ANUL II No. 321 A DOUA EDITIUNF DUMINECĂ 21 DECEMBRE 18SG« 15 bani NUMERUL ABONAMENTELE încep LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D'AUNA ÎNAINTE IX BUCURESCI: La casa Administratiunoi IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 Iei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei IX STREIXATATE: La toate oiliciole pos tale din Uniune, prin mandate poştale-Pentru t an 50 lei, 0 luni 25 Iei. MANUSCRIPTELE NU SE IRAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE SP PRIMESC ÎCTJWAt LA ADMimarRATIR nu' ciuri pe paj. IV, linia 30 bani, anunciur yi reclame pe padina treia 2 Iei linia IA PARIS: SeRas»sta.jurnalul cu tîîOnt a Jinerţii, la Kiwcol diD tur Kontmartfr 4 lî Bulevardul St- Germain No. 34. SO BANI UN NUMER VECHIU GRIGORE VENTURA Prtm-redactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE LE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA No. 3.—Pi&ta Episcopiei.—No. 3. 1 AFACEREA STOICA A L E X A N D R E S C U-B R ATIA N U ASASINII JUDICIARI Cele ce s’au petrecut cu ocaziunea procesului de la Rîmnicul-Vâlcea, întrece tot ce poate cine-va se’şî în-chipueascâ, ca ilegalitate şi neruşinare. Aci vorbele sunt de prisos; faptele vorbesc ele singure într’un mod a-tât de eloquent, în cât simpla lor naraţiune e suficientă pentru a da o idee, de starea în care se află justiţia pe pământul românesc, sub regimul colectivitâţeî. Or cine a citit depeşele pe care le am primit eri de la Vâlcea, trebuie se se întrebe : în ce ţară trăim, pentru ca asemene monstruosităţi, se se poată produce zioa nameaza mare? Nişte cetăţeni ameninţaţi de o bandă de bătăuşi organizată de administraţie, se apără; în apărarea lor se slobode o armă şi unul din bătăuşii de frunte cade. Iată faptul care servă de bază a-cestui proces. Case se cerceteze, ca autorităţile se caute pe acela care a provocat moartea, ca el se fie arestat şi judecat, nimic mal firesc şi mai legal. Dar în zioa de astă-zi, nu se pro- o.^rlp ast-fel sub domnia liberală, a lui Ion Brâtianu. In loc se se cerceteze cine a fost făptuitorul, în ce împrej urări a comis faptul,dacă n’afostîn caz delegitimă apărare, justiţia colectivistă a voit se facă din acest proces un act de rez-bunare politică. Lucrând dupe ordinele prefectului, magistraţii însărcinaţi cu instrucţiunea, au făcut tot ce au putut pentru a implica în acuza-ţiune pe toţi membrii opoziţiunei locale. Preveniţii au fost închişi în-tr’o temniţă infectă, expuşi în timp de mai multe luni la toate maltratările şi suferinţele posibile. Ziua procesului s’apropie. Ce se întîmplâ? Prefectul şi cu preşedintele tribunalului falsifică lista juraţilor şi o compun din slugile lor. In ziua judecâţel îi aduc ca pe o turmă şi îi ţin pe băutură şi mâncare. Magistratul asesor refuză citarea martorilor apărare!, el se pronunţă în public contra acuzaţilor, ameninţă pe unul din acuzaţi că’l va băga >în puşcărie, refuză d’a trage lista juraţilor în prezenţa apărătorilor. Aceste toate le face un magistrat, în complicitate cu un prefect şi guvernul nici nu se turbură, cu toate plângerile şi protestările acuzaţilor şi ale apărătorilor lor. la line ziua judecâţel soseşte. Condemnarea e sigură, căci lista juraţilor a fost alcătuită de preşedinte cu prefectul, iar nu trasă la sorţi. Atunci acuzaţii recurg la ultimul mijloc ce le remâne; ei propun recuzarea asesorului, probând faptele şi parţialitatea lui. Curtea se dis-eomplectează şi procesul e amânat până în sesiunea viitoare. Prin urmare, alte trei luni de închisoare, într’o temniţă umedă, în mijlocul puşcăriaşilor, expuşi latoa-te privaţiunile, la tcate suferinţele. Ei bine I Atât acuzaţii cât şi publicul care asista la proces, au primit amânarea cu entusiasm. Acuzaţii au fost întîmpinaţi, cu urări şi cu buchete de un public numeros şi de damele din societatea oraşului Vâlcea. Am ajuns dar în această ţară, ca acuzaţii într’o crimă politică,să considere închisoarea preventivă cea mai oribilă ca o fericire, ca o salvare, ca un refugiu în faţa unei judecăţi ilusoriî, ticluite mai dinainte, şi a unei condamnări sigure, organizată de administraţiune. Şi cine merge se apere asemenea turpitudini ? Un fost procuror-ge-neral al guvernului conservator, un renegat al majorităţeî conservatoare şi un tîner deputat, profesor la U-niversitatsa din Bucureşti. Credem căd-lor s’au convins de starea în care se află opiniunea publică în Vâlcea. Atitudinea dispreţuitoare a publicului, trebue se le ,fi dovedit cât de scârbos şi de urît e rolul, pe care îl joacă în această afacere, în schimbul unei mizerabili sumî de bani. Ce va mai zice logofătul dreptâţei de această stare de lucruri ? De sigur se va bucura, căcîdînsa este resultatul şi urmarea logică a faimoasei sale declaraţiuni, că opo-ziţiunea nu mai are drept la pro-tecţiunea legilor. Dar întrebăm pe şeful Statului, pe acela care priveşte cu nepăsare la această orgie colectivistă, la acest desfrAG complect al gpuverntintitor, la călcarea zilnică şi vădită a legilor şi drepturilor celor mai sacre ale cetăţenilor, îl întrebăm: Nu crede M. S. că a sunat ora d'a pune un capăt acestei stări de lucruri ? Şi dacă Regele nu o crede, ce ne remâne alta de făcut, de cât a ne apăra singuri ? In Parlament nu mai există libertatea cuvântului, nici controlul minorităţei; In faţa justiţiei o clasă de cetăţeni este pusă afară din lege; De administraţiune nu mai e vorbă ; Prin urmare, factorii cei mai însemnaţi ai Constituţiunei nu mai funcţionează. Sunfem dar sub despotismul cel mai rău, cel mai sfruntat, cel mai periculos: despotismul fără dreptate şi fără respundere. In contra unei asemenea stări de lucruri, lupta nu mai e politică, ea devine o cestiune de existenţă, de conservaţiune individuală. Să deschiză M. S. Regele o carte de istorie şi va vedea unde conduc a-semenea lupte,cine remâne biruitor şi cari sunt victimele. G. V. DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAS* Londra, 30 Decembre. Respunzând la circulara Porţii din 3 Decembre. privitoare la candidatura prinţului de Mingrolia, lordul Iddesleigh a însărcinat pe Sir White să notifice guvernului otoman că Anglia, dupe o comunicare deja făcută la St. Petersburg, e dispusă a intra în întrevorbirl cu puterile pentru a regula cestiunea bulgărească şi, sub forma unul schimb de idei, a unei comisiunl internaţionale, să determine condiţiunile unirel Bulgariei cu Rumelia. Lordul Iddesleigh crede că aceste întrevorbirl, conform tratulul de la Berlin ar trebui să precedeze alegerea prinţului. In fine în privinţa prinţului de Mingrelia, lord Iddesleigh spune că necunoscând condiţiunile sub cari Rusia ar recunoaşte , alegerea sa şi considerând reaua primire ce s’a făcut acestei candidaturi de către bulgari, Anglia nu se poate asocia cu Poarta pentru a recomanda această candidatură la Sofia. Bngtisa, 30 Decembre. Ştirile ce spuneau că Muntenegrul înarmează, tind a se confirma. Se atribue Muntenegrulul intenţiunea de a favoriza o mişcare în Serbia in favoarea prinţului Karageorgevicl. I’itris, 3t Decembre. D. Goblet, primind peagenţiide schimb, a accentuat asupra dorinţelor şi trebuinţelor paclniceale Kranţel; dar a constatat că Europa trăeşte pe un fel de pace armată, explicând îngrijirile opiniunit publice. «Nu depinde de Franţa»a spus ministrul să facă să înceteze această stare de lucruri, dar speră cu toate acestea că nu va resulta de aci un resbcl. Resbelul, adaogă el, este o eventualitate pe care o mare naţiune ca Franţa trebue să’l privească cu sânge rece. Cel mai bun mijloc pentru conservarea păcii es'.c de a fi calm In timp ce ministerele de resbel şi marină veghiază fără încetare la apărarea teritoriului. Vlcna, 31 Decembre După un ziar polonez nişle trupe ruseşti concentrate pe la llarkow sunt îndreptate spre Kiew. Berlin, 31 Decembre. Intr’o întrunire a conservatorilor provocată de d. Peters, s’a adoptat o resolu-ţiune prin care se cere votarea proiectului militar. In cas contrariO d. de Bismark să fie liber de a lua măsurile ce va voi. Berlin, 31 Decembre. In conferinţele ministrului de resbel cu toţi şefii slatululmajor s’alifetărlt ca noile rouiuieiilu ak lia ii ftj.fi flvflluaiy ap re districtele de la graniţa, Berlin, 31 