ANUL II No. 323 A DOUA EDffIUNE SÂMBĂTĂ 20 DECEM2RE 1886. 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si ie a fie-carei luni si se plătesc TOT-O'AUNA ÎNAINTE IX BUCUUESCI: La casa Administratiunoi IX TARA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 10 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. IX STREIXATATE: La toate ol'ficiele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAP0IA2A 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRA TIS Anutciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciur si reclame pe pagina treia 2 lei linia IA PARISi Segasestejurnalul cu i&Ont a amorul, la Kioscul din rne Kontinartre III Bulevardul St. Germain No. 34. 50 BANI UN NUMER VECHIU GrigoRE VENTURA Prlm-redaotor responsabil APARE IN TOATE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA Ho. 3.— Piaţa Episcopiei.—Ho. 3. AFACEREA STOICA ALEXANDRESCU-BRATIANU MONOMANIA LEGALITAHI O parte din oposiţie remănend afari din Cameră; oposiţia din sinul Parlamentului redusă la tăcere de o majoritate arbitrară; lupta legală din parlament transportată Înaintea curţilor cu juraţi; şi un guvern, a-vend tn acelaş timp pe braţe, trei procese criminale politice, la Bucureşti, la Vâlcea, şi la Botoşani. Eată o stare de lucruri pe care noi refu-sam a o considera ca normală. Prin urmare, astăzi, când ne adresăm la partisanii cu ori ce preţ a soluţiunelor moderate, nu’i mai întrebăm : « Care sunt preferinţele voastre? Care linie politică găsiţi mai folositoare?» Ci le zicem : «Voiţi sau nu se ţineţi seamă de un fapt positiv ? Voiţi se recunoaşteţi un a-dever care este clar ca lumina zilei? Or sunteţi hotărîţ», de mai înante, a nu ve depărta, or ce s’ar face si or se s’ar întâmpla, de un fel de ultra-legalitate ideală şi închipuită». In acest din urmă caz, refuzăm chiar d’a mai discuta. Aci nu mai e vorbă de respectul şi iubirea de legalitate, ci de o manie bolnăvicioasă de legalitate. Această boală a ajuns la unii din oamenii noştri! politic!, din oposi- ţiune, într’o stare acuta,care^trebue se inspire oare-cari Îngrijiri. Aceşti oameni merg până a nu voi se recunoască ceea-ce însuşi guvernul mărturiseşte. Guvernul însuşi recunoaşte, că camerile actuale sunt numite de densul, şi eri încă d. Câmpineanu zicea d-lui C. Arion şi amicilor sei: «Aţi fost aleşi de noi, căci d-voastră nu ve cunoaşteţi măcar alegătorii». Guvernul spune pe faţă că dreptul de interpelare, garantat de constituţie, e suprimat. Regele aprobă a-ceastă călcare de constituţie; căci ştiut este că interpelările sunt discutate in consiliu de miniştrii, şi M. S. ştia de mai nainte, că d. Bră-tianu nu va respunde interpelării d-lui Maiorescu, ci va pune pe deputaţii sei, «care nici nu’şî cunosc alegătorii» se emită un vot, prin care guvernul este scutit de a respunde interpelărilor în termen de 3 zile. D. Ministru al justiţiei declară în parlament, că justiţia nu mal există pentru o parte din cetăţeni. Şi cine vine se desminţă aceste a-Grmaţiunl ? Guvenul ? De loc. Nici odată d. Stătescu n’aîncercat măcar, se rectifice declaraţiunea sa cum că «oposiţiunea nu mal are drept la protecţiunea legilor», precum nici odată d. Brătianu, n'a tăgăduit mărturisirea sa, că a tolerat asasinate. Nu î Nu guvernul tăgădueşte a-cestea. Oposiţiunea le tăgădueşte, or cel puţin unii membrii din opo-siţiune. «Şi mai Inteid, intru cât priveşte pe Rege, ea declară că Regele nu ştie ce se petrece, or că rolul seu constă a lăsa se se petreacă lucrurile ast-fel. Cât pentru declaraţia d-lui Stătescu, ea este o simplă exage-raţie. Este adevărat că se comit pe ici pe colo, câte-va abusuri în magistratură, dar oposiţia n’a pierdut dreptul la protecţiunea legilor, şi tot la justiţia d-lui Stătescu, ea tre-bue se se adreseze ca se ceară dreptate. Este adevărat că se fac presiuni, mici neorândueli în alegeri, dar este inexact că membrii parlamentului suni numiţi de guvern şi că nu’şi cunosc măcar alegătorii. Nu este esact că glasul oposiţiunei este înăbuşit în parlament, că lupta nu este posibilă în sînul corpurilor legiuitoare. Mal mult încă, numai in parlament este lupta permisă, numai în camere e posibil a resturna guvernul. A susţine cine-va contrariul, a admite ceea ce mărturiseşte însuşi guvernul, este a fi un resvrătitor, este a fi un revoluţionar periculos». Aceasta e tesa pe care au ajuns se o susţie aceşti maniaci al legalităţii, pentru a se menţine cu or-ce preţ într’o pretinsă legalitate, care nu există de cât în imaginaţiu-nea lor. Nune-ammira daca, spre a fi logici cu monomania lor, ar merge până a susţine că ei sunt adevăraţii opo-sanţî, căci asupra tutulor cestiune-lor arătate mai sus, sunt în absolută contradicţiune cu guvernul, iar că noi am putea fi priviţi ca guvernamentali, de oare-ce suntem de a-cord cu guvernul pentru a recunoaşte că oposiţia a pierdut protecţiunea legilor, că d. Brătianu tolerează asasinate, că mandatarii ţereî nu’şl cunosc măcar alegătorii, şi că parlamentul actual este recrutat de poliţia d-lui Brătianu. X- Eili|>oseu. DEPEŞELE AGENŢIEI JAVAS” Berlin, 30 Decembre. «Monitorul Imperiului» publică conven-ţiunea încheiată între Germania şi Anglia, privitoare la Sultanatul Zanzibar şi| la delimitarea sferelor de interese germane şi englezeşll în Africa Orientală. Solia, 30 Decembre. Aserţiunea câtor va ziare ce spun că guvernul bulgar ar li mărit impositele e cu totul neexactâ. Cheltuielile pentru anul viitor sunt micşorate cu mal mult de 1 milion. Guvernul socoteşte că circularea d-luî de Giers, în privinţa misiunii generalului Kaulbars conţine inexactităţi şi ’şl propune a le arăta. Guvernul va refusa asemenea memoriul adresat marelui vizir de către turburătorii de la Burgas. Acest memoriu, după spusele guvernului, coprinde nişte calomnii, şi autorii sei, cari se pun ca victime, ar fi numai nişte criminali. Paris, 30 Decembre. D. Herbette, ambasador al Franciel la Berlin e numit mare oficer al Legiunel de onoare. Londra, 30 Decembre. Marchisul de Hartington a refusat propunerile Lordului Salisbury care '1 oferea preşedinţia Consiliului privat safl situa-ţiunea do leader la Camera Comunelor. Marchisul de Hartington a spus că cl crede că va putea servi mal bine guvernul remând afară de Cabinet. D. Smith, ministrul de resbel, va fi numit leader al Camere! Comunelor. AFACEREA DE LA RIMNICU-VELCEI Priimim din Rimnicu-V ilcel următoarele depeşl: In procesul Zugravescu, si ccl l'alti, prefectul si-a adus ca juraţi oauienii st slugile sale. I-a linul pe mâncare si băutură. E-sercita presiune mare. A adus şcolari de la Tetoi inarniati, eu pusei si căciuli de dorobanţi. Veniţi Cornea si Borsu pentru partea civila. Disescu si P. Slaves-cu judecătorii trib. Ilfov martori. Aparaturii acuzaţilor, Al. l.alio-vari, G. Aposioleanu, Urseau», Hercscu, Iufeauu, lancovescu. Acuzaţii a propus reeusarcn n-sesorulul Crasnaru pentru refuzul citare! martorilor, pentru pronunţare In public in conlrn lor, pentru ameninţare contra Iul Dnvidcscti cn’i baga ijţi puşcărie, pentru refusul de a»trage lista juraţilor în presenta apărătorilor ce denota partidft luata contra lor. Curtea deseompleetAn-du-se amâna procesul In sesiunea viitoare. Entusiasniul publicului e mare. câci condamnarea era sigura cu lista juraţilor actuala care n fost alcătuită de preşedintele Crasna^ cu prefec-tu, ear nu trasa la sorti. Constantin Vlădescu Procesul amânat. Condamnarea era preparata. Amânarea a fost primita de public ea si o a-eiiilarc. Impresia a fost profunda, colectivişti consternaţi. Numeroase calcar! de legi. Abuzuri revoltătoare. Manifestaţii guvernamentale înscenate: în vederea condamnări. Persoane din justiţie grav implicate. Detalii cu posta. Acusati întâmpinaţi cu buchete si urnri de numeros public si de damele din societate. Disescu, Cornea, Borsiu si membru tribunalului Ilfov Slavescu veniţi pentru a ajuta guverna- monliill Miml pionii. I*ref©N?lul crezend condamnate» sigura pregătise o procesiune ad-hoc a seminariştilor. Triumful nostru asigurat. lancovescu. CESTIUNEA ZILEI Un scandal la Camera Nu trece zi ca să nu se întâmple câte un scandal în aşa zisul Parlament colectivist. Ast-fel tn şedinţa de eri unul din tineri, de al cărui concurs guvernul s’a falit mal mult, ş'a dat demisiunea din secretariat, moti-vând’o pe considerente sdrobitoare pentru majoritate. Indignarea d-lu! Arion îl face o-noare, mal ales când priveşte cine-va la a-titudinea pe