ANUL II No. 325. A DOUA EDITIUNE t^iim.jhgwwyK3gn: w ,g! LUiNI 1886. 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT-D’AUNA ÎNAINTE I\ BUCURESCIi La casa Administratiunei EV’ TARA.: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. I.\ STREIWTATEi La toate Olfloiele pos tale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru i an 50 lei, 6 luni 25 Iei. 15 BANI NUMERUL ANUNCIUR1LE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE nucciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunoiur si reclame pe pagina treia 2 lei linia IA paris» Segasestejurnslnl cu !»Ont a ur.erul, la Kioscul din rne Kontjnni-lrr 4 11 Bulevardul St. Germain No. 34. MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIAM SO BANI UN NUNIER VECHIU Grigorb VENTUR A Prlro-redactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pista, Episcopiei.—No. 3. mBMMKl AFACEREA STOICA ALEXAN DRESCU-BR ATIAN U 0 PRIMEJDIE PUBLICA Am eşit înspăimântaţi de la Cartea cu juraţi, unde o mulţime uimită asistă de 4 zile la procesu Oro-veanu. Am eşit întrebându-ne cu groază ce ne mai garantează astăzi onoarea, libertatea, viaţa? Ce fel, iată nişte magistraţi români, magistraţi capitalei, procurori tribunalului, procurori curţeî, judecători de instrucţie, care de 4 luni de zile, tiresc din puşcărie In puşcărie, din pimniţă în pimniţă, din bătăi în bătăi, şi prin toate torturile flsico şi morale, pe cinci oameni a căror nevinovăţie se vede ca lumina zilei, smulşi de lamuncalor, de la familialorşi acuzaţi de o dată de o crimă imaginară. Şi pentru a dovedi această crimă imaginară, pentru a băga pe aceşti nevinovaţi de la puşcărie la ocnă, aceşti magistraţi, aceşti procurori aâ neruşinarea se aducăînaintea juriului cea mai nepomenită, cea mai scandaloasă colecţie de martori, martori adunaţi prin puşcării, or prin lupanare, hoţi, omorîtori, or proxeneţi, martori puţind minciuna şi corupţiunea şi venind cu lecţia In gură şi cu plata în buzunar. Şi asta se petrece în Bucureşti şi nu se petrece numai în Bucureşti. La Rîmnicu Vâlcei procurori şi judecători de instrucţie ţin de 6 luni în nişte pimniţe cu apă pe 5 oameni din care unul ’şl a apărat viaţa şi cei l’alţi n’au făcut nimic şi se găseşte un president, un Cras-nar, care alege liniştit 12 slugi de la moşia prefectului, ca se bage pe aceşti oameni în ocnă. Şi aşa la Turnu Măgurele,aşa la Botoşani, aşa In toate colţurile ţării. Unde ’i tre-bue prefectului, unde vrea poliţia, se dă drumu la cîte un procuror, la cîte un judecător, şi acesta aleargă Închide, bate, sluţeşte, minte, cumpără martori şi corupe juraţi ! Daca me aflu noaptea la drum şi mă atacă tîlhariî, pot se me apăr; daâ cu ciomagu, dau cu revolveru, şi pot scăpa.Or chiar, daca ştiam că nu e drumu sigur, eram slobod se staâ acasă. Dar în contra unul Populeanu. or unui Cociaş, unui Andronescu, or u-nui Dobriceanu, or altui magistrat d'aceiaşi teapă, cum me pot feri? Ei pentru o leafă fac or ce; pentru o leafă sunt în stare se vie la d-ta, la mine, la omul cel mai onorabil sâ’lia.se’l inchiză, şi se ridice în contra lui cea mai neaşteptată acu-saţie. Şi aceasta, poate se i se întîm-ple or când, zioa, noaptea, când nici nu’i trece prin gând. Şi nimic nu’l poate apăra, nici forţa, căci d-nii magistraţi o aâ la spatele lor, nici nevinovăţia, nici onorabilitatea nici situaţia sa, căci nu le pasă, nici conştiinţa lor, căci nu au ! Ei bine 1 trebue se se deştepte ţara 1 trebue se ne auză toţi 1 trebue s o strigăm din toate puterile noastre: Magistraturaa devenitla noi nu numai o ruşine, dar o primejdie publică. E. L. DEPEŞELE AGENŢIEI „BAVAT că bunele rapoarte ale Franciel cu toate cele-l-alte puteri s’atl menţinut de un timp destul de lung pentru a lăsa o urmă fn viaţa generaţiunil actuale ; şi a exprimat speranţa că ace9t period de pace se va prelungi mulţumită înţelepciunii guvernelor, pentru fericirea tutulor popoarelor. Pesta, 1 Ianuarie. D. Tisza primind felicitările membrilor partidului liberal din Reichstag cu ocasiunea anului nod, a spus ca nu poate de cât s6 repete delaraţiunile făcute de dânsul şi de contele Kalnoky tn ultimul an, adica că scopul politicei austro-ungareîn afară este de a face tot ce e de trebuinţa pentru a menţine pacea, până în puntul în care o-noarea, existenţa şi interesele monarcbiel şi ale Ungariei ar fl puse în joc. A adaogat că din ziua în care s’ah făcut aceste declaraţiunl, nu s’a întâmplat nimic care să poatâ sdruncina speranţa de-a vedea menţinându-6e pacea în lume. Din contra, în toate zilele se văd mani-festându-se mal bine intenţiunile pacinice ale Suveranilor şi guvernelor, intenţiunl cari respund pretutindeni cu dorinţele po-pulaţiunil. Berlin, 1 Ianuarie. Cu ocasiunea aniversării a 80-lea an de la intrarea sa în serviciul militar, Impâ-ratul a primit astă-zl pe toţi generalii comandanţi de corpuri al armatei Germane, având în frunte pe prinţul Imperial care I a adresat lmpâratulul un discurs călduros şi patriotic pecarel’a terminat zicând: «E un principia stabilit în Prusia că nu există nici o diferinţăîntre popor şi armată pentru că amândoi sunt gata a apăra patria, care a devenit, grafie Îngrijirilor îm- pâratulul, bunul comun al naţiunii întregi. Această validitate a poporului nostru este garanţia cea mal importantă ce avem pentru menţinerea păcii. Sâ'ml lle permis a afirma astă-zl, ca şi în trecut, că poporul nostru unit şi puternic are încredere în împăratul sâO, pe care ’l iubeşte cu recunoştinţă, devotament şi fidelitate, că ’l priveşte cu o încredere bucuroasă ca păzitorul păcii şi că dorinţele lor unanime sunt pentru ca Dumnezefi sâ bine-cuvinţeze încă pe împărat In viitor.» împăratul a respuns prin câte-va cuvinte cordiale, ’şî-a exprimat mulţumirile şi recunoştinţa sa tutulor generalilor şi ofiţerilor, şi a înbrăţişat pe prinţul imperial şi pe mareşalul de Moltke, mulţumind acestui din urmă pentru serviciile sale incomparabile. In fine a exprimat dorinţa de a vedea la 1 Ianuarie 1888 pe toţi ceî-ce'l Inconjurafi. Londra, 1 Ianuarie. Se asigură, în cercurile politice, că Cancelaria Eşichierului s’a oferit d-lul Goschen a cărui acceptare pare probabilă. lor, n'a ascultat de cât pe oamenii şi slugile Pilateştilor. Ordonanţa e un cap d operă de insinuări care respiră părtinirea şi voinţa d'a persecuta. Sunt frase ca acestea : «loil mahalagii blestema astn-zî pe lioerll care îl au pus po drumuri* (textual). Martorii Invocaţi de preveniţi nici nd a0 fost chemaţi. Comentariile sunt de prisos. Raportul procurorului general sâ va da pe Mercurl, în cât Joi, camera de punere sub acusare, va lua afacerea în cercetare. In Iaşi toţi membrii cel mal eminenţi al baroului şi-aO oferit serviciele lor victimelor urgiei Pilăteştî. Un singur advocat s’a ferit: d. Bejan, care sâ teme a sâ strica cu guvernul ce l’a pus comisar la creditul urban din IaşT. O MISELIE CESTIUNEA ZILEI Scandal JudecaioresclaBotosaui Paris, 1 Ianuarie. D. Grâvy, primind urările corpului diplomatic