ANUL II No. 322. VINERI, 19 (31) DECEMBRE 1380 A DOUA EDITIUNE 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-O'AUNA ÎNAINTE I\ BL'C’l'REsn: La casa Administr&tiune; l\ TAHA: Prin mandate posLale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 Iei-EV STHKIVATATE: La toate officiele pos tale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIAM 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAJ LA ADMIKISTRATIS Anuiciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciur i reclame pe pagina treia 2 lei linia I A PARIS: Sp gasestejurnalul cu iSPnit a Jinerul, In Kioscnl din me Koiitniartre Hi Bulevardul St. Germain No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHIU Grigore VENTURA Prlm-redao*or responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA No. 3.—Piaţa Episcopiei.—No. 3. AFACEREA STOICA A LE X A N D R E S C U-B R ATIA N U MAJORI TA TEI De mai ’nainte lumea se aştepta ca Interpelarea d-luî Maiorescu se fie Impedicată prin un mijloc oare care. Cea ce nu se ştia inse, era, de care tertip se va servi astă-dată guvernul ca se nu răspundă acestei interpelări. Unii credeau că preşedintele ConsiliuluTse va face bolnav, încât oratorii oposiţiuneî, siliţi fiind a sta la vorbă cu nişte miniştri subalterni, vor renunţa ei însuşi la interpelarea lor. Pe de altă parte se zicea că majoritatea, condusă de d-nu Dr. Rîmniceanu, va încerca se înăbuşascâ glasul oratorului şi va ciunti desbaterile prin obişnuitul strigăt: închiderea discuţiunei, trecând tot o dată la ordinea zilei. Guvernul însă, a recurs la un mijloc şi mai practic, şi mai radical, şi mai... colectivist. Acest mijloc n’a fost nici mai mult nici mai puţin, de cât pura şi simpla desfiinţare a dreptului de inter-pelaren-Scurt şi cuprinzător. Dtlpi ce d-nu Maiorescu ceru Camerei se’l lase se’şî desvolte interpelarea, d-nil Vizanti şi Vasile Lascar susţlnurăjurmâtoareastranie, extra- ohiiimra teorie : «Este adevărat că un articol din reglementul' Camerei dă dreptul fie-cărui deputat d’a adresa guvernului interpelări, la care miniştrii sunt ţinuţi d'a respunde în termen maximum de 3 zile, dar este tot a-tât de adevărat că există un alt articol din reglement care zice că Camera hotăreşte ordinea zilei.» Aşa dar, articolul care autoriză pe Cameră d’a fixa ordinea zilei, nimiceşte pe cel l’alt articolul, care dă drepţul deputaţilor d’a adresa guvernului interpelări, articol care are o importanţă mult mai mare ca cel-l’aţţ, de oare ce însuşi Constituţia proclamă dreptul fie-cărui deputat d’a adresa interpelări jjputerei executive. Prin această monstruoasă inter-pretaţiune, întregul reglement al Camerei, drepturile minorităţilor, garantate prin acel reglement, sunt nimicire şi ar putea fi înlocuite prin un singur articol care ar suna ast-fel: Articol unic: Majoritatea hotăreşte ţoate cea-tiunlle de reglement după placul el. Faţă cu o asemenea hotârîre, ne întrebăm ce are de gând să facă minoritatea din Cameră. Oare când guvernul şi majoritatea vor spune limpede minoritâţei, (şi prin votul de astăzi ’i-au spus-o) că minoritatea nu mai are dreptul nici se vorbească, nici se voteze, oare atuncea opoziţia din Camere vastărui eaa face guvernului o opoziţie parlamentară, orva recunoaşte, în fine,că trebne se adopte o atitudine potrivită cu situaţia anormalâîucareueaflâm, şi în care până astăzi n'a vrut se recunoască că se află şi ea ? După părerea noastră, oposiţiadin Parlament, în urma situaţiei ce i s’a creat prin votul de erl, nu va putea eşi din această dilemă : Ori ea voeşte se fie utilă guvernului, servind de simplu decor, şi contribuind a-I da o aparenţă de legalitate, ori dânsa este o adevărată oposiţie, care primeşte lupta în contra guvernului, in condiţiile In care acesta i le oferă, Şi în acest din urmă caz nu vedem ce alta ar putea face opoziţia, după hotărîrea luată eri de majoritate, de cât aceste două lucruri : Sau ea are destulă energie, este destul de hotărîtâ, pentru ca să ridice cu forţa glasul ei în parlament; Sau ea nu ’şi simte destulă e-nergie pentru a juca un asemenea rol, şi atunci nu’i rămâne alt-ceva de făcut de cât a se retrage şi a începe lupta afară din Parlament. IV. Filfpescu. DEPEŞELE AGENŢIEI „DAVAS” Belgrad, 29 Decern. Comisiunea serbo-bulgară a decis că teritoriul ta litigiu de lângă Bregovo aparţine Serbiei şi a şi semnat protocolul relativ la această declaraţiune. VIena, 29 Decembre. Corespondenţa politică semnalează oare cari măsuri militare ce a luat guvernul rusesc tn Varşovia. După «Tagblalt» Said-Paşa ar 11 declarat doctorului Vulkovicl că Poarta va adresa tu curând un ultimatum guvernului bulgar. Acelaşi ziar semnalează pe de altă parte pregătiri de resbel la Odessa. VIena, 29 Decern. «Noua Presă Liberă» a primit o tele-«ie ia maiorul Vuiilaume ataşat militar la ambasada Germaniei din st. i>o- tersburg. D. Vuiilaume declară că toate sgomotele ce ad circulat tn privinţa sa sunt nişte născociri răU-voitoare. Paris, 28 Decembre. Comunicaţiile cu Englilera sunt foarte grele. Depeşile din Londra lipsesc şi astăzi. Se credo că va trebui 10 luni pentru a repara într’un mod complect, păgubile causate reţelei lelegraiice englezeşti, de ultimele vijelii. Londra, 29 Decembre. Lord Iddesleigh a primit astă-zl deputa-ţiunea bulgărească în mod oficios. Depu-taţiunea va merge In curând la Paris. Parlamentul englez va fi convocat probabil pentru ziua de 27 Ianuarie. Paris, 29 Decembre. D. Goblet, primind biroul consiliului municipal din Paris a respins cu totul i-deia de a se crea o primărie centrală. CESTIUNEA ZILEI Prima zi a procesului Stoica Alexandrescu O singură zi din desbaterile afacerii de la 4 Septembre a fost de ajuns, pentru a face lumină deplină, în afacerea Stoica Alec-sandrescu-Brătianu. Nu mai poate fi îndoială, astă-zl, că nici unul dintre pretinşii complici a lui Stoica Alexandrescu nu estejcuipabil. însuşi Stoica a declarat că afară de Iosif Oroveanu, toţi ceî-l'alţT sunt absolut inocenţi ; şi Intru cât priveşte pe Iosif Oroveanu, el a redus la foarte puţin lucru acusaţiunile sale, cu toate silinţele desfăşurate de toate autorităţile pentru a implica pe Oroveanu, In a-ceastă afacere, prin declaraţiunl falşe ale lui Stoica Alexandrescu. De alt-minterl, nefiind culpabili cel-l'alţl pretinşi complici, nu se poate stabili, nici Intr’un fel, culpabilitatea lui Iosif Oroveanu. Dupe actul de acusaţie al procurorului general, toţi inculpaţii în această afacere formează un fel de lanţ In care IosifOroveanu şi Stoica Alexandrescu ar fi inelele extreme, care (dupe chiar actul de acusaţie) nu pot fi legate împreună daca se suprimă belciugile intermediare. Daca dar Iosif Oroveanu şi toţi ceî-ialţl coacusaţi nu sunt vinovaţi, cum remâne a-tuncl cu încercarea de asasinat a lui Stoica Alexandrescu? Cum se explică atentatul de la 4 Septembre ? Cele ce ne-a fost dat sâ auzim In prima zi a desbaterilor, act fost de ajuns pentru ca să nu mai existe nici un mister, nici o îndoială tn această afacere, Atentatul de la 4 Septembre e pur şi simplu o farsa. Destul se fi vezut cine-va pe Stoica Alec-sandrescu pe banca acusaţilor, ca se fie pe deplin luminat. Semnele de înţelegere Intre Stoica Alexandrescu, Procurorul, şi directorul penitenciarului ; lipsa de emoţiune din parte’l înlocuita prin o temere d a nu'I scăpa cuvinte imprudente ; esitaţiunea ce să poate constata în toate răspunsurile sale ; faptul că toţi cei l’alţl 5 acusaţl pot comunica împreună, şi că Stoica Alexandrescu nu este, un minut măcar, lăsat împreună cu cel l'alţî inculpaţi ; respunsul ofiţerului de jandarmi, care la ordinul preşedintelui d'a sâ Introduce toţi acusaţil, adaugă; «Şi Stoica ' Alexandrescu ?» Toate cele petrecute în timpul detenţiunel, dupe mărturia tutulor inculpaţilor : bătăi, fâgăduell, promisiuni de bani şi de funcţiuni; răspunsul lui Stoica Alexandrescu, care nu ştie daca vrea să j se consulte cu cel l’alţl acusaţl în privinţa recusaţiunelor, şi care zice că avocatul săQ d. Bosie se răspunzâ, toate acestea ne dovedesc, că aceasta afacere este o farsă tragică organisată de sinistrul bătrân, u-neltitor de comploturi şi de conspiraţiunl. ÎMPLINIRILE la comune D. Câmpineanu, primarul capitalei a cerut de la Cameră, mai deunăzi, să ia In cercetare de urgenţă, proectul de l«e:H pentru consluiar.