care at) adoptat’o aiţi tineri ce intraseră în Cameră sub aceleaşi condiţiunl ca d. Arion, dar cari s’aO lăsat a fi ademeniţi şi corupţi de atmosfera viţioasă a colec-tivităţel. Am numit pe d-nil Disescu şi Lascar; unul din eî nu se sfieşte a merge se susţie la Rîmnicul-Vîlcel cauza cea mat scârboasă pe care ş’o poate cine-va închi-pni.numal spre a plăti prefectului Simulescu, o datorie de recunoştinţă pentru alegerea sa de deputat; altuljmerge cu sfruntarea până a susţine în plină Cameră stranea teoriei că majoritatea poate se amâne o interpelare pentru un termen nedefinit şi prin aceasta nimiceşte dreptul cel mal sacru al Parlamentului. Iatâ tinerimea pe care o formează d. Ion Brătianu. Aceşti sunt viitorii leaderi ai co-lectivităţel. Bucură-se de el 1 DISOLVAREA Cu ocasiunea ultimelor desbaterl din corpurile legiuitoare, d. Senator Mâr-zescu a spus un mare adevăr; d-sa a amintit că majorităţile parlamentare, pot la un moment dat, înceta de a fi expresiunea majorităţi din ţară; In Cameră, d. Nico'iae lonescu a mers mal departe şi a pledat in favoarea unei disolvărl a parlamentului. Pe de altă parte, d. Eugeniu Stătescu, a simţit necesitatea de a legitima situaţiunea guvernului actual; pentru acest sfârşit, ministrul justiţiei a invocat Încrederea Suveranului şi a ţârei. Dacă,ministrul justiţiei are dreptate şi dacă este adevărat că Colectivitatea (parlament şi guvern) se bucură de încrederea M. S. şi a ţârei, atunci opi-niunile emise de d-nit Mârzescu şi Io-nescu nu ’şl pot găsi locul. Nu mal poate fi vorba de disolvare, cănd pe lângă perfecta armonie, ce domneşte între guvern şi camerele legiuitoare.se mal adaogă faptul, că parlamentul şi guvernul,sunt expresiunea majorităţel naţionale. Suntem chiar dispuşi a nu contrazice pe d. Stătescu, când ne vorbeşte de încrederea şi sprijinul M. S. Fără îndoială, Regele are cuvinte puternice, pentru a aşeza simpatiele sale, tocmai In sînul colectivităţel; In cea ce priveşte însă, încrederea ţârei, suntem de părere, că ministrul justiţiei, ar fi fost mult mal logic, tn or-ce cas mult mal (consecinţe cu teoriele sale de guvernământ, dacă ar fi spus pur şi simplu : Suntem la putere, fiind-că suntem la putere. Nu putem dar, de cât a împărtăşi vederile d-lul Senator Mârzescu; ca consecinţă, disolvarea parlamentului, propusă de d. Nicolae lonescu, apare neapărat, ca singurul mijloc constituţional ce se impune Regelui, pentru a pune capăt unei stări de lucruri, cu 1 totul anormale. "Să ne explicăm : Art. 95 din Constituţiune, dă suveranului, dreptul de a disolva ambele camere de odată, saiî numai una dinele. Legiuitorul a crezut, ca de asupra ! partidelor politice In genere, de asupra parlamentului şi guvernului In specie, trebue să existe, o voinţa unică şi supremă, care la un moment dat, inspirată de interesele tutulor, să poată interveni în afacerile publice, oprind în loc, actele unul parlament care nu mal represintă alt ceva, de căt interesele unei facţiuni; acest drept de disolvare, este chiar cea mal măreaţă recunoaştere a Suveranitaţel naţionale, când capul statului socoteşte că este oportun ca să fie din nod consultată, j Cum trebueşte însfl, Înţeles art. 95? i Regele este stăpân de a exercita sad nu, acel drept, după voie? Nu sunt 1 oare împrejurări, în cari, acest drept devine o datorie? Nu sunt circumstanţe în cari, Regele este dator să di-solve corpurile legiuitoare ? Daca am admite faimosul principiu al neresponsabilitaţeî, fără restricţiune este evident ca nu am putea discuta ; Regele disolvâ sad nu disolvâ parlamentul; el este în marginele constituţionale şi la adăpostul or cărei responsabilităţi. „Dar neresponsabilitatea capului statului nu merge aşa de departe. Dacă trebue să recunoaştem, că în or ce stat constituţional, Regele are oare cari datorii, fără îndoiala, trebue să mal admitem, ca dânsul este responsabil sad de condiţiunile în cari le îndeplineşte sad de inacţiunea sa; alt-fel, care ar fi sancţiunea acelor datorii ? Ceva mal mult, daca aplicaţiuneaart. 95, nu trebue să fie de cât resultatul unul capriciu, nu suntem în drept a zice ca acel articol are un înţeles absurd şi ridicol? 0 asemenea interpre-taţiune ar însemna desăvârşita nimicire a pactului nostru fundamental, prin triumful unei voinţe asupra voin-* ţel tutulor.. Aşa dar, îu nici un cas, Regele nu > poate avisa, în un fel sad în altul, j după capriciul său. El este ţinut să urmărească împrejurările, să se pună > mal sus de or ce interese de partid, ! să îmbrăţişeze adevăratul simţ al po-; porului şi sa hotărască In sensul cel ; mal nemerit. Un exemplu : 0 convenţiune con-' sulară, periculoasă, este la ordinea zilei ; Parlamentul se arată favorabil acelei convenţiunl; dar, In afară de î parlament, In sinul naţiunel care în i or-ce împrejurare trebue să aibă ul- timul cuvâmt, un curent puternic şi ostil se produce ; ţara nu voeşte a-ceastă convenţiune. Bine şi constituţional ar proceda Regele care ar disolva un asemenea parlament 1 Cu alte cuvinte, sunt împrejurări îu cari disolvarea parlamentului se impune. Atunci capul statului este dator să exercite dreptul săd constituţional, sub pedeapsă de a provoca el însuşi nemulţumirea publică ; alt-fel, el devine responsabil de or ce consecinţe. In resumat, Constituţiunea proclamă un principid şi dă Suveranului un drept ; precedentele şi practica constituţională, destănuesc împrejurările în cari acel drept se schimbă în o datorie, pe care capul statului este ţinut a o îndeplini. Bine înţeles, în toate aceste circumstanţe, se cere de la Rege, principii de dreptate şi onestitate, caracter neşovăitor, dibăcie şi inteligenţă. * • # Din practica ^constituţională, putem stabili următoarele împrejurări, în care capul statului, este chemat a e-xercita dreptul săd de disolvare : 1. Desacord între Corpurile legiuitoare şi Minister. 2. Desacord între Cameră şi Senat. 3. Desacord Intre parlament şi ţară. Faţă cu situaţiunea camerilor noastre, fără îndoială, că primele două circumstanţe, nu pot fi considerate ca punct de plecare a unei disolvărl, căci după cum zice Voinţa Naţională, în u-nul din numerile sale trecute : Guvernul se bucură de încrederea mare! majorităţi a ambelor adunări, şi după câte poate vedea or cine, nici un motiv de neînţelegere nu există între Cameră şi Senat. Nu se poate contesta Insă, că ne a-flâm în caşul celei de a treia ipoteză . Desacordul între parlament şi ţară este consecinţa neîndoioasă a faptului, că actualele corpuri legiuitoare uu ad representat şi nu represintă majoritatea ţârei; M. S. Regele, trebue să cunoască acest fapt şi’l cunoaşte neapărat. In aceasta privinţă, I. I. Thonissen crede că disolvarea unul parlament, să impune suveranului când Camerile sunt resultatul intrigilor unul partid ţi nu expresiunea voinţei ţârei, etc... Dacă marele profesor ar fi putut merge maî departe în cercetarea împrejurărilor, cari necesitează o disolvare şi dacă de pildă ar fi asistat 1& nişte alegeri parlamentare sad comunale, săvârşite ca la noi, de sigur că a-cel care cere disolvarea unei adunări produs al intrigelor, s’ar fi revoltat şi ar fi lovit de nulitate radicala, parlamente, produs al desordinelor fi al vio-litifel 1 Dar zicătoarea este adevărata : ca la noi, la nimeni. In adevăr, parlamentul nostru este ilegitim chiar prin origina sa. Camerile nefiind produsul unor alegeri libere, nu ad putut fi un moment măcar, expresiunea majorităţel naţionale ; origina lor, este cu totul In afara de constituţiune, iar existenţa lor, nega-ţiunea cea mal cumplită a suveranitate! naţionale, înscrisă în Constituţiu-ne, dar înlăturată sad călcată In picioare de oameni zilei. Violinţa oficială 1 Candidatura oficială ! Fabrica de deputaţi I iată isvoa-rele adevărate din cari ad eşit mandatari Colectivităţel I Nu poate dar exista între naţiune şi mandatari, nici una din acele legături puternice de încredere şi sprijin mutual, cari dacă constituesc forţa şi prestigiul adevăratelor parlamente, oferă în schimb, alegătorilor, garanţia cea maî temeinica a apârârel intereselor lor. Precum aceşti mandatari impuşi, nu ad cunoscut nici trebuinţele nici aspi« www.dacoromanica.ro r EPOGA — 20 DECEMBRE •JBARăJUăLK* raţiunile ţăreî, asemenea ţară nu ’i mai cunoaşte şi nu ’i mal vrea ! Naţiunea cu totul izolată şi speriată de acel necunoscut, către care o ttraşte politica nesocotită a d-lui Ion Biătianu, impovorată de imposite, brutalizata şi chinuită