Decembre. «Gazeta Germaniei de Nord» publică încă o desminţire formală în privinţa afacerii ataşatului militar Wuillaume şi declară ştirea ce a circulat cu totul falsă. Wciinnr, 31 Decembre. Un ziar din localitate semnalează sgo-motul după care ambasadorul Rusiei, contele Schuvaloff ar fi trimes un cartel (înscris prin care se provoacă la duel) contelui Herbort de Bismarck. Coustanlittopol, 31 Decembre. Circulă ştirea că Chakir-Paşa se duce la Petersburg cu o scrisoare autografă a Sultanului pentru Ţar.. Londra, 31 Decembre. Delegaţii bulgari s'ati dus la casa de ţara a lordului Iddesleigh. El vor petrece noaptea acolo şi se vor întoarce mâine scară. Lordul Iddesleigh a promis că va discuta cu dânşii cestiunea bulgărească. Borna, 31 Decembre. Dcputaţiunea bulgărească va (1 primită aci ca şi la Viena. CESTIUNEA ZILEI SUPRIMAREA DREPTULUI DE INTERPELARE Eri erea înscrisă la ordinea zilei a cameril interpelarea d-lul N. Fleva. De astă datăd. Brâtianu, ştiind că are să răspunză la o interpelare a unul mandatar al ţării, nici nu a dat măcar pe la Cameră. Precum să vede opinia emisă maî de unăzl de Cameră, cum că guvernul nu are nevoe să răspunză la interpelaţiunl, în timp de trei zile, s'a erijat în sistem. Aceasta nu ne miră nici din partea came-rilor nici din partea guvernului. Ce se zicem însă de atitudinea Regelui în această cestiune. Dreptul de interpelare e înscris nu numai în regulamentul Cameril, este garantat în mod formal de Constituţiune. Regele suindu-se pe tron, a jurat să păstreze legile şi constituţiunea ţării. Cum înţelege dar Regele a fi credincios jurământului să£i şi a apăra legiie şi constituţiunea ţării, când autoriză pe primul săO ministru, nu numai d’a nu răspunde la o interpelare isolată, ci autorisă chiar stabilirea acestui precedent constituţional, cum că miniştrii nu sunt nevoiţi a răspunde la interpelări, şi lasă să se erijeze în sistem călcarea acestui articol din Constituţie. Este ştiut că interpelările se discută în consiliu de miniştrii. In Franţa, miniştrii supun preşedintelui Republice!, în consiliu de miniştri, chiar principalele argumente ce ao să desvolte înaintea parlamentului, răspunzând la tnterpelăriile ce le sunt adresate. Am fi foarte curioşi să ştim care a fost părerea Regelui când s’aO discutat în consiliu de miniştrii interpelările d-lor Maio-rescu şi Fleva. Ne având însă mijloacele d’a şti ce să petrece în sânul consiliului de miniştrii, suntem în drept d’a crede că Regele Am autorisat pe d. Brâtianu să nu. răspunză d-lul Fleva, că M. S. s’a unit cu părerea că interpelarea d-lul Maiorescu nu merita nici un răspuns, că Regele s'a asociat la călcarea unul articol precis din constituţie. Căci altminteri, M. S. putea şi trebuia să zică ministrului săO «Exigez ca, conform Constituţii şi regulamentului Cameril să răspunzi, la interpelarea d-lul Maiorescu; la cas contrar, dacă nu iai răspunderea actelor dumitale şi nu eşti in stare a apăra înaintea parlamentului guvernul dumitale, sunt gata aţi primi demisiunea.» Aceasta trebuia să răspunză Regele d-lul Brătianu, şi aceasta n’a răspuns M. S. primului ministru. Ar trebui să se gândească Regele că dacă d. Brătianu a creat în timpul domniei sale un număr destul de mare de precedente constituţionale şi M. S. a ajuns să creeze un număr oare-care de precedente constituţionale care şi ele sunt consemnate la dosar, şi dosarul a ajuns să fie destul de voluminos. Să cugete Regele că dacă Precedentele d-lul Brătianu, pe cace cu multă osteneală le adunăm, vor presenta la un moment o utilitate oarc-carc, nsemeno» şi Pre~ cedcntele M. S. nu vor fi poate lipsite de o sancţiune. O NOUA CRiMA Din [desbaterile procesului Oro-veanu a reeşit un fapt foarte interesant , atât ca document pentru viitor, cât şi ca simptom al stărei mentale a colectivitâţeî în momentele de faţă. Acest fapt este, că acuzarea pare acum a considera ca o crimă, violenţa, faţă de domnul I. C. Brătianu, şi cată a smulge prin toate mijloacele de la martori, declaraţia cum că d-nul Iosif Oroveanu a fost foarte violent când vorbea de primul-mi-nistru. Eatâ un lucru demn de a atrage toată băgarea de seamă a publicului. De multă vreme şi-a dat colectivitatea poalele peste cap, dar nu vrea se admită că avem dreptul şi datoria d’a ’i spune, că ceia ce ne a-rată ea, e şi urât şi scârbos. Aş înţelege ca d-nul I. C. Brătianu se fie foarte nemulţumit,când vede violenţa adversarilor sei. Aş înţelege ca omul, care in ajunul morţeî nu se sfieşte d’a’şi încărca conştiinţa, cu asasinatele şi celelalte infamii, a căror responsabilitate, a declarat singur, că o ia asu-pră-şi, aş înţelege ca acest om, orbit de grandomanie, se considere ca o crimă, ori-ce împotrivire, ce s’ar fase murdarelor şi criminalelor sale uneltiri. Dar se se ridice acest vis bolnăvicios a unui om pe jumătate nebun, aceste aegri somnia, la înălţimea unei teorii juridice, se devie a-cestă Închipuire fantastică o noue uneltă în infamia care se sevârşeşte acuma, în contra d-lul deputat Iosif Oroveanu, aceasta e ceva mat mult de cât un simptom, de cât un fapt caracteristic, aceasta va fi ferul roş, cu care va remâne înfierată în veci, fruntea colectivitâţei. Dacă violenţa in contra d-lui Ion Brătianu este o crimă, apoi cerem « ca se se mărească băncile acusaţi-lor, ca se putem să ne aşezăm ct toţii în aceste locuri de onoare. Aven: drepturi şi noi de a fi vestejiţi dt un Populeanu şi de un Andronescu. şi cerem ca aceste drepturi se se constate. De mult ştiam că toate locurile de onoare în ţara asta, au ajuns butuci de infamie, unde sunt expuse toate drojdiile societăţei, dar maî remânea colectivitâţei un pas de făcut, un hotar peste care nu trecuse încă Eî bine, acuma a făcut acost pas, a trecut peste acest hotar, şi banca acuzaţilor, do la Curtea cu juraţi,a devenit acest scaun din Pritaneu, care ’l cerea Socrate drept răsplată a servicielor aduse patriei. Auziţi, Botoşenenilor şi Vâlcenilor? Punctul principal al acusărel voastre nu e de cât un pretext. Ceea ce plătiţi, stând închişi în temniţe şi în beciuri, maltraţi şi torturaţi, este faptul d’a fi fost violei^ faţă cu d. Brătianu. A bon entendeur salut, cum zic francesii. In faţa acestei noi declaraţii de principii, credem de datoria noastră de a face şi noi o profesie de credinţe. lat’o: Da, domnul I. Brătianu e un mise rabil, iiind că tolerează abusurile. Da, domnul I. Brâtianu e un criminal, fiind-câ încurajează jafurile. Da, domnul I. Brătianu e un a-sasin, fiind-câ a tolerat şi a uneltit a-sasinato. Şi fâcend această declaraţie, ne angajăm ca mâine o sută de tineri se se facă solidari cu densa. Şi acuma, poftiţi domnilor de la parchet. Aiecu A. Iials. BULETIN EXTERIOR DISCURSUL GENERALULUI BQULANGER Discursul pacific pronunţat de ministrul de resboill francez, generalul Boulanger, urmează a fl comentat de toata presa europeană. O atitudine caracteristică este aceia pe care a a-doptat’o ziarele germane în această privinţa. Foile oficioase din Berlin nu dafi nici un crezământ asigurărilor paci-nice ale ministrului francez; ele cred că generalul Boulanger n’a afectat simţi-minte şi intenţiunl de pace, de cât In scop d’a face mal grea posiţiunea ministrului german In faţa Parlamentului, în cestiunea proiectului militar. In adevăr nu se poate tăgădui că o-posiţiunea din Reichsralh va găsi un argument puternic, contra mărirel armatei şi cheltuelilor suplimentare ce să cer de guvern, în faptul că nu există nici o ameninţare din partea Franciel, la urma declaraţiunilor generalului Boulanger. Din acest punt de vedere, să poate dar presupune» ca discursul pacmic al ministrului francez n'a fost iz-vorit dintr’o adevărată dorinţă de pace, dar că el a fost o manoperă politică e-xecutatâ cu dibăcie de generalul francez. Aceaatâ presupunere este încă mat mult legitimată prin împrejurarea că discursul a fost pronunţat de ministrul de rezbel ear nu de ministrul preşedinte al consiliului. In general, precum zice foarte bine Noua Presă Liberă, «miniştrii de rezbel nu vorbeso de pace ci pregătesc ţara a o susţine.» Faptul că în acest caz s’a procedat cu totul alt-fel şi ca generalul Boulanger ce trece ca reprezentantul idei re-vanţel, a fost însărcinat să trâmbiţeze