ANUL II No. 315. A DOUA EDITIUNE JUOl, 11 (23) DECEMBRE 1886 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE încep la i si i6 a fie-carei luni si se plătesc TOT-D’AUNA ÎNAINTE I\ BUCURESCI: La casa Adminislr&liune 1\ TARA: Prin mandate poştale. Pentru i an 40 lei, 6 tuni 20 lei, 3 luni 10 lei. I\ STRE1VATATE: La toate ofliciele pos tale din Uniune, prin mandate poştale. Pentru 1 an 50 lei, 6 luni 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE SE P MM ESC NUMAI LA ADMINISTRAŢIE Aniuciuri pe pap. IV, linia 30 bani, anunciur i reclame pe pagina treia 2 lei linia I A PAItlRi Segasestejurnalul cu ISOnt a interul, la Kioscul din rue Konlmtrlrp 4 1} Bulevardul St. Germain No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHIU Grigore VENTURA Prlm-redactor responsabil APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA No. 3.—P/ata Episcopiei.—No. 3. ILOTUL ANGLIA SE SUPERA ATENTATUL DE LA OF*EBA COMICA UN PĂCĂLIT ROMEO SI JULLIETTA PRIETENUL BĂRBATULUI ILOTUL. Se pot aduce multe critice d-luî I. C. Brătianu şi regimului seu. Dar trebue se fim şi drepţi. Domnia lui, —cred că nu va găsi nimeni că ec-sagerez, când zic domnia,—domnia lui de unsprezece ani e aşa de bogată în exemple, în precedente, constituţionale şi inconstituţionale, parlamentare şi neparlamentare, financiare şi...colectiviste, ne mai văzute şi ne mai pomenite în această ţară, în cât, plecând de la un punct de vedere excesiv şi paradoxal, putem zice că aceşti unsprezece ani de domnie nu sunt de regretat, ci vor fi chiar de un mare folos în viitor. Me explici. Manualele de istorie care Ie am citit toţi în şcoală, ne spun că Spartanii arătau copiilor lor Hoţi beţi, ca se’i desguste de patima beţiei. Fără voia noastră, Ilotul ni s’a arătat în toată...turmentarea lui, şi numai generaţiile viitoare vor fi de vină dacă nu profită de a-dânca lecţiune morală, care ne o dă guvernanţii noştri. Şi intre toţi aceşti lloţi,fie-ne permis de a da un loc de onoare şefului, marelui bătrân, the grand old man, cum zic Englezii când vorbesc de Gladstone, într’un cuvânt, d-lui I. C. Brătianu. S’a văzut tot dauna şi pretutindeni că partidele sunt cu atât mai autoritare, cu cât au pielenţia să fie mai liberale. Se ştia că nu se poate afla nicăeri un tiran mai dârj, de cât un tiran cu opiniuni radicale. Dar în toate ţările undo există regimul parlamentar, autoritarii liberali cei mai fără freâ, au afişat tot-d’auna, au făcut paradă de un mare respect către parlament, sub cuvântul, adese ori falş, că el represintâ opinia ţerei. D. Brătianu insă a schimbat toate aceste uzuri, cari, de şi nu aveau nici o sancţiune, tindeau a să înrădăcina în ţara noastră. Mulţi oameni ar fi vrut ca să se respecteze parlamentul, şi ca exemplul acestui respect să vie din sferele înalte,unde tronează semizeii colectivi ţâţei. Ei înţelegeau ca noi, mizerabilii din opoziţie, se nu luăm în serios un parlament ales cum ştim toţi,şi care, pentru noi, nu reprezintă opinia naţiei. Dar se aşteptau ca cel puţin d. Ioan Brătianu, se’şi respecteze creaţiunea, ca acest Pigmalion să’şi iubească Galatea. Toată lumea însă, a constatat contrariul. Ştiu bine ce mi se va respunde : Tocmai pentru că d. Ion Brătianu 'şi a întocmit acest parlament, el cunoaşte valoarea lui, şi nu se crede ţinut la vre-un respect pentru un lucru care nu merită respect. Foarte just. Dar, cu toate aceste, era o chestie de formă, un fel de respect Către sine însuşi care trebuia păzit, în interesul chiar a d-luî Ion Brătianu. Nu avem obiceiul d’a da sfaturi folositoare marelui colectivist de stat, şi tocmai d’aceea opinia noastră, fiind destinată a nu găsi nici un ecou în rîndurile colectivi-tâţeî,e mai imparţială şi mai dreaptă. Exemplele de dispreţ şi de insolenţă către parlament date de d-nul Ion Brătianu sunt numeroase, şi, dacă oposiţia ar fi în stare să ţie efemeride exacte despre actele guvernului. prin simpla recapitulare a rănilor sale fisice, putem zice că Parlamentul nu mai poate număra palmele morale ce le-a primit de la 1876 încoace. Insolenţe de autocrat, declaraţii nebune, insulte grosolane, primul ministru n’a cruţat nimic pentru a arăta ţărei, ce stimă are pentru cei ce trec de represintanţii ei. Lung ar fi pomelnicul acestor manifestări ale adevăratei opiniuni, ce o are d nu Brătianu despre Corpurile Legiuitoare. Dorim a cruţa pe cititorii noştri, şi îi rugăm să ne dea voe d’a nu frământa înc’o dată aceste no-roae înaintea lor. Fie-ne însă permis de a semnala un singur fapt, mai recent, care le reaminteşte şi le sintetizează pe toate. Se va vedea prin acest fapt că d-nul Brătianu, departe d’a simţi ce rău îşi face sie însuşi şicausei d-salc prin acest dispreţ făţiş pentru instrumentele sale, vrea se meargă din ce în ce mai departe, dacă e posibil, şi se arele că servilismul supuşilor, creşte lot de a-una în proporţie cu trufia lui. Păn’acuma, d-nul Brătianu batjocorise Parlamentul în Parlament. Insultele lui, el le arunca făţiş inul-ţimei supuse. A insulta pe cine-va făţiş, este încă a’î recunoaşte existenţa. Această consideraţie pulea mângâia pe membrii corpurilor noastre legiuitoare in injosirea lor. A-cuma însă, şi această ultimă mân-gâere a dispărut , prin faptul că domnul Ion Brătianu, preşedintele al consiliului de miniştri, nici n’a bine-voit să asiste măcar la discu-ţiunea răspunsului la adresa Tronului. In teorie, Discursul Tronului, a-dresa prin care se răspunde la acest discurs, sunt cele mai solemne evenimente dintr’o sesiune parlamentară ordinară. Coroana şi diferitele partide au ccasia d'a se pronunţa,cu mai mult răsunet de cât or| când, asupra cestiunelor care au format o-biectul sesiuneî precedente, care vor forma tema de lucrare a sesiuneî care începe. Uzul, în lipsa regulelor scrise, exige ca marii corifei ai fie-cărui partid,nu numai se asiste, ciâncăse ia parte la discuţiunile, care nu pot să nu se ridice, în privinţa actului care trece în revistă trecutul, care fic-sează programa viitorului. Preşedintele consiliului trebue tot de a-una să asiste la aceste discuţii, să între în luptă, se se pronunţe în a-părarea ideilor susţinute de colegii şi de majoritatea sa: şi aceasta mai ales în ţara noastră, unde primul ministru centralisează toată puterea în mâinele lui, şi unde ceia l’alţi miniştri nu sunt decât umbre, după fericita expresie a d-lui Maiorescu. Iată teoria. Care este aplicaţiu-nea ? Domnul Ion Brătianu, sigur că la Discursul Tronului, făcut sub inspiraţia sa, corpurile Legiuitoare vor respunde prin o adresă Întocmită tot sub inspiraţia sa, nici nu’şi mai dă osteneala d’a mai veni în Camere. Pretecsteaza o boală, se duce la Flo-rica, presidează consilii de miniştri, mm —■— m m mm iii numai la Cameră şi la Senat devine invizibil. Or, dacă asistă la şedinţe, dispare cu o prudentă repeziciune, impdiat cum simte că ar putea fi chemat, a se pronunţa asupra vreunei chestii. Ce ’i pasă de discuţiuni? El ştie că majoritatea sa nu se va abate de la textul impus de dânsul, va remâne credincioasă porunceî date. Ce ’i trebue mai mult? Tare de această certitudine, el nu mai vrea se ştie de Parlament; şi îl tratează ca o cantitate neglijabilă. Să ne plângem oare de această stare de lucruri? Nici de cum. Domnul Ion Brătianu lucrează pentru noi. Căci, dacă ar îndrăzni, de acum înainte, vre un colectivist, se ne re-chieme la un oare-care respect pentru opiniile lor, pentru lucrarea lor, noi, opoziţia, nu vom avea decât să'i aducem aminte măgulitoarea opinie ce a dovedit însuşi d nu Brătianu că o are de propriul seu partid. Şi atunci, colectivistul, cam mâhnit, îşi va aduce aminte, şi va aplica marelui Ion Brătianu mica zicătoare franceză: «Urîtă pasere e acea care ’şi murdăreşte cuibul». ’Alccu A. Ilals. DEPEŞELE AGENŢIEI JAVAS*' Paris, 21 Decembre. Guvernul din Madagascar plătind Fran-ciel o despăgubire dc 10 milioane franci, trupele franceze vor