de o administraţiune nebună şi imorală, ’şi-a întors privirele cu dispreţ şi cu oroare de la toţi acei cart aii înşelat şi ruinat poporul.pe umerile căruia s ad ridicat. Această stare anormală, cu căţî-va usurpatorî şi cu o ţară îngenuchiată lor, trebue să Înceteze odată : trebue ca însuşi M. S. Regele să se pună în capul mişcârel care poate salva institu-ţiunile şi legile noastre, restabili ordinea şi siguranţa ; primul act ce i se impune este disolvarea parlamentului. Oposiţiunea poatea avea interes ca disolvarea să se facă; dar regele este dator să recurgă la această disolvare independent de avantagiele sad de de-savantagiele^ce ar putea resulta pentru partidele noastre politico. Regele nu mai poate sta la îndoială; el trebue să lucreze, căci or-ce întârziere din partea sa, foloseşte acelor cari nesocotesc legile şi dreptul. Astă-zl, nemulţumirele, agitaţiunile şi mişcările locale, scenele de desor-dine ce se repet zilnic, în toate colţurile ţăreî, denotă o surescitaţiune generală contra guvernului şi parlamentului, un fel de vijelie ameninţătoare, care ar trebui cel puţin, se dea de gândit Regelui Garol 1 Şi acest guvern de ruşine, aceste Camere servile, funcţionează încă, în paguba intereselor celor mai scumpe ale ţărei 1 c. si. r. D. Aurelian la domenii. » Vizanti la culte. X Aseară a fost întrunirea membrilor societăţei corpului didactic. Vechiul consiliu de administraţie dân-du-şi demisia, s’au ales un alt consiliu In locul d-lui Orescu, care era preşedinte mai înainte, s’a ales a-searâ ca preşedinte d. D. Petrescu, profesor universitar; iar în locul d-lor G. Dem. Teodorescu şi N. Qin-tescu, foşti mai înainte vice preşedinţi, s’au ales d-niî Anghel Deme-trescu şi Z. Demarat. Casier I’a ales d. Troteanu, iar secretari dd. G. C. Dobrescu, N. Godrescu, Sinişteanu şi I. Stoie-nescu. X Procesul bătăuşilor de la Focşani va fi probabil amânat. X Se vorbeşte în cercurile oficioase de înlocuire ministrulului nostru de la Berlin, d-nul Vârnav-Liteanu prin d. Ferichide. X Citim în Voinţa Naţionaală de la 19 Decembre: Martorul spune că glonţul dând de centura de oţel, a căzut jos tot pe aceasi gaura prin care a intrat. Ce naiba, toată lumea ştie unde fu lovit d-nu C. F. Ro-bescu, Voinţa devine pornografică. UN SCANDAL LA FOCŞANI Un mare scandal se petrece la Primăria din Focşani. Cu toate că alegerile noilor consilieri s’a făcut cu ajutorul bâtelor, precum se ştie de toată ţara, şi ca probe la a-ceasta a fost degradarea sergentului Teodorescu, precum şi acţiunea pen-dentâ acum la Curtea cu Juraţi contra bătăuşilor, care urmează a se judeca la 19 curent, totuşi d. I. C. Bratianu, trecând peste toate acestea, şi respingând protestările făcute, a confirmat alegerile la începutul lunei curente. De atunci,de şi noii consilieri a depus jurământul, nici până acum încă nu s’a ales Primarul şi ajutoarele, ast fel că vechiul consiliu funcţionează şi as-tâ-zl, contra legei. Cauza este neînţelegerea ce există intre consilierii aleşi , ftind-că toţi aspiră la demnitatea de primar, dupe promisiunile date in parte la fie-care, de onestul Sâveanu. De aci intrigi şi ceartă care ad degenerat In un adevărat scandal. Ast-fel, Intr’o întrunire ţinută la 14 a curentei, onorabilii consilieri ’şl-au aruncat în faţă insultele cele mal triviale. S’a pronunţat cuvinte de «birjar falit», «imbecil», de «avere deţinută în virtutea unui testament falş.» şi alte asemenea graciosifăţi. Cel mal înfocaţi aspiranţi la primărie sunt: dd. C. Cernat, N. Pruncu, G. Or-banu, A. Paraschivescu şi A. Ionescu. Ad dreptate onorabilii. E dulce primăria de Focşani, care are un fond de un milion şi câte-va sute mii franci pentru lucrări publice (?) Ei ţin la vechiul proverb care zice : că cine umblă cu miere, trebue să 'şt lingă degetele. I \rauj tmontul provisoria eu I rnneia La 4 3/4, deschizându-se şedinţa, d. A-lexandru Sendrea, raportor, da cetire pro-ectulul de lege prin care se prelungeşte pentru trei luni aranjamentul comercial provizoria cu Franţa, care a fost încheiat la 17/29 Iunie 1386 şi s a aprobat de corpurile legiuitoare în sosiunea aceasta. Ne luând nimeni cuvîntui în discuţiunea generală se pune la vot proectul care se primeşte cu unanimitate de 105 voturi. Şedinţa se ridică la ora 5. Un spectator. se- INFORMATIUNI Aflăm din sorginte sigură că mai mulţi deputaţi din nnjoritate sunt decişi a cere expulsarea. d-lui losif Oroveanu din Cameră, îa cazul când acesta ar fi achitat. Felicităm pe colectivişti pentru această invenţiune genială. Ea întrece toate aşteptările noastre. Pentru a smulge juraţilor o condamnare a fraţilor Oroveanu, colectiviştii respândesc sgomotul că chiar dacă vor fi osândiţi, ei vor fi gra-ţiaţi X Iată lista ministerială cea mal probabilă: D. Ion Bratianu, ministru preşedinte, fără portofoliu. D nu general Radu Miliaiu, la interne. D. Sturza la esterne. » Nacu la finanţe. » Stătescu la justiţie. » general A ngolescu la resbel. CORPURILE^LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de Vineri li) Decembre 1886 Şedinţa se deschide la 2 ore cu 92 natorl faţă. Se pune în discuţie, dupe cererea primului ministru, aranjamentul comercial cu Republica francesă. Dupe citirea raportului de d. Gr. Ste-fănescu, aranjamentul se votează fără discuţie prin bile. D. Ministru de externe, depune con-venţiunea comercială cu Rusia, pentru care cere urgenţă şi intrarea Senatului tn secţiuni unite, ceea ce se încuviinţează suspendându-se şedinţa publică. In şedinţa secretă d. Mârzescu, în numele minorităţel, se ridică cu putere contra parodiei constituţionale a guvernanţilor, d’a cere votul siluit al corpurilor legiuitoare chiar şi pentru acte, de importanţa unor contracte internaţionale. Deci, declară că, minoritatea fara a fi contra convenţiei cu Jtusia, nu va putea lua parte la deliberare în chipul impus de guvern, de oare-ce, nici că are vreme a lua cunoştinţă prin citire de actul încheiat de guvern. La redeschiderea şedinţei publice, dupe 11/2 oră, prinţu Ghica, anunţă că discuţia convenţiunel cu Rusia se amână pe mâine Sâmbătă. Se procede la alegerea unul membru în comisia codului de comercill In locul d-lul R. Opr&n, alegâudu-se d. C. Nanu. Se votează pensia viageră de 50 lei lunar d-nel Maria Naszel. Se votează indigenatul d-lul Costache Patchides. Asupra acestuia, d. Mârzescu declară, că'şl dă demisia din comisia de indigenate pentru că nu se mat păzeşte ordinea chro-nologlcă a cererilor, nedreptşţindu-se alţii, pantru a se da întâetate favoriţilor unora. D. Lupascu (Găliganu) se simte cu musca pe căciulă!... Apoi sa votează indigenatele d-lul A-lexandru ŞtefanovicI din Botoşani şi al d-lut Giurgiuveanu. Se mal votează o lege pentru separarea unor comune din RomauaţI. Şedinţa se ridică la 4 şi 45. CURTEA CU JURAŢI AFACEREA STOICA ALEXANDRM-BRAT1A1 Urmarea şedinţei de la 18 Decembre INTEROGATORIUL MARTORILOR (Urmare) rtlartorii acuzarei ŞEDINŢA DE NOAPTE La 8 ore şi jumătate şedinţa se redeschide şi se continuă ascultarea de-posiţiunei martorilor acuzâref. Dumitru Ştefan eseu, 20 ani, băiat în prăvălia d lui Dobriceanu. Cunoştea pe Stoica de la Râmnic. L’a întâlnit la Bucureşti în ajunul atentatului lntr'o berărie; acuzatul ’i-a spus că erea tn capitală pentru afaceri. * * * Conian Teodorescu. 17 ani, băiat din pravalia d lui Iulian Oprescu, spune câ Stoica, pe care tl cunoştea, a venit tn prăvălie în ziua d* 4 Septembre si a cerut o dulceaţa de prune. Rvspunzăn du’i martorul ca nu are dulceaţă de prune, acuzatul a plecat îndată. D. procuror general Să spue martorul dacă nu a observat nimic la a-cuzal? li. Stoica erea turburat la faţă. 7. Ce a făcut, intrând în prăvălie ? li. A salutat pe d. Iulian, care erea la Teşghea, şi a cerut o dulceaţa de prune. 7. Nu să uita, aşa, prin prăvălie? li. Ba se uita. 7. Parcă ar fi căutat pe cine-va ? li. Da, parca cauta. I. losif Oroveanu a venit In ziua a-ceia la prăvălie ? li. Nu. 1. Searu, cijm aţi aflat atentatul '! ft. Ni s'a spus ea un băcan din Râmnic a tras cu revolverul în d. prim-mi-nistru şi în d. Robescu, 1. Atunci ce aţi zis tn prăvălie ? li. Ca Stoica Alexandrescu trebue să fi comis faptul. 1. Pentru că...? li. Pentru ca erea schimbat la faţa. 1. D. Iulian erea faţa când aţi zis a-cestea ? li. Da, erea în prăvălie. 7. Nu eşise din prăvălie de mult? li. Ba atunci se întorsese. 