www.dacoromanica.ro EPOCA — 21 DECEMBRE In lume intenţiuniie paclnice ale guvernului francez, dă acestei manifesta-ţiunl o mai mare Însemnătate. De aceia discursul generalului francez a fo9t primit la Berlin cu indeferen-ţă şi chiar cu neîncredere. Foile germane observa ca Francia devine de o dată pacinică, nu pentru că ea o voeşte ci pentru că nu poate face alt-fel, în faţa apropierel care s’a făcut Intre Germania şi Rusia. BIOGRAFIA ACI SAU LI I IONII OHOYEAVI Credem a satisface atât unei datorii cât şi legitimei curiositaţl a cititorilor noştri publicând următoarea notiţă biografică, ce ne ara putut procura din sorginte sigură, In privinţa d-lul Iosif 0-roveanu. Orovenii se trag dintr’o veche familie de Români moşneni din judeţul Râmnicu-Sârat. Pronumele lor e luat de la pârâul Oreavu care trece prin fosta lorrâzăşie, In apropiere de capitala judeţului. Tatăl lor Toader Ioniţâ Oroveanu, căsătorit In Râmnic cu fiica Iul Dumitru LâmboiO, proprietar In acel oraş, asemenea veche familie românească, a Îmbrăţişat profesiunea de comerciant de coloniale şi cereale, şi, In tot decursul vieţel sale, prin muncă şi o-nestitate a ştiut a îşi atrage stima concetăţenilor săi, şi a dat ast-fel cele mal bune exemple fiilor săi Costache, Iosif şi Ioan. losef Oroveanu, acuzatul de azi, e născut In Râmnic la 1852, aşa dar are azi 34 ani. După ce In 1804 sau 1865 termină clasele primare In acel oraş, fu trimes de tatăl săd la Ploeştl, pentru a urma cursul secundar la o scoală privată, fiind tot de o dată ataşat şi pe lângă comptuarul unei case de comerţ. La 1867 încetează din viaţă tatăl săd şi tot de o dată se bolnăveşte grefl fratele său cel mare. Atunci losef Oroveanu se reîntoarce acasă, şi se pune împreună cu fratele săd In capul afacerilor comerciale rămase de la părintele lor. Nu Îşi întrerupe Insă studiile pentru aceasta, şi cu profesori privaţi continua a lsi cultiva inteligenţa. In 1870 Împreună cu alţi tineri fondează Societatea Jutiimeî Române al carul scop era formarea unei biblioteci şi ţinerea de conferinţe ştiinţifice. Tot In acelaşi an, losef .Oroveanu ia o parte activă la înfiinţarea Societăţei Economice, care prosperă lntr’atâta, In cât In cele din urmă ajunse la capitalul de 500,000 lei. Încrederea colegilor săi li deie lu a-ceastă Societate o posiţiune preponde-rantâ. losef Oroveanu fu ales membru administrativ, apoi vice-preşedinte şi In fine preşedintele acestei Societăţi: In anul 1875 d sa intră pentru prima oară In luptele politice, concetăţenii săi numindu-1 membru şi secretar al comitetului liberal din localitate, alături cu d-nii Christache Moşescu, colonel Al. Sipoianu, Eustate Christofo-veanu şi C. Fleva. In 1876, după retragerea partidului conservator, i se oferi o distinsă funcţie publică In judeţ, pe care losef Oroveanu n’o primi, nevoind a fi funcţionar. In 1877 i se făcură din nod asemenea propuneri, pe care earâşl d sa le respinse. In 1877—78 vedem pe losef Oroveanu desvoltând o mare stăruinţă şi o deosebită activitate la Înfiinţarea unei scoli secundare In oraşul Râmnic. Concursul orăşenilor fu d’ajuns pentru crearea şi susţinerea acelei scoli, fără ajutorul guvernului. Ales In 1879 membru In Consiliu judeţean general, şi apoi In comitetul permanent, se retrase împreună cu toţi colegii săi din causa neînţelegerilor cu Prefectul d’atuncl. In 1880 losef Oroveanu dă tot concursul său doamnelor din Rtmnicu-Sărat pentru fondarea Societăţei de bine-facere şi apoi pentru Înfiinţarea Şcoaleî profesionale de fete «Albina» susţinută de societatea doamnelor din Rîmnic cu concursul tutulor persoanelor caritabile. Direcţiunea acestei şcoaleîu încredinţată unulcomitet compus din două doamne şi din d. losef 0-roveanu. In 1881 fondează Societatea cooperativă de comerţ şi industrie «Unirea» cu capitalul de 200,000 lei Împărţit In acţiuni. D-sa fu ales Preşedintele acestei societăţi de la fondarea ei, şi continuă a merita încrederea acţionarilor plnă In momentul arestărei sale. De şi mai la toate alegerile i se pro- punea a fi ales In consiliul comunal şi judeţean, el refusa cu hotărlre. In 1882 Insă, pe când se afla In Franţa, mal mulţi amici ai săi insistară pentru a’l alege membru în consiliu comunal, şi d’astă dată neputând refusa, fu ales cu o însemnată majoritate de voturi. Tot In acelaşi an fu ales vice-preşedinte al comiţulul agricol. In Ianuarie 1883 fu ales din nod în consiliul comunal (după legea nouă). Acest consiliu disolvându-se, d-sa fu reales In noul consilia. D'astă dată consiliul in unanimitate 11 numi ajutor de Primar. E de observat că la toate aceste a-legeri, Încrederea concetăţenilor săi să manifesta în favoarea sa, prin cel, mal mare număr de voturi exprimate. In 1883, la alegerile pentru Constituantă alegătorii colegiului al III II o-ferira cu insistenţă a’l alege deputatul lor. Intr'o Întrunire publică, Io-sef Oroveanu mulţumindu-le pentru a-ceasta onoare, declină propunerea. In luna Iulie din acelaşi an, In urma retragerel de la Primărie a d-lulThoma Bagdat, Consiliul comunal al oraşului alege In unanimitate Primar pe losef Oroveanu. Dansul ocupă această demnitate plnă în luna Februarie 1884 când consiliul comunal, descomplectat prin moartea şi trecerea In funcţiuni publice a unora din membrii săi, ne mal putând funcţiona, fu disolvat. Alegerile pentru corpurile legiuitoare fiind apropiate, mal mulţi cetăţeni din colegiul al 2-lea II propuseră can didatura ca deputat. Iosif Oroveanu refusă şi d'astâ-dată, dar amicii săi insistară lntr’alâta In cât se hotărî In cele din urmă a primi acest mandat. Mal erad 4 zile până la alegere. Administraţia locală combătea din răsputeri candidatura sa. Totuşi el fu ales de către concetăţenii săi cu o mare majoritate, atât de mult purtarea sa îndatoritoare, onestitatea sa, fermitatea caracterului şi aptitudinea sa'în afaceri II atrăsese stima şi iubirea concetăţenilor şi conjudeţenilorsăl independenţii In fine, In luna lui Maid 1885 (In memorabila alegere) Iosif Oroveanu fu din nod candidatul învingător al colegiului al 2-lea la consiliul judeţean general. Iacă omul care este azi târât la bara Ourţoî ou Juraţ.1 sub Inculparrn do o gent provocator la asasinatul primului ministru 1 Iacă omul în jurul căruiad. Procuror general Populeanu, în lipsă de probe, nu s’a dat In laturi d’a grămădi calomniile şi injuriile 1 Ar putea oare d. Populeanu oferi publicului o foae personală comparabilă cu aceea a onorabilului d. Iosif Oroveanu ? Noi îl desfidem ; de şi acea foaie personală a d-sale poartă sigiliurile tutulor partidelor care s’a succedat la putere, şi de la care d-sa a căutat prin toate mijloacele să dobândească Încrederea şi favoarea. Comisiunel de juraţi, care actualmente judecă această cu deosebire interesantă afacere, aparţine d’a restitui stimei şi afecţiunel unul oraş, unul judeţ Întreg, victima uşurinţei şi pătimaşilor porniri a unui parchet.prea zelos a complace puternicilor zilei de azi. Avem o deplină Încredere Intr’o dreaptă judecată. C. G. Cosla-Foru. CRONICA ÎNGROZITOARE DRAMA! Joul seara pe la un-spre-zece şi jumătate, s'a întâmplat pe Calea Victoriei o dramă îngrozitoare, o dramă nepomenita până acum în oraşul nostru atât de pacinic, în cât are chiar pacinicl cetăţeni. Un domn Îmbrăcat în frac şi cu mânuşi albe, purtând pe piept mii de semne onorifice, aperu pe Calea Victoriei, tocmai în dreptul stradel Clemenţei. Sergentul postat la palat, îl salută până la pământ, un birjar li strigă : «Slobod aici chechenaş.» Dar el, nu răspunse nici salutului sergentului, nici chemărel muscalului. Cu perul vâlvol, muşcându’şi—saO mal bine zis, mâncânduşl degetele—mergea repede. Trecu drumul şi se opri la băcănia lui Colţescu. Obloanele eraQ Închise: necunoscutul bătu cu pumnul în ele, o dată, de două, de trei ori; tăcere. Strigă ; nici un răspuns. II venea se crează că e la Cameră,când oposi-ţia face interpelări guvernului. Porni necunoscutul, suspinând, oftând a-dânc şi mormăind: «Mor, mor, îmi vine r6Q !» La Fialkovski se opri iarăşi, dar de prisos : prăvălia era Închisă. Umblă rătăcit, sunând pe la porţile ote lurilor, birturilor, cofetăriilor. Nimeni nu ’l răspundea. Vremea fusese urâtă şi toate prăvăliile eraO