evaţu^. Tamalave. St. PPlerslnirg', 21 Decern. «J ourna 1 do St. Relerabo u rg» des x i a ţi nd cuvintele atribuite1prinţului de LobanotT, declară că în refusul dat candidaturii prinţului dcCoburg, n’a fost nimic atin-gător pentru persoana prinţului, care se bucură de stima generală. Constantinopol, 21 Decern. Din causa influenţei ruseşti, Sultanul esilă a rechema pe Gadban Eflendi, cu toată propunerea făcută de consiliul de miniştri în astă privinţă. Viena, 21 Decern. Se telegraliază din ConsLantinopol ziarului «Tagblatt» că marile Vizir a vizitat pe baronul de Calice, ambasadorul Aus-tro-Ungariei şi că în cursul acestei între-vorbirl, ce a durat o oră şi jumătate, s’au schimbat nişte desluşiri tn privinţa ces-tiunil bulgăreşti. Berlin, 21 Decembre. Deputaţiunea bulgărească a plecat la Paris. Berlin, 21 Decembre. Cantităţii mari de zăpadă însoţite de viscole, afl căzut in Germania centrală, înLrerupînd comunicaţiilecu Germania de Nord. ANGLIA SE SEPARA Ziarele germane sosite astâ-zi, ne dau rezumatul unui însemnat articol,apărut in ziarul Morning Post din 20 Decembre şi privitor la atitudinea Angliei în faţa politicei filo-ruse, pe care o urmează Turcia de cât-va timp încoace în cestiunea bulgară. Acest articol a făcut mare sensa-ţiune, şi cu drept cuvânt, căci Morning Post este organul de publicitate care îşi primeşte inspiraţiunile din sferele guvernamentale engleze. Este dar de netăgăduit, că el oglindeşte în acest moment, ideile cari domnesc în cercurile oficiale din Londra. Iată rezumatul articolului precum îl dau ziarele germane : «Ziarul Morning Post publica un articol inspirat In care Poarta e prevenită în privinţa periculelor la care poate sS o espue actuala sa politică ruso-filă In Orient. Ziarul englez zice: a sosit timpul sS dăm aliatului nostru un a-vertisment contra urmărel unei politice,care ar necesita din partea Angliei o acţiune imediată şi energică. Să poate ca ameninţările Rusiei să fi produs o oare-care consternaţiune la Con-stantinopol, dar o acţiune a Angliei ar putea să deschiză cu mult mal mare eficacitate ochii Turciei, ca să vază perico'ele pe care le poate provoca purtarea sa actuală. Anglia este gata a urma politica sa tradiţională a menţinerii imperiului o-toman, dar, în vederea situaţiuneî critice a Orientului, dânsa nu poate permite Sultanului şi consilierii ar săi,sub nici un cuvânt, d’a urma o politică In-doioasă care nu ar putea de cât să mărească greutăţile existente. O şovăire a Turciei în momentul de faţă, ar sili pe guvernul englez să se opue ameninţărilor Rusiei, prin decisiunl şi măsuri cari ar face pe Poartă să înţeleagă imediat, că politica sa actuală este foarte vătămătoare intereselor el în Europa şi în Asia. Politica pe care o urmează Turcia în acest moment, impune Angliei să recurgă la mijloacele cele mal priincioase pentru a proteja interesele britanice, fără a avea În privire soarta imperiului otoman.» Precum se vededinaeest rezumat, limbagiul presei guvernamentale engleze a ajuns la un diapazon destul de violent, pentru a prevesti o acţiune energică a Angliei. Puntul cel maî însemnat pe care îl atinge ziarul englez, este acela al părăsirei eventuale, din partea guvernului englez a politicei sale tradiţionale, privitoare la apărarea in-tegritâţei Turciei. Anglia începe a’şi perde răbdarea, în faţa isbânzi-lor repetate a politicei ruseşti la Constantinopol. Opiniunea publică engleză priveşte cu îngrijire la scăderea înrâurirei britanice pe malurile Bosforului, şi nu e departe momentul, în care politica engleză va fi silită se nu mai privească esisten-ţa Turciei ca un interes al Angliei, ci va zice precum zicea un mare om de stat englez: «Mai bine se nu fie Turcie de cât se fie rusă.» Dacă cele scrise de Morning Post sar traduce în fapte, ar trebui se ne aşteptăm cel puţin la o demonstra-ţiune navală în apele turceşti. Ziarul englez vorbeşte de «o acţiune e-nergică şi imediată menită a răspunde ameninţărilor Rusiei». Prin urmare, el n'a putut înţelege nego-ciari, nici note diplomatice, ci nişte măsuri militaie cari ar esercita a-supra Porţei o presiune energică şi ar sili’o se părăsească calea politicei filo-ruse spre a se întoarce la politica el tradiţională, care privea pe Anglia ca pe protectoara cea mai puternică a imperiului otoman. Cu toate aceste, ne îndoim că atitudinea, pe care va adopta’o guvernul englez va fi conformă cu cele scrise de Morning-Post. Sunt multe cauze, cari ne fac a crede, că articolul în cestiune, n’a fost de cât o ameninţare menită a facilita acţiunea lui Sir Wiliam Wliitte la Constantinopol şi a’i veni în ajutor în lupta erîncenă, pe care o face în-riurirei ruseşti la Yildiz-Kiosk. Înainte de toate cestiunea irlandeză a ajuns într'o stare de criză, atât de acută, în cât se poate aştepta din zi în zi lu isbucnirea unei mişcări care poate avea urmări grave şi va necesita din partea guvernului englez o desvoltare mare de forţe. Nu e dar probabil, că guvernul englez să vo-eascâ a înăspri lucrurile tocmai în momentul acesta, când Anglia pare a fi isolată în faţa înţelegerei ce s’a stabilit între Germania, Francia, Rusia şi Turcia, în privinţa cestiu-unei bulgare şi poate chiar în privinţa cestiunei evacuârei Egiptului. Articolul ziarului englez ne pare dar mai mult resultatul iritaţiuneî, ce domneşte în sferele oficiale, de cât al unui plan bine definit. V. ATENTATUL DE LA OPERA COMICA REPLICA AVOCATULUI GF.XERAL RULAM) (Urmare) Avocatul general declară, că luând cuvântul ca să respunză la apărare, nu are nici de cum intenţiunea d’a o urma pas cu pas în toate des-voltările sale. Trecând la caşul lui Brătianu, el se exprimă ast fel : Elocintele apărător a lui Brătianu vorbind de acest complot zicea: a-ceasta este un lucru abominabil, monstruos. Repetez şi eu acum a-ceste loiale şi energice cuvinte. Şi în numele conştiinţei publice, în numele onoarei Franciei, aceşti aventurieri politici, cer, ca să mă slujesc tot cu cuvintele lui Jules Favre, sS fie desonorafi şi ofiliţi! Oare în capul lor n’aveau ei un comitet diriguitor? Oare comitetul diriguitor n'avea el o presă? Şi oare această presă nu s’a găsit ea la Brătianu ? Şi oare această presă n’a slujit ea ca să tipărească buletinele din 20 Maiu şi 5 Iunie? La 20 Maiu, adică, băgaţi bine de seamă! înaintea celor întâmplate la Opera Comică, aduceţi-vă bine aminte, domnilor, ceea ce spune primul buletin intitulat «Deşteptarea Poporului». «Cetăţeni 1 n’a trebuit de cât trei «ani ca se se gonească vechea mo-«narhie şi să ducă pe Ludovic XVI «pe eşafod. Iu anul 1830, n’a fost «trebuinţă maî mult de trei zile de «luptă, pentru ca Garol X să fie «isgonit, 48 ore au fost de ajuns «pentru Ludovic Filip ca să’şi ia fa-«milia, să se sue în birjă şi să fugă. «Pentru resturnarea lui Napoleon «doue ore sunt de ajuns. Cetateni! «sculati-vel Totul anunţa un des-«nodament apropiat.» «La arme!» «Locul si momentul vi se vor face cunoscut». «Resolutiunea este luata, fie-care se se pregătească; — cetateni fiţi gata!» Acum cu întrunirile ’şi-au primit adevărata lor semnificaţie. Permiteţi-mi să trec în revistă, unul dupe altul, pe toţi acusaţii. Brătianu a fost apărat cu abilitate, şi să-’mi permită apărătorul său să’i spui, cu multă abilitate. Dupe d-sa noi suntem cu totul ridicoli fiindcă deţinem atâta vreme la închisoare, un om care este cu desâvîr-şire inocent. Nu! nu pot să primesc această posiţiune. Ca din punctul de vedere legal se se ridice bânuelî, să se producă dis-cuţiune, fie; în cât pentru noi, o spunem în conştiinţa noastră, că suntem convinşi şi de culpabilitatea lui Brătianu. Să dăm mai întâiu la o parte ce s’a zis de nobilul Valah etc. Să lăsăm toate aceste exageraţiunî; să nu facem dintr’acest acusat pe şeful care n’ar putea fi şi pe care îl adastă compatrioţii săi. Să vedem cum se găseşte el aci. Vi s’a făcut o istorie minunată a-supra circumstanţelor lăzii găsite la densul. S’a