^a,..USC&SJi£tAA fi urmărirea veniturilor comunale. Recunoaştem necesitatea unul asemenea proect, dar tocmai flind-ca ’I simţim lipsa, de aceia am fi dorit ca autoritatea respectivă să fi prezintat o lucrare şi mal complectă, şi mai înţeleaptă, şi mal lămurită, şi mal^presus de toate, aplicabilă. Toate aste patru calificative, nu pot fi Însuşiri ale proectulul de faţă. In aşa grad cum am dori noi. 0 mare anomalie esistă în cârmuirile comunale, de când perceperea dărilor către stat trecu, In 1881, de la primării la ministerul finanţelor. Cinci ani de-a rândul,comunele împliniră dările, fără a avea o lege specială de percepere şi constatare. In acest res-timp, autorităţile municipale s’ad slujit numai de câte-va disposiţiunl din legea organică comunală, din legea a-supra comptabilităţei statului şi prin abuz, au aplicat legea actuală de percepere a statului, acolo unde primarii şi ajutoarele lor nu ştiau cum să se conducă. Situaţia primăriilor a fost precum se vede, In multe cazuri, anormală şi i-legală. Aşa e. Căci ce poate fi mal extralegal de cât o autoritate să aplice o lege, care nu e făcută pentru dânsa. Şi atât ar fi de ajuns spre a se convinge cine-va, cât de blânzi, Îndatoritori şi puţin esigenţî sunt locuitorii ţă-ril aceştia, cari plătesc dări, fără să cerceteze, cari recunosc autorităţi, fără să discute fiinţa lor legală or ilegală. Dar situaţiunea se complică şi mal mult, dacă Întindem esamenul nostru asupra stării actuale a acciselor. Aci confuziunea e fără margini. Afară de legile cari fixează taxele de plătit la Introducerea în oraş a diverse obiecte, nu esistă absolut nici o lege sau regulament de administraţie, privitor la modul perceperii acestor taxe şi mal puţiD încă, asupra contrabandelor, coufiscărilor, premielor date denunţătorilor şi alte de astea. Fie-cine poate înţelege, cât de gravă devine de astă dată posiţiunea primăriţelor. Pe simplă cale de măsură administrativă, comuna Bucureşti strlnge de la 1882, în regie, veniturile din accise. Gă nu s’au mal arendat aceste venituri e un fapt bun,—n’avem nimic de ; zis—aprobăm aceasta. Când Insă s’a j luat această hotârîre, datoria ministe- rului de interne, era să vie In cameră cu o lege, prin care să stabilească norma de urmat tn privinţa complicatului mecanism de strlngere al acciselor. Pe lângă o datorie faţă cu legea, ministerul de interne îndeplinea, procedând ast fel, o datorie faţă cu morala publică. Dacă publicul ştia că exista o lege în privinţa contrabandelor, o lege aspră, dar egală pentru toţr, nu s'ar fi întâmplat de sigur acele omoruri pe la bariere, nu s’ar sevârşi acele hatâruri, nu s'ar fi esercitat acele contrabande ruşinoase de însu'şî membri al consiliului comunal. De la administrarea acciselor în regie până acum. ah trecut peste patru ani. N’a fost acest timp în deajuns pentru consiliele comunale ca să se gândească la o lege ? De când strângerea impositelor statului a trecut de la comune la ministerul financelor sunt cinci ani, şi în atâta vreme nu s’a putut gândi nici un ministru, nici un primar, ca să vină să înlocuiască prin o lege, starea de anarhie ce a domnit şi domneşte în administraţiile financiare ale primăriilor? Regretăm ca nu putem să stăruim mal mult asupra acestor împrejurări. Dar, şi din câte am spus, se vede destul de bine, că neîngrijirea de lucrul public, dispreţul administratorilor către administraţi, formează norma conduitei stăpânirei noastre. Odată stabilite acestea, atragem cu deosebire atenţia cititorului către cele ce urmează. Ministrul de interne se rădică cu e-nergie în contra sistemului de arendare a veniturilor comunale. Foarte bine ; e destul să constatăm că criticile în contra arendării veniturilor nu sunt noi, spre a nu găsi ceva extraordinar şi meritoriu.tn ce susţine ministrul în espunerea sa de motive, încă o dată, foarte bine. Aci stă importanţa lucrului. Dar cine vine să ne spună acestea şi când vine ? Ministrul vorbind de arendarea veniturilor zice : Resultalul la care fatalmente o asemenea sistemă conduce, — acela de a res-turna cu desăvârşire baza pe care impo-sitele sunt aşezate şi de a desbrâca a-proape de orl-ce legitimitate perceperea lor — este şi mal grav. Cum ? D. Brâtianu numeşte în expunerea de motive pe antreprenorii accizelor : aceşti speculanţi ai obolului public; constata că dânşii: sunt streini şi de naţiotialitale şi de localitate, şi a-celaşl d. Brâtianu a Îngăduit In timp de 10 ani de zile această stare de lucruri? Tot expunerea de motive adaogă : Din faptul ca antreprenorii sunt streini, resulla un fapt ilegal si estraordinar, căci slreinii cari dupe legile terii noastre nu pot ocupa funcţiuni publice, îndeplinesc in idealitate, devenind Întreprinzători ai perceperii veniturilor comunale, adeve’ate funcţiuni, esercitănd ast-fel,in numele comunei,dreptul de control asupra cont’ ibubililor ele. Mal la vale, d. Brâtianu, ca ministru de interne, adaogă: Aceşti întreprinzători iiu poartă nici un interes propăşirii oraşului, singura şi constanta lor ţintă,ne fiind de cât câştigul cât mal mare, tn vederea căruia toate vexaţiunile, toate rigorile legale şi ilegale sunt bune şi întrebuinţate. De aci nemulţumirile crescânde din partea contribuabililor, nemulţumiri legitimate si de faptul ca ei au convineliunea indreptalita, ca o mare parte din aceia ce li se ia in numele interesului general, remâne tn punga aceluia ce ’l esecuta fara mila si consideratiune. Să nu se facă confuziune. Aceste cuvinte poartă semnătură d-lui Brâtianu de acum, ca prim ministru, iar nu a aceleiaş persoane când se gâsia în opo-siţiune şi scria în Alegătorul liber. Cine o fi păcălit pe primul nostru ministru ? Cine l’o fi Înşelat să’şî semneze singur propria’l sentinţă f www.dacoromanica.ro Poate fi, în adevăr, critica mai virulentă, poate fl acusare mal energică, poate fl blam mal desăvârşit, pentru întreaga administraţie şi pentru ministrul de interne în deosebi, de cât aceia rezultând din rândurile de mal sus ? Va să zică : De şi e păzitorul Constituţiei, de o decenie, d. Brâtianu a îngăduit ca pe cale piezişă, străinii să ocupe funcţii publice ? De şi este ministru de interne, de atâţia anî, d. Brâtianu a îngăduit ca Consiliele comunale ale d-sale, să comită prin antreprenori toate vexaţiile, toate rigorile ilegale, cari ah provocat nemulţumirile crescânde ale contribuabililor. De şi d. Brătianu ştia că pentru a pune capăt unei alari stări de lucruri, singurul mijloc este de a organiza şi’n comune, un sistem de percepere a impositelor, logic, echitabil şi politic, d-sa a lăsat să treacă anî peste ani, fără să cugete la îndreptare. Iată atâtea mărturisiri importante, care răsar din expunerea de motive a proiectului pentru perceperea contribuţielor la comună. Declaraţii de Incapacitate, de neîn-grijire, de dispreţ! Mărturii de ilegalităţi şi de desor-dine. Se zice că legea propusă va remedia aceste rele. Tâgăduim aceasta : căci proiectul nu este, precum am spus la început, nici atât de complect, nici atât de înţelept, nici atât de lămurit sau aplicabil, ca să poate produce ceva bun. Sandu. BULETIN EXTERIOR Pregătiri de resboi Ştirile de erl seară şi cele de astă-zl-urmează a fi neliniştitoare. Eri ni s,e a-nunţa că Sir Whithe a comunicat Porţii o propunere făcută la Petersburg de către guvernul englez în privinţa unirii Bulgariei cu Rumelia. Ca respuns la această comunicare,Sultanul a declarat ambasadorului francez,contele de Mon-tebello, că Turcia va merge alături cil Francia în cestiunea Egiptului. Tot o dată, Said Paşa a anunţat trimesului bulgar, că Poarta va adresa In curând guvernului bulgar un ultimatum. Prin. urmare politica turcească urmează a fi cu totul în apele franco-ruse şi înrâurirea engleză remâne a fl In al II-lea plan Ia ConstantinopoL Afară de acestea, toate ştirile care sosesc din toate părţile, anunţă că se fac pregătiri militare în vederea resbe-lului. Chiar Corespondenţa politică, care nu poate fl bănuită de parţialitate contra Rusiei, şi care are relaţiunl cu cercurile oficioase din Petersburg, nu poate nega că guvernul rusesc face pregătiri militare în Polonia. De mult să vorbea de aceste pregătiri, dar este caracteristic ca un ziar atât de bine informat ca Corespondenţa politică să le confirme. Tot o dată ziarul «Tagblatt» semnalează pregătiri analoage la Odesa. Nu e prima dată că aceste ştiri se respân-desc. Este cunoscut că Rusia concentrează forţe însemnate în părţile de miază zi şi ale apusului imperiului. Nu numai la Odessa, dar şi la Sevastopol, la Nicolaef şi pe toate ţărmurile Marei negre să fac pregătiri mari de resboi. Nu poate dar fl îndoială,ca situaţiunea e gravă. Incidentul ataşatului militar german, maiorului Villaume.este limpezit. Precum era de aşteptat, ştirea ce se res-pândise în privinţa unei maltratări suferite de