închise. Atunci, îl trecu prin creerl o idee pe care o găsi atât de luminoasă în cât strigă : •Evreka!» o vorbă grecească care pe româneşte însemnează: «Am găsit!» Şi urcă treptele de la mal multe case întrebând: «Aici e d-nu Costescu-Comă-neanu ? Aici e d-nu Vulturescul Aici e d-nu Disescu r d-nu Stătescu ? d-nu Câm-pineanu ?» Nimeni nu era acasă/ — Nimeni, zise necunoscutul. Nici o slugă cel puţin ? — Nimeni, a plecat chiar şi bucătarul, chiar şi bucătăreasa! Atunci, coprins de o durere adâncă, domnul în frac, cu mânuşi albe şi cu mii de semne onorifice pe piept, începu sfi fugă ca un nebun, şi nu se opri de cât în dreptul poliţiei. Acolo, se întâlni nas în nas cu d-nu C. F. Robescu care eşea de la Curtea cu juraţi, unde, spre a dovedi că este în drept să se constitue parte civilă—stătuse toată vremea în piciore. Necunoscutul se asvărli asupra Iul C. F. R. şi apucându’I nasul între dinţi î’l muşcă cu putere şi făcu dintr'însul două îm bucăturl! Apoi zise : «Am scăpat I Me simţ mal bine 1» Trecătorii se grămădiseră la faţa locului; Robescu — lucru nepomenit — căzuse pe spate, ear poliţia se înfiinţa la moment. Na-sofagul arestat îndată şi buşit de pumni ca se mearga mal repede, fu condus înaintea procurorului general Populeanu. Acest din urmă, care a inventat o nouC metodă spre a descoperi mal mult de cât adevCrul, zise necunoscutului: «l’ţi daQ 500 de lei şi o funcţie la Casaţie, dacă spui ade vărul. Aşa e, că fraţi OrovenI te'aQ împins se mănânci nasul lui Robescu ? Mărturiseşte 1 — N’am nevoe de 500 de Ier, n’am nevoe de slujba, căci sunt colectivist, răspunse a-cusatul. — Ce profesiune ai 7 — Deputat. — Pentru ce at mâncat nasul lui Robescu ? Ce te’a împins s6 comiţi o faptă atât de sălbatică, atât de îngrozitoare. Necunoscutul nu voea să răspunză. Strigăte, înjurături, rugăciuni, toate erau zadarnice. Procurorul general porunci să se aducă spirt. Când auzi acest cuvânt, aducându’şl a- minte do lui M uscmIu, nocu noscutul strigă: — Lăsaţi-mă, câcl voi spune tot 1 Atunci istorisi cu deamănuntul cum petrecuse seara de la un-spre-zece şi jumătate Înainte, cum bătuse la uşa tuturor băcăniilor, birturilor, cafenelelor... — Scurtează ; se ajungem la fapt. Pentru ce al comis această crimă 7 întrebă procurorul general. — Pentru că... pentru că... eram mort de foamei... Fusesem poftit la prânzul parlamentar de la palat! 11 — Al fost în cas de legitimă apărare, zise d-nu Populeanu. Inse nu înţeleg un lucru : pentru ce te’al legat tocmai de nasul d-lul Robescu? Nu ştiai că d-sa are o altă parte disponibila 7 — Se poate, răspunse acusatul; însă cele sfinte nu se spurcă. Aia e porţia d-lui Bră-tianu 1 •llIjCil . Stoica Alexandrescu aste din partea administraţiei obiectul unei deosebite solicitudini. De când s’a început procesul, densul nu mai este reintegrat noaptea în celula sa. Directorul Penitenciarului, din ordin superior, îl culca în chiar apartamentul seu! Cea mai mare grijă a parchetului şi a tutulor paşnicilor sei este că nu cum va se comunice cine va cu el, sau densul cu cei l’alţi acusaţî. Întreaga manoperă ar risca alt tel să fio demascată. Adevărul s’ar afla ! CORPLRILE LEGII ITOARE SENATUL Şedinţa de Sâmbătă 10 Decembre i886 Şedinţa se deschide la 2 ore cu una sula Senatori faţă; cifra aceasta e cea mal naltă, ce a atins Senatul în sesiunea aceasta şi se esplicâ, prin faptul, că astă-zî fiind cea din urmă şedinţă înaintea vacanţelor, respectabilii părinţi conscrisi. ad ţinut s6 ia diurna întreagă pe vremea vacanţelor. D. ministru de externe, depune un proiect de lege, prin care cere prelungirea a-ranjamentuluî comercial cu republica franceză, încă pe treî luni. Se pune în discuţie convenţia comercială cu Rusia. D. V. A. Ureeehe, dă citire unul raport, din cele mal măgulitoare pentru marelui Imperiu al Rusiei, recomandând cu căldură .adoptarea convenţiei, ce pare a indica, că : «Ursuljoaca prin vecinii» D. IlaHii IsvorniHi. fără a discuta con- • venţiunea, protesta contraisistemuluî guvernului, d’a cere votarea unor legi d’a-ceastă importanţă cu o precipitare regretabilă. Convenţia se ia în consideraţie şi se votează priu 80 bile pentru, contra 15. Se pune în discuţie prelungirea aranjamentului cu Francia. D, II. Isvoraiiu, repetă observaţiunile sale asupra procedărel guvernului. I). Aurelfan, respunzând d-Jul Izvoranu 11 asigură că atât în convenţia cu Rusia, cât şi în învoiala cu Franţa interesele ţârei afl fost deplin ocrotite. D. Ministru de externe susţinând asigurările d-lul Aureiian, crede că îngrijirile minorităjel nu sunt fundate. Prelungirea aranjamentului cu Franţa se votează. Senatul dupe propunerea prinţului Ghi-ca trecejîn vacanţă până la 8 Ianuarie. Şedinţa se ridică auunţându-se cea viitoare penLru ziua de OJauuarie, Adinterlm C AMERA Şedinţa de Sâmbătă 20 Decembre 1886 Din causa prea mareî abundenţa de materie, suntem în imposibilitate d’a da astă seară cititorilor noştri darea de seamă a lucrărilor Camerei în ziua de azi. In numărul nostru extraordinar de mâine Duminecă pentru Luni, vom publica in extenso această interesantă şedinţă , ce tiu poate fi resumată, din causa importanţei ce presintă. CURTEA CU JURAŢI mitru Ghica, preşedintele Senatului, şi cu d. C. F. Robescu, partea civilă. Toţi trei fac mare haz de protestările patriotice ale acestui român nod, care nou?, ne face efectul de a fi cam rudă cu neamul lui Israel. • • losef Berovoescu, peste 50 am, comers&nt din Piteşti, cunoaşte pe Ib-sef Oroveanu. Acesta a venit la Piteşti, odată cu dd. D, Giani, V. C. A. Rosetti, I. Rădulescu, şi alţii, cu ocazia alegerilor de acum un an ale colegiului al 3-lea de acolo. In întrunirea publică care a fost ţinuta cu privire la acele alegeri, acuzatul a criticat guvernul actual. D. P. Grădişteanu. Critica acuzatului a fost cea mal aspră care s’a rostit In acea adunare ? R. Din potrivă: a fost een mal dulce. (Mişcare) I. Cum a fost cuvântarea d-lul Vintila Rosetti 7 R. Cea mal înflăcărată din toate. I. A pronunţat d. Rosetti aceste cuvin td : Ion Brătianu este asasinul tatălui meu ? R. Adevărat; le-am auzit. (Emoţiune adâncă). Se nu uităm că acest martor este al acuzărel. 1 INFORMATIUNI Unii colectivişti, în prevederea a-chităreî fraţilor Oroveanu, merg cu infamia până a insinua că instrucţia procesului n’a fost complecta, de oare-ce daca s’ar fi lăsat a merge mai departe, s’ar fi dovedit complicitatea şefilor oposiţieî începând prin aceea a d-lul Dimitrie Bră-tian ui... Nu le e ruşine 1 * Eri s’a înfăţişat înaintea Curţel cu juraţi din Focşani procesul bătăuşilor de la alegerile comunale în număr de 75. De şi procedura nu era complectă totuşi desbaterile au ţinut de la 12 ore până la 4 1/2 seara. Procurorul AFACEREA STOICA ALEM1WU-BRATIAI Urmarea şedinţei de la 10 Decembre INTEROGATORIUL MARTORILOR (Urmare) Martorii acuzarei ŞEDINŢA DE NOAPTE La 8 ore 1/2 şedinţa se redeschide pentru a se continua ascultarea depo-siţiuneî martorilor acuzărel. • * • Vasile Pepeneata, 43 anî, sergent de oraş la Rîmnic. Acuzarea vrea să stabilească că acuzatul Pompilid Stănescu a zis către martor, Intr’o a-nume seară, că va fi schimbat poliţaiul oraşului. Dar martorul să contra-, zice povestind că aceste cuvinte au fost a ridicat incidente tinzend şi cerând rostite, ba In seara de 4 Septembre, chiar a se respinge acţiunea ca fiind ba cu două săptămâni mai Inaiute. dupe d-sa neregulat întrodusă, de şi procesul nu era în stare a se judeca. Acest procuror P. Ionescu, de la curtea de la Galaţi,a apărat mai bine pe acusaţî prin conclusiunile sale de cât apărătorul lor. Curtea a admis conclusiunile păr-ţei civile şi a amânat procesul pentru sesiunea viitoare. Toţi bătăuşii şi toţi colectiviştii sunt consternaţi. 