ANUL II No. 31 fi. A DOUA EOITIUNE DUMINECĂ, 14 (26) DECEMBRE 1880 15 BANI NTJMEBUL ABONAMENTELE ÎNCEP LA I SI 16 a fie-carei luni si se plătesc TOT-O'AUNA ÎNAINTE I\ BUCCRESCI: La casa Administratiunei IA TARA: Prin mandate poştale. Pentru t an 40 lei, 6 luni 20 lei, 3 luni 10 lei. w STRKIVYTATE: La toate offlciele poştale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUI ANUNCIURILE SE PRIMESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Anuiciuri pe pag. IV, linia 30 bani, anunciu si reclame pe pagina treia 2 lei linia IA PARIS: Se gaseste jurnalul cu IC Ou aimerul, la Kioscul din rwrKontmartre 11 Bulevardul St. Germain No. 81. 50 BANI UN NUMER VECHIU Grioore VENTURA Prlm-redactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢI/ Ho. 3.—Piaţa, Episcopiei.—Ho. 3. TACEREA VIZIRULUI UN PROGRAM COLECTIVIST ATENTATUL DE LA O ]P E Ft A COMICA NUOII EPISCOPI ÎNTREVEDEREA de la colonia 0 VIZITA D-LUI OROVEANU UN TINER BATRIN TACEREA VIZIRULUI Qu'a donc notre sultan, le vizir des armfas ? (V. Hugo) Tăcerea în care s’a învăluit şeful colectivităţel cu ocaziunea discuţiu-neî respunsului la Mesagiu, e un fapt unic în analele parlamentare. In adevăr e mai mult de cât straniu ca primul ministru, reprezentantul guvernuluT, firma politică a unui regim, se asiste în timp de 10 zile la o discuţiune atât de importantă ca aceea a respunsului Came-rilor câtre Suveran, se asculte un şir de discursuri pline de imputări, de acuzări bazate pe fapte netăgăduite, şi el se nu deschiză gura spre a respunde. Era de aşteptat ca se se dea a-ceasteî atitudine diferite Înţelesuri şi interpretări. Unii au crezut că d. Ion Brătianu a voit se evite d a se rosti în privinţa cestiunelor esterioare, spre a nu da loc la o discuţiune, în care ar fi fost pus în posiţiune d’a da oare care esplicaţiuni, asupra atitudinei ce va adopta’o România. Alţii ziceau că primul-minislru a voit se dea Regelui o nouă probă de puterea de care dispune în Parlament, arătâiid’i că influenţa pe care o esercitâ, e atât de mare. în cât nici n’are nevoie d'a vorbi sau d’a interveni în discuţie, pentru a obţine voturile pe care le voeşte. In or care din aceste presupuneri n’am pune, şi dacă am admite chiar că ele sunt întemeiate, purtarea d-lui Ion Brătianu nu se poate esplica din puntul de vedere constituţional şi parlamentar. Ea este fără precedente în toate ţările ce se bucură de sistemul reprezentativ şi indică că primul-ministru dispre-ţueste Camerile sale şi nici nu mai crede necesar d’a salva măcar aparenţa parlamentarismului. Ceea ce măreşte încă însemnătatea faptului, este momentul în care el să produce. Atât în politici interioară cât şi in cea esterioară s’au produs in timpul vacanţelor parlamentare, evenimente de mare importanţă. Ori-cine îşi aminteşte că în ultimele zile ale sesiune! trecute, d. Ion Brătianu a cerut amânarea discuţiu-nei asupra convenţiune! consulare cu Germania, pentru a obţine unele modificări de la Berlin. Au trecut 6 luni d’atuncî, Parlamentul se deschide din nou şi acelaş şef de guvern nu găseşte nimic de zis, asupra acestei cestiuni capitale, care a agitat toată ţara. S’au produs fapte grave ca omorul de laVelcea, neorlnduelele de la Teleorman, sâlbâtâeiile săvârşite contra redacţiunilor ziarelor independente si prim-ministru responsabil al unei ţări constituţionale tace în faţa Parlamentului, când aceste fapte sunt aduse la tribună de oratorii oposiţiunei. S’au făcut alegeri comunale în toată ţara. Ele au dat loc la o agitaţiune mare. Lupta a fost crâncenă; secretul votului a fost violat, bătăuşii au intervenit, sângele a curs şi şeful cabinetuluinici nu crede necesar d’a lua cuvântul, când aceste fapte sunt a-duse la cunoştinţa Suveranului cu ocasiunea discuţiune! adresei. S’au încheiat convenţiuni de co-merciu provisorie cu mai multe State, s’a încins o luptă vamală cu vecini puternici,s’au emis 65de milioane rentă, ţara suferă, comerciul e paralizat şi reprezentantul firmei guvernamentale, nu găseşte un cuvânt de zis, în privinţa tutulor acestor cestiuni, cari ating interese din cele mai vitale ale naţiuneî. In fine situaţiunea esterioară e din cele mai critice. Fie-carezine aduce ştiri cari arată că un conflict între puterile cele mari să apropie. E incontestabil că România va fi ehiematâ a juca un rol însemnat în mijlocul evenimentelor ce să anunţă. In toate Parlamentele Europei, cestiunea exterioară e pusă pe tapet, pretutindeni miniştrii dau esplicaţiuni în privinţa atitudinei guvernului în faţa com-plicaţiunilor ce să pot ivi; în unele parlamente să pomeneşte chiar de Statul român şl să fac dest&i nuiri grave în privinţa unor legăminte,pe cari le ar avea guvernul nostru cu unele puteri în vederea unui resboiu. Senatorii şi deputaţii oposiţiunei ridică cestiunea cu ocasiunea desba-terilor adresei, şi primul-ministru, conducătorul politicei generale a Statului, singurul care are respunderea situaţi unei, el care a contractat le-gămintele de care să vorbeşte, tace. îşi poate oare cine-va închipui un mai mare dispreţ pentru puterea legiuitoare, pentru ţară ? Ni se va obiecta că cel-l-alţi miniştri s’au însărcinat â răspunde. Să ştie ce valoare au declaraţiu-nile miniştrilor d-lui Brătianu. Ţara şi streinâtatea îi consideră, cu drept cuvânt, ca nişte instrumente oarbe cari n’au nici o însemnătate în ce priveşte direcţiunea afacerilor publice interne şi externe. Tot ce spun ei nu are prin urmare nici o însemnătate, nu obligă pe guvern, nu acopere respunderea sa. Prin tăcerea sa, d-1 Ion Brătianu a complectat dar sistemul seu dictatorial d’a guverna. Pe lângă un rege iresponsabil, a-vem astă zi un vice rege tot atât de iresponsabil. El tace şi face ! G. V. DEPEŞELE AGENŢIEI „DAVAS" Paris, 24 Decembre. Le Temps şi alte ziare desmint ştirile a-larmătoare ce afl circulat în ultimele zile. Ele constată că nici Francia, nici Germania nu voiesc resbelul. Paris, 24 Decembre. Contraria primilor indicaţ,iun1 venite din Germania depulatiunea bulgărească na plecat spre Paris, din cauză că zăpezile au întrerupt comunicaţiile. Colonia, 24 Decembre. Deputaliunca bulgărească s’a întâlnit erl la Colonia cu prinţul de Battemberg, care venea de la Londra. D. StoilolT însoţi pe prinţ, până la Darmsladt. AsU-zt sa întors la Colonia şi a plecat împreună cu colegii săi direct la Londra. Berlin, 24 Decembre. Poit declara fără temeid ştirea colpor- tată de maî multe ziare, ce spuneaţi că Germania ar fi făcut propuneri Austriei în privinţa Bulgariei. Germania nu se preocupă de Bulgaria, căci n'are în ea nici un interes. Berlin, 24 Decembre. Gazeta Germaniei de Nord caraeterisează de deşeartă şi aventuroasă, ştirea dală de câte-va ziare berlineze, ce spuneau că ataşatul militar german la St. Petersburg ar fi fost omorât de către Ţar printr'o lovitură de pistol. l\ PROGRAM COLECTIVIST D. Sarcey a scris o carte, intitulată : le înot el la chose. Prinţul Dim. Ghika şi d. Eug. Stă-tescu în colaboraţie au făcut aceiaşi lucrare, polrivind’o colectivităţel. D. Eug. Stâtescu a inventat cuvântul Colectivitate. Prinţul Dim. Ghika a întrupat acest cuvânt. Cu prilejul respunsului la Mesagiul Tronului, Prinţul Dim. Ghika a luat în două rânduri cuvântul în Senat spre a schiţa programul colectivist. Acest program e întreg coprins în următoarea declaraţiune: «Sunt conservator» a zis Beizadeaoa adresându-se Câtre oposiţiune,— «sunt guvernamental» a adaus imediat Luminăţia sa, Intorcându-se câtre banca ministeriala. Apoi sintetizând lntr’o formula în-drâsneaţâ toate punctele programului sătl a zis : «Eu aparţin partidului liberal-nafio-nal-conservator. Aceasta declaraţiune merită să o-Preuşea un momeut atenţiuneanoastră. Asupra primului puncl n’avem ne-voe să dăm lungi explicaţiunl: «Pentru ce este Beizadeaoa liberal-naţional (citiţi colectivist)»... nu e nevoe s’o spunem. Ori-cine pricepe. Să vedem însă «pentru ce Beizadeaoa e conservator». Ne aşteptam aci ca prinţul Ghika să ne expue vederile sale asupra programului,conservator, să desvolteoare-carl idei nuol şi originale asupra conservatismului, să ne arate cum pricepe d-sa progresul, ce crede despre organisa-rea magistraturei, sufragiului universal etc. lată însă cum c’um s'a explicat Prinţul Ghika în această privinţă : «Sunt conservator», a zis Măria sa, fiind ca am avere, am proprietăţi în ţara aceasta,» — Vrea să zică, cel ce au peste 30—40,000 de franci venit sunt conservatori, cei ce au mal puţin tre-bue să fie liberali. «Sunt conservator dar cu d. Brătianu fiind-câ în afacerea de la Bordeni, advocaţii partidului conservator au luat apărarea ţăranilor revoltaţi «Eroare, căci advocaţii oin partidul