dânsul din partea împăratului Alexandru, nu era întemeiată. Maiorul a adresat ziarului Neue Freie Presse o depeşă prin care declară că toate sgomotele cari au fost respândite în privinţa lui, sunt nişte născociri refl-voitoare. V. 2 Mmoarr • CRONICA I ■ ____ Sînge rece Trăeşteîn Bucureşti un nenorocit, care odinioară a avut o avere bunicică, şi care, actualmente, cerşetoreşte pe la intrările cafenelelor. Acest nenorocit individ, este poreclit de Bucureştenl Stnge rece şi este permanent luat în rls de către copii, birjari. oltenii cu gaz etc, etc. De dimineaţa, pe la 7, saO spre seară cînd începe să se întunece, dacă veţi auzi pe un individ strigînd în mod epileptic : Am se ve rup cu oislea îndoita de la trăsură ! Muiere false! Cum o se ve măcelăresc ! etc. se ştiţt cS este Stnge rece excitat de mulţime. Parlamentul d-lul Ion Brătianu, are, în afară de d. Eugeniu Stâtescu, pe un june foarte calm, foarte stăpîn pe sine. şi foarte supus stapînilor sei, foarte cu sînge rece, într'un cuvtnt. Acesta e d. Vasile Lascar. Nimenea mal mult ca d-sa, în menajeria d-lul Brătianu, nu merită ca se poarte numele de stnge rece, atâta nu se tulbura o-mul, de nimic în lume, atâta debitează, fără a i se mişca o fibră muşculara, toate enormităţile din univers. Iert, nu mal departe de cât ieri, Calmul d. Lascar, a rostit un discurs, care ’l-a pus dintr’un salt, alăturea cu d. Dimancea. D-sa a susţinut, că deputaţii dinopoziţiune, să nu mal aibă dreptul a interpela pe guvern. Dar, să fi văzut cum să adresa opo-ziţiunel, calmul colectivist : Am fost ptna acuma prea indulgenţi cu d-v. I O se luam mesuri ! Nu sunteti o oposiţiune. cum trehue se fie tntr'un parlament 1 Şi altele. Adică, întocmai ca veritabilul Stnge rece: O se vă rup cu oiştea îndoita de la trăsurăMuere falşe! Cum o s6 vS mâce lâresc....! Acest Sfn^c rece în miniatură, a mal vorbit şi de modificarea regulamentului, pentru că a fost ales anui trecut, membru în comisia pentru revizuirea Iul. D-sa a propus chiar, următoarele modificări, scurte, dar coprinzătoare : Art. I. Or-ce deputat are dreptul sfi interpeleze pe guvern. Ari. II. Fac excepţie de la această regulă, deputaţii din oposiţiune. Ari. III. Când un deputat din oposiţiune va cere cuvîntul, în ori-cere chestiune, preşedintele va consulta adunarea dacă tre-bue sfi i’l acorde. Ari. IV, Nici o oposiţiune, nu va avea dreptul se se urce în cameră, mai mult de cât până la 14, pentru a nu putea cere nici odată votul cu bile, pentru care se cer 15. In caz când dânsa ar trece peste acest nu-mfir, prisosul va fi eliminat din cameră prin tragere la sorţi. Ari. V. Deputaţii din oposiţiune, cari vor vorbi mai mult de două ori pe lună, vor fi daţi afară din cameră, iar pentru o întrerupere, li se va opri diurna pe iţ zile. (Fac excepţie d-nil Dr. Râmniceanu şi C. F. R.) Aceste modificări le va propune d. Lascar şi leva susţine bazîndu-se pe texte autentice, dovedind că tot aşa s’aO petrecut lucrurile şi în parlamentul răposatului Midhat Paşa. Aceasta va fi încoronarea regimului ruso-turc,care s’a inaugurat de către regimul Dr. Severin-Stefan Bellio. Radu Ţandăra INFORMATIUNI Resultatul interogatorului de erî, a produe o adâncă mişcare în cercurile colectiviste. Colectivişiî se tem că nu vor isbuti, a obţine eondein-narea d-lui Oroveanu şi a coacusaţi lor seL * Remaniarea ministerială e amânata până dupe serbâtori. * Mâine e ziua în care d. Fleva tre-bue se’şi deavolte interpelarea, relativă la alegerile comunale Majoritatea pare hotarîta a împedica desvoltarea acestei interpelări. # Aseară s’au întrunit la d. Tacite lonescu deputaţii oposiţiunei, dupe cum am anunţat. S’a discutat mult asupra atutudi-nei ce trebue adoptata în faţa votului dat de majoritate .Camerei, cu oeasiunaa interpelare! d lui Maio-rescu. Unii au pledat pentru demisiona-rea oposiţiunei din Cameră, dar, dupe o lungă discuţiune, ideia a ceasta s’a abandonat şi s’a decis lupta parlamentară cea mai crâncenă * . Titlul revistei politice şi umoristice pe anul 1886 a d-lor I. Negruzzi şi D. R. Rosei ti, este Zeflemele. Această revistă va ti probabil jucată pe la 25 Ianuarie viitor. n Erî d-nul general Pilat şi nepotul seu a trimes d-lui Buzdugan martori spre a’i cere satisfacţie pentru nişte aserţiuni apărute în ziarul Vocea Botoşanilor. Astâ-zi era ziua destinată pentru ca duelul se aibă loc. CORPI RILE_LEGIIIT OARE SENATUL Şedinţa de ,hut ÎS Decembre 1886 Şedinţa se deschide Ia 2 ore, cu 76 Senatori Ţaţă. Intre comunicări, petiţiunea mal multor comercianţi cerând protecţia industriei frtnphîelor la încheerea convenţiei cu Rusia, care se trimite la comisia de peti-f iunt. La ordinea zilei legea asupra modificare! lege! pentru autentificarea actelor, al cărei raportor e d. D. llosetti. Legea se ia tn consideraţie, se votează pe articole şi în total, fără discuţie. Prinţu Ghica anunţ* senatului, că d-nu Ojn-eanu. trecând la înalta funcţie de consilier de casaţie, cere a se complecta, cât de curând, comisia pentru codul de co-merciu. I). Vergatll, raportor, dă cetire proec-tuluî de lege pentru convenţia comercială cu Anglia. D. Wnrlam, tn discuţia generală, se plânge de procedura obicinuită la tnchee-rea unor acte de o alât de mare însemnătate şi mal cu seamă de impunerea d’a se vota cu o iuţeală electrică, fără ca mandatarii ţărel să ’şt dea seama de conţinutul lor. D Simion Illliailcscti, răspunzând d-lui Varlam, zice, că Senatul nu poate a-menda tratatele internaţionale înclu-ealc do guvern şi este obligat a le priimi, safi a le respinge. D. Mj'ir/.cscii, cere ministrului de externe să ’l exp ice în ce condiţîunl pre-sinlă această convenţie, înlemeindu-se pe legea din 16 Iunie trecut, devreme ce prin acea lege guvernul era autorisat a încheia asemenea acte cu aceie puteri cu cari nu avem tratate. De oare-ce cu Anglia avem un tratat comercial lucrător până la 1890, legea cc se propune urmează a 11 modificarea Iul şi nu poate înţelege impunerea guvernului d'a se vota cu atâta grăbire legea, fără ca cine-va să aspuce măcar să o citească bine. D. Mârzescu, sfârşind constată, că scopul acestui act este d'a se acorda Angliei avantagiul d'a i se prelungi tratatul până la 1891, când expiră şi ce! cu Germania. Dar, ar dori să ştie ce foloase a obţinut guvernul pentru ţară, prin această nouă tncheere. D. Ferechtde ministru de externe, declară, că cabinetul s'a folosit de latitudinea dată guvernului prin legea din Iunie, spre a revizui unele convenţiunl anterioare şi că prin noua convenţie cu Anglia, a obţinut pentru ţară de9rooirea unul articol ce a fost taxat prin convenţia cu Rusia tn favorul nostru. Se cere tnchidorea discuţiunel ce se primoşto oa. de obiccIO. Legea se ia tn consideraţie şi se votează prin bile. Ministrul de externe, depune aranjamentul provisorift cu Francia, peutru care cere urgenţă, cu atât mal mult cu cât crede că la discuţie va cere al prelungi termenu cu trei luni, de oare-ce tratările definitive urmează încă şi se vor prelungi. Se pune în discuţie legea pentru amânarea legel de autentificarea şi legalisarea actelor pentru împrumuturile la creditele agricole. D. Mârzescu invită majoritatea, să'şl susţie proeetul!... D. Arapu din majoritate, combate pro-ectul şi nu înţejege amânarea unei legi care are trebuinţa de o prefacere lotalâ de vreme ce nu se poate aplica. D. Capcleanti arată, că amânarea le-gel este trebuincioasă, pentru că aplicarea noilor disposiţiunl ar cere prefacere tutulor condicelor mal nainte de închiderea anului financiar. D- Vergatti şi Ferechidi, sunt de aceiaşi părere. Se închide discuţia şi legea se votează. Dupe aceasta Seuatul trece în secţiuni. Adulterini C AMERA Şedinţa de Juoî 18 Decembre 1886 D. Agaricl deschide şedinţa la 11/2 fiind 130 deputaţi p esenţl. D. ttudu Mii iu iu ministru lucrărilor publice, depune un proecl de lege pentru a încuvinţa virimentul londuluî de 500,000 lei destinaţi până acum la cumpărarea seminţelor ce d'acum înainte se râ-mâe afectaţi la exploatarea pădurilor statului. Se citeşte mal multe petiţii contra re-ducţiunel taxelor asupra pelroleulul prevăzută în convenţia comercială cu Rusia. * * Demisiunea d-lui C. Arion D. C. Arion, secretar al Camerei, îşi dă demisiunea din această funcţie de oare-ce fiind singur din minoritate tn biuroul Camerei, d-sa nici a putut impedica dar nici poate suferi flagranta violare a regulamentului adunărel comis tn şedinţa do erî. D-sa nu poateprolesta mai bine decât prin demisiunea ta. (aplause prelungite diu partea minorităţel). D. I. t un pim-auu roagă Camera să pi'i mească pnr şi simplu demisia d-lul C Arion; iar cât pentru moLivele acestei de misiuni, să meargă d-lul să le arale a-1 egălorilor săi 1» (Majoritatea aplaudă. Strigăte : închiderea discuţiei!!) D. Fleva revoltat contra acestei neeuvi- EPOCA wm 19 DECEMBRE încioase procedări, impui* d-lul Câmpi-neanu ca tocmai d-sa primar al capitalei, să se pue tn capul acelora care voesc a sugruma discuţia în Cameră, (sgomol . 