIŢII CRIZA SFANTU FANICA OPERILE POETULUI KONAEI TRIST SPECTACOL Desbaterile procesului Orovemlor ne-uQ lasat O adâncă Întristare. Ele ne-ad permis sS aruncam o privire îngrijită asupra stării morale a ţării şi să vedem la ce grad de înjosire, la ce grad de decadenţa, un-spre-zece ani de despotism oriental au a-dus caracterele. De un şir de ani Încoace un mare progres se făcuse în România— aerul, viaţa începuseră să circule pretutindeni, caracterele se mândreai!, ini-% mele se înălţaQ, cuvintele de independenţă şi de moralitate erad în toate gurele şi, în curînd, ar fi fost în toate inimele. Ei bine ! Iarăşi am dat îndărăt, şi mal îndărăt de cât nu fuseserăm vre o dată, în cele mal grele vremuri ale istoriei noastre. Câţi va ani ad ajuns casă ne îm-ningă pe povîrnişul servilismului mai lois de cât or când. Căclîn aceşti anî, oamenii aUvezuv legile înlocuite prin voinţa unui om ; au văzut funcţiile, onorurile, bogăţia împărţite de acest om, celor mal servili, şi ad început să se Întreacă în servilism. Au văzut că acest regim ţinea de mult, şi ad început a'şi închipui că va ţine tot d’a-una, şi atunci nimic nu ia mal oprii, nimic nu ia mal moderat. Procesul Orovenilor ad fost un fel de panoramă tragica, în care situaţia morală a ţării ni s’a înfăţişat şi ni s’a resumat lntr’un defiled de personagii şi de tablouri intristătoare şi îngrozitoare. Opt zile d’a rându am asistat la desfăşurarea acestei crime, ce se numeşte prigonirea unor nevinovaţi. Am văzut toată organisaţia judecătorească şi administrativă a ţărel, am văzut oameni de toate vlrstele şi de toate condiţiile, copii şi bătrâni, magistraţi, funcţionari, senatori şi meseriaşi, luptându-se cu toţi pentru a o sâvîrşi. Spionagiu, delaţiunea, tortura, co-rupţiunea, eatâ ce a trecut Înaintea o-chilor noştrii. Am văzut pe un procuror general, pe un Populeanu, magistrat vechid şi experimentat, Inchizind ochii şi intrând până In gît în acest noroid poliţienesc unde a înecat o lungă carieră. Am văzut pe un magistrat nod, un procuror de Curte, un domn Cociaş, apucat de o furie de servilism şi de înjosire, tâvălindu-se îotr'un discurs de trei ore la picioarele celor puternici şi izbutind a fi trei ore de a rîndu odios, scîiDus şi ridicol! Şi ne im adus aminte de sburdalnici şi suscep-ibili magistraţi din timpul d-lul Lascai Catargiu şi Alex. Laho-vary 1 Am văzut pe nişte tineri, nişte copii, Bozianu şi Serakitopulo amendol azi funcţionari, făcând tea mal tristă meserie, meseria de spioni şi de delatori şi raportând înaintea Curţii, cum o făcuseră înaintea poliţii) raportând, pocite şi falsificate, conversaţiile ce le aveau dupe masă, în intimitate cu acel pe care îl numead amicul lor, ion Oro-veanu. Şi ne a coprins întristarea văzându’I aşa de vestejiţi. Am văzut un venerabil senatoi cu jpărul alb, d-nu Paulescu jucând aceiaş rol şi făcând aceiaşi meserie faţă cu colegul seu din parlament Iosif Oro-veanu. Am văzut pe un Bilcescu, mare personagiu colectivist, director al Bănci naţionale, făcând, cu jurămînt pe cruce, o deposiţie curat mincinoasă ; l'am auzit afirmând că Ion Oroveanu ţinea la Anvers întruniri de studenţi români unde le propunea să omoare pe Ion Brâtianu 1 Şi închipuiţi-vă ce impresie putea să facă asupra juraţilor aceasta declaraţie, ce efect putea să aibă asupra hotărîrel lor, daca aprigi apărători al Orovenilor nu isbuteafi s’o spulbere i-mediat şi să dovedească că onorabilul bătrân a minţit fără ruşine. Ce să mai zicem de acel Mâiţă, alt martor mincinos, calfă de bărbier, spion poliţienesc, asts'zi stâpân de prăvălie, jurând şi el că a văzutdin prăvălia unde lucra cea ce s'a dovedit că nu se poate vedea ? Ce să zicem de acel tip extraordinar de canalie, Eraclie Petrescu, fost actor, fost gazetar, insultând, cum o zicea ch!ar el, pe ori cine pentru parale, astăzi funcţionar, inventând comploturi imaginare, şi venind şi el, în această dramă, să joace rolul săd, învăţat la poliţie, rolul său de martor mincinos. Ce să mal zicem de acel Nae Petrescu, pururea funcţionar, de acel bandit care torţurează o femeie până o omoară, osândit la închisoare, numit In funcţie îndată după osândă şi trimis la Călăraşi ca şef al poliţiil în loc să fie trimes la ocnă ? Şi el ş’a făcut meseria. Mal trebuia un martor, mal trebuia o minciună, el a fost gata. Dar daca toţi aceşti miserabili ne in- sauA4flmialuL p.e.trebu.^sjăne inspire, oamenii din administraţie, din magistratură, din guvern, care se servesc cu el, care le dictează respunsurile şi minciunile lor, şi care se presintă, mână în mână cu el, Înaintea justiţiei şi înaintea ţărel. Nu mal vorbim de procurorul An-dronescu care s’ascunde prin dulapuri de unde aude ce nu s’a zis ; de judecătorul de instrucţie de la B'mnicu-Sârat care vrea să treacă în procese-verbale alt-ceva de cât ce’I declară martorii; de primarul din Rîmnic, de acel Popescu, care ameninţa lumea cu revolveru la alegeri, şi care, de şi re-mâne ascuns, este unu din inspiratorii şi din organisatoril acestei lungi infamii ; de prefectul de poliţie al Bucureştilor, cunoscutul Moruzi, care bate preveniţii cu mâna lui, şi ÎI torturează cu mâna altora. Iată ct a văzut ochii noştrii, iată ce ad auzit urechile noastre opt zile d’a rîndul la Curtea cu-juraţl I Iată unde am ajuns In al unsprezecelea an al domniei d-lul I. Brâtianu ! Două mari rele va fi făcut d. Brâtianu acestei ţări. Un rău material, căci a ruinat’o. Un rău moral, căci a corupt’o. Răul moral va fi cel mal gred de vindecat. DEPEŞELE AGEMEI „HAlAr Paris, 8 Ianuarie. Membrii delegaţiunil bulgăreşti ad cerut o audienţă la d. Flourens, care 1 va primi probabil Luni. Intenţiunea delegaţilor este de a visita şi pe preşedintele consiliului de miniştri, pe d. Freycinet, Ferry, Clcrrfenceau, precum şi alte personagii politice. El ’şl propun a relnoi pe lângă cabinetul din Paris cererea ce