conservator au luat numai apărarea celor torturaţi In contra celor ce'i torturau. «Sunt conservator fiind-ca sprijinesc creditul fonciar, instituţiune eminamente conservatoare, iar avocaţii ce se zic conservatori ah pledat în contra Creditului, când s’au denunţat abusu-rile ce se comit la Creditul funciar». Acestea sunt toate argumentele prinţului Dim. Ghika. Pricepe ori-cine că toate aceste pretexte nu sunt serioase. Adevărul este că Prinţul Ghika nu e nici conservator, nici naţional, nici centru, nici liberal, ci este naţional-iiberal conservator-centru. Adică nici una din toate acestea, şi toate acestea împreună, şi «toate acestea împreună «să resumâ In cuvântul colectivist». Şi daca Beizadeaoa a descompus a-cest polinom ce să numeşte colectivitate, arătând diferiţii factori ce’l întocmesc, d-sa făcând aceasta n’a avut In vedere numai colectivitatea de azi, ci a pus basaunel colectivităţi-tip, unei colectivităţi-virus menită a se inocula în toate partidele îndată ce ele vor a-junge la putere. N» NUOII EPISCOPI O promoţiune neaşteptată se produse zilele acestea, In Episcopatul sfintei noastre biserici naţionale ; de unde nu era de prevăzut de cât o singură vacanţă de Episcop, prin înălţarea I. P. Sfinţitului Iosif al Ungro-Vlahiel de la scaunul Dunărel-de-Jos, prin de-misiunea Episcopilor de Rtmnic şi de IIuşI, Sacrul şi Marele Colegiu electoral al României, fu convocat la 10 ale curentei spre a da regatului trei Episcop!. Epoca credincioasa misiune! sale, dintre care cea mal de căpătenie este rîvna pentru mărirea şi prosperitatea bisericel naţionale, 'şl îndeplineşte o plăcută datorie a înfăţişa cititorilor săi pe nuoii Ierarhi aî României, după câ-te-va date, pe cât de cu putinţe esacle şi în rândul după care s’a sevărşit alegerile, precum urmează: I*. S. S. Episcopul Parllicnic al Dunarei-de-Jos Fiu de preot din satul Clineenii judeţul Ilfov, d’abia a păşit peste al 40 a an al vîrslei sale. Se destina din copilărie a urma cariera părintelui săii şi întră tn Seminarul Central din Bucureşti, unde după ce absolvi cele d’întâ! patru clase, fu admis la preoţie şi hirotonisit pe seama bisericel Mihaiu Vodă. Dar, remâind văduv de tînăr, se călugări şi la 1873 fu trimis de generalul Teii, p’a-tuncl ministru al Cultelor, la Athena ca să înveţe Theologia. întors în ţară cu gradul de licenţiat, priimi în curând rangul de Arhimandrit şi fu numit preot al capelei române din Paris unde petrecu cât-va timp. La 2 Februarie 1880 fu sacrat Arhie- rou ovi titlul d» Haciiounul. Da şi ttmâr şi cel mal nofl dintre egalii săi, fu ales Episcop eparhiot; în această repede Înaintare însă locul naşterei P. S. Sale, a avut o mare însemnătate In cornbi-naţiele politicianilor zilei. Cu toate că P. Sfinţitul Parlhenie nu s’a făcut cunoscut prin nici un fel de operă literară, sau altă lucrare bisericească, dupe cum ne asigură cunoştinţele sale, P. S. S. are un caracter ferm, integru, plin de zel patriotic şi de căldură sufletească, pentru mărirea bisericel naţionale. • • P. $. S. Episcopul Silvestru al llusilor. Fiu de ţăran din satul OşlobeniT, judeţul Neamţu apropie al 50-lea an al vlrsteî sale. Având din copilărie mare chemare pentru biserică, fu dat în creştere de părinţii săi la Monastirea Bisericaniî, unde se călugări foarte de tânăr. Fiind Diacon la Ylrsla de 20 ani fu adus In Seminarul de Socola, de către un unchiu al său, de un de terminând cu succes cursul celor şapte clase, fu trimes la Academia fitosofică-teologicâ din Kiev, de către unul din marii noştri! Ierarhi, unde obţinu gradul de magistru sad licenţiat în fi-losofie şi teologie. Fie-ne ertat a o spune In treacăt aci, că universităţile ortodoxe n’ad acordat nici o dată gradul de Doctor în Theologie, orî cât de bine ar fi absolvit cineva cursurile facultâţel, de cât dupe ce s’a ilustrat prin îndelungate proponimente a lnvăţeturel bisericeşti sau prin lucrări theologicede o celebritate universală. Iators în ţară, părintele Silvestru fu numit profesor la Seminarul central din Bucureşti al cărui director deveni în curând ; In acelaş timp fu numit redactor al ziarului Biserica Ortodoxă Română, organ al Sf. Sinod. Sarcini pe cari le Îndeplini cu mult zel, activitate şi mal cu seamă, cu multă supunere şi blândeţe, merite ce’l desemnară la treapta arhierească la care fu înălţat şi sacrat la anul 1879, cu titlul de Piteş-teanul. Preot de chemare, părintele Silvestru, pe cât e de simplu în viaţa Pri' vată, p’atât de măreţ se lnfal^ează credincioşilor, când slujeşte dumnezeiasca lilurgie. Bărbat instruit, blând si bine voitor din fire. va nutea alina şi îndrepta multe rele şi suferinţe dii decăzuta eparhie, la cârma căreia fost chemat. * * * P. S. S. Episcopul Ghena»lle nl RîmnIcului-\oul-Severin Născut în Iaşi, fu crescut la palatu domnesc de unchiul săO, Arhimandri al capelei princiare şi confesor al lu Mihaid Vodă Sturdza; din ordinu Domnitorului fu admis la vârsta de 14 ani în Seminarul Socolel la anul 1845 După ce absolvi cu un succes strălucit cele şapte clase seminariale, fu călugărit şi hirotonisit Diacon al Mâ-năstirel Socola; iar la 1650 fu trimis spre complectarea studielor la marele seminar fanai iot de la Halkie de lângă Constantinopol, unde învăţă trei ani. întors In ţară fu din nod trimis, pentru înaltele studii filosofico-teologice, la Academia din Kiev unde ’şl desăvârşi Învăţătura şi primi gradul de Magistru în Theologie şi Filosofle. Aşezându-se definitiv în ţară fu numit profesor la Seminarul Socola din Iaşi, de unde fu curând permutat în aceiaşi cualitate la Bucureşti, fiind desemnat de Sf. Sinod a lua direcţia ziarului şi a tipografiei bisericeşti. Gu toată activitatea nepregetatâ ce a depus In multiplele sale sarcini, din cari o mare parte gratuite, părintele Ghenadie a avut a învinge zavistiele multorinvidioşl spre a strebate la treapta arhierească la care ajunse d’abia In anul 1885, când la 2 Februarie fu sacrat Arhiereu cu titlul de Craioveanul. Bărbat erudit, elenist şi slavist consumat, părintele Ghenadie, a îmbogăţit literatura profana şl Bisericească, cu descoperiri preţioase pentru istoria neamului nostru. Intr’un timp foarte scurt şi cu mijloace răstrânse, P. S. a prefăcut tipografia bisericeasca, lntr’un stabiliment grafic de primul ordin : tipărirea cărţilor bisericeşti cu caractere noi şi gravarea icoanelor sub nemijlocita priveghere a părintelui Ghenadie, sunt adevărate capete do opera de o arta începătoare la noi; şi dovedesc chemarea sflntă, rlvna şi nepregetata osteneala, de care e însufleţit noul E-piscop al Rtmnicului, pentru propăşirea şi mărirea sfintei noastre biserici. Daruri cari ’1 chemau aproape de drept la moştenirea scaunului Cesarilor şi al Filareţilor Rlmnicului, cari s’ad distins prin scrierea şi tipărirea întâilor cărţi româneşti, In secolul trecut, * * Nu putem termina aceste scurte schiţe biografice, fârâ a însemna cu mulţumire băgarea de seamă ce am făcut la aceste alegeri, despre dispariţi-unea prej udecâţel rău voitoare în potriva acelor clerici, cari şi-au primit înalta cultură ortodoxă la academia din Kiev. Noi primim aceasta ca un serun bun pentru Întărirea ortodoxiei române. Căci pe cât e de absurd a se cere universităţilor papiste ori protestante, preoţi pentru o biserică ortodoxă, p’atât urmează a fi chemaţi la ierarhia bise-ricei noastre, clericii ce s'au adăpat la adevăratele izvoare ale ortodoxiei. Şi aceasta este atât de adevărat, In cât deunăzi, Gazeta Transilvaniei aducea ştirea oficială că ministrul de cutie al Austriei, a acordat o bursă d-Jul dr. Corneliu Săvescu, ca semeartfA la Kiev şi la Petersburg, spre a cerceta facultăţile de theologie d’acafo, ca unul ce e destinat a fi profa^01" theologie ortodoxă. / Să sperăm di*1. că noii episcopl vor şti a se mepfîae la Înălţimea sacrei lor misiuni yântru fericirea ţărel şi mâri- rea bis‘friceI noastre; şi că în îndelungata păstorie, ce le dorim din toată ipftna, ne vor da tot-d’a-una plăcutul prilej, d’a însemna faptele cârmuirel lor, roditoare de binele obştesc. Baba-Xovak. www.dacoromanica.ro EPOCA — 14 DECEMBRE ATENTATUL DE LA OPERA COMICA (Urmare) INTEROGATORIUL LUI BRATIANU întrebare. Eşti inculpat pentru a fi făcut parte dintr’o societate secretă şi d’a fi deţinut o presă tipografică clandestină. Mspuns. Am fost achitat de curtea cu juraţi. întrebare. Ai fost achitat în cea ce priveşte acusaţia de complot, dar nu In cea ce priveşte aceia de societate secretă. Vom vedea acum faptele la care ai participat d-ta. La 12 Iunie ai primit o ladă ; cheia n’o aveai, ai trimes se cheme un lăcătuş care a deschis’o, şi pe care l’aî espediat fără a fi vezut ce conţinea. In