1> rn Itimiiiccnnu întrerupe pe d. Fleva răcnind, sande cuvintele de spânzurat de spânzurătoare şi altele... In zadar d. Agaricl sună clopoţelul, liniştea nu se restabileşte. D. V. Lascar cu o suficienţă cu totul nepotrivită, s'apucă se facă morală minn-rităţeî. Dnpe o generaţiune mare (acea a d-lul Brătianu), zice d-sa, vine o generaţie de sttrpiturl (aceea a minorităţel). Mni multe voci. Din care faci parte d-ta (sgomol, rtsetc). D. V. Lascar continuă a vorbi pe acest Ion, tşl permite a imita pe stăpânul povestind anecdote, aşa vorbeşte de Richelieu de Mazarin, şi tn fine conchide rugând, se nu se primeascădemisiunua d-lul Arion. Camera închide discuţia. Demisia d-lul Arion se primeşte. D. Buteulesca combate una câte una disposiţiunile convenţiei cu Rusia din punctul de vedeae al protecţiunel industriei naţionale. Dîscorsnl d-Ini C. Arion D-sa stabileşte mal întâii! situaţi unea sa personală de oposant al guvernului. D-sa fnvoacâ principiile liberale care, sunt singura d-sale cftlăusă în cariera sa politică. şi.fiind-oă guvernul s’a abătut de Io principiile liberale, d’aceea tinerimea liberală Fa părăsit. Apoi oratorul intră în cestie şi arată golurile operei ce presintâ guvernul. Critică convenţia comercială cu Rusia în eâle-va puncte ale sale. D. I. Câmpinennn, întrerupe cu mult* ciudă pe d. C. Arion. D. C. Arion. Ce d-le Câmpinene? vreţi să deschideţi un abis între dumneata şi mine? D. Cânipincann. Nu mă preocup eu de dumneata. C. Arion Dialogurile tind oprite, dacă aveţi dorinţa să continuăm vorba dupe sfârşitul şed iuţi, efi voi sta la disposiţia d-tale. Oratorul continuă interesantul săfi discurs şi termină zicând cft va vota contra acestei convenţiunl. Preşedintele întrebând dacă e cine-va care vrea să susţie convenţia, şi nimeni ne aridicându-sc, d. I. C. Brătianu cere cuvîntul. Discursul «l-iul I. C. Itratiunu A resuma un discurs al d-lnl L C. Brătianu e tot-d'a-una greii; căci e ştiut că primul-ministru nare şir în vorbă. Sare de la una la alta, mai spune o istorioară în treacăt , mal vorbeşte de 1848 şi de tot co d-âa ppulindo o4ta oreat aoi fn ţar A ; D’astă-dată însă îmi e absolut imposibil să dafl măcar note; căci discursul d# azi e un discurs prin care d-sa arc preten-ţiunea d'a espunc vederile saleeconomice. Nici odată uu sa văzul un talmeş-balmeş de teorii şi erezii economice mal stranii. Aci e protpoţionist, aci liber-scliimsist ardent. Nu îl poţi Înţelege ce este, şi însusi el singur n’o ştie. Primul-ministru face însă digresiuni numeroase, când în politica internă, când în cea externă, alât tn trecut cât şi in present. Partea cea mal preţioasă a digresiunilor sale se referă la convenţia consulară cu Germania. D-sa convine că o frasâ din acea convenţie a fost confusft, şi că din a-ceastă causă guvern ui a retras convenţia ca să o modifice în acord cu represenlan-tul Germaniei. Sfîrşind primul-ministru; majoritatea aplaudă, închide di-cuţia, şi convenţia se votează cu 82 bile albe, contra 34 negre. Se dă apoi cetire proectulul de buget al direcţiunel drumurilor de tier. • Şedinţa se închide ia orele 5. I u spectator. CURTEA CU JUR ATI AFACEREA Urmarea şedinţei de la 17 Decembre Interogatorul domnului Iosef Oroveanu La 8 şi 5, şedinţa se redeschide. D. Oroveanu, este introdus. D-sa este mult mat liniştit şi mal puţin emoţionat. Răspunzând cuvintelor d-luî preşedinte care îi spune de ce e acuzat, d-sa spune cum’şl-a întrebuinţat timpul de la închiderea Camerei până în dimineaţa zilei de 5 Septembre, când a fost arestat la Rîmnicul-Sărat. Acolo a stat închis până la 11 seara, când l’a dus la garâ. Acolo numai a văzut că şi fra-te-său erea arestat. In tren d. Laho-vary, de la poliţie ’l a spus de ce erea arestat. La Bucureşti, a fost închis la poliţie până la 5 seara când a fost dus în camera unde ereau dd. Populeanu Manolescu şi ca l’alţl. Aici, d. Oroveanu, din ce în ce mal emoţionat, povesteşte confruntarea de ia poliţie. Stoica e foarle turburat; nu poate sta la un loc, d. Oroveanu a-pelează la conşuinţa d-lui prim-pro-curor, care se schimba la faţă. Publicul, foarte mişcat, are o mişcare de ndignaţiune când aude uneltirile ministerului public pentru a Implica un Inocent în aceasta afacere. D. preşedinte. Stoica pretinde că în ziua de 12 sau 14 ai fost la dînsul. D. Oroveanu. Nu e adevărat. I. Ga în ziua de 15 a trecut pe la pră-vafia lui şi ai vorbit cu el. R Nu e adevărat. Aresta este răspunsul d-lui Oroveanu la toate cestiunile. I Al avut un proces la judecătorul de oro’ având pe d. Gherghiceanu ca ( avocat ? R. Da. /.Ştii cine a fost avocatul falimentului lut Stoici ? R. De unde să şl iu. I. Erea tot d. Gherghiceanu. D. Petre Grădişteanu, (avocat al apărării) Ce probează ? D. preşedinte. Vreau să stabilesc că ereaft relaţiunî între Oroveanu şi Stoica. D. I. Lahovary propune să confirme Stoica zisele sale în faţa juriului. Stoica confirmă, dar fără putere şi are aerul de a recita o lecţiune. D. Oroveanu neagă categoric. Interogatoriul lui G. Proto-popescu La 9 ore şi 5 minute G. Prolopopescu este introdus. Atitudinea sa e franca şi liniştita, nu înţelege de ce e vorbă. El spune că nu ştie carte, nu ştie să citească, nu ştie ce e politica. El l’a scos pe Stoica din încurcătură de mal multe ori. Stoica era intendentul lui, nu tovarăş. El se ducea pe la prăvălie de lua socotelile din când în când. Dar darm să fie ridicat de la postul său şi în'ocuit printr'altul. Apelul nominal al martorilor continuă. La ora 1 apelul martorilor se termină. D. Roşie, avocat e.r-oficio al lut Stoica Alex-indrescu. spune câ fiind numit apărător tn ziua de 16, n'a putut comunica singur cu acusatul ; cere ca să facă aceasta acum. Preşedintele acord* tuturor apărătorilor autorisalia d’a comunica cu a-cusatiL toţi împreuna. Singur d. tio sie cere ca se comunice in particular cu StoicaAleîtandrescu. a-fară din presenţa celor l’alţi apărători şi acuzaţi. D. I. Lshovari, în numele apărare!, cere să se constate că autorisaţia ee li se da acuma, o primeşte reservându şl dreptul, tn ceia ce priveşte faptul, că înainte de proces, apărătorii n’afl putut comunica singuri cu acusaţil. Şedinţa se suspendă pentru 15 minute. Un incident înainte d'a se redeschide şedinţa, a-cusaţii fiind Introduşi, au voit să vorbească cu Stoica, conform sistemului de secuestrare a lui Stoica^ întrebuin- . ţat până acum. Soldatul ce '1 despărţea a zis că aceasta nu se poate permite. Acusaţil ad început să plângă zicând că dacă ’l-ar confrunta cu Stoica A-lexandrescu, ar fi imposibil ca acesta să nu spue adevărul. întregul auditorii! e profund mişcat de scena aceasta. Şedinţa e suspendată până la două oro şi 1/4. nu ştie nimic. /. Nu ştiai efi Stoica avea gând rău? R. Da de unde domnule ? /. Cunoşti pe unul Heracle Ipătescu ? R. Da!... un aclor nu ştiu ce, care umbla dupe unul, dupe altul ca să aibă cu ce trăi. I. Ipătescu zice că în 1883 l’al întrebat despre moartea lui Barbu Catar-giu? R. Da de unde domnule, de unde să ştiu eu de Barbu Catargiu. Heracle a spus la instrucţie că ’mi a citit în anul 1883 un ziar unde se vorbea de Catargiu; dar bine d-le, ce are a face un ziar din 1883 cu moartea Iul Catargiu, care a fost Împuşcat în 62, cum am aflat la puşcărie. (Rlsete) Acuzatul mai spune că în seara de 7 sure 8 a auzit cum li bâtea pe Stoica şi pe Muscalu. Pe dânsul nu l’a bătut. Interogatoriul domnului Ioan Oroveanu La 10 fără 10 minute se Introduce d. I. Oroveanu. D-sa răspunde cu mare simplicitate şi preciziune. E foarte palid. Arată ca Petrescu uu a zis adevărul cAnd a afli-mil c& In lBSS a fost CU d-sa la garâ pentru a vedea pe Regina care trecea la manevre In anul acela. Spune că pe urmă îl lua procurorul pe Petrescu şi ’l instruia cum să spue; II învăţa chiar unde era casa asasinu-i iui şi cum era făcută, câci Petrescu nu ; ştia nimic. Interogatoriul lui Pompiliu Stanescu La 10 şi 10 se Introduce Pompiliu Stanescu. Neaga că ar avea vre o relaţiune cu Stoica. Nu a fost în casa. d-lor Oroveni, dar îi cunoaştea ca notabili din oraş. D. Preşedinte. Un martor. Nae Pe-traseu, zice câ te a cunoscut In Ialomiţa, ca cliefuia: cu el. Pompiliu. Spune că Pa