ANUL II No. 320 ANTtIA tDUIUNE MERCURI, 1? (20 DECEMBRE 1886 15 BANI IVUNIHRUL ABONAMENTELE INCE* LA I SI 16 A F'iE-CAnEI LUNI SI SE PLĂTESC TOf-D'AUNA ÎNAINTE I\ BlICl'rtKSCI: La casa A'lministraftnne: IV URA: Prin mandate poştale. Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 4G lei. iv STREIVATATII: La toate offtciele petale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru t an 50 lei, 6 luni 25 lei- 15 BANI N "nviE RUL MANUSCRIPTELE NU SE ÎNAPOIA» Grigore VENTURA Prim-redactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU mmmm !9SEBH9j TARIA NdASTRA CESTIONEA ZILEI RAPORTUL D111VIZANTI o VI7.ITA D-NUI.UI 0B0VEANU PIFI PAFI PUF! FEMEIA MORTULUI TARIA N0ASTRA Mişcarea oposiţionistă care luase j un avent mai tare de cât or-când acuma un an, a crescut Încet, gradual, dar într’un mod simţitor; departe de a perde un singur moment caracterul ei, ea a câştigat şi câştigă tărîm în toate zilele. Se constată însă că & luat un caracter mai puţin acut, şi tocmai dupe nişte acte ale guvernului, care ar fi trebuit s’o Împingă la violenţele cele mal extraordinare. Oare această potolire, denotă o slăbire în progresul oposiţiei ? Credem că nu; departe de a fi semnul unei potoliri, noi credem că , înfăţişarea mai calmă care a luat-o ţ oposiţia, arată câtă tărie ea a câş- autor» 'Si tn ţi an6niolo, 2100 un . frances, perd în intensitate ceea ce * câştigă în întindere. In alţi termeni, câtă vreme o opinie, un punct de vedere, nu interesează de cât un mic numer de persoane, aceste persoane, rumegând, mistuind mereu această idee, această opinie, o des-voltă cu o tărie cu atât mai mare cu cât numărul susţiitorilor acestei idei este mai mic. In acel moment violenţa In susţinerea ideeî e necesară. Cei care doresc a întărită, cei care voesc se convingă, trebuesc nu numai se fie convinşi, ci se fie şi entusiaşti. Trebue se aibă flacără în piept, trebue ca această flacără se treacă, se se simţă în cuvintele lor, pentru ca se’şi poată face aderenţi. Dar când idea, când opinia susţinută de dânşii 'şi a câştigat aderenţi mai numeroşi, atunci nu numai cei moderaţi, nu numai cei prudenţi, ci chiar înflăcăraţi! de odinioară, chiar violenţii care au preparat is-bânda, simt trebuinţa de a se mai domoli. Violenţa convine celor slabi, caracterul distinctiv al tăriei este calmul, care implică conştiinţa a-Cestei tării. Se vedem dacă aceste principii se pot aplica situaţiei, aşa cum este in momentele de faţă. Atitudinea oposiţiei, de la 1883 până la 1886, a fost violentă şi extremă. be ce? Pentru că, într’o ţară puţin cultă, ca a noastră, opinia publică e repTesintatâ printr’un numer de oameni foarte restrîns; proporţia celor careViptă pentru prin-cipiele pure e infujtesimală, faţă cu mulţimea celor cai« nu intră în luptele politice, de cât numai când interesele lor -sunt jignitt Trebue deci un timp destul de îndelungat, pentru ca oamenii oneşti, de Oîi-ee partid ar fi, se poată face se pătrunză In mulţime simţimentele care îi a nirnâ. In genere, marea majoritate a alegătorilor, se arată indiferenta la chestii de principii şi cere de ia guvern pace, linişte, siguranţă, garantarea. drepturilor şi intereselor sale. Şi numai când un guvern calcă aceste condiţii cerute de la dânsul, numai atunci, masa pricepe greşala care a făcut o când nus'aocupat de principii,şi revine la idei mai sănătoase. Atunci oposiţia devine într’adever tare, fiind că nu se mal sprijineşte numai pe raţionamente juste, pe principii drepte, nu mai are numai forţa morală, ci are şi numărul, forţa brutală, care este consacrarea materială a principiilor şi a raţionamentelor. Oposiţia noastră a trecut prin a-ceste fase. Din ziua în care Regele a încredinţat puterea d-lui I. G. Bră-tianu, o mână de oameni, cei mai distinşi aî ţerei, au ridicat glasul, au arătat alegătorilor unde ’i va conduce acest guvern. Mulţimea insă, a rămas indiferentă, pentru că guvernul d Iul Brătianu, secerând cea cesemănaseră conservatorii,precum adovedit’o,cu talentul obişnuit, confratele nostru Gayrol chiar în coloanele acestui ziar, a dat ţărei câţi-va ani de linişte superficială, şi de aparent bun trai. Oposiţia înse n’a fost înşelată prin aceste aparenţe. Ea tot a dat alarma, şi după zece anî de luptă, strigătul şeii a fost auzit şi înţeles. Alegătorii au priceput greşala lor şi s’au a-runcat în braţele oposiţiei. Atunci a început din partea guvernului era violenţilor, brutalităţilor fără margine, fără frâu. Era logic ca violenţa oposiţiei se crească tocmai a-tuncî, ca această suflare se se transforme în furtună, în vînt de vijelia tirani îp acest moment se produce contrariul ceior nţTop tuto. Mişcarea, din furtunoasă devine calmă, din violentă pacinicâ. Şi adversarii noştri se bucură de aceasta. Nenorociţii! Ei nu simt că tocmai acest calm, această pace, acest aparent repaos, sunt simptomele îna-inte-mergătoare a furtunei finale. Ei s’au temut la un moment de revoluţii, ne au acusat chiar d’a împinge la revoluţie. Ei bine, oare este în România un om de bună credinţă, care este convins că n’am putea să suscităm mâine, peori-ce punctai teritoriului, o revoluţie, dacă o credem necesară? Să răspunză Botoşanii, să res punză Iaşii, să răspunză Bucureştii, unde am împedecat pe guvern d’a pune la vot convenţia consulară. Avem dar puterea necesară pentru a face revoluţie. Şi noî ştim c’o avem, şi colectiviştii o ştiu. Dar n’a-vem nevoe s’o facem şi n’o vom face, fiind că n’ai nevoe să strîngi de gât pe cine poţi să spulberi, fiind că valul ce tot creşte, valul peternic al opoziţiei, n’are de cât să se a-runce pe capetele asociaţi unei de la putere, pentru ca să nu mai rămâe din ei alt ceva, de cât acele putregaiuri fără coloare şi fără nume care le găseşti pe mal, după ce marea s’a retras. Alecu A. Bals DEPEŞELE AGENŢIEI „HAVAS" Paris, 27 Decembre. Ieri cu ocasiunea distribuţiunil recompenselor persoanelor ce sau distins prin acte de salvare, generalul Boulanger a pronunţat un discurs foarte pacific. Paris, 28 Decembre. «Gaulois» spune că generalul Boulanger după stăruinţele consiliului de miniştri a consimţit a reduce cererea proiectată de un credit de 300 de milioane la 43 milioane, sumă ce represintă cheltuielele suplimentare necesare tn acest an. Paris, 28 Decembre. Se semnalează din Bordeaux şi din Uâvre nişte Vijelii teribile şi numeroase sinistre. Londra, 28 Decembre. Se crede, jsrintre cercurile diplomaL ce că dimisiunea lardului Churchill, slăbind cabinetul, va contribui la menţinerea păcii. Viena, 28 Decembre. După «Corespondenţa Politică» regenţa bulgărească răspunzând unei note a Porţii a declarat că memoriul ce i s’a remis de câţl-va refugiaţi, conţine istorisirea u-nor fapte ce se raportă la afacerile interioare ale Bulgariei, la care Poarta nu are nici un drept de amestec. Roma, (ollcial) 28 Decembre. Baronul Oalvagna, gerantul ambasadei din Constantinopol, e numit ministru la Belgrad. Baronul Blanc, ministrul Italiei la Madrid e numit ambasador la Constantinopol. Contele Gerbaix de Sonnaz, agent diplomatic la Solia, e numit ministru la Stock-holm. Viena, 27 Decembre. Se citeşte tn «Viener Tagnlatt» : întrevederea denotafinni hnUr»r» «« prifiţul A-lexandru pare a tl de mare însemnătate. Bulgarii ar II hotărâţi să realeagă pe prinţul de Battemberg după ce candidatura prinţului de Coburg nu va fi isbutit. D. StoilolV a fost primit întâia de prinţul A-Jexandru la Darmstadt, unde se ducea cu scopul de a produce o întrevedere a depu-taţiunil întregi cu prinţul, care s'a declarai dispus să se reîntoarcă la Sofia. Acelaşi ziar crede a şti că prinţul Alec-sandru va merge la Bucureşti să visiteze pe Regele României, ca să