urmă Hubbard a venit la d-ta, şi lada deschisă de lăcătuş, se găseşte închisă din nou. Mspuns. Neg că portăreasa, se fi putut recunoaşte pe d-nu Hubbard. Această muere este foarte In virstă, şi nu cunoaşte nici pe aceia pe care îi vede în toate zilele. întrebare. Negi se fi ştiut că acea ladă a conţinut o presă tipografică? Mspuns. O neg; m’ara uitat d’a-supra lăzeî; am vezut vestminte de femee şi de copil; dacă aş fi ştiut că conţine o presă, fără îndoială aş fi fâcut’o se dispară, căci nu eram atât de ignorent, ca se nu ştii! că un ast-fel de obiect, putea se me compromită. întrebare. Instrucţia mai spune că ai vezut acea presă funcţionând. Mspuns. Aceasta o neg. întrebare. In acea ladă erau încă, mai mult de o sută foi de hârtie de autografiat. Mspuns. Am veznt hârtie, dar nu ştiam că acea hârtie servă de autografiat. întrebare. Din aceste fapte resultă pentru prevenţie, că erai afiliat so-cietăţeî; că cunoşteaî proectele ei, şi pericolul în care se afla ea, în urma tentativei nereuşite de la 1-podrom. Angot, lucrător tipograf. Acest prevenit recunoaşte, că a fost îndemnat se părăsească pe d. Cliaix, pentru ca se lucreze la o imprimerie clandestină. El cunoştea pe Hubbard şi pe Brătianu, şi când a fost arestat, el a înţeles situaţia sa şi s’a lăsat a fi convins. El a împachetat presa la Hubbard, pentru a o transporta la Furet. El a ascuns’o, pe cât a putut, în nişte vestminte de femee şi de copil, date de d-na Hubbard, şi în nişte perdele. Spune că declaraţiunile nevestei sale, conţin într'adever multe adevăruri, însă că conţin în acelaş timp multe exagerări şi câte-va erori. Brătianu, face atunci declaraţia următoare: La 15 Iunie, mergeam la le Sitele, ca se duc o protestaţiune. Angot poate se me fi văzut dândui mâna, dar neg în mod energic, ca el să ’mî fi vorbit de buletine, de presă, şi să-’mi fi zis : Acu nu se va mai imprima Ia Hubbard, ci la mine. Substitutul dă apoi citire unei de-claraţiuni a lui Angot, din care re-sultâ că Angot şi Brătianu se cunoşteau. (Va urma) BULETIN EXTERIOR întrevederea de la colonia Precum o anunţasem tn numărul nostru de erl, dupe informaţiile noastre particulare, depeşile de azi ne a-duc ştirea că delegaţii bulgari ah Întâlnit ieri pe prinţul Alexandru de Bat-temberg la Colonia. Fostul prinţ al Bulgariei venise Înadins pentru acest scop de la Londra, unde asistase la botezul nepotului sătt, fiul prinţului Henry de Battenberg, şi al prinţesei Beatrice a Angliei. D. Stoilo(T,unul din membrii deputăţii Bulgare, a însoţit pe prinţul Alexandru până la Darms-tadt şi, de acolo, s’a reîntors la Colonia, de unde a plecat spre Londra cu colegii d-sale,comunicaţiile fiind întrerupte Intre Paris şi Berlin de mai mult de patru zile, din pricina zfipezel. Importanţa acestei intrevederi nu va scăpa nimărui. Este un partid In Bulgaria care n’a perdut speranţa d’a readuce In capul statului vecin,pe omul care a întrupat pentru Bulgari multe speranţe frumoase, dar care a făcut marea greşeală politică, d’a ’şi da cărţile pe faţă prea de vreme. Evenimentele vor arata dacă o restauraţie Battenbergistă e posibila, dar In tot caşul se poate prevede că ar fi prea grea de executat, şi că reurcarea prinţului Alexandru pe tron ar fi semnalul unei crise orientale, ce s’ar adăoga crisei existente şi ar putea să Împingă la cele mai mari complicaţiuni. Ziarul Post, ale cărui legături şi is-voare de inspiraţie sunt cunoscute, declară că ştirea dată de mai multe gazete, cum că Germania ar fi făcut A-ustriel propuneri In privinţa Bulgariei, sunt curate născociri. Die Post adaogă că nu ’i pasă Germaniei de Bulgaria, fiind că n'are interese acolo. Tot vechea tactica a Cancelariei germane cu gazetele oficioase. O ştire,un articol, de sursă oficioasă, sunt trimise unui ziar subvenţionat. Cancelaria dupe ce a văzut efectul produs de această ştire ori de acest articol, desminte or confirmă, dupe trebuinţele politicei sale. Şi în această privinţă, e foarte curios modul cum Gazeta Germaniei de Nord, desminte sgomotul cum că ţarul ar fi tras un foc de revolver asupra majorului Vuillaume, ataşatul militar german la ambasada din Petersburg. Desminţi-rea Iasă a se Înţelege ca s’a petrecut ceva, dar că nu să pot da lămuriri. Toată lumea Îşi aduce aminte ca. acum câte-va luni circulase sgomotul că Ţ’a-rul Impuşcase pe unul din aghiotan- ţiî săi. Intre ştirile care ne-ah mai venit, este şi desminţirea dată de ziarul Le Ternps sgomotelor alarmante ce circulă de câte-va zile încoace. «Nici Francia», zice sus-numitul ziar, «nici Germania nu doresc resbelul». Foarte bine ; dar cunoscând anglofilismul ziarului «Le Temps», am putea interpreta aceste* * cuvinte In sensul următor : «Anglia «nu ar vrea resbelul cu nici un preţ.» Din toate ştirile ce primim de câteva zile reese o tendinţă mai pacinică, şi e evident că ar fi idealul ca să se e-viteze un resbel fie parţial, fie general. Să ne aducem aminte însă de precedente. Ultimele momente care ah venit înaintea resbelurilor celor mai mari, celor mal teribile, au înfăţişat tot-d'a-una spectacolul acestei linişte care precede vijelia. Ne temem dar de consecinţele principiului: «sivisbellum, mintia pacem.» INFORMATIUNI Citim în România liberă de azi. Comitetul oposiţiunii-unite din laşi a oferit d-lui Al. Lahovari candidatura în colegiul II de deputaţi al capitalei Moldovei, remas vacant prin numirea d-luî Tăcu, membru la înalta curte de casaţie. X Săptămâna viitoare întreagă va fi consacrată interpelărilor. Joi începe probabil discuţi unea Convenţiunii comerciale cu Rusia. X Agitaţiunea merge crescând în Bulgaria. Din toate unghiurile ţe-reî se ridică plângeri în privinţa s tarei de lucruri care există. Agricultura şi comerciul sunt în suferinţă. Casele Statului sunt goale din cauza neîmplinireî dărilor. Guvernul din Sofia s’a încercat a face un împrumut la Bucureşti pentru a acoperi cheltuelile curente, dar n’a reuşit. Funcţionarii nu primesc leafa lor; armata n’a primit de cât aconturi neînsemnate. Toate ştirile ce sosesc ne prevestesc o mişcare. In cercurile politice se pune cestiunea ast-fel : Sau trebuie se ne spunem Rusiei sau se rechiemă pe principele Alexandru şf. prin aceasta, se punem un capei, crizei care ne o- moara ou tnoetuN.» X Convenţiunea comercială cu Francia este în ajunul de a se încheia. Eri comisiunea română s’a întrunit din nou. Lucrurile stau ast-fel în momentul de faţă. 1. Francia va ridica, în ceia ce priveşte România, carantina pusă asupra vitelor de provenienţa orien tală, prin decretul de la 1881 ; 2. densa va consolida taxele a-supra cerealelor, supuse până as-tă-zi la fluctuaţiunî; 3. România va acorda republice! reduceri de taxe asupra mai multor articole din tariful general, cum de exemplu asupra matăsiilor de la Lyon care nu vor mai plăti de cât 300 0/0 în loc de G00, etc. D. de Coutouly aşteaptă instrucţiuni de la Paris pentru a continua tratările. Guvernul francez face studii serioase asupra acestor punte. X Cu ocasia anului nou,d. ministru al Justiţiei va presinta M. S Regelui mai multe rapoarte de graţia re a unor condamnaţi pe la diferite penitenciare. X D. I. Ghica, ministrul Londrei, este aşteptat în Capitală pe la 20 ale curentei. X Cestiunea fortificărilor împrejurul Bucureştilor e în ajunul d’a intra într’o nouă fază. E vorba d’a da în întreprindere lucrările de terasament şi de zidărie. Dar sunt mulţi bărbaţi competinţi cari se pronunţă, contra sistemului de antrepriză, fiind că nu se pot controla aşa de bine lucrările când ele sunt esecutate de streini cari se bucură de influenţe şi de protecţiuni. Afară de această e teamă ca planurile se nu fie ţinute secrete, cum se cuvine la asemeni lucrări. X Naţiunea află că posiţiunea d-luî general Angelescu în minister este foarte zdruncinată, în urma nemulţumirilor ce s’au ridicat din causa schimbărilor făcute de d-sa în tablourile de înaintare în anul acesta. OVISITA D-LUIOROVEANU (Urmare) AHFSTARKA Pe când d. losef Oroveanu se afla In mijlocul acestor ocupaţtuni.