cunoscut la VcC^r-'Sti und- au fost închişi împreuna cu «nul Moru. Acrn doi înjurau pa procuror, şi îl spinnafl. Intr'o zi Petrescu fu chemat în cancelarie de procuror şi peste vre-o patru ore fu chemat şi acuzatul şi pus în fata iul Petrescu cari- facea nişm asa zisertV'larl. I) P. Grădişteanu Să spună acuzatul dacă părintele, s^u nu a venit să’I Un fapt curios După întrevederea care au avut-o a-cusuţii cu apărăloril lor, şi după conferinţa particulară a d-lul Bosie cu clientul d-sale, apărătorii celor l’alţl a-cusaţi au văzut pe d. Bosie întreţinîn-du-se cu d.Prim Procuror Andronescu. Ar fi fost mai natura! ca apărătorul lui Stoica, să se concerteze cu cel l’aîţl a-pârătorî, de cât să-şî caute inspiraţie de la d. Prim-Procuror. INTEROGATORIUL MARTORILOR Martorii acuzarei La 2 ore curtea intră din nou în şedinţă. Se chiamă martorii absenţi, apoi | se ascultă cel presenţî. loniţă Constantin, 36 ani, sergent de oraş (agentul căruia e încredinţată paza d-lul I. Brătianu). Povesteşte atentatul de!a4Seplcmbre,după cum îl ştim toţi. Zice ca acuzatul trăgea mereâ când . martorul 11 ţinea jos. D. Robescu l’a bătut pe Stoica, (Iar d. Itratiunu nn. L>. Leca trecra şi a vrut se părtinească pe Stoica, dar când a ştiut faptul nu a mal zis nimic. I). Vernescu roagă să se pue urmă-, toarea cestiune : Gum vrea d. Leca să părtinească ? Martorul se încurcă. D. N. lonescu, când a lovit martorul pe Stoica ? R. Gând erea jos ; l’arn lovit cu la-turea revolverului la cap, numai o dată. /.Gând a zis Stoica că un comisar din Râmnic Fa pus să ucidă pe d. Brătianu ? R. Gând erea jos. //. N. lonescu : să spuie Stoica. Stoica. Nu ştiu bine când am spus. D. I. Lahovari. Când a zis Stoica ca Fa pus comisarul. Martorul. Când Fa întrebat d. Robescu. /. Vrea să zică numai dupe întrebare ? Martorul. Da. > I. La poliţia l’a bătut cine-va pe Stivca. It Au. I. Ereni la casarmâ ? R. Da. f Cft promisiuni de libertate şi de funcţii daca ar mărturisi ceia ce ştie des-prr Oroveanu. It. Aceasta ’ml-a spus-o chiar d. procuror. / Care ? R. D Andronescu. (Murmur) D. preşediub-ameninţa să dea afară pe murmnrfitori. Pompiliu. dupe cererea d iui Cri-serighi, povesteşte, cum’l am relatat Iii Cpoca. incidentul cu dulapul. Interogatoriul acuzaţilor este terminat. j Se suspendă şedinţa la 10 ore şi jumătate pentru a reîncepe a doua zi, 18 Decembre, la 11 ore a. tn , cu intero-j gatonul martorilor. ŞEDINŢA DE LA 18 DECEMBRE Şedinţa se deschide la orele 12: p. rn. Preşedintele ordonă ca acusaţil să fie introduşi. Să Începe iar apelul nominal al martorilor, care erî a ţinut mai bine de 2 ore. Să produce un incident. D. P. Grâ-dişteanu, adresându-secătre preşedinte spune, câ poliţia nu lasă să intre pe d. Stâtescu, apărător al acusaţilor; în acelaş timp spune că un jandarm, pe când d-sa a eşit afară, nu Fa lăsat să iasă, şi ’i-a pus baioneta în pept zi-cându-i că o data intrat nu mai poate eşi. întreabă ce va să zică aceasta? Preşedintele chimă pe acel jandarm, care II spune câ a împedicat pe d. P. Grădişteanu se comunice cu o persoană din afară, fiind-ca li vorbea franţuzeşte 1 Severe dar inteligente ordine, ce-i drept, da poliţia! D. Grădişteanu întreabă dacă este şi d-sa acuzat ? Dinu Dumitru, tot agent secret, recita o li-ct-iune identică cu aceia spusă de loniţă Constantin. Interogat însă, spune contrariu zise^ lor lui loniţă ca curgea puţin sînge din capul lui Stoica când l’a lovit loniţă cu revolverul in cap. * * * D. Leca, avocat. Spune că trecând pe strada Vamel a văzut patru inşi târând pe Stoica. A crezut câ se comite vre un act de violenţă şi a sărit jos din birjă. Numai atunci a văzut pe dd. Robescu şi Brătianu Despre rănirea d-lul Robescu spune câ dr. Alexianu a constatat pe partea civila la casarmâ,şi a zis câ dânsa ar fi fost lezată dacă nu era catarama. I). Leca mărturiseşte că la casarmă i s’a dat poate palme lui Stoica dar nu bătae. D. Robescu vrea să ’l bală dar d. Brătianu s’a opus. D. Leca a vezut că. pe stradă, Stoica avea puţin sânge la gură. Palma i’a fost dată lui Stoica în faţa casârmef, unde mal mulţi soldaţi au sărit şi l’au trântit jos, fiind faţă dd. Brătianu, Robescu şi martorul. * Martorul (Jlpian, telegrafist la consiliul de miniştrii. Respunde clar. Nu ştie dacă s’a pus cestiunl lui Stoica, pentru câ era prea emoţionat. Insă a văzut pe Stoica plin de sânge la ceafă. Un incident Partea civilă face observaţii în gura mare. D. Vernescu o roagă să nu întrerupă depunerea martorilor. Uândiţi-vă că apărăm acuzaţi, zice D. Preşedinte ordonă ca acel jan- d-sa. www.dacoromanica.ro PUBLICITATEA ZIARULUI ,, EPOCA‘ ‘ Tirsigîu 0,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe paginii IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. — Şi noi victime! strigă d. C. Stoi-cescu. Dar de victime 1 După o suspendare de câte-va minute, interogatoriu! martorilor continua. Slaneiu lonita sergent de oraş, a găsit pe strada VCmel un glonţ, pe care I! recunoaşte, în dimineaţa zilei de 5' Septembre. D. Miillcr, armurier, a fost chemat ca expert. Recunoaşte ca glonţul găsit de Stanciu este ace! al revolverului cal. 12 cu care s’a servit Stoica. Glonţul, atingând bandagiul d-lui Robescu, a ricoşat îndată; avea puterea de a ucide un om dar d. expert răspunde d-lui Cantili care insista asupra punctului că, dacă glonţul nu ar fi atins banda-giui ar fi ucis pe d. Robescu : Nu sunt doctor ca să ştiu ce organ ar fi atins. rioi*ea Crîslescti, funcţionar, cunoaşte pe Stoica şi pe Muscalu. El a scris petiţia în care Stoica se plângea către d. Brătianu în contra comisarului. Spune că Muscalul nu erea faţă nici când a scris petiţia nici când Stoica l’a rugat să o scrie. £ Ministerul public caută să’l facă să zică că Muscalul era faţă, dar nu reuşeşte. Martorul este fiul cârciumaruluî din dealul Spirei la care aU tras Stoica şi Muscalul. El spune că au făcut foarte puţină cheltuială, aproape 1 leu şi 80 bani în seara, noaptea, şi dimineaţa cât au stat la cârciuma tatălui săd. Stoica plătea. * ¥ ¥ D. C. Paulescu, senator, cunoaşte pe fraţii Orovenî. A vorbit, astă vară, pe strada Colţei, cu losef Oroveanu, care vorbea răii de d. Brătianu, adică că nu e patriot, că duce ţara la peire. D. Procuror. Nu a zis Iosif Oroveanu ca tir ti bine 86 se găsească un om care să scape ţara de Brătianu ? Martorul Xu. D. Nic. Ionescu. A mal auzit d. Paulescu şi alţi membrii al parlamentului borbind rău de d. Brătianu. Martorul. Da. adevărat. D. I. Lahovâry. In ziua când a vorbit martorul cu d. Iosif Oroveanu, a vorbit acuzatul cu mai mare violenţă de cât alţii 7 R. Cu mai mare violenţă de cât or-cine. D. C. Roerescu. întreb pe colegul med de la Senat daca cuvintele d-lui Mârzescu şi ale mele au fost mai puţin violente în Senat de cât acele rostite de d. losef Oroveanu pe stradă ? D. Păulescu. Tot una erau. Un d. jurat. Ce fel de om este d. Io-sif Oroveanu ? Martorul. E om bun,cinstit, dar cam .... socialist. Râsete) Martorul mai repetă o dată ca n’a a-vut nici un minut gândul să zică ca 0-roveanu spera moartea lui d. Brâ-tianu. D. P. Grădişteanu. D. senator-mar-torazis ca d. losef Oroveanu e cam socialist.il rog să’mi spue ce credea despre răposatul C. A. Rosetti în a-ceastâ privinţa ? R. Cred că Rosetti a fost cel mai mare patriot. âlirea Ştefan (sergent) declară că Stoica Alexandrescu a venit singur la ministerul de interne unde l’a_ întrebat daca poate presinta o petiţiune d-lui Bratianu. D. Bilcescu. La intrarea martorului, d. Cantili exclama către un avocat: Ah ! Bilcescu al vostru. D. Procuror întreabă ce coprins avea o scrisoare a d lui Ilie Bozianu, de la Anvers? R. Am citit o scrisoare a |tlnărului Bozianu către tatăl său, în care e zis că un ttnăr Oroveanu. ar fi spus într’o societate de studenţi că nu se poate scăpa de d. Brătianu fără omor. D. I. La/iovary. E zis în scrisoare când şi cu cine s’aţinutacea întrunire? R. Nu ştia. D, I. Lahovari. Erea deja dat atunci în judecata d. Bozianu? R. Nu. Martorul adaogă ca în scrisoare e-rea zis că ar trebui luate măsuri. 