vorbit de un lăcătuş, de un amic, de o portăriţă. Lăcătuşul spune că a fost adus de portăriţă, şi a fost condus de această femee la Brătianu de unde ea s’a retras. Lăcătuşul n’a găsit acolo de cât pe un tânăr. Acesta este acusatul. Ast-fel dară nici portăriţă, nici ami- www.dacoromanica.ro / > EPOCA — 11 DECEMBRE BMS cui pe care nu’l cunoaşlem n’au fost faţă la deschiderea acestei lăzi, a câriî conţinere n’a fost visit8lă de faţă cu vre-un martor. Ce se găseşte întrTnsa? O presă şi caractere de imprimerie. Aceasta nu este tot: mai erau şi doe buleti-nuri. Acelea pe care vi le am citit. Mai erea şi un al treilea buletin început; erea şi hârtie ce fusese muiată, pregătită pentru tipărit! Înţelegeţi, d-lor, acum, pentru ce Brătianu a pus o pecete, doue pe-ceţi, pe această ladă ; densul nu se afla acasă, el are o femee de casă pe care nu poate se o scoaţâ de cât peste zece zile. Brătiene, bagă bine de seamă 1 Dumneata nu vrei se spui cine ţi-a dat acest primejdios deposit ? Eu unul nu sunt cu totul lipsit de inimă, nu pot se ’ţi fac o crimă din-tr’aceastâ reservă ; inse ea are primejdiile ei, şi d-ta te expui cu pericolul d-tale. Daca juriul are convicţiunea culpabilităţii d-tale, el, Brătiene I te va clîmdemna ; iar daca are numai bănueli te va absolvă. In cât pentru mine, eu îmi păstrez convicţiunea, şi n’am voit de cât un singur lucru : se justific urmărirea şi se arăt că, fără grave resoane acest acusat a fost reţinut în legăturile instrucţii. Mai mult nu mai insist. Am sfîrşit, domnilor, replica ce datoream apărării. (Va urma) CRONICA U IV PĂCĂLIT D. I. C. Brătianu are şi el nostimadele sale. Ştie a fi glumeţ şi adese-or! glumeşte cu spirit. Când vrea mal ales să îşi bată joc de cine-va, apoi ştie s’o facă cum se cade. Să vă dam un exemplu. Dupe defecţiunea d-luî Meitani din rîndurile partidului liberal-conservator şi intrarea sa In Senat, unde nenorocitul nu perde nici-o ocasie d’a prodiga lauda cea mal leşuitâ, acelora căror odinioară prodiga cele mal mari ocări, lumea scârbită d’acest desgus-tător spectacol, plângea mal mult guvernul,care făcuse o asemenea achisi-ţiune de cât pe oposiţie de perderea sa. Dar nu e regulă cât de generată fără excepţiune. Pe când colectiviştii uniţi cu oposanţi calificaii cu aceaşî termeni această scandaloasă schimbare la faţă, s’a găsit o excepţiune: D. Michu Pa-leologu. Laurii d-lul Meitani II stricai! odihna. D-sa vroi a ÎI călca pe urme, şi pândi ocasia. Nu era oare şi d-sa tot în aceleaşi condiţiunl ca d. Meitani? Nu adresase guvernului In vileag, în scris, şi în toate ocasii le cele mai energice ocări? Putea oare să se fâlăscă d. Meitani a fi acusat la Orfeă pe d. Brătianu, pe Rege pe colectivitatea întreagă, mal tare ca d-sa la Tîrgoveşti > Dar în ziarul Timpul ce n'& scris ? Dar In conversaţiunl particulare ce n a zis? Nu. de sigur, titlurile sale erai cel puţin egale cu a-celea ale invidiatului transfug, pentru ca defecţiunea d-sale să îl aducă foloase. Era însă o diferenţă. D. Meitani rîv-nise la un loc în Senat, de unde putea rîvni mai d'aproape la un portofoliu ministerial, visul săQ de aur, pe când lînărul Paleologu nu rîvnea de cât postul de director de minister. Idea de a iscăli p. Ministru II turbura mintea. Cu puţintică ilusiune, făcând iscălitura groasă, paraful majestuos şi litera p mititică, Paleologu ajungea de îndată acolo unde Meitani visa să ajungă odată. Emulul lui Meitani se puse la lucru, încetă d’a mal merge la clubul conservator, începu a ’şl schimba vorba până când să găsească ocazia a îşi schimba faţa. Pe strade se plimba, când cu un colectivist, când cu altul, dar mai adesea cu stimabilul d. Meitani. Dar încă nu se hotârea; căci tot avea frică d’a nu îşi da în petic, ca ţiganul povestel, care s’a înecat la mal, părăsind oposiţia, tocmai când oposiţia va fi aproape d’a ajunge la guvern. Trata cu colectiviştii pe sub mână; protesta însă pe faţă către membrii o-poziţielcu multă indignare contra şop-telor ce se răspândise în contra d-sale. Atentatul de la 4 Septembre, îl decise. Colectivitatea părea a fi redobîn-dit viaţă din glonţul lui Stoica Alexan-drescu, oposiţia părea cu desăvârşire departe d’a mal ajunge la putere. Onorabilul scrise o scrisoare de felicitare primului ministru, scrisoare dibace prin care d sa nu numai că felicita pe d. Brătianu, dar încă arunca o-probriu asupra intregel opoziţiei. Scrisoarea fu publicată In 'Voinţa.» Defecţiunea era săvîrşită. Acum nu mal rămânea de cât numirea în funcţia mult dorită. M. Paleologu se duse la d. Brătianu. «Deo cam dată, să mai aştepţi puţin, i se răspunse. Vezi dumneata în ce situaţie se află Europa. Bulgarii ad detronat pe Battemberg, Orientul să sbu-ciumă. Mal aşteaptă puţin, măcar până s’o alege un prinţ în Bulgaria.» Mişul nostru plecă pe gânduri, să căsnea a Înţelege care poate fi core-laţiunea Intre alegerea unui prinţ în Bulgaria şi numirea sa ca director de minister. Nu Înţelegea de fel; dar cine poate pătrunde adîncimea combinaţiu-nilor omului nostru providenţial I Aşteptă cât aşteptă. Depeşile din Bulgaria absorbad toată atenţiunea sa. Generalul Kaulbars, Regenţa şi Sobra-nia bulgară turburau nopţile sale. In fine citi fericita veste a alegere! prinţului Waldemar. Peste o oră fu la Brătianu. — S’a ales prinţul Bulgariei. D-le Brătiene, acum.... — Acum, respunse d. Brătianu zîm- bind, acum s’aşLeptam să vedem daca el primeşte şi daca puterile îl confirma.................................. D’atuncî Mişu Paleologu e în culmea agitaţiune!. Pare ca Bulgarii o fac 1n-tr’adins. înjură pe Waldemar care n’a primit, înjură pe Bulgari cari nu vor pe prinţul de Mingrelia, speră în prinţul de Coburg şi urmăreşte pas cu pas delegaţia bulgară în peregrinaţiunile el p la curţile europene. Surexcitat, nervos^ nu mai trâeşte de cât cu speranţa că în fine Bulgarii se vor căpătui odată cu un prinţ pe tron, şi îl pare că toate obstacolele ce se ivesc sunt toate In necazul săd. Ear când se întâlneşte cu d. I. C. Brătianu, acesta zlmbind mereu : Ce vrei ? Ii răspunde dânsul, nu e vina mea. Mal aşteaptă, o să se aleagă o dată I X. INFORMATIUNI , Colectiviştii sunt foarte îngrijaţi de atitudinea generalului Leca în cestiunea convenţiunii cu Rusia. România liberă află că consiliul de miniştrii care s’a întrunit azi, s’a ocupat de neajunsurile ce se fac cabinetului prin atitudinea generalului Leca. * D. G. Ionescu fost judecător de instrucţie, care erea în funcţiune când s’a întâmplat asasinarea Iul Popescu, la Rtmnicul-Vâlcei, a trimis d-lul ministru al Justiţiei, următoarea telegramă, în urma celor spuse privitor la d-sa de d. Stălescu, dupe tribuna Cameriî: D-lul Eugeniu Statescu Ministru Justiţiei Bucureşti. Rog publicaţi raporturile d-lul procuror Dumilriu şi a procurorului local, relative la destituirea mea fund că nu Paşi fi secundat în instrumentarea omorului lui Popescu. Cer anchetă judecătorească spre a constata adevărul. Ionescu fost magistral. Jt D-na Hitrovo, soţia ministrului Rusiei, va părăsi în curend Capitala spre a merge la Peter3burg. D-na Hitrovo se va reîntoarce în ţară pe la Februarie. * Citim în România Liberă : Secţiunile Cameriî s’au ocupat eri cu convenţiunea comercială ruso-română. Această oonvenţiune a fost viu combătută în unele secţiuni. Rusia ne dă tratamentul naţiunii celei mai favorisate, cu escluderea Statelor Scandinave şi celor din Asia, singurele favorisate. România îi dă de asemenea tratamentul naţiunii celei mai favorisate (al Germaniei) reservând câteva articole tarifului autonom şi specificând la 9 articole taxe intermediare ; aşa taxa petroleuluî este redusă de la 30 lei suta de kilograme, la 10 leî. * Instrucţia arestaţilor de la Boto-toşanî s’a sfirşit. Hi Totuşi ni se scrie din localitate că afacerea nu va veni la juraţi în sesiunea din luna Decembre. * Pe zioa de 19 Decembre corenleste fixată, la Curtea cu juraţi diu Focşani, judecata