şi depunea o activitate neobosită,pentru a îşi îndeplini cu stricteţă diferitele angajamente comerciale ce contractase, pe când era tocmai In toiul mun-cei sale , abea reîntors In Râmnic In noaptea de 4 Septembre cu trenul de Focşani unde fusese să ’şi vadă o copilă, abia se culcase ca să se odihnească de obosealadrumuluî, când soţia sa 11 deşteptă zicându-I ca vin mai mulţi domni la dânsul, să se scoale să-I primească. EraQ procurorii, judecătorii de instrucţie,unii locali,alţii din Capitală, mai mulţi agenţi ai poliţiei Intre care d. Al. Lahovari, directorul Poliţii; toţi aceştia au intrat In casa. abia lâsând timp d-IUI şi d neî Oroveanu să se îmbrace. — Venim să vă facem perchisiţie, d-le Orovene. In culmea surprindere!, d. Oroveanu se uită la dânşii, crezu mal întâii! la o glumă; se căsni a pricepe, întrebă pentru ce? cum ? ce fel?.... Văzând că toţi păstrează tăcerea, şi un aer serios, d. Oroveanu li invită a face perchisiţiunea tu cestie. Mi s’a răscolit, Îmi spunea dânsul, toată casa. Mi s’a deschis toate sertarele, toate hârtiele s’au citit una câte una. Nu s'a găsit de cât 2 scrisori ce d. Ocâşeanu mi-a scris din streinâtate, una pentru a ’mi cere ajutor, precum a cerut la mai mulţi din colegii mei din Cameră, care mi-au arătat scrisorile lui, şi eh ’i am reproşat tocmai acest fapt ca adresându-se la toţi d’odata in- dispune pe aceia căror se adresează; căci ei văzând că acea scrisoare e o circulară, pot prea bine crede că ’şl-a bătut joc de dânşii. A doua scrisoare a d lui Ocăşeanu era respunsul la cea d’intâih, prin care se scuza de acea procedare. Afară de aceste două scrisori, fără nicî-o importanţa, nu s’a găsit de cât câte-va Începuturi de articole vechi, ca scrieri privitoare la politică. D. Oroveanu privea uimit, nelnţele-gând nimic. Nu aflase atentatul şi nici II putuse afla, căci In dimineaţa zilei de 5 Septembre In provincie svonul nu se răspândise, şi d. Oroveanu In noaptea aceia se reîntorsese de la Focşani şi Încă nu eşise din casă. Dupe ce se termină cu perchisiţia, i se spuse că e arestat. D. Oroveanu nu voia a crede.—Prea bine, răspunse el, nu voi eşi din casă.—Ba vei veni cu noi, domnule, avem nevoe de dumneata. Văzând că se îngroaşe gluma, d. Oroveanu cată a linişti pe soţia sa, şi urmă pe acei domni crezând că arestarea sa va fi de o oră, două, şi plecă d’a-casă cu gândul că se va reîntoarce Îndată ce se vor explica lucrurile. Sărmanul nu ştia ce II aşteaptă. Nu li trecea prin gând că ese din casa sa pentru a suferi luni întregi în arest. Nu ştia nici ce i se impută, nu ştia nimic !.... Toată ziua acea fu deţinut In casarma Călăraşilor, fără a mai putea comunica cu nimeni. Seara, 11 duse sub o numeroasa escortă la gară. Acolo văzu poliţia întreagă, soldaţi, pe peronul gărel. şi păziţi Intre soldaţi pe fratele său Ion O roveanu, care d’asemenea nu putea să Işlesplice nimic, pe d. Protopopescu şi alţii. Tocmai 1n urmă d. Al. Lahovari li spuse ce se Întâmplase la Bucureşti, şi că el, losef Oroveanu, e implicat ca agent provocator. «Nu pot să vă descrii! ce am simţit «la aceste cuvinte — îmi zise d. Oro-«veanu. «Pe de o parte emoţiunea naturală «ce am resimţit aflând atentatul, pe «d’alta indignarea să mă văd bănuit «că am luat o parte oare-care la acest «fapt odios, eii, care de şi faceam opo-«siţie guvernului, dar pentru d. I. C. «Brătianu păstram o adevărată vene-«raţie. Eram Insă liniştit şi sigur că, «îndatace |voi|sosi“la Bucureşti se vor «explica lucrurile, se va recunoaşte «greşala ce se făcuse cu mine şi ca voiu «fi pus In libertate.La Bucureşti sosind «am fost Închis la poliţie,Intr’un arest «de beciuri, umed, murdar, unde am «fost lăsat singur toată ziua aceia. «Sentinelele care se schimbau la uşă «priveau cu mila la mine ; unul din «soldaţi ’mî-a spus că eram închis toc-«mai In camera prin care trec acei de-«stinaţi a li buluti. «Atunci m’a coprins frica, m’am In-«grozit asupra posiţiei mele, am văzut «că nu mai e glumă,singurătatea, obo-«seala, emoţiunea zilei aceleia, imi slâ-«bise moralul, nervii mi se detinseră «şi Începui a plânge». (Va urma). C. C. F. FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» I IlOMAS RAIMA Al lUtlCII UN mmBATRIN Istorie Americana Locuiesc la Boston. Intr’o zi, duc&n-du-mă de acasă la biuroul med, văzul pe un domn care să plimba de a lungul malului. De obiceih, când mă duc la treburile mele, sunt foarte absorbit şi trec prin stradele cele mai frecuen-tate lâră a lua In seama pe nimenea, dar acest plimbător imi atrase atenţiunea. Ochii săi erau strânşi, şi părul care’I cădea pe umeri, era alb. Avea ochii şi perul unul om de şease-zeci de ani ; de alt-fel acel om n'avea nici treizeci. Ţinuta sa tânără, pasul săh elastic erau tn contrazicere vie cu capul său respectabil. Fără voia mea Imt zisei că avea capul săi! corpul altuia. A-vea aerul unui American ; cel puţin capul săh, capul pe care'l avea era făcut pentru un copil al Noueî Englitere. Să vedea că voiajase şi era şi tânăr şi bătrân In acelaşi timp. Nici nu ajunsesem Încă la Park-Street şi deja mă gândiam la alt-ceva : dar de mal multe ori In Cursul zilei tânărul cel bătrân, cu părul alb şi cu mersul tineresc, veni să se pue între mine şi afacerile mele. A doua zi 11 întâlnii din nou prin Împrejurimile Malluluî. Stătea cu coastele pe balustradă şi privia la două mici luntrii pe care nişte bâeţt le expu-sese pe valurile primejdioase ale eleş-teului. Ele plutiaO liniştit In mijlocul acelui ocean In miniatură, ceea ce contracta într’un chip cam caraghios cu sbuciumata îngrijire ce arătau pe ţărm acei cari le posedau. Tânărul bătrân părea trist: Cu toate acestea luai seama că ochii săi strălu-ciau de câte ori luntrele păreau că vor să revie spre mal. Şi el poate, gândeam In mine, a avut luntre care s’a dus departe, departe, foarte departe, ca să nu să mai Întoarcă, şi poate acest joc copilăresc e imaginea vieţei sale. — Omul acesta are o istorie, zisei eu cu glas tare oprindu-mă pe una din pa-jiştele care conduc de la eleşteul cel liniştit la sgomotoasa Fremont-street. — Vrei? zise cine-va din dosul meu. Mă lntorsei şi văzui pe d. H., unul din vecinii mei care mă zărise privind la tânărul bătrân şi mă auzise vorbind cu mine In gura mare. — Da, zise el, voieştî să-ţi povestesc istoria lui ? — Ce, 11 cunoşti ? — Da şi nu: uu’l cunosc personal : dar cunosc un episod curios din viaţa sa. Eram la Paris când l’au Înmormântat. — înmormântat ? — Poate nu de tot, dar cam aşa ceva. Dacă ai un sfert de oră liber, să şe-dem pe banca asta şi să asculţi o istorie de care lot Parisul a vorbit, a-oum câţi-va ani... * * * Într’un salon, a cărui ferestre lualle dădeau pe piaţa Vendâme, şedeau trei persoane; D. Dorine care, cu spatele întors la o fereastră, citea Le Journal des Di-bals şi să opria din când In când In citirea sa spre a-şl şterge ochelarii, d-şoara Dorine şi un tenăr American. Nu era In Paris In ziua acea un om mai fericit de cât Filip Wentworth. Ziua aceea i să părea atât de frumoasă că nu cuteza se se gândească la a doua zi. Ce putea să-i mai de a viitorul ? Ce putea să-î mal iee ? Iată ce-şi zicea Wentworth la patru ore după amiază. Şi cu toate acestea, când ’şi luă bună seara la nouă ore, când sărută mâna d-şoarei Julie Dorine, nu mai părea Încântat. N'ar fi crezut nimeni atunci că e omul cel mai fericit din Paris. Dar In or ce fericire prea mare se coprinde puţină melancolie, puţina mâhnire, puţin presentiment răh. D. Dorine,care seara citea Le Temps, Îşi Întrerupse citirea. «Dacă casa, zise el, e in adevăr frumoasă, te sfatuesc s o Închiriez! Îndată. Te aş însoţi cu bucurie, Filip, dar, drept să ’ţi spun, de vreme ce ’ţi diii pasărea, cred că d-ta eşti dator a alege colivia. Nu uita că cel din urmă tren pleacă de acolo la cinci ore şi nu ’l perde, căci mâine seară voi să mergem la teatru. Aşa dar, pe mâine I» Şi reîncepu a citi Le Temps, In vreme ce Julia reconducea pe fidanţatul săh, până la uşa salonului. A doua zi, Filip sosi la Rambouil-let cu primul tren. Dupe o jumătate de oră de cale prin pădure ajunse la proprietatea pe care voia s'o Închirieze. Visită florăriile, grajdurile, livedele, casa însăşi, dejună cu proprietarul, şi dupe ce iscăli contractul, se sui In trenul de la cinci ore. Gând revăzu de departe Parisul cu luminele sale, care străluceau In zorile de seară, cu monumentele sale care se Înălţau spre cer, crezu că făcu o călătorie de mai mulţi ani. Sări Înainte ca acesta să se oprească cu totul, luă o trăsură şi să duse la otelul său. Pe masă erai! mai multe scrisori, nici nu se uită la coperte, se îmbrăca iute şi sări Intr’o altă trăsură. Dacă drumul de fer i se păruse că merge la pas, calul care ’l conducea la piaţa Vendâme era pent.m dânsul un melc care abia să ţâra. Suna, un servitor II deschise uşa, li luă bastonul şi pălăria cu aceiaşi mişcare demnă din toate zilele. — D-lu, zise servitorul, nu vă poate primi In acest moment. Mi-a zis să vă duc In salon. — D-şoara e acolo ? — Da, d le. — Singură? — Da, d le, respunse servitorul ui-tându-se mirat la Filip, care la acest cuvânt de «singură» nu se putuse opri de a face o mişcare de bucurie ; căci pentru prima oară i se da dreptul de a sta singur cu dânsa. Până atunci văzuse pe Julia faţă cu d. Dorine sah cu un membru oare-care al familiei. Nici