1. Fiul Bozianu, a fost el numit de curând în funcţie ? R. Nu ştiu. I. Pentru care motiv, crezi d-ta, că d. Bosianu ţi a încredinţat această scrisoare ? Marlorul nu vrea să răspunză, zicând că nu ştie. /. Cum ai trimes scrisoare înapoi d-lui Bozianu? R- Prin o slugă. Si d-nul Bosianu & iscălit pe plic. ITrebuie observat că această scrisoare nu s’a mai găsit.. * ♦ ¥ CoivM. Bosianu fiu) povestete că a cunoscut pe Ion Oroveanu la Anvers, când îşi făceaţi stadiile împreuna. Câte o dată vorbeau şi politică. Intr'un rând a spus şi aceasta ca nu se poate răsturna d. Brătianu, de cât fiind omorH. Etî n'am Ost atenţiune ac^Slu n cru, dar mumă mea, fiind mai fricoasa a scris în Bucureşti. f). Procuror. Ce ţi-a spus d. Oroveanu într’o zi pe Bulevard? R Că guvernul va fi răsturnat la Râmoicu Sărat Rtsetei H. Vernescu ouservă că d. Bdc»scu a zis că întrunirea de la Anvers de rare e vorbă, a fost convocata de d Oro-veanti. Ce zice martorlu ? R. Nu erea niei o întrunire extra-ordi-nară. Nu erea 'faţă de cât d. Sarkito-polu, Oroveanu, şi eu. Nu’miaduca-minte dacă mamă mea erea presantă. /. A provocat vre o dată d. Oroveanu o întrunire de studenţi la Anvers? R. Nici o ată. I. Când te-hî întors în ţară era arestat tatăl d-lale ? R. Era. /. Este martorul funcţionar? R. Am fost numit acum, în urmă, la Decembre, la ministerul de finanţe. I. Afară de cazurile pe care le-ai spus, ai mai vorbit vre-o dată politica cu Oroveanu ? R. Nici o dată. D. Sarkitopiilu povesteşte că în-tr’o convorbire cu Oroveanu, acesta îi a spus, ca cum nu s’a găsit un om ca să scape ţara de d. Brătianu. I. Era d-na Bosianu faţă la această convorbire ? R. Da. /. Eşti rudă cu d. Protopopescu de la tutunuri ? R. Da. 1. Cunoştea d. Oroveanu această rudenie ? R. Da. 1. Când zicea d. Oroveanu acele cuvinte, ai avut impresiunea că vorbea el ca un om hotărât ca să săvârşească o asemenea faptă ? R. Nici o impresiuiie, dar a făcut o impresiune asupra d-nei Bosianu. /. In mai multe rânduri a vorbit aşa violent d. Ion Oroveanu ? R. Numai în acea ocasie. I)upe ascultarea acestui martor, o-rele fiind O, desbaterile sunt suspendate până la 8, când se va conţinea cu interogatoriul martorilor. Urmarea in numero de mâine. Aflam e.ă spiritele sunt atât de surexcitate la. Botoşani tn cât d se nator Arapu a declarat d-lui Brătianu că situaţia sa a devenit imposibilă, că nimeni în Botoşani nu mai vrea se’i atingă mâna, şi că a fost scuipat la gară de o damă din societatea botoşeneanâ. © Azi ta Curtea cu juraţi, când avocaţii au fost autorizaţi să comunice tradicţiune şi cu corniituţiunea şi cu regulamentul care este legea noastră interioară. In asemenea circumstanţe ci'ed de datoria mea ca membru a! biuroulul, in neputinţă de a opri comiterea unor asemenea ilegalităţi, să rog pe onor. majoritate să-mi primească demisiu-nea din secretar al Camerii. Primiţi etc. C. C. Arion O In urma scandalului de eri, la Cameră, aflăm că mai mulţi deputaţi, intre cared. Carabateseu, au hotârit se treacă în oposiţie. © ■v Deputaţii şi senatorii doresc se plece Sâmbătă în congediu, ear guvernul stărueşte pentru a’i ţine la Bucureşti până Luni. Cu toate aceste, cea mal mare pai te dintr enşii vor pleca Sâmbătă. © Episcopii ale căror reşedinţe nu sunt în capitala, pleacă mâine la e-parbiele lor. ULTIMA ORA V’icna,30 Decembre.—Tagblatt semnalează ştirea cum că prinţul de Bat-tenberg se află în călătorie, probabil pentru a visita pe regele României. Berlin, 30 Decembre. — Prinţul de Bismarck ar fi declarat d-lui Ilerbette, ambasadorul Franţei, că nu va cugeta nici odată să atace Franţa pe cât timp Franţa însă şl nu va începe ostilităţile. Belgrad, 30 Decembre. — Ministrul de răsboid a terminat noua formare a infanteriei, dar noua formare a artileriei şl a cavaleriei s’a amânat până când guvernul va fi în putinţă de a cumpăra un număr îndestulător de cai. Sofia», 30 Decembre. — Gttdban-E-fendi a fost chiemat, la Constantinopole. Biidapest, 30 Decembre. — D. de Barosse e numit ministru ai cailor tie comunicaţie. Londra, 30 Decembre. — D. Lascel-les asista la întrevederea Lordului Iddesleigh cu delegaţii bulgari. Lordul Iddesleigh a invitat pe delegaţii să vină să visiteze castelul săd ce e situat aproape de Exeter. Delegaţii au acceptat. D. Lascelles ’i va Însoţi. rit cu îngrijire. Preţul unul exemplar 3 lei. Un exemplar de lux 10 lei. Un excm- I plar legat în pânză 8 şi 15 lei. Cel mai ne-merit dar pentru Crăciun şi anul NoO. De vânzare la librării. SOCIETATEA CORPULUI DIDACTIC Domnii membri sunt invitaţia se intruni in Adunarea Generala, Joui 18 curent. orn8 seara Sala Societăţii Concordia Româna, Casa Joje, Strada Regala, când vor li la ordinea zilei mai multe cestinui foarte importante. Consiliul de Administraţie. Recomandam VtelicruldeCr iturle Moderna I W'eicl». situat pe Bulevardul Elisabetlia Palatul Eforiei, pentru confecţionare de haineBârbăteşU,dupâjurnaleie cele mal noul şi cu stolele oeie mal fine. Preţurile sunt foarte moderate. BIUROUL DE ADVOCATURA D-U' T. Mi IOlt ESC0 s’a mutat No. 55 bis., Calea Victoriei, No. 55 bis. (lângă Otelul Orient) Ore de consultaţiune 8—li dimineaţa. Am onoare a recomanda onor. P. T. public marele meu deposit de făinuri escelente din primele fabrici dio ţară şi streinătate precum şi de-positul meu do mărfuri de coloniale cu preţuri foarte moderate Cu stimă Gr. GrIESEL Cal Moşit r 38 bis BUCUREŞTI. ALECU A. BALS AVOCAT — No, 34, Strada Dreaptă, No. 24 — lîn bilet al loterie' Atlienenlui Român No 138.080 s’a perdut de subsemnatul. Preotul George Athanasiu Bacau. fi E A R F N fi A T de la sf Gheorrhe ULAntlIUAI 1888. moşia l’răsua noua din plasa Negoeştî, districtul Ilfov, în întindere de 9000 pogoane. Doritorii se vor adresa tn Bucureşti, strada Batişle No. 11. MARE ESPOSITIE DE TABLOURI No. 1, — Bulevardul Academiei, — No. i in Coltul Calei Victoriei in faţia Marelui Rolei de Bulevard CELEBRA COLETIUNE EARL OF WOMBWELL din Londra Va 0 espusâ pentru venzare cu preturi, in-t,v «ili-vcr osMiopftonaie. Toate tablourile sunt vânduta cu garariiie si pentru ca cea mai mare parte din artişti care le a făcut. Sunt incain viata. Domnii cumpărători pot cere trimiter a lor artiştilor chiar pentru a se convinge de Autenticitate. LOTARIA ATHENEULUI A doua tragere a loteriei se va face Sâmbătă 20 Decembre corent în sala Atheneului (intrarea Cismigiului. Loturile cdstigato sunt in mimer de 120. Constituând suma do lei 76.900. Tragerea va incepela i2 1/2 ore din zi. Intrea liberă cu clienţii lor, cei cinci acusuţi s’au retras pentru prima oară. singuri in-tr'o cameră cu avocaţii lor, si toti împreuna; iar Stoica Alexandrescu a convorbit singur cu avocatul seu, d. Roşie. Dnpc aceasta convorbire* s’a observat ca d. Bosie, in loc de a se eonsfalui eu colegii soi din a-parare, a avut o lunga convorbire cu d. priui-procuror Audro-nescu. m Voinţa Naţională a publicat cu os tentaţiune numele d-lui Ghiţu printre avocaţii pârţei civile. Suntem autorisaţi a crede că d-uul Ghiţu nu va lua cuventul în favoarea d Iul Robescu. Q Eată textul demisiunel d-lui G. Arion din secretariatul Camerei , adresata preşedintelui adunarel în şedinţa de azi : Domnule President In şedinţa de eri s’a comis de onor. majoritate o călcare a regulamentului de o excepţională gravitate, căci densa tinde a suprima unul din cele mai in semnale drepturi ale deputaţilor, dreptul de interpelare. Teoria emisă de colegul nostru d. Las car, in aplausele onor. majorităţi şi aprobată în urmă de un vot, eu o consider nu numai contrarie principiilor liberale, dar în flagrantă con- BIBLIOGRAFIE A a lârut de sub tipar CALENDARUL SCOALEI pe an l 1887 Calendarul, scoaba o. purtat v, de buzunar, în mărimea de 10 pe i5 cm., tn legătură eleg.c.tâ de pânză, format de portofolii cu notiţe, şi conţine pe mal b ne de 300 pag ne hârtie fină, materiile arătate ie contrapagină de M. Berar, profesor la şcoala Normala superioara si la liceui Sf. Gheorghe. Calendarul «coaleî se afli de vânzare la editorii Tipog afla Curţii, Ilegale, F. Gohl Fii, Bucureşti pasagiul Român, şi se poale trimite franco la domiciliu, îndată ce se va privi comandă şi costul (în mărci saO mandate poştale . A apărut tu editura şi eseeutarea stabilimentului grafic So. ec et Teclu, Alma-nacliul literar ilustrai, pe anul 1887. A esjl de subt tipar: I"Almunacii du Higb-life,ediţiuoe de lux. Acest calendar foarte frumos ’l recomandăm cititorilor noştri. A apărut de sub tipar: Dreptate orbilor de lancu Tkeor. — Preţul t Ir. 25 bani. — Pentru cererile din judeţe : deposit la librăria Theodosiu loaniţiu, Strada Şelari 18, Bucureşti. A eşit de subt tipar şi sâ află de vânzare la librăriaSocec, 7 Calea Victoriei, cu preţul de 3 lei exemplarul. Anienagiamen-tu| pa durei Moruiiglav din judeţul Ro-manaţl, pădure de stejar de 2002 h. a. 6010 m. p. tratată prin metpdă «insemân-ţărei naturale». Anexat: planul topografic. A esit de subt tipar : Discursurile lui Barbu Catargiu. Cu o notita istorica a-supra familiei Catargiu si o bibliografie a oratorului de Ang. Demelrescu, Preţul 5 lei. Pag. CXVI şi 522. — Suma ce va rezulta din vânzarea acestei cărţi este destinată pentru Societatea invetaturei poporului român, în al cărei local se află de-o-cam-datâ depuse toate exemplarele, Curtea Bisericei Sf. Ecaterina. A apărut: Caleudat-ul f unic! elegante 1887, (anul al optulea), 40bani, ediţie de lux.