procesului a 75 de bătăuşi, care au împiedicat d’a vota şi maltratat pe alegătorii col. ldin Focşani în zioa de 2 Noembre. Curioase coencidenţe ; Procesul Stoica-Brălianu c fixat pe zioa de 16 curent; afacerea de la Velcea se va judeca la lx ; procesul bătăuşilor de la Focşani s’a hotărât pentru zioa de 19, in cât mulţi avocaţi care vroiau se pledeze în aceste procese nu vor putea s’o facă. CRONICA TEATRALA ROMEO SI «JUI.IETTA Cine nu cunoaşte subiectul tragediei lui Shakespeare, Romeo şi Julietta? Cui nu’i place această dramă de a-mor ? E destul să fit tânăr, pentru ca să urmăreşti cu un adevărat interes, toate peripeţiile prin care trec eroii poetului englez. Sail, dacă anii ţi-au încărunţit pârul, e destui să al amintirea ini mei, pentru ca sufletul să ţi se înduioşeze când, spre exemplu, la scena balconului, ciripitul păsărilor se u-neşte cu ciripitul buzelor Iul Romeo şi .luliellei. De aceea, de trei ori de a rândul m’am dus la teatru naţional ca să re-văz tragedia Iul Shakespeare, dar de trei ori mi-am lăsat ilusiile la uşă. Mal ântâiu traducerea d-lui D. I. Chica mi se pare prea din topor, prea grosolană ; are mare nevoe de ceva poleială pe ici pe colea. Apoi, ura dintre familia Capotei şi Montechio despre care se vorbeşte mereu în tragedie, pare că a răsărit şi în artiştii teatrului naţional. Alt-fel nu’ml pot tălmăci, pentru ce mal toţi actorii de mâna doua, au luat locul celor de mâna ântâia. Pentru ce d-nul Costescu a jucat rolul lui Mercuţio şi nu d-nul Nottara ? Pentru ce d-nul Hasnaş a făcut pe Romeo şi nu d-nul Cr. Mano-lescu ? Pentru ce d nul Velescu a lăsat rolul lui Capolet pe mâna d-lul A. Ma-teescu ? Mi se părea că asist la o representa-ţie dată de persoane din societate sad de elevi de la conservator. Neapărat că cel tineri nu trebuesc puşi la uitare, dar când se joacă o tragedie de valoarea literară a lut Romeo şi Julietta, nu este ertat să ni se arate căptuşala în loc de faţa hainei. Dacă direcţiunea, pentru cutare sau cutare motiv, nu se simte în stare să împace pe cel nemulţumiţi sad să impue voinţa sa celor îndărătnici, atunci mult mal bine ar face să renunţe la repre-sentarea tragediei cu pricina, de cât să o dea deşuchiată. Aceasta este convingerea mea, şi deosebita prietenie ce am pentru d-nu Stâncescu, în loc să mă facă să ’ml schimb părerea, mă sileşte să ’i vorbesc verde şi lămurit. Cu drept cuvânt, am lăudat tot d'a-una talentul şi jocul d nel Aristiţa Ma-nolescu. In tragedia lui Shakespeare, am regăsit'o artistă de frunte, într’un cuvând, m’a emoţionat, însă trebue să ’1 mărturisesc un adevăr.... Nu e Ju-lietta 1 E o femeie plină de viaţă, se vede, se simte ca iubirea o sgudue de la cap până la picioare, dar nu e Julietta! E o femeie care iubeşte cum iubesc eroinele în comediile lut Du-mas, Sardou, Augier, când ad ajuns la vârsta de 25 sau 30 ani. Dragostea u-nei fete de 14 ani ea Julietta, e alt fel. E mai copilărească, mai nevinovată; ast fel a scris’o Shakespeare, dar nu ast-fel a jucat .-olul d-na Aristiţa Ma-nolescu. D. Hasnaş în Romeo, a avut mered de luptat cu umbra lui Gr. Manolescu pe care publicul o avea înaintea ochilor, umbră anevoe de uitat, căci d-nu Hasnaş are cuvântarea prea alifloasă pentru a putea seduce. Ş'a dat negreşit multe silinţe, care trebue să i se ţie în seamă, dar ed cred că d-sa nu poate reuşi în tragedii.Este cu mult superior în comedii, şi va deveni şi mai bun, când se va obicinui să nu vorbească cu fălcile încleştate. Dacă nu aş recunoaşte meritele d-lui Hasnaş, nici că mi-aş fi dat osteneala să ’l pomenesc. D-na AI.Alexandrescu a jucat în mod foarte firesc rolul doicel.mal ales în actul întâlnire!. Publicul a rechemat’o şi aplaudat’o cu drept cuvânt. Am observat că pe tot timpul cât a stat în scena, d-na Th. Pătraşcu a jucat rolul soţiei lui Montechio cu mâna în şold ca M-me Angot : se vede că prin acest fel de a ţine mâna, se deosebea nobila familie Montechio! I). It. It. Lonriaa, 18 Decembre. — DD. Di-lon, O'Brien, Uarris, Sheehcy şi Red-mont Crilly au primit astăzi asignaţiuni de la prefectura poliţiei din Dublin. Eiî sunt acusaţi că ar fi luat parte la o conjuraţiune ilegală. Marsilia, 19 Decembre. — D. Bi-hourd, succesorul lui Paul Bert, s’a am-barcat astă-zi pe vaporul Oceania al Mesagerilor Maritime, spre a merge la Tonkin. Sofia, 19 Decembre. — Guvernul bulgar a dat de ştire marelui Vizir că raporturile lui Gadban paşa defavora-rile Bulgariei erau de tendenţă şi că densul avea relaţiuui sti'însecu oposiţiunea. In adevăr, el spunea că, în Bulgaria, nu există nicî-o opiniune făţişă. Se zice ca Gadban paşa va fi chemat la Constanţi-nopole pentru a da lămuriri asupra ati-tudineî sate. Neue JFreie Preş se primeşte următoarea telegrama. Iaşi, 19 Decembre. — Ştiri din Se bastopol ne vorbesc de o mare activitate adusă de amiralitatea de acolo. In arsenale se lucrează chiar noaptea pentru terminarea cuirasatului început. La Se-bastopol şi la Balaclava locurile navi- mammammuummmmmmmmmmmmum FOIŢA ZIARULUI «EPOCA» 56 JULES MARY (Urmare) In fine, Jean, când am văzut că te iubesc, adică în ziua când s’a botezat Rerthe-Catherina.... Da, asta îţi aduce aminte lucruri displăcute?.. Jean, nu te depărta, nu vezi că mor, şi câ nu vreau să mor fără să mă fi iertat ?... In acea zi ml-al apărut alt-fel de cât te văzusem până atunci... A 1 dacă aş fi fost sincera cu mine însumi I... Şi amorul med a mers crescând mered din acel moment... De câte ori, ca să’ţi mărturisesc tot, am voit să mă arunc la picioarele tale! dar frica, frica! O! a-inicul med, spune-mî că mă crezi !... căci n’am de ce să te înşel. Te iubesc! E adevărat. Aş putea să mint acuma când sunt pe moarte? Al cât am suferit, Jean!... Şi tu... da... te-am făcut să suferi şi tu care eşti aşa de bun, aşa de devotat, atât de măreţ, dragul med Jean! Dar celor care morii să iartă tot. Mă vel ierta şi tu, nu’l aşa ? El tăcea. Plecase numai capul. Un moment, îngrozită prin aceasta tăcere, crezând că are să refuze, ca amintirea Injuriei era încă prea vie, cu tot spectacolul pedepsei eî, simţi o durere cumplită, nepomenită. Să moara cu ura acestui om pe care’l iubia, era prea mult 1 Să ridica ca să’i vadă de mal aproape; atunci văzu ca ochi’I erau plini de la-Cfim'. — Plângi, zise ea, plângi, Jean, nu te opri, lasâ-mă să-ţi văd lacrimele. — Biata mea Catherina, zise el, ne găsind alt-ceva. — Mă plângi, ţl-e milă de mina ? Nu ’ţl cer mal mult, asta e tot ce-ţt cer. Sunt mulţumită, foarte mulţumită. Mă ierţi ? — Te iert şi te iubesc, Catherino, şi nu vread ca să mori. Când te-am văzut lângă copilul tău bolnav, sacrificân-du-ţl sănătatea, sacrificându-ţi viaţa, am înţeles ca eşti mai mult de cât o femeie, câ al ceva sacru în tine. că eşti mama. Atunci te-am iertat, Catherino ; îţi făgăduiesc încă o dată să te iert. Vom părăsi Dieppul, vom părăsi Franţa. Vom reîncepe o nouă viaţa. Şi nici odată nu vel auzi o mustrare, o alusi-une. Voi uita Catherino, al curaj. — Doamne, zise ea, ce vis 1 ce vis 1 închise ochii ca se auda mal bina ceea ce zicea el. I să păreau cuvinte din altă lume şi din altă viaţă. Tot Jean Holgan era acela care ’I vor-bia, dar un fel de năluca a lui Jean Hol-gan, neînţeleasă, nepipaibila, o nălucă cu atât mai îngrozitoare cu cât semăna foarte bine cu realitatea şi nu devenea nălucă de cât când ea voia s'o atingă. — Z;cl ca mă iubeşti, Jean, o zici de milă, o crezi chiar 1 Dar Iii pe pace, te înşeli 1 Eşti generos şi voieşti, înainte ca să mor, să-mi faci o plăcere nespusă... Mulţumesc, Jean, te iubesc... AI fost mare şi bun până la ultimul moment... E adevărat, spune-ml, e a-devărat ca mă iubeşti ? — Te iubesc ! zise e!. — Şi poate al uitat ? Ar fi cu putinţă! Şi dacă aş trăi... aş trăi respectată ?... S'ar isprăvi... cu groaza ? cu ruşinea ? A 1 mal cu seamă cu ruşinea... ce vis ! Ea dădu din cap... — Prea târziu! zise ea, prea Lârzid ! Cred că m’al ierta