o dată ţinerile Parisiene nu respectă mai mult formele de cât când sunt fi dan ţaţe. Filip sui scara alergând, trecu prin anticameră unde resbătea parfumul florilor iubite de Julia şi deschise încet uşa salonului. Salonul era Întunecos. La picioarele unui candelabru, se afla pe o estrada o cutie lungă de lemn negru. Alăturea, pe o masă, o făclie, o cruce, câte va rose albe. Julia Dorine murise 1 Auzind ţipătul sfâşietor al lui Filip, d. Dorine alergă: ei nu putură să ’şi spue un singur cuvânt, se lmbrăţoşara plângând şi abia dupe un ceas afla Wentworth cum se Întâmplase nenorocirea. In ajun, Julia se retrăsese In odaia el ca de obiceiu şi spusese servitoarei sale să o deştepte de dimineaţă. La şeapte ceasuri, servitoarea intrase la dânsa- D-şoara Dorine stătea tntr’un fotoliu Îmbrăcata şi părea că doarme. O carte U căzuse la picioare, patul nu era desfăcut, lumânarea arsese cu totul. Servitoarea chemă pe d. Dorine. Voiră să deştepte pe Julia: ea era de mult rece. (Va urma) www.dacoromanica.ro ■ EPOCA — 14 DECEMBRE PUBLICITATE» ZIARULUI ,,EPOCA* Tirasln 0,000 de fol ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina III linia 2 lei. CRONICA CODUL GEL NOU ! Acel care aO obiceiul să pue crezSmânt pe darea de seama a desbaterilor din Cameră publicate în Monitorul Oficial, Tşî tn-chipuesc poate ca vechiul cod de comerţ are se fie scos din circulaţie şi înlocuit prin altul care să sprijine mat mult interesele negustorilor din piaţă. Aci e greşala. Corpurile legiuitoare n'aQ adus de cât foarte puţine modificări codului de comerţ. Mal întăiu aO înlocuit cuvintele: «a trage o poliţa» prin a cambiona,saO cambia, negreşit în scop de a înlesni găsirea banilor. Până acum, când te duceai la un bancher ca sâ ’l ceri o mie de lei, îl propuneai regulat în schimb, o poliţa. Tot atât de regulat bancherul ’ţt refuza cererea. E mai mult de cât sigur, că de astâ-zl înainte nict un bancher nu va mal fi în stare s6 te trimită să te plimbi când te va auzi zicând: Iţi daO o cambia! Părţile din codul de comerciO care aO fost modificate sunt mal ales cele privitoare la samsari, de oare-ce pravila ’I considera ca nişte feţe înlesnitoare a faptelor de negoţ. Art. 72, s’a schimbat ast-fel: Samsarii se afla prin toate oraşele din România unde sunt licitaţii, întreprinderi, slujbe de dat. El se orânduesc de d-nu Carada. Art. 7}. Numai aceşti samsari, aşezaţi în forma cerută de pravila ad dreptul de a mijloci la negoţiarea gheşefturilor naţionale precum sunt: construiri de edificiurl publice, furnituri de cereale, mal ales fân, pae, orz, pentru armată, şi numiri în slujbe. Art. 80. Câţi aO fecut faliment, adică câţi n’aQ plătit stăpânului zeciuala făgăduită pentru afacerea contractata, nu pot se mai fie samsari, de nu se vor fi reabilitat râ-fuind socotelele din trecut. Pentru comisionarii de transporturi pe uscat şi pe apă, guvernul luase hotărîrea să înfiinţeze un monopol în favoarea d-lui Ştefan Belu, dar s’aO ivit numeroase plâ-.-ger), mal ales din partea primăriei care ar ti perdut un venit sigur. De aceea articolele în cestiune nu s'aQ modificat, dar d. Stef. Bellu a obţinut un brevet, un fel de diploma ca furnisor al tuturor puterilor din stat. Disposiţiile codului de comerciQ relative la prescripţie saQ paragrafie cum se zicea o-dinioară, sunt schimbate în modul următor: Art. 184. Or ce pornire în judecată pentru faptele ce se pot aduce în sarcina samsarilor noştri nu se mal poate face de cât cu autorizarea guvernului Aceasta autorizare se va refuza tot-d’auna de oare ce faptul de samsarlâc o dată îndeplinit, se va considera ca şi prescris. O cestiune foarte delicată şi care tre-buea hotărâtă o dată pentru tot-d’auna, este acea a girului. Legiuitorii noştri aO prevăzut cu drept cuvânt că de astăzi înainte or ce poliţă trasă de miniştrii, nu are valoare dacă nu va purta girul d-lul I. C. Brâtianu, şi pentru că preşedintele consiliului îşi schimbă des părerea, s a mat chibzuit că girul trebue preschimbat la fie care trei luni întocmai ca umbrele d-lui Brâtianu. Discuţia în Cameră, a fost foarte furtunoasă când s’adeschis vorba despre socielali. Ştiut este ca în scop de a înlesni lucrările lor, răspunderea lor şi dreptul lor de a pri-' mi donaţiunl, averi lasate prin testamente şi faltele, legea recunoaşte societăţile ca persoane morale. De şi Camerile împreună cu guvernul ad mărturisit că colectivitatea este cea mal mare societate, aceea care face cele mal multe treburi, totuşi a fost peste putinţa se fie recunoscută de lege capersoana morala 1 Ma\ meat hi; DiisiKtiWTtit Cracovia, 23 Decembre.— Czas dă ştirea că corpuri de armată considerabile merg spre Lublin. Sâ şi aşteaptă acolo staturile majoare a douâ corpuri de armată. Berlin, 23 Decembre. — Deutsche Tagebl&tt vorbeşte ca de cel mai nod candidat la tronul bulgariei de principele Albert de Sachs-Altenburg, acesta a fost altă dată general rus şi este ginerile reposatului prinţ FredericCarol. JRaris, 23 Decembre.—Coresponden- tul la Paris al Corespondenţei politice a avut o convorbire cu un om de stat francez care cunoaşte intenţiunile d-lui Flourens, ministrul afacerilor streine, asupra stăreî ceşti linilor exterioare pendante. In faţa acestui om autorizat d. Flourens privea scopurile politicei exterioare franceze ca bine stabilite, şi greii de schimbat. Cu toate forniidabi-lile înarmări militare, d. Flourens în-făţişază ştirile de resbel ca ne fundate de oare ce guvernul sâ sileşte se menţie pacea. Mat cu seamă pentru Franţa a-ceesta ar fi o întrebare de cel mai mare interes; de aceea dînsa se păzeşte de a se arunca in intrigi saualianţe politice. Prin urmare svonul unei alianţe fran-co-ruse cade prin aceasta, de şi relaţiu-nile între Paris şi Petersburg sunt pe cât se poate de bune. Este necesar sâ se menţină echilibrul Europei şi integritatea Turciei; de acestea se ocupă Franţa cum şi de respectarea din partea bulgarilor, a tratatului de la berlin şi de readucerea Egipetuluî sub autoritatea tratatelor europene. In special în ces-tiunea egipteană, ministrul se crede împuternicit, tocmai ca prin un mandat al Europei, se trateze afacerea cu Ang lia. Când se vor fi stabilit basele unei aranjări intre aceste douâ state, atunci se va întreba Europa şi se va lucra dupâ cum va crede dînsa; în cas contrariu, tratările vor începe din nou pe alte baze. In ceea ce priveşte Madagascarul, d. Flourens consideră atitudinea Angliei ca corectă, f). Willoughby nu va fi recunoscut de nici o putere şi nu repre-sintă de cât interesele sale personale. Dacă d-sa vine la Paris, poate sâ fie încredinţat că d. Flourens nu'l va prinu. Berlin. 23 Decembre. — Abia azi dupâ amiazl s’a restabilit comunicaţiile pe cele douâ linii intre Berlin şi Dresda. .4 zi la ora 12, a sosit primul tren de la Dresda; de Luni nu mai sosise nici un tren. Ilalle, 23 Decembre.—Comunicaţiile pe liniele berlin, Magdeburg, Guben şi Erfurt s’aii restabilit; pe cele-l’alle linii încă nu. CORPURILE LEGIUITOARE SENATUL Şedinţa de Sâmbătă 13 Decembre 1886 D. Dim. Ghihi, preşedinte, deschide şedinţa la orele 2. U. i>îiu. SUirza, ministru al cultelor comunică senatului ca mâine u u 1/2. m. S. Regele va primi comisiunea senatului cu adresa. D. II. Isvora nu protestează în contra biurouluî care ’I a refuzat ierî cuvântul în cestiune de regulament. Dacă biuroul ar fi consultat adunarea, oratorul s'ar Ii supus. Dar aceasta nu s'a făcut; prin urinare d-sa deplânge acţiunea d-lul D. Guşti. D. Dim. Gliika preşedinte zice că d-sa nujaclmile să se calce regulamentul, chiar cu voia Senatului. D. Dr. Scverin zice că d. II. Isvoranu nu are dreptate, pentru că Senatul voia să isprăvească votarea şi, prin urmare d-sa trebuia să Iacă. D. Mâr/escu spune cum s’aQ petrecut lucrurile; că d-sa pusese un amendament, că Senatul a cerut votarea fără discuţiune, că d. II. Isvoranu a cerut cuvântul pentru a spune că d. Mârzescu are dreptul, dupe regulament, să'şl desvolteze amendamentul şi că biuroul a refusat cuvântul a-mândorura, şi că prin urmare, a calea! do tloue ori regulamentul, nimic mat mult. D. Dim. Ghikn, preşedinte, zice că, de şi d-sa nu asista la sfârşitul şedinţei, nu poale admite că d. Mârzescu a propus un amendament la sfârşitul şedinţei de cât numai pentru a opri lucrările Senatului. Dacă ar fi fost serios, d-sa ar li propus amendamentul când s’a citit paragraful. D. Mârseseu. Apoi atunci l’am şi propus ! D. Dim. Gliica, prin urmare bine a făcut biroul. Incideutul să închide. Se trage la sorţ membrii comisiunel care sS poarte regelui răspunsul senatului la mosagiQ. Cad la sorţ dd. P. Aure-tian, I. Bogdan, Cvist. Tabacovici, li. Bu-disteanu, D. Bratianu, G. Mârzescu, Principele