— Calendarul -micul Poporului 18871 (anulai 27-)ea), 1 lei 50 bani. Calendar»», Calicului, umoristic si satiric, 1887, (anul al 2-lea) 1 leQ. — De vânzare la li-oraria-editoara Uaimann in Bucureşti, şii la principalele librarii din Capitala si districte. A eşit de sub tipar în editura Librăriei Th. loanitziu, Bucureşti Str. Şelarii No. 18 şi 20. Ca'endarul pentru tol/.i Romanii pe anul 1887 de la Crist. A apărut: Scene şi Portrete de Dumitru Teleor un volum de 400 pagini tipâ- Aduc la cunoştinţa Publică că biletele Loteriei Ateneului cu aceste numere sunt arse 241.955, OH4.256. 291 926. 244.766, 064.266, 244.769, 244.782, 069 696, 241.961, 244.781, 241.982, 461.720. Apostol lliescu. Str. Romana No. 73 BUN SI NU_SCUMP Prima fabricii de conserve naţionale fondata la anul 1879 sub firma C T. CH RISTOFOR LA MAB1NA8 Calea Victoriei, 100 vis-â-visde Cişmeaua rosfe sub Jokei Club Vinde cu următoarele preciuri fiixe: Mazere boabe cutia de 12 persoane fr, 1—40 Fasole verde cutia de 12 persoane fr. 1—40 Bame cutia de 12 perssaDe fr. 1—40 Pătlăgele vinete cutia de 12 persoane fr. 1—40 Dovlecei cutia de 12 persoane fr. 1—40 Torhon cutia de 12 persoane fr. 1—40 Mazere boabe cutia de 6 persoane —70 Fasole cutia de 6 persoane —70 Bame cutia de 6 persoane —70 Paltagele vinete cutia de 6 persoane —70 Dovlecei cutia de 6 persoane —70 Ghiveci cutia de 6 persoane —70 NB. Asemenea mai posed un mare depou de: Viu alb de Urugusaui litru 80 bani Viu uegru dc Nieeuresti litru 80 bani vechiu de 4 ani Rog dar pe onor. public a nu pierde ocasiu-nea si a visita acest Magasin spre a se convinge de adeveru. Cu stima C. T, (IIIIIM (M ORI . DRUL1VIANU Dă consultaţiuni pentru boale de OCHI, URECHI şi SIFILITICE şi fac operaţiuni de hirurgie oculară. BucnreştI, Calea Văcăreşti No. 52 (a-lături cu spitalul Xenocrat) de la orele 2 — 4 după amiazl. CONSTANTIN N.MICLESCU fost magistrat AVOCAT — No. 61, Strada Scaunele, No. 61 — D-R TERPANDRU de la facultatea de medicină din Pari Specialist in boale de ochi si sifilis Consultaţiuni de la 8—10 şi 2—5 — No. 1, Strada Biserica Eni No. t — DR MARCEL LAUREAT AL EACULTATII OE MEOICINA DIN PARI Consultaţiuni între orele 3 — 6 No. 45, Calea Serban-Voda, No. 4£ ATELIER DE BRODERII D-NA ECATERINA RAŞCA mulându-’şl domiciliul din laş! a sta-; biţ în Bucureşti Calea Victorii No. 92, i curtea bisericei Albă, un Atelier de brodat. Are onoare d’a înştiinţa pe onor P. T. public că primeşte or-ce comandă de brodare şi marcare de monograme precum lingerie de zestre şi mătăsuri etc. cea mal mare acurateţă şi fineţe. Preturile foarte moderate. q r III IU [7 C din ca,,7a plecare! ct OL V Iii U u preţuri moderate: mobile o musica dc masa, oglinzi, tablouri lămpi şi alte objecte. A se adresa la administraţia ziarulo Epoca. DE ARENDAT moşia Sulininnu din plasa Dâmboviţa-Mostişte, districtul Ilfov,—în întindere de 1800 pogoane. Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1, Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. Inthopedic—4. Gimnastică medicală—5. Orhalaţl—6. MasajiO sistematic—7. Ser-viciuila domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur...................2.50 1 Bae de putină cu şi fără duşe . 2.— medicamente................1.— 1 duşe rece sistematică cu basin t.— BAi DE ABUR SI DE PUTINA Notă 1. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa ptnă la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-dată pe sâptămănă Vinerea de la 7 ore dimineaţa plnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform pros pectulul._________Direcţiunea absolventă a Con- | servalorulul din Viena, având încă câte-ţ va ore libere, doreşte a da lecţiunl în o-raş cu condiţiunl foarte avanlagioase. Asemenea şi pentru limbile francesâ şi germană. A se adresa la administraţia ziarului sub iniţialele. I.R. M ine l.au-d llll.l 1111 IUIIIMUL rethe, tn- torcându-sedin oraşele cele mal Insem-nate din Europa,cu succese admirabile, 5 face cunoscut că prezice trecutul, pre-sentul şi viitorul cu precisiuue. Primeşte visite de la orele 9—12a. m. şi 2—8 p. m., Visita 1 franc. M -me I.aurcflie 22, Strada Baliştea, 22. . AVIS IMPORTANT Suh-semnata înfiinţând o fabrică de spălătorie de albituri ( recum : perdele, dante e, gulere şi manşete, mfe grăbesc a avisa onor. public asigurându-1 depline mulţumire atât de bunul serviciO cât şi de preţuri moderate. Frederica Kuef 10, Strada Regalâ, 10. 7. 1- JMWtt .L-V*. Jâlu V»TW — I WB—t DC IICAI7ADC o pădure de lemne Ut V t HZ.A n t bune, în întindere de peste douâ sule pogoane, aflată pe moşia Fărcaş, depărtare un sfert de ceas de oraşul Caracal. CASA DE SCHIMB ALES. GR. IONESCU 4 B. MĂRCII Strada Upwcaal, \o. IS bis Bucureşti, 18/30 Decembre VALORI Scadenţa cuponelor llTdrg lh> curs I mediu FONDURI DR STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 1 Ap 1 Oc 92 Renta rom. amortis. 5 0/0 1 Ap 1 Oc 93H/2 Renta rom. (rur. con) 6 0/0 1 Mai i No 86 3/4 Oblig, de stat C. V- R. 6 0/0 1 Ian 1 lat Idem idem 5 0/0 Idem Imprura. Stern 1864 7 0/0 IMartSep 1 Ian 1 Iul Impr. Openbeim 1866 8 0/0 — Agio — 17 60 împrumuturi de oraşe Impr. oraş Bucureaci 5 0/0 Idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. cu prime lozf.20 1 fan t Iul 753/4 93 1 Mai 1 No — 36 VALORI DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 0/0 1 Ian 1 Iul 105 Idem Idem 5 0'0 Idem 87 1/2 Cred. Fon. Ur. din Buc. 7 0/0 Idem f 102 Idem idem 6 0/0 Idem 1 95 Idem idem 5 0/0 tdem 84 1/2 77 Cred. Fonc.Ur. din laş i5 0/0 Obl. Gas. pene. fr. 300.10 Idem 1 Mai No! 214 www.dacoromanica.ro 4 EPOCA — ÎS DECEMBRE CASSV DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No, 33, Strada Lipscani No. 33 Cursul pe ziua de 18 Decembre 1886 VALORI j Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilâ. . 5 0/0 >. româna perpetuă. Sl 931 l 6 O/OOblig.doPt-nl Rur.conv. ! 8»; 3 4 871/4 Inipr. cu prime. Bucur. Ici 20 | 33 ' 35 5 0/0 Impr- Mume. Emis. 1883 10 lei ObliK-Căsoi pens (1. 300 751/2 70 212 21S 5 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 ■ » ■ 8*1/ 2 85 7 0/0. ». '102 1021/2 5 0/0 * rurale » 871/4 87 3/4 7 0/0 iţ » • 1041/2 105 Aur coptra Argint sau bilete. 171/4 17 3/4 PRIMUL MJGASIN DE MINUSI F. NOVAK FURNISORUL CURŢII REGALE — BUCUREŞTI — Cal. Vict. 71, vis-â-vis de Palatul Regal Mare asortiment de mănuşi de bărbat’, dame şi copil. Recomand noul asor-timeiU de mânuşi de piele de cal de Rusia. Singurul depositar pentru toată România. F. \’oviik 74, Calea Victoriei, 74. AV l S LA BRICU L LUI NAPOLEON SALON SPECIAL DE TUNS. RAS SI FRESAT Acest salon este aranjat cu totul din noii şi foarte elegant. N. B. face abonamente a la carte cu patru 4 lei o carte cu 12 cupoane tot de odată vă recomand şi un mare asortiment de parfumerie, pudra Veiatine, Getwmandrie, pâslă, apă de lubin veritabile etc. etc. Sper că onor. public şi onor. mei cli-nett mă vor onora cu prezenta d-lor. Cu perfectă stimă St. lorgn Costamiincscu So. ttî, Cal. Vie. Vo. Hi vis-â-vis de ministerul Jinancclor si domenie. Singura Şcoala de musica vocala si instrumentala in ţara. automata si aprobata de înaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. ti, Calea Victoriei No. 12 — Aceasta şcoala tind prevăzută cu mai inuiti profesori se pot preda lect uni de musica vocala si de or ce instrument pentru modesta suma. de 15 franci pe luna de la 1,13 Maiu va ti si un curs separat in He-c&re Duminica după ameaza psntru patru mâini trios quartele etc. la care nu sa primesc de căt Elevii cei in&intati pentru acesta 10 fr. pe luna Înscrierile se fac in toate zilele de la 8—9 a. m. si de la 3—8 după ameaza. AM\Cll niPOKTAYT RECOMEItOAM CU DEOSEBIRE MAGASINUL CARAPATI CASĂ DE CONFIENŢĂ Bine asortata cu tot felul de bijuterie DE AUR SI DE ARGINT, LUCRATE CU briliante si diamante etc., precum si argintărie veritabie st de china ser-viciuri de masa, pahare de ciaiu, icoane, candele etc. SE VINDE cu PRHTURI SCĂZUTE, din cauza ca oneste se se desfaca de toate mărfurile sale din Magazin. T- PRIMUL ATELIER DE TEMPLARIE I S. EM AN U EL j No. t, Str. Luterana, No. t coltzul Slirbey-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru, Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri esccpţionale. ţj Comandelo se cfeoLueazâ promptduşâ modele. fjj PRIMUL BIROU DE PLASARE Pentru toata Romănia Concesionat de Guvern pentra institutrice, guvernante Bone de copii, Menageresi Cameriste superioara. Prin numeroasele sale relatiuni aiât cu streinatatea cât si cu toata România, Biu-roul este pus in positie a satisface toate cererile. Se va pune in scrisori si un timbru pentru respuns. I>-rn Adelaldc Itaudnn institutrice diplomata —No. 72, Calea Victoriei, No. 72— vis-â-vis de Palatul Regal M. S C H W A R T Z OPTIC Strada Carol 1 No. 22 Ochelari cu sticlele celo mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor o-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru îndulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesurl metrice etc. cu preţuri foarte moderate. j PREQIURI FOARTE REDUSE I SlVCI III I. DEPOSIT AL AREYERATELOR SURE I Se găseşte numai la sucursala generală în Bucureşti, strada Lipscani No. 96, lângă Banca României. I’nbrlcn pentru SOBE MEIniNGER | H. HEIM, Viena-Dobling J aMElDINGER-OFEN l I^H. HEIMC& $ SSM ■- NU MAI ESTE DURERE DE DINTZI prin întrebuinţarea elexirului dentifric IM». 