acuma când mă vezi murind, dar dacă aş trai, ţ’al a-duce aminte ! înţeleg aceasta ! cum ar fi cu putinţă să uiţi I Moartă mă vel plânge 1 Şi sunt fericită, Jean, fericită de a şti câ-ţi va rămâne o părere de rău pentru mine. — Dar nu vel muri, Catherino, de ce o doreşti, de ce te gândeşti la asta ? — Pentru ce } Vrei s’o ştii ? O vrei numai de cât ? Dar ţ’am spus chiar acum, pentru că prin moarte greşala să şterge. Cât voi trăi voi rămânea vinovată. Şi n’am alt mijloc să-mi răscumpăr greşala 1 sunt fericita de a muri, Jean, pentru câ ast-ftl îţi dau dovada de pocăinţa şi de a-morul med. — Cu toate acestea dacă te vel însănătoşi ? cum o doresc, cum sunt sigur I — Dacă te vei însănătoşi, Jean, zise ea, după o tăcere care fu aproape solemnă, asta ar însemna că D-zeu el însuşi, în bunătatea lui nemărginită, porunceşte ca să trăiesc pentru a mă consacra ţie Şi fetei mele, atunci, voi primi hotărârea sa, dar D-zeu e drept, m’a condamnat! Ilolgan se sculase, se depărtase de pat. Catherina ostenită, Începu a respira iar cu gred. întoarse ochii săi stinşi spre bărbatul săd: — Jean, zise ea, mi-e sete, dâ-ml paharul cu apă dupe masă 1 Holgau puse în el linguriţa şi mestecă. Mâna T tremura. — Dă-mi ’l Jean, dă mi ’l, zise ea, cu o mişcare nervoasă. Dar el, domolindu-şl spaima, întâ rindu-şi vocea şi zâmbind : — Caterino, vel bea dupe mine. Astfel vel ski ce gândesc ed. Şi repede duse paharul la gură. Ea dădu un ţipăt grozav şi sări din pat, cu braţele întinse. Paharul isbit de ele, căzu departe şi se strică. — Nenorocită? zise Jean, voiai să te otrăveşti! Ea se lăsă pe dânsul, plângând repetând necontenit aceiaşi frasâ: Vreau să mor ! vread să mor 1 — Şi ed, Catherino, îţi ordon să tră-eştf, te condamn să trăeştl 1 O duse leşinată în patul el. Taverney tocmai intrase. — Vezi că nu mă înşelasem? zise el. — Da, dar oare o vei scăpa? — Nu ştid.VoI face tot ce voiu putea, dar ştunţa nu poate mult. Femeia d-tale s’a lăsat în voia lui D-zed odinioară, totul atârnă de la dânsul! Cantitatea de otravă absorbită de Catherina nu fusese de ajuns pentru a o ucide, dar pricinuise în ea desordine grave. li fu rău mal multe luni. Ceia ce o scăpă, fu speranţa. Aceasta o zicea ea însăşi lui Taver-ney, care cunoştea acum secretul lor. Dar Taverney respunse : — Speranţa, fie ! Nu pun la socoteală pe doctor, dar dâ-mi voe să ’ţl spun că speranţa a fost ajutată de către d-ra Barbarain 1 In adevăr, Theresa, ca cum ar fi fost vorba de sora ei, de mama eî, nu părăsise un moment căpătâiul patului. Catnerina, care stătea de obiceid în somnolenţă, fără cunoştinţă, mal nu’î lua3e seama. Căci îndată ce Taverney declară câ primejdia a trecut, tânăra fată nu mal veni. Când Catherina putu să iasă, se duse întâid să vadă pa Theresa. O găsi schimbata, mal de necunoscut.Un zâmbet dulce plin de bunătate şi de compătimire rătăcea pe buzele sale. Nici mâhnire, nici asprime. Nici o duşmănie, mal cu seamă. Nimic de cât liniştea yieţel de devotament şi de abnegaţiune, de jerfire pe care ş’o a-lesese. Theresa era să se facă soră de caritate. Primi pe Catherina fără bucurie precum şi fără displăcere. Ea ÎI întinse cea întâid mâna. Cathe-rina era să sărute acea mână. Cât despre Holgan stătu serios. Se petrecuse prea multe evenimente dureroase care împedicad confidenţele cele dulci de alta dată. D-na Barbarain nu ’şl putea ascunde supărarea ce ’i făcea hotărârea luata de fiica el. Ea zisese, dupe cele întâmplate cu Regina : «Am fost prea fericită, până astâ-zl 1 Ce supărare 'mi pregăteşte viitorul 1.. , , ... Când Catherina şi Holgan eşirâ din castel şi reluarâ drumul Dieppulul pa malul măreî, Theresa şi d-na Barbarain ÎI urmăriră mult timp cu ochii. D-na Barbarain se întoarse în casă. Theresa Insa, remase afară. Se uita mereu la dânşii. Catherina şi Holgan dispăru în depărtare. Ea tot privea încă, dar astă dată în sine,ţinând ochii închişi, smulgând, de sigur cu o picătura de sânge din inima-I, cea din urmă rădăcină a curatului şi nevinovatului el amor. A-pol, rezemându-se de gardul de lemn care înconjura castelul, îş întoarse pri-vhrea spre marea cea liniştita, cu valurile verzii, măreaţa şi tăcuta. FINE www.dacoromanica.ro PUBLICITATEA ZIARULUI ,,EPOCA“ Tlraglu 0,000 de Toi ANUNCIURI SI RECLAME Anunciuri pe pagina IV, linia 30 bani Anunciuri şi reclame pe pagina , III linia 2 lei. gabile ale mărei simt închise prin mine marine ; staţiuni de observaţiune sunt aşezate pe maluri şi armate de maşine electrice şi de camere obscure puse în legătură cu torpilele. In Hotin a sosit un regiment de cavalerie. Londra, 20 Decembre. — Corespondentul din Berlin al ziarului Standard, scrie că se consideră acolo situaţiunea diplomatică ca serioasă şi agravată. Berlin, 20 Decembre.— «Petit Journal» zice că mareşalul de Moltke s’ar fi esprimat ast fel către un militar la prânzul care a fost dat de împăratul în onoarea prinţului archiepiscop de Praga, asupra eventualităţei unui resbel al Germanici cu Rusia sau cu Fronda : «Fiţi asigurat că pe câtă vreme împăratul Wilhelm va fi în viaţă, Germania va fi scutită de ori-ce resbel.» Paris, 20 Decembre. —|Situaţiunea, în cea ce priveşte relaţiunile intre Frauda şi Germania, n’a primit nici o schimbare care să dea ocasiune la temeri. Raporturile între ambele State par a fi pe cât de prieteneşti. CORPURILE LEGIUITOARE Şedinţa de Mercuri 4 O Decembre 1886 Senatul şi Camera, întrunite în congres pentru alegerea a trei episcopl la scaunele vacante de Dunărea de jos, de Huşi şi de Râmnic, deschid şedinţa sub preşedinţa I. P. S. S. Episcopului Primat asistat de preşedinţii Camerei şi Senatului. Şedinţa se deschide la ora 1. fciu prooede lntâiu la alegerea episcopului Dunărei de jos. 224 votanţi iad parte la vot. In timpul despoierei scrutinului observ un domn plimbându-se în emici-clu ou ţigara în gură. întrebăm cine este acel om rSu crescut; ni se res-punde : Senatorul colectivist Lupaşcu. Au întrunit: 5.5. Parleuie Bacauanul 195 vot. S. S. Inocente Ploeşteanul 5 » S. S. Calistrat Orleanu 2 » Bilete albe 22 » Pentru scaunul de Huşi: S.S.Silevestru lNIisteaim 192 vot. S. S Calistrat Orleanu 2 » S. S. Ghenadie Craioveanul 2 » Pentru scaunul de Râmnic: 5.5. Clicnadie Craioveanul 1 II v. S. S. Calistrat Orleanu 70 » Bilete albe 5 » Cei trei aleşi multămescşi fâgăduesc ca 'şi vor da toate silinţele pentru a fi la înălţimea grelei sarcini ce li s’a încredinţat. Şedinţa se redica la 4 ore şi jumătate. Bedecn ŞTIRI MĂRUNTE Sosiri si plecări. D. general Pilat, comandantul divisii din Roman, a sosit azi dimineaţă în Capitală. — D. Hitrovo, ministrul Rusii, a părăsit azi Capitala cu trenul de Roman. — D. Gr. Ghica, membru în comisiunea dunăreană, a plecat azi la Galaţi. —o— Audiente. M. S. Regele a primit azi tu audientă pe d. general Fălcoianu, şeful marelui stat-major. — Noi episcopii, aleşi azi, vor fi primit! mâine în audientă privată deM. S. Regele. —o— E. S. Alimed-/in-itey, ministrul Turciei,a fost primit azi de d. Ferekidi, ministrul afacerilor streine. —o— Cn consiliu de miniştrii s a linul azi la Palat sub preşedinţia M. S. Regelui. —o— Cn barbal selbalec. Ieri ia 4 ore un bărbat necăjindu-se pe femeia sa a apu-cat’o cu dinţii de nas. Cu nasul aproape distrus, această nenorocită, desfiguralâ, a fost dusă la spitalul colţea unde i s’a făcut operaţie. _ —o— F l>. general Angelescu, ministrul de resbel a visitat azi dimineaţă arsenalul Armatei. —o— Resbunare. Alatâ-erl o birje, cu un o-posant înăuntru a trecut înaintea trâsurel prefectului politie . Ce tndrăsnealâ! Prefectul ş’a resbunat tDsă cum se cade. A adus pe birjar ia politie şi I'a tinut închis 24 ore spuindu-1 să se înveţe minte să îl mal treacă altă dată Înainte. Nu e vorbă ; politia d-iul Moruzi se simte 1 —o— Allăm că d-na Ecaterina Georgescu, (Bo-sianu), institutoare din capitală, a încetat din viată în noapUa de 8-9 curent. înmormântarea se face azi 10 