7. Fusese la d. Robescu ? [Martorul se uită la d. procuror şi tace). Vrea să zică nu se dusese încă ? li. Da, nu se dusese încă. Michaluchc Itibovsky, 19 ani, tot băiat din prăvălia d lui Iulian Oprescu, respunde ca lacatechism la întrebările ce’i pune d. procuror. CAMERA Şedinţa de Vineri 19 Decembre 1886 La ora i şi jum se deschide şedinţa sub preşeiliuţa d-luî general Lecca, preşedinte. Dupe cetirea sumarului d. Cerchez face o propunere că d aci ’nainte cai călăraşilor să nu mai fie în sarcina lor ci să se cumpere de ţară. D. Fie va, interpelează pe guvern asupra mod .lui cum trebue făcute interpelările şi întreabă dacâ ele trebue să fie dupe bunul plac al majorităţel saO conform regulamentului camerei. D. Ferikide, răspunde că interpelările se fac dupe regulament. Dacâ s’aO amânat, a fost din causa unor cestiuni importante ce erau la ordinea zilei. S6 ia în discuţie bugelul căilor ferate Dupe o mică discuţiuue să votează. D. Nacu, comunică adunărel aranjamentul provizor cu Franţa. Să cere urgenţa şi să admite. Rezultatul votului este: Votanţi 119 Fentru 94 Contra 25 Şedinţa se suspendă pentru 10 fost treaba. Stoica îmi a spus că făcuse credit lui Nicolae Oprescu de vre-o 240 de lei, la prăvălia mea din Rtmnic, când Nicolae erpa amploiat la cusieria judeţului şi că acesta ît dăduse poliţe de ale lui frate săQ care este om cum se cade. Eu am luat poliţele, le-am pus într’un plic şi le am trimes d-luî Oroveanu, la camera, ca să ia banii de la d. Iu ian. Scrisoarea ’mi a scris-o un funcţionar care o să vie să vă mărturisească faptul. Ce a făcut d. Oroveanu nu ştifl, câ nici nu ’l-ara mal întrebat, ştimdu’l om de treabă. Dar Nicolae Oprescu şi cu tatăl săb afi venit şi m’au rugat câ să nu fac gura, pentru ca po-liţile nu ereail iscălite de d. Iulian, dar de Niculae şi că poate să’l bage în puşcărie istoria asta. Şi mi-aO zis că are să’mi plătească cu încetul; ba chiar am lasal 00 de lei din datorie. D. Preşedinte, întreabă ped. Iosef O-roveanu dacâ cunoaşte poliţele. li. Nu m’am uitat la ele. Citind scrisoarea lui G. Protopopescu, n’am avut curiositatea să văz poliţele; şi când ’l am vorbit Iul Iulian de datoria fratelui săli, văzând câ dlnsul nu vrea să auzâ de dînsa, nici nu ’mi am arătat potiţile De aceia ’i am vorbit de o datorie către Glieoi'sbe si mi către Stoica Alexandrescu, către care nu ştiam că ereau făcute poliţile. Martorul confirmă toate acestea. D. procuror dă semne de impacienţă. Mihaila \ichitn, de vre o 41 ani, e bărbier la Rtmnic. Acesta şi cu următorul, sunt principalii martori ai acuzârei. Cunoaşte pe toţi şase acuzaţii. Astă vară a vezut pn Iosef Oroveanu intrând vre-o trei zile de a rândul, de. câte 3 sau 3 ori pe si, în prăvălia lui Stoica Alexandrescu, care este vecina cu barbieria în care martorul erea calfa. Putea foarte bine observa aceasta, de oare-Ce se plimba pe trotoar, stând de vorba cu vecinii, când nu ereaCi muşterii tn prăvălia. D. /. Lahovaryinsistă pentrucamar-torul să indice bine dacă erea în prăvălie sau pe strada când vedea pe Io-sef Oroveanu intrând la Stoica. li. Pe stradă, pe stradă. /. La prima deposiţiune, făcută la Rtmnic. a zis ca erea în prăvăliă. Ii Nu, nu. o data l’am văzut din prăvălie; cele l’alte două ori de pe stradă. D. 1. Lahovary roagă să se citească acea primă deposiţiune. Din procesul verbal al judecătorului de instrucţie din Rtmnic reese câ nu este cu putinţă să se vâza poarta lui Stoica din prăvălia bărbierului. Prin urmare, martorul nu a văzut ceea ce afirmade cât de două ori, în loc de trei. Dar dlnsul zice că, pe când observa cele zise de el, sta de vorba cu vecinii. Acei vecini au văzut ceea ce a văzut Nichita ? K. Da de unde ştifl eu. D. G. Vernescu. Cine erau acel vecini ? Martorul intră în explicaţii încurcate şi resi unde la sfirşit : i\uTni aduc aminte. D. Iulian Oprescu, comersant în Bucureşti, cunoaşte pe fraţi Oroveni şi pe d. Robescu. Nu a observat că Stoica îl salutase intrând In prăvălie. Nici nu’l ar fi cunoscut, Căci a părăsit Râmnicul de 15 ani. Când a eşit vorba de atentat, martorul a plecat îndată la d. Robescu care’l e muştiriu bun şi acolo a aliat cine e-rea autorul atentatului. D. Robescu l’a întrebat dacă cunoaşte pe Stoica, şi martorul a spus câ nu. Intorcându-se la prăvălie, a vorbit de cele petrecute şi bâeţii î-au spus câ acuzatul fusese In cursul zilei în prăvălia sa. La întrebarea dacă nu auzise pe bâeţii lut vorbind de Stoica înainte de a merge Iad. R .bescu, d. Iulian Oprescu răspundă câ nu se ocupă de ce spun băieţii între ei. In privinţa poliţelor iscălite de el către Stoica Alexandrescu şi care au fest găsite între hârtiile d-lul losif Oroveanu, martorul spune ca d. Oroveanu a venit o data la el din partea lui Glie-orghe Protopopescu pentru o datorie a lui frate-săb Nicolae Oprescu, dar câ n’a fost vorba de Stoica Alexandrescu. D. procuror general. Ai plătit acele po'iţe ? R. Nici nu le-am văzut cu ochii. Am răspuns d lut Oroveanu că frate meu este la mine cu leafă şi că, dacă are vre-o datorie, asta nu mă priveşte, câ nu vreafl să plătesc. 1. Vrea să zică n’a fost vorba de vre-o amânare a poliţelor la toamnă ? R. Nici gănd. (D. procuror dă semne de mulţumire). D. I. Lahovary. Nu a zis martorul că fratele săfli să plătească din leafa sa? R. Adevărat, aşa am zis. 7. Câ va plăti când va putea, cu încetul, până la toamnă ? R Aşa este, poate această să o fi zis, dar nu de poliţe. (D. procuror nu mai e mulţumit). D Preşedinte (arătând martorului poliţele): Sunt iscălite cu num' le d-tale. R Dar nu de minej sunt falşicate. www.dacoromanica.ro cuma Un incident D. Vernescu atrage atenţiunea cur-ţei asupra acestui răspuas : iată un om care are destula memoria pentru a ’şi aduce, bine aminte câ un trecător, d. losif Oroveanu, a intrat In trei zile con secutive la Stoica Alexandrescu, de câte 2 sau 3 ori pe zi, dar a cărui memoria nu e îndestulatoaie pentru Ga să’i amintească cine erau vecinii lui. cu care sta de vorbă ore întrebi Iu ilte-ce zi. Această observaţiune a venerabilu lut decan al baroului din Bucureşti provoacă supărarea ministerului public şi a pârţei civile. D. procuror Co-cias şi d. avocat Cantili protestează pentru că se calcă art. 344 proc. pen. care ordonă ca martorul să nu fiă întrerupt. Apărarea însă protestează cu energia în potriva ministerului public în deosebi care, după ce a întrebuinţat violenţa printre alte mijloace încă mai puţin legale, vine să şicaneze apărarea in exerciţiul drepturilor sale. Aceasta replică meritată provoacă a-plausele publicului. D. preşedinte dă ordine să se dea a-fara acel ce aii aplaudat. Se expulsează o persoană şi şedinţa se suspendă pentru câte-va minute. La redeşchidere, curtea blamează a-părarea pentru întrebuinţarea cuvlntu-lui şicane. Se continuă apoi ascultarea deposi-ţiunei lui Mihaiţă Nikita. * * * # D. G. Paladi. Ce a fost martorul înainte dea esercita profesiunea de bărbier ? R. Din copilăriă am învăţat meseria aceasta. 7. Dar a fost bărbier fără întrerupere ? lt. B< am mal fost şi alt-ceva. 7. Şi anume ? lt. Din politie. (Mişcare in public şi până pe băncile juraţilor.) I. Era la poliţia când a fost prefect ai Rtmnicului d. Cotescu, HCtualul senator ? i li E. da eram 1 7 N'a fost dat afară din slujba de d. Cotescu. , R. Ba am fost dat. D. 7. Lahovary. Acuma este tot calfă la stapîn. R. lin am pravalia mea [murmure in sală) D G. Paladi. Cu ce capital a deschis martorul prăvălie ? li Cu capitalul mefl. 7. Care capital ? R. Nu trebue lucru mare. 0 pereche de fo rfeci, vre-o patru brice, o masă. 7. Dacă avea capital, de ce a cerut de la stăpânul său un acont de 3 sad 4 lei ? R. Pentru ca să 'ml păstrez zece, două-zecî de lei la vreme de boală (Rî-sete). D. I. Lahovary. Câtă chirie plăteşte acuma pentru prăvălie ? R. Două-zecî de lei pe lună. I. Să spue Stoica Aiexandrescn de câte ort a fost la el în casă Iosef Oroveanu. Stoica : Numai o data. Mkfta nu spune «deverul (Mişcare de indig-naţiune pe băncile juraţilor.) Se ordonă martorului să stea la disposiţiunea curiei. Ghita Dineseu. de vre-o 40 de ani, agent de urmărire. Spune ca pe din afară că a văzut pe Iosef Oroveanu şezând în prăvălia lui Stoica, cu cotul pe masă, şi vorbind cu el, singuri amîndoi. Nu s’a gândit să asculte de ce era vorba. D. G. Paladi. Ce a fost martorul înainte de a fi agent de urmărire ? lt. Comersant. 7. De ce s’a lăsat de comerţ. R. Pentru că ’mi era capitalul mic. 7. Nu a Încetat plăţile, cum se zice în comerţ? R. Nu, am plătit tot şi apoi ’ml am desfăcut prăvălia. 