fie mal aproape de graniţele bulgăreşti. CEŞTI UN EA ZILEI Conventiunea ou F’i’an.t.a. Mâine trebue să sosească instrucţiunile guvernului frances privitoare la convenţia ce e să se încheie cu republica francesâ. De 15 zile conferinţa frai co-roraână pen-truincnbiciea -------------- ,, n'a mal ţinut nici o şedinţa. Plenipotenţiarii francezi aşteaptă instrucţiunile guvernului frances, întârziate din causa crisel ministeriale. Aceste instrucţiuni să crede că vor sosi prin valisa de mâine. De-o-cam-dată cestiunea stă cam ast-fel: Asupra cestiunel grânelor nu exista dis-cuţiune, căci guvernul frances a declarat că nu poate Introduce nici o modificare în tariful general al vămilor. Toate silinţele să concentrează dar asupra cestiunil vitelor. Daca să va obţine o concesiune de ia guvernul frances, în a-ceastă privinţă, atunci convenţiunea să va încheia; tn cas contrar e posibil ca negocia-ţiunile să fie întrerupte. Plenipotenţiarii români cer ca Franţa să abroge decretul de la i88j privitor la importul vitelor pe teritoriul frances. Această favoare pe care o cer el ca să se facă României, o întemeiază pe faptul că Italia, graţie stăruinţelor Contelui Tornielli, a făcut o asemenea concesiune în favoarea României. De alt-minterî, această cerere e susţinută şi de camerile de comerţ francese din Marsilia şi din Galaţi. Guvernul frances n’a răspuns încă asupra acestui punct, căci instrucţiunile pe care le aşteaptă de la ministerul afacerilor streine din Paris, sunt tocmai privitoare la această cestiune. De-o-cam-dată prevăzând,că poate ministrul afacerilor streine nu va consimţi să cedeze asupra acestui punct, plenipotenţiarii francesl susţin,în convorbirile lor cu oamenii noştri politici, că Franţa deja a fâcut o mare concesiune, acordând României clausa na-ţiunel celei mal favorisate fără restricţiune, pe când România face reserve în această privinţă, şi nu acordă clausa naţiune! celei mai favorisate de cât reservănd oare-carl articole. RAPORTUL D-LUI VIZANTI Avînd fericirea de a ne putea procura raportul d-iul Vizanti asupra proectulut de organfeaţiune generală a învfeţâmâutu- I lui public, publicăm azi conclusiunea a-j cestul raJort, recomandând’o atenţiunel cititorilor noştri! ca o lucrare importantă/1 şi asupra cărei vom reveni. Am ajuns, d-br deputaţi, la capătul esplicatyunilor ce am crezut de datoria mea să dau ca raportor al acestei legi importante. Or-cât de sudare şi necomplete să fie ele, totuşi, misieqea mea aş considera o ca îndeplinită, dact voiQ fi reuşit, măcar în parte, să provoc lumina discuţiunilor d voastre şi să pun în evidenţă tendinţa şi mecanismul reformei ce voim să întreprindem prin alăturatul proiect de lege. Dupe cum veţi fi observat din lectura acestei lucrări, resu tatul desbaterilor laborioase şi contradictorii ce s’afi urmat cu domnul ministru în sânul comitetului delegaţilor, a fost că astfi-zl ne găsim In faţa a două proiecte: unul, acela pe care l’a presentat d-sa şi pe care în urmă a declarat că '1 menţine şi că ’l va susţine înaintea d-voaslră; şi altul al comitetului de delegaţi al acestei onorahiio Adunări, prnrAoi «mie, ere şi în unele punte poartă sigiliul unei transacţiunl conciliante, crezută ca posibilă la început, totuşi el conţine în sine o sumă de disposiţiuni care modifică în mod esenţial proiectul ministerial. Pentru a învedera această deosebi.’e şi a vă forma o ideie lămurită de spiritul care a însufleţit pe comitet în modificările simţitoare ce au adus proiectului primitiv, reproduc în alăturare, faţă în faţă, ambele texturi. Din această juxta posiţiune şi cercetare comparativă, se va vedea cu înlesnire toata deosebirea, care In resumat consista mal cu seamă în următoarele punte: ag. IV, linia 30 h»ni, annnriur ■:i reclam?- w pagina tr-i* 2 |jnja 1 V PARIS: Seg**, jurna!mcu .-om & nnnrnl, la Kioacnlciir rne v.Uiitiiin.(rf ( |, Bulevardul St Germain No. 84. 50 BANI UN NUMERjVECHIU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA 3.—Piaţa Episcopiei.—Bo. 3. şi cu vot deliberativcea ce priveşte modificarea programelor ,/,j s-a determinat şi armonisal atributiunr-, acestul 'onsiliQ cu acele ale ministrului ş aţe conuţiuiui permanent, iar serviciul dt inspecţ.ţne şţ a| casei scoalelor a fost îmbunătăţi, introducând câte va disposiţiuni de n»t,ură a face din inspectorat o cariera den«ft şţ sigur», iar din casa scoalelor o instituijune asigura, toare Indeplinirel voinţei donatorilor şi a testatorilor. III. In organizarea învăţămhituluî primar si elementar, comitetul a) a Introdus cântul în programa de învăţătură; b) a întărit şi amplificat dis-posiţiunile menite a fac» din obligativitatea învăţământului o realitate ; c) a întroaus a. prnjcci principiul întreţine-reî de către stat a personalului didactic ; d) a restabilit salariul învăţătorilor rurali aşa precum ’l prevede legea din Martie 1883 ; e) a organizat în mod mal practic şi mal eficaco întrunirile anuale ale învăţătorilor şi institutorilor ce ar avea necesitate de un supliment de instrucţiune f) învăţătorilor cari vor deschide scoale de adulţi le-a asigurat o remunerare mal potrivită cu mijloacele de care dispune comuna; iar salariul institutricelor de copil a fost şi el sporit la o cifră mal conve-' nabilâ; pentru pregătirea acestora s’a prevăzut anume înfiinţarea unei secţiuni de grădine de copil pe lângă Scoalele Normale primare de institutoare ; g) a înconjurat recrutarea personalului didactic al învăţământului elementar şi primar cu disposiţiuni mal asigurătoare meritului şi capacitâţoî aspiranţilor ; iar stagiul de încercare pentru. numirea definitivă a fost fixat b doui ani; h) pentru ca înainovioimatoa r - «o.,*, proiectul o întinde asupra tuturor membrilor corpului didactic să fie o realitate, comitetul a modificat sistemul de judecată propus prin proiectul ministerial în sensul principie-lor legel din 1864. Sistemul Întocmit de dânsul garantează mai bine atât disciplina scoale! cât şi stabilitatea şi autonomia morală a corpului învăţător ; f) în fine comitetul era să Introducă In lege obligaţiunea pentru Stat de a clădi el, pe seama comunelor, localurile trebuincioase pentru Învăţământul primar. Dar fiind că d-nul ministru a promis că în privirea aceasta va elabora un proiect de lege special, de aceea comitetul s’a mărginit numai la emiterea dorinţei, dând şi oare-care soluţiunl de aplicaţiune. IV. La organisaţiunea învăţământului secundar, între alte modificări a-duse de comitet se înseamnă şi următoarele mal principale : a) programele au fost îmbunătăţite în sensul unei direcţiuni maf armonice cu cultura generală a spiritului şi cu generalisarea instrucţiune! şi a educaţiunel naţionale ; b , a prevăzut măsurile necesare pentru ca examenele anuale şi generale, între care ca şi Bacalaureatul, să fie mal serioase dar în acela? tirL;P Şi mal conforme cu exigent16 pedagogice, aşa că ele depe*"16 de a deveni pentru şcolari opov*^: din contra să fie o plăcută ocp-nine în care se’şi arate desvoltar?"1 cugetârel şi asimilarea cu-nosu«iţelor căpătate ; c) a păstrat in-stituţiunea internatelor şi aceea a con-silielor şcolare, dând acestor din urmă o autoritate mal reală în ceea ce priveşte progresul studielor şi disciplina şcoalelor ; d) a asigurat fiilor de cetăţean român admisibilitatea dn preferinţă în şcoale şi a precisat maI bine dreptul de înscriere al fdturor celor cari vor fi făcut studie!"