Decembre ora 2 p. m. la Cimitirul Şerban-Vodff ^elu). MAŢII D. Adam Harreto fiind ales consilier Comunal la Botoşani, pe lista guvernului la alegerile Comunale şi’a trimes demisiunea în următorul coprins; Domnule Prefect Deosebita onoare ce mi s’a făcut de guvern a mă pune pe listă şi a fi ales In consiliul Comunal al urbei Botoşani, nu numai că n’am solicitat o, dar nici am dorit o, Pentru că nu ţtn să planeze un moment asupra persoanei mele o atare onoare,apoi rog să fui considerat ca demisionat şi şters din rândul onorabililor cu care s'a împodobii fericitu comuna Roloşani. Primiţi vă rog cile Prefect asigurarea consideraţiunei mele. (Iscălit) Adam Harreto Botoşani, 1886 Decembre 8. Erî a fost la legatiunea rusească un prânz diplomatic la care au luat parte, pe lângă personalul leg&ţiu-neî, d-na Slânir.eanu, d. şi d-na de Coutouly, Ah med Zia-bey, d. şi d-na del Moral, d. şi d-na de l’Aubespine-Sully şi d. Ştefan Bellu. • Se anunţă o exposiţiune artistică de mare interes. Cunoscutul pictor rus Aivazuwky şi un compatriot al seu, aquarelist, au trămis mai multe tablouri. Produsul expositiunei va fi afectat societăţilor de binefacere. Ceştiunea conventiuneicomerciale întîmpină greutăţi serioase în secţi-unele Camerei. Mulţi |depuţaţî se pronunţă contra ei. Condiţiunile sunt privite ca oneroase pentru Romă nia mai ales în ce priveşte petrolul, peştele şi fringhiile. Concesiu-nele făcute Rusiei în privinţa [acestor articole sunt considerate ca vătămătoare pentru ţară. Se combate şi art. 12 al convenţiunei care priveşte tratamentul supuşilor ruşi. Articolul e redigeat într’un mod obscur şi e vorba d’al interpreta prin o preşchimbare de note între ambele guverne. Concertul d-lui Milteru care a a-vut loc a-seară în sala Atbeneului cu bine-voitorul concurs al d-ei Io-nescu şi d. Cairetti, a avut cel mai strălucit succes. Sala era plină de lume şi din cea mai aleasă. Aplausele n’au lipsit, şi publicul a rămas pe deplin mulţumit. încă un succes la activul distinsului nostru violonist. m La alegerea de astă zi a celor trei episcop!, d. I. Bratianu a combătut personal alegerea SS. Arhiereului Calistrat Orleanu. & Mâine, la Senat, d. Mârzescu va presinta mai multe amendamente la răspunsul Senatului către tron. m Se zice că d. Radu Mihaiu ar fi obţinut 5 voturi la alegerea episcopului Dunării de jos. & Astă seară o întrunire a oposiţiu-nei din Cameră se va tine la d. A. Marghiloman. Se va discuta, între altele, dacă trebue să se adreseze guvernului o interpelare asupra rolului funcţionarilor în alegeri Se zice că, dacă această ideie va fi admisă, o importantă personalitate politică îşi va însuşi interpelarea. Luni seara şefii oposiţiei din Ca- EPOCA - 11 DECEMBRE merâ au ţinut o întrunire in care s’a hotărît se se adreseze guvernului următoarele interpelări : D. T. Maiorescu, asupra devastărei redacţ'unilor ziarelor din oposiţie. D. N. Eleva, asupra alegerilor co munale. D Stroicî, asupra evenimentelor de la Botoşani. • Cu toată buna-voinţa ministrului de justRie Stătescu, cu toată activitatea prea supusului teu Maues cu nu s'a putut stabili culpabilitatea membrilor oposiţiunei botoşe-nene cu privire la evenimentele de acolo. De aceia guvernul, dorind să împace lucrurile, are de gând să pue în libertate pe cei arestat*. Nădăjduim însă că lucrurile nu se vor face muşama şi că pedeapsa va lovi pe acusatori când acusaţii vor fi achitaţ'. & In cercurile politice oficioase se vorbea eri cu stăruinţă de numirea d lui deputat Vid re ş cu la postul de prefect al Botoşanilor. D sa însă ne-a declarat în mod categoric câ niciodată nu va primi acel post. Greu va găsi guvernul un prefect de Botoşani. • Azi la 5 ore s’au Întrunit comitetele unite ale oposiţiunei pentru a hotărî viitoarea campanie extraparlamentară. m Ni se scrie din Iaşi: Generalul Racoviţă, coinandan-danlul corpului IV de armată a te-legrafiat eri d-lui Colonel Fotea să ia în primire comanda diviziei de la Botoşani din mâinile d-lui general Ipătescu. D. general Ipătescu nici n’a primit înştiinţare prealabilă din partea d lui Racoviţă. • Azi dimineaţă delegaţii Rusiei şi României pentru încheerea tratatului de comerţ au plecat la Slânie unde comisiunea română invitase pe cea rusă să visiteze salinele. La această plimbare ad luat parte d-na şi d-şoara Hitrovo. Toţi se vor întoarce astă seară în capitală. 0 M- S. Regele a fost adâno mişcat de telegrama trimisă din Bucureşti ziarului Peşti Ilirlap, şi care, denaturând faptele, făcea din explosiu-nea de la Gotroceni un atentat In contra vieţei sale. Guvernul a deschis imediat o anchetă pentru a descoperi autorul a-celei minciuni, # Plecarea d-lui ministru Sturdza la Viena s’a amânat până ce Senatul va vota răspunsul la mesagiul tronului. e D. I. Lahovary, unul din avocaţi fraţilor Orovoanu, a fost azi la Curtea cu Juraţi unde a studiat dosarul afaceri de la -4 Septembre. 0 Comisia bugetară pe lângă ministerul de finanţe ’şi-a început lucrările sale. Ştiri particulare sosite din Bulgaria prevestesc o agitaţiune mare organizată contra regenţei. Nemulţumirea emare in armată; mulţi cari erau aderenţi devotaţi ai regenţei declară că sunt sătul de starea de ensiguranţă in care să află ţara şi voesc să provoace res-tumarea guvernului actual pentru a pregăti calea de împăcare cu Rusia. O depeşe sosită astă-zi anunţă că la Plevna a isbucnit o mişcare militară. Să vorbeşte chiar de mişcări analoge în alte locuri. ULTIMA. ORA Solia, 22 Decembre.—S’a adeverit Câ contele de Bismark a sfătuit Regenţa, prin mijlocirea deputaţiuniî bulgăreşti, să ajungă la o înţelegere cu Rusia şi că a spus câ mijlocul pentru a a-tinge acest scop ar fi să aleagă pe prinţul de Mingrelia. Ştirea după care ambasadorul otoman la Berlin n’ar fi sfătuit alegerea prinţului de Mingrelia e lipsită de te- melii. Depeşile adresate guvernului de deputaţiune nu menţionează nimic despre vre o conversaţie asupra acestei candidaturi cu ambasadorul Turciei. Viena, 22 Decembre.- Ministrul «le cotnerciu primind pe membrii unei depulaliimi venite în numele «Asociatinnii pentru export», a spus en delegaţii români sunt aşteptat! septamâna aeeasla. si ea el spera ea negocierile vor reuşi înaintea anului nou Yionn, 22 Decembre. — «Tagblatt» semnalează o criză ministeriala serioasă la st. Petersburg, aceasta criză ar atinge mai cu seamă pe miniştrii afacerilor streine şi al finanţelor. Corespondentul ziarului cNoua Presa Liberă» a avut o întrevedere cu un înalt diplomat din Londra, care consideră situaţiunea ca foarte gravă. Anglia, a zis acest diplomat.se sileşte a regu a neînţelegerile, ea nu cere de cât menţinerea tratatului de la Berlin, ea nu are nici o predilecţiune pentru vre un candidat, va primi deputaţiu-nea într’un mod neoficial, dar cu bună voinţa şi pentru a obţine oare cari in-formaţiunl. Dublin, 22 Decembre. — Deputatul Dillon a declarat tntr’un meeting că a-plicarea planului de campanie va continua cu toată opunerea guvernului. Londra, 22 Decembre.—Se telegra-fiaza din New-York ziarului «Evening-Post» că Austria a comandat în Statele Unite 400.000 puşti, ce se vor preda în Martie viitor. Londra, 22 Decern. — «Daily-Chro-nicle» crede a şti că abisinienil au o-cupat Kasala. BIBLIOGRAFIE A apărut în editura şi esecutarea stabilimentului grafic Socec et Teclu, Alma-nachul literar ilustrat, pe anul 1887. A eşit de subt tipar : rAIinanaeh du High-Iife, ediţiune de lux. Acest calendar foarte frumos ’l recomandăm cititorilor noştri. A apărut de 9ub tipar: Dreptate orbilor de lancu Theor. — Preţul 1 fr. 25 bani. — Pentru cererile din judeţe: depo-sit Ia librăria Thcodosiu IoanRiu, Strada Şelari 18, Bucureşti. A eşit de subt tipar şi sftailă de vânzare la librăria Socec, 7 Calea Victoriei, cu preţul de 3 lei exemplarul, Aiiienagianicn-tu| padurei Morunglav din judeţul Ro-manaţl, pădure de stejar de 2802 h. a. 0816 m. p. tratată prin metpdâ «însemân-lârel naturale». Anexat: planul topografic. A eşit de subt tipar : Discursunle lui Itarhu Catargfu. Cu o notita istorica a-supra familiei Catargiu si o bibliografie a oratorului de Ang. Demetrescu, Preţul 5 lei. Pag. CXV1 şi 522. — Suma cc va rezulta din vânzarea acestei cărţi este destinată pentru Societatea invelaturei poponilui român, tu al cărei local se altă de-o-cam-datâ depuse toate exemplarele, Curtea Bisericei Sf. Ecalerina. A apărut: Calendarul Lumeţ alehunte ISS7, (anul al optulea), 40bani, ediţie de lux.