1. Este de mult agent? i R. De nouă ani. 7. Vrea să zică era în această funcţie când d. Iosef Oroveanu era primar la Rtmnic? lt. Da. 7. Oare nu a fost destituit o dată cu perceptorul de pe vremea aceia ? R. [cu ură.) fliiar losif Oroveanu a făcut treaba asia î D. 7. Lahovary. Ş’acum o plăteşte ! i Murmure de indignaţiune în sală şi pe băncile juraţilor.) Gheorglic llristescu, sub-comi-sar la Rtmnic. A văzut pe losif Oroveanu stând de vorba cu Stoica la uşa prăvăliei acestuia cu două săptămâni înainte de atentat, pe la orele 11 ziua. Ilerseu Tobos, 40 ani, misa, de religie mosaicâ. Deposiţiunea acestui martor a fost, pe lângă o lungă serie de contraziceri, pe care In zadar căuta să le repare d. preşedinte, elementul bufon din această dramatică afacere. A văzut pe fraţii Oroveni, acum vre-o şase luni, trecând pe dinaintea prăvăliei lui Stoica, care îl saluta, la a cărui salut respunseră, dar fără a se opri. In prima disposiţie de la Rtmnic, misitul zice însă că a văzut numai pe d. Ion Oroveanu, şi că a dat mâna cu Stoica, şi că a stat cu el de vorbă. Stoica răspunde că nu e adevărat, că d. Ion Oroveanu nu a venit niciodată la el anul acesta. Herşcu zice că a văzut pe Pompiliu SUiibbcu In pr&vâ.lia lui Stoica. Stoica declară ca nicl-odată Pompiliu nu a fost la el. întrebat dacă face orl-ce fel de misi-ticâ, fără excepţie, Herşcu zice că toate le face, pentru ca, Într’un oraş mic, este singurul mijloc de a nu muri de foame. I). G. Paladi. Şi la Pere Giovannil Herşcu. Fereşte! nu'i ruşine! D. Grădişteanu. Şi misitia de martor ? R. Aceia nul... ’Mi e frică!... Bietul jidan caută întruna să o şteargă, dar uşierul îl ţine de aproape. Gând îi dă drumul, în stfârşit,o tuleşte fără chiar să mai întoarcă capul. Cosllca Dragos, copist ia curtea de apel de 4a Galaţi. A cunoscut pe Stoica în 1885. Spune că acusatul se ocupa mult de politică, ca mergea la întruniri publice, citea ziare, se esalta apoi şi ocăra guvernul. Tanase Muscalul venea des la el în prăvălie. Ceia ce ’l supăra mal tare pe Stoica era urcarea preţului licenţei de băuturi spirtoase. întrebat dacă crede că acusatul a comis crima sa împins de cine-Va saii din capul Iui, martorul zice că amândouă se pot susţine dar câ el nu vrea se ’şi încarce conştiinţa dând ast-fel de păreri. * Se îhtroduce Radu Palrascu, copil cam de vre-o opt sau zece ani, care, fiind trezit din somn, nu poate răspunde nimic. De aceia, de acord cu părţile, d. preşedinte propune să se suspende urmarea pe mâine, la 9 dimineaţa, căci sunt ceasurile 12 din noapte. Toţi sunt de părerea aceasta, afară de d. Bosie, avocatul lui Stoica, care zice d-lul Stoicescu, avocat al părţei civile: — Să se fi ascultat hicailea toţi martorii noştri, şi apoi să se fi amânat şe ■ dinţa. Vrea să zică d. avocat Bosie nu este al apărârei, ci ai pârţei civile, sau mai bine zis al ministenulul public. Vorba Românului: Gura păcătosului adevăr grăeşte! Sfiim DE LH9 DECEMBRE Şedinţa se deschide la 10 ore. Abia la 11 se termină apelul martorilor. Se continuă ascultarea depune-rei martorilor acusăreî. Radu Petrascu, copil ca de 8 sad 10 ani, băiat în prăvălia lui Stoica Alexandrescu. Recită o lecţie bine învăţată. Spune că Muscalul când venea la Stoica vorbea de chestiă. 1. Care chestia ? Copilul se încurcă, zice că nu ştie. 7. Vorbeau politică? R. Da, ziceau că trebue să viâ demnul Alexandru Cuza. EPOCA 20 DECEMBRE 3 PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EP0CA“ Tiragiu fi.000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anuneiurî şi reclame pe pagina III linia 2 lei. Nu cunoaşte pe OrovenI, nu’i-a vfi-zut nici odată la Stoica. Petrache Ionescu 12 am cunoaşte pe acusaţl. Fraţii Oroveanu nu veneau la Stoica, dar se duceau pe la Proto-topopescu. /. Stiă ceva de chestie ? R. Nu ştiâ de ce chestie ? Matlieiii Mculescu, 23 ani, In ser-vicifi la 0. Protopopescu. Cunoaşte pe toţi preveniţii. Spune că Gheorghe dormea când a venit Radu Pătraşcu şi a luat pe Petrache cu el. Răspunde unul d. jurat că losif Oroveanu venea des la Gheorghe Stoica foarte rar, şi Că nu s'afl Întâlnii nicl-odată. * Petrache Un vid Pestriţul, 40 ani, cismar. Povesteşte că Muscalul ’l-a spus Intr’o zi la gârlă că are să plece la Bucureşti cu un prieten care merge acolo ca să tmpusce un boer mare, ca el o să meargă cu prietenul acela până la Bucureşti, că tot are treabă acolo, că o să’l buzunărească şi o să’l lase acolo baltă. /. Numai parale vrea să'i fure ? R. Tot ce avea. /. Şi un revolver ? R. Nu ştifl. Gând s’a Întors, martorul a văzut pe Muscalul care ’i a povestit ca prietenul lui nu a împuşcat pe boerul ăla, dar că el, Muscalul, I’a buzunărit pe prieten. 'Mi a spus că i-a luat 30 de lei. Mi a dat şi mie 5, pe care ’ml datora. I. Se opune să mai povestească încă o dată; el începe dar previne că are o-biceiii si aibă mintea slabă. I. De ce nu al denunţat pe Muscalul la prefect ori la poliţie ? R. Dar cine m’ar fl crezut că am vorbit ast-fel de lucruri cu altul In mijlo- oul câmpului, La orele 12 3/4 se suspendă şedinţa până la 2 ore. La orele 2 1/2 şedinţa se redeşchide. Cestiune prealabila D. I. Lahovary cere să se citeze d. Grigore Apostoleanu, comersant, calea Victoriei 58, ca martor al apărftrei. D. C. Stoicescu, ca avocat al părţel civile, rere asemenea să se citeze antreprenorul otelului Kiriazi, ca martor al acuzărel. D. preşedinte II citeazft, In virtutea putere! sale discreţionare, dar numai ca informatori. Urmarea depositiunilor martorilor acuzarei Un d. jurat. Ce te-a făcut să crezi că Orovenii sunt vinoaaţl ? R Pentru că li cunoşteam, pentru ca ştiam că sunt în stare să facă ori-ce lucru pentru a ’şl atinge scopul; au vrut să asasineze pe prefectul districtului Alecu Petrescu.' D. I. Lahovarg. losif Oroveanu te-a pus să faci articole violente ? R. De sigur, mul violente de cât pamfletele de azi ale oposiţiunei, E-poca, Lupta. (Rlsete.) /. Le serial din convincţie,sau alt-fel? R. Ba pentru că mă punea să le scriu. (Mişcare.) Fireşte, dace ma !>• alea! (Exclamaţii de indignare in public.) Martorul spune cft a fost la Stoica cu Ion Oroveanu, care ’f ducea ziare, şi chiar că a mâncat cârnaţi cu acel a-cusat la prăvălia lui Stoica. Stoica declară categoric că nu este adeverat. D. Paladi întreabă pe martor: Dacă Îşi aduce aminte când a plecat din Rlmnic ? R. Am pftrâsit Rtmnicul când m'am pus In tren. (Rtsete.) D. Jurat Ilratianu. Cum se Împărţea jurnalul Rlmnicu ? R Printr'un băiat. D. Jurat llr. Magiireanu întreabă pe martor ce anume turpitudini avea de desvăluit contra fraţilor Orovenî, d’a vrut să scoaţâ un jurnal al său când s’a depărtat de redacţia Rhnni-culm ? R Fel de fel, dar se Încurca şi nu precîsenzft nimic. 1). Jurat Itralianu întreabă asupra eftror anume puncte s’a ivit divergenţa de opinii Intre fraţii Orovenî şi d-sa. Martorul nu poate precisa. D. Verncscu. Martorul a deălarat adineaori ca scria ori-ce flind-că i se platea ca să scrie, fără a scrie din con-vincţie dar pentru interes. Cum explică atunci divergiuţa de opinii de care vorbeşte acum? Martorul Nu voiam a mai scrie îutr’un pamflet ! (rlsete). D. Staloscn 11 întreabă de când e In funcţie? cu ce mijloace a venit aci ? Martorul se roşeşte şi crede de cuviinţă a se indigna contra Intrebărel o-lui Stâtescu. întrebarea d-tale e o insulta d-le (rlsete). Am venit cu mijloacele mele. Sunt notar Intr’o comuna rurala din Dobrogea şi nu depand de guvern, ci numai de onorabilul consiliu comunal, (veselie generală). Martorul face salute In dreapta, In stânga, surlde graţios şi cu aer mulţumit de sine, şi descinde In sala. Se vede cât de colo ca fostul actor şl-a Învăţat bine rolul de astă dată. Martorul Pecetescu stâplnul imprimeriei unde se publica Rîmnicul, declară că d-sa era proprietarul ziarului, că dlnsul plătea redactorilor, cft el dirigea politica ziarului, că ziarul facea politica guvernamentala. In lipsa lui la băi ziarul ataca pu Prefectul Alexandru Popescu. Acesta s’a apuent de l’a persecutat; ast-fel că a pierdut 12,000 franci. ’DatuncI Încolo a intrat franc In oposiţie. lleraclie Petrescu era plătit de d-sa, şi nu este câtu-şl de puţin adevărat că acest Petrescu să It fi făcut vre-o destăinuire In contra fraţilor Orovenî. Martorul are a să plânge contra a-cusaţilor Orovenî pentru daraverl de interese dintre el, dar e silit azi să recunoască cft oposiţia ce făcea Orovenii In ziarul sâfl, era oposiţie locală, ear nu o oposiţiune