în m°d privat; e) a Introdus mal jv°^e modificări de natură a asigu"* mal bine intrarea celor buni şi -*aI aPtl în Învăţământ; ft a ac(U8 ^are-care îmbunătăţire în sistema adoptată pentru resplata muticei ur^esorilor' ’ar regimul discipli- 'l-a întocmit dupe norma, legei aQ->da!e Introducând schimbările consiliate de raţiune şi de experienţă- V. In privinţa bwăţămăniuluî superior avem de notat următoarele modificări: a] Ambelor.Uuiversitaţt ec- www.dacoromanica.ro stente li se recunoakp caracterul de ârsoane juridice cu drepM de a pri-îi şi adminis^a legate Ş» donaţium ; d programe cu r*tedrele existente e roăuţin, prevă*ându-se ca orî-c«- in-iiDţare şi spoire pe viitor să *e facă ,rin legi speciale; c) sub-tmpărţirea acultăt’1’01' Pd sectfal^lît dind o ches-iuue ca-*e po»*e să varieze dupe îm-irejvi-ârb » Iftsat’o In grija consilielor ii autorităţilor respective Însărcinate .«stabilirea programelor; d) sistemul le recrutare a profesorilor Universi-arî a fost amplificat şi regulat într’un nod mal precios şi mal nemeril; '/ aituajiunea profesorilor actuali*" Ira" cunătăţesce prin recunoaşt .ea lor cu pro «ea „sorilor ordi- disciplinară a itJul şi drepturile aarl; f) In fine pp ost întocmită la cele-l’alte grade de învăţa*-*111, to1 dupe norma lageî n vi^'"'î'e> «ceste sunt principalele schimba*' ntroduse de comitetul delegaţilor°are n lucrările sale a fost animat ca ?' d-ministru, de aceleaşi inter'*,unI Patrio^ .ice şi aceiaşi dorinţa t>enlru a servi nterasele şcoala” române printr o o-peră de prog-®3 Ş* de adevărată îmbunătăţirea situaţiunel actuale. Nu avem pretenţiune să fi făcut o jperă desăvârşita. Luminele şi expe--ienţa d-voaslră ne vor indica de sigur oate îmbunătăţirile de care ar putea J susceptibile. Credem însă şi ne măgulim ca speranţa a fl dovedit că în ■*eforma proectată nu avem să fac»'»' lin trecut o tabula peste care am 1 chemaţi să ridicăm o nouă clădire ; ii că, ţinând seamă de elementele bune existente, misiunea noastră principală iste a le complectaşi a le coordona In-r’un toL armonios. In materie de învăţământ, salturile i transiţiunile brusce sunt tot atât de irimejdioase ca şi rutina; iar adevă-atul progres se obţine numai prin o ;radată şi înţeleaptă reînoire a insti- uţiunilor. Raportor, A. Vizunii. INFORMATIONI Precum am prevăzut d. Dini. Bră-rnnu n a fost la palat cu comisiunea enatorială însărcinată a presinta regelui respiinsul Senatului la Me-igiul Tronului. x SntnliăU tsk(»una .Vizanti mai mulţi senatori şi deou-iţi spre a lua cunoştinţă de rapor-îl d-sale In privinţa proiectului î reformă al inveţămentului. Erau presenţi dintre Senatori d-niî răscu, Stefăneseu, Climescu, Urene; dintre deputaţi d-nii Robescu, ttimniceanu, Disescu, Dimitrescu Ştefan şiAleou Şendrea. S’a discutat punctele esenţiale ale proectului şi s’a luat decisiunea d’a susţine propunerile comisiunei care sunt contrarii vederilor d-lui Dim. Sturdza. Junimiştii au oferit sprijinul lor candidatura d-lui Alexandru Laho-vari, în caşul când d-sa s’ar pre-senta la colegiul II de deputaţi din laşi x Se zice că decretele numind pe d. I. Brâtiauu preşedinte al consiliului fsră portofoliu, şi pe d. Radu Mihaiu ministru de interne ar fi deja iscălite, şi că vor apare peste doe trei zile în Monitor. Sub reservă. * Se poate ca desvoltarea interpelării d-luî Maiorescu se fie pusă U ordinea zilei pe poimâne. Până eri dimineaţă 36 de deputaţi iscăliseră moţiunea de blam în con tr& *<*fernulul. X Aflăm că comisiunea cugetară pe lângă ministerul L',v;rariior publice se opune la car'10^^ cheltuielilor acelui minisfa1’ care sunt prea ec-eagerate. contrariu celor cari s’au zis, d. general Lecca n’a avut audienţa la Palat. X Nu este esact că d. Gr. Olănescu directorul serviciului vamal îşi ar da demisiunea din acest post. Adevărul e că d. Protopopescu ar vrea să silească pe d. Olănescu să demisioneze pentru a pune în locu’i pe protejatul său d. ltădulescu. * S’a dat svon ieri tu Bucureşti că un incendiu isbucnise la uzina de gaz de la Filaret. Am fost la faţa locului şi am a-flat următoarele : pe la 2 ore 1/2 sa in fi a m 0.1 eazul intr’o ţeava; imediat s a izolat acea ţeava 9i u fost. astupată cu saci de nisip de chiar lucrătorii uzinei ; la sosirea pompierilor totul era sflrşit. Dacă, ieri seară, reverbele nu erau aprinse pe strade de cât din două unul, causa este că, în timpul accidentului, lucrările au fost suspendate şi că,prin urmare, gazul lipsea în reservoare pentru luminarea tuturor reverbe-relor. . * Citim în Telegraful: D-nul lonescu simţindu-se cu Musca pe căciulă, a hotărît precum a-flăm, a trece în lagărul celor cari să conduc de aceleaşi principii morale ca d-sa. Oposiţiunea aplaudă văzând că ’i s’a mărit numărul cu venirea lui Ionescu cu Musca pe căciulă. * Sir White, ministrul Angliei la Constantinopol este aşteptat pe la sfârşitul săptămânei viitoare în Bu-cm^Şti pentru a’şi regula nişte afa- X Cum ne-o spune informaţia Agen- ţiei Havas, toate comunicaţiunile telegrafice sunt întrerupte In momentul de faţă. Bucureştiul ar fi i-solat de restul ţârei dacă nu ar avea liniile telegrafice ale căilor ferate. Causa acestei întreruperi este că toţi stâlpii telegrafici de tuci, furnisaţi de d. luliu Back ca representant al unei fabrici belgiane, nu posedau resistenţa necesară pentru a suporta greutatea numeroaselor fire care îi încârcau. Zăpada ce a căzut astă noapte, a adăogat încă greutatea ei, punendu-se pe fire şi a provocat astfel căderea stâlpilor. D. Chiriţescu, inspector telegrafic, a plecat eri pe linia Bucureşti-Vir- ciorova pentru a restabili comunicaţia. Ministerul de interne a cerut mi-' nisterulul de resbel să pună regimentul de gen.u la disposiţiunea sa în această privinţă X D-nul advocat Bosie a fost numit e.r oficio apărător al lui Stoica Ale xandrescu şi-a primit această sarcină- X D. ministru Sturdza na plecat încă la Viena. In ultimul moment s au ivit oare care greutăţi cari au întârziat plecarea sa. X Astăzi Marţi 16 Decembre, ora 8 seara, va avea loc concertul dat de d. Lubicî, în folosul studen ilor. D-nele Bauer şi Seculici vor da graţiosul d-lor concurs. îndemnăm pe toată societatea noastră să se ducă la acest concert care promite a fi foarte interesant. X Astăzi începem a publica în foiţa noastră interesantul roman ; FEMEIA MORTULUI de Alexis Bouvier O VISlTft D-LUIOROVEfiNU (Urmare şi fine) In această stare de prostraţiune morală extrema, resullat al unor emo-ţiunl şi unor torturi sufleteşti şi trupeşti cat o u munceau de douâ zile continuu,fu chemat d. losef Oroveanu, în seara zilei de 6 Septembre, pentru prima oară înaintea magistraţilor în sarcinaţl cu instrucţia. In sfârşit era sâ afle pe ce se întemeiază strania acusaţie, ce căzuse ca trăsnetul asupra capului săd şi avusese de resultat răpirea sa din mijlocul familiei sale şi ale atâtor importante interese comerciale, ce lăsase în sufe rinţâ 1 Spera bietul om că în câte-va cuvinte îşi va putea lămuri situaţia, şi risipi bănuelile absurde care motivase ares tarea sa. Era sigur că dupe prima sa întrevedere cu oamenii legel, dreptatea sa va fi pe deplin recunoscută, şi punerea sa în libertate, în mintea lui era un lucru sigur. Fu Introdus Intr’o cameră mare în fundul căreia stau, în jurul unei mese luminată de oJarnpă, procurorul ge- nupal H nrirr.il! Andronescu, ‘prefectul poliţiei, jude- zise faţa lui Stoica Ai°xandrescu şi îl apost.