aii formulat la Berlin în vederea de a face pe Rusia sâ retragă candidatura prinţului de Mingrelia. El ar voi ca Francia sâ facă o propunere în a-cest sens la St. Petersburg. Viena, 8 Ianuarie. Corespondenţa din Pesta zicându-secă e in măsură de a şti că guvernul a recunoscut necesitatea de a face mari deposite de a-provisioaamenle pe liniile de la graniţă, «Fremdenblatt» declară astă-zl că «Corespondenţa din Pesta» n’a putut culege a-ceastă informaţiune dintr’o sorginte autentică, fiind dat că cercurile competinte n’afl primit nici o ştire nouă, care să fie de natură a compromite speranţele ce arc lumea în menţinerea păcel. Viena, 8 Ianuarie. Ziarul «Presse» spune că negocierile angajate cu delegaţii români se vor termina peste puţine zile şi că vor găsi conelusiu-nea lor chiar la Bucureşti. Chestiunea privitoare la clausa-tiaţiunil celei mal favorisalo se va decide aci, dar numai în principiu, ea nu va fi hotărttă tnlr’un mod practic de câl în ziua în care va fi vorba de fixarea ţifrelor noului tarif vamal. Ituda-I'csla. 8 Ianuarie. Ştirea dată de «Pester Lloyd» care spunea că colonelul Mutkurolf ar fi făcut să cază proeclul prin care regenţa trebuia să remită puterile sale în mânile marilor puteri, tinde a se confirma. Pesta, 8 Ianuarie. Camera.—D. GyoerfFy interpelând pe d. Tisza spune că fruntaria Ungariei a fosL violată de România. El cere ca integritatea teritorială să fie menţinută, mal cu seamă în districtul Csik, ca d. Tisza să ceară salisfacţiune şi în aceiaş timp se reclame o despăgubire guvernului român. Paris, 9 Ianuarie. Delegaţiunea bulgară va fi primita ded. Flourens, cu titlu oficios. Intr’o conversaţie ce aQ avut-o cu un ziarist, delegaţii aQ declarat că Bulgarii nu sunt în principiu, adversari al preponderenţei ruseşti în Bulgaria. Cea cc voesc numai este de a ocroti drepturile ce le-adat Constilu ţiunea. Delegaţii aQ spus încă că poporul bulgar este într’un mod formal ostil candidaturii prinţului de Mingrelia, dar şi că este gata a primi din mâinile Rusiei or-ce alt prinţ a cărui candidatură ar fi notificată de marile puteri şi care ar represinta Bulgaria într’un mod demn. Membrii de-legaţiunil ar voi ca Francia să pregătăscâ terenul pentru o înţelegere cu R,usia. EI cer ca aceasta din urmă putere să admită menţinerea Regenţei si a Sobraniel. fim urecon, sioiiOltşî KalTcef "voesc se plece Miercuri saQ Joi. Vor merge la Roma şi de acolo la Bucureşti şi apoi la Constan-tinopol. Berlin, 9 Ianuarie. D. de Bismarck a sosit erl seara la Berlin. «Gazeta de Colonia» crede a şLi că D. de Bismarck va cere Reischstagulul votarea proectulul de lege militar, spunând că va privi adoptarea acestui proect ca un vot de încredere. Dnrmstadt, 9 Ianuarie. Prinţul Alexandru va pleca în Egypt peste vre-o 15 zile. Ştirea ce spunea că această călătorie a fost recomandată In locuri înalte, prinţului de Battenberg, e o curată născocire, căci prinţul hotărâre încă de mult să meargă In Sud. Vicn«, 9 Ianuarie. Conferinţa ce s'a ţinut erl de delegaţii austro-românl, n’a ajuns la nici resultat. Delegaţii Austriei şi Ungariei s'afi Întrunit azi dimineaţa, spre a se înţelege Iu privinţa atitudine! ceede.luat şi dupeamezâ se va ţine o nouă şedinţă ia care vor a-sista toţi delegaţii. Constautinopol.Cale ind. 8 Ianuarie Populaţiunea insulei Creta făcând ma-nifeslaţiunl favorabile causel clenice, cu ocasiunea majorităţii prinţului regal al Greciei, consulii Greciei la Canea, Candia şi Rethymo ar fi luat parte la această manifestaţie. Poarta atunci a adresat o notă la Atena spre a se plânge de procedeul consulilor mal sus menţionaţi, şi pentru a cere înlocuirea lor. Creta erea deja în fierbere pentru că Poarta n’a respuns încă dorinţei Adunărel Cretanc, care cere ca Turcia să părăsească 2 din 3 părţi din veniturile vams e ale insulei, ceia ce Poarta va refusa de sigur. Făptui menţionat mal sus nu poate de cât să agraveze siluaţiunea, care deja e destul de gravă pentru ca Poarta se tri-meaţă în Creta trupe de intărirî dupe cererea guvernatorului. Constantioopol, 8 Ianuarie. Cale indirectă — Poarta a telegrafiat din noQ la Sofia spre a invita pe d. Zan-koll' să vie la Conslantinopol, pentru a delibera in privinţa cesliunil bulgăreşti. Se crede în general că Poarta caută a a-duce un fel de împăcare Intre partidul Zankovist şi partidul regeDţe! represintat la Constantinopol prin d. Vulkovicl. Constautinopol, 8 Ianuarie. Cale indirectă.— Rustem-Paşa, ambasadorul Turciei la Londra a cerut explicaţi-unl de la Foreigu-office, în privinţa articolului din «Morning-Posl» contra Sultanului. Lord Iddesieigh a negat că acest articol să 11 fost inspirat de Foreign-uflce dar ar fi lăsat să se Înţeleagă că ziarul «Morning-Post» interpretase opiniunea dominantă In Anglia. Coiistiniiiiopol. 8 Ianuarie. Cale indirectă. — In urma sgomoluluî despre realegerea posibilă a prinţului A-lexandru de Battenberg, D. de Nelidofi a dai să înţeleagă Porţii că Rusia ar considera realegerea prinţului Alexandru ca o provocare şi că alunei ea va ocupa de sî-gyr Bulgaria. Se asigură că această declaraţie a d-lul de Nelidofi'a fost provocata de o altă ştire care confirmă sgomotul mal sus menţionat şi care zicea că recruţii bulgari fac jurământul în numele prinţului Alexandru. Se asigură asemenea că Poarta a cerut la Sofia explicaţiuni în astă privinţă. Itnsciucb, 8 Ianuarie. Rcspunzând la o nouă Invitare ce ’l-a a-dresat Poarta pentru a’l angaja să vie la Conslantinopol, d. Zancofl' ar fi declarat că ar merge numai în urma unei învitârl colective a Porţii şi a d-Iuî de Nelidofi’. Solia, 9 Ianuarie. D. Zancofl' a plecat azi dimineaţă la 8 ore spre Conslantinopol. El călătoreşte singur. I*aris, 9 Ianuarie. D. Flourens a primit azi dimineaţă pe membrii delegaţiunil bulgăreşti. întrevederea, la care asista directorul politic al ministerului afacerilor streine