Gr. Slurza, yeneruL Pilat, Dr. Fru-musanu si Dornescu. Dd. G. Mârzescu şi dr. Frumuşanu roagă să fie înlocuiţi, sub cuvtnt câ pleacă astă seară. Sorţul îl îniocueşte prin dd. general Falcoianu şi Ncdelcovici. Operaţiunea terminată se propune votarea unui indigenat şi, după oscurlâdis- cuţiune, se pune la vot şi se admite. * * • In timpul votului, d. Dim. Ghica roagă Senatul să se ocupe în secţii de proiectul de pensie al unei vâduve din Moldova. D. Gr. Stefâuescu conversând, monitorul general îl apostrofează: (da taci d-le; eşti senatorul cel mal neliniştit din Senat 1» D. Gr. Stefânescu seduce, plângând de se puue în colţ. • • Şedinţa sesuspendă la 2. şi 3/4 pe o jumătate de oră, pentru ca Senatul care nu ttiBrt ace nimic la ordinea zilei, se prepare în secţii căite Vă proiecte de indiginate. Btdeeu ------~ r — CAMERA Şedinţa de Sâmbătă 13 Decembre 1886 La 2 ore d. vice-preşedinle Dimancea deschide şedinţa, 125 deputaţi. D. Peslacov cere dosarul transacţiunel încheate între Stat şi arendaşul moşiei Ciuperceştl. D. Ciocazan depune o petiţie a fabricanţilor de făină şi fringhil relativă lapro-teoţiunea acestor industrii în tratatul de comerţ cu Rusia. După oare ca e discuţie, petiţia se trimite la secţiuni. D. lonescu-M .sea propune cu un mare serios Camerei să voteze o recompensă naţionala d-lul Serurie vechiul luptător, ilustrului.... (o explosie de rtsete, pro'es-tărl, întreruperi sgomotoase, II taie cuvântul). D. Dimancea vice-preşedinte, se încearcă în zadar a restabili liniştea. Scandalul e la culme. D. Ionescu-Musca furios se întoarce către băncile de la spatele săO, şi cu un glas ascuţit strigă : «D-lor! d voastră care protestaţi şi rîdeţl aduceii-ve aminte ca «Iaca aii venit p'acestc lianei n-ceitsta o datoraţi lui Serurie si altor luptători ea dânsul. (Protestări, sgomot, ilaritate). D. G. Clittu bate cu pumnul in masă şi răstindu-se către d. Ionescu-Muscă: «Nu îţi permit sâ zici vorba asta ! «Suntem aci trimişi de ţară, uu de Se-rurie! D. Maniu Aceasta e revoltător! e d’o cutezanţa prea mare ! prea de Lot ! D. lo-nescu-Muscă apostrofat din toate părţile, văzând pe deputaţi că se scoală indignaţi de cuvintele sale, renunţă la propunerea sa. Sgomotul şi rîsetele maî continuă cât va timp. D. T. I.. Hlaiorescii depune pe bturou Camerei o interpelare ministrului de Interne asupra atitudinel păstrate de autorităţile din Rucureştl în ziua de 5 Sep-tembrccAnd s'a devastat biurourile a trei redacţii din oposiţie ziua namiaza mare şi pe stradele cele mal frecuentale ale Capitalei, (aplause prelungite). » * • La ordinea zilei sunt câte-va indigenate, care se votează. D.Ciocasan cere ca tn privinţa indigenatelor să se observe regula admisă încă d'acum un an, ca fie care cerere să se examineze la rîndul el, ear nu să se facă preferinţe şi hatâruri, să se treacă peste rtnd. Ast-fel zice d-sa sunt atâtea cereri de indigenat din partea Israeliţi-lor, nici una nu se pune la vot. înţeleg ca să respingeţi cererea, dar nu înţeleg e»6 nici no iuaU tn seamă. Nu o tlropl. Nu e conform reguleî admise. Fie care cerere trebuie să vie la rând ulei. Camera încuviinţează propunerea. * ¥ * D. Marghiloman cere o pensiune pentru văduva reposatului Aricescu de 200 lei pe lună. D. Agariei şi tn urmă <1. ministru de finanţe combat aceastâpropunere pe motivul că răQ se introduc asemenea cereri înaintea Camerei când nu sunt fonduri prevăzute în budget pentru dânsele. D. Al. Marghiloman replică câ acum câte-va zile s'a votat o recompensă naţională 11 u de200 ci de 2000 lei pe lună; d-sa mal citează alte esemple şi conchide cănu trebue să useze camera de douâ cumpene, dupâ împrejurări şi persoane, ci trebue să aibă o balanţă egală pentru toţi. D-sa conchide la votarea acelei mici pensiuni d-el Aricescu, văduva unul bărbat care a adus ţârei destule servicii. D. Agarici si d. IVacu persistă a se 0-pune la votarea acosteî pensiuui şi cetea Camera săamâie toate cererile acestea de pensiuni pînâ la votarea budgetului. Un accident Un ţipăt s'aude în tribuna damelor. 0 nenorocită bătrână a căzut leşinată. Şedinţa se suspendă Cele Tal te dame încep a striga ajutor. Uşierii intră să ridice şi să scoată afară pe nenorocita femeie. 80 face apel la medicii presenţl in Cameră pentru a da ajutorul lor d-nel lli-escu; căci aşa se numeşte pacienta. Informaţiunl luate, aflăm această doamnă este văduva decedatului profesor lliescu de la gimnasiul Matei Basarab. Dupe 29 ani de servicii!, acest profeser murind a lăsat nevasta şi copil fără mijloace, care de ani întregi sol cită de la (Cameră sau o pensie, sad cel puţin, restituirea reţinerilor ce s'aQ făcut din leafa răposatului a-Lâ.ea ani. Atitudinea d-lul ministru de finanţe şi a majorităţel tn faţa acestor cereri, sdro-bise speranţele nenorocitei d-neî lliescu, d’aci accidentul. Dupe 10 minute Camera se redeschide. D. Cainaraseseu roagă Camera să ia în seriosă consideraţie cererile acestor interesante reclamante. Propunerea de a-mânare este in rea.itate o barbară respingere a unor drepturi reale şi foarte respectabile. D. Scfeudake este şi d-sa de părerea d-lul Câmârâşescu. Nu trebue d-lor se respingejmaşa stun-libus pedibus aceste cereri etjuitabile. Staulibus pedibus e adorabil şi o meri-toasă inovaţiuue a d-lul Sefendache asupra expresiuneî vulgare >tan'e pede. Inii adevăr d-sa nu e om lntr'un picior ca să vorbească numai de unu. j^Dar ori câtă ar fi stăruinţa d-sale de vreme ce ministrul N'acuşi d. Agaricî s'aQ pronunţat contra cererilor de pensiune, Camera nu poate de cât ca să le facă pe plac şl amână ad calendas grtecas aeeste interesante reclamaţiunl. ‘Ca pnntr'un ciudat joc al soartel, imediat dupe acest vot vine votarea creditului de 15,000 lei plus 9000 pentru lunile până la 1 Aprilie, in total 24,000 lei,recompensa naţională a d-lul Kogălniceanu. Creditul se votează cu unanimitate de 63 voturi. Alte câte-va credite şi indigenate se mal votează şi şedinţa se ridică Ia 4 1/2, viitoarea anunţându-se pe Luni. Ua spectator. ULTIME MIM vrii D. D. Sturdza, ministrul Cultelor şi Instrucţiuni publice, contra vo-inţi căruia s’au modificat mai multe artirole din Proiectul de lege elaborat de d-sa pentru reforma învăţământului, se zice că va face chestie ministerială, dacă Camera nu’l va vota aşa cum a fost redactat. Se vorbeşte prin lumea colectivistă că îndată dupe terminarea procesului Oroveanu Stoica Alexandrescu în afacerea de la 1 Septembre, d. Populeanu, procuror general, va fi numit membru la Curtea de Casa-ţiune in locul d lui Degrea, care va fi numit ministru la Berlin. Sub reservă. Aflăm că guvernul nu va depune la Cameră dosarul afacere! de la Botoşani, declarând că acest dosar se află încă în mâinele judecătorului însărcinat cu instrucţia turburărilor de la 2 Noembre. Pe cât ştim noi, această instucţie este deja terminată de oare ce ordonanţa judecătorului a fost remisă Parchetului. In privinţa convenţiunei comerciale cu Austria nu se va întruni nicî-o comsiiune de plenipotenţiari pene ce nu se va stabili mai înteiu în mod categoric baze care se dea siguranţa că tratările nu vor fi întrerupte ca anul trecui. # Sorţul are câte o-dată stranii fantezii. Ast fel ustă-zî, la Senat, din zece membrii traşi la sorţ pentru a duce la rege rfeapunsul la mâSaglu! tronului, patru erau din acel şapte care s’au declarat în contra proec-tului de răspuns. Aceştia au fostdd. D. Brâtianu, D. G. Mârzescu, principele Gr. Sturza şi dr. Frumuşanu. DD. Mârzescu şi Frumuşanu au declinat onoarea cele acorda sorţul, pentru câ d-lor părăsesc astă seară capitala. 0 persoană care a sosit astă zi din Bulgaria ne spune că persoanele implicate în mişcarea de la Sistova, care a fost mult maî importantă de cât se crede, au fost arestate şi se află, în momentul de faţă, închise în pimniţele prefectureî. * Am spus că d. Dim Brâtianu a fost ales de Senat în comisiunea însărcinată d'a presenta Regelui răspunsul la mesagiul tronului. Se şopteşte că Regele refusându’i o audienţă ce a cerut acum câtâ-va vreme, d. Dim. Brâtianu nu se va duce mâine la palat. Ni se comunică următoarea scrisoare care a fost adresată d-lui Al. Gatargi. Botoşani 10 Decembre 1886 Domnule Calargi Când amicul nostru, Ion G. Miclescu, a vroit sâ facă apel la caritatea pub.ică pentru victimele de la 2 Noembre, numele d-voastres’a oferit cel întăiu gâudirel lui La rîndul nostru, tot la d-voaslră ne. permitem sS apelăm, când vroim se arătăm atâtor oameni de inimă şi, de bine, care s’au grăbit a veni în ajutorul prea iubiţilor noştri concetăţeni, toată recunoştinţa şi tot devotamentul nostru. V6 rugăm să fiţi pe lângă toţi interpretul nostru, şi dacă tn miseriile şi suferinţele care ne înconjoară şi ne apasă, noi nu găsim cuvinte îndestulătoare, aceste cuvinte, inimad-v leva găsi mal bine, le va găsi uşor. Spuneţi, vă rugăm, la toţi că numele lor sunt şi vor rămânea adânc tipărite in inimele noastre. Spuneţi mal cu deosebire prinţului G. Bibescu, tn care nenorociţii ah găsit în tot d'auna un părinte, că, dacă şi de astă dată contribuind, pe lângă ofranda sa personală cu suma de 6000 lei în calitatea sa de preşedinte al comitetului de Caritate, s’a expus pentru noi până şi la insulte un oraş întreg, un oraş mal mult în ţară el iubeşte şi el bine-cuvinteazâ. Primiţi vă rugăm, domnule Catargi asigurarea Înaltelor noastre consideraţiunl. Ion Ciolac, lorgu Hermeziu, Teodpr Bi^dugan, Niculae Caimaean, Ion G. Mi-clesta, Niculae Boldur-Epureanu. ULTIMA ORA l ondra. 