^^ . — «Cum vjne sg numeşti pe «mine ? De un^ m,-ţ cun0şti ? Cum 1n-«drăsneşti sâ nm ^uzî ^ ^ te.ampUS «sâ comiţi o aseme, crimA? Spmje «miserabiie, spune d..nt< te_am «pus? Ce ţi-am făcut de .reI sg «nenoroceşti? Gândeşte la USjnfZHâ «nu îţi fă păcat cu mine, spune «rept’ Auzind aceste cuvinte, Stoica Akc_ sandrescu, sa tulbură, schimbă faţa şi în fine adânc mişcat declară că a spus minciuni, ca nu e adevărat că d. Oroveanu la îndemnai, că adevărul e ceea ce a spus din capul locului, că din propria lui pornire a vrut să ucidă pe Ion Bratianu, ca să scape ţara de dânsul, şi că numai din causa bătăilor şi usturiniclor grozave, mai rele ca moartea, ce a suferit, s’a hotărât să spue pe Orovenî, despre care îl tot întreba bătându’l. Această declaraţie ar fi facut’o Stoica Alexandrescu în faţa tutulor asistenţilor şi d. Iosif Oroveanu ceru d-lui Paladi cu insistenţa, să cheme între martori pe d. Moruzi, Populeanu şi cel-l’alţi presenţi atunci, ca să jure dumnealor pe cruce înaintea juraţilor daca nu e adevărat că Stoica Alexandrescu a zis aceste cuvinte în presenţa dumnealor. «Dumneata eşti naiv, ia răspuns d. Paladi, de giaba ’i-al cita, aceştia sunt care stârnesc ca să fi condamnat». «Dupe această declaraţie a lui Stoica, credeam, — Îmi zicea d. Iosif Oroveanu, — credeam că o se mi se dea ltidai& drumul e* mS Intoro ao«eA. ’I am şi spus d-luî Populeanu: vezi d-le, de ce m’ai arestat dumneata de mă ţii două zile închis de giaba ? Şi d. Populeanu mi’a răspuns: «Lasă, «acum am auzit destul, dute dumneata «şi vel fi în curând liber.» «M'a dus din nod în închisoare, dar «acum mă liniştisem. Credeam că s’a «sflrşit cu eroarea de care căzusem «victimă, şi aşteptam din minut în mi-«nut, să vie să îmi deschiză uşa să plec. «să mă întorc a casă la nevasta mea «care trebuia să fie atât de îngrijită de «mine. «Trecu noaptea, trecu apoi ziua. In-«trebam la fie-care moment pe sen-«tinelă, pe cine puteam, de nu mal vine «Procurorul, Prefectul,cine-va. Ce e cu «mine,m’a uitat ? De ce nu îmi dă dru-«mul? Abia a doua zi, mi se pare, veni unde m’au ţinut aproape două luni închis într’o carceră. îngustă, care primea lumina printre ferestruit de sus. ' Eram păzit ziua şi noaptea de sentinelă, şi nu puteam comunica absolut cu nimeni. Din cauza curentelor de aer am prins reumalismurî; a început sâ mă doară tot trupul. Am căzut bolnav la pat. In veci coprins de groaza nenorocire! mele. în veci cu frica de a fi maltratat. bătut, torturat, nu mai puteam auzi un sgomot, fără să îmi sară ini-■na. «Devenisem d’o slăbiciune gene-"rNă care a îngrijat pe medici. Ner-«vns \, cujme Nopţile mă cufundam «în cuge*rj]e ceţfi maţ triste. Perdu-«sem noţiu*,;a timpului, nu îmi mal «Oam seama de^ura^a detenţiune! mele. «Săptămânile m\ se pjreau veacuri. «Eram desperat şi temeam să nu «m apuce nebunia. Câ-ad mi s’a anun-«ţat într’o zi că mă mutvia Văcăreşti, «pare că am resimţit o uşu»are |n soar-«ta mea. Dar aci tot celula m$ aşteap-«ta. Tot tăcerea, tot mormântul, invi-«diam pe cel l’alţl arestaţi cari erau «liberi să se plimbe prin curtea peni-«tenciaruluî. 80 zile ani stat ast fel «la secret. Nu ştiâ daca în acest lung «interval am putut respira două ore la «aer curat. Tot mereu închis cu lacăt şi «sentinela la uşă. Şi când mă gândeam «că sunt nevinovat, că sănătatea mea «se duce, ca toate afacerile mele se «perd, când mă gândeam la nevastă, «la copil, mă apuca plânsul, şi plâD-«geam ore întregi, tntrebându-mă ce «păcate am făcut eu, de le plătesc aşa «de grozav 1» — Dar In timpul acesta n’al văzut— întrebai eu — pe judecătorul de instrucţie ? -sDe vre o trei patru ori, noaptea,— căci tot noaptea venea—m’a chemat şi mă întrebă despre lucruri petrecute acum doi trei ani, fel de fel. Răspundeam la toate pe cât îmi aduceam şi eu aminte, dar în privinţa crimei ce puteam eQ răspunde daca nuştiam nimic? Aci d. Oroveanu câtă a îşi culege su-venirile spre a îmi spune anume ce întrebări i s’aâ făcut. Din ele resultă că instrucţia cu cât înainta, cu atât mal puţin culegea probe contra d-sale. Şi firesc era aşa să fie ; câci ori câtă casnă şi ar da ciue-va, nu poate face să fie cea ce n’a fost. Fraţii Orovenî sunt inocenţi. Aceasta e pentru mine un fapt positiv. Am citit actul de acusaţie cu toată atenţiunea. Am vrut să caut într’ânsul cătorul de instrucţie şi alţii. D. losef Oroveanu fu ţinut Într’un colţ al camerei, afară din razele lu-mineî. • Stoica Alexandrescu păzit de gen-darml sta în faţa magistraţilor, In postura militară, şi răspundea la întrebări. — Aşa dar cine te-a pus să omorî pe primul-ministru ? — Cum v’am mal spus, domnilor. Ştiţi dumnea-voastră. — Dar mal spune odată, cine ? — Fraţii Orovenî. Judecătorul se întoarse spre colţul unde era d. losef Oroveanu spuindu-i «Auzi Domnule.» Dar deja losef Oroveanu, în culmea indignăreî, se repe- «Prefectul Poliţiei la mine si •* X- tfăf» • W33CT iun este 7 — Dar cum să «îmi fie, li respunsel eu 1 daţi-mi dru-«mul, domnilor, ce mal aşteptaţi, nu «vedeţi că sunt nevinovat ? 1 N’aţl au-«zit declaraţia lui Alexandrescu 1 Cum «vă puteţi închipui în serios că eQ să «se mă fi amestecat într’o faptă crimi-«nalâ ca asta ? Dar întrebaţi lumea «care mă cunoaşte? întrebaţi chiar pe «duşmanii mei 1 Nu e unul care să poată «susţine că să fiu eti capabil d’aseme-«nea lucru / — Mal aşteaptă puţin, răspunse prefectul, să fac formele pentru liberarea dumitale, şi plecă lăsându-mă sperând din nod că în fine arestarea mea nedreaptă se va sfîrşi. D’atuncl trecură zile, şi iar zile. Mă transferară la cazarma gendarmilor, FOITA ZIARULUI «EPOCA» ALEXIS BOUVIER PRIMA PA.RTE 1 iu care Pierre Davenne alia uu secret teribil Era o seară caldă de vară : după arşiţa copleşitoare a zilei urma o noapte posomorâtă şi furtunoasă; nişte nori negri să aşternead pe cerut cenuşid, stingând ultimele licăriri roşii ale soarelui la apus. O dată cu noaptea, tăcerea pătrundea în vechia mahala le Marais. Sunase 9 ore şi jumătate ; strada Payenne era deşartă. Prăvaliete, destul de rare pe acolo, erah închise, precum şi obloanele ve-chie'or case seniorale. De la strada Parc-Reyal până la strada Franc-bo- pară retrasă, semăna a fi cuibul înflorit şi drăgălaş a doi soţi fericiţi. Era unul din acele construcţiuni moderne care, cătând să-şi dea un stil mal bun, ajunge a nu mal avea nici un stil. Avea un sub-sol unde e-rad bucălăriele; iar Ia rândul de jos ducea un peron pe a cărui grilaj se suiau plantele agăţătoare ale anotimpului. Rândul de jos să compunea dintr’un salon mare, dintr'o odaie pentru fumat şi o sofragerie. Din această din urmă cameră eşia lumina, care trecând printre frunzile arborilor, trimetea razele ; sale pe pavajul negru al stradeî. | &y»Dâniî casei isprăvise abia prân-; zul de se«ra; să sculase de la masă. Era Pierre Davenne, tânăra sa femeie Genevieva şt fiica lor Jeanna ; soţii cel mat fericiţi, familia cea mal drăgălaşă, după părerea tuturor din | mahala. ) Dupe ce-şi sărută femeia şi fata, care î se pregăteau să se retragă în odaia lor, , Pierre Davenne zise celei dintâi cu iu-> bire şi îngrijire : ] — Haide, draga mea, dormi bine, j mâine să nu te mal văd cu faţa aşa palidă, pu fruntea asta norată. Vremea ! asta posomorâtă, Înăbuşitoare, furtuna urglois numai ferestrele unei case erau ^ apropiată te indispun, luminate. Această casă, ziejtă In mijlocul unei grădini tufoase — ru9tă prin vânzare din parcul otelului vetin,—în umbra :opacilor seculari, ceea ce făcea să — Nu’I nimic, scumpul meii, un somn bun lângă Jeanna mea, şi mâine voi fi bine. Dar din contra mi să pare că tu eşti bolnav. — Ed ? — Da, pari nervos, neliniştit, supărat. — Eşti nebuna,.draga, n’am nimic ; furtuna e de vină. — Ce aî să faci acum ? — Inabuşesc. Am să mă plimb un ceas prin grădină, fumând o ţigară. — Mai bine te aî odihni. — N’a'ş putea să dorm. Dute şi te culcă de grabă ; şi lntorcându-se spre fiica sa, pregătindu-şî buzele pentru a o săruta, ÎI zise : — Buna seara, Jeanno, mergi de te culca cu mama ta. Copila sări în ghâtul tatălui săd pe care’l mângâie, dându-I cele maî dulci nume. Mama ÎI privia, fericită, înduioşată ; în fine luă în braţe pe copiliţă, sună ca să vie servitoarea, şi