— Caleudarul Amicul Poporului 18871 (anul al 27-lea), 1 iei 50 bani. Calendaru, Calicului, umurislic si satiric, 1887, (anul al 2-lea) I led. — Dc vânzare la li-braria-editoara Ilaimann in Bucureşti, şi la principatele librarii din Capitala si districte. A eşit de sub tipar tn editura Librăriei Th. Ioanitziu, Bucureşti Str. Şelarii No. 18 şi 20. Calendarul pentru lotzi Itomânii pe anul 1887 de la Crist. A apărut: Scene şi Portrete de Dumitru Teleor un volum de 400 pagini tipărit cu îngrijire. Preţul unul exemplar 3 lei. Un exemplar de lux 10 lei. Un exemplar legat In pânză 8 şi 15 lei. Cel mal ne-merit dar pentru Crăciun şi anul Nod. De vânzare la librării. OLIMPIA No. 10. Strada Regală, No. tO Sub-semnata Inlorcându-ne din Paris fac cunoscut Damelor că am deschis un magasin de mode după sistemul l'rances concurând cu or-ce Casă din capitălă a-supra gustului. Olimpia BIUROUL DE ADVOCATURA D-W T. MAIORESCU s’a mutat No. 35 bis., Calea Victoriei, No. 55 bis. (lângă Otelul Orient) Ore de consultaţiune 8—li dimineaţa. D-NA SERPER SATJEA MOAŞE CU DIPLOMA Stabilindu-se în Capitală Strada Râu-reanu No. 4, are onoare a preveni pe Onor Sa, Clientela de noul săO domicilia. Recomandam AtelieruldeCr itorie Moderna (I. Weicli) situat pe Bulevardul Eiisabetha Palatul Eforiei, pentru confecţionare de haine Bărbăteşti, după jurnalele cele mal noul şi cu stofele oeie mal fine. Preţurile sunt foarte moderate._ DR- MARCEL LAUREAT AL FACULTATII DE MEDICINA DIN PARIS Gonsultaţiunî între orele 3 — 6 No. 45, Calea Serban-Voda, No. 45 nr \t\n\iv Casele din strada llL IliilL U\l Dreapta No. 20 proprietatea d-lui Diinitrie Dobroneanu se vor vinde prin licitaţiune publică înaintea Tribunalului de Ilfov, Secţia de Notariat în ziua de 13 Decembre curent. PUBLICATIUNE Se dau in arenda prin ticitatiune pe un period de cinci ani cu începere de la 23 Aprilie t888 MOSIELEFRNTANELELE si VALEU SECA situate în judeţul BacăQ proprietăţi ale d-nel Lucia principesă Ereditarăde Schoen-burg-Waldenburg. Aceste moşii se arendează fie-care tn deosebi. Amatorii vor putea vedea condRiunile arendârei la d-l forestier şef Christian Adolph, domiciliat la moşia Fântâneleleîn ograda locuinţei proprietarei, de la care vor lua şi toate cele-l-alte informaţiunl necesare. Condiţiunile se vor putea ceti de d-lor în toate zilele de Mercuri şi Sâmbătă de la orele 8 a. m. până la 6 p. m. cu începere de la şapte Decembre curent. Licitaţiunea se va ţinea înaintea subsemnatului procuralore general al proprietarei la locuinţa el de pe moşia Fântâne-lele tn ziua de Duminică 12 Ianuarie 1887 Începând de la orele unu p. m. Licitaţiunea va fi orală. Spre a putea concura la licitatiune amatorii vor fi datori a depune în mâine e subsemnatului o cauţiune provizorie tn numărătoare sad în efecte publice garantate de Stat, tn valoare de 10.000 lei noi pentru moşia Fân-tânelele, şi de 5000 lei noi pentru moşia Valea-Sacă,care cauţiune se va restitui tot tn acea zi dapunatorilor dacă arenda nu se va fi adjudecat asupra lor. Arenda unei şi alteia din acele moşii se va adjudeca provisoriO asupra persoanei care va oferi preţul cel mal favorabil dacă acel preţ va a agreat şi de subsemnatul care ’ml rezerv a| mâ pronunţa definitif până în termen de cincl-spre-zece zile de la desăvârşirea licitaţiunel, când atunci cauţiunea se va restitui adjudecatoruluî daca oferta sa nu va II agreată. Adjudecatoril vor li datori a veni la moşia Fântânelele la 27 Ianuarie 1887 spre a primi îndărăt cautiunele depuse la caz când ofertele lor nu vor fi definitiv admise de mine, sail spre a iscăli şi preschimba cu mine contractele după condi-ţiunile cetite la licitatiune, având în acest caz a depune o cauţiune definitivă equiva-lentâ cu jumătatea preţului anual rezultat la licitaţiune pentru fie-care moşie, cauţiuni cari va fi în numărătoare sad efecte publice garantate de Stat, a cărora cupoane se vor lua de arendaşi la scadentele lor respective. 1886 Salcea 30 Noembre. Plmipotentul general Constantin 8outzu , __________________• BUN SI NU SCUMP l’rima fabrica el 1811. Haris 18177. Seehsl.aiin 177H. Web 1878, Te plita 1H7H, Viena 18(810, Kger 18 81 ni Trie*f 1881 t Aceste sobe sunt Întrebuinţate In Bucureşti in mai mult de 2000 case particulare, de asemenea mai in toate consulatele, in laboratorul Academiei, gradina de copii, Societatea de gimnastica, Institutul Heliade, gara Filaret, Monetaria Statului, Compania de Gaz, Camera Deputaţilor, Mitropolia, Banca Naţionala, Banca României: sobele mele mai sunt intrebuintate la Craiova Cazarma de Artilerie. Spitalul central si Grand HOtel; In laşi. HAtel Trajan (85 sobe) in şcoala militară si casarme. Preferinţa acestor sobe este asa de mare in cât se găsesc pretutindeni imitntiuni. Prevenim deci pe onor. Pu-plic se se ferească de schimbarea fabricatiunei noastre durabile st exacte de imitatiuni de tot felul, fie recomandate ca sobe Meidinger. constructiune ameliorata sau Sistem. Numai acele la care pe interiorul tiselor este turnata marca noastra, sunt adeveratele noastre fabricate. Prospecte cu preturi reduse gratis sl franco. oMEIDINGER-OFEN a I&.H. HEIM^ CIMENT PORTLAND SOCIETATE ANONIMA DE CIMENTURI FRANCEZE Sl DE PORTLAND DE LA BOULOGNE-SUR-MER (FRANCIa) Capital 22.000.000 franci Mftrcl ; DEMARLE, LONQUfiTY et Comp. şi E. FAMCHON Ct Comp. PRODUCTIUNE ANUALA CONSTATATA OFICIAL: 130.000.000 klg. Furnisori ni GUVERNULUI FRANCEZ do la 1849 Recompense la cxpositiile mtematumalo 1855 Paris.—Prima medalie. 1867 Paris.—Medalie de aur (unicâ pentru Ciment). 1873 Viena.—Două medalii prime de progres,Decoraţ. ordinului Franz-iosef. 1876Filadellia. -PrimaMed. 1878 Paris.—Marele premia, Medalie de aur, Crucea Legiuni pe onoare. 1883 Amsterdam. Lipi. de onoare. 1885 Anvers. — Dipl. de on. dSi toate recompensele cele ’intai la expositiUe regionale. Principalele lucrări executate cu produsele societăţi Tone Lucrări deCherbour. 15.000 Derivaţi u ne la Dhuys si la Vaune . . .40.000 Portu de ia llâvre . 35.000 Porturile de la Rouen si Fecamp. . . . 10.000 Expoziţii univer. 1876 si 1878,NouaOpera, Trocadero HOtel Dieu.............35,000 Rada de la St.-Jean- de Luz...........12.000 Portu delaDunkeque 8.000 Portu de laSt-Nazaire 6x00 Portu de laSables. .7.000 Portu de la Boulogne (In lucrare). . . .30.000 Tone Portu de la Calais (in lucrare)...........50.000 Portu de la Leixoes (Porto Portugaliai,in lucrare)...........40.000 Ec uzt ,e curs. Senei 15.000 Pod. pe Sena la Paris 12.000 Tunelu de la Braye (in lucrare). . . .18.000 Aduce: ea a; clor de la Budos Buurdeaux (in lucram). . . .IO.OOq Pav.de lemn la Paris 15.000 Lucrări jei"rturi(ge-niu militar; . . .45.000 Saigon iCochinchina)25.u00 Canalu de Panama (in lucrare).............5.000 Portu de la Dieppe .25.000 Portu de la St-Vafery 6.000 O colecţie dc certificate privitoare la aceste furnituri este la dispositia publicului la rc-presentatul si dcjiosilarul nostru penlrv România U. KM. BOSEâlIHAL (u Bucureşti, Strada sr. Vineri No. 17.