cu ocasiunea anului noii, a pronunţat o «locuţiune în care a constatat Gazetele noastre nu mal sunt astă-zl gazete politice, ao devenit adevărate gazete judeciare. Nu mal citeşti alt ceva Intr’ân-sele de cât atentatul lui Stoica Alexan-drescu, Omorul lui Popescu la Vâlcea, Procesul de la Botoşani; nu se mal vorbeşte tntr’ânsele de cât de crime, de torturi, de scandaluri judiciare etc. Am ţinut pe cititorii noştri tn curent cu cele petrecute la Râmnicul-Vâlcei şi la curtea cu juraţi din Bucureşti. Iatâ acum cum stă şi afacerea de la Botoşani. Ordonanţa judelui instructor să află acum la parchetul Curţii. Dânsa a fost emisă în zioa de 16 Decembre, adică tocmai în zioa în care sesiunea de Decembre a juraţilor s'a declarat închisă, în cât deţinuţii sunt ameninţaţi cu o încarcerare preventivă de cel puţin } luni. Sunt de deţinuţi în cauză. Acest scandal, înadins combinat, a indignat toată lumea. Suntem positiv informaţi că d. procuror general Stoica, fiindu’i ruşine de opinia publică ce vueşte, a făgăduit că nu va tolera un asemenea abus, ci va cere o sesiune extraordinară la începutul lunel lui Ianuarie. Dosarul afacerii sâ compune din j volume în care judele instructor Mânescu, instrument servil a regimului torturilor şi înfamie- Afacerea Stoica Alexandrescu-Brâ-tianu ne reservase multe surprinderi. Spiritul colectivist a arătat toate născocirile de care e capabil pentru a se apăra într’o chestie de viaţă şi de moarte, ca acest proces. Defileul martorilor acusăreî, compuşi din câţi-va agenţi secreţi, un puşcăriaş, un senator colectivist, nn procsenet,un director al Bâncei, un ucigaş, etc. ctc. a edificat pe public şi pe Juraţi, Apoi a venit insinuările ziarelor oficioase în ajunul prea amânatei interpelărei a d-lui Maiorescu. Se reproducem textual : «Interpelatorul, d. Maiorescu, ca «logician eminent ce este, ar tre-«bui cu toate astea se zărească, «că există o concesiune între desor-«dinele de la 5/17 Septembre şi a-«tentatul din strada Vâmei; ar tre-«bui se ştie ca foile opoziţiuneî se «încearcă a slăbi odiosul atentatului «prin sgomotul câtor-va geamuri «sparte; ar trebui se conchidă că a «desvolta o ast-fel de interpelare, «tocmai în momentul când se ju-«decă Stoica Alexandrescu, este o «necuviinţă, căci aceasta are aerul «de a voi $8 impresioneze juriul.» Văzând că insinuările nu isbu-tesc, oficioşii din parchet şi oficioşii din ziare au recurs la ameninţări: Un ziar guvernamental a zis următoarele : «Şi dacă această povaţâ de ener-«gumen ar fi urmată, dacă s’ar gâ-«si un dobitoc destul de fanatic ca «s’o încerce, ziaristul care a scris «liniile pe carele citarăm,n'ar putea «zice că nu este el autorul intelectual «a/ acestor fapte. De prisos ar pro ţesuta. Vinovăţia sa ar f demonstrată.» Nici acele ameninţări n’a isbutit. Din contra, chiar martorii acuzârel făceau destăinuiri favoarabile Oro-venilor şi celor l’alţi acusaţi, afară de Stoica. Dupe aceia, contrastul între martorii apărare! şi cei l’alţî, declaraţiile tuturor oamenilor oneşti şi distinşi din Rîmnicul-Serat, au venit şi au mărit încă înfrângerea colectivităţei. Ei au simţit atunci că treaba devine prea serioasă, că trebue se recurgă la ultimile mijloace. Atunci Beizadea Mitică a strâns pe toţi senatorii în jurul seu, şi le-a făcut declaraţia următoare : «Domnilor senatori, de mult nu «asistasem la o şedinţă a Gurţei cu «juraţi. Eri m'am decis a asista la «desbaterile procesului lui Stoica A-«lexandrescu. Ei bine, domnilor, «mi s’a înfăţişat un spectacol întris-«tător. Am vezut pe de o parte pe «un acusat principal care mie ’mî-«a făcut efectul d’a fi cu totul se-«cundar, şi alţii, acusaţi de compli-«citate, care ’mî-au părut adevăraţii «culpabili. Mai mult âncâ, am ve-«zut o banda întfeagâ de avocaţi «aparţinând oposiţiuneî, apărând pe «aceşti complici, cu atâta căldură, «cu atâta pasiune, în cât aveau ae-«rul d’a fl ei adevarati acusaţi, sau «cel puţin instigatorii faptului. Ii «am vezut torturând po martori, s-«mulgându le, storcându-le mărtu-«rii în favoarea Orovenilor. Un mar-«tor a mers până a declara că Ion «Brătianu (acel om care merită toată «veneraţia noastră) au omorât pe G. «A. Rosetti. «Ve rog deci se ne facem datoria, «sa nu lasam ca publicul sa fie in-«dus in eroare. Sa zicem cu totii «tuturora, ca Oroveanu e vinovat, etc. Am reprodus cât mal fidel cuvântarea acestui bătrân, care târăşte aşa in noroi un nume, pe care ţara era obişnuită a’l respecta. Judece acuma publicul cine a comis o necuviinţă, cine a avut acrul de a voi se impresioneze juriul, d-nul Maiorescu or Beizadea Mitică I intrebe-se publicul, în cazul imposibil c&nd ar i\ osftndit Oroveanu, dacă Beizadea Mitică nu ari fi autorul intelectual al acestei infamii. De prisos ar protesta. Vinovăţia sa ar fi demonstrată. Nu vom face lungi comentarii a-supra atitudinei neruşinate a preşedintelui Senatului. Gând un om are perul alb, el are destulă experienţă pentru a şti care e propria lui valoare morală, cât respect îşi dato-reşte sie-însuşi şi dacă trebue se respecteze memoria strămoşilor săi. De acea am înţeles ca Prinţul Di-mitrie Ghica să se facă cel mai de rând servitor, cel mai umilit sclav a d-lui Ion Brătianu. înjosirea lui morală nu ’l priveşte de cât pe densul. Iar noi de mult l’am cântărit şi l’am judecat. Dar un moşneag, dar un Ghica,se vinzâ libertatea şi viaţa a mai multor inocenţi pentru câte-va preşi-denţii şi câte-va jetoane de presinţă, aceasta e prea mult. Preşedintele Senatului a întrecut culmea injosi-rei. Nu poate merge mai departe. A făcut ultima mişelie. Alecu A. Bals. REVELATIUNI De când colectivitatea se clatină, revelaţiunile curg. Ast fel, sflâm azi foarte curioase detaliuri despre cele petrecute în culisele colectivităţei cu ocasia scenelor de vandalism comise în ziua de 5 Septembre, la redacţiile ziarelor oposiţieî. îndată ce faptul a ajuns la cunoştinţa Primului Ministru, acesta a trimes se cheme pe Prefectul Poliţiei, şi a tras o gură straşnică d-lui Moruzi, imputându’i că a comis o mare nedibâcie, că a compromis tot efectul moral al atentatului, că cu asemenea fapte in loc d'a se aduce servicii unui guvern, nu i se aduce de cât slăbiciune şi discredit. D. Brătianu ridicase tonul întretăia în cât d. Moruzi vedea că coR-clusia acestei scene era să fie^esti-tuirea sa. Atunci întrerupândul, îi spuse că nu din capul seu a eşit organisarea acestor scene de vandalism, şi înşiră câte-va nume din colectivitatea www.dacoromanica.ro înaltă, la auzul cărora d. Brătianu fu silit se se potolească. D. Moruzi era scăpat, destituirea sa devenea imposibilă. Numele ce pusese înainte erau atât de însemnate în cât daca d. Brătianu ar fi restrâns blamul asupra lor, s’ar fi dislocat colectivitatea. Pe cât am putut afla, onoarea d’a fl inspirat faptele de la 5 Septembre, revine d-lor Stâtescu, Câmpineanu, C. F. Robescu, d-luî Râmniceanu şi chiar cinstitului Radu-Mihaiu. Dorul de resbunare contra ziarelor oposiţieî ce arde inimele inveni-tate