să îndrepta spre odaia el tnapoind bărbatului săd zîmbetul dulce ce’i trimisese el. Domnule, «Vrad să vorbesc cu d-ta o jumătate de oră. Viitorul şi ono>rea d-tale depind de la asta. Mă void presenţa la d-ta în astă seară, la zece ore, cu con-diţiune că ’mi vel păstra un secret absolut.» — A zis la 10 orei zise el dupe ce citi, şi se uita la ciasornic. Era zece ore fără două-zeci minute. Să puse la fereastră, cătând pentru ce i s’a cerut această stranie Întâlnire, şi întrebându-se dacă scrisoarea venia de la o femeie sad de la un bărbat. Pierre Davenne avea trel-zecî de ani. Servise zece ani In marină unde căpă- tase gradul de locotenent. Intr’o zi, moştenind pe un unchiu care era singurul săd neam, se hotărâ să se lase de mare ca să se însoare şi să ’şl facă o nouă familie. Atunci întâlni pe Genevieva, fiica u-nul ofiţer care fusese amicul şi profesorul său pe corabie, acuma orfană. Geneviera era o beată lucrătoare modestă, cuminte, pe care o crescuse mătuşa sa, sora locotenentului răposat Drouet, vechiul amic al lui Pierre. Pierre să căsători cu tânăra fată şi luă la dânsa pe bătrâna sa mătuşă; ea muri dupe un an de la căsătoria Ge-nevievel. Davenne, de şi trecuse un an din ziua nunţeî sale, se credea încă cel mal fericit dintre oameni: trăia cu femeia şi copila lui şi nu primea de cât pe un vechiu tovarăşi de arme. care demisionase ca şi dânsul şi era singurul săd prieten; un bun şi leal băiat de vârsta lui, cărui îl dăduse pe mână îngrijirea casei sale : el se numea Fer-nand Sâglin. In casă erad doi servitori : Aneta, care era tot odată bucătăreasă şi fe-raee In casă, şi Simon Rivet, fostul soldat de ordonanţă a lui Pierre Davenne,un marinar desăvlrşit care făcea şi pe servitorul şi pe grădinarul. Simon însă era maî mult de cât un servitor; era un câine credincios, un am devotat care ar fi murit bucuros pentru stăpânul săd. Dupe şeful s^R Simon iubea pe Jeanna; pentru d-“a Davenne avea o prietenie mult mal rece , zicea l\ AN Ai 30 b Ai Im 1: r i —... plică prins tatu/u) din Rîj fost, ca siţiei, c presen veanu. Stoica efisnit, pe Ort întreba ne, car n prnhfi, manar un inHioiu; o prtwmpu I nere serioasă, şi n’am găsit de cât o ţesătură grosolană de calomnioase şi răutăcioase Insinuări, împodobită cu o fraseologiă seacă. Ga producţiune literară, actul de acu-saţie în afacerea de la 4 Septembre, ar putea deschide un loc autorului său, zelosului procuror general al colectivi-tăţeî, d-lui Populeanu , între foiletoniştii de a treia mână diu şcoala lui Ponson du Terail, dar nu e permis unul magistrat serios care se respectă pe sine şi înalta posiţie ce ocupă, se dea Ia lumină o asemenea operă de înaltă fantasie, menită numai a produce impresie asupra inteligenţelor de toată mâna care se pot ivi în compunerea unei comisiuni de juraţi. Acusaţia în contra Orovenilor se ex- citeştr, trebat titor, ş 8 căzut mersei s’a por buia s£ drescu câci alt piu uci| fanatic rău, d. niator dignaţi roşii făi oposiţiî onorabi cap. ar I «marele nedemr D. Ios timâ a i vorbea' tocmai dacă aş acusat n cft vie , s6 ar a- nod urnă a). plică ast-fely foarte natural. Când s’a prins Stoic» Alexandresu asupra at.ea-tatulul şi s'a aflat că acest miserabil e din Rj/nnic, imediat, prima cugetare a fost, câ acest om e instrumentul opo-siţiei, că în Rîmnic oposiţia are ca re-presentant mal activ pe Iosef Oro-veanu. D’aci zor, nevoe, s8’l facă pe Stoica să denunţe pe Oroveanu. Bătut, cSsnit, Stoica le a făcut pe plac. A spus pe Oroveanu, pe frate-seQ, pe cine l’a întrebat să spue. M’ar fi spus şi pe mine, care scriu, şi pe dumneata care mă citeşti, dacă pe când 11 bătea l’ar fi întrebat să spue. Şi dumneata, cinstit cititor, şi eu am avut noroc. Nenorocirea a căzut pe Oroveni. D’aci Înainte totul a mers cum a voit d.Populeanu, sad cum i s’a poruncit de sus. Cu ori ce preţ trebuia să se descopere lui Stoica Âlexan-drescu complici, şi complici politici; căci a!t-fel daca el ar fi rămas un simplu ucigaş ordinar, un exaltat sad un fanatic cum este, sau poate ceva mal rău, d.I. Brfttianu ar fi rămas un calomniator şi un mincinos, onorabilii indignaţi ar fi rămas fără scuza, numă-roşil felicitanţî ar fi eşit de ocară către oposiţia acusată de el pe nedrept, ear onorabilul Parchet cu d. Populeanu în cap. ar fi perdut ocasia d’a mai vorbi de «marele mister al instrucţii» aruncând nedemne insinuări în contra oposiţiel. D. Iosef Oroveanu, nenorocita victimă a acestei stări de lucruri, pe clnd vorbea îmi făcea impresiunea că întocmai ca dînsul aş fi vorbit si ed, dacă aş fi fost pe nedrept închis şi acusat de o faptă la care n’am participat. Şi puţin a lipsit pentru aceasta; căci "după cum mi-a spus directorul Penitenciarului, Stoica Alexandrescu, ar fi venit în ziua de 3 Septembre să întrebe de mine la redacţia «Epoceî». Daca din întâmplare mă aflam acolo, foarte probabil că azi acusaţia s’ar fi fălit cu un acusat mal mult înaintea Curţel cu Juraţi ; căci pentru mal puţin ca atât s’a implicat fraţii Oroveanu. După ce trecuse mal bine de două luni de la prima confruntare între Stoica Alexandrescu şi d. Iosef Oroveanu, Intr’o noapte, a venit la Văcăreşti, Judele de Instrucţie, a scos pe Oroveanu din celulă, l’a dus In celula lui Stoica Alexandrescu şi l’a confruntat cu dânsul pentru a doua ora. Căci două confruntări numai s’ad făcut între dânşii/ D’aştâdată Stoica Alexandrescu era lungit în pat, desfigurat şi bolnav sau beat, căci bolborosind nişte cuvinte a-bia Înţelese, a afirmat în presenţa d-luî Oroveanu, înspăimântat de aspectul săfl, că el îl Îndemnase a comite crima. Avea aerul unei stafii, îmi zicea d. roveanu, şi eram coprins de o groază espusă.» Mal târziu, acum în urmă, după ce amera de punere sub acusaţie, s’a ăzut stând la îndoială pentru a tri— ite Curţel cu juraţi, pe pretinşii eom-ţbcl al lui Stoica în sarcina cărora âosxrul nu coprindea nici o dovadă, Parcietul a avut o eroică şi ingenioasă ideie. >. înscenat o întreagă comedie. Dar această parte a afacerel presintînd un deoselM. interes ne reservăm s’o spunem într uj viitor număr. Pentru azi conchidem z«,ând că după visita făcută d-lui Iosef Onyeauu, am păstrat adtnca şi deplina convingere a inocenţei sale, convingere ce deja făCuse să ttascâ în mine fantasticu şi lipsitul de probe act de acusaţie al i.\uj popu-leanu. Curţel cu juraţi incumbă; a 'ace ţn «eastă afacere o operă de înaltă u>ep. Ute. Să speram ca Juraţii îşi Vor face această datorie. Dar chiar achitând pe nevinovaţii fraţii Oroveni, cine va restitui acestora sănătatea lor pierdută, imensele pierderi materiale, resultat ai lungel lor detenţiuni, fără a mat »orbi de lăcrămile lor şi ale nenorocitelor lor familii I ’ V C. C.