8.8. IMIIIUI BEMBICmi din Manastirea SOULAC (GironCa. Francia) Don MÂNU E LO N .V K, Prieur tî VII.I)AI II IU. AI It: Bruxel/a 1880 Londra 1884 cele mai înalte recoinpcij <• INVENTATA IN ANUL 1373 DE PAR. P F.RE 'HOURSAr 'd întrebuinţarea ziinicâ a Kicxirulul di !ri-fric al P. P. S. S. par Benedictin’, cu o dosâ de câte-va picături tu apă, previne şi vi al,că căreia dinţilor, pc cnre'i a’beşte, consol m-du 1, forlicând şi însânâloşiiid gingiile. CASA FONDATA IN 1807 AGENT GENERAL SEGUIN 3, RUE HUGUERIE, BORDEAUX Deposit la toate farmaciile, parfumeorl şi Coafeorl representante pentru România, Serbia şi Bulgaria; Agentift ComeroI&lA Frăucczâ // la d-ni farma- Afc^O W. Thu-Vy ş ringer Calpa Vie-//iov\\ 126,Biuss Cal. Vio. 2ti, Drogueria 0-essa 8 Str. Acad. 39, ia P&rfumeria «Stefia» is-â-vis do Palat, la Magazinul â la Menagâr Gal. ic. vis-â-vis de Bis. Sărindar la Reuter Goifeur Bulevard iisabetlia Hotelul Bulevard s > s o p 2 w HAINE BĂRBĂTEŞTI, SI PENTRU COPII, PRECIU MODERAT PUBLICITATEA ZIARULUI N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 î 1 EPOCA COFETĂRIA BROFT UOF'E'4'ARIA HHOFT are onoare d'a-nunţa Onorabilei Sale Clientele că ţine tot-d’a-una un mare asortiment dc Bomboane proaspete, Supra line In genul Bpissler: marons glaeâs, pelits fours glaces, fours th6 etc. COFE’Ă ABIA BltOFT prepară în atelierul şăCi cu colaborarea celor d’ântâiu lucrătiyl eşiţl din casa Boissier, toate ar-ticulele ce pune In consumaţiune etc. COFETĂRIA BHOFT caută a mulţămi pe onor. sg clientelă, oferindu’l pentru preţuri moderate, consumaţiunl de prima calitate. COFETAK1A BROFT este deschisa in toate serile după teatre. RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPIŢERIE CONSTANTIN SIROCHI — No. tS, Calea Dorobanţi, No. Io — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere tntr’un mod elegant, În toate stilurile şi orl-ce lucrări de tapiserie. ]pret.u.r*ile înocLera.t.e, esecutiunea la timpul laotarât. CO.NSTAMIX SlitOCU*. CADOURI PENTRU ANUL NOU Musici dc masa de la 4 până la 10 cănlece şi musicl de copil (manivelles) precum şi un mare asortiment de ARISTOANE SI CLARIPHONE care cântă peste 1,000 cântece după notele lor respective adică Cântece Xutionaie,I>au.Nuri,slOpere etc. Se află de vânzare en gros si en detail cu preţurile fabricel. M. 9CHIFFER Strada. Carol I, No, %, etagiul desus, ATELIER MECANIC th EHIIillltt No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59 ipr d’appliqiie sl Borne fontăni, Canale (robinete) dg.tot j Rgcotnand atelierul meu cil Pompe de toate sistemele. Fân- ’ ta ni d'apţllque sl Borne fontănf, C felul Toburi de fer, tuclu h! plumb. Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, { agheaburi de coporfre inodore, capace dp basnale etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA V^so, socluri, abusori bqnci de gradina, grilaje de tngra-it morminte, piiasturi,Tuburi pentru sondage si caadelabrL TUBURI, INSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNDUCTE DE RPA iW) C XBXtXBXCXBXBXBXBXBXS MARELE 5 X |HOTEL DE FRANCE ţft — BUCUREŞTI — No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. X > ( X • X m x m k % x X m 9 m x u, X Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei in faţa Slradel Lipscani, din nod clădit, având patru faţade, ast-fel in cât toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu deşi- ^ verşire nou montat, după stilul cel mal modern, avc/td restaurant şi cafenea foarte spacioasă, be- ^ rile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exern-piară.—Salon petitru soarelele, nunţi, banche- g» turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia ® de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. ® F*H. HUGrO X & ANTREPRENOR ^ ^ PROPlETâRUL HOTELULUI HUGO QjN BRAILA ^ •XBX>XBX>XBXBX»X>X»X> iniim: hotel m situat pe Calea Viotoriei Ijânga Palatul Regal Aranjându-se din nou elegant d-nil visi-tatorl vor găsitot confortul dorit curăţenie exemplară şi serviciul prompt preturile sunt foarte moderate îneepând de la 1 franc si jumătate Camera. O berărie eleganta st află în Hotel. Restaurantul aranjat cu totul din uoă cu o bucătărie internaţionali aleasă servind şi în Cabine particulare I‘reIzurile cele mai reduse DE ARENDAT moşia Fărcaşul ------------------- începere de la Gheorghe 1888. Doritorii se vor adresa la d. advocat C. Popescu, Calea Dorobanţilor, No. 49, Casa din Strada Re-manâ No. 72. Doritorii se vor adresa la proprietară, chiar acolo. DEVENZARE O frumoasa Camera elegant mobilat» tn centru oraşului. A se adresa la redacţia ziaruljul Epoca. __________________ SOCIETATEA UE I1ASALT ARTIFICIAL Sl RE CERAMICA DE LA GOTROCENI Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat Usina situată la Bucureşti, Cotroceni, Şoseaua Pandurilor,peste drum de A silul ELENA, legată cu calpa ferată prin staţiunea Delu-Spirea. Direcţiunea si deposit principal in bucureşti, str. bis. eiu, s Adresa telegrafica.: B A S A L T, Bucureşti DEl'OSITE SECUNDARE In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — In Braila la D. G. Grosovich, piatza Sf. Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumay, bgnqiţer. Industria Naţională ale cărei produse aă obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mal mare recompensă : DIPLOMA DE ONOARE CLASA I- Estras din preturile curente pentru Bucureşti Pavele pentru bordure Pavele pentru pavagid Lespezi pătrate . . Pătrate felurite . . Borduri de grădină. Cărămizi refractare Cărămizi cu 6 găuri lam.l. | lam.|p. lam. p.' lam. p. lam.l. Iam.c. lam.p. tate demesura p a e T U Tt I L E CaL 1 Cal. 2 Cal. 3 Pentru mie | 8 St s £ 5 a » « isT= § g2 a Pentru mie \ «9 'O a a a a»“ b’wS g5j = a. o ~ Pentru mie .J» *9 ? ^ a £ a TS V* £■« S i|8 10 350 4.25 325 4.00 300 3 75 50 270 15.00 250 14.00 230 13.00 25 380 11.00 360 10.50 320 9.50 36 240 10.00 210 9.00 180 8.00 10 150 — 130 — 100 — 420 320 — — — — — 80 65 Se aduce la cunoştinţa Onor. Public că în Bucureşti şi Oraşele în care ese-cutâ lucrări pentru Comună, Societatea să însărcinează şi cu executarea, ga-rantâud întreţinere a un an şi că se mal află la usinâ materiale vechi şi dislorm. ---CU PRETURI FOARTE REDUteE--------- ” 1 ■" -. - ■ 1 ■— — ■ ■ ■ - ----- -1*- ^ v nŢ Bucureşti, — Typografxa ziarului EPOCA —Piaţa Episcopiei No. 3 www.dacoromanica.ro „STELLA“ Sapunerie si Parfumerie, Bycunsti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE Sl SĂPUN OE TOALETA ato. depou central si biurou : Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. i G. HILLMER g V - BUCUREŞTI, - ^ £ŞkNo. 12, Strada Stirbey-Vodă, No. 12 lângă Orpheu " ---- X Instalaţiune de iz aerian gas la 500 flacăre. magazin aparate gaz aerian gasolin dela ’O pânăfP X de lampe brevetate «Excelsior» ^ fără li.tilşi cilindru arzând fără w nici un pericol chiar dacă lam-pa serestoarnă sad cade. ^ Bogat asortiment de aparate W pentru iluminare precum : x Lămpi,LanternI.Lyre. Candela- A breetc.caşilămpfde lipit şi lu minare (sfeşnice) cu benzină- •w'm Venzare de petro ed, benzina, gasolina şi uleiuri mine- a rale, prefaceri de lămpi obicinuite dupânoul sistem Excel- J&- X sior■ X 2? Atelier pentru orl-ce lucrări atingătoare de acestăspe- a w cialitate, Serviciul prompt cu preciurile fixe şi moderate, w y Mare depou de Canale (Robinette) şi toate obiectele pen- x tru conducte de apă, gaz şi vapor din toate sistemele de ^ ’ttj' ole mal renumite fabrice. w V Singurul representant pentru România. ttXBXBXBXBXBXBXBXBXBXX