d. Fran-cis Charmes, a ţinut o oară. D. Grekofi'a expus mal IntâiQ d-lul Flourens împrejurările în cari s’a formal guvernul bulgar, diversele fase prin care a trebuit să treacă şi dificultăţile sale actuale. Regenţa, a zis d. GrekofT, înţelege perfect situaţiunea sa şi a Europiî, şi va face, pentru a eşi din ea, toate concesiunile compatibile cu independenţa Bulgariei ; dar nu crede să fie cu putinţă a accepta candidatura prinţului de Mingrelia, căci alegerea acestui prinţ n’ar asigura ţării stabilitatea şi libertatea lacare are drept.. D. Flourens luând atunci cuvântul, ex-cji .primeşte ne delegaţi cu titlul privat, pentru caTTU ie puteu. recunoaşte în nici un grad,un mandat regulat. Bulgaria a spus ministrul, se bucură de independenţa sa în năuntru,dar în cea ce priveşte raporturile internaţionale, ea atârnă de Poartă, care singură are dreptul să vorbească în numele său. Franţa c destul de respecloasă pentru tratate şi foarte doritoare de a menţine integritatea imperiului Otoman pentru a eşi din această regulă. Minislrul deplânge sincer situaţiunea penibilă a Bulgariei, dar crede că cel mal bun mijloc de a eşi din greutăţile semnalate ar fi să ţină mult compt de sentimentele Rusiei căreia Bulgaria II datoreşte existenţa sa, şi să facă chiar oare-carl concesiuni. D. Flourens n'arc de altminteri a se explica asupra nici unei candidaturi, căci momentul ar fi prematur ; dar este poate regretabil ca regenţa să respingă candidatura prinţului de Mingrelia într’un mod absolut. De alt-minter.i orl-câte simpatii ar merita Bulgaria, Franţa trebue să se alipească la interesul general al Europei, care e pacea, şi ea nu poate de cât să recomande mijloacele cele mal sigure pentru a ajunge ia o soluţiune. Delegaţii respunserâ că guvernul bulgar doreşte şi el pacea Europil şi că numai pentru aceasta a renunţat la candidatura prinţului Alexandru. Daradăogară el, între prinţul Alexandru şi prinţul de Mingrelia nu se mal poate găsi altă com-binaţiune? Şi puterile neînteresate în ces-tiune n'ar putea să ajute pentru a o găsi? D. Flourens replică că nici o putere n’avea această calitate, afară de Poarta. Francia nu are dejucat un rol particular în cestiune. Ea nu poate de cât se încura-gieze soluţiunile cele mal propiî a fi acceptate de principalii interesaţi, căci scopul său unic este de a menţine pacea. Delegaţii apoi se despărţiră de d. Flourens în termenii cel mal curtenitori. CESTIUNEA ZILEI Alegerile de eri—Succesul Opositii Erl eraQ convocate trei colegii electorale spre a alege trei senatori, în locurile rămase vacante. In două judeţe din trei, candidaţii guvernului aQ fost bătuţi. Col. I de Senatori din Dâmboviţa care până acum erea represintat de un guvernamental Înfocat, de astâ-dată a ales senator, pe candidatul oposiţiunil d. Dim. Giani. Fericirea noastră e tnaoita, din causa a- cestut succes al oposiţb. Mal Înt6i0 fiind că col. 1 de Dâmboviţa a dat cu această ocasie o dovadă de independenţă, şi o aspră lecţiune guvernului, apo': fiind-că oposiţia din localitate a dovedit cât e de înţeleaptă şi de disciplinată. Lăsând la o parte deosebirile de principii spre a nu se ocupa de cât de inamicul comun, toate nuanţele din oposiţie aQ mers la vot în cea mal perfectă armonie. Depeşa pe care am primit’o din Tîrgo-vişte, şi pe care o publicăm aci, dovedeşte prin numele cc o subscrii!, că graţie unirel tutulor grupurilor din oposiţie a putut triumfa candidatul oposiţiunil. Iată această depeşă: Dimitrie Giani, candidatul opositiunii ales contra candidatului Colectivităţii, Coslica Fussca, cu mare majoritate. C. Olancscu; G. Varlam; Alexandru Penescu; Vasile Dimilropolu; Tighineanu: Al. Naumescu; Ioan Ciujllea; G. Alexan-drescu. La Ialomiţa, d. G. Sion, a cărui candidatură a fost hotârîtă chiar în casa d-lul I. Brft-tianu şi care a publicat profesiunea sa de credinţă tn 1 ’ointa Naţionala, a fost bătut de candidatul independent, d. Kiriacescu. Candidatura d-lul Kiriacescu a fost mult sprijinită de d. Poenaru-Bordea. D. M. Poenaru-Bordea aflând succesul d-lul Kiiiacescu a zis! «Aceastae o lecţiune pentru d. Radu Mihai, care crede că o candidatură nu poate reuşi când nu e patronată de guvern». La Olt,a reuşit d. C. Cornescu. Nu ştim care sunt în tocmai opiniile d-lul Cornescu. Se zice că d-sa e agreat de guvern. Un lucru însă trebue notat. Atât d. Sion cât şi d. Fussea, candidaţii guvernului la Ialomiţa şi la Dâmboviţa, aQ publicat în Voinţa Naţionala fie care câte-o profesiune de credinţă colectivista. N'am citit însă nici o profesiune de credinţa a d-lul C. Cornescu, în Voinţei Naţionala. C R IZ A De câte-va zile s’a răspândit sgomotul căd. Ion Brâtianu ar fi depus demisiunea sa în mâinile Regelui. Persoane ce se pretind bine informate, adaogă că primul-ministruar fi declarat că demisiunea sa este i-revocabilă şi că şeful Statului ’i ar fi respuns că va avisa dupe vacanţele parlamentare. Am căutat a ne informa în privinţa acestor sgomote pe lângă o individualitate marcantă ce este în stare d’a cunoaşte adevărul. Iată răspunsul seu : «Or cât de firească şi de logică ar fi decisiunea ce se atribue d-lui Bră-tianu, eu nu cred că lucrurile se fie tocmai aşa de înaintate precum se zice. Sunt mai multe simptome care me fac a crede că situaţiunea actuală se va prelungi încă cât-va timp. Înainte de toate este de observat, că Camera nici neînceput discuţiunea budgetului. Se ştie prin câte faze preparatorii trece această discuţiune sub regimul actual, de câţi-va ani încoace. Vom vedea dar şi de astă dată pe senatori si pe deputaţi întâlnindu-se in întruniri extra-parlamentare, in care se vor propune tot felul de combinaţiuni şi de sisteme pentru sporirea dărilor şi echilibrarea budgetului. A-ceste întruniri vor ocupa de sigur luna Ianuarie şi o mare parte din luna Februarie, ast fel că abea la Martie se va putea alcătui