ale acestor fruntaşi ai colecti-vităţeî, îi făcuse se uite orî-ce alte consideraţiuni. BULETIN EXTERIOR Sltuailunca în Anglia Situaţiunea nu pare a să limpezi în Anglia. Retragerea Lordului Churchill a lăsat în ministerul Salisbury un gol greii de umplut. Conservatorii aâ rămas singuri în faţa tutulor grupurilor liberale şi să ştie că eî nu dispun de majoritate absoluta In Parlament, fără concursul unioniştilor. Acest concurs nu’l puteau obţine de cât prin intrarea In cabinet a Lordului Hartington. Dar ştirile sosite eri, ne anunţă că acest din urma nu primeşte d’a face parte din cabinetul Salisbury, dând ca motiv al refuzului săii, ca dacă ar face’o, ar pierde încrederea alegătorilor săi. Aşa dar situaţiunea cabinetului Salisbury este foarte compromisă. I s'a întâmplat aceea ce să Intămplâ mal In tot d’a-una coaliţiunelor politice formate în vederea unei resturnărl de guvern. După victorie,coalizaţii să despart. Astfel conservatorii şi unioniştil liberali să coalizaseră pentru a resturna pe Gladstone şi astâ-zî nu mal exista u-nire Intre eî. Asemenea Împrejurări n’ar fl extra-ordinare lntr'o altă ţară, în care partidele s’aii subdivizat şi nu prezintă aceaomogeneitate a partidelor de principiurl. Dar în Anglia care a fost tot d'a-una privită ca ţara model a constituţionalismului, destrăbălarea partidelor dovedeşte o stare bolnăvicioasă, o situaţiune critica. Alăturea cu cele două mari partide istorice, acela al Torilor şi acela al Wighilor, s’afl formai In Anglia nuanţe intermediare, cari aii modificat cu totul vechiul echilibru politic al ţerel şi afl făcut posibile nişte coaliţiuni, ce eraO necunoscute pînă acum pe pâmîntul britanic. Mal mult încă ; de câţi-va ani s’a format un partid cu totul special, iz-vorît dintr’o luptă socială şi agrară din cele mal grave, acel a Irlandezilor. Un bărbat eminent, un adevărat tribun s’a pus In capul acestei mişcări şi i’a dat o organisaţiune puternică, formând un grup parlamentar disciplinat Intr’un mod admirabil. Acest grup care a adoptat denumirea de pamelist după şeful săti, a ajuns a juca In politica engleză un rol ponderator. Dispunând de 80 de voturi, el să aruncă o dată In partea conservatorilor, o dată In partea liberărilor, după cum aceste partide să apropie mai mult de realizarea ideilor cari formează crezul Irlandezilor. Singurul-bărbat de stat al Angliei, care a îpţeles necesitatea d’a rezolva cestiunea irlandeză în sensul unei împăcări între marii proprietari fondări şi arendaşii, a fost ilustrul Gladstone. Dar proectul săii a provocat o furtună şi a produs o cogliţiune între conservatori şi grupurile unioniste. Resultatul alegerilor a fost o lnfrln-gere pentru Gladstone. El fu silit să se retragă şi Lord Salisbury încăpui conservatorilor veni la putere împreună cu aliaţii săi liberali' jc p jt . I1 i 2 EPOCA — 22 DECEMBRE Dar astă-zi s§ vede că combinaţiu-nea care a produs căderea lui Glad-stone, nu era de cât vremelnica. Posi-ţiunea lui Salisbury a devenit grea şi este probabil că el va propune Reginei d’a disolva Parlamentul spre a obţine o majoritate compactă cu care să poata guverna. Nu să poate prevede care va fi resul-tatul unei asemeni disolvărl. De sigur alegerile să vor face iaiăşi asupra ces-tiunel irlandeze şi să ştie cât de crâncena este lupta In Anglia, când să pune In joc interese atât de vitale ca acele ale proprietaţel şi ale drepturilor seculare a unei clase. Să înţelege că această situaţiune nu poate de cit să se resfrânga şi asupra politicei externe engleze. Greutăţile interne vor paraliza acţiunea Angliei In diferitele cestiunl esterioare şi mai ales In cestiunea bulgară. INFORMATIUNI Putem afirmata modul cel mul posttiv ca deja acum cAta-va vreme politia a încercat se însceneze un atcntait in contra d—lui llratianu. l a pusese mâna pe un individ care trebuia se mărturisească ca a fost Îndemnat si a primit parale de la d-nii A'. Fie va. Al. t atargiu, \. l'ilipescu si II. Bals pentru a atenta la viata primului ministru. Acest om dupe ce consimtise se faca unele lucruri ce îi se cereau de politie, n’n avut cura-giul d'a merge mai departe si a declarat d-lui Fleva, in prcsenta «I—lui Al. Djuvara ceea ce se urzise de politie. I>. I leva chiar a obtinut de la densul o declaraţie înscris. De atunci el a dispărut «lin capitala. Aceasta ne poate lumina asupra modului cum s'a seversil a-ientatul lui Stoica Alexandrescu. m Aflăm următoarele amănunte despre afacerea din Vâlcea: Presidentul Grasnaru se pronunţa în public pentru condamnare. Nu numai, refuza de a trage lista juraţilor la sorţ în şedinţa publică, dar comite pe urma un fals constatând prin un proces verbal că a refuzat apărătorilor se tragă lista în pre-senţa lor şi prin alt proces verbal, că a iras’o în şedinţa publică. Juraţii aduşi de prefectul Simu-lescu nu ascundeau celor care au putut se’î vază că erau porunciţi ca se condamne fără chiar circumstanţe a-tenuante. Martorilor apărăreî, dintre cari femei sărace şi nişte mici comer-sanţi, li s’a oferit bani pentru a’i îndupleca să’şi schimbe deposiţiele ceia ce au refusat cu indignaţiune. Noaptea o femue. martora principală a fost sculată la trei ore noaptea din pat, de poliţaiu şi ast-fel a-meninţată şi terorisată, în cât a fugit din casă căutând adăpost la nişte prieteni • * Slăvescu fost judecător de instrucţie în Vâlcea, înaintat de d. Stă-tescu la Bucureşti, pentru servicii politice, a fost adus în localitate pentru a terorisa şi a influenta pe martori şi pe juraţi lată programul serbâreî colectiviste care trebuia sâ aibă loc dacă se condemna acusaţiî. Elevi de la seminar trebuia se cânte un imn compus de un poet lyric din localitate. Pe de altă parte prefectul făcea intrarea sa în localitate, întovărăşit de mai mulţi subprefecţiî, cu Călăraşi, şi cu «trăsura împodobită cu brazi. Un prânz era comandat şi un bal pregătit la presidentul Crâsnaru pentru a celebra acest fericit eveniment, menit se întărească colectivitatea locală, şi se facă se curgă încă mult timp, fântâna de gheşeft la care se adapă de un spre-zece ani, nesâturata bandă a lui Simu-lescu. * D-nu Em. Porumbaru Pleoşniţâ este acel care răspândeşte ştirea că Oroveanu va fi espulsat din Cameră, la cas de achitare. Nici un mijloc de presiune asupra juraţilor n’a mai rernas neîntre-ouinţat. * înregistrăm cu plăcere declaraţia făcută eri în Cameră de d. G. Mihâilescu, representantul colegiului II de Covurlui, că d-sa face parte din grupul liberal disident, şi se numerâ în rîndurile oposiţiunei parlamentare. Aflăm că consiliul comunal din Galaţi, vezend întârzierea ce s’aduce de corpurile legiuitoare în îmbunătăţirea clerului, a numit o comi-siunecareva prcsenta un regulament prin care se propue măsuri pentru îmbunătăţirea soarteî clerului in comuna Galaţi. In darea noastră de seamă a procesului Stoica Alexandrescu-Bră-tianu,am spus din eroare că d. Chri-senghi s’ar fi scuzat pentru unele cuvinte ce adresase procurorului-general. Nu numai că