41 de deputaţi au semnat astă-zî moţiunea de blam care se va pre- losef Bruncoveanu, de vre-o 39 ani, român din Banat. Acest martor al acuzărel nu are nici un raport cu atentatul de la 4 Septembre. El povesteşte ca, fiind la Piteşti ca representant al unei case din Pesta pentrujstabiiireaîn acel oraş a unor conducte ae apă, a făcut cunoştinţa d-lul deputat I. Rădulescu care li a zis, cu ocazia espulsârel din ţară a celor patru transilvăneni, că d. I. Brătianu este un mizerabil şi că numai prin moartea lui va scăpa ţara de el. Era In streinătate când s’a comis intentatul Iul Stoica Alexandrescn şi s’a sen ta cu omisiunea inirpelârei ddui a Pornit de la Eleva www.dacoromanica.ro Piteşti. D. I. Rădulescu, jîn timpul depunerel este In sală, alături cu principele Du- Nloolao Petrescu, cam de 49 anî, acuma în urmă de profesiune liberă. A fost, în adevăr, comisar ia Turnu Măgurele, destituit, dat judecăţii, condamnat In lipsă la doi ani închisoare, numit şef de poliţie la Călăraş, arestat acolo In Iulie trecut, transferat apoi la Văcăreşti, unde II este actualu domiciliul. Deci, profesiunea liberă ne pare ca a fost zis ca antifrasă. Era dar la Văcăreşti de 12 zile, când acuzatul Pompiliu Stănescu a fost scos de la sedret şi pus In odaia ocupată de martor şi da unde altul, anume Moru. Pentru că îl cunoştea pe acuzat tocmai de la 1882 a legat vorba cu el, şi acuzatul, pe când Moru dormea, i-a mărturisit că vruseseră, Orovenii cu Pro -topopescu şi cu el, se omoare pe d. prim ministru şi că erau prinşi, dar că nu putea să le facă nimic, pentru ca nu erau probe. Dar Moru, care nu dormea, a trădat secretul a doua-zi, şi a-tuncl martorul, de şi jurase acuzatului pa copii Iul că nu o să destainuiască faptul a simţit mustrare de cuget, gândindu-se că acei oameni 8d vrut să ucidă un mare patriot, şi a spus totul judecătorului de instrucţie. Martorul mal povesteşte o mulţime de lucruri pentru a tnegri pe Pompilie Stănescu. D. I. Lahovary. Ştie martorul de nişte torturi care s’a comis asupra u-nel femei la Turnu-Magurele acum doi ani? R. Ştiu. {cam jenat) Eu am fost acuzat ca le am comis. I. Şi condamnat la doi ani lpchi-soare ? R. Da. (murmur de indigna (tune). I. Dar cei l’alţl acuzaţi, perceptorul, etc. au fost achitaţi 7 R. Nu, au fost osândiţi la câte 2 sau 3 luni Închisoare. I. Ştie că acea femeie a murit } R. Dar nu sunt eu de vină ; am fost condamnat In lipsă şi am făcut oposi-ţie la judecată. I. Când 7 R. Acum, de ciirend. D. Preşedinte. Vorbind cu acuzatul Pompilid, la Văcăreşti, I-al spus ceva de procesul ce ai avut cu un unchiu al său, un protopop, pentru că lî luaseşl o sumă de 8000 de lei ? R. Nu. /. Atunci cum cunoştea!, acuzatule Pompiliu Stănescu, afacerea aceasta ? Pompiliu. Mi s’a comunicat azi dimineaţă de apărătorul meu, d. Vrăbiescu o scrisoare de la fratele meu, din Călăraşi, care spune toate acestea. D. Vrăbiescu. Martorul mă cunoaşte? R. Da. I. îşi aduce aminte că, In procesul său cu protopopul, m’a consultat, şi că ’I am spus că nu se poate susţine contestarea datoriei de 8,000 lei 7 R. Ba, mî-a spus. 1. Adevărat a fost ce l-am zis ? R Da. I. ’Mi-a răspuns că are el mijloace de a susţine contestarea 7 R. P.a nu I nu am zis asta. /. Atunci cum ai susţinut-o? Martorul tace, încurcat. El spune apoi cine este Gonciu, un arestat care merge din odae in odae, prin penitenciar, ca să spioneze pe cei l’alţl arestaţi. Nu au vorbii împreună de destăinuirile lui Pompilid. Martorul neagă asemenea să fi povăţuit pe G. Protopopescu, dimpreună cu Moru să scriă Iul Stoica pentru ca să iiâ de acord la apărare. Dupe ascultarea acestui martor, acuzarea renunţă la acel ce nu s’ad ascultat încă. Şedinţa se suspenda pentru câte-va minute. Martorii apararei La 10 ore şi treî sferturi şedinţa se redeschide pentru a se da ascultare deposiţiuDiJor martorilor apărârel. » * G. ftlargaritescu, 39 anî, avocat la Râmnic, fost primar al oraşului cunoaşte pe OrovenI, G. Protopopescu şi Pompiliu Stănescu. La întrebările d-lul avocat G. Paladi, martorul zice că, nu ştiâ tocmai la ce epocă, losef Oroveanu Fa întâlnit la percepţie şi Ta rugat să pledeze In procesele electorale. Au fost împreună la tribunal, apoi acuzatul a dejunat la martor acasă. Asupra alegerilor lui losef Oroveanu ca primar si deputat, spune că grupurile s'au unit şi că alegerea s’a făcut fără lupta. In tot-d’a-una Iosif Oroveanu s'a a-rătat om liniştit, cu idei moderate; PUBLICITATE* ZIARULUI „EPOCA" Tiragiu 6.000 de foi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciurî pe pagina IV, linia 30 bani Anunciurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. departe de el intenţia de a Întrebuinţa mijloace extreme In politică, pentru că nu căuta să reuşească ori când : probă că a renunţat la alegerile pentru constituantă In .favoarea d-lul dr. Cris-tescu, presentat de alt grup de cât al săfl. D. I. Lahovary. Ce idei politice avea Iosef Oroveanu pe la 1882, 83 ? R. Făcea oposiţiune locală dar era liberal şi nu potrivnic d-lni I. Bra-tianu. I. Prin urmare istoria complotului de la gară, tn 1883, povestit de martorul acuzărei Heracle Petrescu este un neadevăr. — Ce s’a petrecut la a-legerile comunale de la 1885 ? R. Grupul susţinut ie d. prefect Alexandru Petrescu, văzând că victoria e pierdută, a vrut să ia urna. Trupa a sosit, au fost loviri ; d. Ion Oroveanu să jeluia de bătae. Acestea ’mi au fost raportate, cftcl nu eram In sala alegerilor. Am iscălit o protestare adresată d-lul Prim-ministru tn această privinţă. /, Ce ştiţi de ameninţările de moarte rostite de Iosef Oroveanu contra prefectului ? R. Vreţi să ziceţi de prefect contra lui Iosef Oroveanu. [Emoţiune). Mi s’a spus ca d. Al. Petrescu ar fi a-meninţat cu revolverul pe Iosef Oroveanu. [Indig naţiune) I. Prin urmare cele zise de Heracle Petrescu în această rrivinţă sunt neadevăruri. — Ce ştie martorul despre un falş comis de Iosef Oroveanu cu privire la d. N. Fleva ? R. Nu ştiu pentru care cuvlnt d. lo-sef Oroveanu, fiind primar, a şters pe d. N. Fleva de pe listele electorale. Acesta a făcut o pllngere la parchet de falş In acte publice; dar pltngerea a fost pusă la dosar, ca neîntemeiată. I. Ce s’a petrecut la gară, In 1882; cu ocaziunea trecerei M. S. Reginei sure Bârlad. unde erau manevre ? R. Ca primar al oraşului, am fost la gară să presint după datină pâinea şi sarea M. Sale. /. D. I. Brâtianu Însoţea pe Maesta-tea Sa ? R. Nici dccuni; d. I. Bratianu nu era în tren. I. Ştie ceva martorul despre trecerea incognito a d-lul Brătianu tn acele vremi ? R. Nu ştid nimic. D. C- Stoicescu, avocat al părţel civile. Ce este societatea Economia ? R. O societate fondată de funcţionari pe la 1870; are asta-zl un capital de 400,000 lei. Dar poate vreţi să vorbiţi de altă societate când e vorba de Iosif Oroveanu ? I. Da, societatea cooperativă. R. Nu ştiu când a fost fondată, de şi fac parte din ea I. In ce scop a fost fondată? R- Camaradul meu de studid vrea să’I dad definiţiunea societăţilor cooperative ? /. Vread să şid dacă fondurile acelei societăţi nu au servit la întreţinerea ziarului Rimnicul ? R. Nu am avut nici o legătură cu Rimnicul, dar nu crez să se fi petrecut ast-fel de lucruri, pentru că aşi fi ştiut şi eu, cere sunt membru. > I. De ce nu mal fac parte din consiliul de administraţiune al acestei societăţi acusaţii Iosif Oroveanu şi G. Protopopescu ? R. Ştergeaea lor este motivată pentru absenţe la şedinţele consiliului. D. Cantili, avocat al părţel civile. Ce s’a zis la Rtmnic când s’a aflat atentatul lui Stoica ? R. Lumea a fost mal mult mişcată de implicarea d-lor Oroveni In afacere de cât de Însuşi atentatul. Cacî d-nil Oroveni erad foarte iubiţi, chiar de adversarii lor politici. Nimeni de cât vrăşmaşi personali, nu putea să admită culpabilitatea acestor oameni. /. In seara de 4 Septembre acusatul a fost la martor ? R. D. Iosif Oroveanu a venit la mine pe la 8 sau 9 ore seara. A stat puţin de vorbă cu noi, a discutat cu d, colonei Alexandrescu despre calitatea orzului pe care ’i venduse In Bucureşti. D-sa avea mostră In buzunar. Era foarte calm şi nimic nu a-răta vre o preocupaţiunetn spiritul săd. D. Procuror. Martorul a făcut parte din comitetul de redacţie al unul ziar local de oposiţie ? R. Da. /. Adineauri a zis cu nu 1 R. Vă rog să nu confundaţi. Nu am făcut parte din redacţiunea ziarului Rimnicul, dar da, fac paj te din comitetul de redacţiune al ziarului Rimni-cul-Sărat. D. Iosif Oroveanu nu este şi n’a fost din grupul acesta din urma. I. De ce a fost acusatul revocat din funcţiile sale de primar? R. Nu ştiam că a fost revocat, credeam că demisionase, * ♦ * Lazar Teodor, cam de 29 ani. A cunoscut pe Ioan Oroveanu la Anvers şi a devenit cu timpul amicul