budgetul. Nu este dar probabil, că o schimbare radicală de guvern se aibă loc înainte ca această lucrare a budgetului se fie terminată, căci alt-fel un nou guvern ar fi silit se disolve Camerile şi s’ar găsi fără budget, in faţa unui interegnu parlamentar de câte-va luni, www.dacoromanica.ro EPOCA — 30 DECEMBRE O altă causă oare me face a nu crede într'o criză ministerială imediată, este situaţia generală a politicei exterioare şi negocierile ce sunt pendinte în acest moment la Viena. în privinţa convenţiunei de comerciu cu Austro-LJngaria. Ar fi cu neputinţă, ca d. Ion Brâ-lianu se se retragă înainte d a re-solva într’un sens sau într’altul cestiunea convenţiunei de comerciu cu Austro-Ungaria şi aceea a convenţiunei consulare cu Germania. Prin urmare, daca se va ivi vr’o criză ministerială în primele zile dupe vacanţele parlamentare, densa nu va fi de cât una din acele pre-meneli parţiale, cum le obişnueşte d. Brătianu şi nu trebue se’i atribuim o mai mare însemnătate de cât merită». Opiniunea aceasta, poate se fie bazată pe o apreciare obiectivă a situaţiunei, dar nouă ni se pare cam optimistă. Retragerea d-lui Ion Brătianu nu poate atârna de cestiunile pendinte pe care d-sa nu le a putut încă rezolva. Noi vedem tocmai în această împrejurare un argument mai mult în favoarea unei schimbări de regim, câci nerezolvarea cestiunelor dovedeşte neputinţa guvernului şi lipsa sa de dibăcie şi de pricepere. Tot ast fel nu putem admite o-biecţiunea că budgetul nu este încă votat. Nu ar fi primul caz când un guvern nou care ar voi se disolve Parlamentul, ar funcţiona până la întrunirea unui alt Parlament, cu un budget provizor bazat pe budgetul trecut. Dar aci nu e cestiunea. Ceea ce interesează ţara este starea de decădere şi de zăpăceală în care a ajuns colectivitatea guvernamentală. Procesul Orovenilor şi achitarea lor, scandalurile zilnice ce se petrec în sferele guvernamentale, creşterea opoziţiunei din Cameră, într’un cuvânt, curentul general care se manifestă în ţară întreagă, sunt atâtea dovezi de necesitatea unei schimbări de regim. Criza nu se poate evita. Ea este în aer, zilele colectivităţei sunt numărate. S. CORESPONDENTA DIN RIMNICU*SARAT Domnule Redactor, Joi, 25 Decembre, s’ad întors în fine în Rîmnic cel patru concetăţeni ai noştri inculpaţi în procesul de atentat la viaţa primului ministru. De la început mărturisesc, d-le redactor, că nici o dată nu mi-a fost dat să văd un spectacol mai măreţ, o privelesce mai impunătoare, de cât primirea ce cetăţeni Rtmnicenî aă făcut concetăţenilor lor, şi pe care cu drept cuvânt aş putea-o numi o adevărată ovaţiune. De şi tre- nul de ziuă soseşte Ia noi la orele 21 4, lumea însă începuse a se aduna deja dupe la 121/2. aşa că la sosirea trenului poporul adunat nu mai încăpea prin sălile şi peronul gărel şi fu silit a sta p’afarâ spre a vedea şi saluta pe acele victime ale suferinţei numite : G. Pro-topopescu, fraţii Oroveanu şi P. Stâ-nescu. La intrarea trenului în gară musica începu să cânte. Un «ura» general eş.t din pepturile a sute de oameni anunţă sosirea lor. şi o ploae de coroane şi de buchete de fiori acoperi un moment feţele acusaţilor de până mai eri. Când el se dădură jos din tren pentru a întinde mâna, a mulţumi şi a îmbrăţişa pe cel ce eşise în întâmpinarea lor ; când mulţimea zări figurile sdrobite de suferinţă şi ochii înecaţi de lacrămî a celor ce soseaţi, un sentiment de compătimire coprinse i-nimele tutulor şi în mijlocul acestei scene, unde bucuria şi durerea 'şl de-dead un moment întâlnire—cei mai tari, cei mai indiferenţi încă nu 'şi putură reţine lacramile lor. Dupe câte-va momente de linişte, linişte impusă de adevăratul respect pentru sentimentul durerei, lumea începu din nou să aclame sosirea fiului, fratelui, părintelui, amicului, concetăţeanului..... etc, ce i se părea revenit la o nouă viaţă. In mijlocul bucurii generale toţi cei de faţă pornesc în cortegiu, cu musica şi drapele tricolore în frunte, întru în oraş, şi percurg stradele cele mai principale. Cu tot timpul răd, cu tot noroiu în care înoată oraşele noastre din provincii, oraşul părea în sărbătoare, şi pretutindeni mulţimea înţesată aclama trecerea cortegiului cu un entusiasm ce nu se poate descri. In cele din urmă noii sosiţi sunt conduşi Într’un birt unde li se oferi un prînz. Aci încep a se repeta din nod scenele cele mai triste. G. Protopo-pescu, fraţii Oroveanu, P. Stănescu reveniţi ca dintr’un vis încep din nod a plânge, a ’şi îmbrăţişa rudele şi a-micil, şi istorisind părţi din suferinţele lor ei fac să curgă lacrimi din ochii celor ce’i ascultau. Adevărul vorbind, d-le redactor, nici o dată un act de manifestaţiune publica nu a lost mai legitim, mai la lo cui său, ca primirea snlamn» r»»"»* tita d« cetăţenii rîmniceni cu ocasiu-nea întoarcere! celor patru acusaţi Din noaptea de 4 spre 5 Septeinbre, când se făcură primele arestări la noi, şi până în ziua când juraţii, pronunţând cuvîntul Nu, şi ad dat verdictul lor de neculpabilitate în ce priveşte pe : G. Protopopescu, fraţii Oroveanu şi Pompilie Stănescu, el ad stat vecinie sub greutatea acusaţiunel ce se aducea concetăţenilor lor. Ei care în fierase de la început actul mârşav al lui Stoica, suferiad adînc de ideearăs-pîndită, că un adevărat complot fusese urzit în Rîmnic, şi că din oraşul lor cuţitul ţi revolverul, s’ar fi putut ri dica la Înălţimea unei arme politice Manifestaţiunea lor a avut un îndoit scop. Intâid a sărbători ziua In care prin verdictul juraţilor s’a ridicat, ca să zic aşa, o adevărată povară după pieptul lor şi care apăsa cu greutatea infamii; şi al doilea a stigmatisa pe cei cari orbiţi de pasiune au pus justiţia pe o cale greşită de la început şi ad împins’o din greşialătn greşială. Primiţi sa’utârile mele. In Rîmnicean. INFORMATIUNI Din Rotoţanî ni s’a scris că populaţi unea întreagă îţi