contra d lui Bră-tianu. Confruntarea între martorii Eraclie Petrescu si Pecetescu R Aşa politică nu se cam vorbea pe la otel; D. Oroveanu vorbea politică, făcea oposiţie da nu aşa violentă. D. Urădişteanu. Ve mulţumim de informator d le Stoicescu. (Rlsete Martorul Ailor Frankel. El spune că a auzit zicându se ca dacă mergea procurorul^cu cinci minute Înainte găsea pe Pompilie Stănescu la Oroveanu. întrebat fiind cine mal era In cafenea câna a auzit aceasta, zice că nu ’şl aduce aminte. Martorul llio Ionescu. E confruntat cu martorul precedent, acest martor e propus şi de apărare. El spune cft cea ce a zis, n’a spuso de la el ci a auzit Iwnea vorbind. Se citeşte deposiţia făcuta de Alter Frankel la Rtmnicu-Ssrat. Dupe aceasta se suspendă şedinţa la orele 6, până la orele 8. Şedinţa va dura astă noapte până la 2 ore, dupe propunerea unul domn jurat. Urmarea pe mâine. Se zice că s’a oferit d-lui procuror general Populeanu postul de membru la Curtea de Casaţie. Raclificările convenţiuneî comerciale încheiate cu Euglitera, sau schimbat astăzi între guvernul român şi cel Englez. • Astft-zt fiiind ajunul anului 1887, după stilul noii. s’afl Înscris In cota oficială cursurile fondurilor de stat şi ale creditelor funciare, tn modul următor (evaluate tn aur): GLUME INFORM\TII Primim din Botoşani următoarea depeşa ; Botoşani 2 ore 10 minute p. m. (sosită la orele 4 şi 15 m.j O întâlnire cu pistolul a avut luc la orele 10 Intre Gheorghe Gerkez secundat de Alexandru Ho!ban ş/Alec-sandru Ghiea, şi intre Ioan Pilat, ne pot al generalului. Pilat care era pre-sehfla Rotaşa ni, secundat de colonelul Pcrsiceami şi maiorul Mavrocordat. De şi depeşa nu ne spune, pare inse ci întâlnirea .n’a avut nici un resnlt.at. 9 La i nan gura rea şcoalei rurale dupe moşia Sadova,aparţinând domeniului Goreaneî, d. Calinderu a pronunţat, adresându se In special către ţărani ce ereau faţă, un mic dis curs prin care le a arătat cât de mult au fost lăsate în părăsire interesele lor, şi le a spus cum s’ar putea face binele în ţara aceasta. Vom publica in estenso acest dis curs, când spaţiul ne va permite. • Se consideră disgraţia în oare a căzut d. Vârnav Liteanu ministru român la Berlin, jga o saţisfacţiune dată d-lul lancu Calenderu, care în mai multe rtnduri s’a plâns unei înalte persoane din ţară în contra d-lui Liteanu. Guvernul are mare nevoe în timpul de faţă de concurs sul d-lui Calinderu şi nu ştie ce demersuri se mai ia spre a’l atrage în colectivitate. Aşteptăm ca d. Calinderu se nu cază In cursele ce-i întinde d. Brătianu. Bentu amortis. 5 0/0 93 3/4 Oblig. Stat. 6 00 87 Scris. func. rur. 7 0/0 105 1 /8 » V > » 5 0/0 87 1/2 » » urb. 7 0/0 102 3/8 » » » 6 0/0 94 3/4 » » » 5 0/0 34 1/2 Comunalele 5 0/0 75 3/4 Pensiile — 214 Agio — 17.65 Aduc la cunoştinţa Publică că biletele Loteriei Ateneului cu aceste numere sunt arse 241.95,5, 064.256, 2111 926. 244.783, 061.255, 214.759, 241.782, 069 396, 241.961, 214.781, 241.982, 461.720. Apostol lliescu. >\y. Romanii Xo. ÎS fe aceste cursuri se vor tncheia in-ventarieie pe anul corent. ULTIMA ORA Vlcnn. 31 Decembre.—«Noua Presă Liberă» vorbind de pretinsa Întoarcere a prinţului de Battenberg, face să reiasă schimbarea produsa In politica Germaniei şi Angliei, şi spune câ cu cât tensiunea dintre Rusia şi Austria precum şi temerile pentru pacea europeană se micşorează In urma Interve-niril prinţului de Bismark, cu atât dispare sorţii ca Austria să ia asupra-I rolul de protectoare a Bulgariei, declinat de Anglia, de şi aceasta e regretabil din puntul de vedere al dreptului şi al moralei politice. Nu se poate nega, adaogă foaia vie-neză, că pacea Europei primează dorinţele Bulgarilor. De aceia nu se poate crede că prinţul de Batemberg să gândeşte la întoarcere, care ar fi semnalul unei ocupaţiunl ruseşti. Londra, 31 Decembre. — «Times» părăseşte speranţa unul minister de coaliţiune şi consideră, situaţiunea interioară ca posomarâtă. BIUROUL DE ADVOCATURA AL IH» T. Ml II) iu: SC li s’a mutat No. 55 bis., Calea Victoriei, No. 55 bis. (lângă Otelul Orient) Ore de consultaţiune 8—11 dimineaţa. BUN SI NU SCUMP Prima fabrica «le conserve naţionale fondata Ia anul 1879 sub firma C T. CH RISTOFOR LA MARINAR Calea Victoriei, 100 vis-ft-vis de Cişmeaua roşie sub Jokei Club Vinde cu următoarele preciuri flixe: Mazere boabe cutia de 12 persoane fr, 1—40 Fasole verde cutia de 12 persoane fr. 1—40 Bârne cutia de 12 persoane fr. 1—10 Pătlăgele vinete cutia de 12 persoane fr. 1—40 Dovlecei cutia do 12 persoane fr. 1—40 Torhon cutia de 12 persoane fr. 1—40 Mazere boabe cutia do 6 persoane —70 Fasole cutia de 6 persoane —70 Bârne cutia de 6 persoane —70 Baltagele vinete cutia de 6 persoane —70 Dovlecei cutia do 6 persoano —70 Ghiveci cutia de 6 persoano —70 NB. Asemenea mai posed un maro depou de: Vin alb «le Dragasuni litru 80 bani Vin negru «!«• \e«-urcsti litru 80 bani vecliiu de 4 ani • Rog dar pe onor. public a nu pierde ocasiu-l Magasin spre a se con- noa si a visita acesi vingu de adeveru. Cu stima T, CIIKISTOFOIUI. DRUl A.VIANU Dă consnltaţiunl pentru boale de OCHI, URECHI ţi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară. Bucureşti, Calea Văcăreşti No. 52 (a-laturl ca spitalul Xenocrat) de la orele 2 — 4 după amiazî. ALECU A. BALS AVOCAT — No, 24, Strada Dreaptă, No. .24 — \icolite Protopopescu, 20 ani, lemnar de trăsuri din Rlmnic, cunoaşte pe toţi acuzaţii, alară de Iosof Oroveanu. Stoica i-a spus că are să facă o călătorie lungă în streinătate. Deşi are casele vis-d-vis de Stoica, în lături cu trei case la stânga, D’a ve-zul nici odaia pe Orovenî ducân-dnse la Stoica. D. Paladi. Să povestească martorul cum s'a dus la Rusciuk cu Muscalul ca să găsească un turc care găseas comori. R. Dânsul mi-a vorbit de turcul ăla. Ne-am dus la Rusciuk pe cheltuiala mea dar n’am găsit pe turc. I /. A văzut pe Pompilifl la Stoica ? R. Nici o dată. Ion Negre&nu, 40 ani, funcţionar la Râmnic, altă dată avocat. Cunoaşte pe acuzaţi. In ziua de 5 Septembre, d. Pavel Ro-bescu Ta luat cu dânsul la tribunal pentru a afla de la noul judecător so sil în oraş pentru instruirea afacere!, ce i s’a întâmplat fratelui săfl. La tribunal a aflat atentatul şi a zis auzind că losif Oroveanu erea implicat lu a-facere, şi fusese arestat : Parca i-ninm ’nii spune ea losirOroveami irebue sn fle amestecat in afacerea asta. lleraclie Petrescu, 33 anî, funcţionar comunal In Dobrogea, cunoaşte pe toţi acuzaţii afară de Pompilifl. Sosind In Râmnic cu o trupă de teatru, a fost angajat la ziarul Rimnicul. Acolo a venit d. losef Oroveanu de l’a rugat să scrie uu articol ln potriva d-lul G. Vernescu. Mal pe urmă s’afl împrietenit. In 1883 l’a Întrebat G. Protopopescu | detalii asupra morţei lui Barbu fl targiu- Spune cum l’a dus Ion gară unde a sosit d. I. Brătianu. Când s’a aflat de atentatul de la 4 Septembre, familia Orovenilor s’a rugat de martor să nu spue minic; dar că chiar famlia crede câ fraţii sunt vino-navaţl de acel atentat. Eraclie Petrescu repetă ln faţa lui Pecetescu câ la 1882 venind de la gară ia spus acestuia câ fraţii Orovenii nutresc planuri infernale contra Primului ministru. La aceste cuvinte, d. Pecetescu face o mişcare de indignare ! Şi apostrofează cu dispreţ pe Eraclie Petrescu. Cum puţi se spui asemenea cuvinte I Xu li e ruşine? Xu e adeverat se îmi ii spus vre u dala a-semenea cuvinte- (Profunda impresie tn sala, mişcare generala). D. Procuror general caută să stearga impresia produsa cerând preşedintelui să citească deposiţiile scrise ale martorilor. Dialogul Intre Petrescu şi Pecetescu continuă spre marea edificare a d-lor juraţi, şi a publicului. Efectul produs este exeelent pentru apărare. D. Populeanu nu îşi poate stăpâni necazul. La 4 1/2 şedinţa se suspendă pentru 5 minute. Intre, Rîmnicul a avut această idee. Şedinţa se redeschide şi se procede la ascultarea informatorului propus de aparare, D, Gr. Apostoleanu, comerciant din Bucureşti-Ei & văzut pe d-nu Ion Oroveanu o dată la poliţie. I. D. /. Lahovari, întreabă dacă fiind arestat la poliţie, a auzit pe cineva alături ţipând ? R. Da. Mi s’a spus ca era Stoica pe eare 11 batea. I. Erafl strigăte de durerâ ? R. Da. Se întreabă Stoica daca a fost bătut, el răspunde că nu. Continuă dar a spune ca n’a fost bătut. D. Sterie Anaslasiu. antreprenori^ Ca- i otelplui Chiriazi, chemat de partea ci-1 vilă; tol.ca simplu informator. Oroveanu la } /. D. losif Oroveanu când era In Bu- cureşti, mânca de obiceiu la otel Chiriazi ? R. Da. /. In ziua de i safl 2 Septembre a mâncat la otel ? R. Mi se pare dax I. Vorbea politica, şi ce? Delegaţii secţiunelor Senatului în cestia convenţiei comercială cu Rusia sunt dd. C. Nanu, Lerescu, Ne-detcovici, V. Alerandrescu Ureche, Arapu. D. Mihail Kogâlniceanu a zis,bilele trecute unuia din prietenii săi : «Brătianu voeşte cu ori ce chip ca «se intru în minister cu dânsul. Asta «n’o voi face-o. Tot ce pot face pen-«tru dânsul este d’a’i pune la dispo-«ziţie două batalioane ca se’l pă-«zească, când n’o mai fi la putere». m Astă-zi era se se desvolte la Ca merâ, interpelarea d-lui Fleva adresată d-lui 1. Brătianu. ca ministru de interne. D. Brătianu, deşi hotârit a nu răspunde, nici n’a avut cuviinţa d’a merge la Cameră, ci asta! la Senat toata ziua. # Mâine trebue se se desvolte intor-pplarea d-)tiî Djuvara, privitoare la convenţia consulara cu Germania lnlerpelatorul însevă cere a nu ş desvolta interpelarea până ce nu vor fi desvoltate eele-l’alte interpe lari râmase în suferinţe. Prin urmare mâine sunt trei interpelări la oi dina zilei, şi ele se vor presinta în ordinea următoare : 1. Interpelarea d-lui Maiorescu. 