săd ce mal intim. Când ad sosit la Anvers, d. şi d-na I. Oroveanu mergeau la d na Bozianu. şi o vedeau In toate zilele, de oare-ce luaseră pensiunea la acelaşi restaurant. Aco'o Oroveanu a făcut cunoştinţa fiului Bozianu, cu care s’a legat dar de care s’a despărţit mal târ-zid, ivindu-se răceală Intre doamnele Bozianu şi Oroveanu. Martorul mergea des la d-na Bozianu, unde veneau mal mulţi studenţi la sindrofiă. Se vorbea des politică, dar mai cu seamă e-conomie politică. Nici odată martorul nu a auzit pe I Oroveanu pronunţând cuvinte de moarte contra primului ministru, deşi II critica cu asprime admi-nistraţiunea financiară. Acest lucru l’a auzit pentru Intuia data la Bucureşti, zis de martorul Bo zianu fiul, la instrucţie. A căutat şi a Întâlnit pe acel tânăr care ’l-a zis că nu a spuş fără mare luptă că a auzit pe Ion Oroveanu rostindcuvintede moarte,dar numai după insistenţele d-lul procuror Andronescu, care l’a ţinut cinci ore la poliţie ; tot In ast-fel de condiţiunl a spus că dânsul scrisese acea scrisoare pe care martorul Bilcescu o citise,când, In adevăr, ea erea scrisă de mumă-sa. In privinţa acelui Manitomba,(călăuză comercială) găsit la Stoica, martorul ’şl aduce aminte că a dat cărţi lui Ion Oroveanu, chiar de la sosirea acestuia la Anvers. dar nu ştie ce anume carte. Deposiţiunea acestui martor face o a-dâncâ impresiune asupra tuturora, atât prin atitudinea simplă şi francă a d-lul Lazăr Teodor, cât şi prin simplitatea şi claritatea răspunsurilor sale, cât şi, mai cu seamă pentru că ridică un colţ al vălului care acoperă mijloacele nedemne şi nemărturisitoare pe care le-a tntrebuinţal parchetul, nu pentru a lumina afacerea, dar pentrn a dovedi culpabilitatea acuzaţilor prin martori falşi sad dăscăliţi. * * » Ion Uilialcscu, ca de 50 ani, proprietar arendaş lingă Rtmnic. Cunoaşte pe acuzaţi afară de Stoica şi de Tânase Muscalul. Răspunde cu emoţiune la întrebările d lui avocat Paladi că Iosif Oroveanu, pe care ’l cunoaşte de mult, este om cinstit, bun, blând, că tol-d’a-una s’a condus bine In afacerile sale comerciale, ca e iubit de toţi cel ce ad a face,cu el. Mihăîţâ Nichita, din potrivă, e om de strada, fără nici un căpătli, un beţiv nu merită să vorbească lumea cu el. f. Ştii ca acuma îşi are prăvălia lui? R Am aflat, dar n’am văzut’o. I. Cât o fi cheltuit ca să o deschiză ? R. Apoi, domnilor, cât de simplă sifî fie prăvălia tot ia trebuit 4 sau 500 I. D. Procuror. Martorul este membru In consiliul judeţean ? R. Da, In consiliul general. /. Pentru cine votează ? R. Pentru oameni cinstiţi. De nc-eiu iun iuta! peutru 1‘JSii' Ol’O-veanu. (Emoţiune prelungita) a * * Sunt orele 12 câţi-va dd. juraţi fiind obosiţi, roagă să se amâne desbaterile pe a doua zi la 8 ore dimineaţa. Curtea Încuviinţează. m\m DE LA 20 DECEMBRE Şedinţa se deschide la orele 10, pentru a continua ascultarea martorilor apărărel. * * I>r. Octavin Blasian, fiind Întrebat despre Mihâiţă Bărbieru, spune că la Râmnic se vorbea foarte mult cum el întorcându-se din Bucureşti, unde fusese chemat In afacerea asta, a putut deschide o prăvălie, destul de luc-soasă pentru localitate; atunci când a plecat la Bucureşti el n’avea de cât cinci franci In Buzunar. I. Aţi văzut vre-o dală pe Stoica cu Iosef Oroveanu ? R. De patru ani de când sunt In Rtmnic, n’am văzut nici o dată pe Stoica ; şi nici nu l’am văzut cu d. Oroveanu. /. Aţi cunoscut pe d. Eracle Petrescu redactorul Râmnicului} Cum era considerat acolo ? | R. Da. Era luat în râs In lacalitate. Era considerat ca om inteligent, dar beţiv, gata a face or-ce pentru plata. * * * Manole Teodoreseu. întrebat dacă a avut o calfă la bărbierie pe Ma-iţă Nikită, cum II consideră ce fel de om era,respunde că’i era urâta munca, ti plăcaa mal mult să fie la poliţie ca servitor. I. Ce fel de lume merge acu la prăvălia Iul Maiţă?, oameni de considera ţie ? R. Oameni de consideraţie la Măiţăl? D. N. Ionescu Se poate vedea din prăvălie, cine intră prin portiţa din u-îicioară a lui Stoica ? R. Nu. D. I. Lahovary.Prin luna lui August, se plimba Măiţa ceasuri întregi pe dinaintea prăvăliei ? R. Nu ştiu. dar era cunoscut că plimbarea lui Miăiţă era la .cârciumă. I. La cine să rădea Stoica ? R. La mine. /. Vorbial politică cu el ? Ii. Eu nu ştiu ce-I politica. Un domn jurat Întreabă pe martor daca a văzut vre-o dată pe d. Iosef 0-roveanu trecând pe ulicioară la Stoica Martorul făcându-şl cruce, nu,nici o dula. Şedinţa se suspendă la 12 până la orele 2. Şedinţa se redeşchide la orele 2 i/2. Xictiluc Ochesel. Martorul mlnca la Stoica, n’a văzut nici o dată acolo pe Oroveni. Stoica i-a spus o dată ca are să plece, peniru afaceri comerciale, şi de n’o reuşi, se va Întoarce slujbaş cu leafă bună. Citea jurnale şi romanţe, şi li zicea că se va face o dată cântecul lui Stoica Alexandrescu. Ion Comaneseti, comerciant. D. Lahovari. S’a întâlnit martorul cu G. Protopopescu In seara de 4 Septembre ? R. Da. De la 9 la 10 şi i/2. Am stat cu el pînă ce a închis prăvălia. /. D.G. Protopopescu era turburat sau îngrijat ? R. D. Protopopescu era ca tot d'a-una. I. Cunoşti pe P. Slanescu ? R. Da. /. L’ai văzut vre-o dată pe la Stoica ? R. Nici o dată. D. Procuror Codaş. Cunoşti pe Bănică Ilristoscu ? R. Da. Sunt asociat cu el. I). Procuror. Cum asta, că e falit ? D. Lahivari. A tăcut concordat. D. Procuror. Nu poate face comerţ. Exclamaţii pe banca apărătorilor. D. Grâdişteanu zice că astae părerea d-lul Procuror asupra ceşti unei de drept. (Ilaritate.) Un incident Apărarea cere ca d. Senator Co-tescu să fie chemat ca informator, In interesul apărărel. D. Preşedinte, refusă. Un domn jurat Insă, in numele mal multor juraţi, cere ca d. Cotescu să fie chemat. Cererea se admite. Va fi ascultat In urmă. Niţâ Păun Nazăr. Şade în faţă de Stoica. I. Al văzut In August pe Iosif Oroveanu intrând la Stoica. R. Nici o dată. D. procuror (cu maliţie). Martora şade In tot-d’a-una la fereastră ? R. Da. Eli ca femeie bătrână, şez mereu când la fereastră când In poarta. Partea civilă cere ca să i se comunice planul locahtaţel care se află la dosar. Pe când se arată planul juraţilor, d. procuror Cociaş vorbeşte cu acusatul Stoica. Apărarea cere ca să se constate aceasta. D-nul procuror Cociaş, insultă apărarea, zicând că parchetul nu e capabil să faca acte. de acelea pe care apărea le face. (Protestări, sgomot, agitaţie imensă). Cere să se condamne d. Crisenghi pentru delict de audienţa, pentru că protestă. D Crisenghi se apără. D. Vernescu, cere cuvântul şi zice ca se pot coridemna apărătorii, se pot face mai multe procese din acesta. Dar că se vor găsi tot d’a-una apărători, care să stea pe băncile apărărel, (In fundul sălel semne sgomotoase de aprobare). Curtea deliberează asupra incidentului. Redeschiderea şedinţei La orele 5 şi 20 Cur! ea reintră In şe- rVeşedinteie ciecisra ca curtea Hotărând asupra delictului de ultragiă a d-lul Chrisenghi, achita pe d. Chri-senghi, şi se mulţumeşte a ’l admonesta. * Martora retrăgându-se urează Curţii să ’l dea Dumnezeu gând bun pentru acuzaţi. * * » Const. Datculescu. 