manifestează simpatiile în favoarea arestaţilor. Sunt 35 arestaţi; femeile cu copii tor in braţe au venit înaintea arestului ca să poată zări pe soţii fi pepărînţii lor. Toţi locuitorii mai marcanţi ai o-raţuiui aii depus cărţile lor de vizită la locuinţele acuzaţilor. ft Cititorii noştrii cunosc atitudinea odioasă a prinţului Dim Ghica, în afacerea Oroveanu. Cine-va ne observă că e foarte cu jutinţă ca Beizadea Mitică se se fi rostit precum a fâcut’o la Senat, te-mendu-se ca nu cum-va se fie implicat şi el tn atentatul de la 4 Sep-tembre. Aceasta părere pare foarte admisibilă prin faptul următor: Când cu atentatul Iul Pietraru, d. Dim Giani erea ministru al justiţiei, şi d. Vlă-doianu, fratele ginerelui prinţului Dim. Ghica erea judecător de instrucţie. I). Giani a doua zi dupe a-tentat a cerut d lui Vlădoianu de-misiunea sa. A doua zi. Beizadea Mitică aleargă la d. Giani, şi intrând la ministrul justiţiei, îi spune speriat: «Ce, sunt bănuit?» Iată poate cheia cuvintelor rostite la Senat de prinţul Dim. Ghica. ft Citim în Românulde Sâmbătă!: Se zice că d. M. Manolescu, fost prim-procuror, prepară un răspuns la cele conţinute în scrisoarea d-luî N. Eleva, privitoare la complotul contra vieţei primului-ministru născocit de poliţie. D. E. Stătescu, ministrul justiţiei trăeşte ca Bimbaşa 1 Acum câte va săptămâni a făcut o călătorie la Constanţa în următoarele condiţiunl i. Trenu special espres la ducere, £. Tren special es-preS la întoarcere, 3. Vapor la dispoziţie numai pentru d-sa, la duce- 1D yi tutuarcor» Toate în socoteala Statului ! Chief neneco cu bani bâbachi 1 Am primim dela garalanca următoarea telegramă : Andrei Vioreanu, primaru comunei lan ca astă noapte pe când sur prinsese nişte hoţi, a fost lovit de un glonţ de revolver. Hoţii au dispărut. * D. Aigiu, membru la tribunalul de Buzău, a fost transferat în a-ceiaş calitate la Galaţi. ft Să zice că poliţia organisează o manifestaţiune în onoarea d-lui I. Brătianu, când el se va întoarce de la Elorica. Această manifestaţiune ar avea de scop d’a hotărî pe d Brătianu se revie asupra demisiunii sale. ft Am primit Sâmbătă am Rtmnicul-Sârat următoarele telegrame: Fraţii Orovenî, G. Protopopescu şi Pompilie Stănescu au fost primiţi aci cu entusiasm. Oraşul întreg era la gară; damele societă-ţeî, cu buchete şi coroane au ţinut se întîmpine pe concetăţenii noştrii. De şi colonelul comandant al garnizoanei a refuzat musica militară, totuşi primirea a fost demnă de sim-ţimintele unanime ale orăşenilor oneşti. Onoare juraţilor de la Ilfov ! Onoare preşedintelui curţei 1 Ha " fi al In ziua de Crăciun întreaga societate rîmniceană a primit la gară pe fraţii Orovenî, Protopopescu şi Stănescu cu coroane şi buchete de flori. Entusias-mul a fost mare. Fie care era vesel că putea să îmbrăţişeze pe cei ce să întorceau cu lacrămile de bucurie în ochi. Suferinţele ce înduraseră victimele erau zugrăvite pe faţa lor ; înduioşarea captivase toate inimele. Numai funcţionarii lipseau de la această serbare a dreptăţei. Iosif Oroveanu a primit coroane de la doamnele Robescu, Gealep; Ion Oroveanu, de la d-nu Robescu şi buchete de la alte dosmne ; Protopopescu o coroană de la d-ra Gealep şi buchete; Stănescu o coroană de la d. Gher-ghiu şi buchete de la diferite doamne. De şi timpul era contrariu, lumea era atât de multă, în cât a trebuit să iasă pe ferestre neavând loc pe uşi. Pe strade nu puteai străbate de cât cu mare anevoinţa. Balcoanele şi ferestrele eraţi înţesate de lume. Victimele guvernului au fost con duse în lot oraşul cu muzica, cu drapele, cu strigate de «ura» Ele aQ per-curs stradele principale şi s’aQ oprit în urmă la restaurantul d-luî Theodoru unde se Improvizase un banchet. Peste 30 persoane de elită au luat parte la banchet, numărul locurilor fiind restrâns. S'a ridicat multe toaste pentru juraţi şi pentru apărătorii victimelor. E imposibil d’a le resuma aci. Mulţimea, cu toata intervenirea d-lui substitut, nu s’a împrăştiat până ce n’a-auzit mulţumirile lui Oroveanu şi rugăciunea lui d’a se retrage. De la restaurant, fle-care din victime a fost condusă cu musica a casă. Enlusiasmul domneşte înefl. Oroveanu primeşta necontenit telegrame de felicitare clin ţara şi streinâ-tate. Detalii cu poşta. («herghieeanu. ft La No..72 din calpa Griviţa. do-soldaţl se jucau cu armele lorSîm- bâtâ pe la orele 4 după amiazi ; printr’o întîmplare nenorocită arma mânuită de unul din soldaţi luă foc şi glonţul lovi pe camaradul seu, care căzu mort la moment. Parchetul anchetează faptul. După o corespondinţă din Budapesta, tot proiectul tratatului de comerţ aus-tro român a fost disculat în şedinţa de ieri, afară numai de câte-va paragrafe. Conferinţa ’şi va urma astăzi lucrările. CRONICA Sfântu Fanion Şte- OEPESI „HAVAS" Paris, 8 Ianuarie.—Delegaţii bulgari au sosit ieri seara la 9 ore şi au descins la hotelul Liverpool. D. Flourens i va primi probabil astăzi. Londra, 8 Ianuarie.— Postul de secretar al Coloniilor a fost oferit lordului Gadog&n. Yiena, 8 Ianuarie.