2. Interpelarea d-lui Fleva. 3. Interpelarea d-lui Djuvara. Guvernul va încerca se nu res punza la nici una din toate aceste interpelări. Se aşteaptă lumea la un scandal. BIBLIOGRAFIE A apărut de suh tipar CALENDARUL SCOALEI pe anul 1887 Calendarul scoalei c portativ, de buzunar, în mărimea de 10 pe 15 cm., în legătură elegantă de pănză, format de portofolii cu notiţe, şi conţine pe mal bine de 300 pagine hârtie fină, materiile arătate pe contrapagină de M. Berar, profesor la şcoala Normala superioara si ta liceui Sf. Gheorghe. Calendarul şcoalei se află de vânzare la editorii Tipografia Curţii, Regale, F. Gobl Fii, Bucureşti Pasagiul Român, şi se poate trimite franco la domiciliu, îndată ce se va privi comanda şi costul (în mărci safl mandate poştale). A apărui ln editura şi esecutarea stabilimentului grafic Socec el Teclu, Abna-naeliul literar ilustrat, pe anul 1887. A eşit de subt tipar : I'Xlmanach «lu lligh-life, ediţiuue de lux. Acest calendar foarte frumos ’l recomandăm cititorilor noştri. A cşiL de subt tipar şi să află de vânzare la. librăria Socec, 7 Calea Victoriei, cu preţul de 3 lei exemplarul, Aincnagiamen-tul padurci Morauglav din judeţul Ito-mauaţl, pădure de stejar de 2602 h. a. 0616 ni. p. tratată prin metpdă «Insemân-ţărel naturale».Anexat: planul topografic. A eşit de subt tipar : Discursurile lui Barbu Catargiu. Cu o notita istorica a-supra familiei Catargiu si o bibliografie a oratorului ăcAng. Demetrescu, Preţul 5 lei. Pag. CXVl şi 522. — Suma ce va rezulta din vânzarea acestei cărţi este destinată pentru Societatea invetaturei poporului român, tn al cărei local se află de-o-cam-dată depuse toate exemplarele, Curtea Bisericei Sf. Ecaterina. A apărut: Calendarul 1 .urnei elegante IHH7, (anul al optulea), 40bani, ediţie de lux.— Calendarul > micul Poporului 18871 (anul al 27-lea), 1 lei 50 bani. Caleudaru, Calicului, umoristic si satiric, 1887, (anul al 2-lea) I leii. — De vânzare la ti-oraria-editoara Haini arm in Bucureşti, şi la principalele Librarii din Capitala si districte. MARE ESPOSITIE DE TABLOURI No. I, — Bulevardul Academiei, — No. 1 in Coltul Calei Victoriei iu l‘a«;ia Marelui liotei de Bulevard CELEBRA CI.LETIONE EAUL OF W0MBWELL din Londra Va li espusft pentru vânzare cu preturi, in-tr’adevăr escepliona'e. Toate tablourile sunt vânduta cu garaniie si pentru ca cea mai mare parte din artişti care le atacul. Sunt inca in viata. Domnii cumpărători pot cere trimiter a lor artiştilor chiar pentru a se convinge de Autenticitate. LOTÂRIA atheneului A doua tragere a loteriei se va face Sâmbătă 20 Decembre corent în sala Atheneului (intrarea Cistntgiu'ui. Loturile câştigate sunt in minier de 126. Constituind suma de lei 76.900. Tragerea va incepe la 12 1/2 ore din zi. Intrea libera Recomand amJA telternl de Croitorie Moderna(I. Welch) situat pe Bulevardul Elisabetha Palatul Eforiei, pentru confecţionare de haine Bărbăteşti, după jurnalele cele mal noul şi cu stofele oele mal fine. Preţurile sunt foarte moderate. Am onoare a recomanda onor. P. T. public marele meu deposit de făinuri escelente din primele fabrici dioţară şi streinătate precum şi de-positul meu de mărfuri de coloniale cu preţuri foarte moderate Gu stimă Gr. GIESEL Cal. Moşilor 38 bis BUCUREŞTI. D-R TERPANDRU de Ia facultatea de medicină din Parii Specialist ia boale de ochi si sifilis ConsullaţiunI de la 8—10 şi 2—5 — No. 1, Strada Biserica Eni No. 4 — DR MARCEL LAUREAT AL EACULTATII DE MEDICINA DIN PARI! Consultaţium între orele 3 — 6 No. 45, Calea Serban-Voda, No. 45 CONSTANTIN N.MICLESCL fost, m.&£fistr*a.t AVOCAT — No. 61 Strada Scaunele, No. 61 — SE VINDE din cauza plecare! ci preţuri moderate: mobile o musica de masa, oglinzi, tablouri lămpi şi alte objecte. A se adresa la administraţia ziarulu Epoca. --------------------------—---------- CASA Dţl SCHIMB ALEL GR. IONESCU k I). MARCO Strada Lipweaul, \o. IS bia Bucureşti, 18/30 Decembre VALORI {Scadenţa l|Tl ouponolonj r ârg lif curs mediu FONDURI DB STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 l Ap 1 Renta rom. amortis. 5 0/0 Renta rom. ’.rur. con) 6 0/0 Oblig, de stat C. F. R. 6 0/0 1 ian 1 Iul Idem idem 5 0/0 Iraprum- Stern 1864 7 0/0 Impr. Openheim 1866 8 0/0 Agio împrumuturi de oraşe Impr. oraş Bucurosci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 5 0/< ;I'.a Impr. or. B. cu prime loz f VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 Idem Idem 5 n/0 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem idem 6 0/0 Idem idem 5 0/0 Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 Obl. Caa. pana. fr. 300. n V Oc 1 A’p 1 Oc 1 Mai 1 No Idem 1 MarlSep lan 1 Iul 1 Ian l iul 1 Mai 1 No 92 98jl/2 86 3/4 17 60 1 Ian 1 Iul Idem Idem Idem Idem Idem 0 1 Mai N www.dacoromanica.ro CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 18 Decembre 1886 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . . 5 o/O » română perpetuă. 93 931/2 6 0/0Oblig. deStat,Rur. conv.) 863/4 871/4 Impr. cu prime Bucur, (lei 20 5 0/0 Impr. Munic. Emis. 1883 10 lei Oblig.Casei pens (1.3001 ■33 35 751/2 76 212 218 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 » * m 841/2 85 7 0/0. 102 1021/2 5 0/0 . rurale . 871/4 87 3/4 7 0/0. 1041/2 105 Aur contra Argint sau bilete. 171/4 17 3/4 PRIMUL IVI A G ASIN DE MÂNUŞI F. NOVAK furnisorul curţii regale — BUCUREŞTI — Căi. Vict. 74, vis-â-vis de Palatul Regal j Mare asortiment de mănuşi de bărbaţi, dame şi copil. Recomand noul asortiment de mânuşi de piele de cai de Rusia. Singurul depositar pentru toată România. F. Xovak 74, Calea Victoriei, 74. A V i s LA BRICIUL LUI NAPOLEON SALON SPECIAL OE TUNS, RAS SI FRESAT Acest salon este aranjai cu totul din nod şi foarte elegant. N. B. face abonamente a la carte cu patru 4 lei o carte cu 12 cupoane tot de odată vă recomand şi un mare asortiment de parfumerie, pudră Velatine, Geamiandrie, pastă, apă de lubin veritabile etc. etc. Sper că onor. public şi onor. mei cli-neţl mâ vor onora cu prezenţa d-lor. Cu perfectă stimă St. lorgu Cost an din eseu No. HM, Cal. Vie. .Vo. H$ vis-a-vis de ministerul Jinancelor si domenie. Singura Şcoala de musicavocala si instrumentala in ţara. autorisata si aprobata de înaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Aceasta şcoala tind prevăzută cu mai muiti profesori se pot preda lectiuni de musica vocala si de or ce instrument pentru modeBta suma. de 15 frânei pe luna de la t 13 Maiu va fi si un curs separat in fie-care Duminica după ameaza psntru patru mâini trios quartele etc. la car* nu ss primesc de căt Elevii cei inaiutati pentru acesta 10 fir. pe luna inscriorile se fac in toate zilele de la 8—9 a. m. si de la 3—8 după ameaza. ANIM IMPORTANT RECOMENDAM CU DEOSEBIRE IVIAGASINUL CARAPATI CASĂ DE CONFIENŢĂ Bine asortata cu tot felul de bijuterie DE AUR SI DE ARGINT, LUCRATE CU BRILIANTE SI DIAMANTE etC., precum si argintărie veritabie si de china ser-vicivri de masa, pahare de ciaiu, icoane, candele etc. SE VINDE CU PRETURI SCĂZUTE, din cauza ca voeste se se desfaca de toate mărfurile salt din Magasin. CUMPĂRAŢI CADOURILE DE SERBATORI LA DARMET Bucureşti,No. 5/ bis,— Calea Victoriei, — No. 5/ bis. Pentru că este Cassă care vinde