d. Chrisenghi n’a făcut nici un fel de scuse, dar d-sa a spus încă categoric d-lui procuror,că este la disposiţia sa daca voeşta a tranşa incidentul pe un alt tărlm, de cât pe cel judiciar. D. C. Nacu, ministrul de finanţe după scena care a urmat eri seară la Camera, a propus d-lui Al. Marghiloman se vie se ia parte la lucrările comitetului delegaţilor pentru amendarea legei taxelor comunale. Aseară a fost o întrunire a oposiţiunei parlamentare la d. Al. Marghiloman. X D. V. Missir, care s’a înscris ca avocat al pârţei civile, prin urmare s’a pus alături cu acusarea în procesul Stoica Alexandrescu, a declarat eri : «Că dacă ar fi jurat, îi ar fi peste putinţă se osândească pe fraţii Orovenî de vreme ce nu este cea mai mică probă in contra lor!» X Diurna din ziua de eri 20 Decembre, nu aduce numai 25 de lei pentru fie-care deputat ci 500 de lei, fiind ca acei care au răspuns la a-pelul nominal primesc şi diurna pe timpul vacanţelor până la 9 Ianuarie. Nu este prin urmare de mirat ca d-nii C. Disescu şi M. Cornea care au lipsit de Ja şedinţa de eri se fi fost trecuţi în procesul-verbal ca presenţi. Aceasta se numeşte un falş în acte publice. X Astă seară Duminecă la ora 8 1/2 d. Petrescu, membru la înalta Curte de casaţie, va vorbi despre drepturile de resistenţă ale poporului dupe constituţia engleză. titlul de comandam al pieţil este luat de comercianţi oraşului drept sinonim cu comandant al halelor, adica mai mare peste zaizavagil, măcelari, pescari şi toţi cel care vând ceva In peaţa !! !• (autentic). Raportul tn chestiune exista şi acum la dosarul ministerului de răsbol. D-nu Hiibsch a fost rugat s5 facă musica pentru acest nostim subiect de opereta bufa I Pufemlorf CRONICA GUVERNATORUL! In opereta Studentul cerşetor, care ne a înveselit atât de mult anul trecut, este un guvernator cu numele de Pufendorf, om foarte nostim şi care a luat obiceiul sfi strige: «Schwamm d’riiber» adica: «Dâ’i cu buretele /» de câte ori nu’l vine ceva la socoteală. D-nu Colonel A. Budişteanu pe care unii îl înaintează deja la gradul de general, iar alţii îl trimet ca Prefect la Piteşti, face de-o-cam-datâ ca Pufendorf şi striga : «Dai cu buretele /» Dar ştiţi peste ce vrea să dea cu buretele ? Credeţi poate ci peste iubirea ce arăta odinioară generalului Florescu, al carul director de minister a fost sub guvernul conservator ? Nu, cacl operaţia asta a fâcut’o foarte iute, indata dupe schimbarea guvernului. Credeţi poate ca peste temenelele ce făcea la 1873 d-lul Lascar Catargiu ? Nul si operaţia asta e gata. Peste ce dar ? Vrea sfr dea oare cu buretele peste devotamentul ce aretă acum d-lut 1. Brătianu. Nu, cacl n’a venit vremea să zică : «Schwamm\d'ruber /»... de oare-ce nu s'a schimbat încă guvernul actual! D-nu colonel A. Budişteanu este comandantul garnisoanet Bucureşti, comandantul pieţil cum se zice în stil milităresc. Acest titlu pe care l'a purtat în diferite rânduri şi multă vremi, nu’l mal place ; ar vrea altul mat sunător, care să trâmbiţeze pretutindeni puterea sa. S’a gândit viitorul general ce s’a gândit şi iata ce a dibuit: A adresat comandantului corpului de armata cu care se rudeşte, un raport cerând se i se schimbe titlul. Spre pilda, precum calea Victoriei se numea înainte strada Mogoşoae, Colonelul Budişteanu cere ca şi d-sa de astâ-zl înainte se se numească guvernatorul oraşului în loc de comandant al pieţei. Până aci, treacă, meargă; această pre-tenţiune se mal poate tâlmaci prin nişte instincte care le-a căpătat trăind în contact cu preşedintele consiliului de miniştri. Dar iată nostimada. Colonelul cu pricina îşi ‘internează cererea pe considerantul că :» COIin IUI!' LEOTOARE c A MERA Şedinţa de Sâmbătă 20 Decembre 1886 Şedinţa se deschiâesub preşedinţa d-luî Agaricl. Camera hotărăşte a se începe de azi vacanţiile. D. Protopopescu-Kosianu, depune o interpelare în privinţa vânzăreî unei moşii a statului. D. G. Mihâilescu, cere publicarea în «Monitor» a raportului d-luî Vizanti asupra legei instrucţiune! publice. D. Preşedinte. La ordinea zilei e interpelarea d-lul Fleva. D. Mniorescu. D-le Preşedinte, ştiţi că s'a amânat interpelarea d-luî Maiorescu fiind că erafi alte cestiuul la ordina zilei (sgomot.) Preşedintele. Despre ce vorbiţi? V6 rog sfe uu vorbiţi de cât de interpelarea d-voastrâ (siţomol.) D. Nicoreseu. Preşedinte rog s6 se discute mal tntâiil interpelările amânate pe motivul că eraţi alte lucrări. Ce se j^ce dar cu interpelarea d-lul Maiorescu? Strig-nte. Altă dală. D. Costescu Comaneanu sbiară cât 11 ţine gura. 1). Aieorescu. Călcaţi constituţia (a-plause). D. Dimancea, apostrofează pe d. Ni-corescu. Sgomot asurzitor. Printre cel ce sbiară se văd dd. Ştefan Belu şi Dr. llâmniceanu. Preşedintele roagă pe majoritate să se facă linişte (aplause pe băncile minorităţii). D. Nicorescu. Suntem oameni de ordine parlamentară, dar cerem respectarea constituţii şi a regulamentului. Sflrşesc cerând să acordaţi mal întâia cuvîntul d-lul Maiorescu. Preşedintele. Nu pot s6 înscria la ordinea zilei interpelarea d-lul Maiorescu nara u i'ouL a r»A raia 1-A dâ li II V.ol al Oii merii- D. 1. ltrationu. S'a [cerut să se amâne interpelările în ordinea In care sunt înscrise. De şi sunt bolnav, si cu forţele sleite, am venit aci ca sfe răspunz d-luî Fleva ca cel d’întâia înscris. D. Maiorescu, nu e înscris şi n a protestat tn contra înscrieri ordinii zilei, prin urmare sfe vorbească d. Fleva. D. Maioreseu. Constat că d. Preşedinte al consiliului a dat mal multă dovadă de constituţionalism corect, ca majoritatea. Eu am protestat în contra interpretaţiu-nil ce s’a dat regulamentului. Ce alt protest puteam adresa. Atunci d. Lascar mi-a răspuns că deja camera arată prea multă toleranţă. Efl nu primesc toleranţă. Eti ca doputaL oposant nu pot fi de cât foarte fericit, şi voi fi bucuros ca să nu mă însoriţi nici o dată ca să vorbesc. Aş vrea Insă să ştift dacă d-voastrâ vă mulţumiţi cu aceasta. (Aplause). Dacă este adevărat că ma joritatea Cernerii poate stabili după plac ordinea zilei ar Lunci cerem o lege de responsabilitate a majorităţii. D. preşedinte al Consiliului ia iarăşi cuvântul, şi face un discurs, care nare nici o legătură cu cesliunea. Zice că ministru nu are de cât datorii, iar nici un folos; că nu are nici palaturl, nici lux, 11 mic. Nu s’a luat d-lul Maiorescu droplul dc interpelare ci s'a schimbat ordinea zilei. Colectiviştii aplaudă, tu mod frenetic. Sfirşind d. Brătianu adaugă: Sunt absolut de acord cu d. Maiorescu spre a cere o lege de responsabilitate a majorităţilor. Şi când o 0 această lege. atuncea sa vedeţi (cu glas tare şi cu gest ameninţător). D. preşedinte. La ordinea zilei este interpelarea d-lul Fleva. D. Fleva. Sunt bolnav, dar dacă stârneşte majoritatea, sunt gata să vorbesc. \ Cred insă că d. Maiorescu are un drept de prioritate asupra interpelării mele. D. Câmpineanu cere ca 3ă se discute înainte de toate legea pentru perceperea taxelor comunale şi roagă chiar pe