25 Decembre.—Dupe ziarul «Times» se Începe o oare-care tensiune intre Germania şi Austria, care găseşte că prinţul de Bismarck s'a a-propiat prea mult de Rusia In detrimentul intereselor austriace. D. Tisza ar veni la Viena pentru a invita pe contele Kalnoky să pue pe Germania în posiţiunaa de a alege între Rusia şi Austria. Peşin, 25 Decembre. Dupe Tagblatt din Buda-Pesta, de câtă-va vreme, se afiităînoare care cercuri, ln favoarea candidaturel contelui Gabnel Pejacse-vicv care se zice câ descinde dintr'o veche dinastie bulgărească. Berlin, 25 Decembre.—Gazeta Crucii spune că nişte rapoarte recente semnalează pregătiri în Rusia meridională, în vederea unul resboi ce se va face la primă-vară. '11 jir Casele din Strada Uil/j lllu Dreapta No. 20 pro^ prietatea d-lui Dimitrie Dobroneanu se vor vinde prin licitaţiune publică înaintea Tribunalului de Ilfov, Secţia de Notariat în ziua de 13 Decembre curent. THEATKUL NATIOVAL. — OPERĂ Sân. bătă 13 Decern bre 1886. Rep (-esen taţiu ne extraordinară tn beneficiul d-rel FRANCES PREV0ST, I.UCIA de l.amermoor. Operă tn 3 acte de D0NIZETTL ATENEUL ROMAN Mâine 14 Decembre Ia8 1/2 ore seara, d. Gr. Ventura va vorbi despre Muzica lui Wagner. A apărut de sub tipar CALENDARUL SCOALEI pe anul 1887 Calendarul scoalei e portativ, de buzunar, tn mărimea de 10 pe 15 cm., tn legătură elegantă do pânză, format de portofoliu cu notiţe, şi conţine pe mal bine de 300 pagine hârtie fină, materiile arătate pe contrapagină do M. Ilcrar. profesor la şcoala Normala superioara si la liceui Sf. Gheorghe. Calendarul şcoalel se află de vânzare la editorii Tipografia Curţii, Regale, F. Gobl Fii, Bucureşti Pasagiul Român, şi se poate trimite franco la domiciliu, îndată ce seva privi comanda şi costul (tn mărci sat! mandate poştale). BUN SI NU SCUMP_ Prima fabrica de conserve naţionale fondata la anul 1879 sub firma C T. CH RIST0F0R LA MARINAR Calea Victoriei, 100 vis-â-visde Cişmeaua roşie sub Jokei Club Vinde cu următoarele preciuri fiixe: Mazere boabe cutia de 12 persoane fr, 1—40 Fasole verde cutia de 12 persoane fr. 1—40 Bame cutia do 12 perssane fr. 1—40 Pătlăgele vinete cutia de 12 persoane fr. 1—40 Dovlecei cutia de 12 persoane fr. 1—40 Torbon cutia de 12 persoane fr. 1—40 Mazere boabe cutia de 6 persoane —70 Fasole cutia de 6 persoane —70 Bame cutia de 6 persoane —70 Paltagele vinete cutia de 6 persoano —70 Dovlecel cutia do 6 persoane -r-70 Ghiveci cutia de 6 persoane —70 NB. Asemenea mai posed un marc depou de: Vin alb de l)r:iga«ani litru 80 bani Vin negru Renta rom. (rur. con) 6 O'Oll Mai l No Oblig, de stat C. F. R. 6 O'Oll Ian 1 Iul Idem idem 5 O'Ol “tem Imprum. Stern 1864 7 ooIlMarlSeţ Imjjr. Openheim 1866 8 C Agi o ÎMPRUMUTURI DE ORAŞE Impr. oraş Bucuraşi 5 0/0 Idem idem dig 18S'4 5 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 VALORI DIVERSB Credit Fon°iar Rura' 7 0/0 1 Ian 1 Iul|| Idem Idem 5 0/0 Idem Cred.Fon.Ur. din Buc. 7 0/0 Idem . rdem idem 6 0/0 Idem Idem idem 5 0/0 Idem Cred. Fonc. Ur. din laş i5 0/0 Idem Obl. C.as. pena’, fr. 300. 10 l Mai No 1 Ian 1 Iul. 1 Mai 1 No 92 931/2 86 3/4 171/2 76 93 35 104 3/4 871/2 102 1/4 94 1/2 84 1/2 76 3/4 îl 5 DE MARCEL tAUREAT AL FACULTATII OE MEDICINA DIN PARIS Consultaţiunî între orele 3 — 6 No. 45, Calea Serban-Voda, No. 4g www.dacoromanica.ro oASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCL No. 33, Strada Lipscani No. 33 Cursul pe ziua de 13 Decembre 1886 VALORI 5 0/0 Renta amorlijwbilă. . . 6 0/0 ■ românit perpetuă. 5 O/OOblig. Ie Stat :Rur. conv.l Impr. cu prime Uucur. (lei 20' 5 0/0 impr. Munic. Emis. 1883 io lei Oblig.Caset pens ;L :ioo 0 0/0 Scrisuri funciare urbane 6 0/0 » H H 7 0/0» 5 0/0 j. rurale » 7 0/0» » Aur contra Argint sau bilete. dutnp. Vând. 92 93 861/2 871/4 33 35 751/2 761 2 212 220 841/4 85 102 1021/2 871/4 88 1041/2 1051/4 171/4 17 3/4 M. SCH W A R T Z OPTIC STgaDA CAROL 1 No. 22 OcfielarI cu sticlele cele mal line, fabricaşi dup& indicaţiunile medicilor o-cuiiştl. Conserve de toate nuanţele pentru indulcirea luminel, asemene* şi tot felul de Baromotre. Termometre şi grade medicale. Diferite mesuri metrice etc. P cu preţuri foarte moderate. PRIMUL BIROU DE PLASARE t Pentru toata România Concesionat deGu-F-vcrn pentra institutrice, guvernante Bone t de copii, Menageresi Cameriste superioare. I Prin numeroasele sale relatiuni ai4t cu P streinatatoa cAt si cu toata RomAnia. Biu-* roul este pus in positie a satisface toate I > cererile. L Se va pune in scrisori si un timbru pen- | l tru respuns. D-ra Adelalde Itamlnu institutrice diplomata — No. 72, Calea Victoriei, No. 72— vis-â-vis de Palatul Regal A r A D rw n ft T lle la 23 Aprilie 1888. Ut AntrtUAI moşia Snlimanu, din plasa Dâmboviţa-Mostişte, districtul ilfov,—în întindere de 1800 pogoane. Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. — CADOURI ( RECOMANDAM PENTRU ANUL, NOU 1 ATELIERUL DE TAPIŢERIE ¥ Mnsici de ni&sade la 1 până Ia IO cântece şi musicl CONSTANTIN SIROCHI de copil (manivelles) precum şi un mare asortiment de l — No. 15, Calea Dorobanţi, No. 15 — ARISTOANE SI CLARIPHONE i Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, care cântă peste 1,000 cântece după notele lor respective adică Cântece Naţionale,Da nsuri, si Operi- ote. Se «flâde vânzare en gros si e« detail cu preţurile fabricel. tapisează camere într'un mod elegant, în toate sti-1 Iurile şi orl-ce lucrări de tapiserie. Preturile moderate, esecutiunea I la -timpul tio-tarât. M. SCHIFFER Strada. Carol l, No. 2, etagiul desus. CONSTANTIN SIROCIII. TURNATORIA DE FER si ALAMA J EAN BORET Str. Curiatii No. 1. pe Cheul Dămbavitzei lângă Strada Isvor Toarnă in fer si alamă or ce obiect atin-gător de branşa turnătoriei precum Tuburi de ori-ce mărime. Roate de fer de or-ce dimensiune Casa ne etc. etc. esecutiunea e promptă se găseşte şi o mulţime de articole ae fer in deposit si se vind cu preturi foarte eftine. Asemenea se primeşte şi reparatiuni de obiecte de fer. Singura Şcoala de. musicavocala si instrumentala in ţara, automata si aprobata de inaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 12 — Aceasta şcoala lind prevăzută cu mai muiti profesori se pot preda lectiuni de musica vocala si de or ce instrument pentru modesta suma. de 15 Crane 1 pe luna de la 1/13 Maiu va 11 si un curs separat in flc-care Duminica după ameaza pentru patru mâini trios quartele etc. Ia care nu ss primesc de cAt Elevii cei inaintati pentra acesta IO fr. pe luna înscrierile se fac in toate zilele de la 8—9 a. m. si de la 3—8 după ameaza. CELEBRA GHICITOARE KElX torcându-sedin oraşele cele mal însemnate din Europa, cu succese admirabile, face cunoscut câ prezice trecutul, pre-senlul şi viitorul cu precisiune. Primeşte visite de la orele9—12a. m. şi 2—8 p. m., Visila 1 franc. M-me I.aurethe 22, Strada Batiştea, 22. SE VINUL preţuri moderate: mobile o musica «le masa, oglinzi, tablouri lămpi şi alte objecte. A se adresa la administraţia ziarului Epoca. PRIMUL ATELIER DE îEMPLARIE No. 1, Str. Lx ana, No. 1 coltzul Stirbey-Voda Efectuiazfi orl-ce mobilă sculptata şi nesculplată pen-tru Saloane, ca-n. ce de culcare biurourl etc. ^ SPECIALITATE DE LAMPEURI w Deposit de mobile cu preţuri escepţionale. ® Comandele se eio tuează prompt după modele. || % £ £ S. EMANUEL £ £ £ £ PREQIURI FOARTE REDUSE SINGURUL DEPOSIT AL ADGVERATELOR SOBE H pMEIDINGER-OFEN * « l^H. HEIM^ Se găseşte numai la sucursala generala în Bucureşti, -Irada Lipscani No. 96, lângă Banca României. K I I Fabrica pentru SOBE-MEIDiXGER jjj H. HEIM, Viena-Dobling ATELIER DE BRODERII D-NA ECATERINA RAŞCA mutându-’şl domiciliul din Iaşi a sta biţ tn Bucureşti Calea Victorii No. 92 curtea bisericel Albă, un Atelier de brodat. Are onoare d'a înştiinţa pe onor P. T. public câ primeşte or-ce comanda de brodare şi marcare de monograme precum lingerie de zestre şi mătăsuri etc. cea mal mare acurateţă si tineţe. Preturile foarte moderate. uimi si iim.i.iHiiiu se efectuează după metodă cea mal nouă, sistem durabil şi preţul moderate. Repar,dure de orl-ce nature se efectuează In timpul cel mal scurt. J. ERL DENTIST Strada Scaunele No. 50 nr ur 117 ft DC Casa din Strada llc-UL VtNZAnt manăNo. 