—D. Sturza şi cei l’alţi delegaţi români sunt Invitaţi la un prânz la Curte, Lunea viitoare. A treia zi de crăciun a fost sfintul fan, patronul conului Fanică Bellio. Ca personaj însemnai ce este lesne îşi pote închipui ori cine, ca lumea din toate* unghiurile ţerel s'a grăbit *’l felicita sad heretesi, cum ar zice conu Fănică. Totuşi, tn mijlocul veseliei generale a lumel şi a dumisale tn pariicular, un nor negru plutea pe fruntea Conului Fănică, sad mai bine zis doi nori negri : Achitarea Orovenilor şi deraisionarea ginerelui de la primărie. Cu toate aceste amărăciuni şi cu toate a-ceste prevestiri despre o apropiata intrare în opoziţiune a domniei sale, a treia zi de Crăciun se scula conu Fănică dis de dimineaţă, sună clopoţelul şi ceru sfii aducă felicitările. Feciorul îl aduse o tava pe care sS aflaO mat multe telegrame, scrisori şi cărţi de vizită. Conu Fănică să uită galeş Ia acest întreg tribut de admiraţiune ce ÎI aducea lumea, însă nu atinse nici o hârtie mai nainte de aşi căni barba.. Conu Fănică vrea se fie, ttnar tn tot d'auna când se pune în contact cu lumea, fie şi prin scrisori. Dupe ce se făcu fercheş se aşeză înaintea scrinului lungindu-se într’nn jeţ şi începu se despoaie corespondenţa. Se’l fi vezut cum despoia I La dreptul vorbind nimenea nu ştie despoia ca Conu Fănică. Cea dîntâiQ deschisă fu o depeşă din Germania şi avea următoarea coprindere : « Recevez felicitations jour onomastique. «Prie dieu prolonger vos jours faire delices «genre humain.» I-ordinând Al doilea Conu Fănică deschise o scrisoare venită tocmai din penitenciarul Văcăreşti : Coane Fănică, «Am auzit de d-ta şi ce poţi. Te rog gân-jr> la mine ptib(Ho,ul •/. fd-ţl iUec «că de patru luni zac în închisoare la secret. Fie-ţî milă de mine şi nu me uita, Sloiea Alc.\Hiin Teleor un volum de 400 pagini tipărit cu îngrijire. Preţul unul exemplar 3 lei. Un exemplar de lux 10 lei. Un exemplar legat în pânză 8 şi 15 lei. Cel mal ne-merit dar pentru Crăciun şi anul Nofl. De vânzare la librării. D-R TERPANDRU de la facultatea de medicină din Paris Specialist Io boaledeoelii si sifilis ConsultaţiunI de ia '8—10 şi 2—5 — No. 4, Strada Biserica Eni No. I — Bcconiandnin Atelierul de Croitorie Moderna (I. YVelch) situat pe Bulevardul Klisaneuia iWoXuj Floriei pentru confecţionare de ImmeBărbateşn.aupfc jurnalele cele mal noul şi cu stofele oele mal fine. Preţurile sunt foarte moderate. BUN SI NU SCUMP Prima fabrica de conserve naţional» fondata la anul 1879 sub firma C T. CH R1ST0F0F LA MARINAR Calea Victoriei, 100 vis-â-visde Cişmeaua ros! sub Jokei Club Vinde cu următoarele preciuri flixe: Mnzere boabe cutia de 12 persoane fr, 1—4 Fasole verde cutia de 12 persoane fr. 1—4 Bame cutia de 12 perssane fr. 1—t Pătlăgele vinete cutia de 12 persoane fr. 1—4 Dovlecei cutia de 12 persoane fr. 1—4 Torhon cutia de t2 persoane fr. 1—4 Mazore boabe cutia do 6 persoane —7 Fasole cutia de 6 pârsoane —7 Bame cutia de 6 persoane —7 Paltagele vinete cutia de 6 persoane —7 Dovlecei cutia de 6 persoane —7 Ghiveci cutia de 6 persoane —7 NB. Asemenea mai posed un mare depou di Vin alb dr Dragnsani litru 80 bani Vin negru de IXeouresti litru 80 bani vechiu de 4 ani Rog dar pe onor. public a nu pierde ocasii nea si a visita acest Magasin spre a se coi vinge de adeveru. Cu stima C. T, CHIUSTOFORU. DBUL A.VIANU Dă consultaţiuni pentru boale de OCHI, URECHI şi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie ocularii. Bucnreştî. Calea Văcăreşti No. 52 (a-lâturî cu spitalul Xenocrat) de la orele 2 — 4 după amiazl. BIUR0UL DE ADVOCATURA ll-W T. MIIOIIFSIT s’a mutat No. 55 bis., Calea Victoriei, No. 55 bis. (lângă Otelul Orient) Ore de consultaţiune 8—11 dimineaţa. m\i:u nmiiîiWT RECOMENOA* CU DEOSEBIRE MAGASfNUL CARAPATI CASĂ DE C0NFIENŢĂ Bine asortata cu lot felul de bijuterie DE AUR St DE ARGINT, LUCRATE CU briliante si diamante etc., precum si argintărie vbiutabje si de china ser-viciuri de masa, pahare de ctatu, icoane candele etc. 9E VINDE CU PRETURI SCĂZUTE, din cauza ca voeste se se desfaca de toate maffurftflBlCMifl JKggggn. ALECU A. BALS AVOCAT — No, 24, Strada Dreaptă, No. 24 — MARE ESPOSITIE DE TABLOURI No. 4, — Bulevardul Academiei, — No. 4 in Coltul Calei Victoriei în faţia Marelui Hotel de Bulevard CELEBRA CCLETIUNE EARL OE W0MBWELL din Londra Va li espusâ pentru vânzare cu preturi, in-tr adevăr esceptionale. Toate tablourile sunt vânduta cu garaniie si pentru ca cea mai mare parte din artişti care le a făcut. Sunt inca in viata. Domnii cumpărători pot cere trimiterea lor artiştilor chiar pentru a se convinge de Autenticitate. CASA DE SCHIMB AIjBL gr. I0« & B. MARCO Strada Liparani, No. ÎS bl* Bucureşti, 29/10 Decembre VALORI cnponelorl mediu FONDURI DB STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Ocll Renta rom. (rur. con) 6 0/0 IMai 1 No Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 Ian 1 Iul|| Idem idem 5 0/0 Idem ■ Imprum. Stern 1864 7 0/0 1MarlSep Impr. Openhoim 1866 8 0 0 1 Ian 1 Iul Agio împrumuturi de oraşe Impr. oraş Bucuresci 5 0/0 1 Ian l Iul Idem idem din 1884 5 0/0 1 Mai t No impr. or. B. cu prime loz f. 20 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cae. pens. fr. 300. 10 i lan 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem Mai No 92 93 1/2 861/2 17 80 751/2 93 35 102 85 99 92 82 74 214 FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 5 ALEXIS BOUV1ER PRIMA PARTE II In care Simen Isl făgăduieşte ca nu se va insura nici o data. . (Urmare) Nu s’a întâmplat nimic răâ. Ascultă. Şi marinarul îl povesti cum îl urmărise Şi tot ce văzuse. Pierre strânse mâna matelotului şi’î zise cu emoţiu.ne : — Dragă Simon, tu eşti protectorul familiei mele ; mî-al scăpat de două or! viaţa, şi astăzi tţi datnresc viaţa copilului meO. Lasă. să nu mai vorbim de asta. d-le locotenent. Pierre să scula şi să duse la fereas -tră : era foarte posomorât; marinarul îl urmă cu ochii şi mormăi încet : — Ce a căutat pe aici ticăloasa a-ceea ? Ea l’a făcut să aibă un acces de friguri. Căci Simon atribuia unu! acces de friguri îngrozitoarea scenă care ar fl avut un desnodământ şi mai îngrozitor dacă el nu intervenea. Simon Rivet, marinarul care slujia pe Pierre Davenne, trecuse de patruzeci de ani; era un om sdravăn, nalt ca au catarg şi slab ca un os de peşte; părul T era rar, dar brun, ochii bruni, favoritele brune, pelea bruna, buzele roşi! şi groase, gura mare ; dinţii erau negri şi eî, nările în tot d’a-una deschise ; urechile late şi fără creţuri eraii împodobite de două inele de aur, mari ca nişte brăţări ; de asupra ochilor a-vea două tufe de păr bătând în roşu care semănau cu o perie de dinţi; de altmintrelea totul avea