—Asemenea si certicatul de Încercare făcută u acestciment de către serviciul tecnnical onor. Primărie din Bucureşti, prin care se constata o resi-stenta la tracţiune de 46 de kilo de centimetru patrat, densitate de 17 .0 si o propor-tiune de 6 la su: t parte granuloasa. Deposit in Itraila la d-nu U. O. Behrmann. REGIMUL DE LANA AL PROFESORULUI DOCTOR «J A E G E FI Recunoscut ca cel mat escelent l*FDALIAT ACUNI IN URMA, DF J RlUL MFDICAL D:N LONDRA CU MEDALIE DE AUR Sub-semnalil având numai noi singuri dreptul de a fabrica vestmintele de lână ce se poartă pe dedesupt vesminte zise Normale, precum şi cuvertirile de paturi În lână curată de Cămilă, garantând contra răcelel şi a reumatismului. Delarăm că nu recunoaştem ca veritabile de căi I flanelele ce se găsesc în magasinul AUX CASSA DE SCHIMB JOANNIAN & NICOLESCU No. 33, Strada Lipscani,No. 33 Cursul pe ziua de 10 Decembre 1886 VALORI Cump. Vând. 5 0/0 Renta amortisabilă. . . 6 0/0 » română perpetuă. 911/2 921/2 5 0/0Oblig. deStatiRur. conv.) 861/2 87 linpr. cu prime Bucur. (Iei 20) 5 0/0 Impr. Munic. Kmis. 1883 10 lei Oblig.Casei pens.(1.300) 33 35 751/2 761/4 215 222 5 0/0 8crisuri funciare urbane 0 0/0» >» » 841/4 84 3/4 7 0/0 » » » 101 1/2 1021/2 5 0/0 » rurale » 871/4 88 7 0/0 NUD 1041/4 1051/4 Aur contra Argint sau bilete. 17 171/2 LA BRICIUL LUI NAPOLEON Salon special de tuns, ras şi fresat, aranjat din noCi foarte elegant. Abonamente cu carte 4 lei 12 cupoane. Mare asortiment de parfumerie, pudră Velutină,. Gearmandrie, pastă, apă de lubin veritabilă etc. ele. Sper că onor. public şi onor. mei clienţi mă vor onora cu numeroasevisite. Cu perfectă stimă St. Iorgn Costatwlineseu Calea Victorii, No. 142, vis-â-vis de minist. finance. 72,CALEA VICTORII 72 VIS A-VIS OE PALATUL REGAL DR JAEGEB W. BENGER S Soebne STUTTGART. HMBimHHIi PRIMUL MAGASIN DE MÂNUŞI F. NOVAK FURNISORUL CURŢII REGALE — BUCUREŞTI — Cal. Vict. 14, vis-â-vis de Palatul Regal Mare asortiment de mănuşi de băr-1 ba^l, dame şi copil. Recomand noul asortiment de mânuşi de piele de cal de Ru-1 sia. Singurul depositar pentru toată România. F. \ovnk 74, Calea Victoriei, 74. GHICITOARE îl/El'K: torcându-sedin oraşele cele mal însemnate din Europa, cu succese admirabile, face cunoscut că prezice trecutul, pre-sentul şi viitorul cu precisiune. PrimeşLe visite de la orele V—12a. m. şi 2—8 p. m., Visila 1 franc. Itl-ine Lauretlie 22, Strada Batiştea, 22. ANUNCIU Sub-semnatui am un mare depoil de vinuri albe şi negre, vecin şi noul de Drăgăşanl.cu preturi moderate în Str. Nopţii, No. 4. în aosul bisericel Olari. C. Petrescu. ATHENEUL ROMÂN A doua tragere a loteriei Allienculul fiind irevocabilă fixată pentru ziua de 20 Decembre. Sunt înştiinţat! Lo^T aceia care aii primit bilete spre desfacere că dacă până la 15 corenl nu vor achita safi costul'biietelor saG biletele nevândute se vor considera ca răspunzători de bilete ce aG pr.mil ră-mâind aceste bilete în sarcina Domniile-lor. DE ARENDAT moşia Sulimanc, din plasa Dâmboviţa-Mostişte, districtul Ilfov,—în întindere de 1800 pogoane. Doritorii se vor adresa la administraţia acestui ziar. CADOURI PENTRU ANUL NOU Musiol de masa de la I până la IO cântece şi musicl de copil (manivelles) precum şi un mare asortiment de ARISTOANE Sl CLARIPHONE care cântă peste 1,900 cântece după notele lor respective adică Cântece Naţionale,Dansuri, si Opere etc. Se află de vânzare en gros si en delail cu preturile fabi'icol. M. SCHIFFEIt Strada. Carol I, No. 2, etagiul desus. KM TURNATORIA DE si ALAMA JEAN BORET Str. Curiatii No. 1. pe Cheul Ddmbavitzei lângă Strada Isvor Toarnă in fer si alamă or ce obiect atin-gător de branşa turnatoriei precum Tuburi de ori-co mărime, Roate de fer de or-ce dimensiune Casane etc. etc. esecutiunea e promptă se găseşte şi o mulţime de articole de fer in deposit si se vind cu preturi foarte cftine. Asemenea se primeşte şi roparatiuni de obiccto de fer. Singura Şcoala de musicavocala si instrumentala in ţara, autorisata si aprobata de înaltul guvern a d-lui profesor ANTON KNEISEL BUCUREŞTI — No. 12, Calea Victoriei No. 42 — Aceasta şcoala find prevăzută cu mai muiti profesori se pot preda lectiuni do musica vocala si de or ce instrument pentru modesta suma. de i5 franci pe luna de la 1/13 Maiu va fi si un curs separat in iie-care Duminica după ameaza pentru patru mâini trios quartele etc. la care nu ss primesc de cât Elevii cei inaintati pentru acesta IO IV. pc luna înscrierile se fac in toate zilele de la 8—9 a. m. si de la 3—8 după ameaza. RECOMANDAM ATELIERUL DE TAPITETIE CONSTANTIN SIROCHI — No. t5, Calea Dorobanţi, No. io — Efectuează tot felul de mobile, draperii, perdele, tapisează camere înlr’un mod elegant, în toate stilurile şi orî-ce lucrări de tapiserie. Preturile moderate, esecutiunea lia timpul hotărât. CONSTANTIN SlItOCIIf. EREZII L. LEMAITRE SUCCESORII TURNATORIE DE FER Sl ALAMA - ATELIER MECANIC BUCUREŞTI, — CALEA VĂCĂREŞTI 2SI, — BUCUREŞTI Se însărcinâză cu construo-ţiunl de t urbine si mori cu preturi mal reduse de cât acele din Viena si Pesta. PREŢUL Unei mori cu 1 piatră de 36 lei 1900, cu 1 piatră de 46 lei 2100, cu 2 pietre 36 lei 3600, cu 2 pietre 42 lei 3800. Esecutează repede orl-care lucru de turnătorie sad mecanică; precum; olane simple şt ornate. Mare asortiment de mobile pentru grădină, armamente pentru grajduri şi teascuri de vin etc. Mare deposit de fer, raiuri pentru vagonete d6 emu viile, tzeve de tuci. Mare asortiment de pietre de moara. La Fertâ-sous-Jouars. ill i\flf LUMII si II III!I DE DINŢI preparat. de / ^ / « % A «T Q 60 tsScVJ1' sc găseşte V de v6nzare ^lad-nifarma- cişti W. Thti-ringer Calea Victorii 126,Bruss Cal. Vic.26, DrogueriaO-| vessa 8 Str. Acad. 39,1 la Parfumeria «Stolla»! vis-â-vis de Palat, la Ma-I / gasinul â la Menagâr Cal.l Vie. vis-ă-vis de Bis. Sărindar I şi la Reuter Coifeur Bulevard I Elisabetha Hotelul Bulevard. DE VENZARE Locul din strada Mântuleasa No. 30 A se adresa la Domnul I. SOCOLESCU ARHITECT No. 12 bis. Strada Domnita. No. 12 bis. n CEL.MAI EFICACE CONTRA TUTUROR INSECTELOR are o proprietate minunată de a slîrpi insectele cu mare iuţeală fără a lăsa vr o urmă. Stirpcsle total si radical plosniccle si puricii. Curata cu siguranţa bucătăriile de gândaci. Dcparteaza imediat inoliele. Ne scapa îndoia dc muşte. Apara animalele domestice si plantele, atât de insectele ce le supăr a,cât si boalele ce produc ele. Curata cu siguranţa capul de păduchi Este de observat că „Zacherlm“ adevărat se vinde numai în flacoane originale nici de cum cu dramul. Depoul general: I. ZACHE11LIN. Viena /., Goldschmiedgasse 2 r wiiinrninniiriirmiTiia In Bucureşti la Drogueria Brus, Cari Gersabek,Pharmacia la leul de aur, E. I. Rissdorfer, Drogueria I. Ovesa Str. A-cademia, D. MartinovicI, Pharmacia la Cerbu, F. W. Ztirner Calea Victoriei 50, Gustav Rietz, Georges Kosmann. In Bârlad Iad. Max. Frankel, în Brăila Pharmacia laMinerva.ln Craiova Pharmacia (Franz Polii), Pharmacia la Vulturul de aur, Pharmacia (Ed. Kon-teschweller), în Galaţi Konigl. Hof A-polheke (M. Brethner), Pharmacia Ia viile (Jean Oswald), Pharmacia din Strada Portului, in Iaşi Pharmacia Victor Maugsch , Pharmacia Racoviţa , Pharmacia la Spiridon, Pharmacia Ed. Heyek, în Roman Pharmacia la Speran-ţa, în Turnu-Severin Pharmacia la împăratul Severus. (Cari Bamshds Erben). ■■ iMdi Illilimipi I MARELE iX9X9X9XOX«X«XeX§KiXf X HOTEL DE FRANCEI — BUCUREŞTI — 2 X X X m x X 9 X • X $ X e x • X No. 5, CALEA VICTORIEI, No. 5. Cel mal mare şi elegant otel din Ţară, situat pe calea Victoriei in faţa Slradeî Lipscani, din nou clădit, având patru faţade, ast-fel în cât toate ferestrele respândesc în stradă. — Cu desăvârşire nou montat, după stilul cel mal modern, având restaurant şi cafenea foarte spacioasă, berile şi alte conforturi,—curăţenia cea mal exemplară.—Salon pentru soarelele, nunţi, banche-turl şi altele. — Toate lucrurile de consumaţia de prima calitate, preţurile moderate şi serviciul cel mal prompt. FMT. HTJGrO ANTREPRENOR PROPIETARUL HOTELULUI HUGO DIN BRAILA X X x e x X © X m x •xix«xix«xixixixixtxii i ——■—i Cai. V ictorii Pal. Dac.-Rom. Si*LA ORAŞUL VIENAX>X>X>X«X«X« Bucureşti,— Typografia ziarului UPOCA—Piaţa EpiscopieîNo. 5 * www.dacoromanica.ro