72 Doritorii se vor adresa la proprietară, chiar acolo. PRIMUL MAGASIN DE MÂNUŞI F. NOVAK FURNISORUL CURŢII REGALE — BUCUREŞTI — Cal. Vid. 74, vis-â-vis ele Palatul Regal Mare asortiment de mănuşi de bărbaţi, dame şi copil. Recomand noul asortiment de mânuşi de piele de cal de Rusia. Singurul depositar pentru toată România. F. Novak 74, Calea Victoriei, 74. ş ' I EREZII L. LEMAITRE SUCI SORII TlilIMTOIUE DE FER SI ALAMA - ATELIER BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 781, — BUCUfi'STI Se însârcinăzâ cu construo-ţiunl de turbine,si mori cu preţuri mal reduse de cât acele ain Viena si P B E Ţ D L Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 iei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie sati mecanică; precum; olane simple şi ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonete d6oauviile, tzeve de tuoi. Mare asortiment de pietre de moara. L-a Fert6-sous-Jouars. iii 0 PROFESOARE DR IMAM) S'S servatorulul din Viena, având încă câteva ore libere, doreşte a da lecţiunl în o-raş cu condiţiunl foarte avautagioase. Asemenea şi pguLruj limbile francesâ | şi germană. ij A se adresa la administraţia ziarului sub iniţialele. 0 I.lt. ■r INSTITUTUL MEDIEM BUCUREŞTI 6.—STRADA VESTEI.—6 Secţia medicala 1. Hydrotherapia —2. Electrizare — 3. lntnopedie—4. Gimnastică medicală—5. Orlialaţl—6. Masajiu sistematic—7. Ser-viciulla domiciliu — 8. Consultaţii medicale. Secţia higienica 1 Bae abur....................2.50 1 Bae de putină ou şi fără duşe . 2.— medicamente...................l.— 1 duşe rece sistematică cu basin 1.— BAI DE ABUR SI DE PUTINA Notă i. Băile de abur sunt deschise tn toate zilele de la 7 ore dimineaţa pînâ la 7 ore seara. — 2. Pentru dame însă băile de abur, o-datâ pe săptămână Vinerea de la 7 ore dimineaţa ptnă la 2 post-meridiane. Preţurile la secţia medicală conform prospectului.___________Direcţiunea CIMENT PORTLAND SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE SI DE PORTLAND DE LA BOULOGNE-SUR-MER (FRANCIA) Capital 32,000,000 franci Mărci: demarle, lonqu^ty et Comp. şi e. famchon et Comp. PRUD jCTIUNE ANUALA CONSTATATA OFICIAL: 120,000,000 klg. Furnlsori ai GUVERNULUI FRANCEZ de la 1849 Rccompmse^la^^ositiilc principalele lucrări executate cu produsele societăţi 1855 Paris.—Prima medalie. 1867 Paris.—Medalie de aur (unică pentru Ciment). 1873 Viena.—Două medalii primede progres,Decoraţ. ordinului Franz-losef. 1876Filadellia.—PrimaMed. 1878 Paris.—Marele premiu, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare. 1883 Amsterdam. Dipl. de onoare. 1885 Anvers. — Dipl. de on. Si toate recompensele cele “’iutai la expositiile regionale. Tone Lucrări de Cherbour. 15.000 Derivatiune la Dhuys si la Vaune . . . 40.000 Portu de la HAvre . 35.000 Porturile de laRouen si Fâcamp. . . . 10.000 Expoziţii univer. 1876 si 1878,NouaOpera, Trocadero liotei Dieu..............35,000 Rada de la St.-Jean- de Luz............12.000 Portu delaDunkeque 8.000 PortudelaSt-Nazaire 6.u00 Portu de la Sables. . 7.000 Portu de la Boulogne (Iu lucrarej. . . .30.000 Portu de la Dieppe .25.000 Tone' Portu de la Galais (in lucrare)...........50.000 Portu de ia Leixoes (Porto) Portugaliapn lucrare)...........40.000 Ec uzele curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena ia Paris 12.000 Tuneiu de la Brayo (in lucrare). . . .18.000 Aducereaapelorde la Budoe bourdeaux (in lucrare). . . .I0.00o Pav.de lemn la Paris 15.000 Lucrări uelorturi(ge-niu militar) . . .45.000 Şaigun (Cocliinchina)25.o00 Catialu de Panama (iu lucrare).............5.000 Portu de la St-Valery 6.000 O colecţie de certificate priviloore la aceste /urnitwi este la disposilia publicului Iare-presentatul si depositarul nostru pentrv România D. EM. HOSEVIUAL tu nucuresti strada sf. vineri iVo. A T.—Asemenea si certicatul de încercare făcută cu acest ciment de către serviciul technical onor. Primărie din Bucureşti, prin care se constata o resi-ştenta la tracţiune de 46 de kilo de centimetru patrat, densitate de 1730 si o propor-tiune de 6 la suta parte granuioasa. Deposit in Braila la d-nu H. O. Behrmann. ATELIER MECANIC P, No. 59. — Strada Isvoru, — No. 59 Recomand atelierul meu cu Fompede toate Niwtemele, Fân-tâui d'applique ai liorne fonului. Canale (robinete) de tot felul Tuburi de fer, tuciu **i plumb. Tuburi speciale pentru latrine si scurgeri cu accesoriile, Bgkeaburi de coborfre inodore, capace de nasnale etc. MARE DEPOSIT DE FONTA ORNAMENTALA Vane, socluri, abuaurl banei de gradina, grilaje de îngrădit morminte, pilasturi,Tuburi pentru sondage »i candelabrl. TUBURI, IHSTALATIUNI COMPLECTE DE BAI CPNCJCTE DE RPA (151) £ MARELE g 9 HOTEL DE FRANCE9 x X X X y X & X u X w X w X — BUCUREŞTI - No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei în faţa Stradei Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respdndesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mai modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mai exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turî şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mai prompt. JPH. HUGO ANTREPRENOR PROPIETAROl HOTELULUI HOGO DIN BRAILA X & X 0 X & X # X X X & K « X ex«x#x#x*x*x*x*xi»x»x«t ucopieWQ. 3 ■ ■■ ■ sucuri - Vww.dacoromanica.ro „STELLA" Sapunerie si Parfumene, Bucureşti recomandă specialităţi DE SĂPUN DE RUFE SI SĂPUN DE TOALETA etc. DEPOU CENTRAL SI BIUROU 1 Calea Victorii, No. 66, vis-a-vis de Palatul Regal. l x»x*x«x*x«x*x«x«x*x* § G. HILLMER I - BUCUREŞTI - ^No. 12, Strada Stirbey-Vodă, No. 12 lângă Orpheuţfy X MAGAZIN Instalaţiune de aparate cu ^ gaz aeriangasoJin de ia 10 până. © la 500 flacâre. )( m x de Iampe brevetate «Excelsior» fârăfitilşi cilindru arzând fără W nici un pericol chiar dacă lam- ^ pa serestoarnâ sad cade. Bogat asortiment de aparate w pentru iluminare precum : Lâm pi, Lan terni, Ly re. Candela-breetc.caşilâmplde lipit şi lu- w „ minare (sfeşnice) cu benzină. f'* Vânzare depeG'0‘C£>. benzina, gasolina şi uleiuri miue-^w. rale.prelâceri de lămpi obicinuite dupânoul sistem Excel- w Vg' sior. X Atelier pentru orl-ce lucrări atingâtoare de acâstâ spe- ^ fcj? cialitate, Serviciul preanpt cu ureciurile lixe şi moderate, w KMare depod de Canale (liobinette) şi toate obiecte.e pen-tru conducte de apă, gaz şi vapor din toate sistemele de fP ele rn»f renumite fabrice. 5 yt Singurul representaut pentru România. «X»X»XX»X»X»XiX8 DE ARENDAT începere de ^la sf. Uheorghe 1888. Doritorii se vor adresa la d. advocat D. C. Popescu, Calea Dorobanţilor, No. 49. DEVENZARE o pădure de lemne bune, în întindere de peste două sute pogoane, aflată pe moşia Fârcaş, depărtare un sfert de ceas de oraşul Caracal. m SOCIETATEA DE BASALT ARTIFICIAL SI DE CERAMICA DE LA COTROCENI Societate anonima cu un capital de 1,500,000 fr. întreg varsat Csina situată la Bucureşti, Cotrocenî, Şoseaua Pandurilor,-peste drumdeAsilul ELENA, legată cu calea ferată prin staţiunea DeluSpirea. Direcţiunea si deposit principal in bucureşti, str. bis. eni.s /Acli'esu telegrafica: BAS A. LX, Bucureşti DEPOSITE SECUNDA UE In Bucureşti, Calea Grivitza, No. 66. — Iti Braila la D. G. Grosovich, pialza Sf. Arhanghel. — In Craiova la D. G. Poumay, banquer. Industria Naţională ale cărei produse au obţinut la Exposiţiunea Cooperatorilor din Bucureşti cea mai mare recompensă : DIPLOMA DE ONOAR E CLASA I- Estras din preturile curente pentru Bucureşti FEI.UL MATEHI VI.tI.i l £ Pavele pentru bordure Pavele pentru pavagid Lespezi pătrate . . . Pătrate felurite . . . Borduri de grădină. . Cărămizi refractare . Cărămizi cu 6 găuri . lam.l. lam.|p. lam. p. lam.p. lam.l. lam.c. lam.p. 10 50 25 36 10 420 80 Cal. / Cal. 2 Cal. 3 Pentrv mie . ,± OC' OJ S ^ £ N K O 2 O li g 1 £ O. pentru uni-, late de mes.l cu aşezare 1 £ g 1 c. pentru unitate demes. cu aşezare 350 4.25 325 4.00 300 3 75 270 15.00 250 14.00 230 13.00 380 11.00 360 10.50 320 9.50 240 10.00 210 9.00 180 8.00 150 — 130 — 100 — 320 — — — 65 Se aduce la cunoştinţa Onor. Public câ în Bucureşti şi Oraşele în care ese-cutâ lucrări pentru Comună, Societatea să însărcinează şi cu executarea, garantând întreţinere a un an şi că se mal află la usinâ materiale vechi şi dislorm. ---CU I’IIE ruai FOARTE REDUSE------