o înfăţişare veselă. Când se juca cu Jeanna, ea să tăvălea de rîs. Când stăpâna lui cea mică II trăgea de cercel, el rldea ca un nebun. De şi îmbrăcat civil, tot semăna încă a marinar: pantalonul săâ strimt la genunchi să lărgea ca un picior de elefant cltre ghetă ; purta drept centură un şal vechiâ cu tot felul de cusături pe el, şi cămaşa sa cu gulerul larg nu era sdrobită pe partea dinainte care sa vedea, ci prinsa cu nişte ancore de aur; sub ea se vedea un trico cu dungi albastre şi roşii ; pe de asupra eî o jachetă dreaptă, un fel de blusă Acasă purta pe cap o bonetă : dar, când eşia, îşi punea o pălărie mică pe care o ţinea pe creştetul capului prin o minune de echilibru : pe când vântul desvâlea capetele trecătorilor, Simon, umbla drept şi mândru, şi pălăriuţa iui nici nu să mişca. ’ Navigase cu stăpânul său în tot timpul ceior 10 ani cât acesta stătuse în marina. In ziua când Pierre îşi dădu demisi-unea, Simon îşi luă şi el congediQ ; el făcu lada locotenentului şi pe a sa în a-celaş timp. In lada iuî, Îşi pusese uniforma, pe care o păstra cu îngrijire şi pe care o îmbrăca la zile mari... O pusese deja de două ori, In ziua căsătoriei lui Pierre şi In ziua botezului Jeanneî. Lui Simon îi plăcea să’şî istorisească eălă-toriele şi atuncea spunea minciuni ca un dantist ; plăcerea, lui cea mare era de a face pe Aneta, bucătăreasa să creadă că mâncase biftece de carne de , sălbatec, şi că le găsise foarte gustoase. Servitoarea să Ingreţoşa, şi atunci marinarul să strica de rls. Pierre Davenne era un bun şi fru^ mos băiat de 30 anî, cu ochii albaştri, cu faţa palida, înzestrat cu o barbă fină şi mătăsoasă care strâlucia la soare ; era elegant şi părea cam slab; dar sub această aparenţă delicată ascundea o putere extra-ordinară. Dupe ce stătu cât-va timp la fereastră, să întoarse în odae, căzu pe un fotoliu şi. luându şi capul între mâini, învins de durere, începu să plângă cu hohot. Auzind pe stăpânul săâ că plânge, matelotul se întoarse minunat şi ’î zise: — Ce este doamne sfinte?.. D-le locotenent, d le Pierre, plângi... dar ce ai păţit ?.... Dracu să mă ia!... Cred că n'al să te stropeşti aşa singur!... Frumos lucru !... Şi fiind că Pierre plângea mereu gemând, bătrânul marinar zise, plângând la râJiciul său : . www.dacoromamca.ro — A ! dacă îţi păstrezi durerile pentru d-ta singur.... am să mă pun şi eâ pe plâns.... zed. nu prinde pe un bărbat să verse lacrimi.... Dar, să vede că e ceva.... mă duc să deştept pe doamna. — Taci, nenorocite.... taci, zise iute Pierre, în timp ce matelotul zicea încet şi supărat: — Femeia aceia blestemată le-a făcut toate.... Lasă !... lasă !.... — Simon, ascultâ-mă, reluă Pierre Davenne dupe ce căută să se mai potolească... ascultă-mă, credinciosul meu.... O nenorocire, o mare nenorocire mă loveşte..,.- Spune-mi, dacă aş dispărea euaî fi tu în stare să veghiezi asupra copilei mele şi s’o ocroteşti ? — Ce spui acolo, d-le.... Ge spui?.... A! Înţeleg ! Auzi i d-ta, un bărbat, le gândeşti să-ţi faci seama singur....A I dar nu vei face-o.... Cum, mi-am sacrificat viaţa, d-tale, dupe ce am stat zece ani lângă tatăl d-tale şi apoi, drept resplată, ai să mă laşi singur... pe mine.... Eşti tânăr, bogat... şi pentru nişte... nişte.... fleacuri, vrei să te o-moii... — Ee cine vorbeşti 1 zise Pierre în creţind sprincenile. — De femeia da astă seară______ — Ascultă, dragu meQ... ascultă; pot să-ţi spun tot ţie, căci viaţa mea trebue să se schimbe de astă-zi ÎDa-inte şi ştia că nu vei repeta un cuvânt din câte ţ'am spus. — Mai bine aş lăsa să me tae bucăţi.. — Simon, ştii cum m'am însurat, ştii ce amor adânc aveam In inimă când m’am dus să cer mâna Genevie-vei. .. AI văzut ce dragoste aveam pentru ea, că o iubeam mai mult de cât or ce în lume.... Eram fericit că e săracă pentru că ’mî ziceam : Ast-fel îmi va datori mai mult... Ştii dacă mă gândeam vre-o dată la alt-ceva de cât la fericirea ei. — Ei bine, d-le locotenent, dar d-na Davenne te iubeşte ca mai înainte... — Vai! dacă ar fi aşa ! zise Pierre podidindu’l lâcrâmile... — Dar cum ?.... — D-na Davenne nu mai este.... zise stăpânindu-se Davenne. — Ce vrei să zici 1 — D-na Davenne e amanta lui Fer- nand Săglin.... — Feruand, amicul d-tale. Al ticălosul I strigă matelotul... E-na Da- venne... — Da, ticălosul I el pe care l'am făcut ceia ce e astă-zî. zise cu turbare tânărul.... Apoi, durerea biruindu-1 din nofl, căzu ear sdrobit şi gemu plângând : — Ce să fac, D-zeule ? Ce nouă nenorocire pentru Jeanna. Bătrânul marinar îşi rodea unghiele şi ferbea în sine. Dupe o lângă tăcere zise: — Dacă aş fi ştiut că afurisita care a venit în asta seară va povesti asemenea lucruri.... aş fi sugrumat’o..... Dar ia să vedem. Adevărat e ce ţ’a spus? Nu e oare o viclenie femeiască? Pierre se mulţumi a da din cap în semn de afirmare. iVa urmai FPOCA — 30 DECEMBRE CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani. No. 33 Cursul pe ziua de 29 Decembre 1886 VALORI j Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilă. . 5 0/0 > română perpetuă. 933/4 941 2 6 O'OObliK- de Stat ,Rur. conv.i 801/2 87 Impr. cu prime Bucur, (lei ?0 5 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig.Casel pens (1.300) 1 34 3o 751/2 76 210 216 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 a a a 82 821/4 7 0/0 a a „ 98 99 5 0/0 a rurale a 84 3/4 851/4 7 0/0 » » ■ 101 1/2 102 Aur contra Argint sau bilete. 171/2 18 0/0 UN GRĂDINAR Apt în toate specia,ităţile Grădinărit atât Theoretice cât şi Practice, — de 21/2 ani exersează profes unea sa de Grădinârie în România caută un loc până la i Februarie 1887. OrJ-cine va fi amator a avea un Grădinar, este rugat a se adresa la: Knrl Etlig, Grâdiar în Rîmnicu-Vâlcea. AVIS IMPORTANT Salon pentru tuns, ras si fresat la briciu lui VLAD TEPES No. 92, — Calea Victoriei, — No. 92. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca, am o perfecţiune, atât în tăiatul părului cât şi in ras etc. etc. pentru care onor. public va remâne pe deplin satisfăcuţi. Abonamentele se primeşte cu preţuri reduse. — 12 rasuri lei 4. Cu stimă. V. N. OLTEANU Coafor. PREglURl FOARTE REDUSE | I SINGURUL DEPOSIT AL ADEYERATELOR SOBE \ {fi------------------- Se găseşte numai la su- m U? MEIDINGER-OFEN cursala generală în Bucu- n ft /fa H H E I M ^Nlreşl1, strada Lipscani No. | J n 1 lo« lângă Banca României, a | Fabrica pentru SOBE MFIDIVGER | H. HEIM, Viena-Dobling 5# CADOURI IPENTRU A IV U L NOU Mnsici de masa de la 4 până la 10 cântece şi musici de copil ţmanivelles) precum şi un mare asortţmenl de ARISTOANE SI CLAR1PH0NE care cântă peste 1,000 cântece după notele lor respective adică Cântece \ationale, Dansuri, si Opere ete. Se află de vânzare en gros si en delai! cu preţurile fabrice!. M. SCHIFFEH Strada. Caro) I, No. 2, etagiul de sus. PRIMUL ATELIER DE T&MPLARIE |S. EMANUELj V No. 1, Str. Luterana, No. I coltzul Stirbey-Voda ® Efectuiază ori-ce mobilă sculptată şi nesculptată pen- jţ gj r u Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. > SPECIALITATE DE LAMPEURI - w Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. w n Comandele se efectuează prompt după modele. gj â OJk-g.x rf-X (Oa fl 3 >1.- txa OX-CK- 4. -zivfl-T./vn, ■«- ^ «ta- gJe gUdyt <4' PRIMUL MAGASIN DE MÂNUŞI F. NOVAK FURN1S0RUL CURŢII REGALE — BUCUREŞTI — j Cal. Vict. 74, vis-â-vis de Palatul Negai I Mare asortiment de mănuşi de băr-baţi, dame şi copil. Recomand noul asor~ timent de mânuşi de piele de cal de Ru-liin. Singurul depositar pentru toată kfiomăuia. .. , F. !\ovak 74, Calea Victoriei, 74. M. WaGNER CALEA VICTOR IE — MAGASin de Bijouterie si Argint,arie Exposiţiune de Ceasornicărie pentru Codouri de Serbătorî primeşte I şi ori-ce comandă cu preţurile cele mal eftine. CADOURI ALESE Tot muritorul, îşi procură, cu casiunea sărbătorilor, plăcerea de a oferi un cadofl, persoanelor iubite lui; şi’l domină idea că acel cadofl, nu se va perde nici odată, ca şi afecţiunile sale ! In loc de-a da bani pe cutii cu bomboane, cari după ce afl fost deşertate dispar, ori cărţi elegante prin aurul de pe mărgini, ce adese nu se citesc, sau pe bijuterii, cari se vând, ori le fură slugile etc. etc. este maî nemerit de a oferi un frumos album cu arii vechi populare, ce sunt adunate, din toate ţările Române, acest cadofl, cu timpul va deveni, tot mai preţios pentru cine l’a primit, şi va lăsa prin raza cristalului săfl cele mai vii culori, amintindu-ne, prin cântec, de cei ce nu mal sunt!! Iatâ o sculâ ce merită de a fi conservată de tot Românul. Voi. I. Balade, Colinde, Doine, Idyle, voce şi piano No. 1 arii. » II. Horele noastre piano 500 arii. » m. Jocuri o. brâfl. — 250 arii -» IV. Texturile de ia voi. I. l>e vânzare la librartu^ Sueeli, Greve si altele. HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU 1I0DEBAT BAZAR D’ENGLITERA — BUCUREŞTI — 3 — Coltul Stradei Gabroveni si Şelari—3 Avem onoare de a recomanda onorabilului public si clientelei noastre magasinul nostru, bine asortai cu tot felul de stofe moderne de comande mai cu seama pentru Sesonul de huna. Asemenea am primit un bogat usoolimeni de haine confecţionate după Ultimul Jurnal. Comstume Sacot la Dernidre Mode, Redingote cu veste Diagonal, Ja.quetc cu Veste Chaviot, Pwtesiuri de Coachmcn, Pante-oni fantaisie, Veste Brocate si Piquet fantaisie. Asemenea avem si Costume de copii cele mai moderne si cu preciurile /oartc con-venavile. De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastră, a ne onora cu Visitelc d-lor, asigurdndu-ve ca vor fi pe deplin satisfăcuţi. eo o r » H C O > w 73 O w m z H z [ M •“ s o r tr 2 ^ * > 2 00 HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT MARELE HOTEL DE FRANCE — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel maî mare şi clcgdnt otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradei Lipscani, din noii clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel maî modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea maî exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turî şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt. PH. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA PUBLICITATEA ZIARULUI _-- - ~ N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 „EPOCA i 4 M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulciroa luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. CUMPĂRAŢI CADOURILE DE SERBATORI LA DARMET Bucur eşti, No. 5/ bis,— Calea Victoriei, — No. 5/ its. Pentru că este Cassă care vinde mărfurile cu preturile cele mal eftine având în vedere Superioritatea produselor sale. Este foarte uşor a se convinge cine-va vizitând magazinurile acestei Casse, a cărei reputaţiune n’are nevoe a fl discutată. O MOARA DE VENZARE S’AU DE INGAIRIAT în Târgovişte instalată cu toate accesoriele pentru fa-bricaţiune de griş şi de făină. Asemenea e de vânzare tot în acest oraş o casă nouă, solid construită cu 2 Elagiurl, conţinând 18 încăperi, coridoare, comodităţi, pivniţă mare boltită etc. Doritorii a se adresa proprietarului IOSIF KULLE în Târgovişte. v I¥ t âfc* ijx ţv . LA ORAŞUL VIENA A LA VILLE DEVIENNEI vis-ă-vis de ,ib. Soeec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru, ieftinatate si soliditate urzfl®" toarele noutăţi: Jr Rufarie pentru Doamne si Domni. Feţe de masa, şervete si prosoape de pânza. Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Madapolam frantzuzesc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame si Domni de Fii d'Ecosse, de bumbac, de lâna si de matase. Flanele, camasi si ismene de l*®*1 după sistemul procesorului D'- Gulere si manşete de oland» Mare asortiment de cravata Corsete frantzuzesti cu ! Trousouri complecte P'” r“ I.ajettes si Trouso-r» P