d-nul Maiorescu să accedeze la aceasta. D. Maiorescu. înainte d’a respunde daca accedez, sad nu, întreb: am sau tiu dreptul d’a vorbi, si d’a vorbi acuma ? D. preşedinte. D. Maiorescu are dreptul d’a-şl dosvolta interpelarea, dar fac a-pel la d. Maiorescu ca să-şl amâne interpelarea. D. Maiorescu. Consimt a amăna interpelarea. D. Câmpineanu, raportor, dă citire le-gel asupra percepere! taxelor comunale. D. Aicorescu Întreabă daca i se recunoaşte şi d-sale cum s a recunoscut d-lul Maiorescu dreptul d’a desvolta interpelarea d-sale? Căci daca d. Maiorescu a consimţit la amânarea interpelărel sale, a- 1 www.dacoromanica.ro ceasta nu va să zică că toate Interpelările înscrise la ordinea zilei s’ah amânat. Aşa mal sunt acele a d-lul Giuvara şi a d-sale. Preşedintele sdunărel respunde că îndată după discuţia proiectului de lege căruia d. Câmpineanu a dat citire, i se va da d-saie cuvântul pentru desvollarea interpelărel. D. Caramasescu ia cuvântul asupra proiectului de lege fn discuţie. Tânărul oralor se vede că a studiat cu de a mănuntul şi.lntr un mod conştiincios şi complect economia acestui proiect. D-sa aduce în combaterea ce face o serie de argumente puternice bazate pedale culese din studiul comparativ al orgauisaţiel ce!or-l alte state. Adese ori este întrerupt prin aplausele minorităţel. D. G. Milialescu, representantul colegiului II Galaţi, declară că deşi face parte din liberalii desldenţl, (aplause pe băncile minorităţel), de şi lace oposiţie guvernului d-lul Brătianu, însă cu mare părere de râft se vede silit a nu se uni cu părerea de d. Cămârăşescu asupra proiectului de lege în desbatere. D-sa critică cu multă dreptate sistemul actual şi declară că o reformă era imperios cerută. In presentul proiect de lege d-sa vede oare-care satisfacţie dată acestei trebuinţe simţite. Insă proiectul guvernului nu trebue votat ast-fel cum ol se presintă Camerei. D. Mihăescu propune diferite amanda-mente menite a da o garanţie bine făcătoarelor resultale ces’aşteapă de la o asemenea reformă. Sub reserva mal multor amendări d. Mi-liaesco e de părere că presentul proiect poale fi luat tn consideraţie. D. Fleva întreabă dacă discuţia liberă saO daca majoritatea, ca de obieeiO, o închide tndată ? D. Prim-mistru Brăliauu rfespuude că discuţia e lăsată liberă. 1). Flevu cu competinţ.a sa do toţi recunoscută tn afacerile comunale explică care este adevârata economie a acestui proiect de lege. «Guvernul, zice d sa, acum câte-va zile «a venit să ne ceară sâ voLăm contingen-«tul armatei: se vorbeşte de resbel la «primă-vară. «Fiind-că alegerile vor veni la Mal vii-«tor, azi guvernul vine de cere sâ votăm «contingentul electoral pentru viitoarele alegeri.» — (Aplause prelungite pe băncile minorităţel). Oratorul intră în delaliurile cele mal interesante asupra mecanismului sistemului administraţiei în regiei. Toţi Impiegaţii comunali se transformă în iigouU electof.il. Toţi alegătorii zeloşi, prea zeloşi, afară din cale zeloşi, se numesc, spre resplată, în funcţii comunale, (aplause) Find primar, mi s’a Întâmplat, zice d. Fleva, sâ vâz tn registru unul inspector de accize o absenţă de opt zile a-nume motivată pentru alergături electorale, (rî-sete, mişcare.) D. Fleva dcsveluind câte-va din abusu-■rile hidoase de la comună, arată că cu legea de faţă guvernul vine să îşi pregătească terenul politic In toate comunele ţârei prin numirea a Încă câtor-va mii de funcţionari sub denumirea de perceptori. D-sa arată o mulţime de neajunsuri ce s’ar naşte din această lege,şi termină în a-plausele prelungite ale minorităţel. D. l.Câmpuieiuiu,respunde d-lul Fleva cu o aprindere şi o răutate care se traduce prin o serie de alusiunl îndreptate către d. Fleva. D. Flev», cere cuvântul în cestie personală. D. I. Câmpiueanu lasă a se înţelege că d-sa menagiază pe d. Fleva,. că şLie multe asupra d-sale dar nu vrea să vorbească. ~ - «AbusezI do discreţia Doaslrâ! Fleva. «Abonezi de impunituţe. Noi ştim să la-«cem; ştim sâ avem ruşine, nu ca d-ta I «şi ipocrisia este câto o dată bunăl cscla-măonorabilul ginere a lui Ştefan Bellu. (Un murmur general se ridică. Protestări, sgomot. GâţI-va din majoritate a-plaudă) Apoi d-sa intră tntr’o lungă şi plicticoasă desvoltare a avantagielor ce vede în această lege, şi roagă "Camera s’o voteze. Discuţia se Închide. Sesultatul votului e; Votanţi 129. Pentru 98. Contra 31 începând discuţia pe articole, se votează cele 7 d’âulâiQ fără discuţie, la articolul 8 D. A. Marghiloman, presintă un amendament şi ia cuvântul. D-sa îutr’un excelent discurs arată defectele proiectului d-lul Câmpineanu, toate incovenientele ce ar întîmpina aplicarea acestui jarticol. Întreaga adunare a-tentă ascultă pe tînârul orator care studiase eestiunea şi o expunea cu un ton de convincţie profundă. Dd. I. Câmpineanu şi C. Nacu înverzise de ciudă, iar d. I. C. Brătianu asculta cu mare luare a-miute, făcând adesea semne de aprobare. Discursul d-lul Al. Marghiloman a f°sl aplaudat nu numai după băncile minori-tâţel dar şi după acelea ale majorităţel. Scisiunea majoritate! I. Cumpiueanu luând cuvîntul, Combate în modul cel mal violent amendamentul d-lul Al. Marghiloman. Pe când vorbeşte, parle din majoritate aplaudă ca deobiceifi; parte însă băgând de seamă ca primul ministru pare nemulţumii, se abţin d’a aplauda.—Aceştia sunt pricepuţii, lntr’adevfcr abia termină d. i. Câmpineanu şi d’o dată cere d. 1. C. Brâ-tianu cuvîntul. I>. prim ministru declară că d. Al. Marghiloman l’a convins dc defectele proiectului, că d-sa aeuin vede că vidarea articolului 8 aşa cum este redactat, ar da loc în aplicare la rcsultatele cele mal deplorabile, d-sa se uneşte aşa dar cu criticele d-luî Marghiloman şi sâ pronunţă categoric contra proiectului d-lul Câmpi-neanu. D. I- Cn'npînennii palid ca un mort, cu glasul tremurând de emoţitinc, declară de la tribună că comitetul delegaţilor respinge amendamentul d-lui Al. Marghiloman. Consternaţiunea majorităţel e la culme. D. I. C. Brătianu dă semne de impacienţă. Atunci d. I. Câmpineanu dându-şl seama de importanţa acestei declaraţiunl prin care punea comitetul delegaţilor Camerei In opoziţie cu părerea primului ministru, caută a se retracta, şi zice: «Eh unul âel puţin voi vota contra a-cestul amendament.» Minoritatea se fereşte d’a interveni fn această oeartă de familie lăsând’o să se urmeze In deplină libertate. Colectiviştii cari tnţeleg importanţa e-venimentulul sunt foarte emoţionaţi. D. C. Nacu vine de agravează situalihne pronunţându-se pentru d. I Câmpineanu şi să pune ast-fel In contradioţiune cu şeful Cabinetului. Minoritatea continuă a gusta în tăcere această sublimă scenă. Proiectul de lege pentru perceperea tac-seîor comunale care a dat naştere acestui bucluc parlamentar a cărei consecinţe vor fi de o importanţă enormă, este a-mânat Î11 urma cererel d-lui gen. I.eca care a salvat ast-fel situaţiunea. După căle-va votări de credite, şedinţa se ridică, lai şijum. Un .spectator. CURTEA