mărfurile cu preturile cele mal efUne avend In v«dere Superioritatea produselor sale. Este foarte uşor a se convinge cine-va vizitând magazinurile acestei Gasse, a oărel reputaţiune n’are nevoe a fl discutată. PRIMUL BIROU DE PLASARE Pentru toata Romănia Concesionat de Guvern pentra institutrice, guvernante Bone de copii, Menageresi Cameriste superioare. Prin numeroasele sale relatiuni atftt cu streinatatea cât si cu toata România, Biu-roul este pus in positie a satisface toate cere rile. Se va pune in scrisori si un timbru pentru respuns. D-rn Adelnide Ilandau institutrice diplomata — No. 72, Calea Victoriei, No. 72— vis-4-viS de Palatul Regal M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesarl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. PRESURI FOARTE REDUSE ti 1 smmtl DEPOSIT AL ADEVĂRATELOR SOBE ti ti ti ti dMEIDINGER-^H. HEI oTenI Se găseşte numai la sucursala generală tn Bucureşti, strada Lipscani No. 96, lăngă Banca Romăniel. Fabrica pentru SOBE-MEIDINGER H. HEIM, Viena-Dobling 9 si NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric AL P.P. 8.8. PĂRINŢI BENEDICTINI din Manastirea SOULAC (Gironda, Francia) Don M A N U E L O N N E, Prieur 2 HI.DAI.II DE AER: Bruxella 1880, Londra 1884 cele mal înalte recompense INVENTATA IN ANUL I373 DE PAR. PIERRE BOURSANO întrebuinţarea zilnică a Elexirului dentri-fric al P. P. S. S. par Benedictinl, cu o dosă de câte-va picături in apă, previne şi vindicâ căreia dinţilor, pe care’l albeşte, consolisân-du-1, forticând şi Însănătoşind gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE HUGUERIE, BORDEAUX Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi CoafeorI re[iresentante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agenţi* Comercial* France/.* din G*l*ti si Sucursalele el. ELIXIR s, PUDRA «Şvw se găseşte de vânzare r ia d-ni farmacişti W. Thu-’ringer Calea Victorii 126,Bruss Cal. Vie. 26, Drogueria 0-fvessa 8 Str. Acad. 39, Parfumeria «Stella» fvis-ă-vis de Palat, Ia Ma-fgasinul ă la Menagâr Cal. ^Vic. vis-ă-vis de Bis. Sărindar Pşi la Reuter Coifeur Bulevard ^Elisabotha Hotelul Bulevard. HAINE 1ARBATESTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT co 5 < 2 , / u _ h " ... 3 £ £ <5 i H ? O > 0 73 O < C § 2! Si r “ p? S » ? > 2 w HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT PUBLICITATEA Z] N°. 3, STRAD «/a r-r-T ■ r.. rw r, rt l-f . A .. . - - [ARULUI „e: A EPISCOPIEI, N°. 3 P O C A “ ■ii it nu HArrm iniir COFETĂRIA IIROFT are onoare d'a-nunţa Onorabilei Sale Clientele că ţine tot-d'a-una un mare asortiment de Bomboane proaspete, Supra fine in genul Doissier: marons glucâs, petits fours glacâs, fours U16 etc. COFETĂRIA BROFT prepară In atelierul s60 cu colaborarea celor d’ântâiO lucrători eşiţl din casa Boissier, toate ar-ticulele ce pune In consumaţiune ele. COFETĂRIA BROFT caută a mulţămi pe onor. sa clientelă, oferindu’I pentru preţuri moderate,consumaţiunl deprima calitate. COFETĂRIA BROFT este deschisa in toate serile după teatre. RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN SIROCHI — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere într’un mod elegant, în toate stilurile şi orl-ce lucrări de tapiserie. F*i'et,ur*ile moderate, osecutiunea la -timpul hotărât. CONSTANTIN SIROCHI. CADOURI F» E N X R U ANUL NOU Musici de mAsade la 4 până la 10 cântece şi musicl de copil (manivelles) precum şi un mare asortiment de ARISTOANE SI CLARIPHONE care cântă peste 1,000 cântece după notele lor respective adică Cântece Naţionale,Dansuri, si Opere etc. Se află de vânzare eu gros si en detail cu preţurile fabricel. M. SCHIFFER Strada. Carol I, No. 2, etagiul desus. situat pe Calea Victoriei lj&ngj Palatul Regal Aranjându-se din nod elegant d-nil vist tatorl vor găsitot confortul dorit curăţenie exemplară şi serviciul prompt preturiii sunt foarte moderate tneepând ae la 1 fratu si jumătate Camera. O berărie eleganta st află în Hotel. Restaurantul aranjat ci totul din nod eu o bucătărie internaţionali aleasă servind şi tn Cabine particulare Fret/.urile cele mai reduse OE ARENDAT!SS&m! S Gheorghe 1888. Doritorii se vor adresa la d. advocat C. Popescu, Calea Dorobanţilor, No. 49. 9 ATELIER MECANIC No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cu Pompe de toate sistemele, Fftn-tâni d'applique al Borne fontânl. Canale (robinete) de tot felul Tuburi de fer, tuclu si plumb. Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, | sgheaburi de coborlre inodore, capace de nasnale etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vaae, socluri, abusurl banei de gradina, grilaje de Ingra-it morminte, pilasturl, Tuburi pentrn sondage si eandelabrl. TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE OE BAI CPNDUCTE DE RPA (151) i cxexexexexexexexeNMXt • MARELE • îHOTEL DE FRANCE? d. — BUCUREŞTI — 0 No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. X # X « X m x % X X X # X Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradei Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mai modern, avend restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turi şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt. F»H. HUGrO Şt, ANTREPRENOR PROPIETARUt HOTELULUI HUGO DIN BRAILA ^ •X+X#X#X»X#X#X#X«X«Xti X X Ai X e X e x nr lirM 7 R DC casa din Strada Re-Ut VtNLAnt mană No. 72. Doritorii se vor adresa la proprietară, chiar acolo. O frumoasa Camera elegant mobilată tn centru oraşului. A se adresa la redacţia ziarului Epoca.___________________ SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI DE CERAMICA DE LA COTROCENI Societate anonima cu uu capital de 1,500,000 fr. întreg vars&t la Bucureşti, Cotrocem, Şoseaua Pandurilor, veste iNA, legată cu calea ferată prin staţiunea DeluSpirea. Usina situată drum de Asilul ELENA DIRECŢIUNEA SI DEPOSIT PRINCIPAL IN BUCUREŞTI, STR. BIS. ENI.S Adresa telegrafioa: BAS A. LT, Bucureşti DEPOSITE SECUNDARE In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — In Braila la D. G. Grosovich, piatza Sf. Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumay, banquer. Industria Naţională ale cărei produse au obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor' din Bucureşti cea mai mare recompensă : DIPLOMA DE ONOARE CLASA I- Estras din preturile curente pentru Bucureşti II i s ss s taie de mesura P R E Cal. / Ţ U It Cal. 2 I L E Cal. 3 FELUL UATLBIALULU1 S £ B 5 a «. | * l Pentru mie pentru uni-lati de mes. cu aşezare Pentru mie •1 «ţ 'O III £43 s| 6 Pentru mie pentru uni-laU de mes. cu aşezare Pavele pentru bordure . . iam.l. 10 350 4.25 325 4.00 300 3 75 Pavele pentru pavagiil . . lam.|p. 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00 Lespezi pătrate lam. p. 25 380 11.00 360 10.50 320 9.50 Pătrate felurite ..... lam. p. 36 240 10.00 210 9.00 180 8.00 Borduri de grădină. . . . Iam.l. 10 150 — 130 — 100 — Cărămizi refractare . . . lam.c. 420 320 Cărămizi cu 6 găuri . . . lam.p. H Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că In Bucureşti şi Oraşele în care ese-cută lucrări pentru Comună, Societatea sâ însărcinează şi cu esecutarea, garantând Întreţinere a un an şi că se mal află la usină materiale vechi şi disform. ---CU PRETURI FOARTE REDUSE---------- Bucureşti, — Typografia ziarului EPOCA — Piaţa Episcopiei No. T www.dacoromanica.ro „STELLA“ Sapunerie si Parfumerie, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN OE TOALETA eto. DEPOU CENTRAL SI B1UR0U : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. x G. HILLMER | X - BUCUREŞTI - X No. 12, Strada Stirbey-Vodâ, No. 12 lângă Orpheu ^ Instalaţiune de aparate cu ‘ gaz aerian gasolin dela 10 până la 500 flacăre. magazin de lampe brevetate «Excelsior» fârâ fitil şi cilindru arzând fără] nici un pericol chiar dacă lampa se restoarnă sau cade. Bogat asortiment de aparate ’ Eentru iluminare precum âmpî,LanternI,Lyre.Candela-breetc. ca şi lâmpl de lipit şi luminare (sfeşnice) cu benzină. Vânzare depetroiefi, benzina, gasolina şi uleiuri minerale, prefaceri de lâmpl obicinuite după noul sistem Excel-' sior. . . , Atelier pentru orl-ce lucrări atingâtoare de acâstă spe-, ciaiitate, Serviciul prompt cu preciurile fixe şi moderate. ’ Mare depou de Canale (Robinette) şi toate obiectele pen-1 tru conducte de apă, gaz şi vapor din toate sistemele de ‘ V ele mal renumite fabrice. w V Singurul representant pentru România. 0 #X»X»X»Xi>X+X+X»X#X»XX X X X X # X X X X X