-F. pentru ca să comploteze In umbră CRONICA piFl PAF! I ' TJ f - , Suveranul tutu Rusiilor e un om care nu ştie de şag-- In loc de parale mărunte, poarta în Wzunar un pistol, şi pentru un da, pen‘u un ha, care nu’i vine la socoteala sco»*' arma şi face pif ! paf I puf! Se şoptea mar lunelc treeute ca prin acest 'mijloc ar fi deschis o vacanţa de agiotant la curtea împărăteasca ; acum Agenţia Havas ne înştiinţâza printr’o telegrama publicaţ i în toate ziarele.câ convorbirele politice ale I rupe: aiului Rusiei sunt de acelas calibru şi că Alexandru ai 111-lea s’a apucat să deschizi vacanţe şi în rândurile armatei germane, împuşcând pe maiorul Vuillaume, ataşatul german de la Petersburg. Sunt însă dator se recunosc că un articol publicat în gazeta Germaniei de Nord, califică această ştire de deşeartâ. Pistolul odată descărcat, neapărat că acum ştirea este deşeartâ. Ce incident o fi dat naştere supârârel Im-pfiratuluT Rusiei nu se ştie bine, dar lumea inteligentă din care se compune diplomaţia pretinde câ moartea maiorului Vuillaume nu se poate trage de cât dintr’o discuţie cu Im-pfiratul, discuţie în care acest din urmă a voit se dovedească contrazicătorului s£Q, superioritatea revolverelor ruseşti asupra celor nemţeşti. Alţi diplomaţi susţin că autocratul de la miază noapte ar fi căutat se găsească un mijloc spre a pune capet crisel bulgăreşti, închizând pentru veşnicie gura reclamanţilor. Această versiune are mal mult temei, de oare-cc este dovedid ca omul odaia mort, n’are obiceiul se’ţi mal caute pricină. Cu ataşatul german, Majestatea Sa a făcut o repetiţie. A doua zi, văzând că experienţa a reuşit pe deplin, Alexandru al III lea, a poruncit directorului telegrafelor să dea de ştire deputăţiei bulgăreşti care se găsea la Londrs saQ Paris, că este foarte dispus să o primească. A rugat’o chiar se vie însoţita de prinţul Alexandru de Battenberg, făgaduin-au-le o primire cu focuri. nu de artificii. Stâlpii telegrafici din partea locului ne fiind ca la noi de tucid care se moaie de zăpadă, nu s’aQ sfărâmat şi depeşa a fost transmisă celor îndrept ; dar, lucru ciudat, atât deputăţia bulgărească cât şi prinţul de Battenberg care ia început nu ştiaO ce se mai faca,ca se deabchii cu împăratul — temându-se poate acum ca Czarul se nu’l ia la ochiQ — refusă de a merge la Petersburg. ^"o,tiil om care a beneficiat de această împrejurare şi va beneficia mai muu *.— tâzl înainte este d. C. F. Robescu. D-sa a primit până acum numeroase propuneri din partea tuturor persoanelor care se apropie de împărat, ca se vie îndata a-colo din preună cu catarama sa salvatoare. La cel mâl mic semn de pistol al împăratului, C. F. R. va face la stânga ’mprejur şi viaţa celui ameninţat va fi scăpată; atunci ştirea despre moartea nenorocitului va fi deşeartâ precum zice gazeta «Germaniei de Nord». Dar catarama nu va fi deşearta 1 îndată după terminarea procesului în care s’a constituit parte civilă, d. Robescu va pleca la Petersburg spre a'şf pune rotunjimea Ia disposiţia amatorilor. D-sa renunţă la toate slujbele ce are în România, şi’a strîns calabalâcul, şi’a desfăcut toată averea nemişcătoare, şi se duce zicând : Ingrate patrie tu n'auras pas mes os, cu toate că nu e vorba tocmai de oasele sale în această împrejurare. Tipograful Cucu a făcut deja pentru d, Robescu peste 2000 cărţi de visita cu următoarea coprindere : C. F. R. CATARAMA CU CUREA DE PIELE RUSEASCA. Iisi>erim«‘atalH lacu i-tea Imperiala din Petersburg. NU SE STRICA,OR CAT AR FI DE UZATA I Uitasem să vă spui că în cercurile guvernamentale apucăturile Tzarulul aO produs o adâncă mişcare. Ştiind că Rusia nu prea vede cu ochii buni pe d. I. Brătianu, D. Ferichidi pretinde că din această causă împăratul a rechemat pe fostul ambasador Urusof şi l’a înlocuit prin d. Hitrovo, pe care îl porecleşte Hilro. .fob, când e vorba despre guvernul actual 1 Max CORPURILE milITOABE CAMERA Şedinţa de Luni 15 Decembre 1886 Dupe citirea sumarului se votează indigenatul locotenentului Grigore Pesler. La ordinea zilei interpelarea d-!ul Epurescu. Se amână, d-nul Epurescu nellind încă present în Cameră. Se votează câte-va credite supiementare ministerului doiusliţie. Se demn v jamentul pro- de- l măsură drepturile guvernului. terpelaţionel sale în privinţa tratSril r ce se fac pentru încheiem unei convcnţiunl de comerciu cu Aiistro-JJngaria. Ialcrpel/itorul îşi distollft cuvintele cari îl lac să fie adversarul nun eonvmiţiunl între România şi Austru-Ungaria. El susţine cti or cum s’ar face act^tă convenţiunc industria noastră, mal ale* aceea a meseriaşilor ar suferi, ai’ fi chiar ucisă. El se adresează majorilâţe!. Aminteşte că numai prin politica economică urmată până acum, partidul liberal, a putut sfi menţie înrâurirea sa Î11 Iară şi se combată opoziţiunea cu succes. Oratorul recunoaşte câ situaţiuuea es-ternă e critică şi ne poate sili la concesiuni, dar tocmai din această cauză el opinează pentru ca se nu ne grăbim, se aşteptăm ca împrejurările s6 se lămurească. Adresănduse ministrului de eslerne d. Epurescu îî aminteşte că ţara aşteaptă ou nerăbdare respunsul s60. D. Ferichidi. N’am nevoe s6 inlru în apreciârl asupra politicei generale spre a respunde. Mă mărginesc a răspunde la ambele întrebări ale d-lul Epurescu. Interpelatorul declară că, după dînsul, nu trebuie să se facă o convenţiune cu Ausl.ro-Ungaria. El adaogă că represintă în aceasta opi-niunea aproape unanimă a ţârei. Se’mi permită a’I zice că şi eh cunoscco se petrece în ţară Fiţi siguri, d-lor, că atunci când am început negocierile cu Auslro-Uogaria eram sinceri. Nu se poate dar zice că n’am fâcuL convenţiunea cu Austro Ungaria fiind că ţara n’a voit. A-ceasla ar fi fost un act dc rea credinţă din partea noastră. 1). Hadiilescu. ţţga cre:L“tA a fost din partea Auslro-Ungariel. D. Ferichidi. Nu pot admite ca în Parlament se se arunce asemenea cuvinte către o putere vecină cu care suntem în bune relaţiunl. Se tnşalâ d. Epurescu dacă crede că ţara nu se preocupă de situaţiuuea creată prin lipsa unei conveuţiunl cu Austro-Ungaria, zilnic mi se adresează întrebări şi protestări în această privinţă. înţelegeţi că în ajunul d’a se deschide negocierile, sunt ţinut la o mare reservâ. Ceea ce pot spune este că ambele guverne îşi daU toate silinţele pentru a pune bazele unei înţelegeri prin concesiuni reciproce. Nu pot intra în amănunte dar ceea ce pol se vă asigur este, că guvernul român va face tot ce va putea pentru a obţine condiţiumle ce e mal favorabile pentru exportaţiunea vitelor noastre. Se cere închiderea discuţiuneî. D. Pop vorbeşte contra închiderel. El să pronunţă pentru încheierea unei con-venţiunl (întreruperi) Intr-ă în amănunte. .'A AăVnlpn lip. prinderilor sale d’a cere închiderea discuţiuneî. Dar după declaraţiunile Ministrului de externe care dovedesc cădrepLurile şi interesele ţfereî vor fi apărate, el crede că discuţiunca trebue închisă. Discuţiunoa să închide. Şedinţa se suspendă. La redeschiderea şedinţei. 1». NI. Fleva adresează d-luî ministru de interne o interpelare în privinţa ingerinţelor şi scan-dalelor petrecute în ultimele alegeri comunale. (Aplause). La ordinea zilei Convenţia comercială încheiată cu Anglia. D. Al. Djuvaru >i I\ Fleva cer a se fixa o alta zi pentru discutarea acestei conveuţiunl fiindcă na fost pusă la ordinea zilei. D. Fcriliidi cere votarăa de urgenţă, pentru ca să râmâie timpul de a se vota şi de Senat. Majoritatea se supune cererel d-luî ministru, în mijlocul unui mare scandal provocat ded.dr. llomniceanu. D. Ţaehe luucscu în Lesă generală spune câ această discuţie se face în condiţiile cele mal desavantagidase căci discuţia se face prin surprindere şi aproape nici un deputat nu este pregătit. D. lonescu se plînge cu drept cuvînt de acest sistem nenorocit. (Zgomote, întreruperi, guvernamental! fac gălăgie). D, l’orumbaru. Dv. staţi la Lribunall D. lonescu dv. nu staţi ia tribunal dc şi sunteţi advocatul unei mari instituţii. Aplause, rîsete). Oratorul venind apoi la fondul cesfiu-neî se miră căguvernul şi-a schimbat părerile şi din protecţionist ce era altă dată, a devenitiliber-schinibist. Despre bunătatea acestei convenţiunl este destul să se spuiecă la ari. 3 separe câ se acordă României avantagiî în privinţa pelroleuiul, iar la art. 5 se iau îndărăt toate aeesto avantagiî, dindu-se Angliei clausa naţiei celei mai favorizate. D. lonescs declară câ va vota în contra convenţii. D. IV. Fleva, acuză pe colectivişti câ nu mal ţipă in contra convenţiilor comerciale, cum ţipau acuma zece ani, când se puneau ziarele liberale în doliu Aceiaşi oameni imediat după ce aO vemL