CU JURAŢI AFACEREA STOICA ALE\AADRESCI~BIUT1A1 Urmarea şedinţei de la 20 Decembre INTEROGATORIUL MARTORILOR (Urmare) Martorii ap ar ar ei ŞEDINŢA DE NOAPTE Lat) ore şi jum. audienţa reîncepe pentru ascultarea martorilor apftrărel. D. Senator Cotescu e tot absent. Manolache Mculescu, birtaş la Râmnic. Nu cunoaşte de cât pe Pom-piliti Stănescu, din vedere. Cunoaşte pe martorul Nae Petrescu. Erea scriitor la poliţiâ şi mânca la el. Respunde la întrebările d-lul avocat Vrfibiescu că cunoaşte caii pe care Pompiliu l-a vândut d-lul Dr. Abels. Ereau foarte buni şi tineri. D. C. Cotescu, senator, 56 ani, este ascultat ca informator. Cunoaşte pe fraţii Orovenî şi pe G. Protopopescu. D. G. Puladi. Pe când erea d. Costescu, prefect la Râmnic, a avut pe Mihaiţâ’ Nikita In poliţia şi ce ştie R. Mihaiţâ erea la biuroul dş servitori. Aflând că pungăşia pe servitori şi chiar pe stăpâni, l’a destituit. Nikita avea defectul de a bea. /. Ce se petrecea la Râmnic, tn privinţa politicei, la 1883. II Ereau atunci douo grupuri guvernamentale, dar care 1şl fâceaâ oposi-ţie locală. Am reuşii a împăca acele două grupuri şi pe.ntru camera de, revizuire, ah fost alegeri foarte liniştite şi fără nici o luptă. J. Dar losif Oroveanu a insistat In candidatura sa ? R- Nu; dupe cererea cel am făcut dânsul a renunţat la un mandat pe care’i avea de sigur. I. Ce ştie informatorul despre G. Protopopescu ? R Este cetăţeanul cel mal liniştit, comersantul cel mai onest din Râmnic. Incapabil să se gândească măcar la un complot atât de infam. I. Ce ştiţi despre un complot alcătuit în 1883, contra d-lui I- Brătianu ? IL Un complot ?... Alcăţuiţ de cine? /. De fraţii Orovenî. p El asî I Apoi Oravenă ereau tot ce poate fimaî guvernamental în 1883! D. Cantili- Dar de atunci nu şi-au schimbat opiniile ? R. Multă lume ’şi-a schimbat de a-tunci până astă zi opiniunile. vRtsete) D. /. Lahovary. Ce ştii despre alegerile comunale din acele timpuri ? R. losif Oroveanu a fost unul din cel care ah obţinut mal multe voturi. Clnd a fost ales primar, dupe revocarea d-lul Bagdat, relaţiunile Intre prefectură si primărie aQ devenit foarte bune şi aşa le-am lăsat când m’am mutat la FocşunI. /. Ce ştiţi despre Heracle Petrescu? R Era un om fără nici un caracter. Mă ocăra în ziarul Rlmnic înaintea fu-zionârei grupurilor. Când aceasta s’a împlinit a venit sâ ceară ertare, ’i-ain deschis o suscripţiune şi am organi- T PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA? > Tlraglu 6,000 de fol — | ANUNCIURI SI RECLAME ; î Anunciuri pe pagina IV, linia j f 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. sat o representaţiune în beneficiul lui, pentru a scăpa Rîmnicu! de el. Un d. jurat Ce sunt societăţile de la Rîmnic? R- Doug societăţi de binefacere; u-na ajută pe funcţionari, cea Vaită susţine micul comerţ şi mica industrie locală. Ambele societăţi prosperă me-refl, sunt o necesitate publică acolo şi se datoresc nnmai hă losif Oroveaiiu. (Emoţiune) Kkertde meserie armurier, este vecin de 4 ani cu Stoica Alexandrescu, n’a văzut nici odată pe Orovenl mergând la Stoica Alexandrescu. Are la casa sa eşire pe dinapoi ca şi Stoica Alexandrescu, şi n’a văzut nici odată pe Oroveanu mergând la Stoica. __ Acest martor a vândut revolverul lui Stoica, pe care acusatul nici nu I’a plătit. Martorul ştie că Stoica Alexandrescu era om cam violent. D. Itosic întreabă pe martorul daca Stoica înjura câte odată pe d. Brâtianu. H. Da. El înjura pe guvern si zicea cad. Bralianu treime res-turnal D. < antili zicea Stoica că mal sunt alţii de opinia lui ? R. Nu. I. Se amesteca Stoica In alegeri. R. Nu. Procurorul general. De când a plecat Stoica din Rîmnic, şi până la atentat a mers G. Protopopescu la fratele său Stoica ? R. A venit 2, 3 zile dupe plecarea sa şi a Întrebat daca Stoica s’a Întors. Protoereul Artofilax şade peste drum de casa Iul Oroveanu, n’a văzut nici odată pe Stoica intrând la Oroveanu şi n’a auzit nici odată vorbind de Stoica In casa lui Oroveanu. Martorul a auzit In tot-d’a-una în localitate vorbind bine de Orovenl, care erau priviţi ca nişte oameni cinstiţi şi paoinicl. ♦ * Goltlslciu, 26 ani, comerciant, Îşi are prăvălia în faţa prăvăliei lui Stoica Alexandrescu. Citea rar gazete şi a cerut mai multe ori un jurnal pentru a vedea ce numere au câştigat la o loterie de la Brăila. Stoica citea des romanţe haiduceşti şi zicea: «Vezi ce lume era pe alunei». /. Ce romanţe citea ? R. Jianu şi altele. 1. Ai văzut vre odată intrând pe Orovenl la dânsul. R Nici odată. * * ¥ Meola Uristea Serbu nu ştie de câţi ani este, părinţii ÎI au spus că e născut la 1811. întrebat daca e rudă cu vre unul dintre acusaţl, răspunde că nu.ştie. (ilaritate). /, S’a rugat el de Stoica ? R. Nu (rlsete). /. S’arugat de Stoica case stăruiască la Oroveanu să permute pe fiul săd din călăraşi ? R. Nu. M’am dus d’a dreptul la Oroveanu şi l'am rugat. 1). \ieolae Ion eseu. De ce s’a a-dresat la Orovenl şi nu la autorităţi ? : R. Fiind-că toate autorităţile m’ati respins. ¥ * Sigmund Gersner legător de cărţi a făcut pentru Stoica un covor de hârtie, In mijlocul căruia trebuia să se piie un tablou. Ne având alt tablou Stoica li a dat o fotografie a deputaţi-!or|ca să se pue în mijloc, şi ca să se ştie a cui e, a spus martorului să pue şi portretul lui Stoica dedşsupt. *• * ¥ Vasile Glieorgliiu fierar. Preşedintele întrebândul cum îl chiarna răspunde IValli Glţeorghiu. Dupe multe explicaţi! ajunge a zice că fratfl Cîheogghiu e pumele firmei, şi că el se numeşte Vasile Glicorgliiu. La 12 August losif Oroveanu a fost la dânsul la Pioeşti şi ’i-a făcut o comandă. l ase Ghiorghiudi, 30 ani, otelier la hotelul Kiriazi. Fiind întrebat In ce zi a venit Oroveanu la otel prin luna lui August, vrea să citească nişte note ce a luat dupe registre. Procurorul. Cine a spus martorului că are să vie se respunza la cestiu-nea ce i s’a pus, în cât să aibă note. R. Find-câ un băiat de la otel de la mine a fost chemat la instrucţie pentru acelaşi motiv, şi d'aceea a însemnat dupe registre în ce zi a venit Oroveanu la dânsul precum şi tot ce e privitor la Oroveanu. D. Procuror General ia notiţele şi le citeşte. D. Vertiescu cere să le citească ' -şi d sa. Preşedintele refusâ aceasta. ¥ • Mm Modrcami, 61 ani, propriu'ar, locueşle vis â vis de losif Oroveanu. N'a văzut nic; odată pe Stoica Alexandrescu la d. Oroveanu. Martorul declară că d. Oroveanu a fost preşedinte al societăţel Economia şi că a administrat foarte bine afacerile acelei sosi etăţi. Acest martor era un mare acţionar al acelei societăţi, el avea pe atunci 40,(MX) de franci la acea societate. Martorul declara că n'a văzpt nici o-dată pe Stoica la Oroveanu. D. Stoi'cescu nu pricepe aceasta, şi îtilreabă daca martorul să uita merefi In cui tea Iul Oroveanu, ca să ştie ca nu intra Stoica la dânsul. Martorul respunde, căşezând în faţă vi;dea In genere cine intra în casă. D. Stoicescu continuă a face cestiunl care provoacă ilaritatea