30 ani, agricultor, cunoaşte pe toţi acuzaţii, afară de Stoica. Este In relaţiuni de amiciţie cu dd. Oroveni. D. G. Paladi, ce cunoştinţă are despre Heracle Petrescu. R. L’a văzut prin cafenele—la distanţă—pe scena şi o data acasă la d-sa unde Heracle a venit să cerşească. Nimeni nu’l trata cu multaconsideraţiune. Cu Ion Oroveanu e prieten şi nu’l ştie violent. D. Procuror. La alegerile comunale din 85 acuzatul Ion Orăveanu a fost lovit ? R. Da. Chiar sora mea Ta pansai la mine acasa. Const. Slanescu, de vre o 30 ani, comersant, cunoaşte pe toţi acusaţii. Are prăvălie In faţa bărbieriel lui Manole, unde lucra Nikita. A fost chemat ca martor pentru facerea procesuluî-verbal al declaraţiu-nel lui Nikita. N’a vrut să iscălească acel proces-verbal, peniru că nu e a-devărat că se vedea pe fereastră poarta Iul Stoica. Cu toată insistenţa judeca-toaulul şi poliţaiului, martorul n’a iscălit de cât dupe adăogarea următoarelor cuvinte: aşa în cât nu se vede de loc. D. Procuror confirmă această de-posiţiune. Martorul mal spune ca, mirându-se de declaraţiunile Iul Nikita, l’a observat, şi a constatat ca comisarul Turcâ-rescu a venit la prăvălia lui Manole, când Nikita era singur, a stat cu el vre-o două ore, oprind pe un băiat să intre In prăvălie In timpul convorbirel apoi au eşit amlndoi şi s au dus la poliţie. Chila Lupan, 70 de ani, român din Transilvania venit ia Rtmnic de 58 de ani, cunoaşte bine pe Oroveni, pe C. Protopopescu, pe Pompilia. Spune cel mai mare bine de el. * * * După ascultarea acestui martor, se chiamă d. Senator Cotescu, dar acesta fiind la masă, şedinţa se suspendă la 6 ore 3/4 plna la 8 ore. Urmare pe mâine. Suntem positiv informaţi că s’a trimes respuns prefectului de Botoşani d’a ş’i da demisiunea. Cam târziu s’a gândit guvernul la www.dacoromanica.ro această măsură. Dar cu dinastia Pi-lat ce se face ? • Opoziţiunea din Cameră a luat de- ciziunea, ca dupe serbătorî se nu lipsească la nici o şedinţă a Adu-nârei şi se lucreze in corpore până la finele sesiuneî. m O noă ploae de decoraţii va cădea de anul nou pe piepturile colectiviste spre a împrospăta zelul guvernamentalilor. Se zice că generalul Pilat are intenţia d’a provoca şi el pe d-nul G. Cerchez. Vorba jidanului: «Luaţi seamă, mă, că voi sunteţi doi, dar noi suntem trei!» j © O sută patru-zeci de comercianţi au venit dinRîmnicul-Sărat cu cheltuiala lor proprie ca se depue în favoarea d-lui Oroveanu. © Prinţu Ghica mai nainte de a deşchide şedinţa d’azî a Senatului, a convocat în sala conferinţelor pe senatori spre a se plânge contra a-titudinel avocaţilor apărărel în procesul Stoica Bratianu !.....Beiza- deaua constată cu amărăciune ca respectoşî către guver nu suntnumaî parchetu, avocatul lui Stoica şi tânărul magistrat Bagdat preşedintele curţei cu juraţi. Adunarea a remasîncremenită la aiurările Beizadelei, neînţelegând unde voia se ajungă !... Semne rele.... © Corpurile legiuitoare au intrat astă zi în vacanţie până la 8 Ianuarie (inclusiv/. © Iu şedinţa de azi a Camerei, d. Ma-iorescu, dupe ce i s’a recunoscut dreptul d’a interpela, s’a grăbit a renunţa la interpelarea care o anunţase în privinţa devastaţiunilor comise în redacţii şi a amâna această interpelare pînă dupe serbătorî. D. Fleva n’a vrut se vorbească de oare ce interpelarea d-lui Maiorescu avea prioritate. Interpelările d-lor Giuvara şi Ni-corescu au remas amânate. Conversaţie nuzii» azi la C amera n. V. (3b., membru influent din colectivitate zicea furios către un grup de colectivişti: «Deunăzi când «aţi suprimat interpelarea d-lui Ma-«iorescu, v’am spus că aţi făcut un «act arbitrar; azi cînd aţi revenit, «ve spun că aţi făcut o mişelie !» Autentic. © D. Populeanu, procurorul-gene-ral, ar fi zis unui amic al seu că în caşul când fraţii Oroveni ar fi a-chitaţi, dânsul va fi silit se ’şî dea demisia la moment. Aci găsim şi noi că are dreptate. Intre ambele soluţiunî, mărturisim că mai bună e demisiunea unui Populeanu,—adevărată purificare a magistratureî noastre—de cât con-demnarea unor inocenţi ! • D-nul Gheorghe Cerchez care a avut la Botoşani un duel cu d-nul Ion Pilat, este cumnatul d-lui Ena-covicî şi autorul biografiei familiei Pilat publicată in Vocea Botoşanilor. Duelul, precum am spus’o n’a avut nici un resultat. Mâine ziarul Epoca va apare ca de obiceiu, cu darea de seamă a şedinţei de noapte a curţei cu juraţi şi cu şedinţa de mâine. A se vedea rcsultatiil Iragerci lolariei Ateneului pe pag. IV. ULTIMA ORA BIBLIOGRAFIE A apărut de sub tipar CALENDARUL SCOALEI pe anul 1887 Calendarul scoalei e portativ, de buzunar, tn mărimea de 10 pe 15 cm., tn legătură elegantă de pânză, format de porto-folia cu notiţe, şi conţine pe mal bine de 300 pagine hârtie fină, materiile arătate pe contrapagină de >1. Berar, profesor la şcoala Normala superioara si la liceui Sf. Gheorghe. Calendarul şcoalel se află de vânzare la editorii Tipografia Curţii, Regale, F. Gobl Fii, Bucureşti Pasagiul Român, şi se poate trimite franco la domicilia, îndată ce se va privi comandă şi costul (In mărci safl mandate poştale). A apărut în editura şi esecutarea stabilimentului grafic Socec et Teclu, Alnia-nncliul literar ilustrat, pe anul 1887. A eşit de subt tipar : lWlinanach du Higli-life.ediţiune de lux. Acest calendar foarte frumos ’1 recomandăm cititorilor noştri. A eşit de subt tipar şi s6 află de vânzare la librăria Socec, 7 Calea Victoriei, cu preţul de 3 lei exemplarul, Amenagiamen-tui padurei Morunglav din judeţul Ro-manaţl, pădure de stejar de 2602 ta. a. 6616 m. p. tratată prin metpdâ «însemân-ţărel naturale». Anexat: planul topografic. A eşit de subt tipar : Discursurile lui Itarbu Catarg-iu. Cu o notita istorica a-supra familiei Calargiu si o bibliografie a oratorului de Ang. Demetrescu, Preţul 5 lei. Pag. CXVI şi 522. — Suma ce va rezulta din vânzarea acestei cărţi este destinată pentru Societatea invetaturei poporului român, în al cărei local se află de-o-cam-dată depuse toate exemplarele, Curtea Bisericei Sf. Ecalerina. MARE ESPOSITIE DE TABLOURI No. I, — Bulevardul Academiei, — No. 1 in Coltul Calei Victoriei in ra^ia Marelui liotei de Bulevard CELEBRA CCLETIUNE EARL OF WOMBWELL din Londra Va Ii espusă pentru vânzare cu preturi, in-tr'adevâr esceptiona'o. Toate tablourile sunt vânduta cu g&raniie si pentru ca cea mai mare parte din artişti care le a făcut. Sunt inca in viata. Domnii eumpera-tori pot cere trimiterea lor artiştilor chiar pentru a se convinge de Autenticitate. BUN SI NU SCUMP Prima fabrica de conserve naţionale fondata la anul 1879 sub firma C T. CH RISTOFOR LA MARINAR Calea Victoriei, 100 vis-â-visde Cişmeaua roşie sub Jokei Club Vinde cu următoarele preciuri fiixe: Mazere boabe cutia de 12 persoane fr, 1—40 Fasole verde cutia de 12 persoane fr. 1—40 Bame cutia de 12 porssane fr. 1—40 Patlagide vinete cutia de 12 persoano fr. i 40 Dovlecei cutia de 12 persoane fr. 1—40 Torhon cutia de 12 persoane fr. 1—40 Mazere boabe cutia de 6 persoane —70 Fasole cutia de 6 persoane —70 Bame cutia de 6 persoane —70 Paltagele vinete cutia de 6 persoane —70 Dovlecei cutia de 6 persoano —70 Ghiveci cutia de 6 persoane —70 NB. Asemenea mai posed un mare depou de: Vin alb 7- “ - «/> ^ P r > > 7> 00 HAINE HÂRBATESTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT NU MAI ESTE DURERE DE DINTZl prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL l'.P. 8.8. PĂRINŢI BENEDICTIN! din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don MANUELONNB, Prieur 2 MEDALII DEAUR: Rruxelta I $80, Londra 1884 cele mal înalte recompense INVENTATA IN ANUL (373 DE PAR. PIERRE BOURSAN0 | Întrebuinţarea zilnica a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosA ' de cAte-va picaturi în apă, previne şi vindicA cAreia dinţilor, pe care ! albeşte, cousolisăn du-I, forticând şi însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN I807 AGENT GENERAL SEGUIN 3. RUE HUGUERIE, BORDEAUX 3^ Deposil la toate farmaciile, parfumeorî şi Coafeorl represenanle pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţia Comercială Frăneeză din Gălăti si Sucursalele ci. PRIMUL BIROU DE PLASARE Pentru toata RnmftniaConcesionat deGu-vern pentra institutrice, guvernante Bone de copii. Managere si Cameriste superioara. Prin numeroasele sale relatiuni atât cu streinatatea cftt si cu toata UomAnia, Biu-roul este pus in positie a satisface toate cererile. Se va pune in scrisori si un timbru pentru respuns. D-ra Adeiaide Itnndan institutrice diplomata — No. 72, Calea Victoriei, No. 72— vis-A-vis de Palatul Regal M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele celo mal fine, fabricaţi după indicaţi iniile medicilor 0-culişll. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite m-.