la putere au Încheiat convenţia cu Germania, care ne leagă până ia 1891. Această convenţie apoi nu este încheiată tn mod constituţional, căci prin Jegea volată in Iunie să dă guvernului dreptul de a încheia aranjameute provizorii cu acele state cu care n’avem convoi ou: n ue prooate ipotezele | făcute asupra societăţilor secrete, ri- ne procură nici un avanuj, căci, atăv pj. 1 Q judecată ci «n asasinat juri-' -rnie cât şi pelro,ui care trebuiau sfe r,«. , Acuzaţii văzând Roenstn, eu \ proteg-HL-, nu sunt protegiate de lor, şlir- ' torturile co le fâgftdtoeşL o pre b.ntb.se *H:tel protecţia ce le era acor- ; ţu ţncâ de trei lun>,au cerul dală prin taNful autonom Oratorul acuză guvernul câ nu s’a ţinut de făgăduialâ când a spus că va lua convenţia cu Elveţia de model. De asemenea nu s'a ţinut de cuvînt când a pus tn aplicata noua convenţie cu Anglia, pe când asU-v&*â n'a spus deputaţilor câ s’au început nego^pi-i eu aceasta ţară. Pentru ai este motive d-sa declară câ va vota tn contra convenţiei. D. miniwj-M FerlUiUi ’şi apară opera la V* * Curte de Casaţie rea pentru suspiciune teyte w Este liuru sitşur că conver solară cu Germania va fi pre In curend Ca merii. Aflând aceasta, d. N. FI vn mni mniţ deputuţi n întrebat loarele Cambra pe d. Nacn, l ceasta privinţă. D ministru ci. Hanţe a lnsat se se înţeleagă IUL ATI* inciur - ia > Ont Hli riA apârându-se şi ye d-sa de acuzarea oe l-a adeVe, convenţia consulară adus d. Fleva cum ck această convenţie nu iurgş: adlM de ' uvern ţ„aint KM nr#*7’ftnlMt flll nftyiTVn ni'mp nr> nenoi: , T s'a prezentat cu pftzirta forme or constituţionale. D. ministru laudă mult ava^tagielc ce am câştigat cu această convenţie si termină făgăduind că pentru petroleil se vor dobendi avantagiî de la toate puterile. Discuţia se închide. Legea se ia în consideraţie cu 78 bile albe contra 14 negre. D. Ferikldi spune d-lor deputaţi câ în text s'a sţrecurat o greşeală de tipar pu-năndu-se o virgulă de prisos, după care s’ar crede câ s'aO scutit prin convenţie toate pălăriile ; în realitate nu sunt scutite de cât pălăriile de pâslă. La art. 1, vorbeşte d. I. IN>|» contra convenţiei, fiind câ este desavantajoasâ pentru ţară. Discuţia se inchida. Legea in total se admite cu 74 bile albe contra 14. La 4 3/4 Camera trece tn secţii- Ch’spectalor. BH SENATUL Şedinţa de Luni 15 Decembre 1886 D. Dim. Ghihi, preşedinte, deschide şedinţa la orele 2 şi 15 minute. l’resenţi 67 senatori. Preşedintele anunţă că M. S. Regele a primit erl comisiuuea care ’l ducea adresa senatului. M. S. a mulţumit membrilor co-misiuceî prin câte-va cuvinte pe care preşedintele le citeşte şi răscoptul corp le aplaudă. D. Dum. Kosetti, citeşte proectul de lege pentru a se acorda o pensie de 200 lei pe lună d-neî Ciugolea, văduva cu cinci copil a unul vechi funcţionar. D. l>r. FrumuseauH, declară cu oca-siunea acestui proect de lege câ, de şi d-sa va vota acest proect, în principia este contra legeî pensielor care sileşte statul se facă pomană acelora dintre pensionarii săi care nu ad împlinit, saO 30 de ani de funcţie sau 60 de ani de vîrstă. D-sa ar dori ca să se modifice li gea pensiilor iu aceasta privinţa. D. Dum, Ghica, reşedinţe, roagă pe onorabilul preopinent să adreseze în acest sens guvernului o interpelarela care se vor asocia mulţi membrii al majoritâţel. D. General Fnlcoiunu, este de aceaşî opiniune dar protestează In contra cuvîn-Lulul de pomană întrebuinţat de onor. re-presentant al Târgu-Jiulul. Proectul se votează Cu 56 bile albe contra 4 negre. D. Eug. Stateseu, depune pe biurou proectul de lege votat de cameră, pentru autentificarea semnăturilor private , şi cere urgenţa. Senatul votează un indigenat şi trece apoi tn secţii pentru a se ocupa de zisul proect. Şedinţa se ridică la 3 ore. Bedeco iuraş lamentului. « Ieri seară a fost o întrun fia putaţilor minorităţii la rl. 1». loraan. , S’a hotărât a se ţine secrete 1 ' luţvunile ce s’au luai; sunte-'u dar ihi-siliţi « păstra tăcerea în această 4a-privinţă. Putem însă spune câ întru jje altele s’a vorbit şi de convenţia con- . ’ sulară cu G-rnainia. e8’ # aâ D. Al. Djuvara arede gend aadre tă, guvernului o interpelare privitoarei cel la convenţia consulară cu Germania, iau • Citim în România liberă : Se zice câ pacea s’ar fi fac generalul L’ca şi Cabinet vire la convenţia de come ţ c. sia. Generalul ar sacrifica pelroleui şi fringhiele în schimbul’ <1 db-ie portofolii pentru einovnif" sei. ■ Cunoscând caracterul generalului, nu putem crede într’un asemenea terg. au ar ,ul de ULTIME iMIIMVni Un scandal ne mai pomenit în justiţie se petrece la Vâlcea cu procesul celor cine arestaţi. Dupe ce prezidentul tribunalului a împiedicat pe acuzaţi dea comunica cu apărătorii lor pe timpul interogatoriului pentru a le, comunica lista martorilor, căci ei fiind depuşi nu puteau nici se ştie pe toţi câţi asistaseră la prepararea şi comite rea faptului şi nici nu puteau indica precis numele, pronumele şi adre sele lor, Prezidentu a refuzat de a cita martorii, în nutner de maî bine de o sulă care fusese ceruţi dupe intt rogatorii. însemnătatea faptului stă în 37“'îl că acuzaţii îşi reservase mir*;'11 lcu pentru ’;Ur,tea fH - -mp admims- portanţi tocmai Juraţi spre a nu da <‘,nP .aaPlPJs' traţiî de a i pers'^'^a, intimida. Lista jurali?or nu 8 Ş ^rus l_a Sf'rţ nici în faţa apărătorilor nici în şedinţă publică. Ori cura, lucrai ciudat, n’au eşit intre juraţi de «îât aproape numai locuitorii dinplasa Oltului, singura unde prefectul are influenţă prin faptul c» are proprietăţile sale a-colo. Intre juraţi sunt vre o opt săteni vecini sau vieri /slugi) ale prefectului, cârciumari de ai se?, consiliul comunal şi primarul din Drâ-gâşanî. Nici lista generală n’au voit se o. dea apărătorilor. ’i^iijQjUjaţilor n* . -l*4i ' 11 aceia prefăcu istoria in favoarea Hiontolui seu. Dar se nu ne miram ; asa a fost tot-d'a-una I. C. Bratianu; imbracat cu haina altora. Camera de punere sub acu* tţie, va discuta mâine dacă trebue se trimeatâ înaintea juraţilor pe ares-1 taţii de la Botoşani. Gomisiunea care va merge Viena pentru convenţiunea cialâ cu Austro-Ungaria se cu din: dd. D. Sturdza, Aurelii Gantacuzin şi Dr. Kolben. ' nea va pleca dupe ce se va în capitală primul-ministru Duelul de care era vorî* Moruzi, prefectul de poliţia Ioanidi este înlăturat. D. Moruzi a datd-lui Ioi explicaţiunile dorite. trecum am prevăzut, d. Io&ni■ •a-dişteanu fiind transferat de la tribunalul de Buzeu, la Galaţi în caii tale de procuror, şi a dat demişi unea. £ Un mare numer de deputaţi ^ «0 România liberă au semnat iei n Cameră un proiect de lege din in ţia-tivâ parlamentară, pentru facerea unui drum de fer de la Bucureşti la Alexandria. D- mult nu se emisese rentă! D. Senator Mârzescu a propus mătoirul amendamente, pe c senatul le a reluat în discuţia ad sex la tron. Relativ la ultimele alegeri unu-nale. Senatul avencl în faţa sa durerosul spectacolul din ultimele aRgeri, făcute pe bsza legei comunale reformate, speră câ pe viitor principiul de libere alegeri va fi o realitate, şi guvernul Majestâţel Tale, conform sacrei ale misiuni , va menţinea întreaga esecutare a legilor fundamentale care garantează Românilor drepturile libertâţei , a securităţel.proprietăţeî şi liberul eserciţiQ a drepturilor sale politice. Semnaţi: Mârzescu, Dim. G. Rosetti, Dr. Frurnuseanu, Ckintescu, llariti Isoorann. 