generală, şi la care martorul răspunde cu multă pre-senţă de spirit. * ¥ * O marturire importanta Pnvei Robeseu, frate cu dom-nu C. F. Robeseu. A avut o conversaţie cu d. Negreanu, care a fost prima persoană ce’l a anunţat că s'a atentat la viaţa d-lul Bratianu, şi că fratele săd ar fi fost lovit. Martorul declară că nu e exact că ar fi spus: «parcă inima’ml spune că fratele med e mort.» El mal zis: «mă tem ca prietenia Oro-venilor cu Protopopescu şi rudenia Iul Protopopescu cu Stoica, să nu facă rău Orovenilor.» In momentul alegerilor pentru constituantă, Orovenil făceau parte dintr’-un grup din care martorul nu facea parte. Grupul Orovenilor avea imensa majoritate în localitate. Deşt losif Oroveanu putea fi sigur se fie ales Iu aceste alegeri, totuşi a fost de o abnegaţie fără margini, şi având in mâinile sale a-legerea tutui or deputaţilor şi senatorilor din localitate, totuşi nu s'a ales. Cunosc intim pi? Oroveni. Pe loan O-roveanu îl cunosc uşa de intim în cât hnî zicea tot ce avea pe inimă, şi mai mult chiar de cât fratelui sâU. Sunt sigur ca nu voi avea nici » data a roşi de aceasta prietenie. Orovcnii nu sunt capabili d*a ii comis un asemenea atentat, (sen-saţie în sală). La aceasta declaraţie, fraţii Orovenl încep să plângă. La nişte alegeri, loan Oroveanu a fost bătut cumplit. La cele cari au urmat, loan Oroveanu a fost la martor şi II a zis ca nu mai doreşte să se bage In politică, şi să se amestece în lupte electorale. Io orl-ce cas vrea să’l consulte dacă trebue să participe la alegeri, şi în urma sfatului său nici nu s’a amestecat. D. 1. Lahovari. Ce ştie martorul despre martorul Eraclie Petrescu ? R. Că e un om Încărcat de viciurl. /. El scria la o gazetă. Ge să zicea de dânsul ? R. Că gazeta e scrisă de un beţiv (rî-sete). D. Paladi. Ce purtare avea Oroveanu la societatea Eoonomia, şi la societatea Cooperativă ? R. Ştiu că guvernul a trimes de trei ori, o comisiune de trei membrii pentru a cerceta socotelile celei d'adoua societăţi, şi de trei ori a constatat ca socotelile erau In perfectă ordine. D. Procuror general. Adevârat este că d. Robeseu s’a dus la judecătorul de instrucţie Dobriceanu, când a sosit la Râmnic şi s’a oferit să dea detalii fără a fi rugat? R. Dacă d. Dobriceanu ar fi aci el v’ar da o desminţire. D. Dobriceanu v’ar spune că m’a rugat ca, el fiind străin dinlocalitale, să’l dad toate informaţiile necesare- ca să se descopeie adevărul. Vorbind de o bâtae Întâmplată In nişte alegeri, martorul declară ca la acele alegeri ereau soldaţi deglii-sati. Şedinţa se ridică Ia ora 1 dupe 12, anunţându-se.cea viitoare pe a doua zi Ia 2 ore. SEDUSTA DE l\ 21 DECEMBRE La 2 ore 3/4 audienţa se deschide. Se procede la apelul martorilor care se termină la 3 ore. Sain Weinberg, misit, de religi-une mozaică, cunoaşte pe toţi acuzaţii. 1). I. Lahovary. Gând şi In ce zi a expediat pentru losif Oroveanu nişte orz la Bucureşti? li. Nu mi aduc aminte ziua, dar era pe la sfârşitul lui Aupust. 1. I-a spus acusatul In ce anume zi -.să se facă expediţiunea ? R. Nu. Am expediat când am putut. Expediarea a ţinut vre-o 2 zile 1/2; a-poi m’am întors de la Joiţa la Râmnic şi am spus Iul d. losif Oroveanu că am făcut ceia ce mi-a zis. Asta era In seara de 4 Septembre. D. Preşedinte. Nu ’ţl aduci aminte data când al Încărcat orzul,când al primit ordinul, ’ţl aduci aminte ca era seara de 4 Septembre când al văzut pe losif Oroveanu. De ce ? R. Pentru că a doua zi dimineaţa l’a arestat pe d. losif. * ¥ * Beer Xeiuberg, comersant, de re-ligiune mozaică. A primit pe losif Oroveanu la gară în dimineaţa de 4 Septembre, la Focşani. Au fost pe la cazarma să vânză nişte orz Împreună şi apoi acuzatul a plecat la Râmnic la ora 1. * * ¥ Vasile Romanii, 49 ani, comersant la Focşani, cunoaşte pe Orovenl şi pe Stoica. In ziua de 4 Septembre Ioa Oroveanu a fost In cofetăria martorului. 9 9 9 Ştefan vizitiul, 23 uni. Ounoeure«ti litru 80 bani vechiu de 4 ani Rog dar pe onor. public a nu pierde ocasiu-nea si a visita acest Magasin spre a se convinge do adeveru. Cn stima C. T. t HUIS rOFOH C. D-"1 A. VI AN U Dă consultaţiunî pentru boale de OCHI, URECHI fi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară. Bucnreştî, Calea Văcăreşti No. 52 (a-lături cu spitalul Xenocrat) de la orele 2 — 4 după amiazl. . DR MARCEL LAUREAT AL FACULTATIi DE MEDICINA DIN PARIS Consultaţiunî intre orele 3 — 6’ No. 45, Calea Serban-Voda, No. 45 CASA DE SCHIMB 4LE1. (iii. ioni! 4 II. U.tKCU Strada Lipscani, No. 15 bis Bucureşti, 20;31 Decembre FONDURI DK STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 Renta rom. amortis- 5 0/0 1 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Imprum. Stern 1884 7 0/0 Impr. Openbeim 1866 8 0/0 Agio împrumuturi db oraşe jmpr. oraş Bucuresci 5 0/0 * Idem idem din 1884 5 0/0 i Impr. or. B. cu prime loz f. 20 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 0/0 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fono. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Cas. pena. fr. 300. 10|i Ap 1 Oo Ap 1 Oc Mai 1 No Ian 1 Iul Idem MarlSep Ian 1 Iul Ian t Iul Mai 1 No Ian 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem Mai No 92 94 861/2 17 90 751/2 93 35 105 871/2 1021/2 94 3/4 84 1/2 77 214 www.dacoromanica.ro — HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PREOIU MODERAT CC UmD’EKUTERA — BUCUREŞTI — 3 — Coltul Stradej Gabroveni si Şelari Altui onoare At a recomanda onorabilului public si clientelei noastre magasinut nostru, bute its< lat cu tot felul de stofe moderne comande mai cu seama pentru ■iesonul de Iarna. Asemenea am imit un bogat asootvnenlde hu ne confecţionate după Ultimul n‘nl Comstumc Saeot la Oci nii. Mode, Redingote cu veste IHa-ii'/uetc cu Veste Chaviot, l artetiuri de Coachmcn, Pante-•vi" /untaisie, Veste Brocate si Pupul fanlaisie. Asemenea avem si Costume de eopii cele mai modei w si eu priciurile focwte con-venavile. de primit Jurnal. De aceea rugam pe onorabilul public si clientela noastra, a ne onora eu Vitilele d-lor, asigurdndis-ve ea vor fi P« deplin satisfăcuţi. o o _ r “ s i = HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT LOTARIA ATHENEULUI LISTA NUMIRILOR C A £ T A CP A NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL I'.P. U. PARIMTI BENEDICTIN din Manastirea SOULAC (Gironda, Franoia) Don M A NUELONNE, Prieur '2 MEDALII DE AL'lt: Bruxella 1 880, Londra 1884 cele mal înalte recompense INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. PIERRE BOUR9ANB întrebuinţarea zilnica a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosft de cAte-va picături fn apă, previne şi vindică căreia dinţilor, pe care I albeşte, consolisân-du-1, forticănd şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE HUGUERIE, BORDEAUX Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi Coafeorl renresentante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agentiâ ComerciâlA Franceză tlin Gâlâtl sl Sucursalele ci. M. WAGNER — CALEA VICTORI E— MAGASIN de Bi joviterie si Argintărie Exposiţiune de Ceasornicărie pentru Codouri de Sărbători primeşte şi ori-ce comandă cu preţurile cele mai eftine. M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricat! după indicatiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru induleirea luminel, asemenea şi tot felul de Baromclre. Termometre şi grade medicale. Diferite mes uri metrice etc. cu preturi foarte moderate. PRIMA TRAGERE Maiu 1886) A D O U A T (iO Decembr R A e 1886) G ERE No. corent i. e e 5 * I s Câştigul No. corent U i 1 r. c Câştigul No. coreul No. Itiletelor Câstlpil 1 No. corent | 0 0 l « 4| B - Câştigul 1 005193 100 1 080477 25000 49 485209 500 97 405670 100 2 023010 100 2 493125 5000 50 289044 98 220793 9 3 027009 100 3 346093 1000 51 010838 » 99 266500 9 4 050380 100 4 099380 » 52 334238 A» 100 320182 » 5 056549 100 5 202112 » 53 052902 » 101 031605 9 6 002554 100 6 383793 9 54 279481 » 102 320049 » 7 053893 100 7 488102 » 55 105415 » 103 301578 9 8 007113 1000 8 361330 » 56 422833 n 104 4860oi » 9 080847 100 9 195391 » 57 451609 » 105 368705 9 10 082333 100 10 334595 w 58 104507 • 106 320945 9 11 085171 1000 11 088650 » 59 083362 100 107 103297 12 086483 100 12 385060 » 60 430699 » 108 409300 13 192643 100 13 339373 • 61 230194 » 109 215112 14 122067 1000 14 349972 » 02 000141 A» 110 017019 15 126535 5000 15 300090 » 63 219703 9 111 oOojJu 10 129282 100 10 399070 » 64 175243 n 112 228501 9 17 130187 100 17 351871 » or. 000128 9 113 231301 9 18 135628 10000 18 451881 » 60 150193 9 114 408192 9 10 139408 20000 19 039190 » 67 289993 9 115 044503 9 20 145873 100 20 005526 » 08 041225 » 110 484041 » 21 197035 100 21 431648 » 60 192208 » 117 394905 9 22 206876 100 22 488598 » 70 319416 9 118 304699 9 23 208330 100 23 330554 A) 71 457779 9 119 337420 9 24 224804 100 24 220120 A) 72 445334 9 120 350250 9 25 232308 100 25 007951 » 73 165750 9 121 346492 100 20 239784 100 20 188050 » 74 495255 9 122 313032 27 258292 100 27 053040 » 75 301031 9 123 342785 100 28 285098 100 28 213857 500 76 445334 9 124 009707 100 29 293109 100 29 249285 » 77 160326 9 125 206407 100 30 290804 100 30 135098 » 78 161032 9 120 158070 100 31 304272 100 31 373599 » 79 191666 9 32 308317 100 32 289577. » 80 419620 9 33 319245 100 33 399223 » 81 412882 9 34 332729 100 34 465699 » 82 323470 9 35 347897 100 35 297703 » 83 103409 9 30 347782 100 30 315922 * 84 421820 9 37 352207 100 37 385820 » 85 443027 9 38 303489 100 38 376139 » 86 * 405703 9 39 304788 100 39 427398 » 87 381317 9 40 392789 100 40 351170 » 88 287293 9 41 401480 100 41 112552 > 89 402473 9 42 404365 100 43 240233 » 00 380213 9 43 412254 100 43 023716 » 91 491185 9 44 437740 100 44 094183 » 92 202847 9 45 454865 100 45 080552 93 460576 • 40 457867 100 40 070184 » 04 113085 9 47 471767 100 47 290990 05 323882 9 48 491908 100 48 459888 » 90 315753 9 N. B. Toate biletele care au participat la prima tragere au drept si la aceasta a doa tragere. PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA i 4 N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 COFETĂRIA BROFT I COFETĂRIA DltOFT are onoare d'a-nunta Onorabilei Sale Clientele că tine tot-d’a-una un mare asortiment de llom-boanc proaspete, Supra tine iu genul lloissier: marons glaciSs, petits fours glacâs, fours thă etc. COFETAItlA RROFT prepară tn atelierul să O cu colaborarea celor d'ântâid lucrători eşitl din casa Boissier, toate ar-ticulele ce pune tn consumatiune etc. COFETĂRIA RROFT caută a multămi pe onor. sa clientelă, oferindu’I pentru preturi moderate,consumatiunl deprima calitate. COFETĂRIA RROFT este deschisa in toate serile după teatre. RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN SIROCHI — No. iă, Calea Dorobanţi, No. Io — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere Inlr’un mod elegant, în toate stilurile şi orî-ce lucrări de tapiserie. Jpi'et. urile moderate, eseoutiunea la timpul hotărât. CONSTANTIN SIROCIII. CADOURI PENTRU ANUL NOU Itlusici de mâsn de la 4 până la 10 cântece şi musicl de copil (manivelles) precum şi un mare asortiment de ARISTOANE Sl CLARIPHONE care cântă peste 1,000 cântece după notele Jor respective adică Cântece Naţionale, Dansuri, si Opere etc. Se află de vânzare en gros si en dctail cu preţurile fabricel. II. SCHIFFER Strada. Carol I, No. 2, etagiul de sus. MiKELE HOTEL MIM situat pe Calea Victoriei l|Anga Palatul Regal Aranjându-sc din nod elegant d-nil visi-tatorl vor gâsitot confortul dorit curăţenie exemplară şi serviciul prompt preturile sunt foarte moderate tneepând ae la 1 franc si jumătate Camera. O berărie eleganta se află tn Botei. Restaurantul aranjat cu totul din nou cu o bucătărie internaţională aleasă servind şi în Cabine particulare. Pret/.urile cele mai reduse moşia Fărcaşul cu începere de la sf. DE ARENDAT Gheorghe 1888. Doritorii se vor adresa la d. advocat C. Popescu, Calea Dorobanţilor, No. 49. A VIS IMPORTANT Salon pentru tuns, ras si fresat la briciu lui VLAD TBPES No. 9$, — Calea Victoriei, — No. Pi. Am onoare a aduce la cunoştinţa onor. public ca, am o perfecţiune, atât în tăiatul pârului cât şi In ras etc. etc. pentru care onor. public va remâne de deplin satisfăcuţi. Abonamentele se primeşte cu preţuri reduse. — 12 rasuri lei 4. Cu stimă. N. W. OLTEANU 92, Calea Victoriei, 92. X m X m x m x c x c r c X m x >xex#x#xex&x#x*x$xsx* i MARELE # HOTEL DE FRANCEI — BUCUREŞTI — 0 No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. X 0 X Cel mal mare ţi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei tn faţa. Slradel Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mal modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. F»H. HUGO A ANTREPRENOR & ^ PROPiETARUL HOTELULUI HUGO OIN BRAILA •xexexexexexexiixexexs x : X m X 0 X DE VENZARE SdinSLradaRe Doritorii se chiar acolo. mană No. 72. vor adresa la proprietară, A frumoasa Camera elegant mobi-^ lata în centru oraşului. A se adresa la redacţia ziarului Epoca.____________________ SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL Sl IIE CERA1CA DE LA C0TR0CENI Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat Usiria situată la Bucureşti, Cotrocenl, Şoseaua Pandurilor,peste drumdeAsilul ELENA,legată cu calea ferată prin staţiunea Delu-Spirea. DIRECŢIUNEA SI DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STR. BIS. ENI.S .A.cir*©en telegrafloa: BASALT, Bucureşti DEPOSITE SECUNDARE In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — In Braila la D. G. Grosovich, piatsa Sf, Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumay, banquer. Industria Naţionali ale cărei produse afl obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mal mare recompensă : DIPLOMA DEZONOARE CLASA I- Estraa din preturile curente pentru Bucureşti FELUL RATEaiALLLU Nr. bucalilor necesare pentru unitate de mesura | P R E Ţ U R I I E Cal. < Cal. 2 Cal.s Pentru mie pentru unitate de mes.' cu aşezare 1 Pentru mie j •J»