-url metrice etc. cu preturi foarte moderate. PRIMA TRAGERE (ii Mmu 1886) A O O U A T (i0 Decembre R A 1886) G ERE No. corent S e î * 1 a Câştigul No. corent No. lulelelor Câştigul No. corent I 1 i ii Câştigul | No. corent IV o. IJiletelor Câştigul 1 005193 100 1 080477 25000 49 485209 500 97 405670 100 2 023016 100 2 493125 5000 50 289044 » 98 220703 » ' 3 027009 100 3 346693 1000 51 010838 » 99 266500 » 4 056380 100 4 099386 » 52 334238 » 100 320182 » 5 056549 100 5 202112 » 53 052902 101 031605 » 0 062554 100 6 383793 1) 54 279481 » 102 326040 » 7 053893 100 7 488102 » 55 105415 » 103 301578 » 8 007113 1000 8 361330 » 56 422833 n 104 486051 » 9 080847 100 9 195391 » 57 451669 »> 105 368705 >» 10 082333 100 !10 334595 » 58 104507 » 100 320945 » 11 085171 1000 li 088056 » 59 083362 100 107 103297 » 12 086483 100 12 385660 * » 00 430699 » 108 469300 » 13 192643 100 13 339373 » 61 230194 » 109 215112 >» 14 122007 1000 14 349972 » 62 000141 » HO 017019 » 15 126535 5000 15 300096 R 63 219703 » 111 368590 )» 10 129282 100 16 309070 » 04 175243 » 112 228561 » 17 130187 100 17 351871 )> 05 000128 » 113 231301 »> 18 135628 10000 18 451881 » 00 150193 n 114 408192 » 19 139408 20000 19 039190 » 67 289993 » 115 044503 » 20 145873 100 20 065526 » 6S 041225 » 116 484041 » 21 197035 100 21 431048 » 69 192208 » 117 394965 » 22 ,206870 100 22 488508 » ♦ 70 319416 » 118 304699 » 23 208330 100 23 330554 )) 71 457779 » 119 337420 » 24 224894 100 24 220120 » 72 445334 » 120 356250 n 25 232308 100 25 067951 • » 73 105756 » 121 346402 100 20 239784 100 26 188050 » 74 495255 » 122 313032 iOo 27 258292 100 27 053640 » 75 301631 » 123 342785 100 28 28501*8 100 28 213857 500 70 445334 » 124 009707 100 29 293199 100 29 249285 » 77 160326 » 125 200407 100 30 290864 100 30 135098 » 78 161032 » 126 158070 100 31 304272 100 31 373599 » 70 191666 » 32 308317 100 32 289577 » 80 419620 » 33 319245 100 33 399223 » 81 412882 0 34 332729 100 34 465099 » 82 323476 M 35 347897 100 35 ' 297703 n 83 163409 » 36 347782 100 30 315922 M 84 421826 » 37 352267 100 37 385820 )) 85 443027 » 38 363489 100 38 370139 >> 86 405703 » 30 364788 100 39 427398 » 87 381317 » 40 392789 100 40 351170 » 88 287293 » 41 401486 100 41 112552 j> 80 402418 )» 42 404365 100 43 240233 » 00 380213 » 43 412254 100 43 023716 » 01 491185 44 437740 100 44 094183 » 92 202847 » 45 454865 100 45 080552 » 93 460576 D 46 457867 100 46 070184 » 94 113085 » 47 471767 100 47 290990 » 95 323882 » K 48 4U1908 100 48 459888 » 96 315753 s N. B. Toate biletele care au participat la prima tragere au drept si la aceasta a doa tragere. PUBLICI T-A TEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 EPOCA l 4 COFETARII BROFT COFETAIUA IUtOFT are onoare d'a-nunta Onorabilei Sale Clientele că tine tot-d'a-una un mare asortiment de IJom-boanc proaspete, Supra line In genul Iloissier: marons glaeâs, petits i'ours glacâs, fours th6 etc. COFETĂRIA BROFT prepară în atelierul său cu colaborarea celor d'ântâifi lucrători eşitî din casa Boissier, toate ar-ticulele ce pune în consumatiune etc. COFETĂRIA BROFT caută a multâmi pc onor. sa clientelă, oferindu l pentru preturi moderate, consumatiunî deprima calitate. COFETAIUA BROFT este deschisa in toate serile după teatre. RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN SIRCCHI — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează lot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere într’un mod elegant, în toate stilurile şi orl-ce lucrări de tapiserie. ^Preturile moderate, esecutiunea la timpul liota. rât. CONSTANTIN SI ROCHI. CADOURI F»ENTFIU ANUL NOU Musici de masa dc la 4 până la IO cântece şi musicl de copil (manivelles) precum şi un marc asortiment de ARISTOANE SI CLARIPHONE care cântă peste 1,000 cântece dupâ notele lor respective adică Cântece Naţionale,Dansuri, sl Opere etc. Se află de vânzare en gros si en dctail cu presurile fabricel. M. SCHI FLER Strada. Carol I, No. 2, etagiul de sus. MIRELE HOTEL MII situat pe Calea Victoriei l|ânga Palatul Regal Aranjându-se din noQ elegant d-nil visi-tatorl vor găsitot confortul dorit curătenio exemplară şi serviciul prompt preturile sunt foaate moderate îneepând de la 1 franc si jumătate Camera. O berărie eleganta se află în Hotel. Restaurantul aranjat cu totul din nou cu o bucătărie internaţională aleasă servind şi în Cabine particulare. Pretzurile cele mai reduse DE ARENDAT moşia Fârcaşul cu ------------------- începere de la sf. Gheorghe 1888. Doritorii se vor adresa la d. advocat C. Popescu, Calea Dorobanţilor, No. 49. ATELIER MECANIC £ 69. — Strada Isvoru, — No Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fân- ■ Uni d'appliqne si Borne fontiViii. Canale (robinete) de tot | felul Tnburide fer, tuciu si plumb. Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, ’.| sgheaburi ae coborire inodore, capace de nasnale etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vase, xoclnri, abnsnri banei de gradina, grilaje de lngra-it morminte, pilastnrl,Tuburi pentru sondage si caudelabrl. TUBURI. INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE RPA (151) iXeXCXKXKXKXKXKXKXKXg l MARELE - 8 |HOTEL DE FRANCEI ? _ iu rrnrLTi S1 nr lltM7A DE Casa din Slrada Ro-U t V Ll\LA HL mană No. 72. Doritorii se vor adresa la proprietară, chiar acolo. O frumoasa Camera elegant mobilată în centru oraşului. A se adresa la redacţia ziarului Epoca.___________________ I ( I c I « I < & < £ < * < I € No, — BUCUREŞTI — 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mai mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei in (aţa Stradei Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire noii montat, după stilul cel mal modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. F>H. HUGO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA X m x m x m x m x m x m x ^xmxmxmxmxmxmxQxmxmxm SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL Sl DE CERAMICA DE LA COTRQCENI Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat Usina situată la Bucureşti, Cotrocenî, Şoseaua Pandurilor,peste drum dcAsilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea Delu-Spirea. D.RECTIUNEA Sl DEPOSiT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STR. BIS. ENI.E Adresa telegrafica: B A S A L T, Bucureşti DEPOSITE SECUNDARE In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — In Braila la D. G. Grosovich, pialza Sf. Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumay, banquer. Industria Naţională ale cărei produse aă obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mal mare recompensă : DIPLOMA DE ONOARE CLASA I- Estras din preturile curente pentru Bucureşti FELUL MATERIALULUI Nr. bucalilor necesare pentru unitate demesura P R h Cal. t Ţ U R Cal. 2 I L E Cal. 3 Pentru mie pentru uni- lati de mes. cu aşezare 1 Pentru mie j pentru unitate de mes.' cu aşezare Pentru mie pentru unitate de mes. cu aşezare Pavele pentru bord u re . . lam.l. 10 350 4.25 325 4.00 300 3 75 Pavele pentru pavagifl . . lam.|p. 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00 Lespezi pătrate lam. p. 25 380 11.00 360 10.50 320 9.50 Pătrate felurite lam. p. 36 240 10.00 210 9.00 180 8.00 Borduri de grădină. . . . lam.l. 10 150 — 130 100 Cărămizi refractare . . . lam.c. 420 320 — — — Cărămizi cu 6 găuri . . . lam.p. 80 65 — — — — — Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că în Bucureşti şi Oraşele în care ese-cută lucrări pentru Comună, Societatea să însărcinează şi cu esecularea, ga- ;« rantând întreţinerea un auşicăsemaî află la usină materiale vechi şi disform. ---CU PRETURI FOARTE REDUSE---------- „STELLA“ Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi OE SĂPUN OE RUFESI SĂPUN OE TOALETA etc. DEPOU CENTRAL Sl BIUROU .’ Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. excxextxmtxtxexaxvxf I G. HILLMER $ ^ - BUCUREŞTI - ^4 ţfeNo. 12, Slrada Stirbey-Vodă. No. 12 lângă Orpheu Instalatiune de aparate cu gaz aerian gasolin dela 10 până ® la 500 flacăre. MAGAZIN X X m x e x t X m x o v _____v______ . Vânzare de petro'.eă, benzina, gasolina şi uleiuri mine-_^ Kt? rale, prefaceri de lămpi obicinuite după noul sistem Excel-sior. X ţ? Atelier pentru orl-ce lucrări atingăloare de acestă spe- gs* eialitate, Serviciul prompt cu preciurile fixe şi moderate, w ^ Mare depoă de Canale (Robinelle) şi toate obiectele pen- de lampe brevetate «Excelsior», fărăfitilşi cilindru arzând fâră^ nici un pericol chiar dacă lam- X pa se restoarnă safl cade. Bogat asortiment de aparate w pentru iluminare precum : Lăm ni.I.an terni.Lvre. Candela- dtk breetc.ca şi lâmplde lipit şi lu- w minare (sfeşnice) cu benzină. ^ Bucureşti, — piscopicl No. 3 Aga tru conducte de apă, gaz şi vapor din toate sistemele de w ele mal renumite fabrice. Singurul representant pentru România. >XKXtX>X>X>X>XXX