0 mare agitaţiune se va organisa printre profesori, în timpuI vacan ţelor crăciunului iu contra proiec tulul de lege al ipst^cţiunx' al d-lu Sturz». . . , Se zice c* *c vor orfTa ,z;l niri \p judeţele, cu scop d'a j rer t. .S; H >e e i ■■ • m Uo vxi.at.ca şui c. ._ a ra- ţiunea care sâ atribue principelui câ este disDua a să minţeam* Ia Vnflo www.dacoromanica.ro _ •**** EPOCA — 17 DECEMBRE s. ân v e t iiij n a- i M ■> m CAPSA DE SCHIMP NNIAN 4 NICOLESCU 'o. 33, Strada Lipseam No. 33 < R 1 | Curop. | Yc'nd. imnrtisabillt. . . 92 93 7»mânft perpetui. ,iii#’Stal1Rur. conv. 801/2 871,4 .ie inicur. lei 33 3T, Munic. Emis. 1883 751/2 761/2 Casei pens (1.300) 212 220 ,uri funciare urbane 841/4 85 >» * 102 1021 9 rurale a 871/4 jM{/4 » » 104 1/2 Argint sau bilete. 17 1 .U 17 3/4 PRIMUL MJGASIN DE MifiUSI F. NOVAK FURN1SORULCURTI1 REGALE — BUCUREŞTI — Cal. Vid. 74, vis-â-vis de Palatul Ilegal I Mare asortiment de mănuşi , damjp LA ORAŞUL VIENA Cal. v ictorii Pal. Dac.-Rom. 1A VELLE DEVIENNEţ vis-a-vis de ,ib. Socec Recomandam onorabilei noastre clientele pentru ieftinntate si soliditate următoarele noutăţi: £R DE BRODERII CATERINA RAŞCA şl domiciliul din laşi a sta-i’-eştl Calea Victorii No. 92, ol Aibă, un Aleilor de s d’a înştiinţa pe onor P. T. Meşte or-ce comandă de 1, rcujre de monograme pre-3e zestre şi mătăsuri ele. re acurateţa şi fineţe. c-turile foarte modcrale. Rufarie pentru Do&mift si Domni. Feţe de masa, sei 'Cte. si prosoape de pânza. Olanda veritab. de belgia si Rumburg. Madapolam frantzuz( sc de toate calitatile si lăţimile. Batiste de olanda si de lino albe si colorate Ciorapi de Dame ; i Domni de Fii d’Ecosse, de bumbac, de lăna si de matase. Flanele, camasi si ismene de lâna după Kistciiiul profesorului Or. G. .lacger. Gulere si manşete de olanda ultimu fason. Mare asortiment decravato ultimu fason. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile. Trousoiiri complecte pentru (Idantatl. I.aj-ettes ni TrouMouri pentru copil. Truusuurl pentru pensionate, oteluri ni reslanranturl. AVIS IMPORTANT Sub-semnata înfiinţând o fabrică de spălătorie de albituri recum: perdele, dante e, gulere şi manşete, mâ grăbesc a avisa onor. public asigurându-1 depline mulţumire atât de bunul servicifi cât şi de preţuri moderate. Froderiea Ruef 10, Strada Regalâ, 10. Avem onoare a informa pe clientela noastra ca a apărut CATAI.OGll NOSTRU IMJSTKAT SI VA FI TRIMIS OKI-CU4 VA FACE CERERE. LA ORAŞUL VIENA CALEA VICTORIEI, PALATUL «DACIA-ROMANIA» vis-â-vis de librăria Socec -r M. SCHWARTZ OPTIC Strada Carol I No. 22 __ __ Ochelari cu sticlele cele mal fine, fabricaţi după indicaţiunile medicilor 0-culiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemenea şi tot felul de Barometre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesuri metrice ele. cu preţuri foarte moderate. PRIMUL BIROU DE PLASARE Pentru toata România Concesionat de Gu vern pentra institutrice, guvernante Bom de copii, Menagere si Cameriste superioare Prin numeroasele salo relatiuni atât cu streinatatea cât si cu toata România, Biu roul este pus in positie a satisface toat< cererile. Se va pune in scrisori si un timbru pen tru respuns. D-ra Adelaidc Itandau institutrice diplomata — No. 72, Calea Victoriei, No. 72— vis-â-vis de Palatul Regal DINŢI SI lUTHIERUll se efectuează după metodă cea me nouă, sistem d ura bil şi preţul moderate. Repar a ture de ori-ce nature se efectuează în timpul cel fnal scurt. J. ERL DENTIST Strada Scaunele No. 50 a» • • . : ■ . • > PUBLICITATEA ZIARULUI „EPOCA N°. 3, STRADA EPISCOPIEI, N°. 3 4 4 r y 7 * nr Casa din Strada Re-t N Z. A liu mană No. 72. brii se vor adresa la proprietară, -OlO. DE VENZARE Locul din strada Mânluleasa No. 30 A se adresa la Domnul 1. SOCOLESCIJ ARHITECT No. 42 bis. Strada Domni\a. No. 12 bis. O MOARA DE VENZARE | S’AU de incairiat a în Tirgovişte instalată cu toate accesoricle pentru fa-s bricaţiune de griş şi de făină. » Asemenea e de vânzare tot în acest oraş o casă nouă, solid construită cu 2 Etagiurl, conţinând 18 încăperi, coridoare, comodităţi, pivniţă mare boltită etc. Doritorii a se adresa proprietarului IOSIF KUI..LE tn Tirgovişte. PRIMUL ATELIER DE TtMPLARIE | S. EMANUEL No. 1, Str. Luterana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda Efectuiază orl-ce mobilă sculptată şi nesculptată pentru Saloane, ca-mere de culcare biurourl etc. SPECIALITATE DE LAMPEURI Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. H Comandele se efectuează prompt după modele. DE ARENDAT moşia Sulimanu, din plasa Dâmboviţa-Mostişte, districtul Ilfov,—în întindere de 1800 pogoane. Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. CC WlWnp diu cauza plecare! cu «t V I IUI L preţuri moderate: mobile o musica de masa, oglinzi, tablouri lămpi şi alte objecte. A se adresa la administraţia ziarului Epoca. î REGIMUL DE DANA AL 7R0FES0RULUI DOCTOR JAEGER Recunoscut ca cel mai escelent MEDALIAT ACUM IN UKim de jjRluL MEDICAL D N LONDRA CU MEDALIE QE AUR Sub-semna ţii având numai noi singuri dreptu, a faprica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesmiu*. zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi în lână curată Cămilă, garantând contra râcelel şi a reumatismului. Delarâm că nu recunoaştem ca veritabile de cât fidelele ce se găsesc tn magasinul 72, CALEA VICTORII 7î WJS A-VIS DE PALATUL REGAL y^^TUTTGART. —aii umura ta w. wh seculari, ceea ce iacea sg j —Ea? EREZII L. LEMAITRE SOCCESORII TURNATORIE DE FER SI ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 251, — BVCURtSTI ------- Seînsărcineză cu construc- -• ţiunl de turbinesi mori cu pre- ţurl mal reduse de cât acele l * ain Viena si Pesta. PBEŢDL Unei mori cui piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Eseculeazâ repede orl-care lucru de turnătorie saă mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment ne mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi Faiseorl de vin ele. Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonete dâoauviile, tzeve de tuoi. Mare asortiment de pietre demoai’a.La ^ertâ-sous-Jouars. iii Servise zece ani In marină unae ţ1&Vca"0 j?a , „PRETURI FOARTE REDUSE" fZ: Singura fabrica autorizata de Inventatorul d-nul Prof. Meidingcr pentru SOBE MEIDINGER U. Heim, Vicna, I., K&rnthnerstrasse 40 — 42 Patentă imp. reg. de la 1884 SINGURA Suursa la generala în B uuresfi Strada Lipscani No. 96 lângă Banca României d’i iParls_______________ _ . jreplitz tHIH, Viena 48SO, ^KeP 1884 8‘ Triest 4884 î Aceste sobe sunt întrebuinţate în Bucur®^ “aimult de 2000 case particulare, de asemenea mai j* toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de cor*’ „®cl, ■ _°e,8|®‘ nastica, Institutul Heliade, gara File Moneţaria statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţi!*1, ’ Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României; sobele rf la Craiova Cazarma de Artilerie,sl 9ran^ Bâtei; In laşi. Hâtel Trajan i85 sobe) 8 9f.oa,.a .,;tara 31 casarme. •_______ —. Preferinţa acestor sobe este n p i r , k, r r n a ■ ,„ , asa de mare in cât se găsesc PMIJQlNGER-OFttf pretutindeni imitatiuni Hm r | u vX Prevenim deci pe onor. Pu- . H t I " ^ plic se se lereasca ue sclumba- _________. i ■ iWrea i 'rea fabricatiunei noastre durabile si exacte de imitatiuni do tot felul, de recomandate ca sobe Meidir.ger, constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe Interiorul uselor este turnata marca noastra, suni adeveratele noastre labncate. f ru»pc< tt- eu preturi reduse gratis si franco. J Ui t 1TAUA A V9V J co FI Dl ii casi d. : în puţi mis tidu mer D de c anai un i Bott , la y aten A sen pari faţă poli A vatc tftnc prit N o a tora Si şut vatc şan! inşi afar dres prei puşi Ti D pesi d-ni pe la n şi al am d-lo cara vitai Di toşa tiani tulb aleg mici n’an n’an nici oare M spir locu D a fă eoni preş nu f sian d-lu D cam nea el, c tru Jloc pen www.dacoromanica.ro